india În cultura lui eminescu

5
India în cultura lui Eminescu Conferinţă ţinută (posibil) la 27 octombrie 1972 la Festivalul de poezie de la Iaşi Înrudirea gândirii eminesciene cu filozofia indiană a fost semnalată pentru prima oară în 1889, de către un gazetar craiovean, Gheorghe D. Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I într-o traducere germană a Rgvedei . În secolul care a urmat, mai mulţi exegeţi români şi străini s-au preocupat de sursele indiene ale inspiraţiei poetului român. Ca rezultat, aproape douăzeci de opere eminesciene, scrise între 1870 şi 1887, au fost puse sub semnul influenţei indiene. În unele lucrări, Eminescu se referă explicit la India, iar în altele, legăturile se manifestă prin idei sau prin texte. Apariţia atât de frecventă şi pe o perioadă atât de lungă a ideilor indiene nu se remarcă la nici un alt scriitor român, fapt care indică o preocupare statornică şi o cunoaştere amplă a[le] lui Eminescu în domeniul literaturii indiene. Dar materialele biografice nu furnizează decât informaţiile rudimentare despre această latură a culturii poetului. Din aceste surse reies doar câteva fapte concrete: Eminescu a fost pasionat de filozofia budistă, a citit piesa Sakuntala a lui Kalidasa şi a asistat la unele cursuri de literatură indiană ţinute de prof. Weber în cadrul Universităţii din Berlin. Cercetările operelor şi manuscriselor eminesciene au stabilit ulterior câteva surse indiene ale inspiraţiei lui Eminescu, de exemplu, istoria buddhismului indian a lui E. Burnouf şi traducerea germană a unor imnuri vedice. La acestea se pot adăuga şi un număr de texte şi comentarii în limbile germană şi franceză, care erau răspândite pe vremea lui Eminescu şi au putut astfel să-i fie accesibile. Din informaţiile bibliografice pe care le avem la dispoziţie, se poate constata că Eminescu avea posibilitatea la acea dată să cunoască prin traduceri în limbile europene de mare circulaţie Rgveda şi comentariile ei, Yajurveda , câteva Upanisade importante, fragmente din eposurile Ramayana şi Mahabharata , îndeosebi Bhagavad-gita ,

Upload: andrei-baciu

Post on 29-Sep-2015

10 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

t

TRANSCRIPT

India n cultura lui EminescuConferin inut (posibil) la 27 octombrie 1972 la Festivalul de poezie de la Iai

nrudirea gndirii eminesciene cu filozofia indian a fost semnalat pentru prima oar n 1889, de ctre un gazetar craiovean, Gheorghe D. Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I ntr-o traducere german aRgvedei. n secolul care a urmat, mai muli exegei romni i strini s-au preocupat de sursele indiene ale inspiraiei poetului romn. Ca rezultat, aproape douzeci de opere eminesciene, scrise ntre 1870 i 1887, au fost puse sub semnul influenei indiene. n unele lucrri, Eminescu se refer explicit la India, iar n altele, legturile se manifest prin idei sau prin texte.

Apariia att de frecvent i pe o perioad att de lung a ideilor indiene nu se remarc la nici un alt scriitor romn, fapt care indic o preocupare statornic i o cunoatere ampl a[le] lui Eminescu n domeniul literaturii indiene. Dar materialele biografice nu furnizeaz dect informaiile rudimentare despre aceast latur a culturii poetului. Din aceste surse reies doar cteva fapte concrete: Eminescu a fost pasionat de filozofia budist, a citit piesaSakuntalaa lui Kalidasa i a asistat la unele cursuri de literatur indian inute de prof. Weber n cadrul Universitii din Berlin.

Cercetrile operelor i manuscriselor eminesciene au stabilit ulterior cteva surse indiene ale inspiraiei lui Eminescu, de exemplu, istoria buddhismului indian a lui E. Burnouf i traducerea german a unor imnuri vedice. La acestea se pot aduga i un numr de texte i comentarii n limbile german i francez, care erau rspndite pe vremea lui Eminescu i au putut astfel s-i fie accesibile. Din informaiile bibliografice pe care le avem la dispoziie, se poate constata c Eminescu avea posibilitatea la acea dat s cunoasc prin traduceri n limbile europene de mare circulaieRgvedai comentariile ei,Yajurveda, ctevaUpanisadeimportante, fragmente din eposurileRamayanaiMahabharata, ndeosebiBhagavad-gita, ctevaPurane,Manava-dharma-sastra(Legile lui Manu), ase opere ale lui Kalidasa, istoria vieii lui Buddha, relatat nLalita-vistara, cartea fundamental budistDhammapadai o serie ntreag de lucrri despre istoria culturii indiene, inclusivAkademische Vorlerungen uber indische Literatur-geschichteal lui Weber. Analiza operelor eminesciene reveleaz faptul c Eminescu a parcurs o mare parte a acestor lucrri. De altminteri, intenionnd probabil s recurg la surse, el a nceput s nvee sanscrit i totodat s traduc gramatica limbii sanscrite a lui Fr. Bopp.

E de menionat c pe lng influena direct provenit din aceste izvoare, gndirea indian a putut s strbat n viziunea eminescian i pe cile indirecte, prin crile populare romne, crora li s-au integrat unele texte de obrie indian, de pildAlexandriaiVarlaam i Ioasafprecum i prin literatura romantic european, creat n epoca "Renaterii orientale". Un important izvor l constituie i filozofia lui Schopenhauer, conceput ntr-o mare msur dup filozofia buddhist i dup unele teorii aleUpanisadelorindiene.

Primele semne ale influenei indiene n opera eminescian se arat n scrierile din Viena. RomanulGeniu pustiu, nceput mai nainte, dar terminat la Viena, i poeziaVenere i Madon(1870) par a fi inspirate parial dinSakuntalalui Kalidasa, care a exercitat o mare influen i asupra marilor romantici germani ca Goethe i Herder. De altminteri, scena rentlnirii celor doi eroi din poemul Clin (1876) se aseamn, mai mult sau mai puin, cu ultimul act dinSakuntala. n poeziaIcoan i privaz, scris n acelai an cu acesta, Eminescu l proslvete pe poetul indian. De altminteri, prin atitudinea sa afectiv fa de natur nCezara,Lacul,Freamt de codruetc., poetul romn se apropie de cel indian, ceea ce constituie un paralelism interesant.

Tot n epoca vienez, gndirea buddhist i face prima apariie n viziunea eminescian i de atunci rmne venic legat de ea. Izvorul inspiraiei unor versuri dinEpigonii(1870) a fost urmrit mai de mult n Introducerea n teoria buddhismului indian a lui Burnouf (Paris, 1876), i pasiunea intens a lui Eminescu pentru Buddha i doctrina sa a fost semnalat de mai muli cronicari i exegei. E interesant de observat c primele scrieri inspirate din literatura buddhist, de ex.Andrei Mureanu(1869-1876),mprat i proletar(1874),Povestea indic(cca. 1877) iPatele(1878) se leag mai mult de idealismul social al lui Buddha, de preocuparea sa pentru mbuntirea vieii maselor indiene, despre care Eminescu a putut s se documenteze din lucrrile lui Burnouf i Weber. Iar n operele ulterioare,Rugciunea unui dac(1879),Glossa(1883) iOda n metru antic(1883), poetul e mai impresionat de etica i filozofia buddhist. In afar de acestea, Eminescu a folosit, pare-se, i unele mituri buddhiste ca materiale de construcie a cadrului fantastic dinSrmanul Dionis(1872).

Laolalt cu buddhismul, unul dintre sistemele "heterodoxe" ale filozofiei indiene, Eminescu s-a interesat i de sistemul "ortodox" al acestei filozofii, expus nBhagavad-gita,UpanisadeiManava-dharma-sastra. Concepiile indiene, pe care le-a ntlnit acolo, nemurirea sufletului, metempsihoza, omologarea ntre sufletul individual (atman) i cel universal (Brahman), raporturile ntre microtimp i macrotimp, trsturi importante ale filozofiei indiene, au conturat gndurile poetului i au contribuit la conceperea temelor eseniale ale unor lucrri, de exemplu,Srmanul Dionis,Umbra mea(1869-1870),Avatarii Faraonului Tla(anii petrecui la Viena i la Berlin),Archaeus(cca. 1875) iTa twam asi(1879).

Frmntarea lui Eminescu pentru a ptrunde n misterul creaiei ncepe aproximativ prin anul 1872, cnd el recurge la studiereaVedelor, pe care i le nsuete n anii de la Berlin, i astfel ajunge la ultima treapt a studiilor indianistice. Ca rezultat, geneza indian, conceput nRgvedai nManava-dharma-sastrase asimileaz viziunii eminesciene, i dup strdania de ani ntregi, se exprim nRugciunea unui dac(1879),Scrisoarea I(1881) iLuceafrul(1883).

nrudirea cosmogoniei eminesciene cu dou imnuri dinRgveda,Imnul ctre zeul necunoscut(Rv. X, 121) iImnul creaiunii(Rv. X, 129) s-a stabilit mai de mult. Dar confruntareaScrisorii Icu imaginile nceputului i sfritului lumii, cuprinse nLegile lui Manuaduce n lumin cteva puncte interesante de pornire, i astfel identific izvoarele unor motive nc nedeterminate din aceast poezie. ntre acestea se poate meniona motivul micrii "punctului "("deodat un punct se mic" etc), care apare n mod explicit n cartea sus-menionat.

De altfel, unele versuri din Luceafrul, "mii de ani treceau n tot attea clipe" sau "din chaos, Doamne, -am aprut/ i m-a ntoarce-n chaos'/ i din repaos m-am nscut,/ Mi-e sete de repaos", se leag strns de ideile aprute n acest text. Pe baza acetor asemnri se poate constata c Eminescu a cunoscut iLegile lui Manu, din traducerea german a lui J.Chr. Huttner (1797).

Versurile din aceste trei poezii legate deRgvedai deManava-dharma-sastrareleveaz cu ct exactitudine Eminescu a tradus termenii sanscrii; uneori traducerea sa a ntrecut i pe cea german sau englez, realizat de autori att de cunoscui. Ca s prezentm doar cteva exemple, expresia "dor nemrginit" din Scrisoarea I, prin care Eminescu traducekamadinImnul creaiunii, e mult mai apropiat de ea dect Liebe, Trieb, love sau desire, pe care le-au folosit traductorii germani i englezi. Iar n versurile sus-menionate din Luceafrul, cuvntul "repaos" pare s fie cel mai indicat s exprime sensul propriu al termenului sanscrit nirvrti, care apare nLegile lui Manu. Priceperea att de perfect a terminologiei filozofice din limba sanscrit ne ndeamn s credem c Eminescu i-a nsuit o bun cunoatere a acestei limbi. n legtur cu aceasta, am dori s atragem atenia asupra faptului c n timpul bolii, Eminescu i-a spus Mitei Kremnitz c limba sanscrit o tia mai de mult, afirmaie care, din nefericire, n-a fost tratat cu destul seriozitate. De altfel, acest fapt reiese i din parcurgerea manuscrisului gramaticii sanscrite lsat la Iai.

Cronologic, influena indian asupra gndirii eminesciene, aa cum o dezvluie operele sale, indic diferite ipostaze ale studiilor indianistice realizate de poet. ncepnd cu literatura sanscrit clasic, el a mers treptat prin filozofia buddhist, filozofia ortodox (Bhagavad-gitaiUpanisade) i la ultima treapt a ajuns laVede, ceea ce constituie cea mai tiinific i mai ordonat metod a studiilor indologice.

n cursul ntregii perioade a creaiei eminesciene - de laVenere i Madon(1870) pn laKamadeva(1887) - gndirea indian a rmas strns legat de imaginaia artistic i viziunea filozofic a poetului romn. Ea s-a impregnat att de mult propriei sale gndiri nct ni se pare c orice ncercare de interpretare a filozofiei lui Eminescu ar rmne incomplet fr s se refere la filozofia indian, un important izvor al inspiraiei eminesciene.