PROIECT MODEL

Înfiinţare centru zonal însămânţare artificială la porcine

Însămânţarea artificială reprezintă o metodă biotehnică cu o mare eficienţă în

optimizarea funcţiei de reproducţie la animalele de interes zootehnic iar în cazul creşterii

suinelor pentru carne reprezintă o importanţă zootehnică şi economică deosebită.

Această metodă ajută la grăbirea ritmului de îmbunătăţire a populaţiilor şi în

consecinţă face ca eficienţa selecţiei, progresul genetic să crească în mod considerabil.

Aplicarea însămânţărilor artificiale face posibilă verificarea produsului seminal

înainte de utilizatrea vierilor tineri la reproducţie, ceea ce reprezintă o siguranţă garantată

a materialului biologic.

Începutul introducerii în practică a acestei metode se datorează unor raţiuni de

ordin sanitar-veterinar aplicate în perioada 1956-1960 în vestul Europei.

În prezent metoda este în plin progres existând în multe ţări reţele bine puse la

punct, cu centre de prelucrare şi difuzare a materialului seminal.

Aceasta se datorează atât corectării deficienţelor tehnice, cât şi înţelegerii corecte a

avantajelor pe care le conferă metoda.

Pe primul plan se situează evitarea unor riscuri sanitare şi faptul că reprezintă un

instrument eficient pentru ameliorarea genetică.

Securitatea sanitar-veterinară se referă atât la schimburile de material genetic între

ferme şi chiar ţări, cât şi la prevenirea răspândirii unor infecţii în cadrul fermei.

În ceea ce priveşte progresul genetic trebuie să menţionăm că prin utilizarea I.A.

acesta este considerabil accelerat.

Consecinţă imediată este reducerea drastică a miilor de vieri, de calitate uneori

îndoielnică, care sunt utilizaţi în prezent pentru montă. Reducând acest număr se pot

utiliza cu adevărat numai acei vieri extrem de valoroşi, crescând foarte mult presiunea de

selecţie. Mai trebuie menţionat şi faptul că, utilizarea acestor vieri prin I.A. poate fi mult

prelungită, deoarece nu mai există incompatibilităţi de vârstă, greutate, talie ale

partenerilor din monta naturală.

Această prelungire a perioadei de utilizare se mai realizează şi datorită unei

îngrijiri mai atente, reducerea numărului de vieri dând posibilitatea asigurării unor

condiţii optime pentru un număr mai mic de masculi deosebit de valoroşi. Trebuie însă

1

avut în vedere pericolul apariţiei unor consagvinizări prin prelungirea periodei de

activitate a vierilor, însă acestea pot fi evitate printr-un program riguros de împerecheri.

Pe plan mondial există două sisteme majore de deservire.

În primul sistem, centrul asigură prin personalul său, o asistenţă tehnică

fermierilor. Centrul respectiv deserveşte o anumită zonă, tehnicienii însămânţători având

rute bine stabilite de parcurs. Aceşti tehnicieni se deplasează în fermele respective cu

maşinile laborator, conform listelor de comenzi, fac controlul căldurilor, însămânţarea

scroafelor, diagnosticul de gestaţie precum şi alte activităţi de asistenţă tehnică.

Acest sistem de înaltă tehnicitate are dezavantajul că este mai costisitor pentru

fermieri şi în replică a apărut sistemul „do It yourself”, prin care crescătorul îşi execută

singur operaţiile tehnice, cu echipament propriu, iar materialul seminal este primit de la

centrul de difuzare, conform comenzii.

Sistemul este practic, însă presupune o înaltă specializare a cescătorilor, tocmai de

aceea, multe centre I.A. organizează periodic, întruniri cu fermierii din zona deservită,

unde aceştia sunt instruiţi teoretic şi practic de către specialişti în domeniu.

Indiferent de sistemul practicat, rămâne în atenţie existenţa acestor Centre zonale

de prelucrare şi difuzare a materialului seminal, bine dotate cu aparatură şi echipament,

deservite de specialişti cu înaltă calificare şi cu un efectiv de vieri aleşi din vârfurile

generaţiei.

În ţara noastră, nu se poate vorbi încă de un sistem bine organizat de I.A. la

porcine, deşi se înregistrează o sporire a numărului de scroafe însamânţate, iar cerinţa

crescătorilor particulari este în continuă creştere.

În prezent există Centre de I.A. în unele unităţi industriale, care au ca scop

principal deservirea acestor unităţi, precum şi unele puncte mai mici pe lângă oficiile

judeţene de reproducţie şi selecţie care deservesc mai mult crescătorii particulari.

Este absolut necesară organizarea unei reţele de Centre zonale care să acopere

întreaga ţară. Aceste centre ar trebui să existe pe lângă unităţiile de selecţie sau de sine

stătătoare. Ceea ce trebuie avut în vedere este că aceste Centre de I.A. la porcine trebuie

să fie bine dotate, să fie deservite de specialişti calificaţi în domeniu şi să utilizeze nu mai

vieri din vârful piramidei de selecţie.

Ca şi în ţările în care organizarea acestor centre este bine pusă la punct, este

necesar ca aceste centre să fie controlate periodic atât zootehnic cât şi sanitar-veterinar.

2

Recomandăm crescătorilor care au şanşa să se afle în zona de influenţă a unor

centre de însămânţări artificiale, să adopte fără rezerve această tehnică.

În situaţia utilizării sistemului de însămânţări artificiale, o mare importanţă o are

alegerea corectă a scroafelor în călduri, iar dacă această metodă este bine pusă la punct,

însuşirea tehnicii de inoculare a spermei este relativ simplă şi în acest fel crescătorul îşi

va putea însămânţa singur efectivul de scroafe. Mai trebuie subliniat că este necesar să

cunoască originea şi performanţele vierilor utilizaţi în centrul de recoltare pentru a putea

comanda materialul seminal potrivit scopurilor sale.

Clădirea cuprinde următoarele compartimente:

Sala de recoltare, în suprafaţă de 12 m² care comunică cu compartimentul vierilor

şi cu sala de spălare-sterilizare printr-o fereastră glisantă. Este prevăzută cu o boxă

individuală de recoltare a spermei şi cu o boxă de toaletare a vierilor. Pereţii trebuie să fie

faianţaţi până la minimum 1,60m iar pardoseaua din ciment sclivisit şi covoraş de cauciuc

în boxa de toaletare, prevăzând şi un sifon de pardoseaua cu scurgere.

Laboratorul, în suprafaţă de 18 m², comunică cu sala de spălare - sterilizare şi cu

sala de recoltare printr-o fereastră tip ghişeu (0,50 m × 0,50 m);

Acesta trebuie să aibă o minimă dotare constând în:

- fotocalorimetru,

- baie termostatală,

- termostat,

- aparat pentru umplerea dozelor,

- aparat pentru sigilarea dozelor,

- recipienţi diferiţi pentru diluţie.

Camera pentru spălare şi sterilizare, în suprafaţă de 12 m², are legătură cu

laboratorul şi cu sala de recoltare;

Trebuie să fie racordată la reţeaua de apă caldă, apă rece şi trebuie să aibă:

- etuvă sterilizare – catetere însămânţare – în cazul în care nu se folosesc

şeminete de unică folosinţă.

- etuvă sterilizare – instrumente recipienţi.

3

Camera pentru păstrarea spermei şi pregătirea aparaturii pentru însămânţare, în

suprafaţă de 9 m2, comunică cu laboratorul pentru prelucrarea spermei şi cu camera de

spălare-sterilizare;

- Termostat pentru păstrarea materialului seminal la 18°C.

- Lădiţe termoizolante de transport material seminal şi aparatură necesară

însămânţării artificiale. Pereţii încăperilor menţionate anterior trebuie

faianţaţi până la minimum 1,60m, pardoselile fiind placate ceramic sau cu

ciment sclivisit şi covoraş de cauciuc.

Birou pentru ţinerea evidenţelor de reproducţie;

Vestiar, la intare în PIAS, dotat eventual cu chiuvete, toaletă şi duş;

Compartimentul pentru vierii de reproducţie şi vieruşii candidaţi pepinieri,

prevăzut cu boxe individuale pentru vierii funcţionali, ale căror dimensiuni sunt de

3,0×2,00 m şi jgheaburi de furajare. Boxele trebuie să corespundă numărului necesar de

vieri folosiţi la I.A., cât şi pentru vieruşii ce se obişnuiesc la recoltare. Pardoseala

acestora este din cărămidă pe cant şi aşternut de paie.

Compartimentul vierilor trebuie să fie luminos, uscat şi bine ventilat.

Operaţiile de alegere a scroafelor în călduri, însămânţarea cât şi diagnosticul, se

realizează în fermele private, unde se vor face amenajări necesare: boxe individuale şi

boxe comune sau în gospodăriile populaţiei.

CONTROLUL VIERILOR FOLOSIŢI LA I.A.: CALCULUL

NUMĂRULUI DE VIERI ŞI AL NECESARULUI DE SPERMĂ

Controlul vierilor utilizaţi în acţiunea de I. A. are ca obiective majore înlăturarea de

la reproducţie a masculilor cu un potenţial slab de ameliorare, a celor purtători de gene

letale, ca şi a celor ce nu corespund din punct de vedere al capacităţii sexuale.

Stabilirea necesarului de vieri pentru I.A. are la bază următoarele criterii:

intensitatea raţională de folosire şi capacitatea sexuală a acestora.

La calcularea stocului necesar de vieri se va avea în vedere efectivul matcă din raza

de activitate a PIAS-ului, astfel că raportul vieri/ scroafe va fi de 1:100. Totodată, se va

ţine seama că durata de folosire a unui vier este de 3 ani şi, prin urmare anual vor fi

4

înlocuiţi 35% din vierii adulţi cu vieri tineri, astfel că un vier adult reformat va fi înlocuit

cu 1,66 vieruşi.

TESTAREA VIERILOR DUPĂ îNSUŞIRILE DE PRODUCŢIE

Prin această operaţie se urmăreşte obţinerea unor reproducători de elită capabili să

amelioreze conformaţia, sporul de creştere, valorificarea hranei, fecunditatea şi

prolificitatea scroafelor dintr-o crescătorie. În cadrul acestei metodologii, aprecierea

vierilor se face după performanţele proprii, după rude colaterale, după descendenţi sau

prin combinarea celor trei criterii.

TESTAREA VIERILOR DUPĂ ANOMALII EREDITARE

Prin aceasta sunt excluşi de la reproducţie vierii purtători de gene letale.

CONTROLUL ACTIVITĂŢII SEXUALE A VIERILOR

Examenul capacităţii de reproducţie are o mare importanţă, avându-se în vedere

faptul că actul sexual normal este condiţionat de o serie de factori şi, prin urmare, orice

anomalie intervenită în mecanismele morfofiziologice şi neurosenzoriale poate să ducă la

imposibilitatea folosirii vierului ca reproducător.

Examenul activităţii sexuale necesită operaţiile prezentate în continuare:

1. Culegerea datelor preliminare se referă la creşterea şi dezvoltarea vierului.

La adulţi se urmăreşte comportamentul sexual, în sensul efectuării normale a actului

montei şi realizării unei fecundităţi de minim 75%. De asemenea să nu prezinte

sensibilitate deosebită la hrană, condiţii climatice, solicitare fizică etc. Se fac aprecieri şi

asupra calitaţii hranei, a modului de hrănire, deoarece, de multe ori, ca urmare a unor

deficienţe de hrănire se comit erori asupra unor vieri valoroşi, care au dat ejaculate

necorespunzătoare.

2. Examenul general al vierului vizează aparatul locomotor, digestiv,

respirator, deoarece funcţiile acestora condiţionează desfăşurarea actului sexual al

animalelor. Atenţie deosebită se acordă examinării membrelor.

5

3. Examenul organelor genitale încep, mai întâi, cu aprecieri asupra tipului

vierului în ansamblu ca mascul, diferenţiat în funcţie de rasă; se examinează scrotul,

testiculele şi prepuţul, eliminându-se de la reproducţie vierii care prezintă o abatere

considerabilă de la normal şi anume: poziţia anormală a testiculelor, formarea de noduli

în parenchimul testicular, hipoplazia gonadelor etc. La examinarea prepuţului se va ţine

cont de eventualele inflamaţii care, de obicei se asociază cu fistule. Examenul penisului

se face în condiţii de erecţie (înainte şi în timpul recoltării spermei).

4. Aprecierea reacţiei sexuale faţă de scroafele în călduri sau de manechin se

face în sensul că un vier bun trebuie să reacţioneze imediat, face “spumă la gură” şi emite

intonaţii scurte, care se succed repede. Apoi începe un “joc” între parteneri, insistent dar

nu brutal. După acest joc, urmează saltul care trebuie să se facă fără ezitări şi de la prima

încercare. Dacă saltul se face după 10-15 minute, nu va fi interpretat ca o scădere a

capacităţii reacţiei sexuale.

Din punct de vedere al comportamentului sexual, vierii reproducători pot fi

încadraţi în următoarele categorii:

vieri hiposexuali, care nu manifestă interes pentru scroafă, uneori chiar se

culcă; dacă totuşi preocuparea pentru scroafă este reluată, după o serie de salturi nereuşite

are loc actul sexual;

vieri potenţi, care trec imediat la un joc scurt şi intens, după care urmează

saltul şi apoi actul sexual;

vieri hipersexuali, care sunt violenţi în reacţiile sexuale, perseverenţi în

decursul întregului act sau efectuează numeroase salturi rapide cu încercări de

intromisiune fără succes; adesea, aceşti vieri sunt epuizaţi înainte de ejaculare.

RECOLTAREA SPERMEI

Recoltarea spermei este o operaţie de mare fineţe şi importanţă pentru

eficacitatea I.A. care presupune o tehnică simplă, în aşa fel concepută încât să nu exercite

nici o influenţă negativă asupra activităţii sexuale a vierului sau a calităţii ejaculatorului.

6

OBIŞNUIREA VIERILOR LA RECOLTARE

Operaţia constă în crearea şi fixarea unor reflexe condiţionate, ca răspuns la o

serie de stimuli, asemănători celor ce declanşează actul sexual natural. Conduita de

obişnuire este diferenţiată pentru vierii care au mai montat faţă de vieruşii fără

experienţă. In cazul vierilor care au mai montat , recunoaşterea manechinului drept

partener de îmbrăţişare, ca şi poziţia lui de imobilitate sunt suficiente pentru declanşarea

refuzului de executare a saltului. Obişnuirea acestor vieri la manechin se face după un

repaus sexual de câteva zile de la ultima montă. Unii execută saltul din prima încercare

fără dificultăţi iar alţii au nevoie de o acomodare cu noul mediu şi de excitaţii mai

puternice pentru declanşarea refuzului de executare a saltului.

Se mai poate recurge la recoltarea cu ajutorul unui vier învăţat pe manechin,

astfel încât vierul ce trebuie obişnuit va fi excitat de desfăşurarea actului sexual al

celorlalţi. In alte situaţii, în boxa de recoltare se introduce o scroafă în călduri, şi după ce

vierul execută saltul, aceasta este scoasă şi masculul lăsat cu manechinul. Vieruşii fără

experienţă se recomandă să fie obişnuiţi direct la manechin; în caz că nu execută saltul se

indică să facă 1-2 monte şi apoi învăţaţi pe manechin.

APARATURA ŞI INSTRUMENTARUL FOLOSIT LA RECOLTARE

Partenerul de recoltare poate fi artificial – un manechin din lemn sau metallic.

Manechinul trebuie să aibă forma, dimensiunile şi aspectul asemănătoare

partenerului natural, şi în plus, se acoperă cu piele de porc. Inălţimea va fi

corespunzătoare taliei vierului, iar picioarele sunt prevăzute cu amortizoare. Manechinul

se fixează în pardosea, realizându-se astfel poziţia de imobilitate. Excitaţiile vizuale pot fi

completate cu stimuli olfactivi, prin stropirea pielii de porc cu secreţii vaginale, spermă

sau urină de scroafă în călduri, aşa încât aceasta să poată oferi excitaţiile necesare

declanşării reflexelor de erecţie şi îmbrăţişare.

După consolidarea reflexului de salt pe manechin, se renunţă la acoperirea

manechinului cu piele, pentru a facilita operaţiunile de spălare şi dezinfecţie a

manechinului.

7

Pielea folosită pentru manechin trebuie prelucrată astfel:

imediat după jupuire, pielea se curăţă bine de resturile de grăsime;

se sărează din abundenţă şi se lasă 2-3 zile;

se scutură de sare şi se introduce într-o soluţie de 5% sodă de rufe, la 30-

35º C, timp de 8-10 ore;

se scoate din prima baie şi se introduce într-o soluţie de sare cu alaun (120

g piatră acră şi 100 g sare de bucătărie la 1000 ml apă ) timp de 24 ore;

se scoate şi se usucă.

Principalul scop este după argăsire, pielea să-si păstreze părul şi să fie moale

pentru a se mula pe manechin.

Recipiente de colectare a spermei. În practică se utilizează: paharul colector

şi borcanul cu dop rodat.

Paharul colector are capacitatea corespunzătoare pentru volumul de spermă

ejaculată (200- 400 ml). Materialul din care este confecţionat să nu prezinte toxicitate

pentru spermatozoizi şi să protejeze celulele spermatice de şocurile şi influienţa

condiţiilor de mediu; de asemenea, acesta să se preteze la o spălare şi o sterilizare uşoară.

Cele mai uzuale pahare sunt confecţionate din sticlă, cu pereţi dubli între care se

introduce apă încălzită.

Pentru filtrarea spermei de fracţiunea gelatinoasă, la deschiderea paharului

colector se adaptează un filtru sau chiar o bucată de tifon, fixă cu un inel de cauciuc.

Borcanul cu dop rodat se foloseşte cu foarte bune rezultate în lipsa paharelor

speciale, având capacitatea de 600 ml şi husă termoprotectoare, din burete de cauciuc sau

material plastic. Borcanul cu dop rodat şi cu husă termoprotectoare se menţin la

termostat, înainte de recoltare, la temperatura de 40º C, acesta asigurând că pe durata

recoltării temperatura să nu scadă sub 35º C.

Folosirea acestui recipient de colectare are avantajul că diluţia se poate face chiar

în el, fără a mai fi necesară trecerea ejaculatului în alt vas, protejând spermatozoizii de

eventualele şocuri. In plus, gura recipientului fiind suficient de largă nu mai este necesară

folosirea pâlniei, care nu poate fi protejată termic.

8

PREGĂTIREA PENTRU RECOLTARE

Constă în igienizarea sălii de recoltare, spălarea şi sterilizarea obiectelor şi

ustensilelor de sticlă folosite la recoltare, toaleta vierilor şi pregătirea personalului.

Pregătirea sălii de recoltare trebuie făcută înainte de începerea programului de

recoltare. Curăţenia sălii se face zilnic, la sfârşitul programului de recoltare, prin

îndepărtarea prafului, spălarea manechinelor cu apă caldă, săpun şi detergenţi,

terminându-se cu spălarea pardoselii.

Pentru a menţine curăţenia, în sala recoltare, nu trebuie să se păstreze alte

obiecte, decât manechinele de recoltare. Sterilizarea aerului din încăpere se realizează cu

ajutorul razelor ultraviolete. În acest scop, lămpile bactericide se folosesc timp de 30

minute înainte de recoltare, cu sala complet închisă.

Pregătirea instumentarului

Paharele colectoare, borcanele cu dop rodat şi baghetele din sticlă vor urma mai

multe faze de lucru, înainte de sterilizarea propriu-zisă, astfel:

1. îndepărtarea resturilor de murdărie sau spermă prin clătire cu apă caldă,

după care se trece la spălarea cu detergenţi sau sodă de rufe (20-30g la litru), la

temperatura de 55-60º C;

2. clătirea de cîteva ori cu apă caldă şi distilată a acestora;

3. după ce s-au scurs de apă, se împachetează în hârtie pelur şi se introduc în

sterilizator cu aer uscat (etuva).

Sterilizarea se consideră încheiată după 30 minute de la atingerea temperaturii

de 150-170ºC. De reţinut că etuva pupinel nu se deschide decât la completa răcire, iar

ambalajele de hârtie se scot numai la folosirea obiectului respectiv.

Husele protectoare şi inelele de cauciuc pentru fixarea tifonului la gura

paharului colector, după curăţirea de murdărie şi spălare cu apă şi detergenţi, se

sterilizează prin autoclavare la presiune de 1,5 atmosfere, timp de 15-20 min.

Tifoanele, câmpurile, prosoapele şi halatele după folosire se lasă în apă cu

detergent timp de 1 oră, apoi se spală şi se curăţă mecanic. In continuare se clătesc cu apă

de robinet şi apă distilată (3 clătiri).

9

Pentru sterilizare, filtrele de tifon se pun în plicuri şi se introduc în etuvă la

temperatura de 150-170º C, timp de 30 minute.

Prosoapele,câmpurile şi halatele se sterilizează prin autoclavare la 2 atmosfere,

timp de 30 minute.

In cazul în care sticlele se opacizează, după un timp oarecare de folosire, se

poate utiliza amestecul oxidant, care dizolvă depunerile. Pentru aceasta se recomandă

următoarea soluţie: în 10 l apă se dizolvă 1 kg bicromat de potasiu, la care se adaugă 1

litru acid clorhidric. In acest amestec sticlăria pătată se ţine 24 ore, după care se spală cu

apă caldă, se clăteşte de 2-3 ori cu apă distilată şi se depune într-o baie de apă distilată

unde stă 24 de ore.

Sticlăria pentru colectarea spermei cu tifoanele şi husele termoprotectoare

sterilizate, se ţin la termostat, la temperatura de 40ºC, până în momentul folosirii

acestora.

Toaleta vierilor constă în spălarea regiunii prepuţiale pentru eliminarea, pe cât

posibil, a surselor de contaminare a spermei.

Operaţia se desfăşoară astfel:

1. vierul se introduce în boxa de spălare, special construită în sala de

recoltare (din bare metalice, cu dimensiunile de 2,40 m × 0,65 m), cu duşumea din grătar

şi sifon pentru scurgerea apei;

2. murdăria din zona prepuţială se înmoaie cu jet de apă calduţă (de la un

boiler sau bazin cu apă încălzită);

3. zona spălată se freacă cu ajutorul unui burete;

4. se clăteşte bine regiunea cu jetul de apă pentru a îndepărta resturile de

murdărie sau săpun;

5. se dezinfectează teaca şi zona prepuţială cu o soluţie de permanganat de

potasiu , prin intermediul unui furtun cu canulă la capătul liber, ce vine de la un

irigator fixat în perete;

6. se trece vierul în boxa de uscare, unde se şterge regiunea cu un prosop

curat şi apoi se usucă cu un jet de aer cald de la aerotermă;

7. după uscare, vierul este condus la boxa de recoltare (construită din plăci

de B.A.,cu înălţime de 1 m şi suprafaţa de 6-8 m², unde se află manechinul).

10

Pregătirea personalului.

Înainte de începerea activităţii personalul execută următoarele operaţii:

alegerea vierilor, conform graficului de planificare la recoltare, pentru ziua

respectivă şi în raport de numărul de doze;

preluarea aparaturii sterile pentru recoltarea şi pregătirea ei;

pregătirea mănuşilor, sorţurilor, prosoapelor şi spălarea mâinilor.

Colectarea propriu-zisă a spermei.

Recoltarea manuală a spermei este o metodă simplă care dă cele mai bune

rezultate. Tehnica este prezentată în continuare.

După efectuarea saltului pe manechin de către vier, operatorul apucă penisul

acestuia în zona spiralată, trăgându-l înainte şi lateral. Datorită presiunii şi extensiei

exercitate asupra glandului penien, se declanşează refluxul de ejaculare. Cu mâna liberă

se apropie paharul colector, încălzit la 38-39ºC, prevăzut cu husă protectoare şi cu tifon la

gură, pentru colectarea ejaculatului. In recipient se începe colectarea prespermatică. După

terminarea recoltării, se îndepărtează tifonul de filtrare şi se predă ejaculatul, pentru

examinare şi prelucrare în laborator.

Fazele de ejaculare a spermei de vier.

Ejacularea la vier este multifazică, ceea ce denotă că sperma şi secreţiile

glandelor anexe sunt numai în aparenţă sincrone, în realitate însă ele sunt emise succesiv

aşa cum se prezintă în continuare:

1. Prefaza sau fracţiunea prespermatică este constituită din secreţia glandelor

uretrale, al căror volum este cuprins între 2-5 ml, cu pH-ul 7,5-7,8.

2. Faza principală sau fracţiunea bogată în spermatozoizi.

Concentraţia spermatozoizilor în această fază este de 4 x 10 /ml.

Secreţia glandelor seminale reprezintă 1/5 din ejaculatul total, 4/5 din spermatozoizi,

cu pH-ul 7,0-7,2.

3. Fracţiunea post-spermatică constă din secreţia glandelor anexe cu conţinut

bogat în fructoză (6 mg %), ergotioneina (20 mg %), acid citric (100 mg %); pH-ul 7,5

- 8,0.

11

Secreţiile glandelor bulbo – uretrale, care sunt bogate în mucină, se coagulează imediat

după ejaculare.

CONTROLUL ŞI EVALUAREA EJACULATELOR

Eficacitatea I.A. este condiţionată, în primul rând, de calitatea produsului seminal.

Imediat după recoltare, în laborator, se efectuează controlul ejaculatelor.

APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A SPERMEI

a. Volumul ejaculatului: 150 – 350 ml, cu o valoare medie de 200 ml.

b. Culoarea: alb-lăptoasă, se apreciază după filtrare.

c. Mirosul: se apreciază în momentul filtrării, de fracţiunea gelatinoasă.

d. Consistenţa părţii lichide este determinată de concentraţia în spermatozoizi.

e. Corpurile străine: resturi şi ţesuturi care ajung în spermă în timpul recoltării.

Astfel de ejaculate se înlătură.

EXAMENUL MICROSCOPIC AL SPERMEI

Se efectuează în laborator imediat după recoltare şi are ca obiective: stabilirea

desimii şi mobilităţii spermatozoizilor, morfologia celulelor, gradul de aglutinare a

spermei şi elementelor figurate străine.

Aprecierea desimii spermei se face prin încadrarea ei în următoarele categorii:

- spermă deasă, notată cu „D”, se caracterizează printr-un număr mare de

spermatozoizi, având concentraţii peste 1 miliard pe milimetru: în câmpul

microscopic, spaţiul dintre spermatozoizi este mai mic decât lăţimea capului

unui spermatozoid;

- spermă mijlocie, notată „M”, are spaţiile dintre spermatozoizi mai mari decât

lăţimea şi mai mici decît lungimea capului unui spermatozoid. Concentraţia de

spermatozoizi este cuprinsă între 0,5 şi 1,0 miliarde pe milimetru;

12

- spermă rară, notată cu ,,R’’ are spaţiile dintre spermatozoizi mai mari decât

lungimea capului unui spermatozoid, concentraţia este sub 0,5 miliarde

spermatozoizi pe mililitru;

- spermă foarte rară (oligospermi) se notează cu ,,O’’ şi se caracterizează prin

existenţa în câmpul microscopic a unui număr de 5-10 spermatozoizi;

- lipsa spermatozoizilor (azoospermie) în câmpul microscopic nu se distinge nici

un spematozoid, se notează cu ,,A’’.

La I.A. se folosesc ejaculate notate cu D, M, R, dacă spermatozoizii prezintă o

bună mobilitate.

Aprecierea mobilităţii spermatozoizilor se realizează în acelaşi timp cu desimea

spermei, între lamă şi lamelă, la microscop. În câmpul microscopic, spermatozoizii

prezintă următoarele forme de mişcare; de înaintare sau rectilinii, circulare sau în manej,

vibratorii sau ondulatorii. Singura formă normală de mişcare a spermatozoizilor este cea

de înaintare. Pentru aprecierea mişcărilor de înaintare se foloseşte sistemul zecimal, de la

1,0 la 0,1. De exemplu: o spermă care în câmpul microscopic are 80% spermatozoizi cu

mişcări de înaintare, se notează cu 0,8.

Energia de mişcare se apreciază odată cu observarea formelor de mişcare.

Spermatozoizii cu mişcări energice de înaintare se notează cu (+++) cei cu mişcări

moderate (++) iar cei cu mişcări agonoce (+). Pentru I.A. se folosesc ejaculate cu

minimum 75% mobilitate şi mişcări energice ale spermatozoizilor.

Aglutinarea spermatozoizilor reprezintă o aglomerare de celule sub formă de

stea, datorită slăbirii încărcăturii electice a spermatozoizilor. Ejaculatele cu peste 20%

aglutinare se înlătură.

13

DETERMINAREA pH-ului SPERMEI

Se face colorimetric şi electrometric. Metoda colorimetrică se bazează pe folosirea

indicatorilor coloraţi, cea mai indicată fiind hârtia indicator cu microdiviziune.

O altă metodă utilizează sistemul indicatorilor universali, cu zone de viraj foarte

extinse. În practica de laborator, cele mai utilizate sunt metodele Helliege şi Michaelis.

Metoda electrometrică se bazează pe stabilirea exact a diferenţei de potenţial; citirea pH-

ului se face pe ecranul galvanometrului.

Valorile pH-ului unui ejaculat proaspăt de vier sunt cuprinse între 7,2 şi 7,5.

Concentraţia de ioni de hidrogen a spermei, corelată cu cea în spermatozoizi, reprezintă

un factor care influenţează mobilitatea şi viabilitatea celulelor.

DETERMINAREA VIABILITĂŢII

SPERMATOZOIZILOR

Se realizează prin aprecierea în timp a spermei conservate. Indicele de viabilitate,

pentru eşantioanele controlate, rezultă din suma aprecierilor zilnice ale mobilităţii

spermatozoizilor exprimată în note, după scara de apreciere zecimală (0,1 – 1,0).

DILUAREA ŞI CONSERVAREA SPERMEI

Prin diluare se urmăreşte obţinerea unui volum crescut de spermă, care permite ca

dintr-un ejaculat să se însămânţeze un număr mare de scroafe. Diluanţii folosiţi trebuie să

asigure condiţii favorabile supravieţuirii „în vitro” a spermatozoizilor. Constituenţii

mediului de diluţie au un rol protector asupra spermatozoizilor, în sensul de a evita şocul

rece, de ale menţine potenţialul electric, acţiune antimicrobiană, să protejeze învelişul

lipoproteic a spermatozoizilor preîntâmpinând auto-intoxicarea acestora.

Spermatozoizii de vier sunt imobilizaţi mult mai repede de diluanţi hipotonici decât de

cei hipertonici.

În sperma brută, spermatozoizii suferă un proces de slăbire a încărcăturii electrice

excesului de electroliţi, a ionilor liberi de Ca, Fe, Mg, cât şi a acţiunii anticorpilor. În

consecinţă are loc fenomenul de aglutinare a spermatozoizilor, care poate fi evitat prin

14

introducerea în mediul de diluţie a neelectoliţilor ca: zaharuri şi aminoacizi cu rol şi de

aport exogen de energie.

Balanţa ionică pentru sperma de vier se realizează prin medii de diluţie în

compoziţia căror intră săruri sau anioni bi- şi trivalenţi, cu rol de a împiedica procesul de

tumefiere a învelişului lipoproteic al spermatozoizilor. Ionii de sodiu şi potasiu au un rol

în relglarea presiunii osmotice, cei fosfaţi – pe lângă rolul tampon – intră în anumite

reacţii energetice, iar cei bicarbonaţi, pe lângă reglarea pH-ului, participă la respiraţia

celulară. Ionii de calciu şi magneziu participă la activităţile enzimatice iar cei de sulf la

sinteza substanţelor proteice.

Pentru crearea unor condiţii optime de pH (7,0 – 7,2) capabile să asigure

supravieţuirea celulelor spermatice se utilizează diferite sisteme tampon pe bază de: citrat

de sodiu, bicarbonat de sodiu şi chlaton sau citrat de sodiu, bicarbonat de sodiu şi acid

carbonic.

Pe baza proprietăţilor acidului carbonic în mediul de diluţie, prin inactivarea

reversibilă a schimburilor respiratorii ale celulelor spermatice, la temperatura de 18 -

20ºC, s-a elaborat anbioza artificială a spermatozoizilor, cu rol în conservarea spermei „în

vitro”. Scăderea bruscă a temperaturii mediului sub 15ºC are ca efect întreruperea sau

scăderea ireversibilă a funcţiilor vitale a spermatozoizilor. Ei sunt protejaţi de acţiunea

nefastă a şocului rece prin introducerea în mediul de diluţie a fosfolipidelor, bogate în

acizi graşi nesaturaţi, cum sunt lecitina din gălbenuşul de ou, lipoproteinele din lapte sau

substanţele chelatoare (EDTA).

Pentru prevenirea infectării spermei în timpul recoltării, diluării, ambalării sau

inoculării, mediul de diluţie se aseptizează cu antibiotice şi chimioterapice.

DILUAREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL

SPERMEI

Operaţia de diluare presupune respectarea anumitor principii care se referă la:

asigurarea spermei şi diluantului în momentul diluţiei, folosirea sticlăriei sterilizate,

scăderea treptată a temperaturii, iar diluţia, după recoltare, să se analizeze cât mai repede.

Diluţia se face la temperatura de 33 – 35ºC, prin adăugarea treptată a diluantului

peste spermă.

15

Prin rotiri uşoare se omogenizează conţinutul după care sperma se păstrează la

temperatura laboratorului (18 – 20ºC). Gradul de diluţie se stabileşte pe baza

concentraţiei şi a mobilităţii spermatozoizilor, după relaţia:

= volumul total al spermei;

C = concentaţia spermei;

m = mobilitatea spermatozoizilor;

n = numărul de spermatozoizi de dorit într-o doză de spermă.

Fracţionarea spermei diluate în doze se face prin distribuirea unui volum de 1000

ml în recipiente de material plastic care se păstrează în lăzi izoterme, termose sau

termostat la temperatură constantă de 16 -18ºC până la întrebuinţare. Transportul spermei

se face în lăzi izoterme sau termose care asigură temperatura constantă pe toată durata

transportului.

CONSERVAREA SPERMEI

Diluată şi ambalată, sperma de vier se poate păstra, în condiţii optime, 2-3 zile.

Trecerea de la temperatura de prelucrare (31 - 33ºC) la cea de conservare ( 16-18º C)

trebuie să se realizeze în ½ - 2 ore, nu brusc.

Înainte de I.A., recipientele cu spermă se încălzesc la o temperatură apropiată de

cea a corpului (37-39ºC). Fecunditatea mai ridicată (peste 90%) se obţine la scroafe I.A.

cu spermă proaspăt diluată;

Mai scăzută (75,0%), la cele I.A. cu spermă conservată 48 de ore.

Sperma se poate conserva şi prin metoda congelării.

16

Bugetul de venituri şi cheltuieli

CHELTUIELI

Cheltuieli cu investiţia~ 500 €/ m²

144m² - Hala vierilor60 m² - Laboratorul12 m² - Boxa recoltare – spălare216m²

216m² × 500 € = 108 000 €

108000 € × 3.4 Ron = 367200 Ron

Cheltuieli cu aparatură şi instrument10000 € × 3.5 Ron = 35000

Cheltuieli materiale

1. Cheltuieli cu furajele10 × 5kg/ zi × 1.5 = 75 Ron75 Ron × 365 zile = 27375 Ron

2. Cheltuieli cu materialul biologic

10 vieri × 16 Ron / kg × 90 kg = 14400 Ron

3. Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Cheltuieli cu energia electrică135 Kw/ cap/an. × 10 = 1350 Kw1350 Kw × 0.45 Ron/ Kw = 608 RonCheltuieli cu energia termică 0.125 Gkal/ zi × 120 zile = 15 Gkal15 Gkal × 80 Ron/ Gkal = 1200 Ron 608 + 1200 = 1808 Ron

17

4. Medicamente, substanţe şi materiale sanitare, veterinare, instrumentar.

5.5 Ron/cap/ an. × 365 zile = 2008 Ron

5. Alte materiale:- materiale de întreţinerea curăţeniei- consumabile de birou- diverse

2 Ron / zi × 365 zile = 730 Ron

II Cheltuieli cu forţa de muncă 1 – tehnician laborator 1 – operator recoltator – însămânţător

1 – 700 Ron × 12 luni = 8400 Ron 1 – 500 Ron × 12 luni = 6000 Ron 14400 Ronfond de risc, CAS, şomaj, sănătate ~ 2304 Ron

16704 Ron

8. Dobânzi la credite - Cheltuieli investite 367200 - Cheltuieli aparatură 35000 - Cheltuieli materiale biologice 14100 416300

416300 × 15% = 62445

9. Cheltuieli cu asigurarea

14400 × 8% = 1152 Ron

10. Amortisment

Clădiri 367200 : 25 ani = 14688 RonAparat 35000 : 10 ani = 3500 Ron 18188 Ron

18

Venituri

10 vieri × 365 zile = 3650 ZAF 3650 ZAF : 5 ( 1 recoltat / 5 zile) =730 ejaculat / an730 ejaculat × 50 ( raport diluţie 10/s ) = 7300 doze7300 doze × 8 × 3,5 = 204.400

Reformă vieri

Procent reformă 33%Vieri reformă10 vieri : 33% = 3 vieri annual3 vieri × 150 kg × 6,5 RON/kg =2925204400 × 2925 = 207325

19

BUGETUL PRODUSULUI – MATERIAL SEMINAL DILUAT Productia principala q1 = 1/10 doze

INDICATORI U.M. VALOAREA.VALOAREA PRODUCTIEI   207325A1.Din care pt.productia principala (q1 x K)   204400B(+) SUBVENTII   -C(-) VALOAREA PRODUCTIEI+SUBVENTIEI(A+B)   207325D(-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III)   141310D1.Din care pt.productia principala   141310I.CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4+5+6)   463211.Furaje RON 273752.Material biologic   144003.Energie electrica + combustibil   18084.Medicamente si materiale sanitar-veterinare   20085.Alte materiale   730Cota de aprovizionare    II.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA   16704III.ALTE CHELTUIELI (6+7+8+9+10) RON 782857.Cheltuieli generale    8.Dobanzi la credite   624459.Asigurari   115210.Amortisment   14688E.(-) PROFIT IMPOZABIL (A1-D1)   63020F(-) Impozite si taxe   2304G.(-) PROFIT NET +subventii (E-F+B)   60786H.RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E:D1)X 100 % 44,64I. RATA PROFITULUI NET+SBVENTII (G:D1)X 100 % 43,02J.COST DE PRODUCTIE (D1:q1)   19,36K.PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL   28

20

21

22

Sală laborator cu aparatura necesară

Microscop cu fotocolorimetru Lădiţă termostat electrică

Dispozitiv pentru umplerea dozelor

Manechin de recoltare

23

Cărucior cu instrumentarulnecesar I.A.

Echipament lucru pentru I.A.

Lădiţă accesorii pentru I.A.

24

Aparat ecograf pentru diagnosticul de gestaţie

25

Preş de cauciuc pentru porci cu găuri pătrate pentru drenarea materiilor fecale

Preş cu găuri rotunde pentru porci

Preş din cauciuc sul anti-deplasare, 3 mm, pe m2 – pentru încălzirea aşternutului

26

Manechin pentru vieri cu 4 picioare ajustabile - este acoperit cu cauciuc rezistent

Manechin pentru vieri cu mecanismul de înclinare şi placă de pardoseală

Manechin pentru vieri cu mecanismul de ridicare şi placă de pardoseală

27

Instalaţie frigorifică economică ce răceşte la + 17°C şi păstrează această temperatură cu o înaltă precizie. Capacitate – 150 tuburi/ sticlă, fără încălzire, costuri scăzute de

investiţie

Microscop + instalaţie video

A. Colorimetru complet pentru măsurarea concentraţiei spermei la o ejaculare. Aceste măsurători ne dau informaţii despre cantitatea de spermă necesară pentru o însămânţare artificială. Calorimetrul este calibrat.

28

Sterilizatoare: A. Coş sterilizator, B. Tuburi de transport a cateterelor, C. Carusel cu 18 catetere, D. Sterilizator cu protecţie la fierbere - uscare

Cărucior pentru însămânţare

29

Cutie de climatizare pentru păstrarea şi transportul spermei diluate (17°C)

Cutie de climatizare

30

A. Cutie de climatizare pentru spermă cu graficul de expunere a temperaturii. Pentru optimizarea calităţii spermei este esenţială o temperatură constantă de 17°C. Monitorizarea constantă a temperaturii de depozitare a spermei asigură calitatea spermei şi totodată calitatea însămânţării artificiale. B. Cutie de climatizare pentru spermă cu dispozitiv extern de expunere a temperaturii.

Ambalaje pentru însămânţare

31

Baie de apă caldă, 14 litri, folosită pentru păstrarea sticlelor Erlenmayer la temperatura de 36°C. Baia de apă caldă este făcută din oţel inoxidabil. Temperatura este uror de modificat.

Baie de apă caldă, 29 litri, folosită pentru păstrarea sticlelor Erlenmayer la temperatura de 36°C.

32

Baie de apă caldă, 16,5 litri, folosită pentru păstrarea sticlelor Erlenmayer la temperatura de 36°C din plastic.

33

Sterilizatoare

80 litri, ajustabil în intervalul de temperatură 30-250°C.

108 litri, ajustabil în intervalul de temperatură 30-250°C, 110 Volţi.

34

Echipament de măsurare

Sticle Erlenmayer de diferite mărimi

Cilindri gradaţi de diferite mărimi.

35

A. Pungă pentru spermă. B. Cutie pentru spermă pentru pungiile de spermă de 3-5 litri.

Instalaţie de distilare a apei, 4 litri

36

Echipamente digitale de măsurare a materialului seminal

37

Lista fermelor de elită la porcine autorizate

Nr. crt.

Unitatea JudeţulCateg.Fermei

Adresa

1. S.C. Suintest Oarja S.A. Argeş F.E.T. Comuna Oarja, Argeş; tel. 0248/660.550

2. S.C. Europig Sercaia S.A. Braşov F.E.T. Loc. Poiana Marului, nr. 339B; tel. 0268/414.458

3. S.C. Carnob S.R.L. Constanţa F.E.T.Localitatea Lumina, strada Lebedelor, nr.1; tel. 0241/251.122, 072.280.363

4. S.C. Crinsuin S.A., Pecineaga Constanţa F.E.T. Loc. Pecineaga, tel. 0241/733.541, 0744.316.620

5. S.C. Comtim Group S.R.L. Timiş F.E.T. Str. Dr. Liviu Gabor, tel. 0256.492.066

6. S.C. Suinprod S.A. Covasna F.E.T.Str. Principală, nr. 3, com. Borosneu Mare; tel. 0267/340.086

7. S.C. Suintest S.A., Fierbinţi Ialomiţa F.E.T. Str. Silozului, nr.3, Fierbinţi; tel.0243.280.110

8. S.C. Romsuintes S.A. Periş Ilfov F.E.T.Periş, str. Gării, nr.1; tel. 021.267.070.02, 021.267.07.03, Fax 021.267.07.01

9. S.C. Picofarm S.R.L. Ilfov F.E.T.Şos. Olteniţei, nr. 220, Olteniţa; tel. 021.242.02.02

10. S.C. Silvaur Impex S.R.L., Iernut Mureş F.E.T. Iernut, str. Câmpului, nr.2; tel. 0265.471.146

11. S.C. Venturelli Prod S.R.L., Complex Avrig Sibiu F.E.T.d.n. 1A, km 284 + 200; tel. 0269.524.780, 0269.522.333

12. S.C. Alp Sura Mica S.A. Sibiu F.E.T.D.J. 106, km.8, Racoviţă; tel. 0269.525.384, Fax 0269.525.398

13. S.C. Comtim Group S.R.L. Timiş F.E.T. Str. Dr. Liviu Gabor, tel. 0256.492.066

38

Lista fermelor de multiplicare la porcine autorizate

Nr.

crt.Unitatea Judeţul

Categ.

FermeiAdresa

1. Complexul de Porci Brăila S.A. Brăila F.E.M. Şos. Baldovineşti, nr.1, tel. 0239.618.167

2. S.C. PIC România S.R.L. F.Vaslui Călăraşi F.E.M.Str. Oslo, nr.12, sector 1, Bucureşti; tel.

021.233.91.97

3. S.C.A. Turda S.A. Cluj F.E.M. Str. Agriculturii, nr.27, tel. 0264.311.680

4. S.C. Cit S.A., Ferma Santau Satu Mare F.E.M.Str. Depozitelor, nr.31, tel. 0261.825.980,

0261.827.695

5. S.C. Venturelli Prod S.R.L., Complex Avrig Sibiu F.E.M.d.n. 1A, km 284 + 200; tel. 0269.524.780,

0269.522.333

39

Produse de uz fitosanitar, veterinar şi îngrăşăminte:

Agrovet, Str.Siriului,Nr.20, Sector 1,Bucuresti,Cod 014354, Tel: 021/208 03 00; 021/208 03 01; 021/208 03 02 09, Fax: 021/208 03 10; 021/208 03 40, agrovet@agrovet.ro, general@agrovet.ro, www.agrovet.ro

Agrovet ATP Piteşti, Calea Bucureşti, Bl.U1, Mezanin, Piteşti, Jud. Argeş, Cod 110134, Tel/Fax: 0248/216 960

Agrovet Bucureşti- Agenţia Olteniţa, P-ţa. Mercur, Nr.13, Bl.P5, Sc.A, Parter, Olteniţa, Jud.CălăraşiCod: 915400, Tel/Fax: 0242/513 658, agrovetoltenita@clicknet.ro

Agrovet Bucureşti –Sucursala Alexandria, Str.Dunării, Bl.1613, Ap.36, Alexandria, Jud. Teleorman,Cod: 140085, Tel: 0247-317 657, Fax: 0247-317 659, agrovetalex@xnet.ro

Agrovet Bucureşti-Sucursala Baia-Mare, Str.22 Decembrie, Nr.3, Baia-Mare, Jud.Maramureş, Cod 430314, Tel/Fax: 0262/211 730, agrovetbaiamare@xnet.ro; www.agrovet-mm.ro

Agrovet Bucureşti-Sucursala Galaţi, Str.Cetăţianu Ioan, Nr.7, Hala 4B, Galaţi, Jud. Galaţi, Cod 800198, Tel/Fax: 0236-334 255

Agrovet Bucureşti-Sucursala Mehedinţa, Comuna Megedinţa, Jud. Prahova, Cod 107412, Tel. 0244/414 166

Agrovet Bucureşti-Sucursala Sibiu, P-ţa. Mare, Nr.16, Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550163, Tel/Fax: 0269-211 549, agrovet.sibiu@xnet.ro

Agrovet Bucureşti-Sucursala Timişoara, Str.Musicescu, Nr. 69, Timişoara, Jud.Timiş, Cod 300773Tel: 0256-201 734; Fax: 0265-201 736, berca@agrovet.dnttm.ro

Agrovet Constanţa, Bd.Elisabeta, Nr. 11, Sc.A, Ap.5, Constanţa, Jud. Constanţa, Cod 900733, Tel/Fax: 0241-550 221

Agrovet-Sucursala Cluj, Str. Frunzişului, Nr. 23, Cluj Napoca, Jud. Cluj, Cod 400664, Tel: 0264-438 088; 0264- 457 329; Fax: 0264-438 018, argovetcluj@zappmobile.ro

Alchimex, Calea Griviţei, Nr. 46, Ap.9, Sector 1, Bucureşti, Cod 010733, Tel/Fax: 021-310 84 78; 021-310 84 84; 021-310 84 78; office@alchimex.ro;www.alchimex.ro

Altius, Intr. Lt. Dumitru Lemnea, Nr. 6, Ap.1, Sector 1, Bucureşti, Cod 010976, Tel: 021-310 88 82; Fax: 021-310 88 86, office@altius.ro

Amix, Str. Mucius Scaevola, Nr. 9-11, Arad, Jud. Arad, Cod 310107, Tel: 0257-280 667; Mobil: 0723.072.562

A & S Internaţional 2000, Calea Giulesti, Nr.333, Sector 6, Bucureşti, Cod 060269, Tel: 021-220.95.12; 021-220 99 09, 021-221 99 61; Fax: 021-220 53 15, office@as2000.ro: www.as2000.ro, www.pasteur.ro

Agrobiovet, P-ţa. Unirii, Nr.8, Beiuş, Jud. Bihor, Cod 415200; Mobil: 0723 238 016, john_fixtit2002@yahoo.comAndruşca Vetimpex, Calea Victoriei 102-104, Turda. Jud. Cluj, Cod 401047, Mobil: 0744 838 021

Anifarm 96, str. Biruinţei, nr. 25, Giurgiu, jud. Giurgiu, tel. 0723.523.959

Animat Help, str. Avram Iancu, bl. 42, parter, Brad, jud. Hunedoara, tel. 0254/ 613.333, 0744.517.105

Anivet Mixt, str. Libertăţii, nr. 68, Ilia, jud. Hunedoara, tel. 0722.262.576

40

Arancia, str. Izvor, nr.1, Piatra Neamţ, tel. 0233/217.558, www.arancia.go.ro.

Atico International Veterinary, str. I.C.Brătianu, nr. 248, Constanţa, jud. Constanţa, tel/fax 0241/541.741, office@atico.ro

Avico Internaţional, Calea Victoriei, nr. 155, bl.D1, sc.3, ap. 90, sector 1, Bucureşti, tel/fax 021/312.72.67, office@avicointernational.ro

Biovet Impex, str. Mihail Sebastian, nr. 211B, sector 5, Bucureşti, tel/fax: 021/410.34.69, 021/410.32.80, biovet2004@yahoo.com, www.biovet-impex.ro

Canivet Impex, str. 1Mai, bl. F28, ap.2, Turnu Măgurele, jud Teleorman, tel/fax: 0247/417.322

Ceva Sante Animale România, str. Chindiei, nr.5, sector 4, Bucureşti, tel. 021/335.00.60, 021/335.04.17, fax: 021/335.00.52, cevaromania@ceva.ro, www.ceva.com

Comindflex, str. Crişan, nr.10A, Roşiorii de Vede, jud. Teleorman, tel/fax: 0247/466.430, comindflex1992@yahoo.com

Competitiv, str. Simion Bărnuţiu, nr.12, Oradea, jud.Bihor, tel/fax: 0259/475.320, competitiv@rdslink.ro, www.competitiv.ro

Devco Agro Chemie, str. Maria Rosetti, nr. 7-9, et. 4, ap.16, sector 2, Bucureşti, tel. 021/210.59.90, fax: 021/ 211.60.07, office.devco@devco.ro, www.devco.ro

Efectivet Pharma, str. C.Negruzzi, nr. 15, bl. D61, ap.16, Oradea, jud. Bihor, fax: 0259/267.828, tel.: 0722.372.913, csiza@rdslink.ro

Eli Lilly Swisse – Elanco Animal Health, str. Buzeşti, nr. 61, bl.A6, ap.26, sector 1, Bucureşti, tel.: 021/312.24.16, Fax: 021/317.85.23, feiffer@anka.lilly.com

Farmavet, Calea Giuleşti, nr. 333, sector 6, Bucureşti, tel.: 021-221.99.60, 021-220.69.08, fax: 021-220.69.32, office@farmavet.ro, www.farmavet.ro

Maravet, bd. Unirii, nr. 18, Baia Mare, jud. Maramureş, Tel/ fax: 0262-211.964, www.maravet.ro, f-korponay@maravet.ro

Sanovet, str. Alexandru Marghiloman, nr. 160, Butău, jud. Buzău, tel. 0238-715.233, sanovet@buzau.ro

Societatea Naţională „Institutul Pasteur”, Calea Giuleşti, nr. 333, sector 6, Bucureşti, tel.: 021-220.69.30, fax: 021-220.69.15, scpasteur@pasteur.ro, www.pasteur.ro

Krka Reprezentanţă pentru România, Str. Sevastopol, Nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Cod 010992, Tel/Fax: 021-310 66 05; 021-310 66 06, 021-310 66 07; Mobil: 0722 328 259, office@krka.ines.ro:www.krka.ro

Maravet, Bd. Unirii, Nr.18, Baia Mare, Jud. Maramureş, Cod 430232, Tel/Fax: 0262-211 964, f.korponay@maravet.ro, www.maravet.ro

MCM Sanitfarmve, Bd. Iuliu Maniu, Bl.I/1, Deva, Jud. Hunedoara, Cod 330151, Tel/Fax: 0254-219.971, mcm_vet@smart.ro

Montero-Vet Bucureşti, Bd. Iuliu Maniu, Nr.6, Sector 6, Bucureşti, Cod 061102, Tel: 021-408 71 00; Fax: 021-408 71 01, montero@montero.ro;www.montero.ro

Montero-Vet Timişoara, Str. Gelu, Nr.11-13, Timişoara, Jud. Timiş, Cod 300168, Tel/Fax: 0256-272.615

41

Noack România, Bd.Unirii, Nr. 74, Bl.J3B, Sc.1, Ap.3, Sector 3, Bucureşti, Cod 030837, Tel: 021-317.66 70; Fax: 021-316 66 58, info@noack.ro;www.noackgroup.com

Premivet, Sat Calomfireşti, Com. Poroschia, Jud. Teleorman, Cod 147281, Tel: 0247-318 808; 0247-318 828; 0247-318 858; Fax: 0247-318 939, premivet@xnet.ro

Romagrimex, P-ţa. Valter Mărăcineanu, Nr.1-3, Sector 1, Bucureşti, Cod 010155, Tel: 021-312 05 24; Fax: 021-312 05 23, romagrimex@rdslink.ro

Romvac Company, Şos.Centurii, Nr. 7, Voluntari, Jud. Ilfov, Cod 077190, Tel: 021-491 31 07; 021-491 31 06, Fax: 021-491 31 17, romvac@arexim.ro

Sanovet, Str. Alexandru Marghiloman, Nr.160, Buzău, Jud. Buzău, Cod 120082, Tel: 0238-715 233, sanovet @bazau.ro

Sanovet Mar, Str. Vasile Alecsandri, Nr. 66 Baia Mare, Jud. Maramureş, Cod 430302, Tel: 0262-223.247, dinupop @zappmobile.ro

Servicii Publice- Punct de lucru, P-ţa. Cipariu, Nr.9, Cluj Napoca, Jud. Cluj, Cod 400191, Tel/Fax: 0264-418 677; 0264-418 676, office@servicii-publice.ro, www.servicii-publice.ro

Servicii Publice-Sediu social, Str. Pascaly Nicolae, Nr.7, Bl. S3, Ap.21, Cluj Napoca, Jud.Cluj, Cod 400431, Tel/Fax: 0264-418 676; 0264-418 677, office@servicii-publice.ro

Servivet, Str. Revoluţiei, Nr.51, Bl.3, Sc.A, Ap.10, Loc.Curtici, Jud. Arad, Cod 315200, Tel: 0257-465.517; Mobil: 0745 641 877, sc_servivet@yahoo.com

Societatea Naţională "Institutul Pasteur", Calea Giuleşti, Nr.333, Sector 6, Bucureşti, Cod 060269Tel: 021-220 69 30; Fax: 021-220 69 15, scpasteur@pasteur.ro;www.pasteur.ro

Talea, Str. Mărăşeşti, Nr. 27, Focşani, Jud. Vrancea, Cod 620114, Tel:0237-224 467, sctalea@yahoo.com

Tecas, P-ţa. Alba Iulia, Nr.8, Bl.17, Ap.13, Sector 3, Bucureşti, Cod 031105, Tel: 021-323 86 76; Fax: 021-322 16 70, tecas@xnet.ro

Tulcea Comimpex, Str. Mircea Vodă, Nr. 20B, Tulcea, Jud. Tulcea, Cod 820134, Tel/Fax: 0240-512.240

UGV Grup, Str. Teilor, Nr. 105, Simeria, Jud. Hunedoara, Cod 335900, Tel: 0254-261 325; Mobil: 0723 618 856

Veteco, Str.Sănătescu Ştefan, Nr. 41, Sector 1, Bucureşti, Cod 011476, Tel: 021-317 03 80/84/85office@veteco.ro;www.veteco.ro

Zoovet, Bd. Unirii, Bl. U18, Sc. C, Ap. Parter, Slobozia, Jud. Ialomiţa, Cod 920042, Tel: 0243-236 123; 0243-233 384, Mobil: 0722 502 688

Smur-Vetconsult, Str. Avram Iancu, Nr.39, Avrig, Jud. Sibiu, Cod 555200, Tel: 0269-524 367, Mobil: 0744 208 528

42