indicatori in sanatate

Upload: cristiancaluian

Post on 25-Feb-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/25/2019 Indicatori in Sanatate

    1/5

    15

    S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006

    DiferDiferDiferDiferDiferente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculal unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluare ae ae ae ae asanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatiei

    Cercet. St. I Ec. Dr. Valentina Mihaila SNSPMS

    The article presents the existing differences from the methodological point of

    view between some indicators measuring population health status. From the amount

    of the indicators used with this purpose, the article presents differences between

    DFLE, DALE, DALY, HALE together with the exemplification regarding theoutcomes interpretation.

    Keywords:Disability Free Life Expectancy (DFLE), Disability-Adjusted Life

    Expectancy (DALE), Disability-Adjusted Life Year (DALY), Health Adjusted Life

    Expectancy (HALE)

    Metodele cele mai simple si mai larg utilizate pentru a furniza statisticiprivind sanatatea populatiei se bazeaza

    pe agregarea datelor individuale cu

    scopul de a genera proportii din populatia

    generala, pe grupe de varsta si sexe

    afectate de o anumita problema de

    sanatate. Aceasta abordare devine greoaie

    cand un numar tot mai mare de probleme

    de sanatate trebuie monitorizate si cand

    se doresc comparatii temporale intre

    grupe de populatie. Suntem in fata unui

    numar imens de date statistice care

    trebuie comparate.

    In ultimele decenii a existat un

    interes crescut in dezvoltarea, calcularea

    si utilizarea unor metode de masurare

    sumara a sanatatii1

    . Multitudinea deindicatori elaborati pot fi clasificati in

    doua mari categorii: health expectancies

    (sperantele de sanatate) si health gap

    (pierderea in sanatate).

    Heal th expectancies cuprind

    indicatori precum: disability free life

    expectancy DFLE (speranta de viata

    fara incapacitate), active life expectancy

    ALE(speranta de viata activa), disability-

    adjusted life expectancy DALE(speranta de viata ajustata in functie de

    incapacitate). Sperantele de sanatate

    reprezinta un concept cuprinzand

    indicatori ce estimeaza timpul mediu

    (numarul mediu de ani) pe care o

    persoana se astepta sa-i traiasca intr-o

    anumita stare de sanatate. Acesti indicatori

    extind conceptul de speranta de viata

    care se refera la numarul mediu de ani

    traiti de o persoana, indiferent de starea

    de sanatate, la asteptarile de a trai in

    diferite stari de sanatate bine definite.

    Health gap cuprinde indicatori

    precum: disability-adjusted life years

    DA LY (anii de viata ajustati cu

    incapacitate), health adjusted life

    expectancy HALE (speranta de viata

    ajustata in functie de starea de sanatate).

    In epidemiologie se utilizeaza conceptulde ani de viata potentiali pierduti pentru

    a masura povara mortalitatii prin diferite

    cauze de deces. Aceasta masura descrie

    anii pierduti din viata unei persoane,

    care se plaseaza intre varsta ei reala la

    deces si o varsta aleasa in mod arbitrar

    ca standard, varsta inainte de care

    decesul este considerat prematur (in mod

    curent se alege varsta de 65 sau 75 de

    ani). Notiunea este utilizata pentru a

    masura mortalitatea prematura.Pierderile

    in sanatateextind notiunea de pierdere

    in anii de viata ca urmare a mortalitatii

    premature la pierderi care au loc ca

    urmare a anilor traiti in diferite stari de

    sanatate, altele decat sanatatea excelenta;

    altfel spus, pierderi ca urmare a anilor

    traiti in diferite stari de incapacitate. Cel

    mai cunoscut indice utilizat si apartinand

    acestei categorii esteDALY Disability-

    Adjusted Life Year. Acest indice a fost

    utilizat de Banca Mondiala in politica de

    investitii in sanatate si pentru a informa

    asupra prioritatilor in cercetarea pentru

    sanatate si asupra prioritatilor in ceea ce

    priveste dezvoltarea programelor de

    sanatate internationale. Un alt indice foarte

    cunoscut este Health Adjusted Life

    Expectancy (HALE) care pleaca de la

    modul de calcul al indicatoruluiDALY,

    dar utilizeaza o alta modalitate decuantificare a starilor de incapacitate.

    Diferentele dintre indicatorii

    apartinand celor doua categorii

    health expectanciessi health gaps

    Relatia dintre health expectanciessi

    health gapspoate fi ilustrata (Figura 1)

    utilizand curba de supravietuire a unei

    populatii, din tabela de mortalitate.

    Curba care se invecineaza cu zona

    C reprezinta curba de supravietuire dintr-o tabela uzuala de mortalitate, fiind

    proportia celor care raman in viata sub

    efectul legii de mortalitate. Zona A+B de

    sub curba, reprezinta speranta de1 http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia/bdia-c01.pdf

  • 7/25/2019 Indicatori in Sanatate

    2/5

    S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006

    16

    viata la nastere si la diferite varste,

    indiferent de starea de sanatate a persoa-

    nelor, care poate fi o stare de sanatate

    excelenta, zona A, dar si cu diferite

    incapacitati, zona B.

    Health expectanciesmasoara aria de

    sub curba de supravietuire (curba cu

    nivelul cel mai inalt) prin indicatori care

    fie acorda pentru diferite stari de

    incapacitate ponderea 0 (este vorba

    despre anii traiti in zona B), asa cum se

    intampla in calcului DFLE disability free

    life expectancy (speranta de viata fara

    incapacitate) sau, altfel spus, speranta deviata sanatoasa; sau se iau in considerare

    si ponderi din zona B, cum este cazul

    indicatorului DALE disability-adjusted

    life expectancy(speranta de viata ajustata

    in functie de incapacitate). Pentru a

    calcula DALE, anii traiti in zona B intr-o

    stare de ill-health, ceea ce reprezinta anii

    in care o persoana nu este capabila sa

    functioneze normal si fara durere, sunt

    ponderati in functie de gravitatea bolii si

    scazuti din speranta de viata totala,

    obtinand ani de viata echivalenti traiti instare de sanatate. Diferenta dintre DFLE

    si DALE consta in faptul ca primul se

    bazeaza pe mortalitate si prevalenta

    bolilor, iar al doilea incorporeaza in struc-

    tura sa atat mortalitatea cat si severitatea

    bolii cuantificata prin acordarea unor

    ponderi.

    Health gaps masoara diferenta

    dintre numarul mediu de ani traiti de o

    populatie si tinte ideale fixate de noi pentru

    sanatatea populatiei. Astfel, daca idealul

    reprezinta atingerea varstei de 95 de ani

    in buna sanatate, urmat de deces, atunci

    pierderile prin deces ar fi cele aflate peste

    curba de supravietuire, respectiv zona C

    din Figura 1. Pierderile in sanatate ar fireprezentate de zona C, plus unele ponderi

    din zona B in care populatia se afla in

    diferite stari de sanatate, altele decat cea

    excelenta. Altfel spus, health gaps

    masoara pierderile prin deces si pierderile

    prin diferite stari ale sanatatii, altele decat

    cea excelenta, fata de o tinta ideala de

    sanatate fixata de noi.

    Mentionam existenta si a altor

    indicatori utilizati pentru a descrie starea

    de sanatate, acestia putand fi inclusi inuna din cele doua mari categorii descrise

    mai sus. Exemplificam in cele ce urmeaza

    indicatorii din cele doua categorii analizate

    mai sus.

    INDICATORI DIN CATEGORIA

    HEALTH EXPECTANCIES

    Disability Free Life Expectancy

    (DFLE) metoda Sullivan masoara

    speranta de viata sanatoasa indicand

    numarul mediu al anilor pe care o persoa-

    na se asteapta sa-i traiasca fara incapa-

    citate, daca modelul curent de mortalitate

    si morbiditate continua sa persiste.

    Metoda combinarii datelor de pre-

    valenta pentru starea de sanatate a

    populatiei cu datele de mortalitate dintr-o

    tabela de mortalitate pentru a generaestimarea anilor de viata asteptati in

    diferite stari de sanatate a fost propusa

    pentru prima data in 1960 (Sanders,

    1964)2, apoi metoda a fost dezvoltata in

    perioada1966-1971 de Sullivan. DFLE a

    fost calculat pentru un numar de tari in

    anii 80, iar dupa un numar de ani, in 1989,

    a luat fiinta o retea de cercetare

    internationala, The Network on Health

    Expectancy (Rseau Esprance de Vie en

    Sant REVES). Obiectivul acestei retele

    a fost de a promova utilizarea conceptuluihealth expectancies si de a-l folosi la

    descrierea sanatatii populatiei precum si

    ca un instrument de planificare sanitara.

    REVES si-a focalizat eforturile spre

    armonizarea metodelor de calcul si identi-

    ficarea conditiilor necesare pentru com-

    pararea valorilor estimate pentru diferite

    tari si pentru aceeasi tara de-a lungul

    timpului. Din anii 80, asistam la o crestere

    spectaculoasa a calculelor health expec-

    tancyefectuate in principal prin utilizarea

    metodei Sullivan (Robine 1999)3.

    In 1993, OECD a inclus calculul

    indicatorului Disability-Free Life

    Expectancy (DFLE) printre indicatorii de

    sanatate raportati in baza de date privind

    sanatatea. Pana in anul 1999, tarile OECD

    care aveau de raportat astfel de estimari

    ale DFLE erau in numar de douasprezece.

    Astazi, estimarile privind DFLE sunt

    disponibile pentru 49 de tari.

    Dezavantajul acestui indicator este

    faptul ca nu este sensibil la diferentele inseveritatea/gravitatea incapacitatii

    populatiei.

    FIGURA 1 RELATIA DINTRE HEALTH EXPECTANCIES SI

    HEALTH GAPS

    Curbele de supravietuire, sperantele de sanatate si pierderile de sanatate

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

    varsta

    su

    p

    ravietuitor

    C

    A

    sanatate buna

    alte stari de

    sanatate

    B

    2Sanders BS 1964. Measuring community health levels. American Journal of Public Health, 54: 1063-10703 Robine JM, Romieu I, Cambois E 1999 Health expectancy indicators. Bulletin of World Health Organization 77 (2): 181-185

    Sursa:Colin Mathers, Theo Vos, Chris Stevenson / The burden of disease and injuryin Australia, Canberra, 1999 http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia.pdf

  • 7/25/2019 Indicatori in Sanatate

    3/5

    17

    S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006

    In Romania, un astfel de indicator

    care sa masoare speranta de viata

    sanatoasa, avand la baza metoda Sullivan,

    a fost publicat de Centrul de Calcul,

    Statistica Sanitara si DocumentareMedicala4 . Datele pentru anul 1994 sunt

    prezentate in Tabelul 1.

    Speranta de viata sanatoasa este cu

    13 ani mai scazuta la 0 ani (la nastere)

    sau cu 19% mai mica decat indicele

    sintetic al sperantei de viata la nastere.

    Disability Adjusted Life Expec-

    tation (DALE)apartine familiei health

    expectancies, sperantei de a fi sanatos,

    fiind exprimat in numarul de ani asteptat

    de a fi traiti in deplina sanatate. Principala

    sa calitatea este luarea in considerare a

    severitatii bolii.

    Tabelul 2 prezinta DALE calculat

    pent ru 191 de ta ri 5 , in anul 1999,

    prezentat selectiv.

    Acest indicator are doua avantaje

    fata de alte masuratori sumare ale starii

    de sanatate:

    1. este relativ usor de explicat con-

    ceptul de ani de viata sanatosi astep-

    tati pentru o audienta care nu este

    familiarizata cu tehnica de calcul;

    2. indicatorul se exprima in unitati usor

    de interpretat ani de viata

    asteptati.

    In 1999, speranta de viata la nastere

    pentru ambele sexe in Romania era de

    circa 70 de ani, ceea ce inseamna ca

    speranta de viata sanatoasa era cu

    aproape 8 ani mai mica decat cea a

    indicatorul sintetic. Cei opt ani reprezinta

    in medie ani traiti in diferite stari de

    incapacitate. Diferenta de calcul intre cei

    doi indicatori, DFLE si DALE, consta in

    modul de calcul al anilor traiti in diferite

    stari de incapacitate. Primul ia in

    considerare prevalenta bolii, al doilea ia

    in considerare severitatea bolii prin

    TABELUL 1SPERANA DE VIA LA NATERE (EX) I S PERANADE VIA FR INCAPACITATE (ES) ANCHET SELECTIV PE 6.291DE PERSOANE DIN IUNIE 1994 - MEDIU NTRUNIT (ROMNIA)

    Not: x = vrsta n ani

    unde: Ex = sperana de via la natere/sau durata

    medie de via

    Es = Sperana de via fr incapacitate

    TABELUL 2DALE, 1999, IN DIFERITE TARI ALE LUMII

    Nota: DALE speranta de viata la nastere ajustata in functie de incapacitate,

    in statele membre OMS.

    Sursa: World Health Report 2000 - The Lancet vol. 357 May 26,2001

    4 Petru Muresan, Ioana Pertache -Starea

    de sanatate a populatiei din Romania la

    finele secolului XIX si in secolul XX 1870-

    2000, Centrul de Calcul, Statistica

    Sanitara si Documentare Medicala, an

    2002, p37.5The Lancet, vol 357, May 26, 2001

    World Health Report 2000, Health life expectancy

    in 191 countries, 1999: 1688

    Ex

    xEsEx 100)(%*

    =

    Vrst Ex E_sntoas Ex-Es %*

    0 69,8 56,7 13,1 18,85 66,9 53,1 13,8 20,6

    10 62,1 50,4 11,7 18,8

    15 57,2 47,3 9,9 17,3

    20 52,4 45,8 6,6 12,6

    25 47,6 39,4 8,2 17,3

    30 42,9 32,8 10,1 23,7

    35 38,3 26,2 12,0 31,5

    40 33,7 21,3 12,5 36,9

    45 29,4 16,6 12,8 43,5

    50 25,2 12,9 12,3 48,6

    55 21,2 9,1 12,2 57,4

    60 17,5 5,8 11,7 66,9

    65 14,0 3,7 10,3 73,6

    70 10,8 3,1 7,7 71,4

    75 8,0 1,9 6,1 76,2

    Rangul statelor membre DALE (ani) Rangul statelor membre DALE (ani)

    1. Japonia 74,5 45. Polonia 66,22. Austria 73,2 46. Yugoslavia 66,1

    3.Frana 73,1 .

    4.Suedia 73,0 56. Bosnia Herzegovina 64,9

    5.Spania 72,8 . .

    6.Italia 72,7 60. Bulgaria 64,4

    7.Grecia 72,5 . .

    8.Elveia 72,5 62. Ungaria 64,1

    9.Monaco 72,4 63. Lituania 64,1

    10.Andora 72,3 . .

    11.San Marino 72,3 70. Ucraina 63,0

    12.Canada 72,0 . .

    13.Olanda 72,0 73. Turcia 62,9

    14.Regatul Unit 71,7 . .

    15.Norvegia 71,7 78. Mauritius 62,7

    16.Belgia 71,6 79. Republica Dominican 62,517.Austria 71,6 80. Romnia 62,3

    18.Luxemburg 71,1 81.China 62,3

    19.Islanda 70,8 82.Letonia 62,2

    20.Finlanda 70,5 83.Belarus 61,7

    21.Malta 70,5 . .

    22.Germania 70,4 88. Republica Moldova 61,5

    23.Israel 70,4 .. .

    24.USA 70,0 91. Federaia Rus 61,3

    . . .. .

    28. Danemarca 69,4 102. Albania 60,0

    29.Portugalia 69,3 . .

    . . 188. Zambia 30.3

    34.Slovenia 68,4 189.Malawi 29,4

    35.Republica Ceh 68,0 190.Niger 29,1

    . . 191.Siera Leone 25,9

  • 7/25/2019 Indicatori in Sanatate

    4/5

    S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006

    :

    18

    utilizarea unor ponderi in functie de

    gravitate.

    INDICATORI DIN CATEGORIA

    HEALTH GAPS

    Disabi li ty Adjust ed Li fe Year

    (DALY)masoara pierderile in sanatate,

    diferenta dintre sanatatea actuala a

    populatiei si anumite limite opt ime-posibile, stabilite. Combina pierderea de

    vieti prin decese premature, cu anii traiti

    in incapacitate. Este folosit de decidenti

    ca un instrument pentru selectarea

    interventiilor ce trebuie finantate public.

    Ttrebuie acordata prioritate acelor boli

    care pot fi tratate sau prevenite cel mai

    usor si cu cheltuieli mai mici. Conceptul

    a fost dezvoltat in 1993 de catre World

    Bank si Harvard School of Public

    Healthprin completarea si sistematizarea

    unor incercari mai vechi de a crea unindicator care sa combine mortalitatea,

    morbiditatea si alterarea comporta-

    mentului sau a facultatilor motrice. Se

    calculeaza astfel: DALY = YLL + YLD,

    unde YLL = anii de viata pierduti (years

    of life lost) ca urmare a deceselor, si YLD

    = anii traiti cu incapacitate (years livedwith disability) sau cu alterarea comporta-

    mentului si/sau a facultatilor motrice.

    In timp ce primii indicatori din

    categoria Health expectanciesmasoara

    anii de viata traiti fara incapacitate sau

    anii traiti in deplina stare de sanatate,

    indicatorii din categoria Health gaps

    insumeaza pierderile care se cumuleaza

    pr in deces si pr in di fe ri te star i de

    incapacitate sau stari morbide.

    Acest indicator a fost calculat in

    The European Health Report20026 cand

    s-au estimat, pentru anul 2000, circa 153

    milioane de ani de viata ajustati la

    incapacitate, ani care s-au pierdut fie

    datorita decesului, fie datorita cazurilor

    noi de imbolnavire sau accidente surve-

    nite in ultimul an. Pentru regiunea

    europeana in totalitate, bolile cardiovas-

    culare reprezinta povara cea mai grea

    pentru starea de sanatate a populatiei,

    urmata de bolile neuropsihice, accidente

    si tumori maligne (Tabelul 3).Intr-un alt raport din anul 1996

    privind prioritatile de sanatate nationale

    din Australia s-a prezentat povara

    principalelor boli exprimate prin DALY,

    in mod distinct pentru cele doua

    componente ale sale YLL (years of life

    lost) si YLD (years lived with disability)

    (Figura 2).

    Se poate constata cat din anii de

    viata ajustati la incapacitate se datoreaza

    deceselor premature YLL si cat noilor

    cazuri de imbolnaviri si accidente ce au

    survenit in acel an.

    DALY ia in considerare faptul ca

    orice problema de sanatate se rezuma la

    patru situatii posibile (deces, incapacitate

    inainte de deces, incapacitate permanenta

    sau reinsanatosire completa) Figura 3.

    DALY ia in considerare toate cele

    patru situatii sau se poate rezuma la a

    calcula cat se pierde prin deces, si cat

    printr-o anumita forma de incapacitate.

    Health Adjusted Life Expectancy

    (HALE) extinde conceptul DALY prin

    6The European Health Report 2002, WHO Regional Office for Europe, Copenhagen, WHO Regional Publications, European Series,

    No.97

    TABELUL 3POVARA BOLILOR CE DUC LA PIERDERI IN ANI DE VIATPRIN DECES SI ALTERAREA STRII DE SANATATE, ANUL 2000

    Sursa: The world health report 2001. Mental health: new understanding, newhope.Geneva, World Health Organization, 2001

    FIGURA 2POVARA BOLILOR SI A ACCIDENTELOR IN AUSTRALIA,

    1996, MASURATAPRIN DALY

    0 200 400 600 800

    Astm

    Sanatate mentala

    Diabet

    Accidente

    Alte cauze

    Tumori

    Boli cardio-vasculare

    YLL

    YLD

    Sursa: Colin Mathers, Theo Vos, Chris Stevenson / The burden of disease and injury inAustralia, Canberra, 1999 http:/ /www.aihw.gov.au/publications/health/bdia.pdf

  • 7/25/2019 Indicatori in Sanatate

    5/5

    19

    S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006

    utilizarea unei masuri mai cuprinzatoare

    referitoare la anii care se pierd datorita

    reducerii capacitatii functionale a

    individului.

    Acest indicator reprezinta numarulde ani echivalenti de viata pierduti prin

    boala si accidente. Modul de calcul este

    asemanator cu al indicatorului DALY, cu

    singura deosebire ca modalitatea de

    cuantificare a morbiditatii este alta. DALY

    a fost dezvoltat si promovat de

    Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)

    si Harvard School of Public Health,

    utilizand incidenta pentru a descrie

    morbiditatea.

    HALE a fost dezvoltat in Canada si

    Australia prin extinderea preocuparii de

    masurare a morbiditatii prin dezvoltarea

    unui sistem de masurare si clasificare a

    sanatatii functionale [CLAMES

    Classification and Measurement (of

    func tional heal th )] care acopera

    consecintele bolii asupra vietii de zi cu

    zi, in termeni ai sanatatii dependente de

    functionalitatea fizica, mintala si sociala.

    Sanatatea functionala este importanta atat

    pentru individ, scopul lui fiind ca o

    perioada cat mai lunga de timp sa fieindependent functional. Sanatatea

    functionala este importanta si pentru

    analizele din domeniul medical ca rezultat

    al diferitelor interventii; mentinerea

    sanatatii functionale este o provocare

    pentru societate, in special pentru acele

    societati aflate in plin proces de

    imbatranire.

    Acest indicator se calculeaza dupa

    formula HALY= YLL+YERF. Indicatorul

    se obtine prin insumarea YLL (Years of

    Life Lost) anii de viata pierduti, cu YERF(Year Equivalents Lost to reduced

    Functioning) anii echivalenti pierduti prin

    reducerea functionalitatii.

    In concluzie indicatorii prezentati,

    cat si altii care fac parte din cele doua

    mari categorii analizate, au fost conceputi

    pentru:

    a compara sanatatea unei populatii

    cu sanatatea altei populatii, utilizand

    aceeasi unitate de masura;

    compararea sanatatii aceleasi

    populatii la diferite momente in

    timp;

    identificarea si cuantificarea inega-litatilor in sanatatea diferitelor populatii;

    acordarea unei atentii speciale efectelor pe care diferitele stari de incapacitate le

    pot avea asupra starii de sanatate;

    evidentierea prioritatilor in ceea ce priveste planificarea si furnizarea serviciilor

    medicale;

    evidentierea prioritatilor de cercetare si dezvoltare in sectorul sanitar;

    imbunatatirea instruirii profesionale in domeniul sanatatii publice;

    analiza beneficiilor interventiilor pentru sanatate in analiza cost beneficiu.

    BIBLIOGRAFIE

    1. Population Health Impact of Disease in Canada (PHI)

    http://www.phac-aspc.gc.ca/phi-ispsummary_measures.html

    2. Healthy Life Years; In the core of the Lisbon Strategy

    http://europa.euint/

    comm/health/ph_information/indicators/lifeyears_en.htm

    3. Mesuring the Quality of Life: Rethinking the World Banks disability Adjusted Life

    Years

    http://www.rehab-international.org/publications/rivol49/measuringquality.html

    4. Population; Health and Human Well-being; Disability adjusted life year

    http://population.wri.org/pubs_context_text.cfm?ContentID=1366

    5. Data on the Healthy Life Years in the European Union

    http://europa.eu.int/comm/health/ph_information/indicators/lifeyears_data_en.htm

    6. WHO Issues New Healthy Life Expectancy Rankings; Japan Number One in New Healthy

    Life System

    http://www.who.int/inf-pr-2000/en/pr2000-life.html

    7. Theburden of disease and injury in Australia by Colin Mathers;Theo Vos;Chris Stevenson

    http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia/bdia.pdf

    8. The Disability-Adjusted Life Year (DALY) Definition, Measurement and Potential Use

    by Nuria Homedes

    http:www.worldbank.org/html/extdr/hnp/hddflash/workp/wp_00068.html

    FIGURA 3 ALTERNATIVELE STARII DE SANATATE DUPA O

    MBOLNAVIRE

    Cazul de mbolnvire

    DecesIncapacitate

    nainte dedeces

    Incapacitate

    permanent Rensntoire