infiintarea spatiului schengen

7/24/2019 Infiintarea Spatiului Schengen

1/7

1 Infiintarea spatiului Schengen

La nceputul anilor 80 la nivel european s-a demarat, o discuie n legtura cu

importana termenului libertate de micare. Dup discuii ndelungate, Frana, Luxemburg,

Germania, elgia !i "landa au #otr$t sa cree%e un spaiu &r &rontiere interne. 'cordul

ntre aceste state a &ost semnat n data de () iunie (*8+, n localitatea c#engen din

Luxemburg. ' urmat semnarea onveniei de 'plicare a 'cordului c#engen, n data de (*

iunie (**0. n momentul intrrii n vigoare, n anul (**+, aceasta a eliminat controalele la

&rontierele interne ale statelor semnatare !i a creat o singur &rontier extern unde

controalele se des&!oar con&orm unui set de reguli clare. De asemenea, au &ost stabilite

reguli comune n materie de vi%e, migrai, a%il, precum !i msuri re&eritoare la cooperarea

poliieneasc, /udiciar sau vamal.rintre cele mai importante msuri adoptate de ctre statele c#engen au &ost1

a eliminarea controalelor la &rontierele interne !i stabilirea unui set de reguli pentru

trecerea &rontierelor externe

b separarea &luxurilor de pasageri n porturi !i aeroporturi

c armoni%area regulilor re&eritoare la condiiile de acordare a vi%elor

d stabilirea unor reguli pentru solicitanii de a%il

e introducerea unor reguli re&eritoare la supraveg#erea !i urmrirea trans&rontalierpentru &orele de poliie din statele c#engen

& ntrirea cooperrii /udiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrdare !i

implementare a deci%iilor /udectore!ti

g crearea istemului 2n&ormatic c#engen

3oate aceste msuri, mpreun cu 'cordul c#engen, onvenia de 'plicare a

'cordului c#engen, deci%iile !i declaraiile adoptate de ctre omitetul 4xecutiv c#engen

stabilit n (**0, precum !i protocoalele !i acordurile de aderare care au urmat constituieac5uis-ul c#engen.

1

2 Ce reprezinta acquis-ul Schengen?

uvantul ac5uis din sintagma ac5uis comunitar provine din participiul trecut al

verbului &rance% ac5u6rir 7a dobandi si se pronunta ca in limba &rance%a 9a:;i ommunit? ac5uis> F@1 ac5uis communautaire> D41 gemeinsc#a&tlic#er

esit%stand


2/7

Denumirea provine din limba &rance%a1 ac5uis communautaire. 2n engle%a se &oloseste

varianta &rance%a originala sau, uneori, ommunit? ac5uis. Aai rar, se utili%ea%a varianta

ommunit? patrimon?.

'c5uis-ul comunitar repre%inta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce se aplica

tuturor statelor membre. 4ste in continua evolutie si include1 continutul, principiile si

obiectivele politice ale tratatelor de instituire a omunitatilor 4uropene, precum si ale tuturor

acordurilor care le-au modi&icat in timp, inclusiv tratatele privind aderarea noilor membri>

actele cu putere obligatorie adoptate pentru punerea in aplicare a tratatelor 7directive,

regulamente, deci%ii> recomandarile si avi%ele adoptate de institutiile B4> celelalte acte

adoptate de institutiile Bniunii 4uropene 7declaratii, re%olutii, deci%ii cadru, etc.> actiunile

comune, po%itiile comune, conventiile semnate, re%olutiile, declaratiile si alte acte adoptate cu

privire la politica externa si de securitate comuna> actiunile comune, po%itiile comune,

conventiile semnate, re%olutiile, declaratiile si alte acte adoptate cu privire la /ustitie si a&aceri

interne> acordurile internationale inc#eiate de omunitati si cele inc#eiate de statele membre

ale B4 cu privire la activitatea acesteia din urma> /urisprudenta urtii de Custitie a Bniunii

4uropene si a 3ribunalului de rima 2nstanta.

Fiecare act comunitar trebuie inteles in contextul general al politicilor comunitare din

&iecare sector, &iind necesara cunoasterea acestora. 2n acest sens, ac5uis-ul comunitar cuprinde

nu numai dreptul comunitar in sens strict, ci si toate actele adoptate in domeniile 4

7olitica externa si de securitate comuna si C'2 7Custitie si a&aceri interne si, mai ales,

obiectivele comune &ormulate in tratate. re%entarea politicilor comunitare este in primul rand

&acuta in cartile ver%i 7artile ver%i sunt comunicari o&iciale ale omisiei privind politicile in

di&erite domenii sau subdomenii. 4le se adresea%a partilor interesate 7grupuri de interese,

agenti economici, institutii comunitare etc. pentru a declansa un dialog cu acestea privind

problemele in cau%a. si in cartile albe 7artile albe urmea%a, de regula, de%baterilor

determinate de cartile ver%i si contin propuneri de legi&erare sau de actiune indomeniilesubdomeniile respective, contribuind e&ectiv la de%voltarea politicii comunitare in

aceste privinte, &iind de aceea necesara si consultarea sistematica si permanenta a acestora.

2

3arile candidate trebuie sa-si armoni%e%e legislatia cu ac5uis-ul comunitar inainte de

aderarea la B4. 4xceptiile si derogarile de la ac5uis sunt acordate numai in mod exceptional

si au o s&era de cuprindere limitata. Bniunea 4uropeana s-a anga/at sa mentina ac5uis-ulcomunitar in intregime si sa il de%volte.


3/7

3 Ce este spatiul Schengen?

n pre%ent, spaiul c#engense ntinde pe o supra&a de aproximativ ),E mil. ;m, cu

peste )00 de milioane de bene&iciari. rearea spaiului c#engen este una dintre cele maitangibile, populare i de succes reali%ri ale B4 o reali%are pe care ar trebui s o preuim, s

o prote/m i, dac este posibil, s o mbuntim. pa iul c#engen este o %on de circula ie

liber n 4uropa, con&orm cu'cordul de la c#engen. tatele membre ale acestui spa iu au

eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la &rontiereledintre ele, ast&el nc$t este

7sau va &i posibil trecerea &rontierei ntre oricare dou asemenea state &r pre%entare de acte

de identitate i &r opriri pentru control.

3ratatul c#engen o&era cetatenilor statelor membre posibilitatea de a calatori oriundein spatial nou creat &ara a &i supusi controlului vamal, avand posibilitatea de a se stabili ori de

a se anga/a pe teritoriul oricarui ast&el de stat cat si optiunea de a cere a%il in ca%ul persecutarii

persoanei in statul de origine pe motive etnice ori religioase. 'cordul introdus in 3ratatul de la

'msterdam din anul (**H include totodata masuri privind un control mult mai riguros la

granitele externe ale B.4., cooperare la nivel inalt intre organele /udiciare si politienesti ale

statelor membre cat si o uni&ormi%are a politicii de acordare a vi%elor si a controlului vamal la

granitele externe.copul acestui pact a &ost crearea unui teritoriu de libera circulatie in interiorul Bniunii

4uropene, o libertate mai mare pentru cetateni de a-si muta serviciul in alta tara membra, ceea

ce a dus la o usurare in posibilitatea migratiei &ortei de munca dintr-un stat in altul, o mai buna

coordorare si cooperare intre organele statelor membre ale acordului &ara a a aduce atingere

ordinii publice ori suveranitatii vreunui stat.

2deea tratatului a luat &iinta in urma de%baterilor statelor membre in anii I80, cand

unele dintre ele erau de parere ca libertatea de circulatie trebuia sa &ie un privilegiu acordat

doar cetatenilor Bniunii 4uropene, acestea &iind in &avoarea mentinerii granitelor interne

pentru a detine un control mult mai strict asupra persoanelor extracomunitare care tran%itea%a

teritoriul B.4. Datorita imposibilitatii statelor comunitare de a a/unge la o intelegere, in anul

(*8+ "landa, elgia, Franta, Germania si Luxembourg au luat deci%ia de a elimina granitele

interne ce le despart. 3eritoriul statelor participante la acest act va lua

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontier%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontier%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa


4/7

denumirea de Jpatiul c#engenK dupa oraselul din Luxembourg in care a &ost semnat. este

(0 ani, la data de E Aartie (**+ tratatul va intra in vigoare, marcand disparitia graduala a

granitelor si punctelor de control interne dintre state. u timpul, alte state vor considera &acila

aderarea la acest tratat ast&el ca celor + tari &ondatoare li se adauga1 2talia 7EH =oiembrie

(**0, pania si ortugalia 7E+ 2unie (**(, Grecia 7 =oiembrie (**E, 'ustria 7E8 'prilie

(**+, Danemarca, uedia si Finlanda 7(* Decembrie (**, a/ungand sa numere un total de

E+ de state in pre%ent. rin incorporarea 'cordului in 3ratatul de la 'msterdam acesta a &ost

rati&icat catre toate statele Bniunii 4uropene, devenind obligatorie preluarea a5uis-ului

c#engen in dreptul intern. 2rlanda si Aarea ritanie au re&u%at sa sa adere la 'cordul

c#engen motivand existenta 3ratatului Monei comune de trecere intre cele doua, tratat la care

2rlanda ar &i trebuit sa renunte prin adoptarea 'cordului c#engen.

Aarea ritanie &ace o cere prin care isi exprima dorinta de a lua parte la 3ratatul

c#engen incepand cu luna Aartie a anului (***, dar numai in problemele ce tin de cooperare

politieneasca, lupta impotriva tra&icului de stupe&iante si de istemul 2n&ormatic c#engen.

2rlanda cere aderarea in 2unie E000, optand pentru o preluare partiala a tratatului, dorind sa

coopere%e in aceleasi domenii ca si Aarea ritanie. 2n urma evaluarii termenilor si conditiilor

cerute de cele E state, onsiliul 4uropei decide la EE Decembrie E00) obligativitatea

implementarii a5uis-ului comunitar privind spatiul c#engen in legislatiile celor E tari. 2n anul

E00E incep negocierile cu 4lvetia pentru aderarea, iar la E "ctombrie E00) 4lvetia devine

membra a patiului c#engen. La data de ( Decembrie E00 Liec#tenstein depunde o cerere

de a deveni membra la acord, cerere care inca se a&la in discutie.

rincipalul scop al acestui acord a &ost creearea unui spatiu al /ustitiei, libertatii si

securitatii &ara a aduce atingere principiilor &undamentale incorporate in onstitutia vreunui

stat care urma sa ia parte la acest tratat, prin des&iintarea granitelor interne si intarirea

cooperarii intre state in domeniile politienesc si /udiciar. 3otusi problema centrala care a dus

la neintelegerile dintre state si a &ost imboldul necesar dat celor + state &ondatoare pentru apune ba%ele si a creea acest pact a &ost libera circulatie a persoanelor si eliminarea granitelor

interne. omisia 4uropean lucrea% n vederea consolidrii normelor c#engen n scopul

ntririi acestei cooperri. entru ca spaiul c#engen s &uncione%e, statele membre ale B4

trebuie s dea dovad de ncredere reciproc.

n E0((, omisia 4uropean a propus consolidarea spaiului c#engen. 'ceast

propunere include

un sistem mai puternic la nivelul B4 pentru evaluarea aplicrii normelor c#engen de ctrestatele


5/7

4

membre ale B4 i pentru luarea deci%iilor privind reintroducerea temporar a controalelor la

&rontierele interne n ca%ul unor ameninri grave la adresa ordinii publice sau a securitii

interne. n plus, omisia a lansat de%bateri bianuale cu arlamentul 4uropean i cu onsiliul

cu privire la guvernana politic a spaiului c#engen.

1. Libera circulatie a persoanelor si a marfurilor

Dreptul la libera circulatie al cetatenilor unui alt stat membru c#engen poate &i

restrictionat, dar doar daca acestia constituie o amenintare la adresa ordinii publice, sigurantei

nationale si sanatatii publice. 2n ca%uri exceptionale, ast&el de persoane pot &i c#iar indepartatede pe teritoriul statului respectiv. 2nsa acest &apt nu are e&ect asupra liberei lor circulatii pe

teritoriul altor state membre. Frontiera se poate traversa pentru a pleca oriunde, in conditiile in

care se vorbeste despre ridicarea restrictiilor ce privesc punctele de trecere a &rontierei si

perioada de lucru a acestora. u toate acestea, dreptul la libera circulatie nu este absolut, &iind

aplicabil doar cu respectarea anumitor prevederi ale legislatie nationale re&eritoare la parcurile

nationale, %onele prote/ate, proprietatea privata, etc.. 'numite restrictii pot &i aplicate si in

ca%ul reintroducerii temporare a controlului la trecerea &rontierii de stat.

Dreptul la libera circulatie al cetatenilor unui alt stat membru c#engen poate &i

restrictionat, dar doar daca acestia constituie o amenintare la adresa ordinii publice, sigurantei

nationale si sanatatii publice. 2n ca%uri exceptionale, ast&el de persoane pot &i c#iar indepartate

de pe teritoriul statului respectiv. 2nsa acest &apt nu are e&ect asupra liberei lor circulatii pe

teritoriul altor state membre.

2. Sistemul e Informatii Schengen !SIS"

" alerta in 2 repre%inta unul din motivele de re&u% al intrarii in spatiul c#engen. u

toate acestea, in ca%ul membrilor &amiliilor cetatenilor care bene&icia%a de dreptul la libera

circulatie, trebuie intotdeauna luat in considerare daca pre%enta persoanei repective pe

teritoriul unui stat c#engen poate repre%enta o amenintare reala, pre%enta si su&icienta la

adresa unor interese &undamentale ale statelor c#engen.

"rice persoana poate a&la daca si ce date cu caracter personal care il privesc exista in

2, cand au &ost introduse 7in ce scop si de catre ce institutie. Dreptul persoanelor de a avea


6/7

acces la datele introduse in 2 care le privesc se exercita in con&ormitate cu legislatia statului

&ata de care ele invoca acest drept.

#

omunicarea in&ormatiilor persoanei care &ace obiectul acestor date se re&u%a daca

acest lucru este

indispensabil pentru e&ectuarea unei operatii legale in legatura cu alerta sau pentru apararea

drepturilor si libertatilor unor terte parti. 2n orice ca%, acest lucru se re&u%a pe toata perioada

de valabilitate a unei alerte in scopul reali%arii unei supraveg#eri discrete.

"rice persoana are dreptul sa ceara autoritatilor de control sa veri&ice datele introduse

in istemul de 2n&ormatii c#engen cu privire la ea si modul in care au &ost &olosite aceste

date. 'cest drept este reglementat de legislatia nationala a partii contractante careia i se

adresea%a solicitarea.

2n acelasi timp, se garantea%a dreptul de a &i corectate datele inexacte care o privesc

7de ex. cele introduse gresit procesate in 2 si dreptul de a &i sterse din 2 orice date stocate

ilegal 7care nu ar &i trebuit sa &ie introduse.

3oate aceste drepturi se exercita in con&ormitate cu legislatia nationala a statului in

care se invoca, procedurile la nivelul &iecarui stat membru putand ast&el di&eri. 2n @omania,

aceasta problematica este reglementata de "BG nr. (E8(+.0*.E00+ privind in&iintarea,

organi%area si &unctionarea istemului 2n&ormatic =ational de emnalari.

Drepturile unei persoane &i%ice sunt recunoscute tuturor cetatenilor, indi&erent daca

provin sau nu dintr-un stat membru al spatiului c#engen1

-Dreptul de acces la datele stocate n SINS 7ori de cate ori persoana considera

necesar, dar numai o datN pe an n mod gratuit

-solicitarea autoritatilor competente 7politie, /andarmerie, vNmi etc., n scris, sub

semnNturN si datN, sN comunice in&ormatii cu privire la datele tale personale existente n 2=>

- autoritNtile competente pot re&u%a comunicarea in&ormatiilor solicitate n ca%ul ncare acest lucru este indispensabil pentru executarea unei sarcini legale n legNturN cu

semnalarea sau pentru protectia drepturilor si libertNtilor unor terti>

-autoritatea competentN sesi%atN este obligatN sN comunice in&ormatiile solicitate n

termen de (+ %ile de la data primirii cererii>

-Dreptul de rectificare si de stergere a datelor inexacte sau stocate ilegal

- poti cere autoritNtilor competente recti&icarea datelor tale care sunt inexacte,

stergerea datelor stocate ilegal si repararea pre/udiciului cau%at>


7/7

- autoritatea competentN sesi%atN este obligatN sN comunice in&ormatiile solicitate n

termen de (+ %ile de la data primirii cererii.

$

- Dreptul de a te adresa justitiei (gratuit)

- poti intenta o actiune n &ata instantelor competente pentru a avea acces, a recti&ica

sau a sterge date, pentru a solicita in&ormatii ori pentru a obtine despNgubiri n urma unei

semnalNri care te priveste.

infiintarea spatiului schengen

Documents