indicatori in sanatate
TRANSCRIPT
-
7/25/2019 Indicatori in Sanatate
1/5
15
S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006
DiferDiferDiferDiferDiferente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculente in metodologia de calculal unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluaral unor indicatori de evaluare ae ae ae ae asanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatieisanatatii populatiei
Cercet. St. I Ec. Dr. Valentina Mihaila SNSPMS
The article presents the existing differences from the methodological point of
view between some indicators measuring population health status. From the amount
of the indicators used with this purpose, the article presents differences between
DFLE, DALE, DALY, HALE together with the exemplification regarding theoutcomes interpretation.
Keywords:Disability Free Life Expectancy (DFLE), Disability-Adjusted Life
Expectancy (DALE), Disability-Adjusted Life Year (DALY), Health Adjusted Life
Expectancy (HALE)
Metodele cele mai simple si mai larg utilizate pentru a furniza statisticiprivind sanatatea populatiei se bazeaza
pe agregarea datelor individuale cu
scopul de a genera proportii din populatia
generala, pe grupe de varsta si sexe
afectate de o anumita problema de
sanatate. Aceasta abordare devine greoaie
cand un numar tot mai mare de probleme
de sanatate trebuie monitorizate si cand
se doresc comparatii temporale intre
grupe de populatie. Suntem in fata unui
numar imens de date statistice care
trebuie comparate.
In ultimele decenii a existat un
interes crescut in dezvoltarea, calcularea
si utilizarea unor metode de masurare
sumara a sanatatii1
. Multitudinea deindicatori elaborati pot fi clasificati in
doua mari categorii: health expectancies
(sperantele de sanatate) si health gap
(pierderea in sanatate).
Heal th expectancies cuprind
indicatori precum: disability free life
expectancy DFLE (speranta de viata
fara incapacitate), active life expectancy
ALE(speranta de viata activa), disability-
adjusted life expectancy DALE(speranta de viata ajustata in functie de
incapacitate). Sperantele de sanatate
reprezinta un concept cuprinzand
indicatori ce estimeaza timpul mediu
(numarul mediu de ani) pe care o
persoana se astepta sa-i traiasca intr-o
anumita stare de sanatate. Acesti indicatori
extind conceptul de speranta de viata
care se refera la numarul mediu de ani
traiti de o persoana, indiferent de starea
de sanatate, la asteptarile de a trai in
diferite stari de sanatate bine definite.
Health gap cuprinde indicatori
precum: disability-adjusted life years
DA LY (anii de viata ajustati cu
incapacitate), health adjusted life
expectancy HALE (speranta de viata
ajustata in functie de starea de sanatate).
In epidemiologie se utilizeaza conceptulde ani de viata potentiali pierduti pentru
a masura povara mortalitatii prin diferite
cauze de deces. Aceasta masura descrie
anii pierduti din viata unei persoane,
care se plaseaza intre varsta ei reala la
deces si o varsta aleasa in mod arbitrar
ca standard, varsta inainte de care
decesul este considerat prematur (in mod
curent se alege varsta de 65 sau 75 de
ani). Notiunea este utilizata pentru a
masura mortalitatea prematura.Pierderile
in sanatateextind notiunea de pierdere
in anii de viata ca urmare a mortalitatii
premature la pierderi care au loc ca
urmare a anilor traiti in diferite stari de
sanatate, altele decat sanatatea excelenta;
altfel spus, pierderi ca urmare a anilor
traiti in diferite stari de incapacitate. Cel
mai cunoscut indice utilizat si apartinand
acestei categorii esteDALY Disability-
Adjusted Life Year. Acest indice a fost
utilizat de Banca Mondiala in politica de
investitii in sanatate si pentru a informa
asupra prioritatilor in cercetarea pentru
sanatate si asupra prioritatilor in ceea ce
priveste dezvoltarea programelor de
sanatate internationale. Un alt indice foarte
cunoscut este Health Adjusted Life
Expectancy (HALE) care pleaca de la
modul de calcul al indicatoruluiDALY,
dar utilizeaza o alta modalitate decuantificare a starilor de incapacitate.
Diferentele dintre indicatorii
apartinand celor doua categorii
health expectanciessi health gaps
Relatia dintre health expectanciessi
health gapspoate fi ilustrata (Figura 1)
utilizand curba de supravietuire a unei
populatii, din tabela de mortalitate.
Curba care se invecineaza cu zona
C reprezinta curba de supravietuire dintr-o tabela uzuala de mortalitate, fiind
proportia celor care raman in viata sub
efectul legii de mortalitate. Zona A+B de
sub curba, reprezinta speranta de1 http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia/bdia-c01.pdf
-
7/25/2019 Indicatori in Sanatate
2/5
S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006
16
viata la nastere si la diferite varste,
indiferent de starea de sanatate a persoa-
nelor, care poate fi o stare de sanatate
excelenta, zona A, dar si cu diferite
incapacitati, zona B.
Health expectanciesmasoara aria de
sub curba de supravietuire (curba cu
nivelul cel mai inalt) prin indicatori care
fie acorda pentru diferite stari de
incapacitate ponderea 0 (este vorba
despre anii traiti in zona B), asa cum se
intampla in calcului DFLE disability free
life expectancy (speranta de viata fara
incapacitate) sau, altfel spus, speranta deviata sanatoasa; sau se iau in considerare
si ponderi din zona B, cum este cazul
indicatorului DALE disability-adjusted
life expectancy(speranta de viata ajustata
in functie de incapacitate). Pentru a
calcula DALE, anii traiti in zona B intr-o
stare de ill-health, ceea ce reprezinta anii
in care o persoana nu este capabila sa
functioneze normal si fara durere, sunt
ponderati in functie de gravitatea bolii si
scazuti din speranta de viata totala,
obtinand ani de viata echivalenti traiti instare de sanatate. Diferenta dintre DFLE
si DALE consta in faptul ca primul se
bazeaza pe mortalitate si prevalenta
bolilor, iar al doilea incorporeaza in struc-
tura sa atat mortalitatea cat si severitatea
bolii cuantificata prin acordarea unor
ponderi.
Health gaps masoara diferenta
dintre numarul mediu de ani traiti de o
populatie si tinte ideale fixate de noi pentru
sanatatea populatiei. Astfel, daca idealul
reprezinta atingerea varstei de 95 de ani
in buna sanatate, urmat de deces, atunci
pierderile prin deces ar fi cele aflate peste
curba de supravietuire, respectiv zona C
din Figura 1. Pierderile in sanatate ar fireprezentate de zona C, plus unele ponderi
din zona B in care populatia se afla in
diferite stari de sanatate, altele decat cea
excelenta. Altfel spus, health gaps
masoara pierderile prin deces si pierderile
prin diferite stari ale sanatatii, altele decat
cea excelenta, fata de o tinta ideala de
sanatate fixata de noi.
Mentionam existenta si a altor
indicatori utilizati pentru a descrie starea
de sanatate, acestia putand fi inclusi inuna din cele doua mari categorii descrise
mai sus. Exemplificam in cele ce urmeaza
indicatorii din cele doua categorii analizate
mai sus.
INDICATORI DIN CATEGORIA
HEALTH EXPECTANCIES
Disability Free Life Expectancy
(DFLE) metoda Sullivan masoara
speranta de viata sanatoasa indicand
numarul mediu al anilor pe care o persoa-
na se asteapta sa-i traiasca fara incapa-
citate, daca modelul curent de mortalitate
si morbiditate continua sa persiste.
Metoda combinarii datelor de pre-
valenta pentru starea de sanatate a
populatiei cu datele de mortalitate dintr-o
tabela de mortalitate pentru a generaestimarea anilor de viata asteptati in
diferite stari de sanatate a fost propusa
pentru prima data in 1960 (Sanders,
1964)2, apoi metoda a fost dezvoltata in
perioada1966-1971 de Sullivan. DFLE a
fost calculat pentru un numar de tari in
anii 80, iar dupa un numar de ani, in 1989,
a luat fiinta o retea de cercetare
internationala, The Network on Health
Expectancy (Rseau Esprance de Vie en
Sant REVES). Obiectivul acestei retele
a fost de a promova utilizarea conceptuluihealth expectancies si de a-l folosi la
descrierea sanatatii populatiei precum si
ca un instrument de planificare sanitara.
REVES si-a focalizat eforturile spre
armonizarea metodelor de calcul si identi-
ficarea conditiilor necesare pentru com-
pararea valorilor estimate pentru diferite
tari si pentru aceeasi tara de-a lungul
timpului. Din anii 80, asistam la o crestere
spectaculoasa a calculelor health expec-
tancyefectuate in principal prin utilizarea
metodei Sullivan (Robine 1999)3.
In 1993, OECD a inclus calculul
indicatorului Disability-Free Life
Expectancy (DFLE) printre indicatorii de
sanatate raportati in baza de date privind
sanatatea. Pana in anul 1999, tarile OECD
care aveau de raportat astfel de estimari
ale DFLE erau in numar de douasprezece.
Astazi, estimarile privind DFLE sunt
disponibile pentru 49 de tari.
Dezavantajul acestui indicator este
faptul ca nu este sensibil la diferentele inseveritatea/gravitatea incapacitatii
populatiei.
FIGURA 1 RELATIA DINTRE HEALTH EXPECTANCIES SI
HEALTH GAPS
Curbele de supravietuire, sperantele de sanatate si pierderile de sanatate
0
20
40
60
80
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
varsta
su
p
ravietuitor
C
A
sanatate buna
alte stari de
sanatate
B
2Sanders BS 1964. Measuring community health levels. American Journal of Public Health, 54: 1063-10703 Robine JM, Romieu I, Cambois E 1999 Health expectancy indicators. Bulletin of World Health Organization 77 (2): 181-185
Sursa:Colin Mathers, Theo Vos, Chris Stevenson / The burden of disease and injuryin Australia, Canberra, 1999 http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia.pdf
-
7/25/2019 Indicatori in Sanatate
3/5
17
S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006
In Romania, un astfel de indicator
care sa masoare speranta de viata
sanatoasa, avand la baza metoda Sullivan,
a fost publicat de Centrul de Calcul,
Statistica Sanitara si DocumentareMedicala4 . Datele pentru anul 1994 sunt
prezentate in Tabelul 1.
Speranta de viata sanatoasa este cu
13 ani mai scazuta la 0 ani (la nastere)
sau cu 19% mai mica decat indicele
sintetic al sperantei de viata la nastere.
Disability Adjusted Life Expec-
tation (DALE)apartine familiei health
expectancies, sperantei de a fi sanatos,
fiind exprimat in numarul de ani asteptat
de a fi traiti in deplina sanatate. Principala
sa calitatea este luarea in considerare a
severitatii bolii.
Tabelul 2 prezinta DALE calculat
pent ru 191 de ta ri 5 , in anul 1999,
prezentat selectiv.
Acest indicator are doua avantaje
fata de alte masuratori sumare ale starii
de sanatate:
1. este relativ usor de explicat con-
ceptul de ani de viata sanatosi astep-
tati pentru o audienta care nu este
familiarizata cu tehnica de calcul;
2. indicatorul se exprima in unitati usor
de interpretat ani de viata
asteptati.
In 1999, speranta de viata la nastere
pentru ambele sexe in Romania era de
circa 70 de ani, ceea ce inseamna ca
speranta de viata sanatoasa era cu
aproape 8 ani mai mica decat cea a
indicatorul sintetic. Cei opt ani reprezinta
in medie ani traiti in diferite stari de
incapacitate. Diferenta de calcul intre cei
doi indicatori, DFLE si DALE, consta in
modul de calcul al anilor traiti in diferite
stari de incapacitate. Primul ia in
considerare prevalenta bolii, al doilea ia
in considerare severitatea bolii prin
TABELUL 1SPERANA DE VIA LA NATERE (EX) I S PERANADE VIA FR INCAPACITATE (ES) ANCHET SELECTIV PE 6.291DE PERSOANE DIN IUNIE 1994 - MEDIU NTRUNIT (ROMNIA)
Not: x = vrsta n ani
unde: Ex = sperana de via la natere/sau durata
medie de via
Es = Sperana de via fr incapacitate
TABELUL 2DALE, 1999, IN DIFERITE TARI ALE LUMII
Nota: DALE speranta de viata la nastere ajustata in functie de incapacitate,
in statele membre OMS.
Sursa: World Health Report 2000 - The Lancet vol. 357 May 26,2001
4 Petru Muresan, Ioana Pertache -Starea
de sanatate a populatiei din Romania la
finele secolului XIX si in secolul XX 1870-
2000, Centrul de Calcul, Statistica
Sanitara si Documentare Medicala, an
2002, p37.5The Lancet, vol 357, May 26, 2001
World Health Report 2000, Health life expectancy
in 191 countries, 1999: 1688
Ex
xEsEx 100)(%*
=
Vrst Ex E_sntoas Ex-Es %*
0 69,8 56,7 13,1 18,85 66,9 53,1 13,8 20,6
10 62,1 50,4 11,7 18,8
15 57,2 47,3 9,9 17,3
20 52,4 45,8 6,6 12,6
25 47,6 39,4 8,2 17,3
30 42,9 32,8 10,1 23,7
35 38,3 26,2 12,0 31,5
40 33,7 21,3 12,5 36,9
45 29,4 16,6 12,8 43,5
50 25,2 12,9 12,3 48,6
55 21,2 9,1 12,2 57,4
60 17,5 5,8 11,7 66,9
65 14,0 3,7 10,3 73,6
70 10,8 3,1 7,7 71,4
75 8,0 1,9 6,1 76,2
Rangul statelor membre DALE (ani) Rangul statelor membre DALE (ani)
1. Japonia 74,5 45. Polonia 66,22. Austria 73,2 46. Yugoslavia 66,1
3.Frana 73,1 .
4.Suedia 73,0 56. Bosnia Herzegovina 64,9
5.Spania 72,8 . .
6.Italia 72,7 60. Bulgaria 64,4
7.Grecia 72,5 . .
8.Elveia 72,5 62. Ungaria 64,1
9.Monaco 72,4 63. Lituania 64,1
10.Andora 72,3 . .
11.San Marino 72,3 70. Ucraina 63,0
12.Canada 72,0 . .
13.Olanda 72,0 73. Turcia 62,9
14.Regatul Unit 71,7 . .
15.Norvegia 71,7 78. Mauritius 62,7
16.Belgia 71,6 79. Republica Dominican 62,517.Austria 71,6 80. Romnia 62,3
18.Luxemburg 71,1 81.China 62,3
19.Islanda 70,8 82.Letonia 62,2
20.Finlanda 70,5 83.Belarus 61,7
21.Malta 70,5 . .
22.Germania 70,4 88. Republica Moldova 61,5
23.Israel 70,4 .. .
24.USA 70,0 91. Federaia Rus 61,3
. . .. .
28. Danemarca 69,4 102. Albania 60,0
29.Portugalia 69,3 . .
. . 188. Zambia 30.3
34.Slovenia 68,4 189.Malawi 29,4
35.Republica Ceh 68,0 190.Niger 29,1
. . 191.Siera Leone 25,9
-
7/25/2019 Indicatori in Sanatate
4/5
S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006
:
18
utilizarea unor ponderi in functie de
gravitate.
INDICATORI DIN CATEGORIA
HEALTH GAPS
Disabi li ty Adjust ed Li fe Year
(DALY)masoara pierderile in sanatate,
diferenta dintre sanatatea actuala a
populatiei si anumite limite opt ime-posibile, stabilite. Combina pierderea de
vieti prin decese premature, cu anii traiti
in incapacitate. Este folosit de decidenti
ca un instrument pentru selectarea
interventiilor ce trebuie finantate public.
Ttrebuie acordata prioritate acelor boli
care pot fi tratate sau prevenite cel mai
usor si cu cheltuieli mai mici. Conceptul
a fost dezvoltat in 1993 de catre World
Bank si Harvard School of Public
Healthprin completarea si sistematizarea
unor incercari mai vechi de a crea unindicator care sa combine mortalitatea,
morbiditatea si alterarea comporta-
mentului sau a facultatilor motrice. Se
calculeaza astfel: DALY = YLL + YLD,
unde YLL = anii de viata pierduti (years
of life lost) ca urmare a deceselor, si YLD
= anii traiti cu incapacitate (years livedwith disability) sau cu alterarea comporta-
mentului si/sau a facultatilor motrice.
In timp ce primii indicatori din
categoria Health expectanciesmasoara
anii de viata traiti fara incapacitate sau
anii traiti in deplina stare de sanatate,
indicatorii din categoria Health gaps
insumeaza pierderile care se cumuleaza
pr in deces si pr in di fe ri te star i de
incapacitate sau stari morbide.
Acest indicator a fost calculat in
The European Health Report20026 cand
s-au estimat, pentru anul 2000, circa 153
milioane de ani de viata ajustati la
incapacitate, ani care s-au pierdut fie
datorita decesului, fie datorita cazurilor
noi de imbolnavire sau accidente surve-
nite in ultimul an. Pentru regiunea
europeana in totalitate, bolile cardiovas-
culare reprezinta povara cea mai grea
pentru starea de sanatate a populatiei,
urmata de bolile neuropsihice, accidente
si tumori maligne (Tabelul 3).Intr-un alt raport din anul 1996
privind prioritatile de sanatate nationale
din Australia s-a prezentat povara
principalelor boli exprimate prin DALY,
in mod distinct pentru cele doua
componente ale sale YLL (years of life
lost) si YLD (years lived with disability)
(Figura 2).
Se poate constata cat din anii de
viata ajustati la incapacitate se datoreaza
deceselor premature YLL si cat noilor
cazuri de imbolnaviri si accidente ce au
survenit in acel an.
DALY ia in considerare faptul ca
orice problema de sanatate se rezuma la
patru situatii posibile (deces, incapacitate
inainte de deces, incapacitate permanenta
sau reinsanatosire completa) Figura 3.
DALY ia in considerare toate cele
patru situatii sau se poate rezuma la a
calcula cat se pierde prin deces, si cat
printr-o anumita forma de incapacitate.
Health Adjusted Life Expectancy
(HALE) extinde conceptul DALY prin
6The European Health Report 2002, WHO Regional Office for Europe, Copenhagen, WHO Regional Publications, European Series,
No.97
TABELUL 3POVARA BOLILOR CE DUC LA PIERDERI IN ANI DE VIATPRIN DECES SI ALTERAREA STRII DE SANATATE, ANUL 2000
Sursa: The world health report 2001. Mental health: new understanding, newhope.Geneva, World Health Organization, 2001
FIGURA 2POVARA BOLILOR SI A ACCIDENTELOR IN AUSTRALIA,
1996, MASURATAPRIN DALY
0 200 400 600 800
Astm
Sanatate mentala
Diabet
Accidente
Alte cauze
Tumori
Boli cardio-vasculare
YLL
YLD
Sursa: Colin Mathers, Theo Vos, Chris Stevenson / The burden of disease and injury inAustralia, Canberra, 1999 http:/ /www.aihw.gov.au/publications/health/bdia.pdf
-
7/25/2019 Indicatori in Sanatate
5/5
19
S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C S N T A T E P U B L I C Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006Management n sntate 4/2006
utilizarea unei masuri mai cuprinzatoare
referitoare la anii care se pierd datorita
reducerii capacitatii functionale a
individului.
Acest indicator reprezinta numarulde ani echivalenti de viata pierduti prin
boala si accidente. Modul de calcul este
asemanator cu al indicatorului DALY, cu
singura deosebire ca modalitatea de
cuantificare a morbiditatii este alta. DALY
a fost dezvoltat si promovat de
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
si Harvard School of Public Health,
utilizand incidenta pentru a descrie
morbiditatea.
HALE a fost dezvoltat in Canada si
Australia prin extinderea preocuparii de
masurare a morbiditatii prin dezvoltarea
unui sistem de masurare si clasificare a
sanatatii functionale [CLAMES
Classification and Measurement (of
func tional heal th )] care acopera
consecintele bolii asupra vietii de zi cu
zi, in termeni ai sanatatii dependente de
functionalitatea fizica, mintala si sociala.
Sanatatea functionala este importanta atat
pentru individ, scopul lui fiind ca o
perioada cat mai lunga de timp sa fieindependent functional. Sanatatea
functionala este importanta si pentru
analizele din domeniul medical ca rezultat
al diferitelor interventii; mentinerea
sanatatii functionale este o provocare
pentru societate, in special pentru acele
societati aflate in plin proces de
imbatranire.
Acest indicator se calculeaza dupa
formula HALY= YLL+YERF. Indicatorul
se obtine prin insumarea YLL (Years of
Life Lost) anii de viata pierduti, cu YERF(Year Equivalents Lost to reduced
Functioning) anii echivalenti pierduti prin
reducerea functionalitatii.
In concluzie indicatorii prezentati,
cat si altii care fac parte din cele doua
mari categorii analizate, au fost conceputi
pentru:
a compara sanatatea unei populatii
cu sanatatea altei populatii, utilizand
aceeasi unitate de masura;
compararea sanatatii aceleasi
populatii la diferite momente in
timp;
identificarea si cuantificarea inega-litatilor in sanatatea diferitelor populatii;
acordarea unei atentii speciale efectelor pe care diferitele stari de incapacitate le
pot avea asupra starii de sanatate;
evidentierea prioritatilor in ceea ce priveste planificarea si furnizarea serviciilor
medicale;
evidentierea prioritatilor de cercetare si dezvoltare in sectorul sanitar;
imbunatatirea instruirii profesionale in domeniul sanatatii publice;
analiza beneficiilor interventiilor pentru sanatate in analiza cost beneficiu.
BIBLIOGRAFIE
1. Population Health Impact of Disease in Canada (PHI)
http://www.phac-aspc.gc.ca/phi-ispsummary_measures.html
2. Healthy Life Years; In the core of the Lisbon Strategy
http://europa.euint/
comm/health/ph_information/indicators/lifeyears_en.htm
3. Mesuring the Quality of Life: Rethinking the World Banks disability Adjusted Life
Years
http://www.rehab-international.org/publications/rivol49/measuringquality.html
4. Population; Health and Human Well-being; Disability adjusted life year
http://population.wri.org/pubs_context_text.cfm?ContentID=1366
5. Data on the Healthy Life Years in the European Union
http://europa.eu.int/comm/health/ph_information/indicators/lifeyears_data_en.htm
6. WHO Issues New Healthy Life Expectancy Rankings; Japan Number One in New Healthy
Life System
http://www.who.int/inf-pr-2000/en/pr2000-life.html
7. Theburden of disease and injury in Australia by Colin Mathers;Theo Vos;Chris Stevenson
http://www.aihw.gov.au/publications/health/bdia/bdia.pdf
8. The Disability-Adjusted Life Year (DALY) Definition, Measurement and Potential Use
by Nuria Homedes
http:www.worldbank.org/html/extdr/hnp/hddflash/workp/wp_00068.html
FIGURA 3 ALTERNATIVELE STARII DE SANATATE DUPA O
MBOLNAVIRE
Cazul de mbolnvire
DecesIncapacitate
nainte dedeces
Incapacitate
permanent Rensntoire