Îndrumar Tehnic

pentru fabricarea de mobilier

ecologic

Îndrumarul privind criteriile şi prescripţiile care condiţionază concepţia de mobilier cu

impact minim asupra mediului, are drept scop stabilirea informaţiilor generale legiferate pe

care orice producător de mobilier este nevoit să le adopte

Etichetarea ecologică

Reglementarea europeană (EC) nr. 1980 / 2000 promovează reducerea impactului

mobilei asupra mediului prin:

utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor;

reducerea utilizării substanţelor toxice şi a substanţelor cu emisii poluante;

realizarea unui produs durabil.

Scopul criteriilor este reducerea consumului de energie pe tip de mobilier, colectarea

datelor de intrare, stabilirea unei baze de date referitoare la consumul de energie şi materiale.

I. CRITERIILE GENERALE PENTRU ACORDAREA ETICHETEI ECOLOGICE

Criteriile sunt divizate în următoarele 5 categorii.I.1. Criteriu compoziţie. Criteriul de compoziţie pentru etichetarea ecologică la mobilier,

este o cerinţă esenţială pentru colectarea datelor de intrare: energie şi materiale utilizate la fabricaraea mobilierului ecologic.

I.2. Criteriu materiale: Criteriul este definit pentru următoarele clase de materiale:a). Lemn masiv, plăci pe bază de lemn, aluminiu, oţel, plastic, textile, piele, sticlă,

spume poliuretanice şi latex (cauciuc), pene şi puf.b). Materiale, altele decât cele menţionate în articol “a”, sau în clasa de materiale

pentru tratamente de suprafaţă şi finisare. Adezivi, cleiuri şi agenţi de legătură cum ar fi materialele utilizate în tratamentul

suprafeţelor, altele decât metale şi plastic care nu sunt cuprinse în această secţiune.I.3. Criteriu pentru tratamentul suprafeţei: Criteriul este definit pentru tratamentul

suprafeţei componentelor de mobilier şi a mobilei.Tratamentele de suprafaţă includ: finisajele transparente, pigmentate, emailuri, lacuri,

acoperiri cu plastic, laminate, folii decorative, hârtie, filme PVC şi ţesături.Materialele pentru pregătirea suprafeţelor cum sunt: grundurile, coloranţii, pigmenţii,

materialele de umplutură, sunt de asemenea cuprinse în această secţiune. I.4. Criteriu pentru asamblarea mobilei: Criteriul defineşte utilizarea adezivilor, cleiurilor

şi agenţilor de legătură.I.5. Criteriu pentru etichetarea – eco a produsului final - mobilier. Următoarele criterii

sunt definite sub această secţiune:- durabilitate şi siguranţă;- întreţinere;- reciclare şi deşeuri;

- informaţia consumatorului;- ambalarea produsului final;- informaţia privind ambalarea;- informaţia ce apare pe eticheta – eco.

I.1 Criteriu compoziţie

Descrierea produsului

O descriere a produsului conţine (descrierea funcţionalităţii, denumirea produsului sau codului de referinţă, dacă sunt mai multe tipuri ale aceluiaşi produs este necesară o descriere a subtipurilor).

În plus, informaţia va conţine greutatea totală a produsului, materialele utilizate în produs, inclusiv accesoriile (ex. şuruburi şi balamale) şi greutăţile lor respective.

Determinarea şi verificarea: Producătorul va furniza descrierea produsului în care informaţia descrisă mai sus este inclusă.

Date colectate privind intrarea de energie

Datele de intrare a energiei la materialele incluse în mobilă vor fi calculate şi furnizate de producător pe baza consumului mediu de energie asociat producţiei şi la fabricarea materialelor.

Calcularea energiei intrate în materialele incluse în mobila etichetată – eco, va fi dată de producător pe baza, consumului mediu de energie conform cu formula din Anexa 3.Datele compoziţiei mobilei vor fi toate incluse în dosar la criteriul 1.

I.2 Criteriu materiale - Cerinţe generale

Aplicarea materialelor

a). Utilizarea materialelor din cadrul uneia sau mai multor clase de materiale:- lemn masiv;- plăci pe bază de lemn;- aluminiu;- oţel;- plastic;- textile;- piele;- sticlă;- poliuretan;- spume latex;- pene şi puf

va fi posibilă, dacă materialele respectă “cerinţele specifice ale materialului” şi dacă criteriile pentru tratamentul de suprafaţă sunt relevante.

Materialele din una sau mai multe clase de tipul celor menţionate mai sus, pot fi scutite la cerere de producător de respectarea criteriilor specifice materialului şi vor fi supuse numai criteriilor 1.2.c şi 1.3, dacă ele sunt prezente în mobila eco-etichetată, mai puţin de 3% din greutatea totală. Această excepţie se aplică pe tipul de material specificat mai jos:

- lemn masiv: pe specii lemnoase;- plăci pe bază de lemn: pe tipul de semifabricat (plăci din fibre, placaj, etc.);

- plastic: pe polimer;- textile: pe tipul fibrei, schema pentru textile în EU – eco – etichetă;- aluminiu: pe total. Acesta este deja un “sub-tip” a clasei metalelor, nu este distincţie

făcută între diferite tipuri de aluminiu;- oţel şi oţel inoxidabil: pe total. Este deja un „sub-tip” a clasei metalelor, nu este

distincţie făcută între diferite tipuri de oţel şi oţel inoxidabil. - PUR şi cauciuc: pe total. Ele sunt deja „sub-tipuri” a clasei plastic – nu este

distincţie făcută între diferitele tipuri de PUR sau produse latex, astfel ele reprezintă deja un tip al clasei plastic.

- Piele, pene, puf: pe total.b). Alte materiale decât cele acoperite prin “cerinţele specifice de material” şi criteriile

pentru tratamentul suprafeţei şi pentru asamblarea mobilei, vor fi permise numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- se supun criteriilor 1.2 şi 1.3;- este conţinut în produsul eco-etichetat în cantitate mai mică de 3%.c). Procentajul total al tuturor materialelor scutite conform cu cerinţele menţionate mai

sus în “a” şi “b” nu va depăşi 10% (în greutate) din produsul final eco-etichetat.

Determinare şi verificare: În criteriul 1.1 informaţia corespunzătoare va fi dată pe acele materiale care sunt scutite de la conformitatea “cerinţe material specific”. Calculul procentajului materialelor scutite în acord cu criteriile 1.2 a/b/c, va include, de asemenea, cantitatea posibilă a materialelor compozite, respectiv procentajul materialului compozit în eco-etichetarea finală a mobilei.

Materiale riscante

Sunt interzise prezenţa de substanţe şi preparate în procesul de producţie, a materialelor incluse în mobila etichetată eco, dacă:

a). conţin:- plumb, cadmiu, crom (V1), mercur şi compuşii lor;- compuşi tri-organici de staniu. Compuşii mono şi di-organici pot fi utilizaţi

dacă sunt liberi de impurităţi de compuşii lor de staniu tri-organici. b). sunt stabilite în timpul aplicării oricare din următoarele faze de risc sau combinaţii

ale acestora: R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 62, R 63, R 68 stipulate în Directiva 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare. Această cerinţă nu se aplică substanţelor care la aplicare îşi schimbă natura chimică şi certifică clasificarea sub oricare din fazele de risc unde ≤ 0,1% rămâne în structură comparată cu aplicarea dinainte.

Determinare şi verificare: Producătorul şi/sau furnizorul său va emite declaraţii sau alte informaţii pentru a arăta că acest criteriu este îndeplinit.

Cerinţe specifice materialului

I.2.1 Lemn masiv

Susţinerea managementului pădurii

a) Lemnul masiv se va recolta din păduri în care sunt implementate principiile şi măsurile care conduc la susţinerea managementului forestier.

În Europa, principiile şi măsurile prezentate mai sus, corespund cel puţin definirii SFM (Sustainable Forest Management) care a fost adoptată în Rezoluţia 1 a Conferinţei a 2-a a

Ministerului Protecţiei şi Pădurilor în Europa (Helsinki 16-17 iunie 1993) - Planul ghid operaţional Pan-European pentru SFM şi aprobat în a 3-a Conferinţă pentru Protecţia Pădurilor în Europa (Lisabona 2-4 iunie 1998) şi Indicatori Pan-European îmbunătăţiţi pentru SFM, adoptat la MCPFE Expert, întâlnire în 7-8 oct. 2002, unde a fost aprobat la a 4-a Conferinţă Ministerială pentru Protecţia Pădurilor în Europa (Viena 28-30 aprilie 2003).

În afara Europei, va corespunde cel mai puţin la UNCED Forest Principles (Rio de Janeiro, iunie 1992) unde criteriile sau planul ghid de susţinere a managementului pădurilor a fost adoptat sub iniţiativele regionale sau internaţionale (ITTO, Montreal Process, Tarapoto Process, UNEP/FAO Drz-Zone, Africa Initiative).

b). Pentru mai puţin de 50% din lemnul masiv din păduri, specificate sub criteriul 2.1.1.a, se va iniţia sprijinul pădurilor certificate prin al treilea (grup) independent, îndeplinind criteriile listate în paragraful 15 al Rezoluţiei Consiliului în 15 dec. 1998 a Strategiei Forestiere pentru UE şi dezvoltarea durabilă.

c). Lemnul din păduri – acesta nu este certificat pentru: ▪ tăierea ilegală - lemnul tăiat ilegal – acest lemn este comercializat sau transportat

fără respectarea reglementărilor.

▪ specii modificate genetic: Lemn din arbori modificaţi genetic: au fost incluse prin diferite mijloace pentru a schimba structura genetică (pentru o definire a modificării genetice, referire la Directiva 2001/18/EC privitoare la organismele modificate genetic în mediul înconjurător). Aceasta nu exclude creşterea programată tradiţional, ea nefiind considerată a face parte din tehnica modificării genetice.

▪ nu este certificată evaluarea conservării pădurilor: “Conservarea ridicată a Pădurilor” include păduri care au una sau mai multe din următoarele atribute:

a). Întinderi de păduri cu importanţă globală, regională sau naţională.- concentrări ale evaluării biodiversităţii (ex. specii periclitate, adăposturi)

şi/sau peisaj larg la nivelul pădurilor, în interiorul acestora, sau conţinând cadru de management unde populaţiile sunt viabile.

b). Suprafeţele de păduri există ca atare, ori sunt rar împădurite, tratând sau periclitând ecosistemele.

c). Suprafeţele de păduri pun la dispoziţie serviciile de bază ale naturii în situaţii critice (ex. protecţia bazinelor de recepţie, controlul eroziunii).

d). Suprafeţele de păduri asigură nevoile de bază ale comunităţilor locale (minimum de existenţă, sănătate) şi/sau la nivelul comunităţii locale identitatea tradiţională, culturală (arealul cultural, ecologic, economic sau religios este identificat cu comunităţile locale).

Determinare şi verificare: Producătorul va indica tipurile, cantităţile şi originile lemnului utilizat în produsul eco-etichetat. Originea lemnului masiv va fi indicată cu precizie pentru a permite verificări, acolo unde este posibil.

i). Pentru lemnul masiv virgin, aplicantul va solicita un certificat corespunzător de la managerii forestieri certificaţi împreună cu documentaţia, arătând că schema de certificare este corectă şi sunt îndeplinite principiile şi măsurile managementului forestier, menţionate în criteriul 2.1.1a şi 2.1.1c.

Substanţe de împregnare şi conservare

Lemnul masiv exploatat nu va fi tratat cu substanţe sau preparate ce conţin substanţe incluse în următoarele liste:

▪ WHO (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a recomandat clasificarea pesticidelor prin clase de risc 1 a (extrem de riscante).

▪ WHO a recomandat clasificarea pesticidelor în clase de risc 1 b (riscuri înalte).Pe lângă acestea, tratamentul lemnului va fi în concordanţă cu clauzele Directivei

79/117/EEC privind piaţa şi utilizarea de produse de protecţie ce conţin anumite substanţe active şi Directiva 76/769/EEC, referitoare la utilizarea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase.

Determinare şi verificare: Producătorul va da o declaraţie de conformitate cu acest criteriu.

I.2.2 Materiale pe bază de lemn

Materiale pe bază de lemn finisate şi semifinisate, înnobilate sau laminate, materiale din plastic, sau metale sau alte materiale de acoperire, se vor supune criteriilor pentru tratamentul de suprafaţă în paralel cu criteriile puse sub acest paragraf şi sub-paragraf.

Susţinerea managementului pădurii

a) Lemnul masiv se va recolta din păduri în care sunt implementate principiile şi măsurile care conduc la susţinerea managementului forestier.

În Europa, principiile şi măsurile prezentate mai sus, corespund cel puţin definirii SFM (Sustainable Forest Management) care a fost adoptată în Rezoluţia 1 a Conferinţei a 2-a a Ministerului Protecţiei şi Pădurilor în Europa (Helsinki 16-17 iunie 1993) - Planul ghid operaţional Pan-European pentru SFM şi aprobat în a 3-a Conferinţă pentru Protecţia Pădurilor în Europa (Lisabona 2-4 iunie 1998) şi Indicatori Pan-European îmbunătăţiţi pentru SFM, adoptat la MCPFE Expert, întâlnire în 7-8 oct. 2002, unde a fost aprobat la a 4-a Conferinţă Ministerială pentru Protecţia Pădurilor în Europa (Viena 28-30 aprilie 2003).

În afara Europei, va corespunde cel mai puţin la UNCED Forest Principles (Rio de Janeiro, iunie 1992) unde criteriile sau planul ghid de susţinere a managementului pădurilor a fost adoptat sub iniţiativele regionale sau internaţionale (ITTO, Montreal Process, Tarapoto Process, UNEP/FAO Drz-Zone, Africa Initiative).

b). Pentru mai puţin de 20% din lemnul provenit din păduri specificate sub criteriul 2.2.1.a. se va iniţia managementul pădurilor certificate prin al treilea grup independent îndeplinind criteriile listate în paragraful 1.5 al Rezoluţiei Consiliului din 15 dec. 1998 a strategiei de dezvoltare durabilă.

c). Lemnul din păduri – acesta nu este certificat.- tăierea ilegală- lemnul tăiat ilegal – acest lemn este comercializat sau transportat în sensul că

nu sunt respectate regulamentele naţionale (la fel pot fi citate categoriile (speciile) CIFES, spălare de bani, corupţie şi mituire şi alte reglementări. - specii modificate genetic - Lemn din arbori modificaţi genetic: au fost incluse prin diferite mijloace pentru a schimba structura genetică (pentru o definire a modificării genetice, referire la Directiva 2001/18/EC privitoare la organismele modificate genetic în mediul înconjurător).

Aceasta nu exclude creşterea programată tradiţional, ea nefiind considerată a face parte din tehnica modificării genetice. Nu este certificată evaluarea conservării pădurilor.

“Conservarea ridicată a Pădurilor” posedă păduri care au una sau mai multe din următoarele atribute:

a). Întinderi de păduri cu importanţă globală, regională sau naţională.- concentrări ale evaluării biodiversităţii (ex. specii periclitate, adăposturi)

şi/sau peisaj larg la nivelul pădurilor, în interiorul acestora, sau conţinând cadru de management unde populaţiile sunt viabile.

b). Suprafeţele de păduri există ca atare, sau sunt rar împădurite, tratând sau periclitând ecosistemul.

c). Suprafeţele de păduri pun la dispoziţie serviciile de bază ale naturii în situaţii critice (ex. protecţia bazinelor de recepţie, controlul eroziunii).

d). Suprafeţele de păduri asigură nevoile de bază ale comunităţilor locale (minimum de existenţă, sănătate) şi/sau la nivelul comunităţii locale identitatea tradiţională, culturală (arealul cultural, ecologic, economic sau religios este identificat cu comunităţile locale).

Determinare şi verificare: Producătorul va indica tipurile, cantităţile şi originile lemnului utilizat în produsul eco-etichetat. Originea lemnului masiv va fi indicată cu precizie pentru a permite verificări, acolo unde este posibil.

i). Pentru lemnul masiv virgin, aplicantul va solicita un certificat corespunzător de la managerii forestieri certificaţi împreună cu documentaţia, arătând că schema de certificare este corectă şi sunt îndeplinite principiile şi măsurile managementului forestier, menţionate în criteriul 2.1.1a şi 2.1.1c.

Fibre lemn reciclate

Materia primă pentru plăci din aşchii sau fibre pe bază de lemn, se va supune prevederilor standardului Industrial EPF, astfel raportat în paragraful 6 al documentului EPF Standard pentru distribuirea condiţiilor lemnului reciclat, 24 oct. 2002. Tabelul standard este ataşat în Anexa 2.

Determinarea şi verificarea: Declaraţia va fi dată ca lemn – utilizat în producţia materialelor pe bază de lemn. În plus, rezultatele test vor fi furnizate pentru a verifica conformitatea cu valorile limită aşa cum sunt prezentate în Anexa 2.

Utilizarea substanţelor şi preparatelor riscante în producţia materialelor bazate pe lemn

a). Lemnul virgin nu va fi tratat cu substanţe sau preparate ce conţin substanţe incluse în oricare din următoarele liste.

● WHO a recomandat clasificarea pesticidelor prin clase de risc, clasa 1a – extrem de riscantă.

● WHO a recomandat clasificarea pesticidelor prin clasa de risc, clasa 1 b – risc înalt.Pe lângă acestea, tratamentul lemnului va fi în concordanţă cu prevederile Directivei

79/117/EEC, privind plasarea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie conţinând anumite substanţe active şi prevederile Directivei 76/769/EEC, referitoare la utilizarea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase.

b). Lemnul utilizat şi materialele pe bază de lemn nu vor fi tratate cu substanţe şi preparate care degajează în timpul aplicării, oricare din următoarele clase de risc sau combinaţii ale acestora: R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 62, R 63, R 68, stipulate în Directiva 67/548/EEC şi amendamentele acesteia. Această cerinţă nu se aplică substanţelor care la aplicare îşi schimbă natura chimică şi clasificarea este garantată sub oricare din fazele de risc evidenţiate şi unde nu rămâne decât 0,1% reziduri în structura compactă cu cea dinaintea aplicării.

c). Lemnul şi materialele pe bază de lemn nu vor fi tratate cu substanţe clasificate cancerigene, dăunătoare pentru sistemul de reproducere, mutagenice toxice sau alergice, în conformitate cu clasificarea din Directiva 67/548/EEC şi amendamentele acesteia.

Conţinutul de formaldehidă liberă, în produsele şi preparatele utilizate în panel, nu va fi mai mare de 0,3% (în greutate). Conţinutul de formaldehidă liberă în agenţii de încleiere, adezivi şi cleiuri pentru plăci din fibre, placaj sau plăci laminate nu va fi mai mare de 0,5%.

Determinarea şi verificarea :Producătorul va da declaraţiile corespunzătoare cu respectarea cerinţelor. Pentru produsele chimice utilizate în producţia materialelor pe bază de

lemn va fi prezentată documentaţia specifică cu informaţii privind clasificarea riscurilor asupra sănătăţii.

Emisia de formaldehidă din materialele pe bază de lemn brute

Emisia de formaldehidă pentru materialele pe bază de lemn în stare brută, înainte de procesare sau acoperire, nu va fi mai mare ca emisia E1 – limita conformă cu standardul EN 13986.

Determinarea şi verificarea: Producătorul sau furnizorul v-a evidenţia ca materialele pe bază de lemn sunt conforme cu cerinţele clasei E1 de formaldehidă stipulate în EN 13986.

I.2.3 Aluminiu

Aluminiu reciclatToate componentele din aluminiu utilizate în mobila eco-etichetată vor fi uşor demontate.Dacă cantitatea totală de aluminiu conţinută în mobila eco-etichetată este mai mare de 80% din greutatea finală a mobilei eco-etichetată, tot aluminiul va fi sursă pentru producţie, utilizat 100% ca material secundar.Suprafaţa totală cu aluminiu va fi de asemenea, conformă cu criteriile tratamentelor de suprafaţă, incluzând cerinţele de mai sus.

I.2.4 Oţel şi oţel inoxidabil

Oţel reciclatDacă cantitatea de oţel din produs constituie mai mult de 50% din totalul greutăţii produsului final de mobilă, intrarea materialului secundar în oţelul utilizat va fi de minim 20%.Suprafaţa tratată cu oţel va fi de asemenea în conformitate cu criteriile tratamentelor pentru suprafaţă, incluzând cerinţele de mai sus.

Determinarea şi verificarea: Producătorul sau furnizorul va furniza documentaţia specifică demonstrând conformitatea cu acest criteriu.

I.2.5 Plastice

Spumele poliuretanice şi latexul utilizate în mobilă ca material de umplutură vor fi conforme cu criteriul 2.5.3. – cerinţele materialului specific.

Plastice pentru acoperirea suprafeţelorPlasticele utilizate în acoperirea suprafeţelor vor fi permise în procent până la 6,5%,

din totalul greutăţii materialului pe care este direct aplicat.

Determinarea şi verificarea: Producătorul va furniza documentaţia corespunzătoare, arătând conformitatea cu această cerinţă.

Aditivi riscanţiNu vor fi utilizate substanţe şi preparate în producţia polimerilor, co-polimerilor şi

plasticelor prezente în mobila eco-etichetată care:a). conţin:

- plumb, cadmiu, crom (VI), mercur şi componenţii acestora;- compuşi tri-organici de staniu. Compuşii mono şi di-organici pot fi utilizaţi

dacă impurităţile de tri-organici compuşi de staniu, lipsesc.

b). sunt stabilite în timpul aplicării oricare din următoarele faze de risc sau combinaţii ale acestora: R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 62, R 63, R 68, stipulate în Directiva 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare. Această cerinţă nu se aplică substanţelor care la aplicare îşi schimbă natura chimică şi certifică clasificarea sub oricare din fazele de risc prezentate anterior şi când remanenţa este mai mică de 0,1%, în structură, comparativ cu cea dinaintea aplicării.

Determinarea şi verificarea: Producătorul va da o declaraţie indicând care aditivi pot fi utilizaţi. Documentaţia corespunzătoare (cum ar fi, schema de siguranţă) va fi furnizată arătând conformitatea cu acest criteriu.

Spume poliuretanice şi latexuriSpumele poliuretanice şi latexurile utilizate ca materiale de umplutură în mobilă vor fi în conformitate cu criteriile relevante din Decizia 2002/740/EC, respectând criteriile ecologice ale Comunităţii, (Eco-eticheta pentru saltele).Când criteriul 2 f, din criteriile pentru paturi tapiţate afişează “staniu în structura organică” pentru conformitate cu Eco-label pentru mobilă se va afişa “compuşi tri-organici de staniu”.

Determinare şi verificare: Producătorul va furniza detaliat documentaţia, arătând că spumelor poliuretanice şi latexurilor le-au fost acordate sau va furniza documentaţia detaliată (raport de testare, declaraţii, etc.) arătând că spumele poliuretanice şi latexului sunt conforme cu toate criteriile relevante din Decizia 2002/740/EC.

Intrarea materialului reciclat.Plasticele aplicate pentru alte uzanţe decât acoperirea suprafeţei vor fi refolosite în producţie utilizând minim 15% din materialul reciclat intrat.

Determinarea şi verificarea: Producătorul va furniza documentaţia în conformitate cu criteriul.

I.2.6 Textile (fibre şi ţesături)

Toate textilele, fibrele şi ţesăturile se vor supune criteriului relevant din Decizia Comisiei 2002/371/EC, stabilind criteriile ecologice pentru acordarea etichetei-eco produselor textile.

La criteriul 3 a, din criteriile pentru Produse textile, se afişează “compuşi organostanici” unde criteriul 11 – afişează “compuşi organici de staniu” şi unde criteriul 32 a, afişează compuşi organici de staniu, pentru conformitate cu cerinţele etichetei-eco pentru mobilă, se va citi “compuşi tri-organici de staniu”.

Determinare şi verificare: Producătorul va furniza documentaţia detaliată arătând că fibrelor şi ţesăturilor le-au fost acordate eco-etichetă sau va furniza documentaţia detaliază (raport de testare, declaraţii, etc.) conform Deciziei 2002/371/EC.

I.2.7 Piele

Dacă pielea este prezentă în producţia de mobilă < 5% în produsul final eco-etichetat, aceasta se va supune criteriilor 2.7.1., 2.7.2., 2.7.3., 2.7.4. şi 2.7.5.

Dacă pielea este prezentă > 5% în produsul final eco-etichetat, pielea se va supune tuturor criteriilor din secţiunea “2.7. Piele”.

Prezenţa substanţelor în mobila tapiţată cu piele: Crom (Cr VI), Arseniu (As), Cadmiu (Cd), Plumb (Pb) nu au fost detectabile în pielea utilizată pentru mobilă.

Determinare şi verificare: Producătorul şi/sau furnizorul va da un raport de testare utilizând următoarele metode test:

▪ Crom Cr (VI): ISO 20345-2000 sau o metodă comparabilă (limita detectabilă, 10 ppm).

▪ Arseniu, cadmiu şi plumb: mostre şi testare conform CEN TC 309-WT 065-4.3, sau producătorul şi furnizorul va da o declaraţie că nu au fost utilizate substanţe care pot rămâne ca reziduu de metale în pielea pentru mobilă.

FormaldehidăCantitatea de formaldehidă liberă sau parţial hidrolizabilă din componenţii pielii nu va fi

mai mare de 150 ppm.

Determinare şi verificare: Producătorul şi/sau furnizorul va furniza un raport de testare utilizând metoda: CEN/ISO TS 17226.

COD emisie de la argăsealăApa reziduală de la pielea argăsită va fi tratată, ori în incintă sau în tratamentul apelor

reziduale municipale, astfel încât, să se obţină o reducere a conţinutului de COD, minim 85% înainte ca apa să fie descărcată în apa de suprafaţă.

Determinare şi verificare: Producătorul va da un test raport de testare cu date suplimentare, utilizând metoda test COD: ISO 6060 “Calitatea apei, determinarea oxigenului chimic”.

Crom în apa rezidualăApa reziduală de la tăbăcării, după tratare va conţine ≤ 2 mg Crom/1.

Determinare şi verificare: Aplicantul va prezenta un raport de testare cu date suplimentare utilizând metoda: ISO 9174 sau EN 1233 sau EN ISO 11885 pentru Crom.

Pentaclorfenol (PCP) şi Tetraclorfenol (TCP) precum şi sărurile acestora şi esterii, nu vor fi utilizaţi.

Determinare şi testare. Producătorul şi/sau furnizorii va prezenta o declaraţie precum că materialele nu conţin clorfenoli. Declaraţia poate fi verificată utilizând metoda de testare: CEN TC 289 TS 14494.

Coloranţi azo “Colorantul albastru” nu va fi utilizat la colorarea pielii. În plus, nici un colorant azo nu

va fi utilizat, dacă ei pot separa oricare din următoarele amine aromatice:1. 4-aminodifenol2. benzidine3. 4-cloro-tolmidine4. 2-naphthylamine5. o-amino-azotoluene6. 2-amino-4-nitrotoluene7. p-chloroaniline8. 2,4-diaminoanisol9. 4,4’- diaminodiphenylmethane10.3,3’- dichlorobenzidine11.3,3’- dimethoxybenzidine12.3,3’- dimethylbenzidine13.3,3’- dimethyl-4,4’- diaminodiphenylmethane14.p-cresidine15. 4,4’ – methylene-bis-(2-chloraniline)

16.4,4’- oxydianiline17.4,4’ – thiodianiline18.o-toluidine19.2,4 – diaminotoluene20.2,4,5 – trimethylaniline21.4-aminoazobenzene22.o-anisidine.

Determinare şi verificare. Producătorul şi/sau furnizorul va prezenta o declaraţie precum că azo-coloranţii nu au fost utilizaţi. Verificarea, dacă este necesar a acestei declaraţii, se face utilizând: CEN TC 289/ISO TS 17234, limita 30 ppm.(notă: rezultate false sunt posibile pentru 4-aminoazobenzen, 4-aminodifenol şi 2-naftalamine şi confirmarea, este deci recomandată).

Cloroalcani C10-C13 – Cloroalcanii sau substanţele şi preparatele ce conţin aceste substanţe în

concentraţie mai mare de 1%, nu vor fi utilizate pentru piele.

Determinare şi verificare. Producătorul şi/sau furnizorul va da o declaraţie că cloroalcanii nu sunt utilizaţi.

Emisia de COV din pielea finisatăTotalul emisiilor COV vor fi de 7%, sub limita de emisie a Directivei 1999/13/EC,

ex. 140 g/m2.

Determinare şi verificare. Producătorul va furniza calculul COV-urilor totale în produsul final, împreună cu datele, rezultatele testelor şi documentaţia corespunzătoare. Înregistrarea adezivilor achiziţionaţi pentru piele, finisarea şi producerea pielii, este cerută pentru 6 luni.

I.2.8 Sticlă

Sticla poate fi uşor înlocuită în caz de spargere sau defect.

Determinare şi verificare. Documentele de la fabricanţii de mobilă include instrucţiuni pentru utilizare, instrucţiuni pentru depozitarea şi înlocuirea sticlei.

I.2.9 Pene şi fulgi

Tratamentul apelor rezidualeApele reziduale de la procesarea fulgilor vor fi tratate în încăperi şi/sau în tratamentul

uzinal obişnuit al apelor reziduale.Reducerea COD (oxigenului chimic determinat) înainte de descărcarea în apa de

suprafaţă, va fi de minim 85%.

Determinare şi verificare. Producătorul va prezenta un raport de testare şi date suplimentare, folosind metoda de testare: COD: ISO 6060 “Calitatea apei, determinarea oxigenului”.

Detergenţi utilizaţi în procesarea penelorÎn timpul procesării penelor, nu va fi utilizat nici un detergent bazat pe

nonilfenoletoxilaţi. Detergenţii vor fi uşor biodegradabili şi nu vor fi utilizaţi fosfaţi în formulările de detergent.

Determinare şi verificare. Producătorul şi/sau furnizorul va prezenta o declaraţie, că nu sunt utilizaţi nonilfenoletoxilaţi şi fosfaţi în timpul procesării penelor, precum şi, informaţia de biodegradabilitate va fi acordată

I.3 Criterii pentru tratamentul suprafeţei

Tratamentul suprafeţei

Tratamentul suprafeţei se referă la procesul de tratare a suprafeţei pentru mobilier şi componente de mobilier, în general.

Tratamentul suprafeţei cu plastic

Suprafaţa materialelor (lemn, produse bazate pe lemn, metale) pot fi acoperite cu criteriile 2.5.1 şi 2.5.2 (eticheta ecologică)

Determinare şi verificare. Producătorul va prezenta documentaţia adecvată pentru a arăta conformitatea cu aceste criterii.

Tratamentul suprafeţei cu metale

Suprafaţa materialelor (lemn, produse pe bază de lemn), pot fi acoperite numai cu folii metalice dacă materialul se supune criteriilor pentru aluminiu şi pentru oţel.

Determinare şi verificare. Producătorul va prezenta documentaţia corespunzătoare pentru a arăta conformitatea cu aceste criterii.

I.3.1 Tratamente de suprafaţă pentru plastic, lemn şi materiale pe bază de lemn altele decât plastice şi metale

Criteriile pentru tratamentul suprafeţei din plastic, lemn, materiale pe bază de lemn, menţionate mai sus, sunt aplicabile dacă plasticul tratat, lemnul şi materialele pe bază de lemn sunt prezente în produsul final eco-etichetat în cantităţi peste 1% din greutate.

Substanţe şi preparate riscante (inclusiv conţinut în COV)Nici o substanţă şi preparat nu vor fi utilizate în tratamentul de suprafaţă a mobilei, sau

componentelor din mobilă dacă:a). sunt clasificate cancerigene, dăunătoare sistemului de reproducere, mutagenice,

toxice sau alergice (când sunt inhalate) în conformitate cu Directiva 1999/45/EC.b). conţin agenţi de legătură halogeni organici, azidirină şi poliazidirină, cum ar fi

pigmenţi şi aditivi bogaţi pe:- plumb, cadmiu, crom (VI), mercur şi componenţii lor;- compuşi tri-organici de staniu. Compuşii mono şi di-organici pot fi utilizaţi

dacă nu sunt impurităţi de compuşi tri-organici de staniu.c). sunt desemnate în timpul aplicării una din următoarele faze de risc (sau combinaţii

ale acestora) R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 63, R 68, conform Directivei 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare.Cerinţa este să nu se aplice substanţe care în timpul aplicării îşi schimbă natura chimică şi nu garantează clasificarea sub oricare din fazele de risc prezentate mai sus şi unde nu rămân decât 0,1% reziduri în structură, comparativ cu aplicarea superioara.

Determinare şi verificare: Producătorul va prezenta o declaraţie de conformitate cu aceste criterii împreună cu lista ingredienţilor şi documentaţia corespunzătoare, cum ar fi: materiale şi fişele tehnice de securitate.

d). I. Substanţele chimice clasificate ca dăunătoare mediului prin fabricarea chimică, în raport cu sistemul de clasificare UE (al 18-lea amendament al Directivei 67/548/EEC) nu trebuie să fie adăugate substanţelor şi preparatelor pentru tratamentul de suprafaţă în cantităţi în exces de 2% în greutate. Cu toate acestea, produsele pot conţine peste 5% COV.

Dacă produsul cere diluţie, conţinutul produsului diluat nu trebuie să depăşească valorile prag mai sus menţionate

sau: II. Cantitatea aplicată (vopsea, lac) de substanţe chimice clasificate ca dăunătoare

mediului < 14 g/m2 şi cantitatea aplicată (vopsea, lac) cu COV < 35 g/m2.Producătorul poate alege: cerinţa I (substanţe constituente), sau cerinţa II (maximum

de substanţe şi cantităţi cu risc pe m2).

Determinare şi verificare:I. Producătorul va prezenta o declaraţie de conformitate cu acest criteriu împreună cu

documentele ce susţin această declaraţie, incluzând:▪ reţetă completă cu desemnarea cantităţilor şi numerele CAS pentru substanţele

constituente;▪ metoda de testare şi rezultatele testelor pentru toate substanţele prezente în produs,

de exemplu, 16 puncte (elemente) în fişe cu referinţe eco-toxice suficiente pentru testări;▪ declaraţie informând că toate substanţele constituente au fost identificate.II. Substanţele dăunătoare mediului sunt substanţe clasificate dăunătoare pentru

mediu cu reglementări curente, în legătură cu clasificarea UE (amendament 18 al Directivei 67/548/EEC). Furnizorul de chimicale este responsabil cu clasificarea substanţelor.

Forul competent poate cere datele de bază pentru determinarea, clasificarea substanţelor. Este cerută următoarea documentaţie:

▪ reţetă completă cu descrierea cantităţilor şi numerelor CAS pentru substanţele constituente;

▪ metoda de testare şi rezultatele testelor pentru toate substanţele prezente în produs, de exemplu, 16 elemente în datele fişelor cu suficiente referinţe eco-toxicologice ale metodelor de testare;

▪ declaraţia de informare că toate substanţele constituente au fost descoperite;▪ metoda de aplicare.Următoarele grade ale efectivului (care au valori fixe şi nu trebuie deviat de la acestea)

sunt utilizate în scopul calculării descărcărilor, pulverizarea cu 50% reciclare, pulverizarea cu 70% reciclare, pulverizarea electro-statică cu 65%, pulverizare-valţ/disc 80%, lăcuire valţuri 95%, lăcuire perdea 95%, vacuum 95%, imersie 95%, clătire 95%.

FormaldehidăEmisia de formaldehidă din substanţele şi preparatele pentru tratamentul suprafeţei va fi mai mic de 0,1 ppm.

I.3.2 Acoperiri pentru metale, altele decât plastice şi metale

Criteriul pentru acoperirea suprafeţei pentru metale este aplicabil pentru metale acoperite în procent de 1% din greutatea produsul final eco-etichetat.

Conţinut în COVConţinutul în COV al acoperirilor utilizate este max. 15% (în greutate) din fiecare

conţinut al solvenţilor aromatici, trebuie să fie ≤ 1% din greutatea finală a produsului.

Determinare şi verificare. Producătorul sau furnizorul trebuie să dea o declaraţie completată cu documentaţia care susţine criteriul.

Substanţe riscanteNici o substanţă şi preparat nu vor fi alocate tratamentului de suprafaţă a mobilei sau

componentelor din mobilier care:a). sunt clasificate cancerigene, dăunătoare sistemului de reproducere, mutagenice,

toxice sau alergice (la inhalare) în legătură cu sistemul de clasificare UE (amendamentul 18 al Directivei 67/548/EEC);

b). conţin agenţi de legătură, halogenuri organice, azidirină, poliazidirină, pigmenţi şi aditivi bazaţi pe:

- plumb, cadmiu, crom (VI), mercur şi componenţii acestora;- compuşi tri-organici de staniu. Compuşii mono şi di-organici pot fi utilizaţi

dacă nu sunt impurităţi de compuşi tri-organici de staniu.c). sunt desemnate în timpul aplicării una din următoarele faze de risc (sau combinaţii

ale acestora) R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 63, R 68, conform Directivei 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare.

Determinare şi verificare▪ reţetă completă cu desemnarea cantităţilor şi numerele CAS pentru substanţele

constituente;▪ fişele de produs cu clasele de risc pentru sănătate;▪ declaraţie că constituenţii interzişi nu sunt prezenţi în produsul chimic, astfel toate

substanţele constituente au fost dezvăluite.

II. Metalele cu excepţia celor cu emisie de gaze nu trebuie acoperite cu crom, nichel, staniu sau componenţii lor. În cazuri excepţionale, suprafeţele de metal pot fi tratate cu crom sau nichel unde acest lucru este necesar pentru suprafeţele a căror uzură fizică este mare sau în cazul care au în mod special legăturile strânse.

Această excepţie nu include părţile care intenţionează să intre în contact frecvent cu pielea.

Emisiile de nichel sau crom din tratamentele de suprafaţă vor îndeplini recomandările “Ospara Agreement (PARCOM OSCOM)” depinzând în fiecare ţară de modul şi recipientul în care emisiile sunt realizate şi componentele uzate ar trebui reciclate.

Determinare şi verificare. Declaraţia va fi furnizată de producător şi suprafaţa de metal tratată, include:

▪ Necesitatea pentru acest tip de tratament al suprafeţei. Acesta va fi documentat prin natura testelor sau prin calcul. Se arată că suprafaţa de metal este expusă la o uzură fizică mare, sau este o suprafaţă care cere o legătură strânsă.

▪ Declaraţia demonstrând că recomandările lui Ospara Agreement sunt îndeplinite şi componentelor acoperite cu crom sau nichel pot fi reciclate.

DegresareaCompuşii organici halogenaţi nu vor fi utilizaţi pentru degresare în tratamentele

suprafeţei metalelor.

Determinare şi verificare. Producătorul şi/sau furnizorul va da o declaraţie completată cu documentaţia care să susţină declaraţia cu acest criteriu.

Pierderi ale produselor de acoperirePierderea produsului nu va fi mai mare de 10% (în greutate) pentru vopselele pulbere

şi 30% pentru vopselele lichide, pentru suprafeţe mai mari de 25 cm2.

Determinare şi verificare. Producătorul şi/sau furnizorul va da o declaraţie completată cu documentele care arată că acest criteriu este independent.

I.4 Criterii pentru asamblarea mobilei

I.4.1 Adezivi

COV - Conţinutul de COV al adezivilor utilizaţi în asamblarea mobilei nu va fi mai mare de 10% (în greutate).

Determinare şi verificare. Declaraţia va fi dată de producător indicând toţi adezivii utilizaţi la asamblare, astfel încât să fie în conformitate cu acest criteriu.

Aditivi şi agenţi de lipire

Nici un aditiv sau substanţă nu vor fi adăugate adezivilor şi cleiurilor care:- sunt clasificate cancerigene, dăunătoare sistemului reproductiv, toxice sau alergice în

legătură cu clasificarea Directivei 67/548/EEC. Conţinutul de formaldehidă nu va fi mai mare de 0,5% în greutate.

c). sunt desemnate în timpul aplicării oricare din fazele de risc (sau combinaţii ale acestora) R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 63, R 68, conform Directivei 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare.

Determinare şi verificare. Producătorul va da o declaraţie corespunzătoare verificând cerinţele de mai sus. Pentru fiecare produs chimic utilizat în asamblarea mobilei, trebuie prezentate fişele de securitate conţinând informaţii asupra clasificării riscurilor pentru sănătate. Rapoartele de testare sau declaraţia de la furnizor va fi dată pentru conţinutul de formaldehidă liberă.

I.5 Criterii pentru produsul final

Durabilitate şi securitateProdusul va îndeplini cerinţele durabilităţii, siguranţa şi stabilitatea în conformitate cu

normele EN, aplicabile uzual la produs. Dacă nu există normă EN, vor fi utilizate cerinţele din standarde ISO. Dacă nu există nici EN şi nici ISO, atunci evaluarea se va face privind durabilitatea, securitatea, stabilitatea pe baza unei schiţe şi alegerea materialelor performante de către o instituţie independentă.

Determinare şi verificare. Producătorul va da o declaraţie completată cu documentaţia testărilor performante şi rezultatele acestora elaborate de către o instituţie de testare acreditată.

ÎntreţinereÎntreţinerea produselor va fi posibilă fără utilizarea de produse pe bază de solvenţi

organici.

Deşeuri şi Reciclare a). Produsul eco-etichetat va fi uşor dezasamblat făcând posibilă reutilizarea şi

reciclarea materialelor utilizate.În vederea uşurării reciclării materialelor utilizate în produse, următoarele materiale

sunt uşor de separat:▪ aluminiu - în totalitate;▪ oţel - dacă acesta participă cu ≥ 10% din greutatea produsului eco-etichetat;

▪ sticlă - dacă aceasta participă cu ≥ 10% din greutatea produsului eco-etichetat;▪ plastic - dacă acesta participă cu ≥ 50% din greutatea produsului eco-etichetat.Determinare şi verificare. Producătorul va prezenta o documentaţie corespunzătoare

arătând conformitatea deplină cu acest criteriu, incluzând instrucţiuni pentru dezasamblare şi explicaţii acolo unde este cazul, cum pot fi dezasamblate aluminiul, oţelul, sticla şi părţile din plastic.

Mai departe, producătorul va da informaţia corespunzătoare construcţiei şi compoziţiei produsului pe baza certificării de către un institut care poate determina dacă produsul este separabil.

b). În legătură cu promovarea reducerii poluanţilor cu risc în depozitare sau incinerare şi în mobilă uzată, mobila eco-etichetată se va supune cerinţelor pentru elementele şi substanţele prezentate în Anexa 1.

Ambientul natural conţine crom în material din oţel inoxidabil, material reciclat folosit în fiecare material constituent şi materialele scutite în acord cu criteriile 1.2. a/b/c, sunt excluse din calculaţie.

Determinare şi verificare. Producătorul va furniza o documentaţie corespunzătoare arătând conformitatea deplină cu acest criteriu.

Informaţia consumatoruluiProdusul eco-etichetat va furniza următoarele informaţii.a). asupra utilităţii casnice, sau contract de utilizare (uşor sau greu).b). privind întreţinerea şi păstrarea.c). instrucţiuni referitoare la dezasamblarea componentelor din aluminiu, oţel, sticlă,

plastic şi faptul că autorităţile locale ar putea fi contactate pentru cea mai bună cale de depozitare a materialelor şi mobilei vechi.

d). Instrucţiuni pentru asamblare.e). Cea mai bună utilizare din punct de vedere ergonomic, unde este relevant.Determinare şi verificare. Producătorul va da un exemplar cu informaţiile ce însoţesc

produsul eco-etichetat.

Ambalarea produsului finalAmbalarea necesită îndeplinirea următoarelor cerinţe:a). Fabricarea materialului reciclabil sau sistemului cu utilizări multiple.b). Toate componentele dintr-un singur material (ex. carton, hârtie, plastic, textile) vor fi

uşor separabile manual în părţi constituente reciclabile dintr-un singur material (ex. carton, hârtie, plastic, textile).

Determinare şi verificare. Un produs ambalat va fi dat în exploatare împreună cu declaraţia corespunzătoare pentru conformitatea acestui criteriu.

Informaţii care apar pe eticheta - ecoCăsuţa 2 a etichetei – eco, va conţine următorul text:▪ managementul susţinut al pădurii.▪ poluarea scăzută a aerului.▪ reducerea deşeurilor cu risc de poluare.▪ substanţe cu grad de risc restricţionate.Determinare şi verificare. Producătorul va da un exemplar al produsului ambalat,

prezentând eticheta împreună cu declaraţia de conformitate cu acest criteriu.

Anexa 1.1

Valorile limită ale elementelor şi substanţelor permise în final, în mobilaeco-etichetată, în concordanţă cu criteriile 7.b.

Elemente şi componenţiValori limită*

(mg/kg din totalul produs uscat eco-etichetat)

Arsenic 2Cadmiu 25Crom 25Cupru 20Plumb 30Mercur 0,4Floruraţi 100Cloruraţi 600Pentaclorfenol (PCP) 5Benzine gudroane(benzo-pirene)

0,5

* Ambientul natural conţine crom în materialul din oţel inoxidabil, materialul reciclat folosit în fiecare material constituent şi materialele scutite în acord cu criteriile 1.2. a/b/c, care sunt excluse din calculaţie.

Anexa 1.2

Valori limită ale elementelor şi substanţelor permise în fibrele de lemn reciclat pentru producţia de materiale pe bază de lemn, în acord cu criteriile 2.2.2.

Elemente şi componenţi Valori limită mg/kg din totalul plăci (panel) uscate

Arsenic 25Cadmiu 50Crom 25Cupru 40Plumb 90Mercur 25Floruraţi 100Cloruraţi 1000Pentaclorfenol (PCP) 5Benzine gudroane(benzo-pirene)

0,5

Anexa 1.3

Descrierea criteriului pentru energia consumată

Calculul energiei consumate este relatat la finalul mobilei eco-etichetată.

i

n

i xCSm∑1

mi – greutatea materialului conţinut în produs, în kg (materialele cu puţin de 3%

din greutatea produsului, nu s-au luat în consideraţie).

CSl – consumul mediu de energie din producţie şi din fabricarea materialelor.

Datele se referă la valorile medii rezultate din consumurile resurselor

energetice naturale şi sunt exprimate în MJ.

II. CRITERII ECOLOGICE SPECIFICE MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR UTILIZATE ÎN FABRICAREA MOBILIERULUI

II.1 Panouri din lemn masiv şi subproduse din lemn (plăci din aşchii şi fibre)

• Originea materialului lemnos utilizat trebuie să fie specificată pentru a demonsrra că materialul provine din păduri certificate.

• Emisia de formaldehidă: este cerută cea mai mică cantitate posibilă. Standardul SR 770:2006 menţionează necesitate încadrării plăcilor folosite la

fabricarea mobilierului în clasa de emisie E1. Furnizorul de plăci pe baza de lemn trebuie să livreze produse care se încadrează în clasa E1 de emisie a aldehidei formice. Limitele de încadrare a produsului în aceasta clasă sunt specificate în standardele naţionale de condiţii pentru plăci care au adoptat standarde europene (SR EN 312, pentru plăci de aşchii de lemn, SR EN 622-1, pentru plăci de fibre de lemn, SR EN 636, pentru placaj, SR EN 13353, pentru panouri de lemn masiv).

Valorile maxime ale emisiei de aldehidă formică din plăci utilizate la fabricarea mobilierului pentru clasa de emisie E1 sunt:

Produsul

Conţinut de aldehida formică determinată

prin metoda „cu perforator”, conform

SR EN 120

Emisia de aldehidă formică,

determinată prin metoda analiza

gazului , conform SR EN 717-2

Emisia de aldehidă formică, în stare

stabilizată, determinată prin metoda camerei,

conform SR EN 717-1

Plăci de aşchii şi plăci de fibre de medie densitate neacoperite

8 mg /100 g placă uscată

-

Placaj, panouri de lemn masiv neacoperite.Plăci acoperite ( de aşchii, de fibre, de lemn masiv)

- 3,5 mg/m2h0,124 mg/m3 aer

Materia primă pentru plăci din aşchii sau fibre pe bază de lemn, se va supune prevederilor standardului Industrial EPF. Valori limită ale elementelor şi substanţelor permise în fibrele de lemn reciclat pentru producţia de materiale pe bază de lemn sunt:

Elemente şi componenţi Valori limită mg/kg din totalul plăci (panel) uscate

Arsenic 25Cadmiu 50Crom 25Cupru 40Plumb 90Mercur 25Floruraţi 100Cloruraţi 1000Pentaclorfenol (PCP) 5Benzine gudroane (benzo-pirene) 0,5

• Utilizarea substanţelor periculoase trebuie evitată: chimicalele utilizate în timpul procesului de fabricaţie trebuie clasificate ca: necancerigene, periculoase sistemului de reproducere sau să fie toxice şi să cauzeze alergii.

- lemnul virgin nu va fi tratat cu substanţe sau preparate ce conţin substanţe incluse în oricare din următoarele liste: pesticide din clasa de risc 1a – extrem de riscantă şi pesticide din clasa de risc 1b –risc ĩnalt.

-lemnul utilizat şi materialele pe bază de lemn nu vor fi tratate cu substanţe şi preparate care degajează în timpul aplicării, oricare din următoarele clase de risc sau combinaţii ale acestora: R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 62, R 63, R 68, stipulate în Directiva 67/548/EEC şi amendamentele acesteia. Această cerinţă nu se aplică substanţelor care la aplicare îşi schimbă natura chimică şi clasificarea este garantată sub oricare din fazele de risc evidenţiate şi unde nu rămâne decât 0,1% reziduri în structura compactă cu cea dinaintea aplicării.

II.2 Aluminiu şi oţel

• Părţile de metal vor fi uşor demontate la sfârşitul ciclului de viaţă al produselor pentru a fi reciclate.

• Este de preferat ca incluziunile metalice să poată fi reciclate conform prescripţiilor din directiva etichetare ecologică.

II.3 Spuma poliuretanică

• Spumele poliuretanice şi latexurile utilizate ca materiale de umplutură în mobilă vor fi în conformitate cu criteriile relevante din Decizia 2002/740/EC, referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.

II.4 Mase plastice

• Produsele care conţin mase plastice previzibil reciclabile vor fi preferate. Ofertantul de materiale va indica procentul de mase plastice reciclate în fiecare component cu menţionarea maselor plastice biodegradabile.

• Substanţele bazate pe plumb, cadmiu, mercur, sau componente ale acestora, trebuie să nu fie incluse în materialele plastice. În caz de utilizare a maselor plastice reciclate, cerinţele referitoare la acestea vor fi aplicate doar pentru procesele de fabricare a produselor reciclate.

• Toate piesele de material plastic mai grele de 10 grame vor fi marcate în concordanţă cu standardul ISO 11469 sau standarde similare.

• Componentele de plastic nu trebuie să fie ascunse, altfel procesul de reciclare va fi mai dificil.

II.5 Materialele de colorare şi finisare a suprafeţelor

• nu vor fi utilizate în tratamentul de suprafaţă a mobilei, sau componentelor din mobilă substanţe şi preparate de acoperire dacă:

- sunt clasificate cancerigene, dăunătoare sistemului de reproducere, mutagenice, toxice sau alergice (când sunt inhalate) în conformitate cu Directiva 1999/45/EC (Directiva 1999/45/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 Mai 1999 referitoarea la aprecierea legislaţiei, reguli şi prevederi administrative ale Statelor Membre, referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase).

- conţin agenţi de legătură halogeni organici, azidirină şi poliazidirină, cum ar fi

pigmenţi şi aditivi bogaţi ĩn: - plumb, cadmiu, crom (VI), mercur şi componenţii lor;- compuşi tri-organici de staniu.

Compuşii mono şi di-organici pot fi utilizaţi dacă nu sunt impurităţi de compuşi tri-organici de staniu.

-sunt desemnate în timpul aplicării una din următoarele faze de risc (sau combinaţii ale acestora) R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 63, R 68, conform Directivei 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare.

Cerinţa este să nu se aplice substanţe care în timpul aplicării îşi schimbă natura chimică şi nu garantează clasificarea sub oricare din fazele de risc prezentate mai sus şi unde nu rămân decât 0,1% reziduri în structură, comparativ cu aplicarea superioara.

Fazele de risc şi combinaţii de faze de risc prezente în materialele de acoperire a lemnului utilizate frecvent (Extras din SR - 13253/1996, anexa B) se prezintă astfel:

Faza de risc Efecte asupra sănătăţiiR 10 InflamabilR 11 Uşor inflamabilR 12 Foarte inflamabilR 20 Nociv pentru inhalareR 20/21 Nociv pentru inhalare, contact cu pielea şi sistemul digestivR 21 Nociv în contact cu pieleaR 22 Nociv prin înghiţireR 23 Toxic prin inhalareR 24 Toxic în contact cu pieleaR 25 Toxic prin înghiţireR 36 Iritant pentru ochiR 36/37 Iritant pentru ochi şi căile respiratoriiR 36/38 Iritant pentru ochi şi pieleR 37/38 Iritant pentru căile respiratorii şi pentru pieleR 38 Iritant pentru pieleR36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pieleR 41 Risc de leziuni oculare graveR 42 Provoacă sensibilizare prin inhalareR 43 Provoacă sensibilizare prin contactul cu pieleaR 51 /53 Toxic pentru organismele acvatice şi provoacă efecte de lungă durată în

mediul acvaticR 53 Provoacă efecte adverse de lungă durată în mediul acvaticR 60 Reduce fertilitateaR 61 Provoacă efecte nefaste asupra fătuluiR 62, R 63 Risc posibil de alterare a fertilităţiiR 64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte maternR 66 Expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pieliiR 67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţealăR 68 Posibilitatea de efecte ireversibile

II.6 Criterii pentru asamblarea mobilei

Adezivi

Conţinutul de COV al adezivilor utilizaţi în asamblarea mobilei nu va fi mai mare de 10% (în greutate).

Aditivi şi agenţi de lipireNici un aditiv sau substanţă nu vor fi adăugate adezivilor şi cleiurilor care:- sunt clasificate cancerigene, dăunătoare sistemului reproductiv, toxice sau alergice în

legătură cu clasificarea Directivei 67/548/EEC. Conţinutul de formaldehidă nu va fi mai mare de 0,5% în greutate.

c). sunt desemnate în timpul aplicării oricare din fazele de risc (sau combinaţii ale acestora) R 40, R 45, R 46, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 60, R 61, R 63, R 68, conform Directivei 67/548/EEC şi amendamentele ulterioare.

II.7 Criterii pentru produsul final

Durabilitate şi securitateProdusul va îndeplini cerinţele referitoare la durabilitate, siguranţǎ şi stabilitate în

conformitate cu normele EN, aplicabile uzual la produs. Criterii specifice pentru mobilierul de birou:

• Mobilier de birou. Mese de lucru pentru birou

- Durabilitatea şi asamblarea: Conexiunile de asamblare trebuie să fie standardizate (în sistemul metric), utilizându-se sisteme de asamblare care nu vor deteriora mobila.

- Modularitate / adaptabilitate: Orice nou element al mesei trebuie să fie uşor de adăugat, chiar şi pentru modificarea înălţimii sau a lăţimii mesei.

• Corpuri de mobilă pentru locuri de muncă: -Modularitate: Diferite module trebuie să fie compatibile cu tipodimensiunile corpurilor

de mobilă deja existente.• Scaune uzuale de birou - Ergonomia : Diferite caracteristici ale produsului sunt specificate de furnizor, indicând

aspectele referitoare la sistemul de ridicare, amortizare, revenire şi simultaneitatea mişcărilor. ÎntreţinereÎntreţinerea produselor va fi posibilă fără utilizarea de produse pe bază de solvenţi

organici.Deşeuri şi Reciclare Produsul ecologic trebuie să fie uşor dezasamblat făcând posibilă reutilizarea şi

reciclarea materialelor şi componentelor utilizate.Pentru uşurarea procesului de reciclare a materialelor şi componentelor utilizate în

produsul final, următoarele materiale sunt uşor de separat:- aluminiul - în totalitate;- oţelul - dacă acesta participă cu ≥ 10% din greutatea produsului eco-etichetat;- sticla - dacă aceasta participă cu ≥ 10% din greutatea produsului eco-etichetat;- plasticul - dacă acesta participă cu ≥ 50% din greutatea produsului eco-etichetat.

Pentru promovarea reducerii poluanţilor cu risc în depozitare sau incinerare şi în mobila uzată, mobila eco-etichetată se va supune următoarelor valori limită ale elementelor şi substanţelor permise în mobila eco-etichetată:

Elemente şi componenţiValori limită*

(mg/kg din totalul produs uscat eco-etichetat)

Arsenic 2Cadmiu 25Crom 25Cupru 20Plumb 30Mercur 0,4Floruraţi 100Cloruraţi 600Pentaclorfenol (PCP) 5Benzine gudroane(benzo-pirene)

0,5

Ambalarea produsului finalAmbalarea necesită îndeplinirea următoarele cerinţe:-Utilizarea materialelor reciclabile .-Sistem de ambalare cu utilizări multiple.-Toate componentele din acelaşi tip de material (ex. carton, hârtie, plastic, textile)

trebuie separabile manual în părţi constituente reciclabile.Furnizorii de mobilă trebuie să asigure un management final corect al ambalajului,

indicând cum va fi acesta utilizat: reciclare / colectare.

III. Cele mai bune tehnici de reducere a impactului industriei mobilei asupra mediului

III.1 Utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor prin reducerea şi minimalizarea consumurilor.

III.2 Îmbunătăţiri ale procesului tehnologic prin tehnologii şi produse de încleiere şi finisare cu impact redus asupra mediului prin utilizarea:

- lacuri poliuretanice cu conţinut în corp de 60 –70% - cu aplicare în două componente prin turnare

- lacuri cu întărire în UV cu conţinut în corp de 94-100 % - cu aplicare prin vălţuire- lacuri poliesterice cu conţinut în corp de 50–65% - cu aplicare în două

componente prin turnare- uleiuri si ceruri cu aproape 100% conţinut în corp - cu aplicare prin pulverizare la

cald, vălţuire sau turnare- lacurile pe bază de apă

Utilizarea de materiale de finisare cu conţinut ĩn corp > 60%, a lacurilor pe bază de apă, sau utilizarea de produse de finisare la care ĩn amestecul de solvenţi nu sunt prezente substanţe toxice deosebite, poate conduce la o reducere a emisiei de COV de 8 - 80 %.

• Ĩnlocuirea utilajelor şi a echipamentelor de aplicare sau modificarea acestora prin utilizarea de tehnologiilor curate care produc mai puţine deşeuri şi emisii.

- utilizarea de tehnologii noi de acoperire, care prin metoda de aplicare să asigure un transfer mai eficient al substanţei şi posibilitatea de recuperare a materialului

- achiziţionarea de linii de fabricaţie performante, unde utilajele sunt capsulate astfel încât emisia să fie foarte redusă.

- utilizarea in procesul de uscare a peliculei a echipamentelor moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de noxe în atmosferă, sau a unor utilaje ce reduc timpul de uscare la secunde (uscare în UV):

2. Măsuri organizatorice, de management şi de întreţinere prin : • Modul de operare şi de întreţinere a echipamentelor de aplicare • Ĩnregistrarea şi urmărirea atentă a consumului de solvenţi • Promovarea recuperării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces; • Ĩnstruirea personalului

• Modul de depozitare, conservare • Urmărirea poluanţilor3. Instalaţii de purificare a aerului încărcat cu COV, prin diverse procedee: oxidare

termică, catalitică, biofiltre.

III.3 Reducerea deşeurilor în ambalare, transport şi depozitare prin: • Îmbunătăţirea performanţelor operaţiei de ambalare prin analiza procesului de

deteriorare al ambalajelor • Îmbunătăţirea performanţelor operaţiei de ambalare prin analiza rezistenţei la

apă a ambalajelor- Diminuarea metalelor toxice conţinute în materialele de ambalare

• Eliminarea din materialele de ambalare a substanţelor care epuizează ozonul • Reproiectarea ambalajelor cu scopul de a minimiza volumul şi greutatea lor

prin analiza materialelor de ambalare şi a metodelor de închidere • Stimularea utilizării conteinerelor reutilizabile • Îmbunătăţirea capacităţii de reciclare a materialelor de ambalare • Reciclarea celorlalte deşeuri rezultate în operaţiile de ambalare şi depozitare.

III.1 Utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor

Aplicarea analizei ciclului de viaţă (Lifecycle Analysis) reprezintă o metodă pentru cuantificarea impactului asupra mediului al unui produs sau serviciu, începând din faza de concepere (inclusiv resursele utilizate) pâna la eliminarea sau distrugerea acestuia după utilizare. Cu ajutorul acestui intrument se identifică şi se cuantică resursele materiale şi energetice consumate, emisiile şi deşeurile generate, se evaluează impactul potenţial al acestora asupra mediului, şi se identifică opţiunile pentru reducerea acestor impacturi.

Analiza ciclului de viaţă al produsului presupune contabilizarea fluxurilor şi poate fi aplicată atât pentru procesele de producţie şi servicii, cât şi în evaluarea strategică a planurilor şi programelor.

Un sistem produs, conform ISO EN 14040 este un ansamblu de procese unitare, materiale şi energetice, legate prin fluxuri de produse intermediare, care îndeplinesc una sau mai multe funcţii definite.

Criterii şi cerinţe care condiţioanează concepţia de mobilier cu impact minim asupra mediului.

Criteriu CerinţeFABRICAŢIE:Lemn Informaţii referitoare la specia lemnoasă şi originea

lemnului utilizat;consideraţii preferate: lemnul să provină din păduri certificate.

Produse pe bază de lemn Armonizarea cu cerinţele standardului privind concentraţie de formaldehidă de 0,1 ppm, în camera de testare, în regim stabilizat

Materiale de acoperire Conţinut de solvenţi (COV-uri):< 250 g/l pentru comportamentele plane, netede< 420 g/l pentru mobilier:-substanţe necancerigene, mutagene-fără metale toxice grele

Alte materiale auxiliare (adezivi, materiale solide de acoperire)

Fără compuşi organici halogenaţi (exceptare: fungicide utilizate pentru prezentarea lichidelor de acoperire)

UTILIZARE:Emisii de compuşi organici volatili (valori după 28 de zile, în camera de testare)

< 300 µg/m3 pentru suprafeţe plane, materiale netede< 600 µg/m3 pentru mobilă

Emisii de compuşi organici semivolatili (valori după 28 de zile, în camera de testare)

< 100 µg/m3 pentru suprafeţele plane, materiale netede şi mobilă

Formaldehidă < 0,05 ppmAmbalare Materiale permebile pentru aer, pentru a permite

evacuarea substanţelor volatile reziduale, după fabricarea mobilei

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR:Produse uzate: Reciclarea şi colectarea produselor uzate, fără agenţi

de prezentare (fungicide, insecticide, ignifuge) şi fără compuşi organici halogenaţi.

INFORMAŢII PENTRU CONSUMATOR:Informaţii de bază Componente şi produse rezistente, ce pot fi reparate,

piese de schimb funcţionale încă 5 ani, instrucţiuni de demontare, indicaţii privind durabilitatea (domeniul de folosire, produse obţinute în urma testărilor de materiale).

Din analiza aspectelor de mediu în diferite etape ale procesului de fabricaţie a produsului de mobilier exemplu – mobilier din panouri furniruite, respectiv garnitură convenţională – dormitor – ca unitate de referinţă.

În continuare anexăm bilanţul între intrări şi ieşiri pe această unitate funcţională.

Intrări ĩn produsCantitate

(kg ) Ieşiri Cantitate

(kg )Cherestea 197 Material lemnos ĩnglobat ĩn produs 79

Resurse secundare lemnoase 103,46Pierderi tehnologice 14Pulberi totale 0,54

PAL 412 Material lemnos ĩnglobat ĩn produs 367Resurse secundare lemnoase 36,82Pulberi totale 0,18Pierderi tehnologice 8

PFL 37 Material lemnos ĩnglobat ĩn produs 33Resurse secundare lemnoase 3,871Pulberi totale 0,029Pierderi tehnologice 0.1

Placaj 3 Material lemnos ĩnglobat ĩn produs 2,73Resurse secundare lemnoase 0,239Pulberi totale 0.001Pierderi tehnologice 0.03

Furnir 34 Material lemnos ĩnglobat ĩn produs 25,46Resurse secundare lemnoase 7,87Pierderi tehnologice 0.67

Total materii prime lemnoase

683 Total materii prime lemnoase 683

Materiale de furniruire şi ĩncleiere

13,44 Materiale de ĩncleiere ĩnglobate ĩn produs

12,717

Apă 2,5 Apă ĩn produs 2,5Aldehidă formică 0,001Deşeuri adeziv ĩntărit (coji, depuneri, bulgări)

0,05

Pierderi tehnologice 0,672Materiale de finisare 13,77 Materiale de finisare ĩnglobate ĩn

produs4,6261

(lacuri, grunduri, solvenţi) Compuşi organici volatili 8,07

Deşeuri adeziv ĩntărit (coji, depuneri, bulgări)

0,11

Pierderi tehnologice 0,9639

TOTAL materii prime şi materiale tehnologice 712,71 TOTAL materii prime şi materiale

tehnologice 712,71

Energie electrică 0,19 (MWh) Energie electrică 0,19 (MWh)Energie termică 0,73 (Gcal) Energie termică 0,73 (Gcal )

Adeziv2,135%

Materiale de f inisare0,649%

Emisii in aer1,238%

Deseuri 21,386%

Pierderi3,429%

Lemn71,164%

Eficienţa materiei prime, materialelor tehnologice în produsul final şi emisiile în aer, sol

Impactul poluanţilor pe factori de mediu

Denumirea poluantului UM Consum specific / Unitatea funcţională

Consum /Unitatea de referinţă(Fabrică de mobilier (capacitatea

2,5mil euro)Total sector

Emisii ĩn aerPulberi kg 0,75 3135 372500Aldehidă formică kg 0,001 4,15 490Compuşi organici volatili kg 8,07 33675 4012750Emisii ĩn apă Suspensii solide kg 0,08 329,7 39289Consum biologic de oxigen CBO5 kg 0,24 988,33 117769Consum chimic de oxigen CCOcr kg 0,11 467,94 55759Azot total (N) kg 0,01 27,64 3294Deşeuri pe solDeşeuri de adeziv (coji, depuneri, bulgări)

kg 0,05 208 24700

Deşeuri de lac (coji, depuneri) kg 0,11 463 55100Deşeuri celulozice (hârtie carton) kg 0,63 2618 3822100Deşeuri benzi şi hârtie abraziva uzate

kg 7,68 32075 311900

Eficienţa utilizării consumurilor de materii prime, materiale tehnologice şi energie

Nr.crt Indicator UM

Consum specific / Unitatea

funcţională

Consum /Unitatea de referinţă(Fabrică de mobilier (capacitatea

2,5mil euro)Total sector

1 Materii prime lemnoase-Cherestea mc 0,293 1230 145920

2 Materiale tehnologice-Materiale de finisare kg 13,77 57500 6850000

3 Producţia de deşeuri mc 0,201 841 1146664 Energie electrică MWh 0,19 806 961035 Energie termică Gcal 0,73 3055 364064

Resurse secundare lemnoase22.293%

Emisii in aer

0.110%Pierderi

tehnologice3.338%

Produs f inal

74.259%

Deseuri solide

nelemnose0,539%

Emisii in aer

27,166%

Pierderi tehnologice

5,506%

Materiale tehnologice in produs

f inal66,789%

Eficienţa utilizării Eficienţa utilizării materialului lemnos materialelor tehnologice

Aplicarea celor mai bune practici, metode, tehnologii şi echipamente disponibile ( BAT), de protecţie a mediului şi de reducere sau limitare a emisiilor efluenţilor şi deşeurilor pentru produsul mobilier din panouri furniruite, conduce

- reducerea consumului specific de cherestea - reducerea consumului specific de materiale de finisare - reducerea consumului de energie electrică - reducerea consumului de energia termică - reducerea emisiilor de pulberi - reducerea emisiilor de compuşi organici volatili

Propuneri de programe de conformare

Ĩn tehnologia de fabricaţie a mobilierului din panouri furniruite, pentru reducerea consumurilor de materii prime ,materiale tehnologice şi energetice, precum şi pentru limitarea emisiilor în apă, aer, sol sunt necesare următoarele măsuri :

Unitatea de proces Măsura Efect obţinut

Nivel proiectat

Consum specific pe garnitura

convenţională

Cantitate /Unitatea de

referinţă (Fabrică de mobilier (capacitatea 2,5mil euro)

Debitare cherestea

Aprovizionarea cu cherestea care să corespundă standardelor de calitate.Dotarea cu utilaje performante care să asigure precizia prelucrării şi reducerea consumurilor energetice.Valorificarea superioară a lemnului de mici dimensiuni. Reducerea pierderilor de material lemnos prin verificarea atentă a acestuia ĩnainte de operaţia de croire. Ĩncadrarea ĩn adaosurile de prelucrare.

Reducerea consumului specific de cherestea .Eficientizarea resurselor lemnoase regenerabile.Reducerea emisie de pulberi.Reducerea consumurilor energetice

0,278 mc

0,015 kg

0,0004 MWh0.08 Gcal

1169 mc

63kg

17 MWh326Gcal

Finisare Reproiectarea produselor prin modificarea construcţiei şi designului care să permită utilizarea tehnologiilor de aplicare prin turnare, vălţuire la care coeficientul de transfer de substanţa pe piesa finisată este de peste 90% .Şlefuirea şi pregătirea corespunzătoare a suprafeţei ce urmează a fi finisată .Instruirea permanentă a personalului ĩn utilizarea echipamentelor de aplicare.

Reducerea consumului de materiale de finisare

11,7 kg 47685 kg

Ĩnlocuirea materialelor de finisare pe bază de solvenţi cu materiale care au CONŢINUT SCĂZUT DE SOLVENŢI :

Reducerea emisiei de compuşi organici volatili 8 - 80 %.

4,84 kg 20205 kg

- lacuri poliuretanice cu conţinut în corp de 60 –70% - cu aplicare în două componente prin turnare- lacuri cu întărire în UV cu conţinut în corp de 94-100 % - cu aplicare prin vălţuire- lacuri poliesterice cu conţinut in corp de 50 –65%

Reducerea emisiilor ĩn apă.

- cu aplicare în două componente prin turnare- uleiuri si ceruri cu aproape 100% conţinut in corp - cu aplicare prin pulverizare la cald, vălţuire sau turnare - lacuri pe bază de apăUtilizarea de tehnologii şi echipamente de finisare, care prin metoda de aplicare să asigure un transfer mai eficient al substanţei şi posibilitatea de recuperare a materialului.Dotare cu cabine de pulverizare cu filtre uscate.Dotare cu instalaţii de purificare a aerului încărcat cu COV, prin diverse procedee: oxidare termică, catalitică, biofiltre.

Reducerea consumurilor energetice

0,015 MWh

0.07Gcal

17MWh

285 Gcal

Exhaustare Modernizarea sistemelor de exhaustare şi transport pneumatic prin ĩnlocuirea cu sisteme performante de filtrare.

Reducerea emisiilor de pulberi.Reducerea consumurilor energetice.

0,285 kg

0,01 MWh

1191 kg

135 MWh

Cele mai bune practici, metode, tehnologii şi echipamente disponibile ( bat)

Pentru finisarea mobilierului de protecţie a mediului şi de reducere sau limitare a emisiilor efluenţilor şi deşeurilor, au ĩn vedere următoarele măsuri :

• Modificări ale procesului tehnologic prin:- ĩnlocuirea materialelor de finisare prin utilizarea de materiale cu conţinut scăzut de

solvenţi, cu emisii reduse ,respectiv fără emisii; - ĩnlocuirea utilajelor şi a echipamentelor de aplicare sau modificarea acestora prin

utilizarea de tehnologii curate care produc mai puţine deşeuri şi emisii.- ĩnlocuirea sau reproiectarea produselor• Măsuri organizatorice, de management şi de întreţinere prin :- modul de operare şi de întreţinere a echipamentelor de aplicare- ĩnregistrarea şi urmărirea atentă a consumului de solvenţi- promovarea recuperării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces,

precum şi a deşeurilor, acolo unde este cazul; - ĩnstruirea personalului

- modul de depozitare, conservare- urmărirea poluanţilor• Instalaţii de purificare a aerului încărcat cu COV, prin diverse procedee: oxidare

termică, catalitică, biofiltre.a) Ĩnlocuirea materialelor de finisare prin utilizarea de materiale cu conţinut

scăzut de solvenţi, cu emisii reduse, respectiv fără emisii.Materialele de finisare care conduc la emisii reduse de COV sunt:

- lacuri poliuretanice cu conţinut în corp de 60 –70% - cu aplicare în două componente prin turnare- lacuri cu întărire în UV cu conţinut în corp de 94-100 % - cu aplicare prin vălţuire- lacuri poliesterice cu conţinut in corp de 50 –65% - cu aplicare în două componente prin turnare- uleiuri si ceruri cu aproape 100% conţinut in corp - cu aplicare prin pulverizare la cald, vălţuire sau turnare- lacurile pe bază de apă care pot conduce până la reducerea emisiei cu 80%Utilizarea de materiale de finisare cu conţinut ĩn corp >60%, a lacurilor pe bază de apă,

sau utilizarea de produse de finisare la care ĩn amestecul de solvenţi nu sunt prezente substanţe toxice deosebite, poate conduce la o reducere a emisiei de COV de 8 - 80 %.

Principalele avantaje şi dezavantaje pe care le prezintă materialele de finisare care conduc la emisii reduse de COV sunt prezentate ĩn tabelul următor:

Tab.nr. …Denumirea materialului Conţinut de solvenţi %

Baiţ pe bază de solvenţi 95 – 98Baiţ combinat 30 – 45 - 60Lac nitrocelulozic 70 / 60Lac poliuretanic 70 / 60Lac poliuretanic – Medium solids 50 / 35Lac poliesteric UV –pe bază de parafină 30Lac poliesteric UV –pe bază de solvenţi 65Grund/ lac aplicat prin roluire 2 / 5Diluanţi pe bază de solvenţi 100 / 50 20Baiţ pe bază de apă 0,00Lac pe bază de apă 2 - 4Lacuri cu întărire în UV cca. 4

Lac ĩn doua componente pe bază de apă 3 - 6Ulei de întărire 39Ulei cu injectare la cald 0Ceară de întărire 15Ceară cu injectare la cald 0Umplutură specială 0

Ĩn industria mobilei din Germania se utilizează preponderent ĩn procedeele de finisare, lacurile nitrocelulozice 40%, urmate de hidrodiluabile 35%, lacuri poliuretanice 20% şi 5%, alte tipuri.

Lacurile pe bază de apă (hidrodiluabile )sunt produsele cele mai moderne, utilizate foarte mult ĩn vestul Europei şi din ce ĩn ce mai mult la noi, datorită faptului că sunt ecologice.

Materialele hidrodiluabile sunt formulate din răşini solubile ĩn apă, care prin evaporarea apei se concentrează, ceea ce duce la apariţia unei reacţii de polimerizare avansată, cuformarea peliculei de lac. Este practic o combinaţie ĩntre uscarea fizică şi cea chimică, deoarece, dacă se intervine cu apa după ĩntărire, pelicula de lac nu se dizolva, ea ne mai fiind solubila in apa. Datorita toxicităţii lor foarte reduse (uneori inexistentă) domeniul de utilizare al acestor materiale ia amploare.

Principalele caracteristici ale lacurilor pe bază de apă sunt prezentate ĩn tabelul următor:

Tab.nr. ..

Lacuri pe bază de apă Lacuri cu un conţinut în corp mai ridicat Lacuri Poliuretanice

Avantaje- reducerea emisiilor ĩn aer şi a deşeurilor lichide şi solide - adaptarea gamei de produse la metode convenţionale de aplicare- curăţarea echipamentelor cu apă - au o aplicare şi o ĩntreţinere uşoară- reducerea potenţialului de explozie - reducerea toxicităţii- lipsa mirosului, ceea ce face ca muncitorul să lucreze ĩntr-un spaţiu benefic pentru sănătatea sa;

- conţinut ĩn corp 35-40%- reducerea emisiilor ĩn aer şi a deşeurilor lichide şi solide - realizarea de costuri reduse- consum mai mic de material , reducerea solventului utilizat şi a costurilor - reducerea nr de aplicaţii - eficienţa ĩnaltă a transferului- reducerea stocurilor de materiale - costuri de manoperă şi transport reduse- reducerea riscului de explozie

-reducerea emisiilor ĩn aer şi a deşeurilor de solvent - uscare rapidă-finisare durabilă- rezistenţă la căldură , chimicale, impact-luciu ĩnnalt - metode multiple de aplicare- reducerea costurilor de depozitare a deşeurilor

Dezavantaje- suprafeţe lipsite de grăsimi care să permită o bună aderenţă- creşterea timpului de uscare - depozitarea la temperatura camerei pentru propria solubilitate şi a asigura protecţia - utilizarea de echipamente

- nu se utilizează eficient ĩn turnare- suprafeţe curate- uscare la temperaturi ridicate - piesele finisate sunt dificil de reparat

- spaţiu de lucru curat lipsit de praf- uscare la temperaturi ridicate- piesele finisate sunt dificil de reparat

rezistente la coroziune

b) Utilizarea de tehnologii de finisare care produc mai puţine deşeuri şi emisiiTehnica Cea Mai Bună Disponibilă aplicată în procedeele de aplicare a materialelor de

finisare presupune următoarele măsuri :- prevenirea şi reducerea emisiilor de COV prin schimbarea metodei de aplicare.- utilizarea de tehnologii noi de acoperire, care prin metoda de aplicare să asigure un transfer mai eficient al substanţei şi posibilitatea de recuperare a materialului- achiziţionarea de linii de fabricaţie performante, unde utilajele sunt capsulate astfel încât emisia să fie foarte redusă.- utilizarea in procesul de uscare a peliculei a echipamentelor moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de noxe în atmosferă, sau a unor utilaje ce reduc timpul de uscare la secunde (uscare în UV):

Tehnologiile de finisare care conduc la emisii reduse de COV sunt prezentate ĩn tabelul următor :

Tab.nr. …Procese de aplicare cu

emisie redusăDescriere

Turnare Aplicarea materialelor peliculogene pe suprafeţele plane sau puţin înclinate ale componentelor de mobilier se realizează pe maşinile de turnat lac. Metoda de aplicare constă în scurgerea materialului de finisare printr-o fantă cu deschidere variabilă şi trecerea panourilor de mobilă sub această fantă cu viteză constantă . Materialul care curge pe lângă piesă sau între acestea este colectat într-un jgheab şi returnat în rezervorul de lac al maşinii, de unde cu ajutorul unor pompe cu roţi dinţate este adus sub presiune în capul de turnare .

Vălţuire Aplicarea cu valţuri se face numai pe panouri cu suprafeţe perfect plane. Sistemul este foarte practic şi eficient din punct de vedere al consumului şi transferului de material. Este însă un sistem costisitor din punct de vedere al volumului de investiţii necesar întrucât sistemul include mai multe utilaje şi instalaţii înainte şi după aplicare.În afara sistemelor prezentate mai sus, se mai utilizează sistemele de aplicare în vid, imersie, pensulare.

HVLP Presiunea la pornire de cca. 3bar este transformată prin Air converter în presiunea din interiorul duzei < 0,7 bar-reduce pierderile Overspray şi în consecinţă a consumului de lac cu un procent de 10 - 30% - reduce emisiile de COV cu un procent de 10 – 30%-reducere intervalele de curăţare a cabinelor de pulverizare cu un procent de ca. 10 – 30% ( imput mai redus de solvenţi în scopuri de curăţare)

Pulverizare AIRLESS

Pulverizarea AIRLESS (fără aer) se realizează prin obligarea materialului (lac, vopsea) să traverseze un pasaj îngust (duză) la o presiune ridicată, atomizarea realizându-se practic prin laminare. Pompa trebuie să asigure o presiune în funcţie de aplicaţie de 150 – 360 bar iar materialul este absorbit dintr-un recipient şi împins spre pistol printr-un furtun.Avantaje :- productivitate ridicată- pierderi reduse de material (35 – 40%)- manevrabilitate şi operare uşoarăReduce consumul de diluant, dar calitatea finisării din păcate nu este cea mai bună ca şi în cazul HVLPAcest gen de instalaţii se pretează mai puţin bine la lacurile cu conţinut ridicat în corp.

Pulverizare AIRMIX

Sistemul AIRMIX ,utilizează lacul sub presiune ridicată 30 – 60 atm, dar şi aer comprimat la 1 –2 atm. pentru a ajuta la aplicare – pentru obţinerea unui strat subţire.Sistemul AIRMIX asigură dispersarea foarte fină a particulelor şi finisajul de calitate pentru orice fel de suprafeţeAIRMIX elimină eventualele pierderi de pulverizare care sunt suflate prin cos, nimeresc pereţii cabinei de vopsire sau ajung pe transportor. Eficienţa de transfer a sistemului AIRMIX este de 65 -70 %.Din cauza calităţii peliculei nu se recomandă pentru lacurile pe bază de apă.

Pulverizare la cald

Încălzirea aerului comprimat sau a materialului de lăcuire sau a amândurora (max. 70 °C)-Lacurile au un grad mai mare de vâscozitate-Reduce cantităţile de diluant-Reducerea emisiilor de solvenţiÎn urma măririi temperaturii lacului straturile de lac pot fi mai groase prin aplicarea unui număr redus de pulverizări cu ajutorul pistolului decât în cazul pulverizării la rece

Pulverizare cu CO2 (Sistem Unicarb)

Înlocuirea COV din sistemul de lăcuire cu CO2, care este dozat în plus la concentraţia de lac cu vâscozitate mare în cadrul procesării .Pulverizarea amestecului de lac/ CO2 la 100 bar şi la o temperatură de 40 –70°C în cadrul unui proces de pulverizare similar proces de pulverizare Airless,prin evaporarea rapidă a CO2 în urma evacuării din duze rezultă un jet de pulverizare în formă de clopot cu o viteză mai redusă de picurare decât în cazul pulverizării Airless.- reducerea consumului de lacuri şi a emisiei de COV.

Pulverizare electrostatică

Metoda utilizează forţele electrostatice ale unui câmp electric. Un generator electrostatic produce tensiune înaltă 50 ÷ 100 kw.Realizează un coeficient de transfer de 80 % faţă de 35 – 50% cu pistol cu aer comprimat.Pulverizarea electrostatică permite aplicarea lacurilor lichide pe bază de solvent, pe bază de apă şi a pulberilor.

În tabelul de mai jos se prezintă comparativ tehnologiile de aplicare, utilizabile în sectoarele de finisare a mobilei, din punct de vedere al emisiei de COV, ale eficienţei de transfer la aplicare, al consumului de energie, al calităţii suprafeţei finisate .

Tab.nr. …Metoda de

aplicareTip de finisaj COV Timp de

uscareReprezentare

produsConsu

m energie

Coef.de

transferCalitate finisaj

Calit. mec. chimice

Valţuri100 %UV 1-2% Câteva sec SlabăApă 2-5% 1-5 min Slab spre

mediuPU 50-70% 60-240min Mediu

Mediu -mare

98 % Bună-Foarte bună

Foarte bune

95% Bună Bune90% Foarte bună Foarte

bune

TurnareUV cu solvent

30-50% 3-10min Slab spre mediu

Apă 2-5% 60-240min MediuUV cu Apă

2-5% 6-45min Mediu

Mediu -mare

95% Foarte bună Foarte bune

90-95% Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

90-95% Bună-Foarte bună

Foarte bune

PulverizarePU 60-80% 60-240min Foarte

bineUV cu solvent

30-60% 5-15min Mediu Foarte bine

Apă 2-5% 60-240min Foarte bine

UV cu Apă

1-2% 6-45min Foarte bine

100%UV 1-2% Câteva sec Slabă

Mediu -mare

40-60% Foarte bună Foarte bune

50-70% Foarte bună Foarte bune

50-60% Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

50-70% Bună-Foarte bună

Foarte bune

50-70% Slabă -bună Bună-Foarte bună

Acoperire în vid

100%UV 1-2% Câteva sec SlabăApă 2-5% 60-240min Foarte

bine

Mediu -mare

98% Slabă -bună Bună-Foarte bună

90-95% Slabă -bună Bună-Foarte bună

c) Inlocuirea sau reproiectarea produselorModificarea construcţiei şi designului produselor în vederea creării posibilităţii de

înlocuire a materialelor de finisare şi de utilizare a tehnologiilor de aplicare prin turnare, vălţuire la care au un coeficient de transfer de substanţa pe piesa finisată este de peste 90%.

d) Măsuri organizatorice, de management şi de întreţinere Masuri de Optimizare a procesului - Calibrarea cu regularitate a echipamentelor de aplicare - In cazul amestecului solventilor se toarnă mai ĩntâi substanţele cu volatilitate redusa, iar ĩn final substanţele uşor volatile- Scolarizarea angajatilor conform unei filosofii care corespunde principiului „pe cat de curat posibil“- Depozitarea si transportul in conditii de siguranta a COV- Utilizarea pe cat posibil instalaţii ĩncapsulate- Mentinerea capacelor ĩnchise la recipienţii cu materiale - Utilizarea de recipienţi care au capace etanşe şi menţinerea acestora ĩnchise- Pompe sau robineti pentru containere- Aplicarea directa a agentilor de curatare in loc de aplicarea acestora pe carpe- Reutilizarea agentilor de curatare pe cat de des posibil- Indepartarea surplusului la dozare pe cat de repede posibil- Substituire: Utilizarea agentilor de curatare fara COV (punct de aprindere > 100°C) sau a acelora care se evapora la temperaturi mici (> 60°C)

Optimizarea proceselor de curatare- Efectuarea de teste in vederea calibrarii dozei minime- Scolarizari in vederea efectuarii unei dozari pe cat de mici posibile

Optimizarea operaţiei de aplicare a materialelor de finisare- Testarea lacurilor colorate in locul baitului cu lac incolor- Utilizarea materialelor pe care s-a aplicat in prealabil un strat acoperitor- Utilizarea lacurilor gata amestecate, oriunde acest lucru este posibil, pentru a se evita efectuarea amestecului la fata locului

- Utilizarea sistemelor eficiente de aplicare, cum ar fi de ex. sistemele electrostatice si sistemele airless (high volume low pressure - HVLP)Finisarea mobilierului prin pulverizare este operaţia cel mai des ĩntâlnită la agenţii

economici din industria mobilei şi pentru reducerea consumului de materiale de finisare (grunduri lacuri, diluanţi) dar şi îmbunătăţirea coeficientului de transfer de substanţă care este cel mai scăzut la pulverizare, se impun următoarele:

Modul de operare şi de întreţinere poate contribui cu 25- 30 % la reducerea consumului

Modul de operare corect respectiv poziţia corectă a pistolului de pulverizare faţă de piesa de lăcuit au un rol deosebit de important pentru utilizarea materialelor. La pregătirea şi reglarea aparaturii de pulverizare trebuie să se ia în consideraţie următoarele:

- vâscozitatea materialului de aplicat- presiunea aerului şi a materialului- forma şi dimensiunile piesei de pulverizat- poziţia corectă a piesei în timpul operaţieiMaterialele cu o viscozitate mai mică se difuzează mai uşor; ele pot fi pulverizate la

presiuni mici. Diminuarea vâscozităţii se face prin diluare cu solvent sau prin încălzire.Încălzirea materialului de acoperire în locul diluării cu solvent pentru a ajunge la

vâscozitatea dorită poate contribui la reducerea de compuşi organici volatili (COV).- Presiunea aerului şi a lacului trebuie să fie destul de mari, dar nu mai mult decât este necesar pentru a asigura o bună pulverizare cu un minim de suprapulverizare şi de expunere a muncitorului.- În cazul pulverizărilor automate, pistoalele trebuie să scaneze cât mai bine forma şi dimensiunile pieselor .- Piesele care se pulverizează trebuie poziţionate corect, astfel încât să fie comod şi ergonomic pentru muncitor, iar piesele de mici dimensiuni trebuie aşezate astfel încât surplusul de lac de la o piesă să cadă pe alta.

Instruirea muncitorilor de asemeni poate contribui cu 8-10% la reducerea de material

Muncitorii trebuie instruiţi cum să realizeze corespunzător operaţia de pulverizare, să respecte poziţia corectă a pistolului, mişcarea acestuia (nu în formă de arc), cu închiderea pistolului la marginea piesei.

Îmbunătăţirea calităţii suprafeţei înainte de aplicare. Experienţa a demonstrat că şlefuirea şi pregătirea corespunzătoare a suprafeţei

contribuie la reducerea consumului de lac.Ĩn anexa …. a lucrării sunt prezentate soluţii tehnice de conformarea pentru

agenţii economici care depăşesc pragul maxim prevăzut de HG 699/2003 completată şi modificată de HG 1902/2004.

III.2 Tehnologii şi produse de încleiere şi finisare cu impact redus asupra mediului

GeneralităţiTendinţa de accelerare a poluării mediului este accentuată şi de generalizarea

societăţii de consum, a cărei caracteristică principală – reducerea ciclului de viaţă a produselor de folosinţă îndelungată a căror înnoire trebuie să ţină pasul cu ridicarea nivelului de trai şi cu moda – conduce la invadarea mediului cu cantităţi sporite de produse cu ciclu de viaţă încheiat.

În această categorie intră şi mobila cu toate operaţiile aferente prelucrării lemnului şi fabricării acesteia.

Cea mai eficientă metodă de reducere a cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă este modernizarea proceselor tehnologice din care aceştia provin.

Prin modernizarea proceselor tehnologice în scopul reducerii impactului negativ al acestora asupra mediului, se urmăreşte:

- reducerea consumului specific de materii prime, materiale şi substanţe a căror prelucrare generează poluanţi;

- utilizarea unor procese în cadrul cărora să se reducă generarea poluanţilor prin fixarea chimică sau fizică a acestora;

- înlocuirea unor componente care conduc la emisii efecte tehnologice – dar cu grad de nocivitate mai redus.

Procesele de încleiere şi finisare sunt componente importante şi indispensabile ale tehnologiilor de prelucrare a lemnului de la materia primă la produsele semifinite şi finite, respectiv produsele de mobilier.

Procesele de încleiere sunt caracterizate şi utilizate atât în fluxurile tehnologice ale produselor semifinite, cât şi în cele ale produselor finite – pentru asamblarea reperelor componente ale acestora.

Principalele tehnologii din industria lemnului în care se utilizează procese de încleiere sunt:

- fabricarea plăcilor din aşchii de lemn (PAL)- fabricarea plăcilor de densitate medie din fibre de lemn (MDF)- fabricarea placajului- fabricarea panelului- fabricarea mobilei- fabricarea parchetului stratificat- fabricarea covorului din masiv (plăci din lamele)

Tehnologia de fabricare a mobilei include majoritatea elementelor menţionate ca şi părţi componente, într-un procent mai mare sau mai mic. De aceea, trebuie avut în vedere tehnologiile ce pot afecta etichetarea acestuia ca produs ecologic.

Tehnologiile de fabricare a plăcilor placajului, MDF-ului utilizează adezivi care conduc la emisii în limite legale.

Limitele sunt reglementate de legislaţia naţională şi europeană, de convenţiile fabricanţilor mari de plăci, ca şi de standardizarea anumitor produse cu limite de emisii şi conţinut precise.

Adezivii utilizaţi pe scară largă sunt pe bază de răşini ureoformaldehidice, fenolice, vinilice, etc.

Sursele de degajare a noxelor chimice în fabricaţia mobilei sunt:

• Sectoarele de preparat adezivi şi procesele de furniruit panouri pentru formaldehidă, amoniac. Din punct de vedere cantitativ şi al concentraţiei de noxe în aer este semnificativă degajarea de formaldehidă la presarea panourilor.

În prezent, în fabricile de mobilă există tendinţa de a utiliza adezivi cu conţinut redus de formaldehidă, atât din dorinţa de a limita degajările de formaldehidă din cursul procesului de furniruire al panourilor cât şi datorită exigenţei beneficiarilor ale căror cerinţe au fost legiferate.

• Sectoarele de finisaj al mobilierului Tehnologia de finisare influenţează natura şi cantitatea noxelor chimice degajate în

cursul procesului prin:- procedeul de aplicare al materialului de finisare- tipul utilajelor care echipează sectorul de fabricaţie- materiale de finisare utilizate şi variantele proceselor de finisaj Operaţia de finisare (lăcuire, vopsire) ocupă un loc important în cadrul succesiuni

fazelor de execuţie a unui produs, ea influenţând în mod deosebit calitatea ecologică a mobilierului.

Materialele de finisare conţin solvenţi organici volatili cu emisii de COV-uri ce provin în special din fabricile de mobilă.

Implementarea Directivei europene privind limitarea emisiilor de COV-uri cu HG 699/2003, modificată şi completată prin HG 1902/2004, obligă majoritatea fabricanţilor să monitorizeze, să controleze aceste emisii şi să abordeze tehnologii cu conţinut redus de COV.

III.2.1 Materiale de acoperire în industria de fabricare a mobilei

Aproape toată mobila şi produsele finite din lemn se finisează. Finisarea are un dublu rol:

- estetic - care contribuie în mod hotărâtor asupra calităţii, la satisfacerea dorinţelor clienţilor (culoare, grad de luciu, design etc) şi la preţul produsului;

- de protecţie împotriva factorilor fizico – chimici.Produsele de finisare pe bază de solvenţi organici sunt cele mai răspândite în prezent

datorită atât aspectului estetic de înaltă clasă cât şi performanţelor tehnice ce se obţin cu aceste materiale.

Din punctul de vedere al produselor de acoperire cu conţinut ridicat de COV-uri, România se situează pe primul loc în Europa, peste 70 % din materialele de finisare utilizate, fiind acoperirile cu produse nitro iar în fabricile de mobilă cea mai utilizată tehnologie de finisare este cea cu produse nitrocelulozice cu conţinut în COV de 80 %, metoda de aplicare cea mai folosită fiind pulverizarea.

Lacuri nitrocelulozice- Componenţii principali: nitroceluloză de diferite vâscozităţi, răşini sintetice (alchidice,

acrilice, ureice) plastifianţi, solvenţi organici, aditivi pentru mătuire, aderenţă, pigmenţi, etc.- Conţinut în solvenţi organici 65 - 80%- Uscare fizică naturală sau forţată prin evaporarea solvenţilor.

Lacuri cu întărire acidăProdusele cu întărire acidă sunt constituite din răşini ureice, melaminice, alchidice,

plastifiant, solvenţi organici, pigmenţi, materiale de umplutură, agenţi tensioactivi, agenţi de mătuire. Sunt fabricate într-un component (precatalizate) sau bicomponente, funcţie de compoziţia acestora, iar reacţia de cataliză (de întărire) este condusă de un acid.- Conţinut în solvenţi organici 30 – 60 % şi 60 – 75 %, funcţie de tipul produsului transparent sau opac (pigmentat).

Lacuri poliuretaniceLacurile poliuretanice sunt produse în doi componenţi care se obţin din reacţia

răşinilor ce conţin grupe hidroxil, denumite şi polioli (primul component) şi grupe reactive denumite izocianaţi (al doilea component) sau catalizatori.

Prin amestecul celor doi componenţi în procentele prescrise pentru fiecare produs în parte, începe reacţia chimică care duce la formarea peliculei.

Uscarea produselor poliuretanice este de natură chimică prin reacţia între cei doi componenţi şi în acelaşi timp de natură fizică prin evaporarea solvenţilor.

Există şi produse poliuretanice monocomponente, în care formarea şi uscarea peliculei are loc prin reacţia dintre produsul respectiv şi umiditatea aerului.

- Conţinut în solvenţi organici 55 – 65% pentru sistemele transparente şi 30 – 50% pentru sistemele pigmentate.

Lacuri poliestericeLacurile poliesterice nesaturate cu parafină sunt utilizate tot mai puţin în sector, au în

compoziţie răşină poliesterică nesaturată. Întărirea peliculei se produce prin reacţii de copolimerizare cu ajutorul iniţiatorului (peroxizi organici) şi acceleratorului de reacţie (naftenaţi de cobalt, mangan, etc.)Lacurile şi emailurile poliesterice fără parafină, sunt utilizate cel mai mult la finisarea MDFlui.

Lacuri hidrodiluabileLacurile hidrodiluabile sunt emulsii sau dispersii acrilice pure sau modificate cu

poliuretani, poliesteri, conţin agenţi de formare a peliculei, etalare, coalescenţi, agenţi de mătuire, antispumare, antibule şi agenţi pentru creşterea rezistentelor la zgâriere, agenti chimici, etc.

- Conţinut în solventi organici 4 – 7%.

Lacuri acrilice fotopolimerizabile (UV)Produsele acrilice reprezintă cel mai important sector în tehnologia de reticulare prin

radiaţii. Cele mai utilizate sunt: epoxiacrilaţi, polieteracrilaţi şi poliesteracrilaţi.O formulare de principiu presupune un prepolimer (oligomer), un monomer şi

fotoiniţiator.Oligomerii sunt polimeri inferiori, cu grad mare de nesaturare. Monomerii au rol dublu

fiind buni solvenţi pentru oligomeri şi în acelaşi timp capabili să copolimerizeze cu aceştia, când sunt iniţiaţi corespunzător.

Fotoiniţiatorii sunt compuşi chimici capabili să procure radicali liberi la iradierea lor cu lumină UV.

- Conţinut în solvenţi organici 2 – 65 % funcţie de tipul produsului destinat unui anumit mod de aplicare (valţuri, pulverizare)

În mod teoretic, produsele cu uscare în UV prezintă caracteristici superioare:conţinut în corp solid 98 – 100% procesul tehnologic este mecanizatuscare rapidăşlefuire şi curăţare uşoarădeşeurile sunt minimeÎn prezent, furnizorii de materiale de finisare oferă produse hidrosolubile cu uscare în

UV, produse ce se îmbunătăţesc permanent, adaptate la echipamente de uscare în infraroşu şi de actualitate uscarea cu microunde, înainte de uscarea în UV.

Lacuri alchidiceRăşinile alchidice reprezintă 35 – 50% din totalul răşinilor sintetice utilizate la

producerea lacurilor şi vopselelor, sunt poliesteri pe bază de acizi (dicarboxilici) şi polioli modificaţi cu acizi graşi naturali (vegetali) sau sintetici.

Răşinile alchidice medii şi grase (proporţia de ulei vegetal înglobată în macromoleculă caracterizează răşina) se folosesc la fabricarea lacurilor şi vopselelor cu uscare la aer.

Pentru grăbirea uscării se utilizează sicativi (oleaţi sau naftenaţi de cobalt, mangan, etc.)

- Conţinut în solvenţi organici: 70 – 40% (funcţie de tipul produsului – lac sau vopsea).

Produsele alchidice sunt destinate finisajelor mobilei, binalelor, etc. expuse în condiţii de exterior.

Vopsele pulberiVopselele pulbere au fost fabricate pentru finisarea industrială a metalelor, incluzând

astfel şi mobila din metal.Emisiile de COV lipsesc (100% conţinut în solid) iar stratul de pulbere aplicat cel mai

adesea în câmp electrostatic pe diferite suporturi şi expuse acţiunii căldurii în instalaţii de uscare, formează pelicule şi reticulează, obţinându-se un film continuu omogen şi foarte rezistent.

Vopselele pulbere formează pelicule mult mai dure şi rezistente comparativ cu cele solubile în solvenţi organici.

În industria lemnului utilizarea pulberilor va fi în mod real dezvoltată dacă vor fi găsite soluţii industriale optime pentru asigurarea unui finisaj neted (transparent sau opac) compatibil cu cerinţele tehnice şi estetice ale fabricilor de mobilă şi ale clienţilor.

În Europa există câteva companii profilate pe finisaje cu vopsele pulbere a MDF-ului, (Franţa – o companie ce fabrică mobilier pentru copii, în Germania şi Italia – mobilier pentru birouri, iar în Austria – finisarea jucăriilor din lemn).

ANEXE:- ANEXA 1 - Conţinutul în COV şi frazele de risc al unor principale materiale de

acoperire- ANEXA 2 – Fraze de risc şi combinaţii de fraze de risc- ANEXA 3 - Densitate şi conţinut în COV a Preparatelor utilizate în mod curent- ANEXA 4 - Emisii medii de COV realizate pe suprafeţe de lemn finisate- ANEXA 5 - Conţinutul de carbon la preparatele utilizate frecvent în ţară in industria

lemnului

ANEXA 1

Conţinutul în COV şi frazele de risc al unor principale materiale de acoperire

DenumirePreparate utilizate

Compuşi organici%

Fraze de risc

Baiţ pe bază de solvent

Xilen - 50Butilglicol - 25White spirit - 24,1

TOTAL 99,1

R20, R21,R10, R11, R38R37, R65, R66, R51/53R10, R37, R65, R66, R51/53

Baiţ pe bază de solvent

Acetonă - 90 -98

TOTAL 98

R11, R36, R66, R67

Baiţ pe bază de solvent

Glicoli - 90 -98Glicoli - 90 -98 TOTAL 98

7R37, R65, R66, R51/53

Grund nitro

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16

TOTAL 72

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67

Diluant nitro

Toluen - 50Acetonă - 20Acetat butil - 25Butanol - 5

TOTAL 100

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

Patină

Alcool etilic - 71,7Acetonă - 24

TOTAL 95,7

R11R11, R36, R66, R67

Lac nitro

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16Butanol - 3

TOTAL 75

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

Lac cerat

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16Butanol - 3

TOTAL 75

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

Grund ureic (precatalizat)

Acetat butil - 25Etanol -10Metoxipropil acetat - 2

R10, R66, R67R11R10, R36

DenumirePreparate utilizate

Compuşi organici%

Fraze de risc

TOTAL 37

Email ureic

Acetat butil - 20Xilen - 15Etanol - 15Izobutanol - 13

TOTAL 75

R10, R66, R67R20, R21,R10, R11, R38R11R10, R37/38, R41, R67

Diluant pentru ureice

Acetat butil - 100 R10, R66, R67

Lac precatalizat

Izobutilacetat- 5Xilen - 15Acetonă - 15Etanol - 10Alcool izopropilic -5Metil pentan - 5Izobutanol -15

TOTAL 70

R11R20, R21,R10, R11, R38R11, R36, R66, R67R11R11, R37, R67R11, R20, R36/37, R66, R53R10, R37/38, R41, R67

Patină

Solvent nafta- 50Acetonă - 40

TOTAL 90

R10, R37, R65, R66, R51/53R11, R36, R66, R67

Grund poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat -5 Toluen - 20Xilen - 30

TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R10, R20/R21

Întăritor poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat - 5Acetat de butil -50 TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R11, R36

Lac poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat - 5 Toluen - 10Xilen - 40

TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R10, R20/R21

Lac poliuretanic Polidur

Acetat de butil - 50Acetonă -10 –25Xilen - 10 –25Etilbenzol < 2.5 Ftalat dibutil ester < 2.5Ftalat dibutil ester < 2.5 TOTAL 78.6

R10, R66, R67R11, R36, R66, R67R10, R20/21R11, R20R62, R50

Diluant pentru lac poliuretanic

Xilen - 40 –50Acetati - 40 –50

R10, R20/21R10, R36

DenumirePreparate utilizate

Compuşi organici%

Fraze de risc

Alcool metilic - 3 – 5 TOTAL 100

R10, R20/21

Şpaclu acrilic cu întărire în UV

Sulfat de bariu - 10 -25Dipropilenglicol diacrilat - 10 –25Tripropilenglicol diacrilat -2.5 – 10Acetat de butil < 2.5 TOTAL 60

R36/38, R43R36/37/38, R43, R51/53R10, R66, R67

Grund acrilic cu întărire în UV

Tripropilenglicol diacrilat - 10 – 25Răşină acrilică - 2.5 – 10Sulfat de bariu - 2.5 - 10Sulfat de calciu - 2.5 - 10Acetat de butil - 2.5 - 10Trietilenglicoldiacrilat < 2.5 TOTAL 60

R36/37/38, R43, R51/53R36/37/38

R10, R66, R67R36/R38, R43

Lac acrilic cu întărire în UV

Acrilaţi - 10 – 25Tripropilenglicol diacrilat - 10 – 25Dipropilenglicol diacrilat - 10 – 25Acetat de butil - 2.5 - 10 TOTAL 60

R36/37/38R36/37/38, R43, R51/53R36/38, R43R10, R66, R67

White spirit Solvent nafta - 100 R10, R37, R65, R66, R51/53

NOTĂ:Datele din tabel au caracter informativ şi variază funcţie de producători.

ANEXA 2

Faze de risc şi combinaţii de fraze de risc

Prezente în materialele de acoperire a lemnului utilizate frecvent. (Extras din SR - 13253/1996, anexa B)

Faza de risc Efecte asupra sănătăţiiR 10 InflamabilR 11 Uşor inflamabilR 12 Foarte inflamabilR 20 Nociv pentru inhalareR 20/21 Nociv pentru inhalare, contact cu pielea şi sistemul digestivR 21 Nociv în contact cu pieleaR 22 Nociv prin înghiţireR 23 Toxic prin inhalareR 24 Toxic în contact cu pieleaR 25 Toxic prin înghiţireR 36 Iritant pentru ochiR 36/37 Iritant pentru ochi şi căile respiratoriiR 36/38 Iritant pentru ochi şi pieleR 37/38 Iritant pentru căile respiratorii şi pentru pieleR 38 Iritant pentru pieleR36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pieleR 41 Risc de leziuni oculare graveR 42 Provoacă sensibilizare prin inhalareR 43 Provoacă sensibilizare prin contactul cu pieleaR 51 /53 Toxic pentru organismele acvatice şi provoacă efecte de lungă durată în

mediul acvaticR 53 Provoacă efecte adverse de lungă durată în mediul acvaticR 60 Reduce fertilitateaR 61 Provoacă efecte nefaste asupra fătuluiR 62, R 63 Risc posibil de alterare a fertilităţiiR 64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte maternR 66 Expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pieliiR 67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţealăR 68 Posibilitatea de efecte ireversibile

ANEXA 3

Densitate şi conţinut în COV a preparatelor utilizate în mod curent

DenumirePreparate utilizate

Densitate

kg/l

Conţinut de solvenţi organici volatili

%

Tehnologiade

aplicare

Baiţ pe solvent 0.86 99 PulverizareGrund nitro 0.93 72 PulverizareDiluant nitro 0.85 100 PulverizarePatină 0.87 96 PulverizareLac nitro 0.93 75 PulverizareLac nitro cerat 0.93 75 PulverizareGrund poliuretanic 0.99 - 1.0 60 - 65 PulverizareLac poliuretanic 0.99 - 1.0 65 - 70 PulverizareDiluant pentru poliuretanic 0.85 100 PulverizareGrund poliuretanic 0.98 –1.0 60 TurnareLac poliuretanic 0.98 – 1.0 65 TurnareGrund acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 35-40 PulverizareLac acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 35-40 PulverizareGrund acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 0-2 VălţuireLac acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 0-2 VălţuireDiluant spălare valţuri(acetat de butil sau acetat de etil) 100

Grund precatalizat 1.29 63 PulverizareCatalizator 1.28 63 PulverizareEmail 0.99 63 PulverizareDiluant pentru lac ureic (acetat de butil) 0.83 100Lac incolor precatalizat 0.903 73 PulverizarePatină 0.795 90 PulverizareCeară 0.91 73 PulverizareWhite spirit 0.86 100

NOTĂ: Densitatea şi conţinutul de COV variază în funcţie de reţeta de fabricaţie a fiecărui produs de acoperire

ANEXA 4

Conţinutul de carbonla preparatele utilizate frecvent în ţară in industria lemnului

Denumire produse de finisare COV%

C%

Baiţ solvent 99 92Grund nitrocelulozic transparent 72 58Lac nitrocelulozic transparent 75 60Lac cerat 75 60Ceară 73 18Diluant pentru lac nitrocelulozic 100 77Patina 95 52Grund poliuretanic transparent 56 48Grund poliuretanic alb 36 29Lac poliuretanic alb 32 24Întăritor pentru lac poliuretanic 74 55Diluant rapid pentru lac poliuretanic 100 79Diluant lent pentru lac poliuretanic 100 58Grund acrilic transparent 73 50Întăritor pentru lac acrilic 68 48

Datele prezentate au caracter informativ şi pot avea valori diferite în funcţie de producători

III.2.2 Metodele de aplicare ale materialelor de acoperire utilizate în industria mobilei

Metodele de aplicare ale materialelor de acoperire sunt:- pulverizare- turnare- vălţuire- vălţuire- vid- vidMetoda de aplicare este determinată atât de tipul materialului cât şi de cel al

produsului.

PulverizareCea mai utilizată tehnologie de aplicare a lacului în special în fabricile de mobilă din

ţară este tehnologia realizată prin pulverizare manuală cu pistol cu aer comprimat la care coeficientul de transfer este mic, având în vedere că 65 % din material este eliberat în spaţiul înconjurător fără nici o posibilitate de recuperare.

S-a estimat că 80 % din fabricile de mobilă utilizează această tehnologie. Eficienţa operaţiei de pulverizare diferă în funcţie de aparatura utilizată: pistol cu aer

comprimat, air-less sau air-mix, fie manual , fie automat. Coeficientul de transfer este mic, pierderile de materiale variind între 30–89 %.

Pulverizare manualăSe face la cabine de pulverizare prevăzute cu sistem de ventilaţie, cu perdea de apă,

unele dotate şi cu cuvă de apă.Captarea emisiilor produse în urma pulverizării în cadrul cabinelor individuale se face

cu ajutorul ventilaţiei mecanice, iar evacuarea lor se face în atmosferă prin intermediul conductelor şi coşurilor de ventilaţie sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate, şi parţial sunt emisii fugitive, uscarea peliculei realizându-se în hală.

O mică parte din emisii (1%) sunt captate de perdeaua şi cuva de apă a cabinelor. Emisiile care nu au fost preluate de sistemele de ventilaţie ale cabinelor sunt emisii

difuze în hala de fabricaţie urmând a fi eliminate în atmosferă de ventilatoarele care asigură ventilaţia generală a încăperii.

Pulverizare automatăSe face în linie compusă din robot de pulverizare urmat de regulă de tunel de uscare

cu aer caldEmisiile sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul conductelor şi

coşurilor de ventilaţie ale robotului şi ale tunelului sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate.

Parţial sunt şi emisii fugitive, dar în cantitate foarte mică rezultate la ieşirea pieselor din tunelul de uscare.

TurnareSe face prin trecere pe maşini cu unul sau două capete de turnare, urmată de regulă

de tunel de uscare cu aer caldEmisiile sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul hotei de absorbţie a

maşinii de turnat şi a coşurilor de ventilaţie ale tunelului sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate.

Vălţuire Se face prin trecere pe maşini cu maşini de dozare cu valţuri, urmate de regulă de

tunel uscare cu radiaţii UV şi de tunel de uscare cu aer cald. Consumul de material de acoperire este mic şi deasemeni conţinutul de COV.

Emisiile în cantitate mică sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul hotei de absorbţie şi a coşurilor de ventilaţie ale tunelelor

Vid

Se face prin trecere pe maşini speciale, folosindu-se în special la elemente lineare cu profil constant(baghete, pervazuri, etc)

În ansamblu operaţiile de aplicare includ şi alte operaţii ca:- Preparare materiale- Depozitare la locul de muncă- Curăţare utilaj de aplicare: pistol, valţuri, capete maşină de turnat, care influenţează

emisiile de solvenţi organici. În unele fabrici solvenţii organici utilizaţi la spălare se reciclează prin distilare

ANEXE:

ANEXA 5 - Eficienţa transferuluiANEXA 6 – Consumul necesar pe strat şi conţinutul de COV pe tipuri de materiale şi

metode de aplicare utilizateANEXA 7 - Consumuri medii necesare de materiale şi emisiile de COV realizate

frecvent pentru diferite materiale de finisare şi metode de aplicare

ANEXA 5

Eficienţa transferului

Eficienţa transferului de substanţă depinde de metodele de aplicare a materialelorEficienţa transferului de substanţă depinde de metodele de aplicare a materialelor utilizate în sectoarele de finisaj din industria lemnului. utilizate în sectoarele de finisaj din industria lemnului.

Denumire

Eficienţa transferului de

substanţă%

Pulverizare manuala cu pistol cu aer comprimat 35 – 55Pulverizare automata cu maşina de pulverizat (robot) 55 – 65Pulverizare manuala cu pistol fără aer 50 – 65Pulverizare manuala cu pistol cu joasă presiune 55 – 75Aplicare prin supţiune (vid) 90 – 95Pulverizare in câmp electrostatic 65 – 70Turnare cu maşina de turnat 85 - 90Vălţuire cu maşina cu valţuri 95 - 98Imersie 95 - 98Inundare în jet 95 - 98

ANEXA 6

Consumul necesar pe strat de material şi conţinutul în COV pe tipuri de

materiale şi metode de acoperire

În tabelul de mai jos se prezintă comparativ tipurile de materiale şi consumulÎn tabelul de mai jos se prezintă comparativ tipurile de materiale şi consumul necesar (inclusiv pierderile) în funcţie de metodele de aplicare utilizate la finisareanecesar (inclusiv pierderile) în funcţie de metodele de aplicare utilizate la finisarea lemnului.lemnului.

DenumireContinu

t solvent

%

Consum necesar pe strat g/mp

Pistolpulverizare

Maşina turnat

lac

Maşina cu

valturiAlte

metode

Baiţ solubil în apă 0 150 20 150Baiţ combinat solubil în apă şi solvent

30 - 65 150 20 150

Baiţ pe bază de solvenţi

organici

90 -95 150 20 150

Lac nitrocelulozic transparent 70-80 100-120 120-13

0Lac nitrocelulozic colorat(email) 60-70 120 120Lac poliuretanic transparent 70 100 100Lac poliuretanic pigmentat (email)

50-60 100-130 120-130

Lac poliuretanic transparent cu continut in corp ridicat

50 80- 100 80- 100

Lac poliuretanic pigmentat cu continut in corp ridicat(email)

35 120 120

Lac poliesteric cu parafină 15- 30 250Lac poliesteric cu solvent fără parafină

15 - 30 100 100

Şpaclu poliesteric 35 400 300Lac poliesteric cu uscare in UV 20 130-150 130-14

0Lac acrilic cu întărire în UV 2 10 –60Şpaclu cu întărire în UV 2,5 80Lacuri diluabile cu apă transparente

4 -10 100-130 120-130

Lacuri diluabile cu apă colorate 4 -10 120 120Lacuri diluabile cu apă transparente cu întărire în UV

4 100 100

Lacuri diluabile cu apă colorate cu întărire în UV

4 120 120 40-60

Ceară 15 80

ANEXA 7

Consumuri medii necesare de materiale şi emisiile de COVrealizate frecvent pentru diferite materiale de finisare şi metode de aplicare

Denumire material de acoperire

Consum* necesar de material de acoperire

Kg/mp

Conţinut

mediu de COV

%

Conţinut COV

Kg/mp

Conţinut COV

g/litru

Materiale şi număr straturi

Aplicare prin pulverizare

Materiale pe bază de răşini nitrocelulozice MOBILIER CORP cu elemente profilate

0.550-0.600 81.7 0.390-0.490 870Baiţ solvent1strat grund nitro1strat patină (opţional)1-2 strat lac nitro1 strat lac cerat nitro (opţional)

Materiale pe bază de răşini nitrocelulozice SCAUNE

0.800 82 0.660 880 Baiţ solvent4strat grund nitro1 strat lac

Materiale pe bază de răşini ureice MOBILIER CORP cu elemente profilate

0.587 70 0.413 7081strat grund1strat email1strat lac incolor 1 strat patină1 strat lac cerat (opţional)

Produse poliuretanice MOBILIER CORP cu elemente profilate

0.620 47 - 48 0.290-0.300 470Baiţ solvent2 strat grund2 strat lac 2 strat lac

Produse poliuretanice mobilier de înaltă calitate- MOBILIER STIL

0.960 47 - 48 0.420–0.500 440Baiţ solvent2 strat grund1 strat patină(var)2 strat lac 1 strat sol. unif.

Produse poliuretanice şi 0.660 37 - 38 0.250 385

Baiţ solvent2 strat grund

Denumire material de acoperire

Consum* necesar de material de acoperire

Kg/mp

Conţinut

mediu de COV

%

Conţinut COV

Kg/mp

Conţinut COV

g/litru

Materiale şi număr straturi

hidrodiluabile mobilier corp

PUR 2 strat lac hidrodiluabil

Aplicare cu valţuri

Produse acrilice cu întărire în UV pentru UŞI

0.120 18 0.022 32 -34 1strat grund1strat şpaclu1-2 strat lac

Produse acrilice cu întărire în UV pentru PANOURI MOBILĂ

0.200 11 0.022 110 2 strat grund2 strat grund1 strat lac1 strat lac

Produse acrilice cu întărire în UV pentru PARCHET

0.090 10 0.009 100 1strat grund1strat şpaclu1strat şpaclu1strat grund1strat grund1strat lac1strat lac

Produse acrilice cu întărire în UV şi poliesterice în UV pentru UŞI

0.220 16 - 17 0.042 190 2 strat grund acrilic1 strat lac1 strat lac poliesteric -poliesteric - turnareturnare

Aplicare prin turnare

Produse poliuretanice MOBILIER CORP cu suprafeţe plane

0.550 68 0.156 650 2 strat grund1 strat lac

Produse nitrocelulozice MOBILIER CORP cu suprafeţe plane

0.470 78 0.370 830 2 strat grund1 strat lac

* - Consumurile includ pierderile determinate de metoda de aplicare şi necesarul de diluant pentru curăţarea utilajelor de aplicare

III.2.3 Cele mai bune tehnici disponibile în fluxul tehnologic în vederea reducerii emisiilor de COV

III.2.3.1 Tehnici BAT disponibile în sectorul lăcuirii lemnului de prevenire şi de reducere a emisiilor

PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA PRODUCŢIEI

• Lotizarea producţiei

• Efectuarea controlului riguros de calitate înainte de finisaj şi eliminarea rebuturilor găsite sau a celor posibile în devenire după finisare

• Reducerea frecvenţei operaţiilor de spălare a utilajelor şi echipamentelor printr-o bună organizare şi planificare a producţiei astfel ca produsele de aceiaşi culoare şi cu aceleaşi materiale de finisaj să fie finisate împreună

• Programarea culorilor deschise înaintea celor închise

MODIFICAREA SAU SCHIMBAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ŞI A UTILAJELOR DE APLICARE

• Înlocuirea sau reproiectarea unor produse de mobilier pentru modificarea construcţiei şi a designului în scopul reducerii ponderii operaţiilor de pulverizare.

• Limitarea pulverizării cu aer comprimat şi aplicarea altor sisteme pulverizare decât cel convenţional: airless şi air mix, HVLP

• Pulverizare în câmp electrostatic

• Aplicare cu valţuri

• Aplicare prin turnare

• Imersie

• Flow-coating (inundare)

ÎNLOCUIREA SAU ELIMINAREA UNOR MATERIALE DE ACOPERIRE

• Înlocuirea baiţului pe bază de solvenţi cu baiţ solubil în apă sau în alcool

• Utilizarea de produse hidrodiluabile (mono-componente, bi-componente, cu uscare la aer, cu microunde sau UV).

• Utilizarea de produse de finisare cu conţinut ridicat în substanţă uscată 60 –70 %

• Utilizarea de produse pe bază de solvenţi organici cu întărire în UV

• Utilizarea de vopsele pulberi, cu uscare în sistem UV sau termic.

Tehnici BAT disponibile în sectorul lăcuirii lemnului de prevenire şi de reducere a emisiilorPREVENIREA PIERDERILOR ŞI BUNA ORGANIZARE

• Mod de operare, întreţinere şi depozitare.

• Pregătirea suprafeţelor înainte de finisare.

• Urmărire consumuri şi respectare tehnologiiRECUPERAREA SOLVENŢILOR

• Recuperarea solvenţilor şi reutilizarea în procesul de acoperire

INSTALAŢII DE PURIFICARE A AERULUI ÎNCĂRCAT CU COV

• Instalaţii de oxidare termică

• Utilizarea de cărbune activ

• Utilizarea de biofiltreINSTRUIREA Si SUPRAVEGHEREA PERSONALULUI

• Instruirea operatorilor şi a maiştrilor pentru a se reduce la minim pierderile, pentru asigurarea cunoaşterii tehnologiei de finisare şi aplicării corecte a metodei de aplicare, a utilizării eficiente a echipamentelor de aplicare, a modului de manipulare a solvenţilor şi a metodelor de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor.

• Supravegherea personalului şi stimularea pentru utilizarea corectă a echipamentului de aplicare şi pentru aplicarea corectă a instrucţiunilor tehnologice.

III.2.3.2 Tehnologii BAT disponibile pentru categorii de produse în sectorul lăcuirii lemnului

MOBILIER FURNIRUIT, MOBILIER DIN LEMN MASIV pentru uz casnic – dormitoare, sufragerii, biblioteci

• Baiţ dizolvabil în apă cu 5 % corp, 95 % apă; sau baiţ combinat cu 5 % corp, 65 % apă, 30 % solvenţi.

• Aplicare lacuri cu întărire în UV

• Aplicare lacuri pe bază de apă cu uscare în aer caldMOBILIER CU SUPRAFEŢE PLANE, de uz casnic - dormitoare, biblioteci, mobilier de birou

• Baiţ dizolvabil în apă cu 5 % corp, 95 % apă; sau baiţ combinat cu 5 % corp, 65 % apă, 30% solvenţi.

• Aplicare cu valţuri lacuri acrilice 2-4 % solvenţi şi uscare în UV şi aer cald.

• Aplicare cu valţuri lacuri poliuretanice diluabile în apă, cu 7 –9 % solvenţi, 40-60 % apă, cu uscare în aer cald.

SCAUNE, MESE DIN LEMN

• Aplicare grund hidrodiluabil cu uscare în aer cald şi lac prin pulverizare electrostatică cu uscare în aer cald

MOBILIER DE BUCĂTĂRIE

• Aplicare produse poliuretanice

• Aplicare produse poliesterice

MDF • Aplicare cu valţuri lacuri cu întărire în UV

•• Aplicare produse diluabile cu apă cu întărire în UV şi Aplicare produse diluabile cu apă cu întărire în UV şi combinat cu uscare cu aer cald

• Pulverizare pulberi cu întărire în UV

III.2.3.3 Tehnici recomandabile pentru sectoarele de acoperire a suprafeţelor din lemn în scopul conformării cu prevederile HG 699/2003 şi 1902/2004

UTILIZARE

TEHNOLOGII

CARE

REALIZEAZĂ

ACOPERIRI

LICHIDE

PERFORMANTE

(cu conţinut redus

de COV)

•• Tehnologia de aplicare în mai multe straturi cu valţuri aTehnologia de aplicare în mai multe straturi cu valţuri a lacurilor cu întărire în UV, pentru panouri din masiv saulacurilor cu întărire în UV, pentru panouri din masiv sau stratificate, prin care se reduce emisia de COV prinstratificate, prin care se reduce emisia de COV prin reducerea consumului de lac şi prin recuperare şi reutilizare.reducerea consumului de lac şi prin recuperare şi reutilizare.

• Tehnologia de turnare pentru componentele plane în locul tehnologiei de pulverizare

• Tehnologii combinate de aplicare cu valţuri, uscare în UV şi pulverizare şi uscare în aer cald, etc

• Tehnologia de imersie pentru componentele masive în special de scaune, în locul tehnologiei de pulverizare

• Tehnologia de inundare sau Flow - coating în special pentru piese mari, voluminoase( ferestre, etc) şi pentru lacuri hidrodiluabile.

• Tehnologia de aplicare prin pulverizare în câmp electrostatic, prin care se îmbunătăţeşte transferul de substanţă.

• Tehnologia de aplicare prin pulverizare HVLP, prin care se îmbunătăţeşte transferul de substanţă.

• Tehnologia de aplicare în vacuum

• Tehnologia de acoperire prin pulverizare automată cu lacuri hidrodiluabile, cu uscare în microunde, în aer cald şi întărire în UV.

UTILIZARE PRODUSE DE ACOPERIRE CU UN CONŢINUT MAI MIC DE SOLVENŢI

• Produse poliuretanice cu conţinut în corp de 60 –70 % cu aplicare prin pulverizare

• Lacuri cu întărire în UV cu conţinut în corp de 94 -100 % - cu aplicare prin valţuri

• Lacuri poliesterice cu conţinut in corp de 84 –85% - cu aplicare prin pulverizare

•• Uleiuri şi ceruri cu aproape 100 % conţinut in corp - cuUleiuri şi ceruri cu aproape 100 % conţinut in corp - cu aplicare prin pulverizare la cald, vălţuire sau turnareaplicare prin pulverizare la cald, vălţuire sau turnare

•• Lacurile hidrodiluabile care pot conduce până la reducereaLacurile hidrodiluabile care pot conduce până la reducerea emisiei cu 80 - 90% , cu aplicare prin pulverizare, turnare,emisiei cu 80 - 90% , cu aplicare prin pulverizare, turnare, imersie.imersie.

ANEXA 8 – Caracteristicile sistemelor de aplicareANEXA 9 – Produse de acoperire şi metode de aplicare cu conţinut redus de COVANEXA 10 – Sisteme de finisare BATANEXA 11- Consumul necesar şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode acoperireANEXA 12 – Valori tipice de COV rezultate la acoperirea lemnului

ANEXA 8

Caracteristicile sistemelor de aplicare a materialelor de finisare

Metoda deMetoda de aplicareaplicare

Tip de finisaj

COV Timp de uscare

Aspect estetic produs

Coef.de

transfer

Calitatefinisaj

Calit. mec.

chimice

Valţuri100 %

UV1 - 2 % Câteva

secSlab 98% Bună-

Foarte bună

Foarte bune

Apă 2 - 5% 1-5 min Slab spre mediu

95% Bună Bune

PU 50 –70 % 60-240 min

Mediu 90% Foarte bună

Foarte bune

TurnareUV cu solvent

30 –50 % 3-10 min Slab spre mediu

95% Foarte bună

Foarte bune

Apă 2 – 5 % 60-240 min

Mediu 90-95% Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

UV cu Apă 2 – 5 % 6-45 min

Mediu 90-95% Bună-Foarte bună

Foarte bune

Pulverizare PU 60 –80 % 60-240 min

Foartebun

40-60% Foarte bună

Foarte bune

UV cu solvent 30-60 % 5-15 min

Mediu-Foarte

bun50-70%

Foarte bună

Foarte bune

Apă 2-5 % 60-240 min

Foartebun 50-60%

Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

UV cu Apă 1-2% 6-45min

Foartebun 50-70%

Bună-Foarte bună

Foarte bune

100 %UV 1-2% Câteva

secSlab 50-70%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

Acoperire în vid

100 %UV 1-2% Câteva

secSlab 98%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

Apă 2-5% 60-240 min

Foartebun 90-95%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

UV cu Apă 1-2% 6-45min

Foartebun 90-95%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

ANEXA 9

PProduse de acoperire si metode de aplicare cu conţinut redus de COV, densitatea şi conţinutul în COV

Denumire

Preparate utilizate

Tehnologiade

aplicare

Consumg/mp pe

strat

Conţinut de solvenţi organici

volatili%

MOBILIER (suprafete plane)

- Grund acrilic UV- Grund acrilic UV- Lac acrilic UV- Lac acrilic UV

Valturi

Valturi

40 – 50

40 - 50

2 – 4

2 - 4Sistem combinat

- Grund hihrodiluabil

- Lac poliuretanic sau lac nitro

Pulverizare

Pulverizare

150

150

7

65 - 70- Grund poliuretanic (2 straturi)

- Lac poliuretanic (un strat)

Turnare

Turnare

130

150

65

65 - 70

ANEXA 10

Sisteme de finisare BAT

Metoda de aplicare Tip de finisaj COV Coeficientde transfer

Valţuri100 % UV100 % UV 1 - 2 % 98 %Hidrodiluabile 2 - 5 % 95 %PU 50 - 70 % 90 %

TurnareUV cu solvent 30 - 50 % 95 %Hidrodiluabile 2 - 5 % 85 -90 %UV diluabile cu apă 2 - 5 % 90 -95 %

Pulverizare

PU 60 - 80 % 50 -70 %UV cu solvent 30 - 60 % 50 -70 %Hidrodiluabile 2 - 5 % 50 -60 %UV diluabile cu apă 1 - 2 % 50 -70 %100 % UV 1 - 2 % 50 -70 %

Acoperire în vid100 % UV 1 - 2 % 98 %Hidrodiluabile 2 - 5 % 90 -95 %UV diluabile cu apă 1 - 2 % 90 -95 %

ANEXA 11

Consumul necesar şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode de acoperire

În tabelul de mai jos se prezintă comparativ tipurile de materiale şi consumul necesar (inclusiv pierderile) în funcţie de metodele de aplicare utilizate în finisarea lemnului.

DENUMIRE MATERIALConţinut solvent

%

Consum necesar pe strat g/mp

Pistolpulverizare

Maşina de

turnat lac

Maşina aplicat

cu valţuri

Alte metode

Baiţ solubil în apă 0 150 20 150Baiţ combinat solubil în apă şi solvent

30 - 65 150 20 150

Baiţ pe bază de solvenţi organici

90 -95 150 20 150

Lac nitrocelulozic transparent

70 -80 100 -120 120-130

Lac nitrocelulozic colorat(email)

60 -70 120 120

Lac poliuretanic transparent

70 100 100

Lac poliuretanic pigmentat (email)

50 -60 100 - 130 120-130

Lac poliuretanic transparent cu continut in corp ridicat

50 80- 100 80- 100

Lac poliuretanic pigmentat cu continut in corp ridicat (email)

35 120 120

Lac poliesteric cu parafină

15 - 30 250

Lac poliesteric cu solvent fără parafină

15 - 30 100 100

Şpaclu poliesteric 35 400 300Lac poliesteric cu uscare în UV

20 130-150 130-140

Lac acrilic cu întărire în UV

2 10 – 60

Şpaclu cu întărire în UV 2,5 80Lacuri diluabile cu apă transparente

4 -10 100-130 120-130

Lacuri diluabile cu apă colorate

4 -10 120 120

Lacuri diluabile cu apă transparente cu întărire în UV

4 100 100

Lacuri diluabile cu apă colorate cu întărire în UV

4 120 120 40-60

Ceară 15 80

ANEXA 12

Valori tipice de COV pentru acoperirea lemnului

TIP de Finisaj Conţinut în corp

%

Conţinut de

solvenţi

organici

%

COV

g/litru

Baiţuri pe bază de solvenţi 5 95 855Baiţuri în solvenţi diluabile cu apăBaiţ 30 % apă 5 70 700Baiţ 50 % apă 5 50 500Baiţ 70 % apă 5 30 300Lacuri cu uscare în UV şi aplicare prin

vălţuire

92 8 80

Grund cu uscare în UV şi aplicare prin

vălţuire

98 2 22

Grund poliuretanic pigmentat( opac) 55 - 65 35 490Lac poliuretanic transparent 30 -45 55 -70 550 - 665Lac nitrocelulozic incolor 25 75 712,5Lac nitrocelulozic pigmentat 45 55 660Lac poliesteric 85 - 87 12 120Grund diluabil cu apă 15 - 30 7 70Lac diluabil cu apă 30-35 7 70Diluant 70 % apă şi solvent (pt. baiţuri) - 30 300Diluant 90 % apă şi solvent (pt. baiţuri) - 10 100

IV. Reglementari specifice procedurii de acordare a etichetei ecologice

În ceea ce priveşte etichetarea mobilei nu trebuie să pierdem din vedere utilizarea codurilor cu bare, dar şi faptul ca prin etichetare consumatorul vrea să obţină cât mai multe informaţii despre produsul respectiv. De exemplu, Asociaţia Germană a Mobilei DGM a stabilit un nou cod de etichetare. Conform acestui cod pe eticheta produsului trebuie cuprinse:

- descrierea produsului/denumirea;- modelul/tipul;- construcţia/materiale utilizate;- disponibilitatea diverselor modele;- tipul de tapiţerie;- recomandări privind întreţinerea şi curăţarea;- tratamentele/testele efectuate asupra produsului;- garanţia.

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaRegulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1980/2000/EEC privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare

HG nr.236 din 7 martie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1980/2000/CE din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare

SCOP ŞI CERINŢE

Obiectivul sistemului comunitar de acordare a etichetei ecologice este de a promova produsele care pot determina reducerea impactului negativ asupra mediului, contribuind astfel la utilizarea eficientă a resurselor şi la un nivel ridicat de protecţie a mediului. Acest obiectiv se realizează oferindu-se consumatorilor îndrumare şi informaţii corecte, exacte şi stabilite pe bază ştiinţifică înscrise pe produsele respective.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice au ca scop:- reducerea poluării apei;- reducerea consumului de energie;- reducerea cantităţii de deşeuri;- reducerea efectelor cu impact negativ datorate folosirii substanţelor chimice

periculoase; - reducerea efectelor cu impact negativ datorate folosirii energiei (încălzire globală, epuizarea resurselor de energie neregenerabilă, acidifierea) etc.

Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplică fără a aduce atingere cerinţelor de protecţie a mediului sau altor cerinţe în conformitate cu legislaţia în vigoare, aplicabile în diferitele faze ale ciclului de viaţă al produsului, după caz.

Eticheta ecologică este un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, într-o broşură sau în alt document informativ care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre reducerea a cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului.

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaDecizia 740/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.Decizia 688/2001/CEEreferitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat

HG. nr.284/2004, stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat

IV. 1 REGLEMENTARI ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE ÎN FABRICAŢIA MOBILIERULUI ECOLOGIC

Identificarea reglementărilor

Protecţia mediului a ridicat o serie de probleme legate de standardizare În prezent există două standarde generale neobligatorii: ISO 14001 şi EMAS.

- ISO 14001 – Sistemul de management pentru protecţia mediului înconjurător, valabil de la 1 ian.2001. Deşi puţine companii au primit certificatul de calitate ISO 14001, se aşteaptă ca impactul să fie acelaşi ca la standardele ISO 9000;

- EMAS – Schema de management şi audit a UE este în vigoare din 1995. Întrucât ea se aplică numai companiilor producătoare din UE cărora li s-au acordat facilităţi de producţie, schema este mai puţin relevantă pentru producătorii din terţe ţări.

Pentru sectorul industriei mobilei noile probleme ecologice se referă la:- poluarea cu compuşi organici volatili (Directiva COV adoptată în 1999);- poluarea sonoră, - poluarea privită din punct de vedere al protecţiei muncii (Directiva privind agenţii

chimici, luându-se în considerare noi substanţe cu valori limită de expunere profesională – OEL – Occupational Exposure Limit).

-directiva europeană 94/62/EC privind ambalarea şi deşeurile de ambalaje, stabileşte obiective comune pentru toate ţările UE, în ceea ce priveşte reciclarea acestor deşeuri:

- recondiţionarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje;- conformitatea simbolurilor pentru toate operaţiunile de ambalare;- diverse criterii pentru sistemul de management al reciclării deşeurilor de

ambalaje la nivel naţional.Pentru promovarea produselor ecologice, UE acordă preferinţe tarifare la import sau

aplică acele taxe de mediu asupra produselor din import. Exemple de sisteme preferenţiale le constituie schemele de subvenţie şi sprijin şi Sistemul General de Preferinţe Green, care prevede că preferinţele suplimentare pot fi acordate producătorilor care respectă măsurile de protecţie a mediului înconjurător şi care introduc metode tehnice de producţie care să reducă efectele de poluare a mediului. În ultimii ani se pune accent pe realizarea de bunuri ecologice şi pe asigurarea designului ecologic (Ecodesign).

Marcarea produselor ecologice poartă denumirea de etichetare ecologică (Ecolabels). Unele ţări europene au deja propriile etichete ecologice (Germania – Blue Angel, Olanda – Milieukeur, Zona Scandinavă – White Swan). La nivelul UE există o schemă de etichetare Ecolabel, dar ponderea produselor cu această etichetare este mică în prezent (numai 12 produse). Primul produs din grupa articolelor de mobilier propus de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din UE (UEA) pentru aplicarea reglementării Ecolabel, îl reprezintă salteaua de pat, pentru care Comisia Europeană pregăteşte criteriile ecologice în vederea atribuirii mărcii. Raportul final al UEA a prezentat 14 criterii, privind exclusiv materialele (spuma latex, poliuretan, textile, arcuri, fibră de nucă de cocos, adezivi şi lemn).

Interesul consumatorilor pentru această etichetă nu este totuşi foarte ridicat şi de aici şi interesul mai scăzut al producătorilor.

IV.2 Reglementǎri referitoare la limitarea emisiei compuşilor organici volatili datorată folosirii solvenţilor organici

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaDirectiva Consiliului referitoare la limitarea emisiei compuşilor organici volatili datorată folosirii solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (99/13)

HG nr. 699 / 2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici in anumite activităţi şi instalaţii

HG nr. 1902/ 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

SCOP ŞI CERINŢE

Scopul acestor hotărâri este de a preveni sau de a reduce efectele directe sau indirecte ale emisiilor de compuşi organici volatili în mediu, în principal în aer, precum şi potenţialele riscuri ale acestora pentru sănătatea omului şi pentru calitatea mediului.

Directiva solvenţilor transpusǎ ĩn HG 699/2003 modificată şi îmbunătăţită cu HG 1902/2004 prezintă cerinţele de conformare a instalaţiilor de fabricare a mobilei care au „Activităţi de acoperire a lemnului” conform aliniatul 10 din Anexa II a HG 699/2003 care depind de pragul de consum al solventului.Instalaţiile supuse unei autorizaţii se împart în două categorii:

• cele care utilizează până la 200 tone/an care sunt supuse autorizaţiei conform 699/2003 şi OG 859/2005

• peste 200 tone/an şi peste, sau 150 kg/h, sunt supuse autorizaţiei integrate de mediu – IPPC

Prag de consum al solventului Necesitatea de Autorizare

Până la 15 tone/anSunt supuse unei declaraţii (notificări) şi autorizaţie conform OG 876/2004

15 - 25 si 25 - 200 tone/anAutorizaţie conf HG 699/2003 şi 1902/2004, OG 890/2005

Peste 200 t/anNecesită autorizaţie integrată de mediu – IPPC, OG nr. 34/2002, OG 876/2004

Toate instalaţiile existente, inclusiv cele care intră şi sub incidenţa prevederilor OG nr. 34/2002 IPPC şi care beneficiază de perioadă de tranziţie, trebuie să se conformeze cu prevederile HG 699/2003 art.5,8 şi 9 şi se supun procedurilor de autorizare până la 31 octombrie 2007.

Fabricile producătoare de mobilă trebuie să se conformeze cu valorile limită de emisie şi cu valorile emisiilor fugitive de COV prevăzute la poziţia 10 - Acoperirea suprafeţelor din lemn, din Anexa 2, Tabelul 1, din HG 699.

Pentru producătorii de mobilă sunt două posibilităţi:

1. Să adopte soluţii de reducere a emisiilor care asigură respectarea valorilor prag de la poziţia 10 din Anexa 2/Tabelul 1, a HG 699/2003 modificată cu HG 1902/2004.

Valoare prag pentru consumul de solvenţi organici cu COV t/an

Prag de consum de solvenţi cu

COV – t/an

Limita de emisie

mg C/Nmc

Emisia difuză limită (% din cantitatea de solvent utilizat)

Acoperirea suprafeţelor 15-25 100 (1) 25din lemn (> 15) > 25 50 (2)

75 (3)20

(1) - Limita de emisie se referă la procesul de acoperire şi de uscare(2) - Limita de emisie se referă la procesul de uscare(3) – Limita de emisie se referă la procesul de acoperire

Întreprinderile mici şi mijlocii au limite de emisie mai puţin strânse de 100 mg C/mc, în loc de 50 respectiv 75 pentru utilizatorii de solvenţi cu COV > 25 tone/an.Utilizatorii mai mici de 25 tone vor trebui ca până în 2007 să se înscrie în pragul de 1,6:1, iar cei peste 25 tone în pragul de 1:1 solvent -corp.

2. Să aplice un plan de reducere a emisiilor de COV conf Anexei 4 din HG 699 şi BAT

Planul de reducere dă posibilitate fabricii să realizeze reducerea emisiilor prin diferite mijloace pentru a se încadra în limite, prin găsirea de soluţii de îmbunătăţire a impactului asupra mediului a căror aplicare să nu influenţeze negativ calitatea produselor şi poziţia pe piaţă a producătorului.

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaHG nr. 1339 / 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii

SCOP ŞI CERINŢE

HG nr. 1339 / 2006 completeazǎ HG nr.699/2003 cu umǎtoarele cerinţe :Toate instalaţiile noi care nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, sunt supuse procedurii de autorizare înainte de a fi puse în funcţiune.

În cazul utilizării potenţialilor înlocuitori pentru substanţele organice cu conţinut de compuşi organici volatili, titularul activităţii respectă recomandările ghidurilor Comisiei Europene pentru fiecare activitate ce intră sub incidenţa prezentei hotărâri.

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaHG nr. 735 / 2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor

SCOP ŞI CERINŢE

Obiectiv: Limitarea conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor pentru a preveni sau reduce poluarea aerului cauzată de formarea ozonului troposferic prin acţiunea compuşilor organici volatili.Respectă măsurile prevăzute în H.G. nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, în scopul protejării sănătăţii umane şi a calităţii mediului.

Subcategorii:- Acoperirile de bază şi intermediare:- Vopsele de interior/exterior decorative sau de

protecţie pentru lemn, metal sau plastic - produse de acoperire destinate decorării şi protecţiei, în scopul producerii unei pelicule opace.

- Acoperiri care produc pelicula opacă pentru decorarea şi protecţia lemnului împotriva deteriorării sub acţiunea intemperiilor -Lacuri transparente şi lacuri color pentru decorarea lemnului pentru interior/exterior - acoperiri destinate decorării, care produc pelicule transparente şi semitransparente pentru decorarea şi protecţia lemnului, metalului sau plasticului. Această subcategorie include şi lacurile opace pentru lemn.

- Lacurile color pentru impregnarea lemnului - lacuri colorate • grunduri - acoperiri cu proprietăţi de etanşare şi/sau proprietăţi de protecţie;• grunduri de impregnare - acoperiri destinate pentru a stabiliza substratul ori

pentru a conferi proprietăţi hidrofobe şi/sau pentru a proteja lemnul împotriva mucegaiurilor;• acoperiri performante monocomponente - acoperiri de performanţă bazate pe

produse peliculogene.

VALORI LIMITĂ MAXIME ale conţinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor :

Subcategoria produsului

TipFaza I (g/l) (*) - (de la data de 01.01.2007)

Faza II (g/l) (*) – (de la data de 01.01.2010)

Vopsele pentru decorare SBA 150 130SBS 400 300

Lacuri opace SBA 150 130SBS 500 400

Lacuri color SBA 150 130SBS 700 700

Grunduri SBA 50 30SBS 450 350

Grunduri de impregnare SBA 50 30SBS 750 750

Acoperiri permanente- monocomponente

SBA 140 140SBS 600 500

Acoperiri permanente - icomponente

SBA 140 140SBS 550 500

Acoperiri multicolore SBA 150 100SBS 400 100

Acoperiri cu efect decorativ SBA 300 200SBS 500 200

(*) g/l produs gata pentru utilizareSBA = strat de acoperire pe bază de apăSBS = strat de acoperire pe bază de solvent

Valorile limită maxime ale conţinutului de compuşi organici volatili pentru produsele de refinisare a suprafeţelor

Subcategoaria produsului

Acoperiri COV g/l (*) (de la data de

01.01.2007Produse pregătire şi curăţare

Pentru pregătire, pentru pre-curăţare

850200

Chit Toate tipurile 250

GrundStrat de suprafaţă/material de umplere şi grund de metal, grund pe bază de apă

540780

Email Toate tipurile 420Finisaje speciale Toate tipurile 840

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaOM nr. 859/2005 pentru aprobarea unor ghiduri (ghiduri COV) (publicat in Monitorul Oficial, nr. 888/04.10.2005).

SCOP ŞI CERINŢE

- Ghid privind derularea procedurii de notificare şi stabilirea unor cerinţe specifice în procesul de autorizare a anumitor activităţi/instalaţii care utilizează solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.Se supun procedurii de notificare în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din HG nr. 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, activităţile/ instalaţiile care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV, instalaţiile existente care aplica o schemă/plan de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili în conformitate cu Anexa nr. 4 a HG nr. 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Se supun procedurii de autorizare integrată activităţile/ instalaţiile care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV şi cad sub incidenţa prevederilor Directivei IPPC 96/61/CE, transpusă prin OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: instalaţii lăcuire cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg solvenţi/h sau mai mare de 200 tone/an.

- Ghid pentru elaborarea schemelor (planurilor) de reducere conform anexei nr.4 din Hotãrârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor mãsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizãrii solvenţilor organici în anumite activitãţi şi instalaţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

Prezentul ghid furnizează informaţii privind întocmirea schemei/planului de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili (COV).

Schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, oferă titularului activităţii posibilitatea de a obţine, prin diferite metode, o reducere a emisiilor de COV care să fie echivalentă cu cea pe care ar realiza-o aplicând valorile limită de emisie.

Baza pentru elaborarea planurilor de reducere o reprezintă planurile de gestionare a solvenţilor organici.

- Ghid pentru elaborarea planului de gestionare a solvenţilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili în conformitate cu prevederile Anexei nr.5 a Hotãrârii Guvernului nr. 699/2003 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

Prezentul ghid furnizează informaţii privind elaborarea bilanţului masic de solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili (COV).

Prin bilanţul de solvenţi se determină consumul de solvenţi pentru un interval de 12 luni şi se face dovada îndeplinirii anumitor cerinţe prevăzute în HG nr. 699/2003 modificată şi completată cu HG nr. 1902/2004 .

Bilanţul (conform Anexei nr.5 a HG HG nr. 699/2003 modificată şi completată cu HG nr. 1902/2004) este utilizat pentru:

- a stabili consumul de COV din fiecare activitate şi pentru a se verifica, dacă valoarea de prag este depăşită;

- a dovedi la fiecare activitate, dacă este respectată:• valoarea limită pentru emisii fugitive;• valoarea limită pentru emisii totale sau:

• valoarea ţintă a planului de reducere.

Plan de reducere a emisiilor pentru instalaţii (Anexa 4 nr. 1 a H.G. nr. 699/2003 cu modificările şi comple- tările ulterioare): În principiu este posibil pentru toate tipurile de instalaţii; Operatorul trebuie să facă dovada echivalenţei reducerii emisiilor.

Plan de reducere a emisiilor specific pentru instalaţiile de acoperire (Anexa 4 nr. 2 a H.G. nr. 699/2003 cu modi- ficările şi completările ulterioare): Pentru instalaţiile de acoperire cu conţinut constant de substanţe solide; Nu este necesară prezentarea unei dovezi privind echivalenţa reducerii emisiilor.

Alternativa 1: Respectarea valorilor Respectarea valorilor

limită de emisie stabilite limită de emisie stabilite în Anexa 2 Art. 5 alin. (1) a) în Anexa 2 Art. 5 alin. (1) a)

Alternativa 2:Aplicarea unei Scheme Aplicarea unei Scheme

(Plan) de reducere a emisiilor(Plan) de reducere a emisiilor conform Art. 5 alin. (1) b)conform Art. 5 alin. (1) b)

Respectarea cerinţelor prevăzute la Art. 5 alin. (1)Respectarea cerinţelor prevăzute la Art. 5 alin. (1)

IV.3 Reglementari privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaDirectiva Consiliului privind ambalajele si deseurile de ambalaje, 94/62/CE amendata prin Directiva 2004/12/EC

H.G. nr.349/ 2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

SCOP ŞI CERINŢE

Directiva 94/62/EC are drept scop armonizarea măsurilor naţionale privind managementul ambalajelor şi al deşeurilor de ambalaje, stabilind măsuri care au ca primă prioritate prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje şi ca principii fundamentale - reutilizarea - reciclarea ambalajelor precum şi alte forme de recuperare a deşeurilor de ambalaje astfel încât să se reducă deşeurile "ultime" de acest tip. Măsurile naţionale privind managementul ambalajelor şi al deşeurilor de ambalaje trebuiesc armonizate pentru a preveni sau a reduce pe de o parte impactul acestora asupra mediului asigurând astfel un nivel ridicat de protecţie a mediului şi pe de altă parte să asigure funcţionarea pieţei interne, evitând barierele comerciale, distorsiunile şi restricţiile în calea competiţiei în comunitatea europeană.

Directiva 94/62/EC stabileşte mǎsuri care au ca scop:a) prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje;b) creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;c) creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje;d) creşterea gradului de valorificare a acestor deşeuri.Aceste mǎsuri includ cerinţe esenţiale pentru materialele din care sunt produse

ambalajele şi obiective pentru valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.1. Cerinţe esenţiale specifice privind fabricarea şi compoziţia ambalajului:

a) ambalajul va fi fabricat astfel încât volumul şi greutatea acestuia să fie limitate la minimul necesar pentru a se asigura nivelul cerut de siguranţă, igienă şi cceptabilitate atât pentru produsul ambalat, cât şi pentru consumator; b) ambalajul va fi conceput, fabricat şi comercializat într-un mod care să permită reutilizarea sau recuperarea sa, inclusiv reciclarea, şi care să reducă la minimum impactul negativ asupra mediului; c) ambalajul va fi fabricat urmărindu-se reducerea la minimum a conţinutului de substanţe şi materiale toxice şi de alte substanţe periculoase în materialul de ambalare şi în elementele sale, substanţe care se pot regăsi în emisiile, cenuşa sau levigatul

2.Cerinţe esenţiale specifice privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj: a) proprietăţile fizice şi caracteristicile ambalajului trebuie să permită mai multe rotaţii în condiţii normale de utilizare preconizate; b) ambalajul reutilizat trebuie pregătit, după caz, pentru a satisface exigenţele în materie de sănătate şi de securitate; c) ambalajul care nu mai poate fi reutilizat trebuie să devină deşeu de ambalaj recuperabil.

3.Cerinţe esenţiale specifice privind caracterul recuperabil al unui ambalaj: a) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, ca un anumit procent din greutatea materialelor folosite să fie reciclat. Fixarea acestui procent poate diferi în funcţie de tipul materialului folosit la fabricarea ambalajului;

b) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, ca deşeurile de ambalaj tratate în vederea valorificării energetice să aibă o valoare calorică minimă care să permită optimizarea recuperării de energie; c) ambalajul trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, ca deşeurile de ambalaje tratate în vederea compostării să fie suficient de biodegradabile; d) ambalajul biodegradabil trebuie să fie astfel fabricat încât să permită, atunci când devine deşeu de ambalaj, o descompunere fizică, chimică, termică sau biologică, astfel încât cea mai mare parte a materialului să se transforme în bioxid de carbon, biomasă şi apă.

Obiectivele privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje până în anul 2010 sunt următoarele: a) recuperarea unui procent de 50 % din greutatea deşeurilor de ambalaje; b) reciclarea unui procent de 25 % din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaj recuperate, cu un procent minim de 15 % din greutatea fiecărui tip de material de ambalaj.

Directive şi convenţii europene Reglementări în RomâniaAlte reglementări româneşti conexe

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si completata prin HG 1872/2006 Ordinul nr.1229 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, modificat si completat de Ordinul 194/2006Ordinul nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalajeOrdinul 1281/2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective

Ţările UE trebuie să fie înzestrate cu un sistem operaţional de reciclare a deşeurilor din ambalaje şi trebuie să recicleze 50-65% din deşeurile de ambalaje rezultate la nivel naţional. Toţi componenţii lanţului de ambalare trebuie să respecte următoarele cerinţe privind designul şi compoziţia ambalajului:

- concentraţia maximă de plumb, cadmiu, mercur şi crom în ambalaj trebuie să fie de 110 părţi pe milion;

- volumul şi greutatea ambalajului trebuie să fie reduse la nivelul minim necesar, corespunzător nivelului de siguranţă;

- ambalajul trebuie astfel proiectat şi realizat, astfel încât să permită refolosirea, recondiţionarea sau reciclarea cu impact minim asupra mediului.

Producătorii din industria mobilei trebuie să evite ambalarea multiplă, supraambalarea şi să încerce înlocuirea materialelor ce nu pot fi reciclate. Aşa numitele sisteme „green dot”, introduse în Germania, Belgia, Austria şi Franţa, obligă, în mod legal, toate organizaţiile să respecte aceste măsuri.

Este foarte important ca furnizorii de pe pieţele externe să cunoască aceste măsuri şi să le respecte în vederea menţinerii relaţiilor comerciale cu importatorii din UE. Este esenţial ca mobila provenită din alte ţări să pătrundă pe piaţa UE în condiţii corespunzătoare de vânzare. În cazul mobilei ambalajul poate prezenta un grad ridicat de risc în următoarele situaţii:

- impactul şi şocul la manipulare, încărcare, descărcare;- compresiunea exercitată la aranjarea în vehicul sau depozit;- vibraţiile din timpul deplasării, care pot determina slăbirea unor puncte de asamblare din

structura mobilei sau spargerea geamurilor;- condiţiile atmosferice (variaţii de temperatură sau umiditatea).Centrul Internaţional pentru Comerţ de la Geneva a publicat „Manualul de ambalare a

mobilei” prin care li se atrage atenţia exportatorilor de mobilă asupra următoarelor elemente:- selectarea unei metode de transport astfel încât numărul de manipulări să fie minim;- marcarea corespunzătoare pe ambalaj, prin intermediul simbolurilor cunoscute;- asigurarea unui echipament de manipulare corespunzător;- asigurarea unui depozit corespunzător ca dimensiune şi condiţii de întreţinere; - formarea şi pregătirea personalului de specialitate.

IV.4 STANDARDE EUROPENE / INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL MOBILIERULUI

Identificarea standardelor

LISTA STANDARDELOR EUROPENE/INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL MOBILIERULUI

Indicativ standardEuropean/

Internaţional/FrancezEN/ISO/NF

NaţionalSR

Titlu

Standarde generaleSR 770:2006 Mobilier de lemn. Condiţii tehnice generale de calitate SR 6009:2006 Mobilier de lemn. Finisare transparentă şi opacă. Condiţii

tehnice generale de calitate Guide CEN 4 Ghid pentru includerea aspectelor de mediu în

standardele de produs Guide CEN 11 Informaţii despre produse relevante pentru consumatori

Guide CEN 12 Securitatea copiilor – Ghid pentru includerea in standarde

GuideCEN/CENELEC 12

Ghiduri pentru elaboratorii de standarde care se adresează nevoilor persoanelor în vârstă şi persoanelor cu dizabilităţi

EN 14072:2004 SR EN 14072:2004 Sticlă în mobilier. Metode de încercare

STAS 5223-88 Mobilier din lemn. Condiţii generale de ambalare STAS 5402-86 Mobilier, tapiţerie. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 6314-90 Mobilier curbat din lemn. Asamblări STAS 6600-88 Mobilier de lemn. Panouri. Grosimi STAS 6601-89 Mobilier de lemn. Îmbinarea panourilor din placi de aşchii

de lemn si placi aglomerate de fibre de lemn STAS 6977-90 Mobilier de lemn. Îmbinarea lemnului masiv.

Dimensionarea elementelor îmbinărilor STAS 7837-89 Mobilier si alte produse finite de lemn. Abateri limita si

ajustaje Standarde pentru mobilier de uz casnic

Mese şi elemente de depozitareEN 1730:2000 SR EN 1730:2004 Mobilier de uz casnic. Mese. Metode de încercare pentru

determinarea rezistentei, durabilităţii si stabilităţii ENV 12521:2000 SR ENV 12521:2003 Mobilier de uz casnic. Mese. Cerinţe de securitate

mecanica si structuralaEN 14749:2005 SR EN 14749:2006 Mobilier de uz casnic şi de bucătărie. Elemente pentru

depozitare şi blaturi de lucru. Condiţii de securitate şi metode de încercare

ISO 7172:1988 SR ISO 7172:1997 Mobilier. Mese. Determinarea stabilităţii ISO 7170:1993(ISO 7170:2005)

SR ISO 7170:1996 Mobilier. Corpuri de depozitare. Determinarea rezistentei si durabilităţii

ISO 7171:1988 SR ISO 7171:1996 Mobilier. Corpuri de depozitare. Determinarea stabilităţii Scaune

EN 1728:2001 SR EN 1728:2004 Mobilier de uz casnic. Scaune. Metode de încercare pentru determinarea rezistentei si durabilităţii structurii

Indicativ standardEuropean/

Internaţional/FrancezEN/ISO/NF

NaţionalSR

Titlu

Standarde generaleEN 1022:2005 SR EN 1022:2005 Mobilier de uz casnic. Scaune. Determinare a stabilităţii

ENV 12520:2000 SR ENV 12520:2003 Mobilier de uz casnic. Scaune. Cerinţe de securitate mecanică şi structurală

ENV 13759:2000 SR ENV 13759:2003 Mobilier de uz casnic. Scaune. Metode de încercare pentru determinarea durabilităţii mecanismelor de basculare şi/sau de înclinare şi a mecanismelor de manevră ale canapelelor extensibile

ISO 7174-1:1988 SR ISO 7174-1:1997 Mobilier. Scaune. Determinare a stabilităţii. Partea 1: Scaune drepte si taburete

ISO 7174-1:1992 SR ISO 7174-2:1997 Mobilier. Scaune. Determinare a stabilităţii. Partea 2: Scaune înclinabile sau cu mecanism de înclinare completa până la poziţia de şezlong si scaune cu bascula

NF D 61-010:1985 Scaune pentru mobilier de uz casnic – Caracteristici minimale de execuţie

STAS 11163-90 Mobilier de lemn. Şezuturi interschimbabile pentru scaune

Mobilier pentru copiiEN 716-1:1995 SR EN 716-1:1998 Mobilier. Paturi fixe şi paturi pliante de folosinţă casnică,

pentru copii. Partea 1: Condiţii de securitateEN 716-2:1995 SR EN 716-2:1998 Mobilier. Paturi fixe şi paturi pliante de folosinţă casnică,

pentru copii. Partea 2: Metode de încercareEN 12221-1:1999 SR EN 12221-1:2002 Mese de înfăşat de uz casnic. Partea 1: Cerinţe de

securitateEN 12221-2:1999 SR EN 12221-2:2002 Mese de înfăşat de uz casnic. Partea 2: Metode de

încercareEN 14988-1:2006 SR EN 14988-1:2006 Scaune înalte pentru copii. Partea 1: Cerinţe de

securitateEN 14988-2:2006 SR EN 14988-2:2006 Scaune înalte pentru copii. Partea 2: Metode de

încercareEN 12227-1:1999 SR EN 12227-1:2001 Ţarcuri de uz casnic pentru copii. Partea 1: Condiţii de

securitateEN 12227-2:1999 SR EN 12227-2:2001 Ţarcuri de uz casnic pentru copii. Partea 2: Metode de

încercareEN 1930:2000 SR EN 1930:2002 Articole pentru puericultura. Bariere de securitate.

Cerinţe de securitate si metode de încercareCEN/TR 13387:2004 Articole pentru copii - Îndrumări cu privire la securitateEN 1130-1:1996 SR EN 1130-1:1999 Mobilier. Leagăne de uz casnic. Partea 1: Condiţii de

securitateEN 1130-2:1996 SR EN 1130-2:1999 Mobilier. Leagăne de uz casnic. Partea 2: Metode de

încercareXP S 54-081:1999 Mobilier – Paturi pliante pentru copii, de uz casnic –

Cerinţe de securitate şi metode de încercarePaturi şi saltele

EN 747-1:2007 SR EN 747-1:2007 Mobilier. Paturi suprapuse şi paturi supraînălţate pentru utilizare casnică. Partea 1: Cerinţe de securitate, rezistenţă şi durabilitate

EN 747-2:2007 SR EN 747-2:2007 Mobilier. Paturi suprapuse şi paturi supraînălţate pentru utilizare casnică. Partea 2: Metode de încercare

EN 1129-1:1995 SR EN 1129-1:2000 Mobilier. Paturi rabatabile. Condiţii tehnice de securitate şi încercări. Partea 1: Condiţii tehnice de securitate

Indicativ standardEuropean/

Internaţional/FrancezEN/ISO/NF

NaţionalSR

Titlu

Standarde generaleEN 1129-2:1995 SR EN 1129-2:2000 Mobilier. Paturi rabatabile. Condiţii de securitate şi

încercări. Partea 2: Metode de încercareEN 1725:1998 SR EN 1725:2004 Mobilier de uz casnic. Paturi si saltele. Cerinţe de

securitate si metode de încercareEN 1957:2000 SR EN 1957:2002 Mobilier de uz casnic. Paturi şi saltele. Metode de

încercare pentru determinarea caracteristicilor funcţionale

EN 1334:1996 SR EN 1334:1999 Mobilier de uz casnic. Paturi şi saltele. Metode de măsurare şi toleranţe recomandate

XP D 62-019-1:1994 Paturi simple cu somiere supraînălţate la 600 până la 800 mm de la sol – Specificaţii de securitate şi încercări pentru mobilier de uz casnic sau colectiv – Partea 1 : Specificaţii de securitate

XP D 62-019-2:1994 Paturi simple cu somiere supraînălţate la 600 până la 800 mm de la sol – Specificaţii de securitate şi încercări pentru mobilier de uz casnic sau colectiv – Partea 2: Metode de încercare

NF D 62-100-1:1999 Paturi joase de uz casnic cu platformă fixă – Specificaţii de securitate şi metode de încercare – Partea 1 : Specificaţii

NF D 62-100-2:1999 Paturi joase de uz casnic cu platformă fixă – Specificaţii de securitate şi metode de încercare – Partea 2 : Metode de încercare

XP D64-011:2004 Mobilier de uz casnic şi pentru colectivităţi – Saltele pentru paturi de copii – Cerinţe de securitate şi metode de încercare

NF D64-501:1965 Saltele de uz casnic cu arcuri – Caracteristici – Încercări

NF D 64-511:1978 Somieră – Elemente constituente ale saltelelor din produse alveolare suple – Caracteristici şi încercări

Mobilier pentru bucătării şi băiEN 1116:2004 SR EN 1116:2004 Mobilier de bucătărie. Dimensiuni de coordonare pentru

mobilierul de bucătărie si aparatele pentru menaj

NF D 62-303:1971 Scaune şi taburete pentru bucătărie – Dimensiuni, construcţie şi încercări

Mobilier pentru birouEN 1335-1:2000 SR EN 1335-1:2004 Mobilier de birou. Scaune de lucru pentru birou. Partea

1: Dimensiuni. Determinarea dimensiunilorEN 1335-2:2000 SR EN 1335-2:2004 Mobilier de birou. Scaune de lucru pentru birou. Partea

2: Cerinţe de securitateEN 1335-1:2000 SR EN 1335-3:2004 Mobilier de birou. Scaune de lucru pentru birou. Partea

3: Încercări de securitateXP D 61-040-4:1997 Mobilier pentru birou – Scaune – Partea 4 : Clasificarea

materialelor de căptuşire şi tapisare pentru utilizare în sediile de birouri

EN 13761:2002 SR EN 13761:2003 Mobilier de birou. Mobilier de şedere pentru vizitatoriNF D 62-041:1997 Mobilier pentru birou – Mobilier pentru depozitare –

Caracteristici generale – Încercări – SpecificaţiiNF D 62-042:1987 Mobilier pentru birou – Mese şi birouri – Caracteristici

generale – Încercări – Specificaţii

Indicativ standardEuropean/

Internaţional/FrancezEN/ISO/NF

NaţionalSR

Titlu

Standarde generaleEN 527-1:2000 SR EN 527-1:2002/AC

2004Mobilier de birou. Mese de lucru de birou. Partea 1: Dimensiuni

EN 527-2:2000 SR EN 527-2:2003 Mobilier de birou. Mese de lucru pentru birou. Partea 2: Cerinţe mecanice de securitate

EN 527-3:2003 SR EN 527-3:2004Mobilier de birou. Mese de lucru pentru birou. Partea 3: Metode de încercare pentru determinarea stabilităţii si rezistentei mecanice a structurii

EN 1023-1:1996 SR EN 1023-1:2001 Mobilier de birou. Perete despărţitor. Partea 1: Dimensiuni

EN 1023-2:2000 SR EN 1023-2:2002 Mobilier pentru birou. Pereţi despărţitori. Partea 2: Cerinţe de securitate mecanică

EN 1023-3:2000 SR EN 1023-3:2002 Mobilier pentru birou. Pereţi despărţitori. Partea 3: Metode de încercare

CEN/TR 14073-1:2004 SR CEN/TR 14073-1:2005 Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 1: Dimensiuni

EN 14073-2:2004 SR EN 14073-2:2005 Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 2: Cerinţe de securitate

EN 14073-3:2004 SR EN 14073-3:2005Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 3: Metode de încercare pentru determinarea stabilităţii şi rezistenţei structurii

EN 14074:2004 SR EN 14074:2005Mobilier pentru birou. Mese de lucru pentru birou şi mobilier pentru depozitare. Metode de încercare pentru determinarea rezistenţei şi durabilităţii părţilor mobile

CEN/TR 14699:2004 Mobilier de bureau – TerminologieMobilier de exterior

EN 581-1:2006 SR EN 581-1:2006 Mobilier de exterior. Scaune si mese de uz casnic, colectiv si de camping. Partea 1: Cerinţe generale de securitate

ENV 581-2:2002 SR ENV 581-2:2003 Mobilier de exterior. Scaune şi mese de uz casnic, colectiv şi de camping. Partea 2: Cerinţe de securitate mecanică şi metode de încercare a scaunelor

EN 581-3:2007 SR EN 581-3:2007Mobilier de exterior. Scaune şi mese de uz casnic, colectiv şi de camping. Partea 3: Cerinţe şi încercări mecanice de securitate pentru mese

Mobilier şcolarEN 1729-1:2006 SR EN 1729-1:2007 Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţiile de

învăţământ. Partea 1: Dimensiuni funcţionale

EN 1729-2:2006 SR EN 1729-2:2007Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţiile de învăţământ. Partea 2: Cerinţe de securitate şi metode de încercare

NF D 61-050:1989 Mobilier şcolar – Scaune – Caracteristici generale – Încercări – Specificaţii

NF D 62-050:1989Mobilier şcolar – Mese şi mobilier pentru depozitare Caracteristici generale – Încercări – Specificaţii

Mobilier pentru colectivităţi

EN 14434:2004 SR EN 14434:2005Table de scris pentru instituţii de învăţământ. Cerinţe ergonomice, tehnice si de securitate si metode de încercare corespunzătoare

EN 13453-1:2004 SR EN 13453-1:2004Mobilier. Paturi suprapuse si paturi supraînălţate pentru alte utilizări decât cele casnice. Partea 1: Cerinţe pentru securitate, pentru rezistenta si durabilitate

EN 13453-2:2004 SR EN 13453-2:2004Mobilier. Paturi suprapuse si paturi supraînălţate pentru alte utilizări decât cele casnice. Partea 2: Metode de încercări

EN 12727:2000 SR EN 12727:2004 Mobilier. Scaune dispuse în rânduri. Metode de încercare si condiţii pentru rezistenta si durabilitate

Finisare mobilierEN ISO 1522 SR EN ISO 1522/2007 Încercarea la amortizarea pendululuiEN ISO 1520 SR EN ISO 1520/1520 Încercarea prin ambutisare

ISO 2814 SR EN ISO 2814/2006Compararea raportului contrast – putere de acoperire a vopselelor de acelaşi tip şi de aceeaşi culoare

EN ISO 1519 SR EN ISO 1519/2003 Încercarea la îndoire pe dorn cilindricEN ISO 11341 SR EN ISO 11341/2005 Îmbătrânirea artificială şi expunerea la iradiereISO 2813/C1/C3/1999 SR EN ISO 2813/2003 Finisarea transparentă şi opacăEN ISO 3251 SR EN ISO 3251/2003 Determinarea substanţelor nevolatile din vopsele, lacuri

şi lianţi pentru vopsele şi lacuri. EN ISO 4618-2 SR EN ISO 4618/2007 Vopsele şi lacuri. Termeni si definitii.EN ISO 1518/1994 SR EN ISO 1518/2003 Încercarea la zgrâiereEN 12721 SR EN 12721/2004 Evaluarea rezistenţei la căldură umedă.EN 12720 SR EN 12720/2004 Evaluarea rezistentei suprafeţelor la lichide reciEN 12722 SR EN 12722/2004 Evaluarea rezistenţei la căldură uscatăEN ISO 1514 SR EN ISO 1514/2005 Vopsele şi lacuri. Epruvete plane standardizate pentru

încercări ISO 11503/1997 SR ISO 11503/1997 Rezistenţa la umiditateISO 4627 SR ISO 4627/1993 Evaluarea compatibilităţii unui produs cu suprafaţa de

vopsit. Metode de încercare.EN ISO 2808 SR EN ISO 2808/2007 Determinarea grăsimii peliculeiEN ISO 2409/2003 SR EN ISO 2409/2007 Încercarea cu caroiajEN ISO 1513 SR EN ISO 1513/2003 Examinarea şi pregătirea eşantioanelor pentru încercări ISO 1517 SR ISO 1517/1999 Determinarea uscării peliculeiEN ISO 2431/AC SR EN ISO 2431/AC

2003Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de scurgere.

STAS 6000/5-86 Rezistenţa peliculei la soc termic.STAS 6000/7-86 Determinarea rezistentei peliculei la zgâriere

EN 927-1 SR EN 927-1/2002 Produse de vopsire. Clasificare, selecţiiEN 927-2 SR EN 927-2/2006 Produse de vopsire. Criterii de performantă.

EN 927-3/AC SR EN 927-3/2007Produse de vopsire şi sistema de vopsire pentru lemn de exterior. Încercarea la îmbătrânire accelerată.

EN 13721:2004 SR EN 13721:2005 Mobilier. Evaluarea gradului de reflexie a suprafeţelorEN 13722:2004 SR EN 13722:2005 Mobilier. Evaluarea gradului de luciu al suprafeţelorEN 15187:2006 SR EN 15187:2007 Mobilier. Evaluarea efectului expunerii la luminăCEN/TS 15185:2006 Mobilier. Evaluarea rezistenţei suprafeţei la abraziune

CEN/TS 15186:2006 Mobilier. Evaluarea rezistenţei suprafeţei la zgâriereProduse de protecţia lemnului

EN 20-1:1992 SR EN 20-1:1998Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Part 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă (Metodă de laborator)

EN 20-2:1993 SR EN 20-2:2002Produse de protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament în profunzime (Metoda de laborator)

EN 22:1974 SR EN 22:1999Produse de protecţie a lemnului. Determinarea acţiunii curative împotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metodă de laborator)

EN 46-1:2005 SR EN 46-1:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive împotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 1: Efect larvicid (Metoda de laborator)

EN 46-2:2006 SR EN 46-2:2006Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive împotriva Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 2: Efect ovicid (Metoda de laborator)

EN 47:2005 SR EN 47:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate împotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator)

EN 48:2005 SR EN 48:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii curative împotriva larvelor de Anobium punctatum (De Geer) (Metoda de laborator)

EN 49-1:2005 SR EN 49-1:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravieţuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţa (Metoda de laborator)

EN 49-2:2005 SR EN 49-2:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravieţuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin impregnare (Metoda de laborator)

EN 73:1988 SR EN 73:1995Produse de protecţie a lemnului. Încercări de îmbătrânire accelerata a lemnului tratat înainte de încercări biologice. Încercare de evaporare

EN 84:1997 SR EN 84:2000Produse de protecţie a lemnului. Încercări de îmbătrânire accelerata a lemnului tratat înainte de încercări biologice. Încercare la spălare

EN 113:1996 SR EN 113:2003/A1 2004Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea pragului de eficacitate

EN 117:2005 SR EN 117:2005Produse de protecţia lemnului. Determinarea pragului de eficacitate împotriva speciei Reticulitermes (termite europene) (Metodă de laborator)

EN 118:2005 SR EN 118:2005Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene) (Metoda de laborator)

EN 152-1:1988 SR EN 152-1:1995/AC1:2004

Metode de încercări ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. Partea 1: Aplicare prin periere

EN 152-2:1988 SR EN 152-2:1995

Metode de încercare a produselor de protecţie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. Partea 2: Aplicare prin alte metode decât perierea

EN 212:2003 SR EN 212:2004Produse de protecţie a lemnului. Ghid general pentru eşantionarea şi pregătirea produselor de protecţie a lemnului şi a lemnului tratat pentru analiză

EN 252:1989 SR EN 252:1995/AC 2003

Încercarea în poligon pentru determinare a eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în contact cu solul

EN 275:1992 SR EN 275:1995Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii de protecţie împotriva organismelor marine sfredelitoare

EN 330:1993 SR EN 330:1997

Produse de protecţie a lemnului. Încercări de câmp pentru determinare a lemnului pentru protecţie a unui produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o acoperire si în afara contactului cu solul: metoda cu îmbinare în L

EN 335-1:2006 SR EN 335-1:2007Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de utilizare. Partea 1: Generalităţi

EN 335-2:2006 SR EN 335-2:2007Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de utilizare. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv

EN 335-3:1995 SR EN 335-3:1998Durabilitate a lemnului si a materialelor derivate ale lemnului. Definire a claselor de risc de atac biologic. Partea 3: Aplicaţii la placi pe baza de lemn

EN 350-1:1994 SR EN 350-1:1997Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare si de clasificare a durabilităţii naturale a lemnului

EN 350-2:1994 SR EN 350-2:1997

Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanta lor europeana

EN 351-1:1995 SR EN 351-1:2007Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 1: Clasificarea penetrării si retenţiei produselor de protecţie

EN 351-2:1995 SR EN 351-2:2007Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului tratat cu un produs de protecţie

EN 370:1993 SR EN 370:2003Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii curative împotriva apariţiei de Anobium punctatum (De Geer)

EN 460:1994 SR EN 460:1998Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări, conform claselor de risc

EN 599-1:1996 SR EN 599-1:1998

Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protecţie preventiva a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 1: Specificaţii pentru clasele de risc

EN 599-2:1995 SR EN 599-2:1998Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protecţie preventiva a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare si etichetare

ENV 807:2001 SR ENV 807:2003Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii fata de microorganisme de putregai moale si de alte microorganisme ale solului

ENV 839:2002 SR ENV 839:2003Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive fata de ciuperci lignicole basidiomycete. Aplicare prin tratament de suprafaţa

EN 1001-1:2005 SR EN 1001-1:2006Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor echivalenţi

EN 1001-2:2005 SR EN 1001-2:2006 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2: Vocabular

EN 1014-1:1995 SR EN 1014-1:1999 Produse de protecţia lemnului. Creozot şi lemn creozotat. Metode de eşantionare şi de analiză. Partea 1: Procedură de eşantionare a creozotului

EN 1014-2:1995 SR EN 1014-2:1999

Produse de protecţia lemnului. Creozot şi lemn creozotat. Metode de eşantionare şi de analiză. Partea 2: Procedură pentru obţinerea unui eşantion de creozot din lemn creozotat supus unei analize ulterioare

EN 1014-3:1995 SR EN 1014-3:1999Produse de protecţia lemnului. Creozot şi lemn creozotat. Metode de eşantionare şi de analiză. Partea 3: Determinarea conţinutului de benzo(a)piren din creozot

EN 1014-4:1995 SR EN 1014-4:1999Produse de protecţia lemnului. Creozot şi lemn creozotat. Metode de eşantionare şi de analiză. Partea 4: Determinarea conţinutului de fenoli extractibili în apă din creozot

ENV 1250-1:1994 SR ENV 1250-1:1997

Produse de protecţie a lemnului. Măsurarea pierderilor de materii active si de alte componente ale produsului de protecţie la lemnul tratat. Partea 1: Metoda de laborator pentru obţinerea de eşantioane pentru analiza, în vederea măsurării pierderilor prin evaporare la aer

ENV 1250-2:1994 SR ENV 1250-2:1997

Produse de protecţie a lemnului. Măsurarea pierderilor de materii active si de alte componente ale produsului de protecţie, la lemnul tratat. Partea 2: Metoda de laborator pentru obţinerea de eşantioane pentru analiza, în vederea măsurării pierderilor după spălare cu apa sau cu apa de mare

EN 1390:2006 SR EN 1390:2006

Produse de protecţie a lemnului. Determinare a acţiunii de protecţie împotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Metodă de laborator

ENV 12037:1996 SR ENV 12037:2002

Produse de protecţie a lemnului. Încercări în condiţii de exploatare normală, pentru determinarea eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în afara contactului cu solul. Metoda cu un ansamblu cu îmbinare prin suprapunere

ENV 12038:2002 SR ENV 12038:2003Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Plăci pe bază de lemn. Metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei la ciuperci basidiomycete lignicole

ENV 12404:1997 SR ENV 12404:2003

Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Evaluarea eficacităţii unui fungicid de zidărie pentru împiedicarea dezvoltării în lemn a ciupercii Serpula lacrymans (Schumacher ex Fries) S.F. Gray. Metoda de laborator

EN 12490:1998 SR EN 12490:2001Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Determinarea penetrării şi retenţiei creozotului în lemnul tratat

EN 14128:2003 SR EN 14128:2004 Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Criterii de performanţă ale produselor curative pentru protecţia lemnului stabilite prin încercări biologice

CR 14244:2001 SR CR 14244:2002 Durabilitatea lemnului şi a derivatelor din lemn. Recomandări pentru măsurarea emisiilor în mediul înconjurător din lemnul tratat aflat în lucru

CEN/TR 14542:2003 SR CEN/TR 14542:2004

Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Ghid pentru validarea rezultatelor încercărilor conform standardelor anterioare, după revizuirea lor

CEN/TR 14542:2003

Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn – Încercări în câmp şi încercare de condiţionare accelerată (FACT) pentru produsele de protecţie a lemnului care nu sunt în contact cu solul

CEN/TR 14723:2006Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn – Analiză cantitativă a pentaclorfenolului din lemn – Metoda prin cromatografie în fază gazoasă

CEN/TR 14823:2006 Metodă de laborator pentru măsurarea aptitudinii la tratament al esenţelor de lemn destinate impregnării cu produse de protecţia lemnului

CEN/TR 14734:2005 Produse de protecţia lemnului – Determinarea eficacităţii preventive faţă de ciupercile lignivore basidiomycete

CEN/TR 14839:2005 Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Ghid pentru validarea rezultatelor încercărilor conform standardelor anterioare, după revizuirea lor

CEN/TS 15003:2005 Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn – Criterii care se aplică procedeelor cu aer cald cu utilizări curative împotriva organismelor lignivore

CEN/TR 15046:2005 Produse de protecţia lemnului – Îmbătrânire artificială a lemnului tratat înaintea încercărilor biologice

CEN/TS 15082:2006 Produse de protecţia lemnului – Determinarea eficacităţii preventive împotriva albăstrelii şi mucegaiurilor din cheresteaua nouă – Încercare în câmp

CEN/TS 15083-1:2006 Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn - Determinarea durabilităţii naturale a lemnului masiv faţă de ciupercile lignivore - Metode de încercare – Partea 1 : Basidiomycete

CEN/TS 15083-2:2006

Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn - Determinarea durabilităţii naturale a lemnului masiv faţă de ciupercile lignivore - Metode de încercare – Partea 2 : Microorganisme de putregai moale

CEN/TR 15119:2006

Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn - Estimarea emisiilor în mediul înconjurător din lemnul tratat cu produse de protecţie - Lemn stocat în depozit după tratament şi articole de lemn expuse în clasa de utilizare 3 (neacoperite, fără contact cu solul), şi articole de lemn expuse în clasa de utilizare 4 sau 5 (în contact cu solul, apa dulce sau apa de mare)- Metoda de laborator

CEN/TS 15397:2006Produse de protecţia lemnului – Metoda de precondiţionare naturală a epruvetelor de lemn tratate, fără contact cu solul, înaintea încercării biologice în laborator

Ambalare mobilierSTAS 5223:1988 Mobilier din lemn. Condiţii generale de ambalare

STAS 5845/1-1986 Ambalaje. Terminologie generalăSTAS 5845/2-1970 Ambalaje de lemn . TerminologieSTAS 5845/3-1987 Ambalaje de carton şi hârtie. TerminologieSTAS 5845-8-1986 Operaţii şi metode de ambalareSTAS 5845/9-1986 Ambalaje. Accesorii. TerminologieSTAS 11309:1980 Ambalaje de carton. Codificarea tipurilor constructive

SR EN 780:2003 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea mărfurilor

SR CR 1460 :2002 Ambalaje. Valorificarea energetică a ambalajelor uzateSR EN ISO 11683:2000 Ambalaje. Indicaţii tactile de pericol. CondiţiiSR CR 12340:2002 Ambalaje. Recomandări referitoare la inventarul si analiza

ciclului de viaţă a sistemelor de ambalaje

LISTA STANDARDELOR AFLATE SUB INCIDENŢA DIRECTIVEI AMBALAJE ŞI DEŞEURI DE MBALAJE

PACKAGING AND PACKAGING WASTE 94/62/EC

Indicativ standardEuropean/ Inter-

naţionalNaţional Titlu Scopul

STAS 5845/1 - 1986 Ambalaje. Terminologie generală.

Acest standard conţine şi defineşte noţiunile de bază care se utilizează în domeniul ambalajelor: Dimensiune nominală (Dn)Dimensiune exterioară (De)Dimensiune de gabarit (Dg)

EN 13427:2004 SR EN 13427:2005

Ambalaje. Cerinţe referitoare la utilizarea standardelor în domeniul ambalajelor si deşeurilor de ambalaje.

Acest standard stabileşte conformitatea cu condiţiile Directivei 94/62/CE, referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje. Se stabilesc criteriile de evaluare corespunzătoare pentru ambalaje care trebuie să corespundă cu cerinţele de bază din anexa II şi articolul 11 al Directivei 94/62/CE.

EN 13428:2004 SR EN 13428:2005

Ambalaje. Cerinţe specifice fabricării si compoziţiei. Prevenire prin reducerea la sursa.

Acest document stabileşte metoda de evaluare a unui ambalaj care să permită asigurarea faptului că greutatea sau volumul cantităţii de material pe care-l conţine a fost minimizat, precum şi metodologia şi procedura care trebuie urmată pentru determinarea metalelor grele şi a substanţelor periculoase.

EN 13429:2004 SR EN 13429:2005 Ambalaje - Reutilizare Se prezintă cerinţele pe care un ambalaj trebuie să le satisfacă pentru a fi clasificat ca reutilizabil şi stabileşte procedurile pentru evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe, inclusiv pentru sistemele asociate.

EN 13430:2004 SR EN 13430:2004

Ambalaje. Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile prin reciclarea materialelor

Documentul specifică cerinţele pentru ca un ambalaj să fie clasificat ca recuperabil sub formă de material reciclabil, în timp ce se adaptează perfecţionarea continuă a ambalajelor şi tehnologiilor de recuperare cu procedurile de evaluare a conformităţilor cu aceste cerinţe.

EN 13431:2004 SR EN 13431:2005 Ambalaje. Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile energetic, inclusiv specificarea puterii calorifice inferioare minime

Documentul specifică cerinţele pe care un ambalaj trebuie să le respecte pentru a fi valorificabil energetic şi indică procedurile pentru evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe.

EN 13432:2000 SR EN 13432:2002 Ambalaje. Cerinţe referitoare la ambalajele valorificabile prin formarea compostului si biodegradare. Program de încercare si criterii de evaluare a acceptării finale a ambalajelor

Indicativ standardEuropean/ Inter-

naţionalNaţional Titlu Scopul

STAS 5845/1 - 1986 Ambalaje. Terminologie generală.

Acest standard conţine şi defineşte noţiunile de bază care se utilizează în domeniul ambalajelor: Dimensiune nominală (Dn)Dimensiune exterioară (De)Dimensiune de gabarit (Dg)

SR EN 13437: 2004Ambalaje şi reciclarea materialelor Criterii pentru metodele de reciclareDescrierea proceselor de reciclare şi schema fluxului

Acest standard defineşte criteriile pentru procedeele de reciclare şi descrie principalele procedee cunoscute de reciclare a materialelor şi relaţiile dintre ele

SR EN 13439:2004 (FC)

Ambalaje. Grad de valorificare energetică. Definiţie şi metode de calcul

SR EN 13440:2004 Ambalaje. Grad de reciclare. Definiţie şi metodă de calcul.

SR EN 13504:2002 (FC)

Ambalaje. Criterii pentru un conţinut minim de materiale reciclate

SR CR 13686: 2002 Ambalaje. Optimizarea valorificării energetice a deşeurilor de ambalaj.

SR CR 13688: 2002Ambalajereciclarea materialelorRaport asupra exigenţelor referitoare la substanţele şi la materialele destinate evitării tuturor obstacolelor în calea reciclării

Acest raport tehnic conţine exemple de substanţe şi materiale care pot perturba activităţile de reciclare şi poate servi drept ghid pentru exigenţele de evaluare definite în EN 13.430. Operaţiile de reciclare pot varia de la o regiune la alta sau de la un stat la altul.

SR CR 13695-1:2002

Ambalaje. Condiţii de măsurare şi verificare pentru patru metale grele şi pentru substanţe periculoase prezente în ambalaje şi trecerea lor în mediu. Partea 1: Condiţii de măsurare şi verificare pentru patru metale grele prezente în ambalaje

SR CR 13910: 2002 Ambalaje. Raport asupra criteriilor şi metodologiei pentru evaluarea ciclului de viaţă a ambalajelor

Acest raport tehnic stabileşte un ansamblu de linii directoare de bună practică aplicabil specificului sistemelor de ambalaje şi distribuţie la evaluarea ciclului de viaţă.Corespondenţa dintre standardele internaţionale la care se face referire şi standardele române este următoarea:ISO 14.040:97 - SR ISO 14.040:1999 - Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă. Principii şi cadru de lucru.ISO 14.041: 1998 - SR ISO 14.041: 2000 _ Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă.

Indicativ standardEuropean/ Inter-

naţionalNaţional Titlu Scopul

STAS 5845/1 - 1986 Ambalaje. Terminologie generală.

Acest standard conţine şi defineşte noţiunile de bază care se utilizează în domeniul ambalajelor: Dimensiune nominală (Dn)Dimensiune exterioară (De)Dimensiune de gabarit (Dg)

SR CR 14311 : 2002 Ambalaje. Marcare şi sisteme de identificare a materialelor.