indrumar de afaceri malta 2012_2012921855963

8/19/2019 Indrumar de Afaceri Malta 2012_2012921855963

1/12

INDRUMAR DE AFACERI

MALTA

2012

1) CADRUL GENERAL

Denumirea oficiala: Republica Malta

Geografie:

Pozitie: situata in Marea Mediterana, la 93 km Sud de Sicilia, 284 km Est de

Tunisia si 333 km ord de !ibia

Supra"ata: 3#$ km2, locul 2%& in lume' Este un ar(ipela) "ormat din sapte

insule, dintre care trei insule mai mari sunt sin)urele locuite: Malta,

*ozo si +omino'

Principalele orase: alletta -capitala. cu 3&2'%44 locuitori, /irkirkara si Sliema

0re & re)iuni -*ozo, ord, ord1 Est, est, +entrala si Sud. care nusunt diiziuni administratie si $8 de localitati dintre care #4 se a"la

pe insula *ozo'

Relie"ul: dealuri oase Malta depinde de resursele de apa ale subsolului, doar

3%5 din necesarul de apa potabila al tarii este asi)urat din panza

"reatica, &%5 "iind produsa prin desalinizare'

+lima: mediteraneana cu doua sezoane: eri calde si uscate, cu precipitatii

reduse si ierni blande cu temperatura medie de #26+'

o!ula"ie

ationalitatea: malteza

Populatia: 4%8'333 locuitori, locul #&3 in lume -iulie 2%##.


2/12

7ensitate : #249 lockm2, locul 3 in lume

Reli)ie: romano 1 catolica 985 -2%%&.

!imbi orbite : malteza si en)leza sunt limbile o"iciale de asemenea, italiana este

"olosita de aproimati 23 dintre maltezi "ara sa "ie limba o"iciala

Educatie: rata al"abetizarii este de 92,8 5 iar rata scolarizarii de 93 5, scoala"iind obli)atorie pana la arsta de #$ ani' Malta inesteste circa 5

din P;/ in educatie "iind una dintre putinele tari din lume care

incuraeaza inatamantul superior prin acordarea de autoare de stat

studentilor'

Sanatate: Rata mortalitatii 8,$ la #'%%% de locuitori -iulie 2%##.'

Rata natalitatii #%,3 la #'%%% de locuitori -iulie 2%##.'

Mortalitatea in"antila: 3,$9 morti la #'%%% nascuti ii'

Speranta de iata: && ani pentru barbati si 82 ani pentru "emei'

Rata de crestere demo)ra"ica %,3&5, locul #$2 in lume'

tilizatori internet 24%'$%% -2%%9.

I%"orie:

7escoperirile ar(eolo)ice arata ca Malta este una dintre cele mai ec(i ciilizatii din

zona mediteraneana datand din anul '%%% i'?r'


3/12


4/12

;n"latia 2,45

7e"icit bu)etar 13,$5 P;/

Rata somaului $,95

rinci!alele %ec"oare #e !ro#uc"ie:

Principalele resurse naturale sunt terenul arabil, sarea si calcarul'Principalele produse industriale: medicamente, semiconductori, electronica, te(nolo)ia

in"ormatiei si telecomunicatii, constructia si reparatia naelor, produse din cauciuc si

plastic, produse alimentare si bauturi' Malta a inre)istrat anual cresteri in sectoarele

productie cu aloare adau)ata mare si in sectorul sericiilor 1 comert si turism'

Principalele productii agricole: "urae cerealiere, )rau si orz, carto"i, stru)uri, "ructe si

le)ume mediteraneene'

Comer"ul e'"erior:

;n anul 2%#%, olumul total al comertului eterior al statului Malta a "ost de ,%miliarde euro' - sursa E>R@ST0T .

Exportul a "ost de #,9% miliarde euro, principalii parteneri comerciali "iind tarile din

zona euro, S>0, Sin)apore' Principalele )rupe de produse la eport sunt: masini si

ec(ipamente de transport, produse semi1prelucrate, produse alimentare 1 peste si

crustacee, produse "armaceutice si c(imice, materiale tiparite' Statele partenere: ;talia,

Marea /ritanie, *ermania, 0'

Importul total in anul 2%#% a "ost de 3,# miliarde euro, "iind "ormat din: combustibili

minerali lubre"ianti si produse conee, masini si ec(ipamente de transport, dierse

articole prelucrate, produse semi1prelucrate, alimente, produse c(imice, bauturi si tutun,materii prime neprelucrate' ;mportul s1a realizat in principal din tarile zonei euro: ;talia,

*ermania,


5/12

&ol# G$,& G2,2$ G&%,8& G29,#2 G, G3#,28

;n ceea ce prieste structura sc(imburilor bilaterale de mar"uri in anul 2%##, eportul

romanesc catre Malta este "ormat din: produse minerale -885., metale comune si

articole din metale comune -2,&5., masini, aparate electrice si parti componente aleacestora -2,35. etc'

Se importa din Malta: produse ale industriei "armaceutice -&%5., mobilier, mobilier

medical, alte -# 5., masini, aparate electrice si parti componente -##5.'


6/12

anumite asociatii non1pro"it -sindicate, partide politice, societati cooperatiste si

+ollectie ;nestement Sc(eme1+;S., iar un re)im "iscal pre"erential eista pentru

societatile de asi)urare si pentru cele petroli"ere'

;n ianuarie 2%%4 a "ost in"iintata C Malta EnterpriseD -+++6mal"aen"er!ri%e6com),

or)anism aand ca obiecti atra)erea unui numar cat mai mare de inestitii straine ininsula si promoarea comertului, strate)iile de marketin) si reprezentantele straine'

Toate sectoarele industriale sunt desc(ise inestitorilor care intentioneaza sa eporte

din Malta' ;n ceea ce prieste inestitiile orientate catre anzarea pe piata malteza, desi

nu eista restrictii le)ale, )uernul eri"ica cu atentie propunerile inestitorilor'

7omeniile prioritare pentru atra)erea inestitiilor sunt:

1 desi)n industrial si dezoltarea sistemelor industriale

1 comunicatii si te(nolo)ia in"ormatiilor, inclusi electronica1 ener)ie re)enerabila

1 biote(nolo)ie

1 sericii inoatie bazate pe cunoastere

1 sanatate si industria "armaceutica

1 cercetare1dezoltare'

;nestitorii straini bene"iciaza de rambursari ale impozitelor platitie in baza conentiilor

pentru eitarea dublei impuneri, precum si de reducerea impozitelor platite in proportie

de pana la $&, dupa plata diidendelor si in anumite conditii, ceea ce "ace ca in "inalimpozitul pe pro"it platit sa "ie de 5, cel mai mic din >niunea Europeana'


7/12

&i%"emul (ancar este unul concentrat, doua din cele patru banci comerciale eistente in

Malta detinand circa 9%5 din totalul porto"oliului de imprumuturi si depozite bancare'

!e)ea /ancilor si !e)ea ;nstitutiilor


8/12

precum si o linie "errI ce lea)a ar(ipela)ul maltez de Sicilia

-+++6$alle""a+a"erfron"6com.'

Malta dispune de 2 statii de producere a energiei cu o capacitate totala instalata de

M -+++6enemal"a6com6m"., care asi)ura ener)ia necesara intre)ii tarii' Malta nu

dispune de resurse ener)etice, materia prima -petrol si combustibili usori. "iind intotalitate din import'

&i%"emul #e %ana"a"e

Malta are o lun)a istorie a sistemului de sanatate, primul spital "unctionand inca din

anul #3&2' ;n prezent eista atat sistemul de sanatate public, cunoscut ca sericiul de

sanatate )uernamental, cat si un sistem priat de sanatate' @MS a clasat Malta pe locul

in lume in ceea ce prieste sistemul de sanatate si pe locul $ in >E -2 tari. dupa

procentul din P;/ alocat sanatatii' 0si)urarea medicala este obli)atorie in Malta, pentru

cetatenii romani "iind alabil cardul european de sanatate si "ormularul european E##2, precum si celelalte, pe durata sederii temporare in Malta'

7) ,LITICA FI&CALA

Im!o/i"area !er%oanelor fi/ice

Im!o/i"ul !e $eni" glo(al

;n ederea stabilirii impozitului de platit de pentru persoanele "izice, in Malta se ia in

consideratie atat domiciliul cat si locul de rezidenta al persoanei respectie, similar

sistemului "iscal en)lez'

Stabilirea domiciliului in Malta se "ace in baza principiilor din le)islatia britanica:

domiciliul de ori)ine ale persoanei = adica locul de nastere = poate "i sc(imbat daca

persoana respectia are stabilit domiciliul permanent in alta parte' @ persoana poate

aea doar un sin)ur domiciliu' @ persoana este considerata rezidenta in Malta atunci

cand este prezenta in Malta in mod re)ulat in timpul ietii'

Persoanele care au domiciul si sunt rezidente in Malta platesc impozit pe enitul )lobal

indi"erent de locul in care este realizat acesta'

;n Malta impozitarea eniturilor persoanelor "izice este pro)resia' Ratele de

impozitare sunt cuprinse intre #5 si 35'Pentru persoanele nerezidente, se impoziteaza doar eniturile realizate pe teritoriul

Maltei, cotele de impozitare "iind de la 2% la 3 5 si transele de enit impozabil

di"erite' 0st"el un nerezident plateste impozit pe eniturile anuale realizate de peste &%%

euro pe an, iar un rezident de la 8'%% euro pe an'

0numite tipuri de enituri si anumite cate)orii de persoane pot bene"icia de reduceri ale

impozitului, la "el cum eista di"erente si deductibilitati speci"ice la impozitarea

persoanelor sin)ure sau casatorite' 0st"el, pentru rezidentii celibatari nu se impoziteaza

eniturile anuale de pana la 8'%% euro, iar pentru cei casatoriti pra)ul eniturilor

neimpozabile este de ##'9%% euro pe an'Persoanelor "izice autorizate trebuie sa plateasca in trei rate anuale impozitul estimat,

calculat in "unctie de eniturile anului anterior, ast"el: 2%5 pana la 3% aprilie, 3%5 pana

la 3# au)ust si %5 pana la 3# decembrie' 7i"erentele de plata se ac(ita pana la

8


9/12

s"arsitul semestrului ; al anului urmator' 7eclaratia de impozit pe enit trebuie sa "ie

completata si depusa pana la data de # iunie a "iecarui an'

Im!o/i"area !er%oanelor .uri#ice

0nul "inanciar este anul calendaristic care se inc(eie la 3# decembrie'

Im!o/i"ul !e !rofi"

+ota impozitului pe pro"it este de 35' ;mpozitul pe pro"it se percepe asupra tuturor

cate)oriilor de enit obtinute de companiile rezidente, indi"erent de locul obtineriienitului, incluzand societatile inre)istrate in Malta ce se supun dreptul maltez, precum

si "irmele straine care sunt administrate si controlate din Malta'


10/12

u se plateste impozit pentru diidendele ac(itate nerezidentilor'

Ta'ele !e !ro!rie"a"ea in"elec"uala -roIalties. sunt zero pentru rezidentii straini'

Ta'ele #e me#iu se percep in mod di"erentiat pentru unele produse considerate

poluante, ca de eemplu: baterii, cauciucuri, electrocasnice, etc'

) CLIMATUL DE AFACERI

Malta dispune de o administratie publica desc(isa si e"icienta, de o le)islatie simpla si

stabila si are aantaul utilizarii limbii en)leze ca limba o"iciala'

+ostul ietii este scazut in comparatie cu statele europene dezoltate, ceea ce

incuraeaza delocalizarea "irmelor si inestitiile straine in Malta'Resursele umane au un niel inalt de pre)atire si de productiitate, costurile cu "orta de

munca "iind cu 3%1%5 mai reduse decat in tarile >E dezoltate, ceea ce "ace mai

atractie inestitiile straine in Malta' +ontributiile sociale reprezinta aproimati #% 5,

suma maima platita de "irme pe an "iind de #'$% de euro pe an'

Sunt le)i"erate "irmele o""s(ore pentru anumite tipuri de a"aceri, incluzand "irmele de

transport naal, "ondurile mutuale si bancile'

Malta este printre tarile cu o impozitare a pro"iturilor neobisnuit de mica datorita

sistemului deducerilor si al stimulentelor "iscale, aand acorduri de eitare a dublei

impuneri semnate cu 4 de tari, incluzand maoritatea tarile @+7E'

Infiintarea unei firme in Malta se "ace in baza !e)ii


11/12

Companiile Off-shore au "ost in"iintate in baza !e)ii priind sericiile "inanciare din

#988, iar ultima de acest )en a "ost creata in #99$' +ompaniile o""1s(ore eistente au

trebuit sa isi modi"ice "orma -in )eneral in SR!, (oldin) sau trust. pana la s"arsitul

anului 2%%3' +ompaniile o""s(ore nu bene"iciaza de aantaele acordurilor priind

eitarea dublei impuneri pe care Malta le are inc(eiate cu dierse tari'

Trusturile = !e)ea companiilor @""s(ore din #988 a "ost amendata cu !e)ea Trust1

urilor din 2%%4 care a intrat in i)oare in ianuarie 2%%' 0ceasta permite rezidentilor si

"irmelor malteze de a "olosi trusturile locale si in acelasi timp promoeaza obli)atiile

asumate de Malta in plan international in ceea ce prieste transparenta, nediscriminarea

si preenirea spalarii banilor'

+on"orm noii le)i, un trust trebuie sa aiba ca mana)er un mana)er pro"esionist maltez

care completeaza o declaratie anuala de con"ormitate cu le)ea'

,!era"ori na$ali %i mari"imi

Malta se plaseaza in lista primelor zece tari cu cele mai importante re)istre naale din

lume' Re)istrul maltez accepta toate tipurile de ase, de la Iac(turile de a)rement la

tancurile petroliere' u eista nici o restrictie priind nationalitatea ec(ipaului si nici o

limita de arsta pentru nae' Pentru a putea inre)istra in Malta o naa trebuie sa "ii

proprietarul unei "irme inre)istrate in Malta'

Con%iliul Ar"i/anilor #in Mal"a a "ost in"iintat in 2%%% aand ca scop incuraarea,

promoarea si re)lementarea actiitatilor mestesu)aresti 8+++6mcc6go$6m".' Printre

ocupatiile considerate artizanale se numara: productia de miere de albine productia de

smoc(ine, rosii etc' "abricarea instrumentelor muzicale productia de tutun pentru pipa

productia de sare sculptura in piatra si lemn prelucrarea pieilor de animale restaurari s'a'

3) ALTE INF,RMATII UTILE

+a membru a >E Malta nu are restrictii la miscarea cetatenilor tarilor membre >E'

+ine doreste sa obtina rezidenta permanenta in Malta trebuie sa solicite permisul de

rezidenta, trebuie sa doedeasca ca are su"icient capital sau un enit anual de 2&'%%%

euro' +ine are permisul de rezidenta trebuie sa cumpere sau sa inc(irieze o proprietate

pe insula, dar poate bene"icia de scutiri de tae si impozite'

A#re%e u"ile:

*uernul Republicii Malta AAA')o'mt

Ministerul 0"acerilor Eterne AAA'"orei)n')o'mt

Ministerul pentru insula *ozo AAA')ozo')o'mt

Ministerul ;nestitiilor, ;ndustriei si Te(nolo)iei ;n"ormatiilor AAA'miti')o'mt

Ministerul +ompetitiitatii si +omunicatiilor AAA'mtc')o'mt

Ministerul Justitiei si ;nternelor AAA'm(a')o'mt

@"iciul ational de Statistica AAA'nso')o'mt0utoritatea Maritima AAA'mma')o'mt

0utoritatea de Sericii


12/12

/anca +entrala Malta AAA'centralbankmalta'or)

/ursa de alori AAA'borzamalta'com'mt

+amera de +omert AAA'c(amber'or)'mt

@"iciul de Turism AAA'isitmalta'com

#2

indrumar de afaceri malta 2012_2012921855963

Documents