0

Departamentul de Ingineria Fabricatiei

VALENTIN TABACARU

Caracteristici mecanice Elemente de tehnologie

Comenzi Emco-Siemens Operare si programare

C N C

INDRUMAR 1

MILL 55

1

Capitolul 1 – EMCO CONCEPT MILL 55

Caracteristici tehnice si mecanice 2 Magazin de scule-portscule 2 Dispozitive de fixare a piesei 6 Regimuri tehnologice 8

Capitolul 2 – EMCO CONCEPT MILL 55 - SIEMENS

Comenzile panoului de comanda EMCO-SIEMENS 22

Capitolul 3 – SINUMERIK 840D / 810D - COMENZI

Sistemul de operare si programare 29

Cuprins

2

EMCO CONCEPT MILL 55

Caracteristici tehnice si mecanice 1.Spatiul tehnologic (fig. 1)

- curse: =190 mm; =140 mm; =190/120 mm - distanta Ax principal - Masa de lucru: =77 337 mm - masa de lucru: L x B =420 x 125 mm - canale T pentru fixare: 2 x x 90 mm - diametrul maxim scula: =40 mm

2.Parametri de lucru

- turatia axului principal: n=150 3500 - moment de aschiere maxim : =370 daN mm - putere de aschiere: =0,75 kw - rezolutie (pecizie) de miscare: ε=0,5 µm - viteza de deplasare (avans ) X-Y-Z: =0÷2000 mm/min - viteza de deplasare rapida X-Y-Z: =2000 mm/min - forta de aschiere (maxima): =80 daN; =80 daN; =100 daN

3.Sisteme de axe (fig. 2) Pentru masina EMCO Mill 55 sunt definite patru sisteme de coordonate:

- sistem masina (absolut) - sistem de referinta, in care se sincronizeaza sistemul de masurare a deplasarilor - sistem ax principal, in care se masoara lungimea sculei - sistem piesa

Programul de prelucrare este conceput fata de sistemul piesa W , de aceea trebuie calculata deplasarea pe fiecare axa din sistemul M in W eventual din M in D si in W, numita deplasare de origine. Magazin de scule-portscule 1.Caracteristici constructive-functionale (fig. 3,a)

- numar posturi (casete): 8 - masa maxima (portscula+scula):1 kg - diametrul maxim al sculelor: 40 mm - lungimea maxima activa a sculei: 58 mm

2.Portscule-scule Sunt utilizate doua tipuri de portscule,specifice prelucrarilor prin frezare si gaurire:

- Portscule cu bucsa elastica : model ESX 25 (figura 3,b) - Scule utilizate:

∗ burghie de centruire d/D= 2/4; 2,5/6; 3/8 mm ∗ burghie elicoidale D=2÷13 mm ∗ freze cu coada cilindrica d=3÷12 mm; d=16 mm

Capitolul 1

3

Fig. 1.a

Fig. 1.b

4

- Portscule cu dorn si antrenor : model D16 (fig. 3,c) - Inele distantiere h=4; 6; 8; 12 mm - Scule utilizate:

∗ freze cu alezaj d/D =16/40 mm ∗ freze disc d/D =16/35 mm

Fig. 2

Fig. 3,a

5

Fig. 3,b Portscula si scule de gaurit si frezat cu coada cilindrica

Fig. 3,b Portscula si scule frezat cu alezaj si canal de pana

6

Dispozitive de fixare a piesei 1.Rigle de fixare

- rigle LxBxH - suruburi pentru canale T11 : M8

Sunt utilizate pentru fixarea pieselor de tip “Placa” sau “Prismatica”, avand suprafete de asezare mai mari decat 60x60 mm, direct pe masa de lucru a masinii. 2.Prisme in trepte si bride de fixare

- prisme Hmin Hmax =60 90mm - bride drepte BxL - suruburi pentru canale T11: M8

3.Menghina cu falci plane (fig. 4) - falci (bacuri) LxH=63x20 mm - deschidere maxima =60 mm

Dimensiuni de gabarit pentru piesa de prelucrat: ∗ Montaj A – centrat pe cursa axei X (Cx) (fig. 5,a):

= min 60 max 170mm = min 60 max 120mm = min 10 max 70mm

∗ Montaj B – asimetric (lateral) (fig. 5,b): = min 60 max 120mm = min 60 max 120mm = min 10 max 70mm

Fig. 4

Reazem plan (baza de asezare BO1)

7

Fig. 5,a

Fig. 5,b

8

Regimuri tehnologice 1. Scheme de frezare Pentru conceperea unui program de prelucrare a unui semifabricat trebuiesc cunoscute si analizate in principiu, schemele/metodele de prelucrare tehnic posibil de realizat pe acest tip de masina. - Frezare plana/ frontala/ contur (fig. 6)

Fig. 6,a Freza frontal/cilindro-frontala cu alezaj Fig. 6,b Freza cilindro-frontala cu coada

9

- Frezare cilindro –frontala/canale (fig. 7)

Fig.7,a Freza cilindro-frontala cu coada

Fig.7,b Freza disc cu trei taisuri cu alezaj/coada

10

- Frezare profilata/ unghiulara (fig. 8)

Fig.8 Freza profilata cu alezaj/coada Vitezele de avans vor avea directii diferite, astfel:

- avans transversal pentru canal circular profilat; –avans longitudinal pentru canal liniar profilat.

- Frezare unghiulara/ canale unghiulare (fig. 9)

Fig.9,a Freza unghiulara cu coada

a= 0,5 (180 – α) t = (0,5 ÷ 0,8) B

11

Fig.9,b Freza unghiulara cu coada pentru canale in “V” - Frezare canale riglate/ circulare fara iesire (fig. 10) Sunt utilizate doua metode pe prelucrare:

a. cu avans pendular (vertical+longitudinal) (fig. 10.a); in cazul prelucrarii canalului din material plin.

a= 0,5 (180 – α) t = 0,8) B D ≤ 0,9 A

Fe

Fv

l

t H = K t (K=1,2,…) L = L-2R R = 0,5 D

12

Fig.10,a Freza cilidro-frontala /pentru canale

b. cu avans longitudinal (fig. 10,b), in cazul prelucrarii din gaura de start. Fig.10,b Freza pentru canale

H

Fe Fv

l

t

t = H L = L-2R R = 0,5 D h = (0,8 ÷ 0,9) H d = (0,8 ÷ 0,85) D

D

Fe

Fv

S

h H d

St

Gaura de start

L

13

2. Scheme de gaurire - Centruire (fig. 11) Faza de centruire este o faza tehnologica,in urma careia se prelucreaza gauri conice pentru centrarea ulterioara a burghiului. Va fi programata obligatoriu inaintea fazelor de burghiere (gaurire din material plin). Fig.11 Burghiu de centruire - Burghiere (fig. 12) Fig.12 Burghiu elicoidal cu coada cilindrica, tip N

14

- Largire/ adancire (fig. 13) Fig.13 Largitor/adancitor cilindric (elicoidal) cu coada cilindrica - Alezare (fig. 14) Fig.14 Alezor cilindric - Filetare (fig. 15) Se realizeaza cu scule de tip tarod Metric, pas normal sau fin. Anterior filetarii se va programa obligatoriu o faza de tesire/largire conica a muchiei superioare a gaurii. Fig.15 Tarod Metric de masina

Dp = D Di = 0,7 D t = 0,5 (D – Di)

Dp ±Tp = D ±T Di = 0,98 D t = 0,5 (D – Di)

15

3. Parametri de aschiere - FREZARE Faze de prelucrare:

− frezare plana (frontala) − frezare cilindro-frontala − frezare contur − frezare profilata − frezare canale ∗ Avansul pe dinte - Sd [mm/dinte]

Tabel 1 - Frezare plana/ frontala cu freze cilindro-frontale cu alezaj

- Frezare canale cu freze disc cu trei taisuri cu alezaj

Rugozitate [µm] Avans S [mm/dinte]

Otel Aliaje Al,Cu,B Termoplaste

PMO

Degrosare

12.5÷25 0.15÷0.2 0.35÷0.45 0.5÷0.12

Finisare

6.3 3.2 1.6

0.1÷0.12 0.05÷0.07

0.03

0.25÷0.3 0.15÷0.2 0.08÷0.1

- 0.2÷0.35 0.1÷0.2

Tabel 2 - Frezare plana/ frontala/ contur cu freze cilindro frontale cu coada

Diamentrul frezei D[mm]

Nr. dinti Z

Avans S [mm/dinte]

Otel Aliaje Al,Cu,B Termoplaste

PMO

Lungimea de contact [mm]

0.5÷3 3÷5 0.5÷3 3÷5 0.5÷1.5 3÷5

10÷12 16 32÷35 40

4 4 6 6

0.05 0.08 0.12 0.18

- -

0.10 0.10

0.10 0.12 0.22 0.25

- -

0.15 0.18

0.14 0.2 0.5 0.8

- -

0.22 0.35

16

Tabel 3 - Frezare cilindro-frontala/ canale cu freze cilindro-frontale cu coada Diamentrul frezei D[mm]

Adancimea canalului t[mm]

<3

5

8

12

AvansS [mm/d]

4÷5 6 8 10 12 16

0,05 0.013 0.017 0.022 0.029 0.038

- 0.01

0.013 0.018 0.025 0.032

- -

0.011 0.017 0.022 0.029

- - - -

0.015 0.02 O

tel

4÷5 6 8

0.01 0.022 0.027

- 0.02

0.024

- 0.016 0.018

-

Alia

je

Al,C

u,B

z

10 12 16

0.035 0.047 0.061

0.03 0.04

0.053

0.021 0.033 0.046

- 0.024 0.032

4÷5 6 8 10 12 16

0.08 0.176 0.216 0.245 0.282 0.37

- 0.160 0.192 0.240 0.320 0.37

- 0.128 0.144 0.168 0.231 0.322

- - - -

0.168 0.256

T

erm

opla

ste

P

MO

Tabel 4 - Frezare profilata/ unghiulara Diamentrul frezei D[mm]

Andancimea de ptrundere t[mm]

<3 3÷5 5÷8 <1 1÷3

Avans [mm/d]

30÷35 35÷40

0.05 0.09

0.07 0.07

- 0.05

0.20 0.35

0.18 0.28

∗ Viteza de avans – F [mm/min]

F = Sd ∙ Z ∙ S Determinarea directa a valorii se realizeaza din Diagrama 1.

17

Diagrama 1 - Determinare viteza de avans F / adancime de aschiere t

∗ Turatia sculei – S [U/min]

S = ∙

π∙

Determinarea directa din diagrama 2.

∗ Adancimea de patrundere/de contact pe trecere – t/ [mm] Determinarea directa din Diagrama 1.

∗ Viteza de aschiere – V [m/min] Valori recomandate pentru calculul analitic al parametrilor sau pentru determinarea directa:

− Oteluri aliate( >75 daN/ ): 25 m/min − Oteluri de constructii( ≤75 daN/ ): 35 m/min − Aliaje de Al,Cu,Bz: 44 m/min − Termoplaste PMO: 60 m/min

Recomandare: Pentru aschiere fara lichide de racire vitezele se vor diminua cu 30 – 50%.

18

Diagrama 2 - Determinare turatie scula S 4. Parametri de aschiere - CENTRUIRE

∗ Avansul - [mm/U] = ∙ 0.5 ( + ), in care =0,1 pentru Otel si Aluminiu =0.05 pentru Termoplaste

∗ Viteza de avans – F [mm/min]

F= ∙

∗ Turatia sculei – S [u/min]

S = ∙

π∙

∗ Viteza de aschiere – V [m/min]

Valori recomandate: − Oteluri: 25 m/min − Termoplaste PMO: 30 m/min − Aliaje de Al,Cu,Bz: 35 m/min

19

5. Parametri de aschiere - BURGHIERE Faze de prelucrare:

− burghiere − largire − adancire

∗ Avansul – S [mm/U]

= ∙ ∙ . in care: = 1.0 < 3 = 0.9 = 3 ÷ 5

Coeficientul de avans CS in tabelul 5.

Tabel 5 - Coeficient de avans burghiere/ largire/ adancire

Materialul piesei

Coeficient Precizie medie (clasa 9÷11)

Precizie ridicata (clasa 6÷8)

Otel de constructii Otel aliat Aliaje de Al,Cu,Bz

0.063 0.038 0.130

0.042 0.023 0.085

∗ Viteza de avans – F [mm/min]

F= ∙ Determinarea directa din Diagrama 3.

∗ Turatia sculei – S [U/min]

S = ∙ π∙

∗ Viteza de aschiere – V [m/min]

= ∙ ∙ . .

in care : = 4.2 ≤5 = 3.7 > 5 = 1.0 = 1.4 , , = 1.5 Termoplaste PMO

20

Diagrama 3 - Determinare viteza de avans F 6. Parametri de aschiere - ALEZARE Faze de prelucrare:

– alezare ∗ Avans - [mm/U]

= ∙ . in care : = 0.09 pentru Otel aliat = 0.15 pentru Otel de constructii = 0.12 pentru Termoplaste PMO si Aliaje Al,Cu,Bz

∗ Viteza de avans – F [mm/min]

= ∙

∗ Turatia sculei – S [U/min]

S = ∙

π∙

21

∗ Viteza de aschiere – V [m/min] = ∙ . .

in care : = 5.5 pentru Otel = 10.5 pentruAliaje Al,Cu,Bz = 15.0 pentru PMO 7. Parametri de aschiere - FILETARE Faze de prelucrare:

– filetare cu tarod Metric ∗ Avans - [mm/U]

=

in care : - pasul filetului sculei

∗ Viteza de avans – F [mm/min] = ∙

∗ Turatia sculei – S [U/min]

S = ∙

π∙

∗ Viteza de aschiere – V [m/min]

= ∙ . . = ∙ . .

in care : = 0.56 pentru Otel = 1.13 pentru Aliaje Al,Cu,Bz = 1.5 pentru Termoplaste PMO = 0.45 pentru Otel = 0.9 pentru aliaje de Al,Cu,Bz = 1.1 pentru Termoplaste PMO

22

EMCO CONCEPT MILL 55 SIEMENS

Comenzile panoului de comanda EMCO-SIEMENS 1.Comenzi in regim manual – JOG Simbol

∗ Modulul de operare MC1

Viteza de deplasare se regreaza in trepte, procentual din viteza programata/viteza maxima,in intervalul 0 120%, prin selectorul MC4.

- deplasare rapida ( )

- pornire avans

- oprire avans

- pozitionare automata in punctul de Referinta (R) pe axele X-Y-Z si retragere magazin de scule (stanga). Viteza de pozitionare este cea rapida .

Obs – pozitionarea in Referinta pe fiecare axa, individual, se realizeaza impreuna cu

selectorul MC4

Capitolul 2

– deplasare manuala cu viteza controlata pe axele X-Y-Z

23

∗ Modulul de operare MC2

- pornire rotire ax principal - tastare “scurta” – sens direct - tastare “2 3 sec” – sens invers

- oprire rotire ax principal

- rotirea axului principal cu valoarea reala(intreaga) a turatiei programate

- cresterea turatiei: 110 120%

- descresterea turatiei: 90-80-70-60-50%

Obs – pentru verificarea prinderii sculei in mandrina (dezaxare,bataie radiala,etc) axul principal se roteste cu o turatie minima presetata de 100 rot/min.

T

24

Important ! Actionarea magazinului de scule se poate face manual numai in pozitie de repaos (oprit)a masinii. Dupa fiecare schimbare a sculelor manuala in magazin,in mod obligatoriu se comanda pozitionarea in Referinta,pentru a indexa magazinul in aceasta pozitie (retras stanga).

Recomandare Sculele se vor aseza in posturile magazinului in ordinea inversa a lungimii lor.

∗ Modulul de operare MC4

Acest modul de comenzi este realizat sub forma unui selector (comutator) rotativ cu urmatoarele pozitii-comenzi:

25

-pozitionarea masinii in Referinta pe fiecare axa, inclusiv magazinul de scule

- executia comenzilor in regim automat, prin PROGRAM NC EDIT -corectarea/modificarea unor parametri sau instrctiuni in programul care ruleaza in modul AUTO

-introducerea manuala a datelor de programare. Recomandare Acest regim MDA (MDI) se utilizeaza pentru editarea si rularea unor programe

simple/scurte,utilizate pentru diverse testari,aschiere de proba,verificarea ciclurilor de lucru , determinarea lungimii sculelor,testarea regimului de aschiere.

Obs – scrierea programelor in MDI se realizeaza de la tastatura alfa-numerica SIEMENS sau tastatura PC.

-deplasare manuala cu viteza controlata a saniilor X-Y-Z prin comenzile de operare ale modulelor MC1 si MC 5.

-pozitionarea incrementata (de precizie) cu viteza de avans a saniilorX-Y-Z

Incrementi de pozitionare:

1-10-100-1000-10000 [ ] adica 0.001-0.01-0.1-1-10 [mm] Obs – se recomanda reglarea unei viteze maxime de deplasare de : - 4%, pentru increment 1÷1000 - 20%, pentru increment 10000

∗ Modulul de operare MC5

Acest modul este realizat sub forma unui selector rotativ.

-modificarea procentuala a valorii vitezei de avans programate/reglate,in domeniul 0 ÷120% Obs – in regimul JOG viteza de deplasare a saniilor X-Y-Z este egala cu F = 10 V% [mm/min]

In care: V% - incrementul procentual de viteza de avans selectat. Exemplu: pentru V% = 60 viteza reala de deplasare este F = 600 [rot/min]

26

2. Comenzi in regim semiautomat – MDA/ MDI Simbol

Se mai utilizeaza si terminologia MDI – Manual Data Input . In acest regim de operare se editeaza si ruleaza programe scurte pentru:

- reglarea sculelor si determinarea lungimii si a corectiilor de scula - prelucrare/aschere de proba - prelucrarea suprafetelor plane de sezare sau fixare a pieselor pe masa de lucru/menghina Obs – programele pot fi editate(scrise) in fereastra “MDI program”,de la tastatura SIEMENS sau tastatura PC si mouse, si se ruleaza cate o linie de program (fraza-cu-fraza) sau integral.

3. Comenzi in regim automat – AUTO Simbol

In acest regim de lucru sunt active comenzile de operare ale modului MC3. ∗ Modulul de operare MC3

– linia/ blocul de comanda urmator nu va fi executat (va fi “sarit”)

– rularea de test a programului

– oprirea rularii programului prin activarea functiei MO1 (oprire optionala)

- resetare/ reinitializare program

27

– rularea programului fraza-cu-fraza sau a unui bloc singular

- START program in regim AUTO

- STOP program Functiile panoului de comanda SIEMENS Tastatura alfa-numerica

- salt direct la meniul de operare “Masina”

- revenire la meniul superior selectat (MDA sau AUTO)

- meniul de baza (clasic) Panoul Siemens contine doua bare de comenzi: orizontale si verticale. Orizontal (F1÷F8)

F1

Machine

F2

Parameter

F3

Program

F4

Services

F5

Diagnosis

Vertical (F1÷F8)

F1

AUTO

F2

MDI

F3

JOG

F8

Single block

- pozitionare cursor

- page up

- page down

28

- spatiu liber (blank)

- stergere la stanga (backspace)

- enter/ input

-shift, selecteaza a doua functie a fiecarei taste Exemplu:

Obs – apelarea “Meniului clasic” se poate realiza si prin comanda Mouse – click dreapta - functiile Orizontal F1 F8 sunt operabile si de la tastatura PC tot cu F1 F8.

Functie 1: tastare directa

Functie 2: tastare cu shift prealabil

29

SINUMERIK 840D / 810D COMENZI

Sistemul de operare si programare 1. Meniul de operare MASINA Realizeaza trei niveluri de operare:

- manuala prin F3-JOG - semiautomata prin F2-MDA - automata prin F1-AUTO

Prin fiecare nivel de operare se pot realiza urmatoarele comenzi: JOG - pozitionare in Referinta

- pozitionare incrementala - deplasare pe axele masinii X-Y-Z - rotire ax principal MDI - editare de programe scurte/teste - rulare secventiala(fraza-cu-fraza) AUTO - rulare continua(complet automata) a programului sau a unor parti selectate din program.

Obs – rularea programului se intiaza cu tasta de “START PROGRAM” si poate fi oricand oprit/ intrerupt cu tasta de “STOP PROGRAM”. - in pozitia oprita a programului sunt active comenzile: oprirea axului principal/modificarea turatiei si modificarea vitezei de avans - iesirea din programul in curs de rulare se realizeaza cu tasta de “RESETARE”

Pentru rularea/ executia unui program de lucru in regim MDA sau AUTO trebuiesc indeplinite urmatoarele preconditii:

a. pozitionare in Referinta b. programul este incarcat in fereastra de control a meniului selectat c. deplasarea de origine si corectiile de scula au fost introduse si verificate cu adresele din liniile

de program d. ecranul de protectie al masinii este inchis.

2. Meniul de operare PARAMETRI Se utilizeaza pentru introducerea de valori/ date in program, precum si a corectiilor de scula.

Capitolul 3

F1 - Machine

F2 - Parameter

30

2.1. Date de scula - sunt grupate in doua tipuri: - date de corectare - date de masurare

¨ Date de corectare

Sunt diferentiate pe tipuri de procese de prelucrare:

- burghiere/centruire/largire: corectie de lungime “Lenght 1”(Tool lenght comp.) - frezare: corectie de lungime “Lenght 1” si corectie de raza “Radius”(Radius comp.)

Datele de corectare ce se introduc in meniul “Tool Offset” sunt urmatoarele: … − numarul sculei,acelasi cu numarul postului de stocare din Magazinul de scule … − numarul corectiei de scula . O scula poate avea mai multe corectii ce pot fi apelate in

program, prin registrle de corectie D Tool type – tipul sculei. Se selecteaza din lista codurilor de scula prin comanta: ”New+New tool” Tipuri de scule: Cod 1xx – scule de frezat Cod 2xx – scule de gaurit

100 – freze din CL DATA (normale) 110 – freza cu cap sferic 120 – freza cilindro-frontala/ pentru canale/de finisare 121 – freza cilindro-frontala, cu raza la varf 130 – freza unghiulara cu coada,fara raza la varf 131 – freza unghiulara cu coada, cu raza la varf 140 – freza frontala 145 – freza pentru filete 150 – freza cilindrica/ cilindro-frontala pentru contur

200 – burghie elicoidale (normale)/ largitoare 205 – largitoare 210 – bare de alezat/ alezoare 220 – burghie de centruire 230 – zencuitoare (pentru tesire) 231 – adancitoare cilindrice/ conice 240 – tarod metric cu pas normal 241 – tarod metric cu pas fin 242 – tarod whithworth [ ] G −dimensiunea sculei (lungime,raza) [ ] W−diferenta fata de dimensiunea initiala a sculei (determinata ca uzura sau reascutire) [ ] B −dimensiunea portsculei

Corectia totala, scrisa in registrul D, este determinata prin suma: D = G+W+B [mm]

F1 – Tool Offset

31

Corectia de lungime/ raza se determina astfel: - Lungime (L1): distanta,pe axa Z,intre punctul de control (originea axului principal) si varful

sculei fixata in portscula. - Raza (R): distanta,in planul XY ,intre punctul de control si taisul activ al sculei Valorile introduse in “Tool Offset” sunt: - Freze: Lenght 1 = L1, lungimea sculei L1= distanta TS , masurata in axa portsculei+sculei Radius = R, raza sculei

R = - Burghie: Lenght 1 =L1, lungimea sculei ¨ Date de masurare

Acestea sunt asociate valorii de lungime a sculei determinata prin masurare. Sunt utilizate doua metode: - Masurare directa (fig. 1): realizata in afara masinii,cu instrumente de masura liniare

(subler cu sonda) - Masurare indirecta A (fig. 2): realizata pe masina,cu instrumente de masura comparative

(comparator cu cadran).

Se utilizeaza fereastra de Meniu JOG, pentru vizualizarea coordonatei Z. Metoda presupune parcurgerea urmatoarelor secventelor de operare: SO1 - in Meniul Machine+JOG se deplaseaza capul de lucru (sens -Z); la contactul cu tija comparatorului se regleaza “0” (zero).

32

SO2 - Meniu de baza+Parameter+Tool offset se selecteaza scula (postul din Magazin) cu comanda “New+New tool” si se introduce:

- numarul sculei (T number) - codul sculei (Tool type)

Fig. 1 Masurare directa a lungimii sculei Fig. 2 Masurare indirecta a lungimii sculei folosind comparatorul SO3 - F8 – Determin comp. In fereastra “Reference” se selecteaza axa Z (Axis Z prin simbolul U), iar valoarea coordonatei din “Position”( ) se memoreaza in registrul “Reference-value” prin F8-OK.

Exemplu: Position = 170.125 mm

Corectia de lungime

L1 = ls + 16,5 [mm]

33

SO4 - se schimba scula care trebuie masurata,utilizand regimul MDA+Machine si fraza de comanda:

T7 D1 M06 START

In Meniul “Tool Offset” scula numarul 7 va avea lungimea 0 (zero).

Exemplu: T number = 7 Length 1 = 0 mm

SO5 - se deplaseaza scula (sens –Z) pana ce varful acesteia contacteaza tija comparatorului. In continuare deplasarea se va realiza cu viteza mica de avans 2 ÷4% sau prin incremente de pozitionare 1÷10000 ,pana la indicatia 0 (zero) a acului comparatorului. SO6 - F8 – Determine comp. Selectand “Axis Z” se afiseaza valoarea coordonatei Z ( ) in “Position”. Se memoreaza aceasta valoare cu F8-OK.

Exemplu: Position = 215.100 mm SO7 - Diferenta − ,reprezinta lungimea reala a sculei T7, de valoare L1,si va fi memorata in registrul “Lenght 1-Geometry”

Exemplu: Lenght 1 = 44.974 mm - Masurare indirecta B (fig. 3): realizata pe masina, utilizand o “Scula de referinta”. Scula de referinta se adopta ca fiind cea mai scurta sau cea mai lunga scula cu varf (centruitor, burghiu), a carei lungime este precis determinata. Metoda presupune parcurgerea urmatoarelor secventelor de operare: SO1 – se instaleaza scula de referinta; in Meniul Machine+JOG se pozitioneaza varful sculei pe suprafata piesei sau a unei cale (Z 0)

Exemplu: Z = 121.500 mm

SO2 – se comanda schimbarea sculei care trebuie masurata, prin linia de comanda

T7 D1 M06 START

In Meniul “Tool Offset” scula numarul 7 va avea lungimea zero. SO3 – se pozitioneaza scula 7 cu varful / taisul pe aceeasi suprafata a piesei / calei Se citeste cota de pozitie Z 7

Exemplu: Z = 138.500 mm Se calculeaza diferenta de cota Z: ΔZ = Z7 – Z0 = 17.000 mm SO4 – lungimea sculei masurate T7 este: L7 = L0 + ΔZ = 76.500 mm In care: L0 = 59.500 mm se gaseste in registrul de dimensiuni al sculei de referinta “Lenght1-Geometry”.

34

SO5 – valoarea L7 se memoreaza in registrul de dimensiuni al sculei T7 “Lenght1-Geometry” si se asociaza corectiei de scula D1 prin comanda F6 - “Go to” T number = 7

D number = 1 si in final F8 – OK. Fig. 3 Masurare indirecta a lungimii sculei folosind “Scula de referinta” 2.2. Functii de control asociate Tool Offset (F1÷F8,Vertical) F5-Delete – stergere scula din lista – stergere corectie pentru o scula selectata F6-Go to – selectarea directa a sculei (T number__) si a corectiei (D number__) Pentru afisare/ listare, selectarea facuta se confirma cu F8-OK. F7-Overview – afisarea listei de scule. Selectarea din lista se realizeaza cu F8-OK. F8-New – introducerea in sistemul de date a unei scule cu “New tool” Numarul sculei este numarul postului din Magazin. Introducerea unei noi geometrii sau nou tip pentru o scula existenta/ selectata se realizeaza cu “New tool edge”

L0

ΔZ=17.00

121.5

138.5

Z0

Z7

L7

W

Z

T

T

S S

Scula de referinta Scula T7

35

2.3. SubMeniul de operare SETARI DATE Sunt introduse valori initiale sau limitative ale unor parametri functionali programabili. F1-Work area limit – limiteaza valorile min/max ale deplasarilor sculei in spatiul de lucru al masinii pe fiecare axa (X-Y-Z) F2-JOG data – limiteaza viteza maxima de deplasare in regim manual (F=1000 mm/min) F3-Spindle data – limiteaza valoarea min/max a turatiei axului principal (S=100 ÷3500 rot/min) Valorile setate vor determina domeniul de turatii programabile pentru prelucrarea prin frezare pe contur cu viteza de aschiere constanta (programabila cu functia G96) F4-Feed rate DRY – limiteaza viteza de deplasare in modul de lucru DRY-RUN (F=1800 mm/min) 2.4. SubMeniul de operare DEPLASARE DE ORIGINE Introducerea coordonatelor X-Y-Z ale deplasarii de origine din sistemul Masina (M) in sistemul Piesa(W) ,determina scrierea programului de prelucrare in coordonatele determinate in sistemul Piesa. Aceasta deplasare/translatie/modificare de origine este apelabila in program cu functiile G54-G55-G56-G357. Determinarea coordonatelor de deplasare se poate realiza prin doua metode: - Masurare directa sau calcul geometric (aproximativ); coordonatele (X, Y, Z) se inscriu in registrul “Offset-Coarse”.

Exemplu: Coarse X = 268.000 mm /X 7

- Aschiere de proba cu o scula setata ca scula de referinta (de lungime cunoscuta) Valorile exacte ale coordonatelor (X, Y, Z) vor determina o corectie a deplasarii de origine , inscrisa in registrul “Offset-Fine”

Exemplu: Coarse Fine X=268.000 0.562 mm /X ∙ ε in care: X − X = ε , se calculeaza similar pentru axele Y ,Z.

Obs – valoarea corectiei este limitata la domeniul ±1.0 mm – deplasarea de origine totala/ finala va fi data de suma valorilor “Coarse” + ”Fine” Exemplu: X = X + ε = 268.562 mm

F3 – Setting data

F4 – Work Offset

36

Functiile de control asociate Work Offset (F1÷F8 Vertical) sunt: F1-WO+ F2-WO- - selectarea registrului de valori pentru deplasarea de origine (G54 ÷G57) F5-Accept position- memorarea valorilor associate G54÷G57 F7-Reject – revenire la vechea valoare a unei coordonate,dar inainte de salvarea ei in memoria sistemului de control. F8-Save – salvarea unei noi valori pentru coordonata deplasarii de origine. 3. Meniul de operare PROGRAM Relizeaza functii de editate/ adaptare (modificare) / gestionare a programelor de prelucrare. Tipurile de programe care pot fi gestionate sunt urmatoarele: - Programe-piesa F1-Work pieces – programe salvate in directorul .WPD - Programe principale F2-Part programs – programe salvate in directorul .MPF - Subprograme F3-Subprograms- subprograme sau module (blocuri) de secvente sau linii de comanda salvate in directorul .SPF. Acestea pot fi oricand apelate intr-un program principal. - Cicluri de lucru F4-Standard cycles – cicluri fixe programabile (subprograme), dar nemodificabile,realizate ca subprograme .SPF, apelabile intr-un program principal pentru executarea de faze de prelucrare specifice sau speciale. Functiile asociate Meniului Program sunt (F1÷F8 Vertical): F1 – New F2 – Copy F3 – Paste F4 – Delete F5 – Rename Acestea sunt comenzi utilizate pentru crearea de fisiere/programe/directoare noi-copiere-stergere si redenumire.

Obs – pentru ca un program sa poate fi selectat prin “Program selection” si apoi rulat in regimul AUTO, el trebuie marcat (X) prin comanda “F6 - Alter enable”

– prin comanda “F4 - Delete” programul este de-marcat si devine inoperabil – in regimul AUTO programul incarcat este afisat cu director si nume

Exemplu: \MPF.DIR FREZARE2.MPF

– in regimul AUTO se pot face modificari/ corectii in programul curent (incarcat) utilizand comanda “F7- Correct program”,care deschide fereastra de editare/scriere. Inchiderea actiunii se realizeaza prin “F8 - Close”.

F3 – Program