info behaviorism

7/17/2019 Info behaviorism

http://slidepdf.com/reader/full/info-behaviorism 1/4

Cuvântul "Stiinte Comportamentale" vine de la "comportamentul", în limbaengleză, în ceea ce privește comportamentul. Teoria este, de asemenea,cunoscut sub numele de behaviorism, teoria comportamentală, analizacomportamentului experimental, analiza comportamentală, etc. ehaviorisma apărut ca o propunere de psihologie, pentru a lua ca obiect contează

comportamentul, ca acest lucru este vizibil și, prin urmare, obiectul deobservare de către o știin!ă pozitivistă. ste o parte a psihologiei care vorspune că mediul determină subiectul. Scopul său este de predic!ie și controlulcomportamentului.

#ohn . $atson

Termenul "behaviorism" a %ost %olosit pentru prima dată în &'&( într)un articolintitulat "*sihologie+ ca behaviorismul) vedea" de #ohn . $atson.

ehaviorism a %ost născut ca o reac!ie la mentalism, The introspectionism șipsihanaliza, încercând să se ocupe de lucrările observabile interior și nu amin!ii.

# $atson &--)&'/-0 este considerat autorul behaviorism, dar trebuie spuscă $atson a %ost de %apt purtătorul de cuvânt al acestei abordări ar trebui să1e amintit %aptul că, înainte de $atson, doi cercetatori au %ăcut primii pași aleacestei abordări+ american 2 Thorndi3e &-4)&'4'0 și 5van *avlov rus&-4')&'(60.

7n vul 8ediu, biserica a explicat ac!iunea și comportamentul omului pentruposesie de un su9et. :poi oamenii de stiinta au existen!a unui spirit.;acultă!ile sau capacită!ile cauzat su9et și să explice comportamentul omului.<biecte și evenimente idei create în mintea lor și aceste idei au %ostgeneratoare de comportamentul lor. =e!ine!i că ambele sunt, în esen!ă,pozi!ii dualiste+ omul este conceput ca având două naturi, una divină și unamaterială, sau un mental si 1zic ca pre%era!i. >e asemenea, re!ine!icircularitatea argumentul+ în timp ce acest su9et sau minte cauzat și aexplicat comportamentul, acest comportament a %ost singura dovadă aacestui su9et sau minte acest lucru.

7n timp ce psihologii încearcă să %acă psihologie o știin!ă obiectivă, teoriaevolu!iei avea un e%ect pro%und asupra psihologiei pentru a de1ni 1in!eleumane nu ca 1in!e separate de alte lucruri de via!ă, o%erind toate speciileaceeași poveste evolutiv. Sa presupus atunci că ar putea vedea, de



asemenea originea trăsăturile noastre mentale din alte specii, chiar maisimplu si rudimentar. Ca urmare, la s%ârșitul secolului al ?5?)lea și începutulsecolului al ??)lea, unii psihologi au început să e%ectueze experimente cuanimale.

$atson este cunoscut ca părintele behaviorism metodologice sau Classic,care consideră că poate prezice și să controleze toate comportamentul uman,bazat pe studiul mediului în care trăiește și în teoriile individuale lui *avlov decondi!ionare ) cunoscut experien!a cu câinele că saliva la vederea dealimente, dar, de asemenea minim de semnal, sunetul sau gest careamintește de sosirea masa lor. >ar nu orice comportamentul individual poate1 detectată urmând acest model teoretic, deci generarea de alte teze.

ste comportamentul observabil și, prin de1ni!ie, văzută de către cealaltă,adică extern observabil. Comportament, pentru a 1 behavioristă asubiectului, ar trebui să apară a%ectează sim!urile pe de altă parte, acestatrebuie să 1e în măsură să 1e numărate și măsurate reciproc. Sensul de"behaviorism" era modi1cat cu trecerea timpului și astăzi nu mai în!elegcomportamentul ca ac!iune un subiect izolat, ci o interac!iune între mediul încazul în care "a %ace" are loc0 și subiectul este cel care " do "0, la"behaviorism "pentru a se dedica studiului interactiunile dintre subiect șimediul, și ac!iunile acestui om răspunsurile0 și a mediului stimuli0. >eexemplu, învă!area este descris ca o schimbare în comportamentul

observabil, datorită schimbării de %or!a cu care răspunsul este legat la stimuliexterni sau interni stimuli din organism. 7nvă!are @ condi!ionat. >acă vrem opersoană să înve!e un comportament, am condi!ie pentru învă!are.

5van *avlov

Cuvântul "stimul" a venit de la *avlov altă in9uen!ă su%erite de $atson șibehaviorismul) la momentul și care, de asemenea, S3inner nu a putut scăpade0 și sa re%erit la schimbul de energie între mediu și corpul, ca opera!iuneae%ectuată de către experimentator în laboratorul său, o parte sau schimbare alumii 1zice care a cauzat o schimbare în corp sau organism parte arăspunsului. :ceastă schimbare observabilă în organism biologic ar ac!iona.7ncuraAarea comportamentului @ B răspuns. xperimental excelen!ămanipulare par ar 1 reproducerea acestui model, opera!iunea "S ) =".

S @ stimulul de mediu stimuli0

= @ răspuns sau comportamentul individului ca urmare a stimulării.



S3inner și operantă Comportament

>upă $atson, cel mai important a %ost behaviorist ; S3inner.

. ;. S3inner

S3inner a creat, în anii D4E, behaviorism radical, ca o propunere 1loso1căasupra comportamentului omului. l a %ost opus amar cauze interne, saumental, pentru a explica comportamentul uman și, de asemenea, a negatrealitatea și per%orman!a elementelor cognitive, se opune conceptul de$atson, care pur și simplu nu sa extins studiile la %enomenele mentale de

limitările metodologiei nu pentru că sunt ireale. *e scurt, el crede că individuleste un singur, omogen, nu un întreg %ormat din corpul și mintea. 7n timp ceprincipala preocupare a altora au %ost metodele știin!elor naturale, S3inner a%ost explica!ia știin!i1că stabilind ca o prioritate pentru știin!acomportamentului, dezvoltarea termeni și concepte care permit explica!iilecu adevărat știin!i1ce. xpresia %olosită de la sine S3inner în &'4/ are linia destudiu %ormularea "comportament operant".

Condi!ionarea operantă explică comportamentele învă!ate în timpul ontologia

a organismului. >i%eren!a %undamentală între condi!ionat clasică șicondi!ionarea operantă este că a doua presupune o 1inta activ în mediuldumneavoastră.

Critica behaviorism și de apărare

ehaviorism ocupă nu mai mult spa!iu pe o psihologie predominant, deșiacesta este încă un in9uent atât în acest domeniu. Criticii spun că

behaviorism simpli1că comportamentul uman și care vede 1in!a umană ca unautomat în loc de o creatură cu voin!a și obiectivele. >ezvoltarea o%Feuroscience, care aAută să în!elegem mai bine astăzi ce se întâmplă înmintea umană în procesele sale interne, împreună cu pierderea de prestigiu astimulilor ca cauzele pentru comportamentul uman, și se adaugă la critica desavan!i de renume, cum ar 1 Foam Choms3G, The întemeiat pe %aptul căaceastă teorie nu este su1cient pentru a explica %enomenele de limbaA și de

învă!are, să conducă behaviorism să piardă teren în rândul teoriile



psihologice dominante.

"Când avem de a %ace cu oameni înzestra!i cu liber arbitru, predic!ie și decontrolul nostru nu. <mul are libertatea de a alege." 2undim &'0

<ricare ar 1 spun criticii, abordarea behavioristă a exercitat o puternicăin9uen!ă asupra psihologiei aplicate, în special în Statele Hnite, ceea ce ducela studiul de probleme reale legate de comportament. Si din moment ce

învă!area este o modalitate de a schimba comportamentul, procedura demodi1care a comportamentului dezvoltat de behaviorists a %ost util pentru amul!i pro%esori.

info behaviorism

Documents