indumnezeirea in cadrul familiei in gandirea sfantului ioan gura de aur

7/22/2019 Indumnezeirea in Cadrul Familiei in Gandirea Sfantului Ioan Gura de Aur

1/15

ndumnezeirea n cadrul familiein gndirea Sfntului Ioan Gur de Aur

Student:

Anul: III


2/15

Grupa 3

I. IntroducereTermenul de indumnezeire (theosis) a fost atribuit sfintilor, adica acelor oameni care

participa la indumnezeire, sau, mai bine zis, care "sufera indumnezeirea". Este acea stare pe care o

traieste omul patruns de energiile divine.

In limbajul eclesiastic termenul de indumnezeire nu a fost folosit de la inceput, iar in Sfanta

Scriptura a purtat diverse denumiri (de eemplu! "dupa asemanarea lui umnezeu"# " Si a zis

umnezeu "Sa facem om dupa chipul si dupa asemanareanoastra"" ($acere I, %&).

'n alt termen este desavarsirea. In multe locuri in Sfanta Scriptura eista terenul

"desavarsit", ca sa arate pe omul despatimit ajuns la comuniunea si unirea cu umnezeu. insusi

antuitorul Iisus ristos a spus! "$iti dar voi desavarsiti precum si Tatal vostru cel ceresc

desavarsit este " (atei *, +).

'n alt termen folosit in Sfanta Scriptura este acela de sfintenie. Sfantul -postol avel

indeamna totdeauna pe crestini, in epistolele sale, la sfintenie! "-vand deci aceste fagaduinte,

iubitilor, sa ne curatim pe noi de toata intinarea trupului si a duhului, desavarsind sfintenia in frica

lui umnezeu" (I /orinteni *II, 0).

Toti acesti termeni si toate aceste numiri legate cu termenul indumnezeire nu fac altceva

decat sa eprime faptul ca omul, prin fire, este legat de umnezeu si are un dor de umnezeu,

cautand sa participe la dumnezeire si sa devina fiu al lui umnezeu dupa har.

*ia1a de familie este un subiect despre care s2a scris mult. roblemele care apar 3n cadrul

acestei celule de baz4 a societ41ii sunt din ce 3n ce mai variate 5i mai complee.

e c6t de important4 este persoana uman4 ca eisten14, ca via14, pe at6t de fundamental4

este 5i problema familiei. 7n ultimul timp familiile tinere se confrunt4 pe plan social cu foarte

multe probleme. -cest lucru se vede limpede 3n toate statisticile care arat4 c4 tinerii am6n4 s4 sec4s4toreasc4 sau cei care au f4cut pasul c4s4toriei, ajung 3n pragul divor1ului. 8ustificarea acestei

situa1ii st4 3n faptul c4 tinerii nu au posibilitatea unei perspective de viitor 3n care s4 poat4 ob1ine

o locuin14 5i un serviciu care s4 le asigure traiul de zi cu zi. $actorul economic devine un motiv

de am6nare a c4s4toriei, iar acest lucru distruge via1a de familie 3nainte de a o 3ncepe.

/u toate c4 stabilitatea, siguranta, lini5tea 5i fericirea unei familii nu ar trebui s4 fie

%
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68840-chipul-si-asemanarea-lui-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/acatiste/67052-acatistul-mantuitorului-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68534-frica-de-dumnezeu-si-gandul-la-judecatahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68534-frica-de-dumnezeu-si-gandul-la-judecatahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68840-chipul-si-asemanarea-lui-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/acatiste/67052-acatistul-mantuitorului-iisus-hristoshttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68534-frica-de-dumnezeu-si-gandul-la-judecatahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68534-frica-de-dumnezeu-si-gandul-la-judecata


3/15

periclitate de nici un factor economic sau de alt4 natur4, suferin1a apare ca dep4rtare de

umnezeu, din lipsa rugciunii, atunci c6nd credem c4 noi rezolv4m tot, c4 putem 5i c4 suntem

capabili, f4r4 s4 l4s4m lucrarea lui umnezeu 3n via1a noastr4, 3n familiile noastre. 9u putem

identifica ce nu merge 3n via1a noastr4 de familie, dar suntem con5tien1i c4 situa1ia e grav4.0

: via14 echilibrat4 nu vine de la sine, ci din c4utare 5i perseveren14 3n acest sens. 7ntruc6t

;c4snicie perfect4< nu eist4, nu 3ncerc s4 m4 am4gesc cu acest lucru, 3ns4 dac4 nu c4ut4m

siguran1a 5i lini5tea familiei, slabe 5anse s4 avem parte de armonie 3n c4snicie! ;eci, dac4 nu

sunte1i bine l4muri1i de la 3nceput c4tre bine, foarte u5or v4 trezi1i 3n gre5eli de convie1uire, devin

apoi mul1imi de necazuri 5i de nenorociri de care nu v4 poate sc4pa nimeni!?, arcu

0@!A, 5i Efeseni ?!B0

rin c4dere, rela1ia dintre b4rbat 5i femeie s2a deteriorat, iar actul fizic dintre so1i este

inso1it permanent de o poft4 ecesiv4. Sfantul Ioan Gur de Aurspune c4 inainte de c4dere era

o stare feciorelnic4, iar pentru inmul1irea neamului omenesc nu era strict necesar4 c4s4toria,

intrucat nu a fost nevoie de aceasta in cazul aducerii la eisten14 a lui -dam 5i a Evei sau a

ingerilor! ;Spune2mi te rog, -dam a fost n4scut prin c4s4torieC Eva a fost n4scut4 din durerilede na5tere ale altei femeiC... milioane de milioane de ingeri slujesc lui umnezeu, mii de

arhangheli stau inaintea lui# 5i nici unul din ei nu eist4 datorit4 c4s4toriei, na5terilor, durerilor

na5terii 5i a z4mislirii. rin urmare umnezeu ar fi inmul1it cu atat mai mult pe oameni f4r4 s4

fi fost nevoia de c4s4torie, a5a cum a f4cut cei dintai oameni, din care se trag to1i oamenii>%Din nvturile Printelui Arsenie oca. !inerii, familia "i copiii nscui n lanuri. #Despre legile "i

frdelegile familiei cre"tine$, Editura /redin1a str4mo5easc4, %@@B, p. %A2%.BDespre feciorie, 0+, igne, . D., vol GH*III, col. ?++ apudagistrand r. arin Frani5te, %oncepia

Sf&ntului Ioan Gur de Aur despre familie3n ;Studii teologice?A, p.

0%.

B


4/15

str4mo5esc! neinfranarea poftei trupe5ti 5i dispari1ia neamului omenesc, ai c4rui protop4rin1i, ca

urmare a neascult4rii, trebuiau s4 moar4.+

ristos ;la plinirea vremii< 3nal14 5i sfin1e5te taina c4s4toriei! ;92a1i citit c4 /el /are i2a

zidit dintru 3nceput, b4rbat 5i femeie i2a f4cutC< (atei 0>,+), iar ca urmare fireasc4 3n

eprimarea pe care 3nsu5i -dam o f4cuse, spune! ;entru aceasta va l4sa omul pe tat4l s4u 5i pe

mama sa, 5i se va lipi de femeia sa 5i vor fi am6ndoi un trup< (atei 0>,?) concluzion6nd c4

;ceea ce a 3mpreunat umnezeu, omul s4 nu despart4< (atei 0>,&).

Sf6ntul Ioan Dura de -ur nume5te casatoria J taina dragostei K.Ea infa1iseazaLLL firea

fundamentala a omului,cea dupa chipul dumnezeiesc, tocmai fiindca noi oamenii credem in

umnezeu care este Treimea si suntem ziditi dupa chipul Sau treimic.

erechile casatorite, nu mai putin decat monahii, pot ajunge la plinatatea indumnezeirii in

ristos, theosis.'

J rimeste cununile lor in imparatia Ta K. Telul suprem al casatoriei este ca sotul si sotia

sa se ajute unul pe altul sa intre in imparatia cerurilor. rin dragostea lor reciproca si partasia

vietii,amandoiMimpreuna cu copii lor, daca umnezeu le2a dat urmasiMsunt chemati a se

aduce unul pe altul mai aproape de ristos. /a unire vesnica intre doua personalitati unice si

vesnice, Taina 9untii nu are alt scop decat acesta.

II. Biserica din casa

=ela1ia cu umnezeu e permanent4, e vie, iar faptul c4 o familie petrece majortateatimpului acas4, acest loc e foarte important pentru mantuirea noastr4. -ici are loc concretizarea

lucrurilor care au luat na5tere in biseric4 intrucat ;familia trebuie s4 devin4 locul unde membrii

ei s4 se lumineze cu /uvantul lui umnezeu prin citirea Evangheliei 5i a Sfintei Scripturi 5i

dup4 putin14 5i prin ini1ierea in scrierile Sfin1ilor 4rin1i 5i a randuielilor biserice5ti?A, p. 0%.

?avid 5i arQ $ord, %storia, cale spre sfinenie. )ieile sfinilor cstorii, edi1ia a doua, traducere din

limba englez4 de /onstantin $4ge1an, ,Editura Sophia, Fucure5ti, %@@A p.&&r. rof. Dleb Naleda,iserica din cas, traducere din limba rus4 de Hucia /ornea,, Editura Sophia,

Fucure5ti %@@&, p. &.

+


5/15

civil sau angajament temporar f4cut de dragul statului 5i al unei ordini str4vechi, c4s4toria

sfin1e5te b4rbatul 5i femeia pentru umnezeu 5i unul pentru cel4lalt.

Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur ne spune c4 ;nu eist4 3ntre un b4rbat 5i o femeie nici o alt4

leg4tur4 la fel de str6ns4 precum e cea dintre so1 5i so1ie, dac4 ace5tia sunt uni1i dup4 cuviin14


6/15

:idee gresita pe care oamenii si2o fac uneori este aceea ca numai monahii sunt chemati

la sfintenie. Insa redania spune limpede ca toti au aceasta chemare. /a argument cat se poate

de puternic il citam pe Sf Ioan Dura de -ur ! J negresit ca te amagesti singur si te inseli cu

totul cugetand ca unele se cer celui din lume si altele calugarului. eosebirea este ca unul este

casatorit ,iar celalalt nu# in toate celelalte vor da seama depotrivaR!aci toti oamenii tre"uie

sa a#unga la aceeasi tinta. Tocmai aceasta arunca in neoranduiala ! cugetul ca numai

calugarului i se cere sa vadeasca o mai mare desarvarsire,pe cand celorlalti le este ingaduit sa

traiasca cu usuratate. ar lucrul acesta nu este adevarat 9u este defel ai curand, spune

avel, aceeasi filozofie se cere tuturor K00

Sf Ioan Dura de -ur nu numai ca ii cheama pe toti oamenii la sfintenie, fie ca sunt

casatoriti sau monahi, ci si din Scripturi pilde de sfinti casatoriti ce au ajuns la aceasta

stare ! *rei oare sa aduc pilde de barbati ale caror vieti au fost chipuri ale virtutii, chiar dacaau trait in lume C...*oi zice de sfintii barbati ai *echiului Hegamant. /ati dintre ei, femei si

copii avand, cu nimic mai prejos decat marii nevoitori C< .0%Iar ca pilde din 9oul Hegamant el

da adeseori pe Sfintii -cvila si riscila (0B februarie) insotitorii casatoriti ai Sfantului

avel !/aci este cu putinta ca si cel aflat in starea casatoriei sa fie vrednic de minunare si ales.

*ezi dar cum acestia, in acea stare aflandu2se, preacinstiti s2au facut, chiar daca indeletnicirea

lor era departe de a fi pretuita caci erau facatori de corturi. Insa virtutea lor a acoperit toate,

facandu2i mai straluciti decat soarele. Si nici negotul lor, nici casnicia lor nu le2au adus vreovatamare, ci dragostea pe care le2a cerut2o ristos, pe aceea o au aratat< 0B. -stfel el poate

ajunge la concluzia ca J intr2adevar casnicia e o mica Fiserica. eci este cu putinta sa2i

intrecem pe toti ceilalti facandu2ne buni soti si sotii.

entru ca sa devina cale spre sfintenie, familia trebuie sa implice o crestere

duo$niceasca.

00Sf Ioan Dura de -ur,Impotriva celor ce defaima viata monahiceasca, III,0+ apudavid 5i arQ $ord,

op.cit, p. +0.0%/uv.%0 la Efeseni apudavid 5i arQ $ord, op.cit, p. +%.

0BI*idem,p +B.

&


7/15

I%. Adancirea $ietii duo$nicesti

rincipala cale de cultivare a unei cresteri sanatoase si de tratare a problemelor ce apar

este adancirea vietii noastre duhovnicesti. -ceasta inseamna aH iubi si aH urma pe ristos,

Sfanta Sa Fiserica si Sfanta Scriptura ce marturiseste pentru El.

/um pot deci cei casatoriti sasi adanceasca viata duhovniceascaC

Sfantul Ioan Dura de -ur ne arata cateva cai de sporire duhovniceasca in familie, carora

voiesc sa le acord o atentie speciala !

&. 'ugaciunea

$amilia 3n calitate de biseric4 din cas4, trebuie s4 stabileasc4 o rug4ciune comun4, 3n care

membrii familiei s4 se roage unul pentru cel4lalt. -ceast4 rug4ciunea comun4 a familiei se

na5te din rug4ciunile comune ale p4rin1ilor 5i din obi5nuirea copiilor cu ele.

Sfantul Ioan risostom spune perechilor casatorite din parohia sa ! =ugaciuni laolaltasa se faca de voi. $iecare sa mearga la biserica # si (din intelesul) celor ce se graiesc si se citesc

acolo, si barbatul sa ceara de la femeie acasa partea, si aceea de la barbat


8/15

3. *ilostenia

Sfantul Ioan afirma ! J si daca dai saracilor, nu dispretui a te da insuti pe tine lor. /a nu

saracilor dai, ci lui ristos Insusi. Si cine e atat de ticalos ca sa dispretuiasca a deschide bratele

sale lui ristos C K0A.

+. !itirea Scripturilor

/elor care se scuza ca au familie si nu au timp sa citesca Sfantul Ioan risostom le

raspunde !Ei bine scuza asta va pierde, ca socotiti ca numai calugarilor li se cuvine sa citesca

dumnezeiestile Scripturi, cand de fapt voi aveti cu mult mai multa nevoie de ele decat

calugarii, pentru ca voi traiti in lume, voi va raniti in fiecare zi, si de aceea voi aveti mai cu

seama nevoie de leacul Sfintelor Scripturi. rin urmare a socoti de prisos citirea Sfintelor

Scripturi este cu mult mai rau decat a nu le citi. -stfel de ganduri sunt ganduri dracesti>+, p.

B?.0>-milia /II la %oloseni, D &%.B/ apudavid /.$ord, ar*atul si femeia in vi0iunea Sfantului Ioan

Gura de Aur, trad. Huminita 9iculescu, Ed.Sofia, Fucuresti, p.>+.


9/15

rationament, ar insemna ca cel care traieste cu femeia lui este un spurcat, ci din cauza

nelegiurii si neinfranarii lor K%@.

=egula de aur const4 3n evitarea etremelor! nici abuzul din partea unuia, nici refuzul din

partea celuilalt. ar s4 nu se cread4 c4 3ntre cele dou4 etreme totul este 3ng4duit.

7n cadrul c4s4toriei, rela1ia trupeasc4 trebuie s4 fie fireasc4, echilibrat4 5i nu trebuie

privit4 habotnic, la etrem din nici un punct de vedere. entru o comuniune 3n parametrii

s4n4to5i trebuie s4 eiste un demers ascetic, o 3nfr6nare atunci c6nd e cazul, 3ns4 s4 fie

3n1eleas4 unanim. Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur de arat4 cum trebuie s4 privim rela1ia trupeasc4 din

cadrul c4s4toriei! J9u v4 lipsi1i unul de altul dec6t din buna 3n1elegereK (/orinteni A,?).

2 /e 3nseamn4 de fapt aceastaC

2 S4 nu se 3nfr6neze femeia dac4 barbatul nu vrea, nici b4rbatul dac4 femeia nu dore5te

2 /um a5aC2 $iindc4 mari rele se nasc din infranarea aceasta. /4ci 5i adulterele 5i desfran4rile 5i

r4sturnarea caselor adesea de aici se fac. $iindc4 dac4 avand femeiile lor, desfraneaz4, cu mult

mai mult dac4 ii lipse5ti de aceast4 mangaiere. Ui bine a zis! MS4 nu v4 lipsi1i numind2o aici

lipsire 5i mai sus datorie2 ca s4 arate t4ria st4panirii Vunuia asupra celuilaltW. /4ci a se infrana

fiecare f4r4 s4 vrea amandoi inseamn4 a se lipsi. Iar dac4 e de bun4voie, nu mai este VlipsireW.

/4 dac4 m2ai indupleca s4 iei ceva de la mine nu o numesc lipsire. Iar cel ce ia f4r4 voia mea 5i

fiind eu silit, m4 lipse5te

indumnezeirea in cadrul familiei in gandirea sfantului ioan gura de aur

Documents