i n d e p e n d e n t

ANUL III NR. 338

MIERCURI

27 MARTIE 1991

8 PAGINI 3 LEI

O ZI PENTRU ISTORIEImaginea care no poate Urmări ob­

sesiv: astăzi (dar eîte asemenea imagini nu ne pot obseda?) este aceea a doi preşedinţi, a ‘ doi şefi de state ' stind de vorbă la aceeaşi masă • într-o ; întîlnire mai mult'amicală decît protocolară. A - lături de . fiecare, fanionul naţional-res­pectiv şi aici e surpriza, aici e uimirea, strîngereă, de. inimă sau tresărirea de •bucurie a ; inimii,, fiindcă fanioanele c e - . lor două 'state diferite sîrit asemănă­toare pînă la identitatea deplină, au aceleaşi 'culori, la fel dispuse, unul -'e reproducerea fidelă" a; celuilalt şi ni­meni ri-ar'putea spune care: el origina;-, Iul “şi care e copia, aşa' cum nici fraţii

: gemem nu pot fi socotiţi uriul copia ce-, luilalt, jfiecare fiind ; originalul, şdar, un-'

.originali:identic in sîrigele şi fibra- sk: cea mai intimă cu celălalt. Cei doi pre­şedinta discută îri. liuişte, îndelung,. aii,, fără'îndoială; multe probleme în care ' să se sfătuihscă.şi neobişnuitul e că îri preajma lor nu ’ adastă nici ‘ un transla­tor,' şi cu toate acestea jnici unul, din cei dcl preşedinţi -riu a învăţat în -ch ip special’ limba celuilalt. Ei, vorbesc acee­aşi.-'limbă, l riguros aceeaşi limbă,' stau la ; aceeaşi riiasă ! avînd, înainte acelaşi steag “naţional în două. exemplare’ ab­solut identice . şi ştirii 'p iea bine . r-că asemănările nu se’ opresc, aici, că' ele merg mult mai departe, mult mai în profunzime, la înaintaşi', la străbunii amîndurora,' la : comunitatea originii şi

, dezvoltării, la identitatea simţirii,■ a" culturii ş i - , credinţei religioase, ‘ la tot • ceea ce face din indivizi deosebiţi .una

, şi aceeaşi familie, unul şi acelaşi neam. •' Poate 'că nu trebuia să no gîndim

tocmai astăzi*- la această " ‘întîlnire .'din­tre şefii a două sţate diferite, dar cu- * prinzînd între hotarele lor oameni de aceeaşi limbă şi: credinţă, 'Oameni cu aceiaşi strămoşi şi care, cu exact 73 de ani în urmă, au fost siguri că vor avea şi acelaşi’ viitor dacă riu. inţerveneau forţe potrivnice, străine. Sau poate că tocmai în această zi trebuie-să rie g in --

‘ dim cu ' mai multă înţelegere ş i . răs­pundere la faptul că' 27 martie 1918 a deschis , întîia pagină * a făuririi Româ­niei Mari, pagină căreia i-au urmat - şi ’ altele şi că ea va rămîne pentru tot­deauna gravată în sufletele noastre ca una ; di/i zilele de ' început- ale istorici acestui popor reunit în - casa' străbună firească— mo.ştemtfP de drept — ‘ zi pe care o - vont considera întotdeauna caV atare, oricîte garduri - şi; ziduri artificia-L ■le s-ar fi ridicai între iioi.‘ •* - . . ^i Adevăraţii fraţi, cei* de-un: sînge;; şi;, de-un cuget rămîn fraţi şi se ajută' în- tre ei, se cercetează, se susţin cuVvor- s ba şi cu .fapta şi dacă intre • ogrăzile lor mîini străine au durat şi'menţin ne­fireşti garduri.

Pan RERREANU

Patim ile FloriiSfintei Basa/abii. — crucii Ei străbune lung însingerâtă-n briul tricolor, aurindu-i zorii cu un braţ de flori faceţi-I pe'seară Ioc lâ, rugăeiunel

Pătimită rază~a stelelor moldave, împărţită silnic gravelor efori, fă să sece Prutul sub atîta clor, , picurind'nădejde ţarinii bolnave. .. •., •

. . . Şi de-om şti '-. să ţesem împreună-n ' _ ; ■ . • • •; r 'glastră

patimile Florii României Mari, fie ca Moldova — fără vreun h o t a r - să-şi prindă pe tîrnple veşnicia .

noastră!...:

•' i .Lucian Doru VOICULESCU •

i n v i t a ţ i e ••. , . •• .,

Cu ocazia împlinirii a 73 de ani de, la Unirea , Basarabiei. cu România, Mu-

; zeul de Istorie al Transilvaniei oferă tu­turor elevilor şi' studenţilor başarabeni

: din : Cluj, 'legitimaţii gratuite „Prietenii Muzeului” valabile-pentru aniil 1991. „ Legitimaţiile pot fi ridicate prin Liga studenţilor şi liceenilor din Basarabia, Bucovina: şi Ţinutul Iierţei.

Vă aşteptării îri sălile noastre dc ex­poziţie!

CiTE UNGHIURI ARE 0 M ASĂ ROTONDĂ?-: O telegramă „Rompres“ anunţă că la Budapesta, cu prilejul împlinirii unui an , de la evenimentele dirirTg, Mureş, o: editură a; lansat în librării două ■ lucrări ’ pe această;: temă: ,,Un’ martie negru ,1a Tg. Mureş" de E. Kincses (parcă: neî spune ;ceva- nume- 1 le) şi o ,.Carte albă“, îri care^înt strîrişe: mărturii • ale participanţilor la -everiîîffente. (eăre : partici­pau ţi'/)., Aceste cărţi „alâ acţiunilor antiungare, de, anul ‘trecut dela Tg. Mureş* cum califică :Agen-

!'. ţia MTI: eVeriimentele- — au fost prezentate la 20 ■:■- rilartie !a-Budapesta la sediul Frontului Democratic .

/ Ungar. Se relevă, că ele; au fost editate în cîteva • limbi, inclusiv-> în , română, şi că vor servi, drept bază pentru o masă rotundă româno-maghiară în scgpul clarificării: evenimentelor. ^Avocatul E. Kincscs, autorul primei , lucrări,, a declarat ’ că a dorit sa dezvăluie „cine poartă răspunderea’ pentru acest ,pogrom. antiungar, în a cărui' elucidare' so pun ; piedici.- şi în prezent11, menţionează rage-riţia - citată-, „Cartea-ablă“i elaborată de Comitetul jude­ţean U.D.M.R. Ţg. -Mureş ■ „pe baza declaraţiilor ziariştilor martori oculari, a documentelor şi Cma- terialelor fotografice11, se vrea „o -cronică a eve- nimcntelor^ din- 39—20 martie 1990.“ "Totodată, la ■ sediul. J'-D.U..: a: fost dezvelită- o placă: comemora­tivă provizorie . în memoria victimelor- Unguri şi români, placă ce" ar urmă 'să fie plasată definitiv.- la Tg. Mureş. - ' - ' î'Comunicatul este foarte important diri mai mUl-

te puricte de - vedere. Iutii, pentru că dezvăluie atenţia eu car<? Ungaria urmăreşte tot ce se ; pe- ' trece în- Româriia, în Transilvania îndeosebi,' ari- tîndu-se ;dornică să. contribuie '.la. .elucidării Unor aspecte controversate ale relaţiilor dintre români şi unguri. Este semnificativ-faptul că în ţara ve- ' , cină au apărut două cărţi axate pe evenimentele tragice . de ' la Tg. Mureş, în timp ce în România, unde ’ acestea s-au desfăşurat, n u 's -a reuşit încă ; o cercetară serioasă' documentată*.a implicaţiilor" evenimentelor şi alcătuirea ''unui-..raport obiectivi/: despre'ceea ce au însemnat zilele şi • nopţile ■ de : croază diri martie anul trecut' la : Tg. Mureş.;Inte- • rese riiai presus de înţelegerea românilor au dus. ,; la posibilitatea încropirii studiului lui N.S. Durrii- tru (şi înca doi), atît de controversat şi, în: fond, : mincriH)s, care lasă'siV"planeze incertitudini asupra - unor fapte nle căror resorturi au fost, iată,, eluci- date - la Budapesta. Cirie sînt cei care împiedică .*. aflarea adevărului ; (doar a adevărului)? Cine îşi ,:

permite să lase neclarificate aspecte extrem'<ie_im- purtante ale evenimentelor controversate în evolu­ţia României spre democraţie? De - ce continuăm

•să ne închipuim că o chestiune ariiînată este pe* jumătate rezolvată? , , ’ . ; ...

Tatăi că în ■ Ungâriă* -lucrurilftl sînt -privite' altfel, •totul" este'gîndiţ îri perspectivă, nimic riu este lă-

■ sat la::voia :întimplării.‘ Nil este :greu1 să- ne închi­puim ce conţine cartea: lUi--E. ;Kineses,; pefsorial aftt de grăbit a părăsi România după consumarea evenimentelor de la Tg. Mureş, unde a avut un rol însemnat, nu foarte bine clarificat. Nu este greu să' rie'dării seama ce mărturii cuprinde nu­mita ' „Carte -- ablă“ , în .orice: caz nu pe aceea a ziaristului' ieşean'^căre -abia a scăpat să nu fie aruncat- pe '' fereastra - hotelului unde eră " găzduit- sau rale: altor ziarişti’ români. Să :riu uităm' că,. în timp ce în România' este făcut public raportul lui N.S;1 Dumitrii^*care â 'ajuriş,': culmea, lâ Strasbourg în a in ted e ..a-i ■ cunoaşte ■ românii, îri ^Ungaria 's'îrît editate în mai multe' limbi ^europene 'două cărţi despre acele evcnirii’ente. Două cărţi” în care- se vorbeşte „despre .•.pogromul- împotriva ungurilor, sentinţa fiind astfel dată." La masa rotundă pre-

- conizată' de > Budapesta pentru’ elucidarea'» -eveni- - montelor respective; România cu’ ce se ’va-prezenta?;

.Cu -raportul Iiii. yN.S.•?Dumitru? ;Susţinut de inte­lectualii care îri aceleaşi zile des 19—20 martie 1990; .se aflau-la Budapesta,'tot la o masă rotundă, unde îi l)lamau pe români că l-au-maltratat pe. . . u’n-

;gurul' Cofariu?; Ori . cu alţi intelectuali care cred ,ca „Transilvania nu este o bucată,de'zahăr,1 s-o pui în . buzunar şi ,‘s^o * duci la 'I Budapesta".; Ce argu­mente scrise (cărţi; rapoarte, chiar filme)’ posedă

' Guvernul* român 'pentru' a se putea prezenta pre­gătit’ la anunţata masă rotundă _.româno-maghiară care; ;chidr daca5 pentru -'România are' multe' un-' ‘ghiuri ascuţite, devine * obligatorie^’ în contextul 'eforturilor necesare' pentm clarificarea, riu numai .a:evenimentelor în :qauză,xi în general a raportu- 'rilor dintre cele două ţări? :Oăre -o anume opozi- ; ţie ;■va -folosi şi -îicest. prilej peritru a, dovedi că; drumul'nostru spre'Europa trebuie să treacă-nea-' parat prin Budapesta?; Cit despre rdspectiva placă

• cpinemorativă, dezvelită-întîi la Budapesta; şi pre­conizată .; a fi plasată rdeîinitiv la Tg. Mureş, lu­crurile ar trebui : judecate maî-temeinic chiar, de cei care ric-au promis-o. i ' -•.•"• ■ ,

:v'''..v.:C;VaIer CIIIOREANU:

APEL CETĂŢENESCPrimăvara îşi : intră ' tot mai

mult în drepturi. ^Natura se. înnoieşte, se apro­

pie sărbătorile' Sfintelor Paşti, prilej'de primenire, de curăţenie în fiecare casă,: îh ficcare ■■ gos­podărie. în-aceste momente,, mai mult ca oricînd se “ cade să ne preocupăm alături de curăţenia din -sufletele'noastre, de cură­ţenia diri casă 'şi de gospodări­rea şi curăţirea a tot ce ne în­conjoară: curtea, grădina, strada, spaţiul verde de lîngă bloc, 6ra-

v şui, comuna. . - ' " ''; "Agenţia pentru’ Supravegherea şi Protecţia’ Mediului -înconjură- tor-- a judeţului Cluj se strădu­ieşte să convingă ! toţi factorii cît'este* de important să se trea­că la măsuri reale pentru îrnbu- nătăţirea -stării de, curăţenie^; a tot ce ne înconjoară. Revenim azi cu un APEL’ către PREFEC-

. TURA JUDEŢULUI CLUJ, către PRIMĂRIILE din fiecare locali­tate, către CONDUCERILE ŞCO­LILOR, ASOCIAŢIILE DE LO­CATARI, ASOCIAŢIILE DE PENSIONARI şl către TOŢI! CE­TĂŢENII JUDEŢULUI CLUJ:

Organizaţi acţiune Se strîngere,' incinerare, transport şi depozi­tare în spaţiile .special destina­te a tuturor deşeurilor, rezidu­urilor şi gunoaielor.-Să punem cu toţii .umărul la schimbarea stării de salubritate a locurilor in care trăim! : '.• Din partea oficialităţilor aş­

teptăm-un răspuns prin acţiuni ■efective, iar din -partea, -cetăţe­nilor - o mobilizare/ cît ' 'mai. sus­ţinută. Tot ce facem’ e spre 'b i­nele nostru. - - / ■ î Să fie -într-uii .ceas ; bun!

:titn(iiinniiiiiii!tiuaVuiiiuiinuiiuiiimiinuiiiuiiHiniuiu!;iuiHiiiuiiiui)t]3i:tui:iiiit3iiuniui]innimuMuc]uni!iui!in!i»iniininnnimii»'imni!»muinninutHnişuuniiniu»ăţnthtumnuuin»itsuilnuiuuiuuulH<uunuHiiuiw '

: COMUNI CAT; ' r> •; " ^Membrii şl simpatizanţii PUNR

din judeţul .Cluj sînţ’ invitaţi, la o întîlnire cu parlamentarii şi conducerea PUNR , în 2 iua- .de sîmbătâ, 30 martie 1991, orele 10, in sala,mare,a Casei de cul­tură a studenţilor,'

Se vor dezbate aspecte ţeferl- toare' ..la ’ addptnrea Constituţiei Şi unele probleme, legate de ac­tuala situaţie economică a ţării,'

STATUL NilPOATE FI BOAR TN SINPLII AMHTIHI■ Zeci de' ani ;de centralistn- ex­cesiv în toate-sferele şi domeniile- de activitate rie'-au marcat exis-1- tenţâ, ne-au dezvoltat anumite reflexe de care foarte greu se debarasează cei mal mulţi dintre noi. In ultimii zece ani; planifi­carea centralizată a ajuns la li-- riiitcle absurdului, din care mo­tiv economia, românească păşea spre o criză de structură; meca­nismul economic. , „îh " continuă perfecţionare" făcea, imposibilă deslăşurarea unei conduceri le- gice. slstemico a proceselor lâ ni­vel macroeconomic care se re­

flectau îri adevărate drame la ni- : vel microeconomic (tn’ unităţi). In 'ultimii ani "s-a încercat prin mu­tarea" spre centru, practic;, a tu-

- turor deciziilor, deşi se vorbea de o tot mai mare lărgire a autono­miei întreprinderilor.. Iţele s-att

-încurcat, tot-mal rău şi s-a.ajuris la-un pas de blocare a sistemu­lui economic de care acuma se ppire că sînterii mal aproape. . .

Cum să: prevenim blocajul, cum. sa demarăm ieşirea din .criză? Ex- perinţa istorică; a ţărilor care practică' de multe decenii econo­mia de piaţă ne arată că Ieşirea

din criză se face prin suferinţe materiale şi prin intervenţia eco- noniico-financiară a statului. Se se întîmplă la rioi? De la înce­putul anului- trecut criza econo­mică so accentuează în mod iner vitabil datorită unei situaţii cu totul, inedite- în care ne-am trezit, şi în care a trebuit şi trebilic să ne ducem viaţa; Paradoxal sau riu, intervenţia statului în econo­mie.' s-a redus rapid -,şi drastic. Atenţie!, nu este .vorba de biro;

... Ion GOIA (Continuate in pag. W-aj

O DISCUŢII.‘ Primul ministru al- României, domnul Petre Ro­man, a purtat ieri discuţii cu membrii delegaţiei A du n ă riiA - tlanţicului- de Nord, condusă de preşetiintele Adunării, • ■ domnul Charles Rosse, membru a l . Ca­merei Reprezentanţilor a S.U.A. Premierul român a exprimat in­teresul guvernului ţării noastre de a beneficia cît maj mult de experienţa ţărilor occidentale în domeniul - - funcţionării instituţi­ilor democratice, al privatizării şi, în _goneral, al trecerii la eco­nomia de piaţă. La ; rîndul său, domnul Charles Roşse a expri­mat întreg sprijinul din partea organismului pe care-1 conduce pentru înfăptuirea transformări­lor democratice din România şi dorinţa de a contribui, în calita­tea pe care o are ca rnembru al Camerei Reprezentanţilor la în­făptuirea. cu succes ’ a procesu­lui democratic din ţftra noastră. Domnia sa a promis că vă reco-

-manda ,Comitetului Adunării A- tlanticului de Nord ca România să capete în eurînd statutul de asociat - în -Consiliul- Europei. ' • • UliCDltS. Direcţia procura­

turilor militare din Procuratura Generală a României, a declarat marţi,' 26 martie, recurs împotri­va sentinţei Tribunalului militar 'teritorial Bucureşti pronunţată luni,; 25 martie în procesul celor 21 de foşti membri ai Comitetu- 4ui Politic Executiv : al ’C.C. al P-C.U, v.'-;-' • UECRfcT. 'Preşedintele Ar­gentinei, -Carlos Menem,: a sem­nat decretul de creare a unei companii . feroviare de stat,' pen­tru a pune capăt grevei mecani­cilor de locomotivă din BuenOS

; Aires, grevă care durează- de 41 de zile. ' ^.Grevei pe. timp - neli­mitat i se răspunde .. cu; conce­dieri :heiiriiitate.; IMâ ’ doare .să spuri că nu va exista nici un fel de dialog pînă nii vor înceta presiunile" — a declarat Carlos Menerii, Pînă acuma guvernul a concediat '2000 de- lucrători. Gre­viştii,' lâ rîndul lor. au declarşit prelungirea, încetăm lucrului pî* nă ia' obţinerea unui salar mi- uiin de 260 dolari şi reangajarea concediaţilor.' Compania Feroviaî ră Metropolitană va fi denumi­rea noii întreprinderi care va angâja^lucrăiqri care;nii -au ace­rat la grevă..; ' '' ' ' ' '

CONFIRMARE.-; Insurgenţii kurzi au preluat controlul asu­pra oraşului KirV.uk, din nordul- Irakului — au informat -oficiali­tăţi ale Departamentului de Stat american' confirmînd astîel! ştireâ furnizată -der opoziţia kur-s dă din Damasc conform căreia: forţele populare au reuşit să res*- pingă încercările trupelor guver-' namentale, fidele . lu i ' Saddam Hussein de recucerire a oraşului Kirkuk. - c »>

• DLCLARAŢIC. Un purtător de cuvînt sal organizaţiei „Acţi­unea .Islamică ? şiită“,l cu- sediul la ', Damasc," a declarat: ' „Forţele fidele lui Saddam Hussein aii atacat . insurgenţii şi populaţia din Karbala; cu elicoptere ce au lan­sat .bombe cu napălm .şi - acid fosforic“, adăugind ca maimulţ de 20.000 de oameni âu fost Ur cişi în- timpul confruntărilor cu trupele irakiene de la‘ declanşa­rea revoltei .populare.», . - j

• P.UCI. In Mali, militarii - aii preluat puterea, arestîndu-1; pa preşedintele Mousa Traore. cons-' tituind Consiliul Naţional de Re-' conciliere (sub. conducerea .loco-*; tenent-coloneluiui Amadou - Tou- many Tour.e),' care a suspendat constituţia, a dizolvat parlamen-' tul şt a -.anunţat căderea, gu­vernului. Totodată, C.N.R' a lan­sat un apel către populaţie pen­tru’ â se evita jafurile 'şi actele de vandalism. .. De asemenea a fost', suspendat partidul unic do guvernămint, Naţiunea Dem o-: cratică a Poporului malian.. ::

ORA OFICIALA-DE VARA' In conformitate cu regle­

mentările în vigoare, înccpînd cu data do 31 martio 1991 şi pînă Ia 29 septembrie 1991 pc

■ teritoriul ţării noastro sc tre- cc la ora oficială de v a r ă . In consecinţă, in noaptea d o . 30 spre 31 martie — sîmbătă spre • duminică — acele • cea­sornicelor so dau înainte cu o oră, astfel că ora 0,00, devine ora 1,00.

RDEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

STATUL NU POATE T I{Urmare din pag. 1)

craţie, fenomen-aflat în creştere, ci de intervenţie pentru a îngriji rănile şi a ajuta pe cel în sufe­rinţa.- ;

Cineva âr putea spune că e- ' conomia de piaţă presupune non- intervenţia statului în economie..

. Cu multe decenii In urmă. unii , 'economişti din \ ţările.. dezvoltate promovau un stat (ca instituţie '

'de guvernare) aflat în turnul de \fildeş, în cel mai tu n caz cu a-,, tribuţii de arbitru. Viaţa a infir­

mat această teorie care, de altfel nici nu prea a devenit doctrină, de guvernare în marile stata in­dustriale.• Dar ce facem noi, care ne zba- tem în haos şi sărăcim pe zl ce

- trece? Sărăcim pentru că econo­mia funcţionează haotic, necon- troiat Nu sînt adeptul conduce­rii centralizate, a .economiei, dar jiici a* situaţiei ca îh cele. mai .grele momente, din procesul nos-

■ tru de restructurare economică să întoarcem spatele sectoarelor esenţiale ale economiei de care .depinde însăşi înfăptuirea pro­gramului guvernamental de re­formă. .. .•„ Copilul trebuie aruncat în apă şi învaţă singur să înoate — se spune adesea.. Este posibil, dar nu putem generaliza. E drept că se afirmă şi merg mal departe cei dotaţu Dar în ,■situaţia1 noas­tră toţi copiii, sînt slabi, aşa că trebuie Întăriţi puţin şi apoi ÎS-', saţi singuri să înveţe a înota. Sau altfel spus, în, această peri­oadă de tranziţie spre economia de piaţă guvernul şi instituţiile sale' trebuie să' sprijine foarte concret prin formele pe care lc

apreciază a fi mai bune la o e- chitabilă repartizare a resurser lor materiale esenţiale. Consta­tăm cu toţii că în acest haos pe

■ care libertatea- şi democraţia .prost înţelese l-a generat se scurg mari" cantităţi de materii prime, materiale, diverse pro­duse spre alte destinaţii in dau-' na întreprinderii industriale (sau

societăţi comerciale, regii autono­me etc.). Această ■ scurgere ia

: proporţii şi nu sîntem departe de • falimentul unor unităţi -datorită

• promovării de interese personale laie unor conducători şi asociaţii : lor'de la firme-private.-;

In agricultură situaţia are alt i specific, de aceea, alta este şl na-

;j tura intervenţiei statului.- Deoa- •rece viaţa noastră depinde esen­ţial de agricultură, este absolut necesar ca statul să sprijine a- cum şi foarte concret agricultura, pînă se clarifică structurile or­ganizatorice.' Evident, este vorba de ajutor matferial foarte substan­ţial, de subvenţionare a activi- •tăţii actualelor secţii de-mecani­zare, vînzarea îngrăşămintelor -chimice şi a altor substanţe, a tractoarelor şi maşinilor agrico­le etc.’ Este o idee care nu-mi aparţine, dar'pe care o susţin.

■ Ea xiu a fost promovată’ de dile­tanţi, ci de oameni care au o lar­gă viziune' asupra economiei a-

: grare, de oameni de cea mai bună credinţă. S- ar putea ca u- nele din cele spuse referitor 1®

;■ agricultură să se înfăptuiască; ne ' bazăm pe informaţia după' care ' primul-ministru, dl. Petre Ro- 1 man, a preluat coordonarea ne­

mijlocită a agriculturii ' şi indus­triei alimentare. Să fie Intr-un ceas buni ’ r ■ '■■>■.

IN ATENŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI * -

Filiala' Cluj a Uniunii Artişti­lor -Plastici anunţă pe toţi ab­solvenţii Academiei de arte, aiem" bri ai Fondului Plastic, indife- ' rent de promoţie, că în interva­lul • 10—15 aprilie a.c. vor fl organizate la Cluj-Napoca lucră­rile Comisiei pentru primiri şi.

v ; . ;; INVITAţlE "■ ■

La CASA A R A T E I din Cluj- Napoca, sala de festivităţi, va avea toc în ziaa de 2 aprilie, era 10, a.c., un program cultural artistic, susţinut de membrii , şî corul filialei • veteranilor de răz­boi. Invităm veteranii de război şi pensionarii militari cu fami­liile să participe — Intrarea gra­tuită. ; - v

titularizări In U.A.P. Pentru în­tocmirea dosarelor şi a ' fişelor personale, candidaţii «int rugaţi şă se prezinte la sediul Filialei — secretariat— , pînă la 30 mar­tie ax. Dosarele candidaţilor pentru secţia critică de artă se depun la sediu, pină. la 29 mar­tie s.e„ urmînd a fi predate U.A.P. Bucureşti.

EXPOZIŢIE

Uniunea Artiştilor Pi as ti ci din România, Filiala Ciaj, invită pu­blicul, la vernisajul expoziţiei de -desene intitulată „Qui}«tesco“ a sculptorului Egon Marc Lowith, care va avea 'loc luni, 1 aprilie o.c„ era 12, la Galeria mică a U.A.P. din str. Iuliu Maniu nr. 2—4.

In divizia „A* de baschet

,,U“ METALUL ROŞU - SPORTUL STUDENŢESC 91-44

Campionatul naţional- de bas­chet; intrat în faza finală; cea a : play-off-ului, a programat ieri, disputele echipelor masculine din grupa 1—8, care au susţinut me­ciurile cu nr. 1 ale primului tur (sferturi - de finală), urmînd să se califice în turul secund, deci în semifinale, cele care vor rea­liza două victorii din trei jo cu r i ', posibile. „U Metalul Roşu, care după un parcurs de regularitate în prima parte a competiţiei • conduce detaşat în clasament, a îritîlnit ieri seara în Sala spor­turilor-, tinăra formaţie Sportul Studenţesc (locul 8), făcînd un pas din nouă (teoretic posibili) spre primul titlu din îndelunga­ta istorie a „alb-negrilor*. Tot- mai nijmeroşi iubitori ai basche­tului, avizi dUpă adevărate spec­tacole sportive, au populat cu generozitate şi de această dată 1 tribunele. Sab bagheta ma­gică ’ a lui Mihai Sinevidi cu Bruno Roşnavschi şi Mircea Cris­tescu sclipitori în multe momen­te, gazdele , au realizat faze : de

: inegalabilă' frumuseţe, - într-un ; ritm greu de urmărit, cu 'finali­

zări demne de „N.B.A.“ . alături de ei Horia Rotaru şi Ghiţă Mu-

r reşan (azi parcă mai reţinuţi) au contribuit la - imaginea unei d o ­minări copleşitoare în prima re­priză. Oaspeţii, conlînd practic doar pe trei jucători: Constanti-

. nescu, Păun şi Scobai, a u fo s t realmente depăşiţi,, ne-mai reu­şind din min. 13 (scor 25—18) pînă în min. 20 ( scor 45—18) să introducă mingea în coş!! Repri­za secundă a fost abordate a-

: proape îa totalitate , cu garnitu­ra secundă, carie şl ea şi-a făcut din plin datoria, reuşind chiar să mărească diferenţa pe'tabela de marcaj. Marcatorii:; Roşnav-

, schi, 20, Cristescu ' 17, Mureşan 9, Sine viei 5, Rotaru S, Pinte'a 10,

, Pulbere 2, Sebestyea 4, Hnat 11,. ' Olpretean 3,; Conxtantinescu-2,. respectiv Scobai 16, < Constanti- 1 nescu 13, Pă«n 11, Soare 4. • Au

arbitrat D .O prea şi R. Vaida (Oradea). -■

Mircea Ion ' RADU

A G EN D Ap r o g r a m u l s t u d io u l u i

.. DE RADIO CLUJ Joi: 6,03—8,00: „Bună diminea­

ţa" — actualităţi şi muzică; 10,00 — Dialogul-muzelor;' 10,30 — Meridiane literare; 11,00 — Tutti Frutti — magazin muzical; 11,40— lum ea turismului ; 1 2 ,00 — Clubul gazetarilor; 16,00 — File de istorie; .16,30 — Eseu jazz; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,10..—

iStudent Magazin; 20,00 — Dia­log pentru nn portret; 20,30 — , Radio Disoo Rock Club.

TV Cluj: joi, 9,00—10,00 — lim ­ba maghiară. K- .'..' ; -

,Opera Română - iNAJBUCO-

DONOSOR, ora 18.30. :■’ . < ■

Astă -seară, mi incepere de la ora 21,15, lira Bucurejtiului) are loc partida dc lotbal San Marino— România . din preliminariile Campionatului European. Parti­da va fi transmisă la RADIO pe programul România — Actuali­tăţi-

Divizia C dc fotbal, seria a XI-A In aşteptarea etapei a xviii- a .—. să vedem ce s-a întîmplat

duminică, în ■ etapa a- XVII-a. Rezultatele n i ' se par, ln gene­ral, normale.; Surprinzător, - în­tr-o oarecare ; măsură, egalul de la Simeria, dintre C.F.R. şi M u -; reşul Deva, dar, între, vecine şi avînd în vedere şi-situaţia in dasatnent a ultimei» - rezultatul - poate Ii trecut în rîndul celor previzibile. Etapa â fost domi­nată, Indiscutabil, de âerbiul de la Cîmpia Turzii. dintre Indus­tria, sîrmei şi actuala ' lideră, C.F.R. Cluj-Napoca.' Om păcate n-am putut fi prezenţi la acest meci, dar din surse competente şi demne de luat ln seamă, am reţîhuţ faptul că echipa gazdă a ■ jucat foarte dur, la intimidare, încercînd» In eventualitatea unei victorii, să-şi valorifice. şansele 1 teoretice- pe ca i» le mai avea la promovare. Ea a şi reuşit de altfel să deschidă scorul, dar clujenii au egalat In; urma unei faze de fotbal autentic: Mişti, de pe post de fundaş dreapta, a trimis o pasă în diagonală lui Piroşka, pe partea stingă, care a reluat din voie necruţător, a- ducînd astfel egalarea pentru . chipa sa, care, în acest fel, m a i: aduce nn punct extrem de pre­ţios din deplasare (al căror nu­măr a ajuns a V n la 9 în cla- samentni adevărului). Din păca­te. in acest meci a 'fost acciden­tat grav tînărul Şumlca; cu tra -. ttmaiâsnie s-au ales Mişti şi Ilie . Xazăr, ca să nu inai .spunem că Încă din prima repriză Man Do­

rin a jucat cu capul bandajat. Deci, efectivul clujean nu se a- flâ acum în plenitudinea forţelor; sale. doctorul Răeăşan avînd In această săptămînă şi în cea vii­toare mult de lucru, mai ales că în etapa a X lX -a clujenii' vor evolua tocmai la Aiud, adi­că la : a doua clasată- care, sîti- - tem -siguri va recurge, la toate-, mijloacele pentru a câştiga. Dar echipa lui Mariuş Bretan are experienţa-'meciurilor de ta Dej şi Cîmpia Turzii de utide 'a a -' dus puncte, aşa înclt moralul ei poate" fi şî de data aceasta' de­cisiv. Iar dacă , simbătă aiudenii vor pierde la Lwpeni, aşa cum • ar fi normal, iar clujenii -vor cîş- tiga acasă cu C.F.R. Simeria, ceea ce iarăşi este normal, atunci diferenţa dintre ‘cele două va ajunge- la trei puncte şi meciul de la Aiud nu mai are, prac­tic,: b~ importanţă decisivă' pen­tru promovare, echipa- ceferistă' putînd să s e . debaraseze de ob ­sesia clasării pe primul loc. î - nainte de a vă oferi rexultatele complete, claiamentnl lă zi şi etapa viitoare (vă rugăm să reţi­neţi că începînd din această sSp- tăaiînă meciurile din diviziile C *1 B vor avea loc /sâmbăta), iată cum se prezintă clasamentul ade- . vă«llui .la principalele, «mdida- te pentru promovare: C.F.R. (plus . 9J, Metalul Aiud (plus 7),. Indas- trîa sîrmei (plus 3), C.U.G. (plus 2). ■

Traian BAHA

REZULTATELE COMPLETE . AI.E ETAPEI; , Industria sîrmei

Cîmpia Turzii L— ?, C.FJÎ. C lu j- , Napoca - 1—1, A.S. Pai-oşeni - — Unirea: Dej , 2—0., Ele^trometel

Cluj — Carpaţi Agnita : 0—3, C.FJt. Simeria — Mure^ul..Deva 1—1, Retezatul Haţeg — C.U.G.1—0, Soda Ociia Mureş — Meca­nica Alba lulia 2—0, Metalul A - iud — Minerul ' Ştiinţa Vulcan 1—0, CS.U. ‘ Mecanica Sibiu — Mineţul Lupeni 2—0. .

CLASAMENT:1. CFR Cluj2. M. A iud.!.3. CUG a u j4.fîS.C.T.5. Min. Paroş.6. Carpaţi7. Min. Vuî. S. Un. Dej : , fl. CFR Sim.

10. Mec. A . 1. ■11. Mia. U12. Mureşul13.CSI; M. S.14. Retezatul 13. Soda O.U. Ifi. El-metal

17 11 317 10 4 17 9 21717

1T17171717171717171717

8 3 ; 7 4 7 37 38 17 36 58 05 57 16 3 7 0 2 3

' 3 40-16 25 3 25-12 24 6 19-17 206 3fr-17 19

' 6 22-19 187 31-31 17 7 23-25 17 3 24-27 17, î 25-31 17 £ 15-23 17

- 9 36-23 16 7 20-2P 35 9 21-25 15 «15-23 15

10 20-31 14 12 9-30 7

PROGRAMUL ETAPEI A. XVQ I-A (30 martie); Mureşul

:— ElectrometaU Carpaţi —- Uni­rea Dej, CFR Cluj — CSU Me­canica Sibiu, Mi«reru\ tAlperu----Metalul1 Aiud,:- Minerul Ştiinţa Vulcan —- Soda-Ocna Mureş, M e- - catiica A. lulia — Retezatul H a ­ţeg, C.U.G. Cluj — CFR Simeria, industria. Sîrmei C. Turzii — A.S. PanoşenL ::-.'

- î lari •- - ' H lavHftttS '

■ fienca * iCssţna :

« f l l « R Il Fiarw tlna U it o

! « S 3 * ».ToriJ®

i ® » wmis>o ^ Fi&mtifU loloqn». s Iar;

f J U Îl

1989-%;? 1988-89 S Î 9S7-Î8 S

A \ £ 1 3 <iî 5-1 3tra»t8S Id) l ' l fesesa i* ( H ^ r i i ’ W l - î tecc*

1 3 7 3 1 «990-9! S

1^38-W fI987-M *

f « S U * ' < 3 4 5 1 ? «0*5 Crt 5-3Msa

S-2 * 1-1 III ta) 0*0 Inter(8) ficrefl^ina

id) t - w % 'm % y>■!------îf mi la)

«al

« 4 1 * # ^ !-4 Inter ' i-l Htalant?•2 Sa«Nwi»

4-1 Napoli

« » P U L I l-a SsMtoria 1-® lari . -0-0 Fiereatica1-4 Jiilan

« 0 0 3 1 Î190-W î 1989-9? î Î988-89 t 3987-88 î

f 73 î 1999-^3 Î983-96 Î9ES-S9 I9J7-2S

f tj * « f lU î 3 3 î I ? î H ial S*2 wnoa

— .. w . H Itcce w 1~i % 3-2 2-1 Cesena .î-J î 1 - 1 faî î-Itssliarî

î t l - 5 2-0 : 1-3 0-0 î l - î 1 -0 * l - î

T*1- % % b l% taT W J!Iîa»W 0-0 par»a ^ ta) 2-6 juventus «HHBKsa

t ? s ţ r

i m m t 19SS-S9 * I9S7-H *

* 2-1 , W H flapoli

ta?

f v .E » T ii S > Soaa ■.

-1 Jolowa Inter

*J LiUo

f u t i i m - n t Î W - W t

987-16 e

1 0 3 9 » <*) <-0 lolw a « ) C-i HIjpoH v <8)0-018:1© -«v W W îe n fl? •

s. i « ? r 5 *•! « î 1*4 ja) 1*1 Caal uri

1 ţâV 0-â Jari fal J-$ Javwttfî

1 4 ^ e *I990-9J e 1969-90 2 19M-Î9 « S987-8S î

C C SC « A t l i I I }* 1-1 î. W î - 1 1 « »1 -<Hf m fa1 l - î floaj 1 o-d m *41 1-7 iwina-cs*: — W 3-2 lolofrw

1 e r t r1-3 CţţSRJ 1990-9} »

S ia? H Torit» 19S9-90 « « ! At&Ufita WŞB-Î9 t

ls «I* i *• vie»-I lil M «cita J9â?

?H J0-0

f I C * € * î 1 !t |s,4 « î l «■

P I s «3-2 Par**0-3 S ap to ri*1-2Caţiiari 0-1 ir.litr •

< 1 3 31999-914959-901988-89I957-8S

« T A 4 SJ i 0-1

0-1 t *-1

i i8 ? * 1 1 5 W < - l L k i o Mî î-fB ilsn faî î-1 teccs Ia) 1-1 Saspdoria

. l O . B S C O l IC-| ţfdsm *

îa ) $*6 p i a r ă < m f s i « U t t -9 W e stio »

4 91990-9]1989-90t m - s *Î5BT-J

* « f i ( *? i W t « - I * 1-2 « )

« . f o s s 1 ft -m-11) W P tiw t W> M Vsnr.3 W f 'O ljr leU »W .Z'-S Hessim r

« 0 2 1 rssJ M i

‘1988-2919S7-8S

» f ! « î t * H . - ^ * IES ""t w«■ ■

H € B € « Î 6 * 1 4a) 1*1 ¥fron«W 0-0 Jtessma ta) 2-1 SalerMtaBjI .«> l-l tWinese 1

-1

1I

- fIff11

-1111

S 2 « 3 5 5 * 1i*»J*OOscoli x 1 tfl> î - î îarantb t i (aJ 3*1 Hţo iana I IM 1*1 Creoonesf •

* 5 * 3ia* î ' l f o î î i» 4 .A 1990-93w M irtsm w î im m«i» 0-C Veresa *•;>- <îlî-89 la> 1*1 «casa» - 1987- î l

! « - » 1 C-* <t

* € 6 € l f i « atal 1-0 W 0-0 <41 1*3 W i - ?*VJfA

■d: f i - 3

tmm

3911t o *

OflapoM W ( H m n

* *

p m w t . i n sâ lM o w

t 3 5 5 )-

larletta:

■kntffti

i : 8 3 iTrîţstifi»tossw a.tarantoPescara

T

IMPORTANT1: 'r:; r* î-

Deoarece <iuminică 31 martie se sărbătoresc Sfintele Paşti* după calendarul, catolic, meciu­rile etapelor 27 — ' divizia A şi 28 — divm a B se vor disputa

: sîmbătă 30 martiej BAROMETRUL ET. (procente)

1. Bologna-Roma 30 50 202. Cagliari-Parma 30 50 203.Genoa-Sampţloria 30 50 204. Juventus-Bari .75 25 05. Lazio-Cesena . t 55 45 06. liecce-Fiorentina 30 50 207. Milan-Torino £0 40 . 8

■ S.Napoli-Inter ' ....... 30 50 20fl. Pisa-A talan ta 45 55 0

10. Ascoli-Cremonese 55 45 011. Foggia-Udinese £0 40 612. Padova-Reggiana - 30 50 2013. Salernitana-Lucchese 25 60 15

Barometrul a fast alcătuit pcbaza unor prelucrări statistice, efectuate pe calculatoare compa-. tibile IBM-PC. Au fost luate în considerare rezultatele înregis­trate în-ultimii 20 de ani, fie-

•care echipă avînd alcătuită; o fişă de comportament care'lnca- drează. meciurile în anumite gru­pe standardizate, independente de numele echipelor.

în urma observaţiilor făcute - otilizînd acest tip 'de .barometru' putem formula unele .concluzii:

— în poziţiile cu procentaj 0 pot să apară totuşi rezultate (In­să fn cel .mult o poziţie), cam' o dată la trei etape.

— rezultatele indicate de cel mal mare procentaj pentru fle­care meci se vor Confirma 5, 6,' 7, B Sn fiecare otapfi. - /■

PAGINA 3 ADEVARUL DE GLUJ

CU SUFLETUL ÎNTRE DUMNEZEU ŞI DARWIN' , Celebra aserţiune a Iui Mal- raux, „Secolul X X I va fi reli­gios sau nu va fi deloc", nu tre­buie înţeleasă rămînînd în acest prim punct al comunicării. Sen­sul ei nu este dat de convingerea că omenirea va dispare la anul 2000 dacă nu va deveni religi- v. oasă; Nu .putem crede-că scriito­rul francez a avut In vedere pre­viziunile _ celor care fixează a- nul 2000 ‘ ca ultim prag al ome­nirii, dincolo de care nu mai e decît m întuirea— pentru cei buni, moartea In chinurile iadu­lui — pentru cei păcătoşi. Mal- raux a gîndit trecerea spre m l-‘ leniul' III % ca punct de plecare spre o nouă • înţelegere a lumii» de integrare In avlnturiie noDile ale unei-existenţe închinate bi­nelui şi dreptăţii. Altfel, d eg ra -.

-darea Sufletelor va: fi atît de mare, Incit, Intr-adevăr, - secolul •

. ce urmează anului 2000 va con­ţine în el germenii autodlstru-,

înţeleasă în acest fel, gîndirea :lui Malraux' devine -, apropiată, -pferindu-ne soluţii pentru evita-

: rea unui rău ce pîndeşte cu per-, fidie omenirea. Şi acum să re­venim la situaţia concretă, în ca-

• re şe găsesc românii, proiectînd asupra lor-luminile înţelepciunii

; francezului .Malraux. Am consi­derat relevantă, discuţia cu cîţiva

- profesori; de ştiinţele naturii,-cu elevi, din clasele mici» unde; se predă religia începînd cu acest aa de învăţămfnt, şi cu un, preot' care încearcă să-i ajute pe elevi în asimilarea unor date ş i'e le ­mente specifice credinţei religi- ; oase. Crezînd că în nici un alt mediu -social adevărurile zilelor . pe care le parcurgem nu ies cu mai mare pregnanţă în relief. In­teresantă este părerea profesori­lor de ştiinţe naturale. Crescuţi

; şi educaţi In spiritul respingerii existenţei lui Dumnezeu, pentru aceşti oameni evoluţionismul Iui Darwin oferă explicaţia convin­gătoare a apariţiei şl dezvoltării vieţii pe pămînt. Trebuie să re­cunoaştem că Darwin era şi este

: a autoritate Incontestabilă. Teo- , ria Iui, a p roa p e fă ră cusur, a oferit "oamenilor acum maturi alternativa obligatorie ln adoles­cenţă,, cînd fiecare dintre noi are momente de - revoltă împo­triva a ceea ce i se impune. A- cesti profesori cred în teoria e- voluţionistă, dar sufletul lor se îndreaptă -spre Dumnezeu, iar în clasă se simt stingheriţi în faţa zecilor de o **î îndreotati spre ei cu inevitabilele semne de întrebare. • ‘• Spre surprinderea mea, pen­tru elevi lucrurile par mult mai simple. Cînd am încercat să stau

de vorbă cu Laura Fărcaş şiPa- tricia Meteş din dasa a VlII-a, apoi cu Mirela Pop, Adina Roşu şi Răzvan Suciu din clasa a Vl-a

.d e Ia Liceul „E- Raeoviţă“ , n-am ştiut exactce întrebări să le pun pentru a nu brusca. mărturisi­rile.' Ei însă, >, şi aici intervine ceea ce m i-a'provocat , sentimen­tul de. surpriză, văd : ‘ lucrurile mult mai, simple. Sînt, „cu toţii"

-credincioşi, merg de mai , mult timp la biserică, ; bunicii ori, mai rar, părinţii, le-au explicat, in linii, generale bineînţeles, cum

-. a creat Dumnezeu lumea Iii şase ,zile şi în a şaptea s-a odihnit Spun rugăciuni zilnic; Astfel că

■ acum; cînd diaconul Mihâi Me- seşan a venit la şcoală să Ie ex­plice, „în ore d& Ia care nimeni nu lipseşte*, motivele existenţei Iui Dumnezeu, să Ie o fere .. date necunoscute, impactul noilor cu­noştinţe nu este mare. Unul din­tre eî spune chiar: „ I a ora de religie; învăţăm câ Dumnezeu a făcut-lumea, cu tot ce ne încon­joară, iar la ora de ştiinţele na­turale analizăm (din punct de vedere ştiinţific) ceea, ce a făcut Dumnezeu*. Iată o optică foarte originală, - care, chiar dacă nu reuşeşte să rezolve' situaţia spe­cială a învăţâmîntului românesc actual, îi fereşte pe, elevi de ceea ce am crezut că poate deveni o contradicţie; d e neevitat Elevii nu se află cu gîndul şi sufletul sfişiate între. Dumnezeu, şi Dar-

,-wkt fşă . mă ierte unii pentru a- ceastă apropiere), pentru ei lu­crurile 'Slot - atlt: de simple In cît nu pot fi adevărate. Pentru că nu aceasta este soluţia împăcă­rii celor douăexplicaţii sub-im ­periul cărora se găsesc elevii ln momentul actual. ' Dilema este

•mare şi profesorii de ştiinţele na­turale, o resimt cu acuitate. Nu poti afirma, ca profesor. In ora de la 10 Ia II că omul a evoluat din - maimuţă, pentro ca iîe la ora l i să vină preotul şi,să spâ­nă copiilor eă pe om Dumnezeul-a făcut după chipul şi asemă­narea sa. Nu poţi spune două lucruri atît de diferite despre fiinţa omenească fără a-î deruta pe otevî; Aşa par a se desfăşura lucrurile după Io&ica oamenilor maturi; După' aceea a copiilor Insă explic iţiile nii se contrazic, ei gasmd amintita cale de împă­care.; Care poate fl cea bună pînă în anii maturizării lor, > cînd îşi vor da. seama, probabil, câ niciodată lucrurjle teu sînt atît de simple cum par la prima ve­dere, dar nici într-o haină atît, de complicată cum le îmbracă viaţa: şi necazurile eî succesive. '*

' ; Vaier CHIOREANU

« A M

„CINTICE ŢIGĂNEŞTI”

Oricine a trecut prin spaţiul poeziei chiar ca un simplu mu­ritor de rînd, sau lector obişnuit, ştie că nemurirea Iui Miron Ra­da Paraschivescu vine din aerul mahalalei ţigăneşti, ce -i-a intrat in inimă, în piele, în creierul Iui subtil ce rămîne prin gînd un­deva între pămînt şi cer» Desi­gur, poate fi un Garda Lorca' autohton, dar versul Iui este pur, în virtutea acelei nepăsări bal­canice, care . e numai a 'noastră, fără înflorituri. Acest lucru- l-a Înţeles. Dorin Andone, a cărui stea urcă prin voinţa actorului oe sălăşluieşte -în el şi riu doar­me niciodată. Pentru - că actorul din Dorin e un diavoL Cintă, dansează, recită, mal mult: tră­ieşte cu limpezime fiecare lumi­nă a versului. Dur, sălbatic, li­ric, tînguitor, ţigan mîndru, ghi­citoare, borfaş,- îndrăgostit, Dorin Andone a ştiut să fie un foarte bun „om-orchestră“. Spectacolul regizat de Victor Ioan Frunză, care nu mâi cred . că a re : nevoie de prezentare, a avut un succes de public deosebit.: Deşi publicul nostru este-tot puţin, tot politi­cos, în sensul, că face în conti­nuare numai şî numai politică. Dar marea reuşită a acestui spec­tacol al Teatrului Naţional se datorează In mare măsură şi compartimentului tehnic, care. a funcţionat impecabil sub- mina doamnei Estera Biro. Luminile lui Ion Vuşean au creat un spa­ţiu terifiant, poetic. Lumina a fost un vis de sînge şi poezie, de teama şi dragoste. Lumina a servit nu numai jocul Iul Dorin Andone, ci însuşi sentimental poemelor Iui' M.R. Paraschivescu. Am lăsat intenţionat Ia urmă scenografia şi costumele executa­te de Mihai Clupe, un tînăr ma­tur,1 abil si dibace in înţelegerea sprintului exact al ţiganului cla­sic. încă un cuvînt despre jocul iui Dorin Andone. Vă amintiţi de celebrul Rică, fantele de ma­hala, eroul etern; a Iu| M.R.-Pa- răschivescu? Daeă vreţi să-i mai auziţi trista " poveste, de nobilă durere, vedeţi-1 la Dorin Andone.

- , / , Dorin SERGHIE

CARTE - C0LT0RĂ - CUNOAŞTERE. Sub _acest generic s-au desfăşurat la Cluj ltlcră- rile simpozionului organizat de Biblioteca judeţea­nă îh colaborare eu Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj. Structurate pe două coordonate, comunicările simpozionului au omagiat împlinirea a 200 de ani de la prezentarea Supplexulfcl- şi au dezbătut probleme- de bibiloteconomie.. Comunică­rile au Iost sustinute de personalităţi marcante ale cencetării ştiinţifice, clujene,- dar şi d e ’ reprezen­tanţi ai-bibliotecilor din unsprezece judeţe şi.,din

. municipiul Bucureşti. De asemenea, âu fost pre­zenţi invitaţi de peste hotare: domnul Andrăs Ju- fodsz (de la Bibliotecii Naţională „Szecheoyi1*, Re-, publica Ungară) şi domnul Liubomir Kotarfiic (Re­publica Serbia). ...... :

„N-am fosf pribegi prin Roma" ‘ ■

La secţiun ea cercetare istorică", comunicările au analizat problemele de esenţă cuprinse in Su- pplex Libeiius Valachorum, au fost semnalate eco­urile acestui act în conştiinţa contemporanilor şi a generaţiilor care i-au -urmat.: Comunicarea Na­ţional şi european tn mişcarea Supplexulul, pre-

. zentatâ de acadsmician prof. univ. dr- Pompiliu Teodor, a fost in că un argument că' autorul este unul din preţioşU cunoscători ai realităţii roma­neşti şi europene din epoca „luminilor", că 'este un „împătimit* al Supplexului. Cu acelaşi' înalt

■ grad rie profesionalism a fost elaborată lucrarea domnului conf. Univ. dr. Nicolae Bocşan, Mişcarea din Banat şi părţile vestice în epoca Supplexulul şi aceea prezentată de domnul Marius Dobrcscu. Actualitatea -Snppfcxulal. O scamă de lucrări au avut ea subiect aspecte oarecum colaterale, dar nu mai puţin interesante: Xilogravura dîn Supplex Libetltrs valachorum (Dragoş Murărcscu, Bucu-

-reşti). Istoria Snpplexmlal îa arta plastică de. pînă la 1918 {Maria Maxa, Cluj), Impactul isforie-poH-

'i tic3. Ediţii din Supplex Libeiius Valachorum în ' - , Biblioteca Battyaneum (IacobM ârza, Alba Iulia),

Andrei Mureşianu şi Şcoala Ardeleană (prof. dr. Ion Buzaşi, Blaj). ' :

Prin profunzimea ideilor exprimate, prin ţinuta •i.ştiinţifică a comunicărilor susţinute, acestea s-au ; transformat intr-o omagiere ‘ a actului de la 1791, ;pe care academicianul David. Prodan 11 num ea,un important moment, într-o organică şi istorică lup-

:tă politică, • un , act fundamental, intrat ca atare ' în conştiinţa istorică1*. -

..Un paradis ca o bibliotecă v a s t ă " .

Pentru* „secţiunea bibliotecoriomie‘, au fost pre- • zentate, de asemenea,; un număr mare de. comuni­

cări, cu o tematică variată: probleme , teoretice (M. Pă«iş, Iaşi.* Clasificai ea documentelor pc sfere

, de interes), „curiozităţi" (dr. M. Popa, Cluj: Biblio.■ toca lui Inochentic Micu Klein şi Ioan Pop, Manu­scrise inedite Octavian Goga la Biblioteca judeţea­nă Cluj), probleme de conservare (Maria Cişman, Cluj: Metode moderne de conservare şi păstrare

J a cărţilor). Interesantă, prin concluziile care se desprind, a fost ancheta Locul lecturii In viaţa adolescenţilor, Întreprinsă de doamna Szakâcs Ma- ra (Bihor). .

■<r --Această manifestare rămîne unică în felul el:

a omagiat un om — l-am numit pe profesorul Da­vid Prodan — şl o stare do .spirit (Supplex Li- bcilus Valachorum), care a străbătut conştiinţa ro­mânească. Aceasta a fost Intenţia organizatorilor, intenţie cc şi-a găsit Împlinirea.

, Flavia SERGIIIE

MUZICA E UN LIMBAJ UNIVERSAL

Argentinianul Mîguel — Ahgel Estrella este un nume. Muzician şi apărător al drepturilor omu­lui. Ca muzician, "l-a avut. ca profesori pe Vlado. Perlemuter, Marguerite Long şi Nadia Bou- langer. Ca - militant, îşi atrage «ostilitatea dictaturii militare şi, îa 1977, este arestat în Uruguay*. Este eliberat în 1980, în urma unor mari intervenţii şi „campa­nii de solidaritate" conduse de yehudi Menuhin, Nadia Boulân- ger, Henry Dutilteux. Prin .Mu- sique Esperance“, fondată de el Iri 1982. îşi continuă lupta pen­tru afirmarea omului, a dreptu­rilor sale, pentru găsirea de noi talente- şi afirmarea acestora. Le­găturile Iui Estrella cu; România datekză din 1965, cînd a- concer­tat în cadrul unui turneu -de două săptămîni. Să-i dăm cuvîn- tui. , ■ ■

Sînt deosebit de interesat in aspectul social al muzicii, de- aspectul umanizator. TnipresTa pe care mi-am făcut-o cu prilejul acelui - turneu, nu a fost una din cele mai bune.; Niciodată nu am putut cînţa pentru. oameni săraci sau cu posibilităţi, mate­riale. reduse. M-a şocat faptul cînd o notorietate muzicală mi-a spus, referitor'Ia dorinţa mea de a cînta pentru cei nenorociţi, că pentru, această ;categorie de oa­

meni există artişti de categoria a . . . 111-a. Am considerat acest lucru ca fiind ridicol. A m ' mai

'- remarcat ctf ocazia turneului din ţara dv., tristeţea oamenilor, tă­cerea lor, faptul câ nu aveau cu-

■ rajul să abordeze anumite subiec- ' te. Deşi am stat două săptă- ; mini."nu ain fost 'invitat la niciun coleg român. Am înţeles că

. nu aveau voie să invite pe ni­meni. Sînt fericit câ revin în Ro­mânia după atîta timp, în ase­menea condiţii de libertate. Să pot găsi acum şi aici un mariaj

• fericit între drepturile omului- şi frumuseţea muzicii.

„Care este: cel mai carat gest at muzicii, pornind de Ia maxima cind armele zăngănesc,

“ muzele tac"? ; .■ ;V —’ Cred câ noi • muzicienii a-

- verii un mare noroc., fiindcă Ă u- zica e un limbaj universal. In ţările în care există dictatură, oamenii încearcă, . interpretind Beethoven, Să vorbească despre libertate, speranţă, încredere. Nu­m ai muzica poate crea o mobili-

-- zare £»fectivă. După ce a i . inter- ; pretat un Beethoven. p o ţi, să ' spui, iată. aceasta este liberta-

tea.. Cînd am'fost în Polonia, era Janizclski. (întind Chopin am

. reamintit publicului, polonezilor,- de exilul lui Chopin. Nu este un• îmesaj politic, cum -s-ar crede Ia

prima vedere. Nici confesional, nici du sectă. In cazul meu. pe an dau 110 'concerte, din care 50

- pentru a trăi, restul de 60 pentru :a subvenţiona alte .organizaţii u- manitare. ' * .

Muzica argentiniană. simfo- nicul şl coiupozitorîi argentini­eni ne sînt mai puţiu cunoscuţi».

- — Ştiu ce doriţi să mă între­baţi. Nume nu are rost să dau. Argentina a fost în avangardă ln ceea ce priveşte muzica nu

: numai simfonicul şi muzica / de cameră. Nu a fost nici un raport între , est şi sud.; Această deschi- dere oferă posibilitatea unor con­tacte mai strînse.

/■,„ - Demosfene' - ŞOFUON,

1 T0CĂT0AMA DE MINCIUNI”Titlul de mai sus nu se

vrea şocant. Şi nici nu-mi a- parţine. Am decupat doar un vers post-revoluţioaar. Rîndu- rile de faţă, deci, sînt doar dreptul la opinie , aî unuia, care citeşte multă poezie ne-; publicată^ Din - această cauză îe consider „creaţii'1 de ser­tar şi n-aş vrea să se crea- • dă că , întreprind un rechizi-- toriu sau bagatelizez, cu atît mai mult că autorii sînt tineri.

>şj experimentează'. Motiv pen- . tru care nu voi da ; nume şi re-)

curg numai la eşantioane, lă-- sîn<l cititorului plăcerea d e - , codificării.

■■■ Să începem dar cu. autorul titlului nostru, care ne pro­pune si un motto din Fran- cois Rabelais — ’tui buricu lui Dumnezeu: „Mă aşez la tocă- toarea de minciuni/ să retez

; ţîţa dîn care am supt°; deloc diletant, dar cu apucături an-**

, tropofage. In acelaşi gen, un■ alt poet;. ,.M-aş hrăni cu mine însumi/ dar mă . tem c-o să

- mă satuv'V; ce-ar zice, Doam­ne, Urmuz? Anatomice sînt şi alte^ mosţrer ^3e-aia-i f ă - ; ră plămîn/ că-i femeie fără . sîn“ satr „dinţii stăteau ali­niaţi şl-ş: k dădeau din coate" ori- „profesoarele cu sinii ca sferele* '(âRta o fi elev, nu?),; ca altul să-şi dorească „sini ,s ir o p 6 ş î• pentru cel ce s-a întors", -îa'r altuia „ca ; îmi ' întinde-;Wnii păroşi de mai­muţă* ’ 4<blne N că n-o • cunosc darwinişţii?). dar cînd îţi su­ri de un peisaj „cu genunchii ca doi sîni".:sau „spre genun­chi de sîn albaştrii* (nu cred că-i -caz , de braconaj literar; mai _ repedei cred într-o epi­demie, de metaforită)?: Urmea­ză In crescendo: „La margi­nea băncii/ scoica ţigăncii" (dacă n-ar fi spus vulgari) şi „şoldul tare-al morţii şi-ai vieţii/ sărutindu*se pe un sînţ- bure dc lebădă neagră*,* sau „biserică tristă cu sinii pre- }ungiM (blasfemia repugnă, ori- cum, şl înfricoşează). Să to raal miri atunci de „spălîn- du-ml glezna cqrul gurii Io !/

pe limba românească-a săru- ' tării* (săraca, nu limba, ; . ci p o e ta !} ;„A r u n c ă cu labele dinapoi sentimentele mele*; „cu picioarele goale prin mar- supiile Bvei* (o ipoteză plau­zibilă .pentru antropologii); „ascultaţi-cum sfîrfie versul din gara mea',‘ „Ketina se umple de aroma pulpelor ei"; ^.fiecare colină e un sin de mamă tînără*. Alte perle, mai

. logice, n - a ş zice că nu au o doză - de fascinaţie^ Le , înşir s „Avem nevoie de . oitmeni pe­riculoşi"; „între, traverse noi ne-âm sărutat*; ju d e le mele

' mă ' cred pe undeva spinzu-:■ rat“ ; „a toamnă se înnichl-- zează" (dormi liniştit, sfinte Nichita, că -barbarismele sînt prohibite); „iubito, iarăşi plo-. uă cu vulpi împerechiate"; „miroEise a ' chelie şi mi-e cald*; „o goliciune mă strâ­

mbate ca un incendiu*; „pietre^ie nu au călcîi* etc,- etc. ;

Cam aşa ar vrea să se a- ' crediteze manufacturierii. noş­tri clandestini. Cu metafore,

, şi ,jcuvinte fără identitate. :Ner ..îndoielnic, nu.li se poate con- “ festa ; acestor’ tineri un grad

Suficient de instrucţie. Dovezi: . sintaxa corectă, tenta iivres- că a unui snobism minor,, că-

... utarea unor funcţii demola­toare. De unde ne vine, atunci,

; gustul amar la citirea compo­ziţiilor? Bănuiesc că de Ia absurdul involuntar, toxinele împerecherii de cuvinte, ira- ţionalftatea . robotizată, apro­pierea , încrînceaată. de teme. tabu, servituţi' ale vîrstei din­colo de teribilisme, fracturi

■ năucitoare ale - logicii' şi o . cumplită penurie de Idei. Du­

pă revoluţia decembristă, ci­titorul s-ar aştepta firesc lă­m âi multă sobrietate, la emi­sii directe, dinamism şi since-

.rltate, Cînd colo, - se* trezeşte lîngă „tocătoarca de minciuni*. Se toacă inabil cuvinte, . se toacă limfatic resturi logorei- ce, se toacâ secund' umezeli sterpe ş l arşiţe false.

Ion ARCAŞ

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

ln agricultură: ■

CHIAR A PLECAT TRENUL SPECIALIŞTILOR?i!I

«O** •*> <**

> ' t n

/ Cine şi-ar fi închipuit, oare că /soarta inginerilor agronomi, a /horticultorilor, a medicilor ve- . terinari, va fi pusă vreodată, ’în .'România,'sub semnul întrebării?' . Se . putea presupune măcar, că , paşii spre o agricultură modernă " mai sînt posibili fără specialişti?

Căci nicăieri în lume nu este po- . sibil, nicăieri în lume (în lumea civilizată, desigur!)» hu se în­tîmplă altfel!.

Şi':totuşi . Totuşi, la noi este ţi, aşa ceva posibil. Specialiştii trec prin momente de-a dreptul drafnatice, de-ai dreptul jenante. Majoritatea sînt în plină forţă, în plină capacitate de muncă (nimerii^- nu susţine că nu mai Sînt şi .destule excepţii de la re-

/gulă), pregătiţi să-şi facă, abia de acum, meseria.. Dar ei sînt prea mult, nc-permis,. de

'm ult nedreptăţiţi. Şi odată \ cu nedreptatea ce li se face lor, "şe aduc prejudicii imense'însăşi “agriculturii. Căci, marginalizîri-- «iu-i (ăsta-i, totuşi, cuvîntul!)’ pe

*cei mai buni şi mai siguri dintre 1 agricultorii" ţării, paşi nu pot fi

chiar dacă,' unii dintre studenţii de azr ' sînt, totuşi, optimişti. „Credeţi- că va creşte rolul < spe­cialistului"? -i-am întrebat pe cîţiva dintre studenţii Facultăţii- de Horticultură. Iată .părerea lor: . . <

Daniela Fusu: — „Va creşte. Este «necesară prezenţa specialiş­tilor în agricultură.’ Solul.- are nevoie de analize"- complexe, de lucrări calificate. La fel şi plan­tele. Fără pregătire corespunză­toare nu se poate merge mai de- , parte".

Anca Bob: — „Vâ scădea. Nu rămîne specialistului decît să se reprofileze şi palida satisfacţie că a absolvit o facultate!".

Avram-Fiţiu: — „Va creşte, în perspectivă, după o perioadă de scădere în primii 3 ani. Ţăranii îşi vor da singuri seama, .în ur­ma-rezultatelor obţinute, că lip­sa specialistului Înseamnă. fali­ment! - -

Terezia Coţiu: — „Eu cred că rolul specialistului va ; scădea.

&-

decît de. regres, uriaşi paşi'îna- /Şansa,inginerul ui agronom va fimaSI nri Vnfî’/irr.'i rfincirlpi* tntnci /»3poi!

ll ascult pe unul dintre -cei ‘ mulţi, pe inginerul Ioan Preda:

„Am lucrat arii": mulţi pentru / bani puţini. Zile’ de odihnă n-âm ■ prea avut. în schiipb ne-âu . su­prasaturat': indicaţiile activişti- ' lor de‘ partid. Şi îh aceste condi­ţii am făcut, cu mari eforturi* inginerie. Am văzut-în revoluţie o descătuşare â inteligenţei şi a -.ncrului agronom va. creşte. El

/iniţiativei noastre. Nu am vrut va influenţa hotărîtor_ producţia şi nu vrem să facem politică, agricolă, în consecinţă, eficienţa Singura' noastră politică este po- economică â unităţii respective, litica pîinii. Dar, din păcate,.mai fie ea de’ stat, fie particulară, sîntem priviţi ca rămăşiţe ’ ale : Crai, rde asemenea, că ' va aveâ vechiului regim,' mulţi ţărani mai măre grijă de pămînt, pe măi Văd încă în n o i. pe cei care ’ • care-1 va lucră obligatoriu, ■ în

privatizarea. Consider, totuşi, că■ la nivelul fiecărei comune ar fi bine să existe un agricultor, u n horticultor' şi un zoo’tehnist ;,..■ Inocenţiu' Codău: — „Va scă­dea. După faza de şomer, spe­cialistul va trece la reciclare sau va deveni fermier particular...

Gabriel B ă ieşu :— „Rolul ingi-

'UT

au constituit un tampon între 'stat şi’ ei, adevăraţii proprietari 'de pămînt. Mulţi uită că am fost 'alături de ei, că am făcut adesea .munca lor — căci, oricît s-ar susţine, «ţăranii noştri sînt puţini

i şi îmbătrîniţi V.. încercăm'' să' ni-iv apropiem, dar mulţi dintre

lei, pînă nu-şi:,vor da seamă cU iadevărat că au nevoie de noi şi

Spirit” ecologic,- dacă vrea- Să-l aibă'- în continuare !>un, fertil. Pe lîngă privatizare, cred că/es-

. te nevoie - de introducerea ‘ unei tehnologii moderne,1 aplicînd principiile ecologice . . !

-Există, cu certitudine, destui oameni dispuşi să -pună umărul Ia urnirea . din loc a unei agri-r

- . - , » . culturi ' aflate într-o îngrijoră-ca menirea noastra este să-i aju- toare împotmolire.'Poate, pînă

ne.tfesc°nsidera. Şi este cu nu este & că prea. tîrziu (sîntem a ît mai tiist cu cît şi-n Paria- într-un prelungit ceas 12!) au;

. tenticii - agricultori, agricultoriiment, şi-n ' Guvern, chiar si în ministerul nostru, se. mai găsesc „oameni de bine“ care „chibzu- iesc* la ieşirea agriculturii, fără specialişti, din impas/.V.“. i îngrijorarea inginerului Preda este justificată.. Ea-i încearcă pe fiecare dintre colegii lui. Ii în-; cearcă şi pe viitorii specialişti,

de azi şi, mai ales de mîine, vor fi preţuiţi, -v o r .fi; repuşi, pe lo­cul Ce li* se cuvine. Cu cît mai repede, cu atît mai bine.-: Altăieşire, nu există! '

, Emil LUCA

î

Comerţ pe roţi . . , Foto: Radu S.

PR0T EC J1A SOCIALA POATE AMORTIZA- Convulsiile- economice şi .sckî; ^ / — în această privinţă nu sînt

’ciale din ultimul timp implică! iP’reâ multe- posibilităţi.; Sau să Direcţia pentru muncă şi pro--'; rămînă. salariile la o limită scă- tecţie socială într-un amplu pro- .zută, .sau să se reducă Substan- ces d t reorganizare a unor c ir - ’cuite vitale. . \

Redresarea economiei, folosirea eficientă a forţei de muncă, îji- săşi aşezarea societăţii româneşti, pe alte paralele ale unei evo ­luţii moderne şi eficiente sînt hotărîtoare pentru viitorul/nos­tru. Una dintre problemele: mari cu care ne confruntăm este şo­majul. Pentru elucidarea unor aspecte legate, de această tema, am apelat la d-1 ec. Augustin Coroian, director adjunct ăl Di­recţiei pentru muncă şi protec­ţie socială a judeţului. :. După calculele noastre va surveni, într-o. perspectivă âpio- piată o creştere riiasivă a numă­rului de şomeri, Deocamdată ,a- vem soluţionate dosarele a '1 1 0 0 de şomeri (dintre care . 450 în municipiul CIuj-Napoca); Din pă­cate,/şomajul va afecta un nu­măr mare de absolvenţi ăi licee­lor industriale şi ai şcolilor pro­fesionale, unităţile care i-au sub­venţionat rcliunţînd la ei.'

—~ Care sînt cele mai afectate ramuri? ..

— In primul rînd, _ industria constructoare de maşini; secto­rul materialelor de construcţii, metalurgia. în sectorul de cons- trucţii-montaj va interveni ia­răşi o situaţie critică, dacă nu se va clarifica modul în care se­va lucra. ,— Practic, ce poi face unităţile?

ZILEI DEde guvern. Vom. subvenţiona, şi în continuare aceste; categorii de

cpersoane,*;; i. . . . — Mai multe sindieafe au re-

ţjalj personalul, asigunndu-se, în 'y,yendieâ''t? înfiinţarea rgrabnică a a5?iţa?? timp, creşterea-productivi- / cen trelorde - şomaj.- Acestea - pottăţii, muncii. Nu sînt încheiate avea-un rol important .în ' diri-încă -contractele ... colective _ ■ de -jarea întregii rctivităţi ide:pro-munca. In prezent, se desfăşoa-- lecţie •socială,'"de .reintegrarea a

negocieri între patronat , ş i ; îfortei vde1 muncă disponibile: ••sinuicate privitoirla salarii: Pro- ; n,v •,;«», ™blema este-foarte complexă pen- D-oframdată, nu a\ ..m un'.v - .rr . . i nstlel de centru, deşi ar fi ab--U-u a fi r(;zolvată convenabil. ,.

. v — Ce soluţii .există? ... .- — Soluţii există. ' Şi acestea pot - diminua substanţial propor­ţia şomajului;t Am în vedere, în primul rmdy agricultura/ Pămînt este, suficient şi -Legea • Midului. funciar- i i , favorizează pe mulţi dintre cei care> solicită.::ajutor/

:.de şomaj. Ar. fi, apoi, ampli­ficarea activităţii unor^ socieţăţi comerciale care," astfel, pot asi­mila un-vnumăr- mare de oameni, desfăşurarea" unor a c t iv ită ţ ip e conf propriu, favorizate . de Le- gea profitului. ■ Depunem şi noi' eforturi mari pentru a . asigura o protecţie socială eficientă. Ast­fel, pe baza Hotărîrii nr, 99 pri1 vind . plata' personalului agenţi­lor economici a căror' activitate

. s-a. întrerupt, Direcţia muncii a plătit • pentru luna februarie, diri fohdul de şortiaj, ■ peste 14 mili- -şi eficient, oane lei pentru protecţia sociâ- .’r -r ' lâ a. persoanelori riomirializctle ; : V

- .sol itt necesar.-— Cu ce probleme . deosebite

vă mai confruntaţi.'— Este ;vorba, în primul rînd,

de iipsa /de spaţiu. „Ne- desfăşu­răm activitatea in , două localuri diferite.;.Trimitem'pamenii din-

- tr-un loc., în .altul, nu/pentr-u că .vrem- ■ noi să-i purtăm, 'pe dru­muri şi să nu le rezolvăm cît. mai

.repede problemele...*(şi. acestea sînt multe-şi complexe). Dar în ispăţiul' existent- . este. imposibil ,să : asigurăm un -flux eficient. al activităţii. Am încâdrat, xîn ’ ul­timul timp, personal ;• specializat în domeniul nostru,' dispunem de tehnică modernă, dar nu avem Spaţiu, unde să ne desfăşurăm, şă instituim o linie, „tehnologi­că"' -'îare: să funcţioneze -operativ

; ' î - ■ - Ion - lli:s

jn o n ra n o n D o n n o n n n D n o b D n P Q n n n n o ro n n o o n o o D a o n D D o r

Reforma economică: „NU DOAR 0 SCHIMBARE DE FIRDe vorbă cu "dl. ing. Ion Diacorteseu, Jirecior •-general al Regiei autonome a nemetalifcrelor - , - - -

•— Domnule .director ; general, la intrarea în clă- '• Situaţia este oarecum siriiilară la nisipuri; feldspat,' direa unităţii văd o nouă firmă; din Combinatul bentonită etc. 4 ‘ / /minier, aţi. ajuns Regie; autonomă: S-â mai schim- Explicaţia? . / / . V.'bat-ceva in afara de firmă. T . — Reducerea activităţii şi stocurile pe care in-[ —.S-au schimbat multe'în ultimele luni nu doar Austria prelucrătoare le are din 1990. Ar mâi pu-- [sub/aspect- formâli>'Disp'Urfem';de?o, ţotalâ -autwio-.-ri^a- jifş i altele, dar aceste două sînt determinari- 'mifc' demională cârtî înseamnă^ şi o creştere a’ răs- yte. ' ţ . . . .-puriderit noastre' fâţâ de iriersUl producţiei^şî soar- m r ; . * T(tâ .salariaţilor; f>ub-aspectul 'cuprinderii" teritoria-■ 1 ’ _ , ,.le şi â: specificuliiiCaptivităţii, vă putehi'ispurie' u’r- v- “ De ^presupus. ReiJucerea m tiyjtaţn mătoarcle: institutul dc cei’cetări şi proiectări de . ce'° ce^decurg dc aici. Sigur că

'profil şi'centriil de calcul au trecut în’ subordinea cu acest gmd .Avem anumite interne de ieteb.no> noastră; la fel şi unităţi miniere din judeţele Con- \logizare pentru a ridica nivelul calitativ al. unor stanta, Tulcea şi Harghita., -;i V ■ ' “ .produse pentru^ a extinde fabricaţia ..la ceea ce

. c- i » - - f -■■fi 44 .merge. Avem gindun de a. extinde relaţiile eco-. . . p ’Jf cs, ,ns. V !- Pe, - V •. ntiinjce internaţionale. Trebuie să.ne'zbatem, altfel^e. cakul sînt la dv..- Ma giridesc _la .aspectele, de • tJlU pUtem /trăi. Puteri intelectuale-avem, experi-

^ exiştă, de oameni harnici' nu ducem' lipsă.etc. sînt nu margihalizatc- c i . lasaţc • sa trăiască din ş j mai reţincm un fapt: produsele din profilul'nostru do: Activitate au căutîire îri, industriile pre­lucrătoare; iar unele sînt materii prime de bază

;.sau componenţe indispensabile în reţete de fabri­caţie. , . ‘ ‘ ■i Nil c doar o schimbare de firmă, ci un transfer

decizii şi răspunderi care trebuie sâ • fie în această perioadă de tranziţie spre un 'nou tip dc organizare cconomico-socială. Este foarte greu de asimilat nu pentru că cei ce conduc >7- de la direc­tor la şef de echipă ~ s-ar opune noului curs sau că âr fi toţi incompetcnti, ci-pen tru-simplul fapt

' că .omul, chiar de rea mai b'uriă credinţă, nu se

propriile puteri, care. acum au sărăcit enorm.— Fără cele două instituţii de care discutăm nu

se poate progresa. Avem mare nevoie de ele; vii- .1 toiul va confirma. Din. punct d« vedere-financiar; la . ora actuală se descurcă. c

— Ce a mai apărut nou' în -Activitatea dumnea­voastră, adică a Regiei autonome? - ’ i — Multe schimbări în rău. Dacă. în anii trecuţi erau mari insistenţe pentru livrarea.'diverselor prbf -. duse din profilul nostru /le activitate, acum. ne confruntării cu starea de : criză de ■cerere. Spre • exemplu, oferta de .cnolfnur! ceramice pe acest an­oste' d«ş 87.000 tone,, iar cererea de numai 31.000 tone. I.a c'aoliif .pentru*'industria,- hîrlici oferim. 7500 <• upap e. MOOiKţ'Ohe-ştl «’«•' solieitrr cc'va; rnai ’ puţin ■ de 5 .0ţ(0 , -.

■; Ion GOIA

A ‘ P : A -Trecem prin iarnă bucurîndu-

ne de blîndeţea anotimpului- /de vremea bună,- Scăpînti'’ însă. din vedere o realitate tot mai îngri- ,jorătoare legată de actualele* con­diţii climatice . — seceta.- .- / Lipsa - precipitaţiilor / ” creează mari . dificultăţiV- iniediaţei în a- 'gricuitură. Implicit scad rezer-

• ' (7n ajiort • masiv de apă . îl :poate aduce Dunărea;— circa 20 'de miliarde de metrircubi pe-an. »Ea insa nu poate satisface cerin­ţele, fie şi numai datorită pla- ;s.amcntului ei geografic-în sudul tarii,•: ctoa ce . condiţionează' din .punct de vedere economic - va­lorificarea acestor/ape numai în,

.-.ionele limitrofe' fluviului. "Şi dacă rezervele de Apă sînt • în

•cel mai bun caz constante,' con-. . . . . . __ stimul este îri continuă creştere.,

vele din straturile/freatice, mul- . In datele referitoare la anul 1930, •te' fîntînii'ş’f ' i 2voare pierzîridu-şi Se/notează /o f6l6 slriţâ'-de~l,4 mi- •'apele. /Existenţa ■ lucrărilor hi- Jiarde metri-’ cubi * de''apăj:: cifră drotehnice-'de Someş >şi a - pe^eare oi privim cu oarecare re- staţiei de captare a apei de la xervă. Mai. apropiate de reali- Gilău fâce ‘ ix)sibilâ -"menţinerea ta te ş i ’ d e z i le le 'n o a s t r e 's în ’t ' confortului -‘şi' a gradului - de ci- ■/.nevoile consemnate -în- anul *1980 vilizaţio urbană ' la '' Ciuj-Năpoca; '— " 20 miliarde de - m etri: -.-■ cubi, Gherla şi îri' alte localităţi, 'dar pentru ca în prezent solicitări- nâujte aşezări din " judeţ "şi din le să fie de. 30 de'miliarde. Ce- ţară isîrif direct afectate'de ; lip- ■> ririţele de - âpăVaie:-României' in

• sa apei; . ■. . . - ■ perspectiva anului • 2000 şîntv det i -Riurile Rbmâniei -So .'îritind /pe -13—45 : miliarde -de metrt„V . cubi, cca ., 80.000 de kilometri ş i ' asi- , d<*ti o cantitate enorrtiă*. de pînă gură un volum de 37’ d e > m il ia r - la.45 .miliarde .de tone;* f de de.m etri cubi de apă din . ' . * - v , «

preciat .câ fiind, rtodesl, - ICGO, «P»18.-s".metri, cubi' c i locuitor s ho i m 'domeniu." Privind' în faţacifră : care : ne plasează - în ulti- dc. lucruri tiobuiemă treime a unei statistici- la - !,a .^cunoaştem şi să, facem pu-Svei-european ” ‘ situaţia-că^aşemcnca. mul-

n _Hii J ir«8 •V>’’«nn«»Ui<t-o - „ i i » tor 1iin a*a lumii,'în ceea ce pn-sublwane care ,“ ifi - un«rnlnm n<il! ><%Kît vii» : j R _C' : jO . 3 ll W. ,311, to t ;I)10l ITÎlllta $ r m S !' £ b i / ^dealtfel cele mai r e c o m a n d a b i l e l a t ă contextul în care înche- pentru consumul populaţiei. Es- -.'iem deceniul 1982—1991 — Deco- te evident că ele reprezintă des- niul Apei — decretat astfel de: tul de. puţin faţă de nevoi, iar către, O.N.U. şl care avea o de- repartizarea lor ca şi cea a rîii- viză , nobilă şi planetară — asi- rilor, dealtfel, este Inegală îh • gurarea apei potabile/sigure de teritoriu, zona dintre Şiret /ş i la o 4I la alta, o-apă sănătoasă, Prut şi/unele porţiuni'din, Tranr. . iX'htfH /loţi locuitorii ;Iumii. silvania fiind aproape lipsite de / .1 ,ascimenca*3x;KUrse.'„,, ■ ./' : ' ? Emil MAIOR

Fundaţia SOCIETATEA DESCHISĂ împreuna cu U NIVERSITATEA CENTRAl-EUROPEANA

â invită să participaţi la, noi program e de studiu postuniversitar în domeniul

PAGINA 3 "------------ “ ■ ~ ~ ADEVĂRUL DE CLUJ

va

PROTECTIEj MEDIUUJparticipanţii celor trei programe beneficiază de bursă integrală (incluzînd cheltuielile do transport şi banii de buzunar). y-' : l

1. Un curs de vară (1 iulie—-',25. august 1091) condus'de profesori europeni şi americani, desfăşurat la Buda­pesta-şi: în zone' cu caracteristici ecologice deosebite. Temâtica-iniuitilateralâ, incluzînd şi’ modelarea, pe calcu­lator.' Dintre cei. peste 60 de participanţi vor fi-selectaţi bursierii următoare^ forme de învăţămînt postuniversitar.

2. Un program de doi ani (un an de studiu în Vest . şi uri an de practică în zona centrală, şi estică a Europei),-încheiat cu a'cordarea gradului de Maşter.'-.Cei aproxima­tiv 30 de participanţi vor- elabora, studii pe teme iadj- viduale. . • • ?. ■ y ■

3. lin program do învăţăniînt postuniversitar, avînd du: ratai de un an academici Ja Universitatea din Mahcjies- ter, cu - o tematică selectată din' domeniul ştiinţelor me-_, diului.. (Cei-iadmişi', au , dreptul de a candida şi pentru obţinerea unei .burse. ja cursurile de vară de la pun­ctul 1.)

Coiullţii ' _ .

3) Studii universitare încheiate într-.unul. din domenii­le: biologie, cliimie,-fizică, inginerie, medicină, matciia- tică; economie (Quantitative Economies)./ .- b) Cunoştinţe .solide,de matematică. - ■ ,

c) Cunoaşterea limbii engleze (citit, 'scris, vorbit).. d) Interes ipeotru . problemele mediului, demonstrat prin activitatea" desfăşurată. .. : „ : ... ■

Dorinţa-de ş aplica cunoştinţele dobîndite In; ca­drul programelor, orientate spic pioljl<fiiiele mediului d<n aria noastţăjîeografică. ‘

f) Vîrsta :.:ceiypuţin 23 de: ani ş i. col ■ nrult.45 ■ <ie/ ani împliniţi la data de l iulie 1991.'

, _g), Sînt preferaţi candidaţii, carc -încă nu., au-studiat ■in străinâtatci . "y. "" • • '

Cei interesaţi sint rugaţi să solicite formulare: de în­scriere Ia una dintre adresele de mai jos: . ::

• Fundaţia SOCIETATEA DESCHISA, Bucureşti, Ca- lea Victoriei nr. 133, (luni — joi, între orele 14 şi 17), sau Î0700 Bucureşti* Of. Poşt. 22, C.1». 22—196.

© Fundaţia SOCIETATEA DESCHISA, Filiala .Cluj, C P i{ ^ ilor ':'J,*Y3 - (redacţiajKORUNK), sau 3400 Cluj,

Formularele completate ' trebuiesc depuse în patru exemplare pinu Ia 5 aprilie (inclusiv), .la una dintre adre­sele de mai- sus, împreună cu: , , ~ y / y ' -. • .o copie legalizată după- diploma universitară sau echivalentă ;(îrisoţită de o ,traducere legalizată în limba engleză); y y ■ \ y y -y

•. •• • o copie legalizată dupâ foaia -matricolă ; (însoţită de P’traducere. legalizată în limba engleză); • '

, • curriculuni vitae în limba engleză, incluzînd adre­sa/adresele, numărul/numerele- de telefon şi lista lucră­rilor publicate • (dacă este cazul); ■ • • , ■ • • '

• 'trei-scrisori de recomandare date de cadre univer­sitaro sau de alte personalităţi din domeniul candidatu­lui, fie în limba engleză, fiâ însoţite de traduceri;: :

• şase-fotografii tip paşaport; - : , • ’ ‘ '• un eseu - de 3 — 5 pagini, scris în limba engleză,

despre problematica' mediului''din zona. noastră geogra­fică,-- despre căile: şi metodele dc abordare ale acestor

: probleme, despre,-iplul factorilor ştiinţifici, '.economici, Apolitici; educaţionali etc. în .tratarea acestor probleme, despre’ modul' in care doriţi să vă implicaţi în progra-

Tnele de-ocrolire şi de . ameliorare a mediului.,yV- y y ..• Numai dosarele- complete ; V or/fi‘ luate în considerare.

in perioada 15- aprilie — 1 mai candidaţii vor fi In- \itati la o întUiiire: cit; decanul, cursului. (4Î5) ; ‘

1 B S -B Ci S ' f @ g 19 Bl B l ' . B S B S i 0 S S Q O B B Q I I I I B 13 R B B 83

AGENŢIA „VIDEO"

. -vă oferă: -t ■

© filmări pe videocasete o închirieri .video şi casete• imprimări.Telefon 5-07-67. (42003)

ASOCIAŢIA COMERCIALA Gl-HMANO-MAGHIARA , _( ' „EKCOM"

caută parteneri in România.Opţiuni-relaţii -zilnice la telefonul 931/3-60-72. (43303)

VvW\Az\'W '“■v" .'fv' v'V/'vN •>

v •’ • y«. Firma „GHIRAN”' Import-Export ■

vinde cn-gros: : ‘ ■ -O BEBE IMPORT

•la preţuri -foarte avantajoase şi în cantităţi nelimitate.: Telefon: 3 - 3 1 - 1 9 . *Adresai Cluj, str. Magaziei nr. 2. (42059)

An g a j a m u r c l n t v i n z a t o r i t i n e r i ,PREZENTABILI ,.£,

■Tcfclon; i -93-03, Jupă ora 15. (42068) „ -

■ . ' , . . ■ .„UNIREA" S.A. .

cumjrârâ' tehnică de calcul: -. I

^.386/33 MHz,-4 MB-RAM,' HD :i40-MB (11—19 msj, DQ 5,25" i,2 MB,-DD 3,5”, 1,44 MB, VGA — 1 buc.

ti.2Sp/12AiHz, HD-40 MB, DD 5,25” , 1,2 MB, VGA —2 buc.'

• STREAMEU 80 MB — 1 buc. ;• IMPRIMANTA 132 coloane, 9 ace — 2 buc.' : Aşteptăm oferte scri.se la Oficiul .de Calcul, - B-dul

Muncii. nr. 14,_ cu menţionarea preţului, firmei şi ţării producătoare, pînă-Ia 5 aprilie 1991. .

Relaţii la telefon 5-76-26; -5-21-25; sau 5-25-25, int.'240, 235, 237.' (42067) • : ‘ - ; : .•

> SOCIEŢATKA COMERCIALA „HOREA"

; execută

• LAMBRIURI «IN TEI• SICRIE DIN STEJAR CU PREŢ REDUS / >Vindem^Uşă din stejar 2,05 m X I. -Telefon 5 ■?â*?.8v ( 4 3 7 9 9 ) ;

' 'VW-

ASOCIAŢIA.:.DE MARKETING CLUJ împreună cu r \CULTATEA DE STUDII ECONOMICE CLUJ

organizează cursuri de marketiifg, nianagement şi limbi străine. ,, ......

Anunţăm, dc asemenea, membru Asociaţiei dc Marke­ting că se pot prezenta pentru acnitarea cotizatiei pe anul199i. _:- i ' . . ■ .

Informaţii lă .^diul. asociaţiei tlin Piaţa Libertăţii nr.2, camcra 14, telefon 1-29-35.' (43282)

NOI7!. . ■ -.V. .■ „LAR" SRI,

Conagnaţui dm str. Hakoczi 12 preia marfă de la par­

ticulari\ şi eri-gros-işti^-zilnic între orele 11-—-18; Telefon 8-40-05. (iio.ri)

. . U R M A „MAGNET*, SOCIETATEA COMERCIALA ROMANO-C.ERMANA TIMIŞOARA

bferă ^spre.V înzare, - .i .v # ' ANVEI.OPE PENTRU AUTOTURISME prin magazia de la Cluj, str. Cetăţii nr. 17., -Deschis zilnic între oreJe: 10—14; 17—19. Duminică în- chis. (42573) \ .y ^ "

■; "a; ' • AGENŢIA „DINIS« ;‘ organizează excursii la: . . ' ...... . '

•' • 1STANBUL ■•■M- y'icu, autocarul;' Plecarea săptăniînal din G lu j-'N apoca..

In form aţiila telefon 6-39-71, str. - MebediirţKrir, '2 ; C lu j.'(42586) , . ; ....

•'/: : % ANUNŢI ‘ '* ys

— • SCOAI A NR. 12 CLUJ-NAPOCA /

- ‘ stJ Traian -Vuia “nr.-.\76,'rtelefon - 4-61-66*v . * t' .~

anga^c^a,;in condiţiile leg iij/- '- ■.?« T' ; '# PAZNIC (bărbat) . y^'- ' j ;Relaţii la sediul unităţii pînă îa -data de 30; martie

a.c. (42591) -

ÎNTREPRINDEREA „ELECTROMAGNETICA" HUCtlREŞTI

anun|ă concurs pentru ocuparea postului dc MUNCITOR ELECTRONIST .în REPREZENTANŢA TEHNICA A JU­DEŢULUI .CLUJ. ; •■■■: •. Informsţii: telefori 1-GG-O.G; 1-72-94., (448) , .

_ ugjT SOFTWARE lAPPIICATlONS SERVICE • CONSULTING - WllilNd

' ' ■ 4 '"Aleta Muscel fii-9/9 ; “400 Ou} IfoTODnio te!. 951/4974B

MIC tî â INFORMATICA SRL . în . colaborare cu Centrul de. Pcrfecţiouare a Cadrelor din Informatică sub egida Comisiei-Naţionale dc Infor matică organizează ÎDcepind cu data de 2 aprilie 1991 cursuri de formare . - • : . v ;. ® analişti-progr.-imatoi'i asistenţi . ~ - - " - ;; Cursurile au'durata de 10 săptăiaîni şi sînt orientate

^spre utilizarea calculatoarelor: compatibile IBM-PC, .' Tariful de curs. este de 12.000. lei, atît pentru persoa­ne particulare cît rş-i'pentru societăţi comerciale.-■ •’ Absolvenţilor li se, acordă diplome recunoscute, de Mi­

nisterul Iiivăţămînţului şi Ştiinţei. - - ' Inforriiaţii; /zilnic -între orele 8—10 3a telefon 4-97-48

şi la sediul firmei, str. -Observatorului, nr., 3, bloc OSI, între orele 15—18. <413) ■ , ■ ; . ,

.... , ' .FIRMA „CANTOR1* : ^

execută; ® porţi • garduri • tonete O garaje cutiiantifurt lapte ctc. • , . ■

Telefon; 4-J/>-32, str. Bulganlor nr. 10. (4189G) .

MAGA/.INUI. „TOP ?90“ este dcscliis non-stop.Str., G h/ Bari Jiu rir. 32. (23917-B) , • r ,

SOCI ETA TEA IN NUME COLECTIV ".' ' ' ' '. „VI.AD MARIANA", . ; -

cu ."sediul'-.în, Cluj-Napoca, str. Paşteur nr. 6, camera 4 (Toxicologie),- telefon' 051/1-82-52, interior 909, cu perso­nal: autorizat-de .Ministerul Sănătăţii - ' ’i ■; oferă regiilor autonome,;' societăţilor- comerciale şi per­soanelor fizice: '■ : ; j, v

-: © conşultiiig:sanitar şi tehnic y < ;r iy y •.expertize chiitdco-toxicologice, micologicc, microbio­logice în domeniul alimentelor.N ,

Comenzile..sc primesc între orele 8—18 Ia sediul socio- tăţii:! (41811.1 ;; . -. i. : S ,y v

COOPERATIVA- DK CONSUM 1ÎONŢIDAvihde societăţilor comerciale, firmelor particulare etc.

• AGREGATE MINERALE din rîul Someş prin Balastiera Bonţida la următoarele -preţuri:

• nisip — 136 lei/m c 'J - :j,4• sorturi 7—15 . 15-—C;0 .— 185 lei/m cO balastru, refuz — 100 le i/m c.Cele mai ieftine abrogate minerale se vînd la Balastie­

ra Bonţida! ’ . - : *l.-vrările zilnic iiştio. or<>î<? 7—16: , ;

. Tolofon: Hii'. (4i/) : ' V :

. ' SEMĂN 4 1 0 AR EA S.A.' - ' . .

; Splaiul“lndependenter319.:- .; Sector 6-Bucurcşti — -78064. T . ;

j.r,'Ţelcş-in!>«. - , . - . . - .■ vă1oferă:,; ' - > , >-

- 0 batoze dc. cercale ş i , semincerc- B- 90; B. 91.-*, ţ -. •>, » • şine* şi, piese de schimb: pentru, batozei existente fn• exploataie, ' * - - : '

Relăţn suplimentare;.. Serviciul , Marketing,... .telefon : 38^68-40. (4.3J) * " , ' . ■ -•' I,',' '■

Tnccpmd cu s data; de -1 aprilie 1991 .începe^ activitatea;

• „DEN'I A—rOP'î — LABORATOR-DENTAR.

j ExecUtălii lucrări de tehnică -dentară pentru .cabinetei. stomatologice particular^- şi reparaţii urgenţe de. prpteze- f dferttărei'tîtftre -ofelft’1 -l&rJifft'' • - ■" Adresaf.. str. Sălciilor hr.f 15 Cluj-Napoca,- Telefon:..

8-97-90,‘ intre- orele' 7—8 -şi 20—21.--(42490 A ) -.t-r ,x ‘ :

. SOCIETATEA ‘ COMERGIAl A-TEXTILA - : : > „ROMAT“i .S A; CLUJ-NAPOCA ,

* str,“Salamului- nr. 37-' - . •angajează urgent următorul. personal; ■ •

lăcătuşi mccanici do întreţinere -pentru sccţia ţc- Kutorie ■-

• vopsitori textili ” /■. ' • • • ■ -• lîmplar • ' . , . y ,• ţesătoare sau muncitoare nccalilicate- pentru sccţiy

.(cvătorie. . - • '■ • 1Relaţii suplimentaro lâ telefon 6-25-30,-Interior'-1 3 5 ^

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 6

■ MADRIID. j— Preşedintele Moldovei, Mircea Snegur, a declarat că' Miliail- Gorbaciov nu va recurge Ia forţa armată'pentru a" răsturna actualul guvern al republicii, scrie publicaţia madrilenă „El Mundo*. citată de agen­ţia Reuter. „Teoretic, această posibilitate există, Insă nu* cred că Gorbaciov-va Îndrăzni să 'adopte o asemenea decizie",'a arătat Snegur. „Se pare că ruşii din . ţările baltice sînt mai buni decît cei de Ia noi. Majoritatea , celor de acolo sînt adepţi ai independenţei, în tim p'ce populaţia .rusofonă de la noi crează numeroase dificul­tăţi", a adăugat preşedintele Moldovei, precizînd, în a-, celaşi timp, că etnicii ruşi nu au de ce să se teamă că

.■se'va încerca unirea Moldovei cu România. „Este cît se poate de : neadevărat. Va trebui să menţinem relaţiile economice;cu Uniunea Sovietică ş i;să promovăm aseme­nea relaţii cu celelalte republici11, a adăugat Mircea Sne­gur. „Nu vom uita. niciodată că aparţinem României. In- - să, In ciuda acestui fapt, noi dorim o Moldovă indepen­dentă -care va avea legături privilegiate cu România. In viitor nu vor mai exista practic frontiere între aceste două ţări1*, a declarat preşedintele Snegur»

.SZCZECIN, — 29 de români care la sfîrşitul săptămî- .nii trecute au încercat să treacă ilegal din Polonia în Germania'sau care au trecut deja. şi au fost returnaţi, se află în prezent reţinuţi de autorităţile voievodatului polonez Szczecin, informează agenţia PAP. De la înce­putul acestui an, Un număr de o sută de cetăţeni ro­mâni, printre care. şi copii sub : cinci "ani, au încercat să' treacă în mod clandestin frontiera din Polonia în Ger­mania ş i ! au fost ulterior reţinuţi de autorităţile polo­neze. Agenţia poloneză de • presă anunţă, totodată,-: că

- odată cu. încălzirea vremii, numărul românilor, care în­cearcă să treacă în mod fraudulos frontiera poloneză pentru a ajunge în Germania este în creştere.

- MOSCOVA. — La Moscova au fost comunicate rezul­tatele. finale, ale. referendumului din 17 martie.- Astfel, pe listele de vot au fost înscrişi 185 647 355 cetăţeni dîn care îa plebiscit au participat 80 la sută. La "întrebarea referendumului au răspuns afirmativ 113519 815 de ale­gători, sau 76,4 procente, iar n e g a t i v 32 303 977 per­soane, sau 21,7 procerite. Un număr de 2 757 817 de bule­tine de! vot au fost anulate. Luînd cuvîntul la şedinţa Comisiei Centrale pentru desfăşurarea referendumului U.R.S.S., în cadrul căreia au fost centralizate rezultatele finale alfe votului unional, preşedintele parlamentului so­vietic, Ariatoli Lukianov a subliniat, potrivit agenţiei TASS, '.importanţa deosebită*/ a faptului că T „majorita­tea populaţiei mature a ţării s-a. pronunţat în favoarea\ menţinerii uniunii înnoite de republici suverane, egale In drepturi*. El a menţionat totodată, necesitatea „restau­

rării grabnice- a legăturilor economice distruse, stabilm i, unui dialog cu toaie forţele sociale, consolidării societă­ţii*.

- MOSCOVA — Comitetul executiv al Consiliului depu: taţilor poporului al oraşului Moscova a hotărît să auto­rizeze mitingul de la ?8 martie iniţiat de mişcarea „Ru­sia. Democrată**, in pofida recomandărilor făcute de So­vietul Suprem de a nu permite desfăşurarea Iui; a a-

, nunţat ziarul „Moskowskaia Pravda*1, citat de TASS. Gu­vernul sovietic a emis, anterior, o hotărîre prin care se interzic, în perioada 26 martie — 15 aprilie, oripe fel de mitinguri şi demonstraţii ln Moscova: Reamintim că mitingul organizat de „Rusia Democrată” va fi o mani­festare de solidaritate cu Boris Elţîn,

BELGRAD. — Liderii principalelor, republici care al».' cătuiesc federaţia iugoslavă, Slobodan Miloşevîci Ser­bia, şî Franjo Tudjman — Croaţia, s-au întîlnit luni, fără să anunţe publ/e, timp de cîteva ore, într-o locali­tate de la graniţa celor două republici, pentru a discuta „problemele cheie-* ale crizei politice şi economice care afectează'.grav în prezent unitatea etniilor diri Iugosla­via — informează agenţia Associated Press) care citează agenţia Tariiug. Interlocutorii, relevă AP, ar f i apreciat, cu acest prilej, că impasul actual, ar putea fi soluţionat „în cel mult di.uă luni*. • , ;

GENEVA. — In comentarii făcute pe-marginea rapor­tului GATT, agenţiile Reuter şi France Presse reţin în special faptul că Germania a-devansat Statele Unite, trecînd pe primul loc în ierarhia exportatorilor mondiali. \ In 1090, Germania a exportat astfel, mărfuri valorind 421 miliarde dolari, ceea ce reprezintă 12,1 la sută.din tota­lul exporturilor mondiale. Statele Unite: se situează pe locul al doilea, cu 394. miliarde dolari, reprezentînd 11.4 la sută din exporturile mondiale, urmate de Japonia — 296 miliarde dolari şi un procent d e -8,2%, Franţa — 216 miliarde dolari şî 6.2 la sută din exporturile mondiale şi Marea Britanie, cu 185 . miliarde dolari, respectiv 5,3 Ia sută din exporturile mondiale. Potrivit raportului. — notează agenţia — unificarea R.F.G. şi a R.D.G. a spo­rit exporturile germane cu circa . 22,5 miliardei dolari. Dar, se subliniază, chiar şi în absenţa reunificării, R.F.G. s-ar fi situat pe primul loc în rîndul exportatorilor mon­diali datorită creşterii cu circa 16,5 la sută a valorii mărcii vest-germane în raport cil dolarul Ş.U.A.v în 1990. Ca volum însă, exporturile americano au crescut cu 8,5 la sută, comparativ cu sporul de 1,5 la sută —* cît a în­registrat Germania. Lista primilor 10 ‘exportatori mon­diali cuprinde şi alte schimbări în 1990, faţă de anul

•precedent. Olanda, de pe'locul 9 a trecut pe locul 7, Ca­

nada de pe locul 7 a fost „retrogradată* pe locul 9 iai UJLS.S., de pe locul 8 a ajuns pe' locul 10.

MOSCQV A. — Parlamentul sovietic a hotărît „să sus» .. pende* greva minerilor pe o perioadă de două luni în«

cepînd de joi şi a cerut guvernului să înceapă „convor­b ir i economice* cu greviştii. Hotărîrea a fost luată după o dezbatere dificilă în cursul, căreia s-a relevat'că 25 la sută. din cele 600 de mine se află în grevă, în pofida ultimatumului lansat de .premierul' - sovietic --Valentin Pavlov care i-a chemat pe mineri să înceapă lucrul „cel mai tirziu luni*. ■ •

PRAGA. — După o activitate de cîteva decenii înCe-1 hoslovacia, KGB-ul 'ş i-a . închis oficiul său din

i ; Praga, a anunţat ministerul cehoslovac / de interne intr-o declaraţie făcută Agenţiei _CTK. La 31 ianuarie 1991, guvernul cehoslovac a anulat acordul de cooperare dintre Ministerul cehoslovac de interne şi KGB. Poţri»' vit ministrului de interne, patru persoane de la oficiul KGB din Praga şi lina de la oficiul din Bratislava aft părăsit teritoriul Cehoslovaciei, a mai rămas în ţară doar o • singură persoană - - S-Logunov — care figurează p» listă salariaţilor ambasadei sovietice din Praga şi caro Urmează să părăsească ţara.în'luna august.1

- NAŢIUNILE UNITE. — Ministrul de externe al Ja- : poniet, Taro Nakayama, a declarat că ţara sa , nu are

nici o intenţie de a renunţa la dreptul de suveranitate asupra cetor patru insule Kurile ocupate de U.RS.S. de la al doilea război mondial, transmite agenţia Associated Press. întrebat la O.N.U. de ziarişti, Nakayama a decla­rat că poziţia japoneză este „la fel ca înainte".-Ministrul nipon, arată mai ; departe AP, a avut o întîlnire cu şe-

- cretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, cu care a conferit asupra posibilităţilor Japoniei de a con­tribui la restabilirea păcii şi a situaţiei generale In-Golf. El a spus că i-a transmis secretarului general intenţia guvernului Japoniei de a ajuta la- „curăţirea, mediului ambiant, cu mijloace tehnice şi, de . asemenea. finan-

' MANILA. — Un hătrîn, în vîrstă dc ‘ aproximativ 70 de ani, dintr-o aşezare montană din insulă' filipineză Mindoro, care se prezintă drept „căpitanul Shfmajo*. pre­tinde că ar f i - fost ofiţer japonez In al doilea război mondial. Existenţa lui a fost comunicată de membrii tri­

bului îri care trăieşte de peste patra1 decenii, după!re- , tragerea trupelor japoneze de ocupaţie din Fllipinfi. Po­vestea vieţii sale;-cuprinde însă cîteva aspecte cel puţin ciudate-— a *Uitat* limba "japoneză, numele ‘de-familie pe care l-a purtat; nu ştie nici măcar iriumiele-împăratu­lui Japonie.. Iar. oficialităţile ambasadei - japoneze din Manila, care l-au contactat; şi-au exprimat îndoiala că numitul „căpitan Shimajo* ăr ■ fi de origine japoneză şi că ar fi făcut 'parte din armata imperială, fieKşi'numai pentru .motivul, plauzibil, de altfel, că „un- ofiţer - japonez

• nu uită toată viaţa caracterele scrierii japoneze* —j-, re­latează agenţiilş, Reuter şi AFP. -■ •*

SOCIETATEA COMERCIALA ^ARMATURA" S.A. CLUJ-NAPOCA

. ^ , str. Gării n r - 19 organizează' concurs în data de 1 apiilie 1991, ora 8 pen­tru ocuparea postului de DESIGNER INDUSTRIAL. .

Informaţii‘suplimentare la sediul-societăţii. (417)

SOCIETATEA COMERCIALA „ABRAZIVUL** S.A..... ■ CLUJ-NAPOCA

. ' Piaţa 1 Mai nr: 3 CIuj-Napoca :

: ;Telefon 951/3-65-90; telex 31364

Cont: Banca Comcrcială. Română, Sucursala Judeţeană Cluj nr. 30,15.13.0.01

"Cu-experienţa noastră de 25 de ani OFERIM PROMPT SI ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE agenţilof economici şi particularilor:' « PROIECTĂRI ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA

ţ lucrări dc proiectare pentru: —• constructii industriale, civile (hale, case, garaje, ate­

liere, garduri etc.) ...• cuptoare industriale : v‘

. •” • instalaţii clectrice de iluminat şi forţă, • instalaţii dc ga?, apă, canalizare 1

• reparaţii capitale clădiri şi alte construcţii . • relevee '

• consultaţii $i asistenţă tehnică

® CEIJCETARI: T‘' • elaborări de materiale şi scule abrazive) perfecţio- tarca tehnologiilor de fabricaţie existente- a asimilări de noi produse abrazive• lucrări de cercetare pentru alegerea de scule abra-

'ive la diferite operaţii de rectificare• testări de materiale ţi scule abrazive• asistenţă tehnicii privind utilizarea produselor abra­

zive . •.'' , . . . " ..'••. :;••'0 MICROPRODUCŢIE: .

• producerea de corpuri speciale cu liant ceramic, ba- 'iclită, cauciuc sau magnezită şi dc serie mică• producerea dc diferite scule din abrazivi pe suport:• discuri lamelare• discuri dc şlefuit'parchet -,• manşoanc, conuri9 Produse abrazive neţesijte pentru diferite operaţii

Je instruire. (443) ; ' .

SOCIETATEA COMERCIALA „ORIZONT*. S.A.' CtMPIA TURZII

. cu sediul în str. Retezatului nr. 2,

organizează la data de 8 aprilie 1991, ora 12, la sediul societăţii

9 LICITAŢIE PENTRU SPAŢII COMERCIALE. .Relaţii suplimentare la telefon 6-84-72; 6-84-74; 6-80-60'

interior 15.(itO) . . . .

SOCIETATEA COMERCIALA ..ARTA CULINARA» S.A.- CLUJ-NAPOCA..’

organizează concurs în termen de 15 zile de la data apariţiei.anunţului pentru ocuparea postului de: . •'

o ECONOMIST SAU CONTABIL PRINCIPAL. ;/ Condiţii de studii conform Legii 12/1971; domiciliul stabil în Cluj-N'apoca. ;

Relaţii • suolimentare la biroul Personal, teleîcn 1 72-7u.• (441)

COOPERATIVA ..SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA

str. Fr. David nr 21 angajează prin transfer sau Oficiul Forţelor de Muncă

9 DOI COJOCARI categoria 3—4 ® 2 CONFECŢIONERI HAINE PIELE categ. 3—4: _ Cooperativa, anunţă mutarea unităţii de confecţii hai­

ne piele ţi cojucărie din Piaţa Ştefan cei Mare in B-dul Titu Maiorescu nr. 18. (427)

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE A JUDEŢULUI CLUJ

organizează concurs în data de 22 aprilie 1991, orele9, la sediul direcţiei din Guj-Napoca, Piaţa Victoriei nr. 19 pentru ocuparea posturilor vacante de: *

$ OPERATORI (principali; pentru serviciul de prelu­crare automată a datelor.-

Cererile se vor depune la serviciul Salarizare—Personal pină Ia data de 15 aprilie a.c. însoţite de următoarele acte:

• copie act de. studii• recomandare de la loral de muncă 9 curriculum vitae.

y

declaraţie sorisă cu antecedentele penale Bibliografia se va ridica de la serviciul Salarizare—

Personal camera 241, odată cu depunerea actelor.Condiţii de participare: conform Legii nr. 12/1971, Le­

gii nr. 57/1974, Lepii nr. 30/1990, Ordinul Ministerului Finanţelor 76/1991. (442)

REGIONALA DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE• „■■■ TURDA ,

Piaţa Republicii nr. 26,- telefon 1-59-50 angajează în condiţiile Legii nr. 12/1971 ; 0 .3 (trei) sudori (aulogeni şi electrici) specializaţi In

lucrări de sudură Ia conducte de gaze îngropate şi apa­rente, cu autorizaţie ISCRIR, avind categoria de incadra- re V—VII. ;

Informaţii îa! telefon 953/1^9-5» 'sau - < 3 8 » )

MUZEUL DE IS-rORIE AL TRANSILVANIEI DIN r CIUJ-NAPOCA

(str. Constantin Daicovicîu nr.'2 ) ^' _ ■' . angajează ■ ■■■ '■ ■ ■■ '

• muncitori, Zii ieri la săpături arheologice pentru ci- teva luni. ■./ -

Plata conform prevederilor legale.■ Informaţii la "sediul muzeului. (435) ' • ~

- DIRECŢIA SANITARA VETERINARA CLUJ

organizează in data de ‘J6 aprilie 1991 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: - ; .

• CONTABIL PRINCIPAL• CASIER PRINCIPAL.Condiţii conform prevederilor» Legii nr. 12/1971,- Legii

nr. 57/1974, republicată şi Legii nr. 30/1970.; t îDosarele pentru concurs se vor - depune la -'Direcţie,

Piaţa Mărăşti ■ nr. 1 pînă la data de 12 aprilie 1991. (*36)

COOPERAU VA DE CONSUM CATINA

vinde la licitaţie publică: ' r >

• saivanul amplasat în localitatea Cătinaprecum şi • ... . ; _ ^• turma de 120 capete oi şt mioare.

• Licitaţia va avea loc joi, -28 martie 1991, orele 10. ta.sediul Cooperativei de Consum Cătina: '

Reiaţii suplimentare zilnic la-sediul cooperativei întra oreie 8—13. (420) ;

. FIRMA „DORTON**

oferă spre vînzare CAUCIUCURI pentru autoturisme^ “ rJLcJ?ri'P- Pf>n magazinele: AUTO (Piaţa Mihai Viteaz»'). ZORILOR, MANAŞTUR 32. DELTEI nr. 8.

■ '. )i

PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ

GRUPUL DE ŞANTIERE CRIŞ-SOMEŞ

cn sediul în localitatea 'fÂRNIŢA, judeţul Cluj. nganizeaza concurs în dată de 5 aprilie 1991 pentru ocu­parea unui post de . ■

« j u r is t ■i Condiţii de salarizare conform Legii nr. 12/1971 ţ i Le­gii nr. 57/1974. . . '

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr., ’ l-75r25; 1-69-41; 1-73-56, interior 116. (446)

ROMSII.VA — RA . FILIALA TERITORIALA CLUJ

STIMAJI CETĂŢENI

: Pădurile / constituie o mare bogăţie naturală a patriei noastre - --

" APARAŢI-LE DE INCENDII

Datorită secetei excesive pericolul de izbucnire a in-, .cendiilor îri păduri şi plantaţii este foarte mare. avînd în vedere pătura vegetală uscată care se poate aprinde

•foarte uşor de;la resturi de ţigări ; i chibrituri aruncate la Intimplare, ori prin Jocul deschis utilizat, la pregătirea hranei şi arderea resturilor vegetale. : . v .:

In scaiul prevenirii incendiilor rugăm toţi excursio­niştii ’ţ i ’ alte ; persoane care desfăşoară activităţi în _ pă­dure sau în apropierea ei să nu facă foc deschis la dis- tanţă mai mieă de 100 m faţă' de liziera acesteia.; Să fumeze numai In locuri special amenajate.Nerespectarea normelor PSI atrage după sine sanc­

ţiuni contravenţionale sau infracţionale conform Legii.

MICA 1NTRFPRINDERE „AMADEUS"angajează per&onal ln vederea deschiderii Cafe-barului situat in str. Cimpului nr. 73/sîmbăţă, 30 martie 1991. orele 16, la sediu

Pentru informaţii . suplimentare -. zilnic - la telefon2-41-04. (43407) Ţ - ^

SOCIETATEA COMERCIALA JVAPOCHIM' . CLUJ NAPOCA

vinde la licitaţie in data de 10 aprilie 1991,0 DOUA BUCĂŢI CUB»Z noi.Informaţii ia telefon 3-20-15/131. (450) '\

OPERA ROMANA DIN CLUJ

organizează în zileîe de 29 şi 30 aprilie 1991 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• regizor artistic• picior scenograf• regizor «mlise principal v• solist (tenor) " ^• solişti balet• maestru corepetitor .ţ ) instrumentişti (vioară) / ' " ’

■' • balerini (ansamblu)• corişti (başi-baritoni)• croitor (bărbaţi)£ mobilar tapiţer scenă. (452)

ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ

cu sediul. In CIuj-Napoca, £ -du l '22 Decembrie nr. 146

angajează de urgenţă:• doi şoferi profesionişti, posesori ai .gradelor D, C, E.

! Verificarea cunoştinţelor are loc In data de '4 'aprilie 1991 la sediul unităţii. :.' Relaţii suplimentare la telefon 4-51-15,' int. 120. (444)

LICEUL- ECONOMIC CLUJ-NAPOCA y

str. 1 Mai nr. 19

.. oferă spre vînzare •. \ ,

• RESTURI ALIMENTAREInformaţii la telefon 1-20-81. (437)

; . A.J.P.S. CLUJ

reaminteşte tuturor pescarilor sportivi din Judeţ că viza permiselor de pescuit pentru 1991 'trebuie tăcută pînă Ia 31 martie.

' Cei care vor fi găsiţi la pescuit şi n o eu'efectuată viza cu tichete tip 1991 vor fi sancţionaţi conform Legii 12/1974. (438) , c

PUBlIBimt; ANIVERSARI

• Cu ocazia împlinirii, vîrstei de 100 ani, urăm lui ALEXAN­DRU BUCUR, din Corpadea „La •

, mulţi ani“; multă sănătate. Ilie-, Puţu. (42052)

' ţ ■: i M A T R I M O N I A L E ■: ■ >

; • Bărbat intelectual, 1,75/82/68, posed casă cu grădină in zonă

- centrală,^singur, fără copii, , ne-, fumător, pensionar, doresc să

cunosc o doamnă pensionară, în jurul vîrstei de 60 de ani, nefu-

, mătoare sau-alte .vicii, serioasă, bună gospodină, fără copii sau alte. obligaţii, în vederea căsăto­riei: Primesc răspuns detaliat la Of. PTTR 1. CP 1144 Cluj-Napo- ca, cu indicarea adresei exacte ţi eventual număr de telefon. . (42431)

viN^AHI-CL.Vlt'AUAHi

• Vind,cabană Week-end In Grigorescu; Telefon: 8-72-12. > 1 (42477) .

• Vînd sufragerie „Nabor*.- Te­lefon 8-13-59, tiupă ora 17. (4211)18).

• Vuid 'geamuri din demolări. Str. Turnu Roşu 19, telefon:

< 5-92-38. (42427) , -• Vînd carnet pentru Dacia

din anul 1988, după ora 16 tele­fon 2-03-32. (42424)

• Vînd înscriere Oltcit ridica­re imediata. Telefon 2-15-81. (43285) ■

• Vînd CEC Dacia 1300 cu po­sibilităţi ridicare Aro 10, 4. In­formaţii telefon 7-26-73. (41970)~ • Vînd maşină electrică pen­tru vată zahăr. Familia Czanka, B-dul 22 Decembrie nr. 135, bloc

■ M 3, sc. IV, «taj .IX, ap. 123, du­pă ora 15. (41959)

•- Vînd casă;nouă, locuibilă, eu grădină cu pomi-şi i curte: în suprafaţă, de circa 40 ati în Va­lea Drăganuluj (zonu turistică). Informaţii ţelefon 159, Călăţele, Bolba. Preţul negociabil în ; va­lută sau lei. (41957)

• Cumpăr 200 buc. ţiglă,’ 30 cupaş. Telefon 5-36-61,'după ora *8. (41956)

t s • Vînd TV color. Informaţii str. Dîmboviţei 41, bloc D 8, ^p. 27.. (41919) - - ;

'* '• Cumpăr casă situată central, sau variante. Telefon 6-58-07 sau6-48-75. (43758)

• Vînd mobilă tineret. Str. Ră­săritului nr. 107, bloc M 4, etaj4, ap. 33, cartier Mărăşti, între orele IC—19. (42592)

• Vînd CEC Dacia 1988. Tele­fon 6-26-24. (42597)

• „ Vind apartament dou ă 'ca ­mere, confort, Telefon 6-71-66. (43299)...........*

• Vind convenabil Mercedes 200 Diesel. Informaţii intre orele16—20 la telefon 8-34-16. (43326)

• Vînd Ford tranzit bus, pen­tru transport persoane sau mar­fă, stare foarte bună. Telefon:1-12-29. (43328)

• Vind Oltcit nou şi ' Dacia 1310. Ţelefon 2-34-87. (43329)

■ • Cumpăr garsonieră sau a- partament 2 camere, cartier-Gri­gorescu. Telefon 1-40-70.

- (42049-A);; • Vind video Panasonic J ■ 35 sigilat şi dublu videorecorder Sharp. Telefon 5-61-78, orele 18—

., 20. (42047) , /_: .■■> ~ ",^1 -. j ■ ■ • ; Vînd frigider, nou, piese Da­cia 1310.. Telefon 4-58-84. <43330)- • Vînd TV alb-negru Sirius sigilat. Telefon 5-78-66 după. o - ra 16. (43338)• ■ • 1 Vînd convenabil CEC Dacia 1300 (iunie 1989). Telefon 4-43-21. după ora .17. (43336) r Tf■ • Cumpăr boxe Uriitra de 65, 75, 95- W sau orice firmă străină. Informaţii 6-14-23. (43344)

• Vînd calculator nou compa­tibil IBM cu imprimantă şi com ­puter Olivetti folosit. Telefon:1-92-09/intre orele 9—12.■ • De vînzare Oltcit club. ■ Te­lefon 4-42-47. (43335), • Vînd camion > SRD 7 tone, motorină, în stare de funcţiona­re. Vizibil şi informaţii str. Do- nath nr. 182,.ap. 28. (42071)

• Vînd TV color Grundig dia­gonală 68 cm. Complex studen­ţesc Observator; cămin 7, came­ra 23. (42070) ' • i, • Cumpăr garsonieră centrală. sau - apartament 2 camere. Tele­fon 1-93-93 sau 3-65-32, dUpă o- ra 15. (42069) . ..

-• Vînd urgent convenabil Da­cia 1310, 2 ani, Mercedes D 206 mixt,'servici de masă 12 persoa­ne, rad iocasetofon, covor persan; TV color. Telefon 3-83-68.(43347) '•

• Vînd Oltcit club 26.000 km şi motocicletă Honda CB 250. Te­lefon 6-26-67. (42064)

• Cumpăr frigider,.sau conge­lator; Informaţii Ia telefon:4-04-71. (42033)

Vînd înscriere Oltcit ridica- bil imrdiat Cumpăr televizbr

-Panasonic. Telefon 1-01-40.(42034) . . v . .

• Cumpăr cilindrii, ' piston, chiuloasă MZ 175, 250 cota 0,1. Telefon 5-06-90. (42035)■ • Vînd canapea extensibilă,'

■bibliotecă, pătuţ pentru copil- şidouă saltele „RelaxaV Telefon .3-56-50 şi .după ora 16 la telefon5-66-16; (42039) : ;

f • Vînd urgent mobilă combi­nată. Iaşilor nr. 6, bloc B 1, sc.II. ap. 13, telefon 3-46-41. (42042

• Vînd vin de casă. Telefon:3-58-01. (41991)

• Vînd Mercedes 220 D şi Da­cia 1320 tip CNE cu 6000 km. Te­lefon 953/6-76-27. (41994-A)

• Vînd caroserie nouă Dacia 1310. Ştr.1 Anatol France nr. 17, (41993)

• Vind-televizor color, diago­nala 65 cm. Informaţii telefon: 8-81-02. orele 16—21. (42009)

• Vînd CEC Dacia . 1300, sep­tembrie 1990 şi valută. Telefon5-67-28.(42006)

• Vînd’ ioc de veci In cimitirul . Mănăştur. Telefon 4-68-40, între

orele 16—21. (41999)• Vînd CEC Dacia 1987. Tele­

fon 1-53-96, între orele 17—21.(41999-A) •

•' Cumpăr urgent garsonieră sau apartament ultracentral, bloc sau casă. Informaţii telefon3-27-31. (42073) î - '

• Vînd televizoare color, cu şi . fără telecomandă cu diagonala de 68 cm. Cumpăr forinţi şi m ărci.; Telefon 3-09-89. (42072)

• Vînd masă sufragerie eu 6 scaune.' Informaţii între' orele 17—20, telefon 8-61-12v (41917)

• Vînd video „Sony- , Beta- max, televizor. Sirius 208, mini- tum Electronica, boxe bas-re- flex 40 W (import) la preţ . neli­beralizat. Telefon 3-24-80. (41919-A), • Vînd la preţ convenabil Au­

di 100 în stare bună. Informaţii telefon 997/1-40-79, după ora 15. (41923)

• De vînzare Mercedes 200 D alb. în stare perfectă. Telefon:6-83-42. (41911)

• Vînd butelie aragaz. Telefon4-09-10. (42354) /I'; ; '' • Vînd televizor „Opera*. Te­lefon 6-13-46, între orele 17—20.(42315) ' . . . ■: . ■ '•. • Cumpăr Mobra pentru piese de schimb. Vînd TV defect. Te­lefon 5-89-57, după ora 17.(42316)

• -Vînd căţei pechinezi.* Tnle- fon 6-32-85, Intre orele 18—20. (42423)

• Cumpăr bord inferior Oltcit alb. Telefon 1-46-88, după oră 20. -(42384)

• Vînd televizor Diamant ln garanţie. Telefon 6-44-76, : după ora 16. (42393) ■ _ V

• Vînd înscriere Dacia 1300■ din decembrie 1985. Plata în lei sau valută.' Telefon 953/1-11-81, între orele 16—22. (42387) ; .

• Cumpăr ţiglă acoperiş mică şi obişnuită. Telefon 3-63-54.(42548) ■ ■ ' ■ , ’ ■ - '•; • Vînd colecţii reviste „Auto­turism", „Tehnium", almanahu­rile respective anii 1969— 1988

— Cabestan. Telefon 8-67-44.(41891) ■ : . ■■ ■ .. ■

• Cumpăr magnetofon , Tesla stare perfectă .Telefon 3-92-03, . între orele 18—21. (41899)

• Vînd mobilă bucătărie, ca­napea, coteţe, vibrator. Telefon5-32-16. (41901) ;; • V în d ' canapea extensibilă,

TV, color; caut'aripă faţă stînga sticlă far pentru Ford Granada. Telefon 6-16-29. (41903) ;

• Vînd video Aiwa şi televizor color. Caut garsonieră mobilată de' Închiriat. Str. Cehoslovaciei" nr. 4, ap. 58. (42381) !; • Vînd mobilă . de bucătărie,;

canapea, 2 fotolii, măsuţă, co­vor persan, galerii. Cumpăr stor­cător de fructe, dormeză de o persoană. Telefon 5-03-66. (41859): • Vînd femelă Doberman, 9,

luni, cu pedigree. Telefoni i4-21-71.(42375) ;; • Vînd motoretă Mobra 50 S

şi pian vienez cu placă bronz (convenabil). Telefon 1-31-58, • după ora 17. (41815)

• Vînd magnetofon stereo, a -- paratură completă de filmare 2X8 mm super. ceas peretp U.R.S.S., costum bărbătesc 48—44, costum de haină piele damă 44 —46, ' îmbrăcăminte copil mic. Zilnic după ora: 17 la telefon: ■2-37-51 .(42293)' • Vind teren construcţie car­

tierul , A. Mureşanu, pe valută. Telefon 5-80-65. (42054)

• Vînd Mercedes 230' în stare , bună. Informaţii telefon 1-05-28, \ oreie 16—22. (42416); • Vînd cutie de viteză Dacia- 1100, uşi zonă spate şi alte p ie - ' se. Tarău Gavril, CIuj-Napoca, str. Haţeg nr. 28, telefon 8-58-74. (42302) - ■

• Vînd sau schimb CEC Dacia octombrie 1988 cu una garsonii- . ră. Telefon 6-57-65. (42481)

• Vînd CEC Dacia 1988. Infor­maţii la" telefon -4-64-34. (42501)

• VJnd sufragerie Living, per­san 3X4 m. Telefon 5-94-72. (42503) ;':'5. • Cumpăr garsonieră, zona Calea; Floreşti,^ Grigore Alexan- drescu. Telefon 7-84-28. (42508): • Vînd calculator HC-90. Pri­mesc comenzi pentru livrare HC- 90. Telefon 1-61-45. (42495)

• Vînd televizoare color. - Volkswagen,' transport marfă. Gumpăr valută^ Telefon 3-29-05. - (24732-A) - ; *

• Vînd CEC Dacia. 1300 febru­arie 1989. Telefon 7-10-20. (24709-A) • . ..- ; ■

• Vînd CEC înscriere Dacia1989. Telefon 4-81-82. (43265)

• Cumpăr apartament 2 sau 3 camere confort I, ocupabil. Tele- fon 3-53-90. (43766)

• Vînd CEC Dacia 1300, depu­nere 1987, Informaţii telefon:3-37-73. (43782) ^

• Vînd Renault 20 T.S. auriu metalizat. Telefon 2-11-45. '(43779)

• Vînd urgent Ford Taunus,;1,6 1, motorul 15.000 km, vama plătită, preţ convenabil. - Telefon 924/3-50-06, după ora 16. (49777). • Vînd rulotă- „Felicia**. Tele­

fon 3-26-53, între orele 14—20.(43787) ,

■ • Vînd* înscriere Dacia .1300, 1985 .telefon 4-17-79. (43794) V

• Cumpăr VW 1200, 1300. Te­lefon 4-61-90, după'ora 18.(43805)

• Cumpăr' mărci. Telefon:4-25-17. (43802) ', • Vînd 60 1 pălincă prune producţia 1981 şi 300 1 vin. Te­lefon 8-96-80, după ora 20. - (43801)

• - Vînd Dacia '1300 stare per­fectă! Telefon 3-96-33. (43800). • Cumpăr valută vest Telefon .1-94-10. (43398)

• Schimb garsonieră ICRAL şi înscriere. OJVL cu apartament2—3 camere. Telefon 5-25-42. (42479) :v.v

• Schimb apartament ICRAL, •2- camere, confort, III Mănăştur,str. Ciucaş nr. 9, ap. 29. etaj II,S 2 cu 2—3 camere confort I. Relaţii între orele 18—20. (42560)

• Schimb apartament 4 came­re 114 mp, cartier Grigorescu, cu apartament 2 camere Grigo­rescu ş l . un apartament 2—3 ca­mere, exclus , Mănăştur. Telefon8-10-14, Intre orele 17—19.(43461)

• Schimb' 4 camere proprieta­te Zorilor cu două apartamente sau 3 garsoniere (variante). Te­lefon 2-31-68. (42412)

• Schimb apartament 4 came­re confort I ICRAL cu două a- partămente a 2 camere, confort sau apartament- 2 - camere con­fort şi' o garsonieră. Variante. Telefon 2-13-72. (41849) ;

• Schimb apartament 2 'cam e-. re (19, 16 mp) str. Tulcea, etaj I (între lacuri) contra apartament2 camere-cartier Grigorescu sau Pata. Telefon 1-81-73. <42545)

• Schimb garsonieră confort I ICRAL, str. Pata cu apartament2—3 -camere, preferabil în zonă. Telefon 4-94-18. (42434)f . - c

• Schimb apartament 2 came­re. ; dependinţe* curte» central Braşov cu similar ,Ouj-Nap0 ca. Informaţii str. A. Vlaicu 2, ap.i i . (42478) ' / . ; j' • Schimb garsonieră confort mărit IGRAL, zona Mănăştur— Union cu apartament 2—3 came­re. Prefer tot Mănăştun Tfelefon6-32-50, orele 17—20. (42489)

• Schimb două .apartamente a două camere IGRAL cu un a- ■ partament 4 camere sau un apar­tament două camere, cartier’ Grigorescu cu 2 sau 3 camere, Pata — Gheorgheni.' Telefon:4-18-58. (42504)- • Schimb apartament Sibiu cu apartament Cluj. Relaţii la tele- , fon 952/4-12-81 sau cumpăr, a- partament Cluj. (43346) -.

• Schimb -două garsoniere De­tunata eu apartament 2—3 came­re. Exclus ■ Mărăşti, . Mănăştur. Preferabil central. Telefon;4-06-84. (42031) ■■■■ r . . .

• Schimb apartament două ca­mere, confort I, proprietate- cu garsonieră confort I sau came­ră, bucătărie, central.: .Telefon:6-19-26.(43340) . .

• Schimb apartament 3 came­re decomandate Constanţa cu 2 camere Gherla saii Cluj. Telefon 952/4-15-90. după amiază sau 916/8-00-99. (41921)

Schimb garsonieră proprie­tate ultraeentralăcuapartament2 camere Mănăştur, Grigorescu, - exclus. 22 Decembrie, 19, -ap. 10. (42353) ;

• Schimb apartament 3 came­re, Alba Iulia cu 3 sau 2 came­re CIuj-Napoca. Hulpoi Ovidhi, Alba Iulia, str. Bujorului nr. 7. bloc 13, sc. I, etaj 3, ap. 12. (42326) ■ , ■ ' i

• Schimb apartament ICRAL3 camere confort U Mănăştur cu ceva maj mare. Variante. Tele­fon 6-47-63. după ora 18. (42327)

• Schimb garsonieră Aleea Detunata, cu 2 camere. Telefon3-11-15, după ora 20 .(42333) r

• Bacău — • schimb aparta-' ment 3 camere confort sporit, proprietate stat, zona centrală, cu similar CIuj-Napoca. Informa­ţii la telefon 931/4-37-82 sau 931/2-14-69. (42367) ;

• Schimb apartament 2 came­re, proprietate, cartier Mănăştur cu similar Zorilor. Informaţii:, .telefon 7-08-31, după masă.(41866) ' :!

• Schimb apartament IGRAL ;2 camere (parchet, pivniţă) Zo­rilor cu 2—3 camere. Tolefon;2-08-40, Intre orele 16—20.(42385)

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 5

„Noi mergem Ia Dumnezeu, la tatăl nostru. Mergeţi cu noi". Informaţii: UNIVER- SELI.ES LEBEN E v. 9/7, Postfach 5643 — W. Wiirzburg R.F.G.. <

• Schimb apar tamept 4 came­re cu 2 apartamente a 2 came­re sau 1 cu 2 camere şi garso­nieră .Mănăştur, Telefon-6-31-74. (42587). « Schimb două camere confort,

dependinţe, central, cu asemănă­tor şi posibilitate garaj. Exclus cartiere. Telefon 3-90-83. Vind sticlă far „Opel Ascona" dreapta. (42003) V ' > !

• Schimb apartament una ca- , meră, bucătărie, baie, cu apar­

tament două camere. Informaţii:cămin Teleconstrucţia, str. Co- jocnei .nr. 15—17, etaj I, came­ra '.34^seara .orele. 17—22.. (43312) :

• Schimb apartament 2 came­re,. car.tier. Gheorgheni cu auto­turism Âro-Diesel; ’ Telefon:5-86-39. (43310)....... *

-, • Schimb apartament 3 came-' re ICRAL, Braşov,; cu , : similar

fsau': variante ih Cluj-Napoca, Te­lefon 5-43-66. (42551). : ;. • Schimb apartament - 4 came­re-ICRAL, sţr. Tăşnad nrt 18, sc.VI, etaj I, ap/..61.cu apartament2 cartiere',1 între orele.17—-21 (lin­gă fermă).- (42555) ' 1• • Schimb 3 camere \ ICRAL pentru ' 4 camere Telefoii:7-10-20, (24709) ", ■

» Pop-Eugenia Lucia pierdut contract ICRAL cu nr. 203233. II

^declar nul. (42285) •->' ....'/ • yanyoloş Maria pierdut con­tract de închiriere eliberat de ISRAL. Il declar nul. (42286)

Stoenescu Ioan pierdut con-' traq,t . de închiriere- eliberat de : -ICRAL CTuj; î l : declar • nul. (21698) y , -■

• Crăciun Sergiu, - pierdut chitanţă scutire vamă nr, 1073 (209618) pentru Fiat ; Ritmo

. i38 . A. 1., • eliberată , de. Vama Petea. O' declar nulă. (43303) ?.

• Morar Constantin.. . Victor pierdut contract de închiriere eli­berat :de G.I.G.C.L. Cluj. cu nr.

••12295/74.: :îl declar: nul. (41839)' •; • Vintilă Pierina, Mihaela pier- ‘ Atlt contract; de închirire. ICRAL nr. 20446 din 6 mai 1986. îl , de­clar nul. (12507 ;'. ' .,‘ • Rucska Maria pierdut coper­ta contractul ' ■ de '• închiriere nr. 305150 eliberat de ICRAL Cluj. îl 'declar'nul. (12391) " ' ‘ v .- .•;.Jgnacz Margit .pierdut, con­tract- de închiriere cu nr. . 202364 eliberat de ICRAL Cluj. 11 de­clar nul. (12390) ■■

• Sibian Ioan pierdut- autori­zaţia de vînzare mărunţişuri de tarabă nr, ,750/11 mai 1990. O ; de­clar,nulă. (42361)'' Ki» Iuliaria pierchit carnet . membru cooperativa de credit Iclod. îl declar nul. (42323)• •. Kovacs Anna‘ pierdut autori-' zaţia de funcţionare cu nr; 1423/15 iunie 1990. O declar nulă. (42355)

. • Pierdut cîine negruj 'şorecar. Răspunde la numele Dolfi. Re­compensă. Telefon 3-71-11,' după ora 16. (12013)' . • Pultineanu Aurelia - pierdut contract de închiriere, eliberat de ICRAL. îl declar nul. (43317)

• Văcar Vasile pierdut con­tractul de închiriere nr. '"25555.II declar nul, (42497) ’ - 1' • Vîrtic Ştefan pierdut fişa su­prafeţei locative închiriate,- O declar nulă; (42464) ^ ', • Farcaş-- Gheorghe ; pierdut

contract ICRAL. îl deqlar nul. (42455)' : , ,• ; • >...••;

• BaşasJanos pierdut contract locuinţă str. Vlahuţă Lama D, ap. 38 eliberat de ICRAL Cluj. Il declar niil. (42452)

• Ciobanu Vasile pierdui con­tractul dc locuinţă eliberat de ICRAL. Il declar nul. (42532) .

• Kozma Ioan pierdut con­tract închiriere str. Buşteni nr. 1, ap. 5.; îl declar nul. (42527)

• Perţa Ileana pierdut contract ICRAL.. î l declar nul. (42520)

• Feneşan Victor, Deteşan Du­mitru, Drăgan Valentin, Dincă Radu, Hâlmă Ioan; Losmanov Teodor, Judea Aurel,'Rancea Li-

< viu, Tămaş Eva, Aitonean Mihail, Rusu Nicolae, Anca Vasile, Bo- can Maria, Tămaş îosif, Grec. Va­ier, Tarţa Gheorghe, Lăcătuş Bu­ba, Negrea • Ioan, Incze Martin, Porumb Vasile, Costescu Aurora, Bugnar 'Vasile, Farcaş îosif, Mo- ga Ioan Victor, Doiha Teodor, Căpuşan. Doru, din Turda pier­dut contractele de locuinţă sau fişa de-spaţiu. Le declarăm nule.

• Zoltan Irma, -Lişcan Alexan­dru din Cîmpiă Turzii pierdut contractele de închiriere. Le de­clarăm nule." i

• Pierdut, .în 25 martie, . pan­tof de damă bleumarin. Rog su­naţi la 1-40-45. Recompensă.

- • închiriez' casa particulară, central,» compusă din .3 camere, confort, mobilat, pe valută; In­formaţii 996/3-23-59. (24712-A), • închiriez apartament patru camere, mobilate, frigider,, ’ ' în

, cartier. Gheorgheni, ':■ zona" Pata. Plata în valută. Telefon 5-37-12. (42021) - ■ '

• închiriez garsonieră confort• I,; (.mobilată, cu , telefon, pe ter­men lung,, pe . valută, i Telefon:

,7-21-45, după orele 19. (43318)> • Caut;urgent o. cameră sepa­rată, în chirie. Informam tele­fon, 1-7-7-72.. (43233) ;:v ;

• închiriez sau cumpăr ; garaj auto. Telefon 6-10-48 după 'ora 20. (42592) ■ :., • Dau „ în - chirie ;- garsonieră, telefon, mobilată, ultracentral, plata' Jn valută. Informaţii: 3-29-13. (42394) .,,-■ /

• De închiriat un; apartament cu 2. camere, jmobilat, cu tele­fon şi frigider, pe termen, lung. Vînd pătuţ copil cu două ser­tare; scaun de . alimentat copil, cărucior combinat. Informaţii la telefon 1-36-90. (41913) \rV

• Dau în chirie apartament 2 camere: cartier: Grigorescu, pre­ferabil valută. Telefon 8-09-54.(41996) -

• Dau în chirie pe valută ' sau lei.--apartament două ca­

mere, confort, cartier, Mănăştur,-ivizavi- de Big. Telefon- 4-42r42. (43333)- -, • Două. studente, căutăm •~a- partament. 2—3 camere ,lnobi la­to, pentrii închiriat,, plata în lei.' Telefon 3-35-76. (43332) . l - ;.' • Închiriez apartament confort, cartier Mănăştur: Plata . .în va­lută,;'Telefon 8-18-12. (42036);::

• Caut de închiriat curte, e- ventual 'cu garaj str; Gheorgheni sau , zonă adiacentă. Vînd pian austriac, cu placă de bronz. Te­lefon "4-42-42 intre orele 17—20.

; (42557), : : \ '• .•• Ofer în chirie două ,camere

confort cu telefon, în valută (lei). Relaţii la telefon 3"-82-08 zilnic. (41813) : , , .' • închiriez, cumpăr casă Şcu posibilităţi deschidere spaţiu co­mercial. Informaţii telefon 1-27-38. (42840) / ' , •' •' Dau‘ în chirie apartament

2 camere mobilat’ pe valută. Te­lefon 5-88-41 orele 17—20. (13803)

• închiriez rochie de ; mireasă din dantelă, SUA. Telefon 0^52-50.(43780) _ •

• închiriez rochii de -mireasă, străine; Telefon, 6-83-42.'(419U-B)

• Preiair contract' în cliiriere garsonieră sau apartament pro­prietate de‘ stat. Ofer recompen­să ■ ■ valută, lei, aur; Telefon. 976/4-54-62. (41929) ,

■ •.b J a a m a . S E• Femeie serioasă . îngrijesc

bătrîni sau bolnavi contra casă. Informaţii str. Ciucaş nr. 1, bloc J5, sc. III, ap. 43 telefon6-93-15. (41906)

• Execut din lemn răşinoase, "lambriuri, uşi şi glasvant. pentru închis logii, balcoane. Somenzitelefon 4-04-95 l u n i -----joi orele17—19. (41942)

• Dactilografiez lucrări. Pre­dau dactilograf ie pentru lucrări secretariat. Meditez chimie şi franceză. Telefon 8-25-92, (42308)

• îmi ofer serviciile de şofer pentru persoane care deţin-ma­şină şi nu -au carnet de condu­cere; Adresa: str. Mehedinţi nr. 66—68, telefoii 6-88-65 sau 7-83-31. (42310) .

• Oferim ■ sonete (promoţii) ■ pentru a b s o lv e n ţ i; policromie,’ program non-stop, 994/3-36-33-

, atelier . P.I.N. Baia >Mare, ■ (42335-A) ,.

• A dispărut Schnauzer uriaş: mascul negru în vîrstă d e '10. ani. Ofaf recompensă. Telefoii

: 4-95-28. (42564) ‘• Caut femeie pentru îngriji­

rea copilului. Telefon 5-85-81. i. (41835). • ' ■■

• Cedez înscriere O.J.V.L: n r.; 511 contra contract ICRAL’ 2—3>

. camere. Variante. Telefon 8-22-55. (41853) _ ' ■■'••

• Caut asociat, eventual* cu: utilaje .şi aparatură.-Pun la. dis-' poziţie spaţiu liber,'. 4.- încăperi,, cu apă, gaz, lumină. Relaţii la • telefon 8-47-03 zilnic vintre ; are- 1

. le • 17—19. (11821-A)• Tineri . căsătoriţi americani

' '^înfiază copil între 0—24" luni.1 Tn--formaţii' la telefon 1-54-23.(-13796) . ■ V - . / • •

. « Preiau - contract‘garsonieră J ICRAL. Ofer recompensă.’ Tele­fon 1-96-87. (43797) ■

• Caut ' parteneri, serioşi i la jocul de întrajutorare „Phoe-

■ nix“. Telefon 1-19-16 numai „în­tre orele 18—20., (437(59)..' , < ,J

• Căutăm persoană ajufor me- . naj program 9—13. Cartier Plo­pilor ' telefon • ■6*35-28. (42770)...■ • Firmă par^cvilară angajează,, -ucenici''si mecanic: auto. Telefon 3t83-62..(43767) :

^COMEMORĂRI-

0 C u Inim ile zflroblte d e dure­re anunţăm trecerca ln n efiin ţă , d u p ă o lungă şi grea su ferin ţă , a n epreţu ite i noastre soţii, m a ­m e ş i b u n ic i BECI IIWNA, ln v îrstă de 77 ani. C hipul e l blintl ş i b u n r a ră m în e 'v e şn ic r ln in i­m ile n oa stre . D um nezeu s -o tnlili- n ea scă in p a ce . Inm orm întarea v a avea lo c J o i, 38 m artie , ,o r a 13,00, din capela c im itiru lu i C or­d o ş . Fam ilia îndurerată .

9 C u ad în că d urere a im nţăm în ceta rea din via ţă , in d a ta , • d e , 23 m artie 1991, a scum pului, n o s ­tru soţ, ta ii’., b u n ic ş i străbun ic PA SC IU C I. VASILE, în v îrstă de 88 a n i,- în v ă ţă to r p en sion a r. Căl­d u ra su fle tea scă cu ca re n e -a În­co n ju ra t ş i în ţe lepciu n ea cu ca ­te n e -a - îndrum at n e v o r că lăuzi p aşii toată viaţa; Inm orm întarea a re lo c astăîsi 87 m artie, .ora 12, d e la ca p e la II a cim itiru lu i M ă­năştur. ' Fam ilia • îndoliată .- # U n pi os . şi dureros om agiu Ia trecerca in n e fiin ţă a p rie te ­n u lu i-n o stru in g .'IO A N MEDREA,-

s in cere con dolea n ţe fam ilie i. Fam . ing . N ico la e G h idei. (42041)

• C u 'a d in e regret ş l n em ă rg i­nită d u rere n e luăm răm as bun de la m ult aprecia tu l nostru c o ­

la borator, co le g ş i p rieten , CON STAN TIN NEGRU ŢIU .

T ransm item fam ilie i greu în ce r ­ca te s in cere con dolea n ţe ş i În­treaga noastră com p a siu n e . . C o­le ctivu l B ăn cii D A C IA FE LIX .. • Cu in im ile zd rob ite d e du re ­re ne despărţim de scu m p u l fr a ­

te, cum n at ş i u n ch i T R A IA N DOBOŞEVICI. N u va p ier i n ic io ­dată din am in tirea şi su fletu l n ostru . D um nezeu să -l od ih n ea s­că . Fratele, P ilu , cum nata S usa-, na , nepoatele A n ca şi Ioana . (mi^B)

; # L oca tar ii d in str. G r ig ore A - lexa n d rcscu nr. 20 prezin tă c o n ­d o lean ţe fa m . C oldea cu o ca z ia trcce r il ln n e fiin ţă a scu m p ei ş o ­

tii, m am e şi b u n ici A U IlIC A COLDEA. (12014)

O Cu su fle te le zbu ciu m a te de d u rere n e d esp ă rţim <le b u n u l ş l n eu itatu l n ostru ve r işo r TK A ÎA N DOBO ŞEVICI, O d ih n ească -se ln p a ce . F am ilia R usu. (4334.3-A)

% S in cere con d elea n ţe fa m ilie i N egru ţiu ’ pen tru m area p ierd ere su ferită . S in tem alături d e v o i. F am . C ernea. (43341)

® P i o s ş i Îndurerat om a g iu ce ­lu i ca re , a fo s t d irectoru l a d ju n ct

a l B .I. C lu j, e con om ist CON STAN TIN N EG RU ŢIU lâ tre ­cerea lu i in etern itate. S in cere con d olea n ţe fa m ilie i în d o lia te . C o lectivu l A n trep rize i d e co n s ­trucţii că i fe ra te C lu j. (42015) ‘

9 C o le c t iv u l O ficiu lu i d e E x ­pertiză M ed ica lă transm ite s in ce ­

re con d o lea n ţe co leg e i  larta B artalis p en tru p ierd erea m am ei drag i. (43331) ' l ! .

• Cu a d in că d u rere ne d e sp â r-• ţim de p rietenu l ce l d ra g -

COSTEL N EG RU ŢIU . ' N u -1 vom uita n ic io d a tă ' ş l . şinjlem , a lături de fam ilia îndurerată . F am ilia A n la î. (12033) : V

9 M ulţum im ru den iilor , .v e c in i­lo r ş i p rie ten ilor ca re ' p r in p re ­zenţă ş i f lo r i au fo s t a lături la , , p ierd erea bu n u lu i m eu so ţ ! ; B AK OS IST V A X . M an cik a . . ? (43032) - ; ‘ ‘ : : -

® . S întem alături de p rieten u l nostru-, L iv iu , B uda în m area d u -

■ rere pricin u ită d e m oartea fu l­gerătoare, a tatălui său d rag , S in ­cere con dolea n ţe îăm U iei.', P r ie ­tenii A u gu stin B agiu , N ico la e Gaiţă, Z a h a ria ; Ş opterean . (13795)

0 C olectivu l ACO M IN S .A . C lu j este alături d e fa m ilia g reu în ­ce r ca ş i p riii tre cerca în n e fiin ţă

a ce lu i ca re a fo s t CON STAN TIN N EG RU ŢIU , ' d irector a d ju n ct al B ăn cii R om ân e, S ucursa la ju d e ţu ­lu i C lu j, om de a leasă ţinută m o ­ra lă şi p ro fes ion a lă . (13790)

O S intem a lături de , la m ilia ing . A lexandru.'. C olceriu în d u ­rerea p ricin u ită d e d e ce şu l ta ­tălu i său. F am . L aurcnţiu A n d re - ieş. (13773-A ) . ' .' :

9 S incere regrete pentru d is­pariţia prem atu ră a ce lu i ca re a fo s t ; CON STAN TIN NEGRU ŢIU , distinsul n ostru v ec in . S întem şi vo m fi a lături, de fam ilia greu în c e r c a tă ., V ec in ii de la seara XI. (t376S) . s . :

• S in tem alături de fa m ilia I.iv iu B u d a în m area d tirere ’ p r i­cinu ită de m oartea tatălu i drag. L oca tar ii d in str. Cuza viSdă n r ,: 8. (43781) ' - : '

0 S incere- con d o lea n ţe co legu lu i n ostru G lig o r F e c io r la p ierd e ­rea ' m a m ei' d rag i. C oleg ii diiii S .P .R .A . (437fii) ; '

O P ios ; om ag iu şi ad u cere a - m in te la 6 . lu n i de la d isp a r iţ ia ;

ce lu i ca re a fo s t IOAN CIOBAN U (T IN C U ). O d ihu ească- se în p a ce . C um naţii V asile , L en ­ţi, Vasile," M ăriuca şi soacra Su- sa n a . îm p reu n ă cu fam iliile.; _ (43292) ; ' ^

0 S -au s cu rs E săp tă m ln i; d e d o r ş i ch in d e la dureroasa d e s - ,

p ărţire de s c u m p u l, n ostru • ţ FLOREA M O Â N G A . ; L a crim i şi f lo r i i i v o r a c o p e r i , v eşn ic • . m o r ; m în tu l. D orm i în p a ce su flet : b u n . 'C o m e m o ra re a va avea lo c s îm bătă , 30 m artie , ora 17, la b iserica din . G r igorescu . . S oţia , fitil, n ep oata , cum n aţii, ş i cu m n a ­tele. (21693). .... V ,

9 T ristă este ziua de 27 m ar­tie cînd se Îm p lin a îc şase l i ln id e la crim i ş i d o r d e ch id iub itu l m e u ’ so ( N ELU C IO B jlN U a p leca t din v iaţă. Soţia P ja . (42454)

0 Vă anunţăm , cu -d u re re , s tin : gerea din viaţfi â scum pei n o a s ­tre soţii, m am e, bun ici M A R IA FAISCAŞ, d ecedată la .23 . m artie 1991.- C erem on ia fun erară a re lo c azi, 27 m artie 1991, o re le 14, din str . M axim G o rk l n r . 92. F am i­lia îndurerată . (43773)

0 Cu adli<că durere anunţăm în cetarea d in viaţă a ce lu i care a f o s t , tată, - b u n ic . şi străbun ic IO A N COLCERIU, In .v îrstă d e 8S de ani., In m orm in tarca va avea lo c în data d c 28 m artie 1991, o*, ra 13, d in cap e la cim itiru lu i C en­tral. F am ilia Îndoliată. (13773) ,

0 C o m p a s iu n e . şi. con d olea n ţe fa m ilie i Ţ lc le te pentru p ierd erea b u n icu lu i iub it. F am iliile E gy cd ş l L esp u c. (43S04)

• Cu adinpK d u rere anunţăm ( în ceta rea d in v ia ţă a .iub itu lu i

n ostru soţ, tată ş l b u n ic IULIU TU IA/ în v îr s tă d e 78 d e a n t - o- d ih n ea scă -se ln p a ce ;'F a m ilia în­durerată . (43807-A) . 1 .

0 Cu d u rere ln su fle t anunţăm în c e ta r e a ;: d in Viaţă a scu m p ei

noa stre m a m e , bun ici VERON ICA B U D IŞÂ N i în vîrstă de 81 d e an i. Inm orm întarea va avea Ioc jo i , 28 m artie 1991, ora 13, în satu l F ă u ren i. C opiii cu fa m iliile . (4377S)

• S in cere \ co n d o le a n ţe co legei n oa stre M arta : B arta lis la d ece ­su l m am ei d ra g i. - C oleg ii d e la D irecţia , d e ;-M u n c ii ; ş l P rotecţie S ocia lă C lu j. (13198)

• S tom a to log ia , p o lic lin ică transm ite co n d o le a n ţe co legu lu i lo r S an du P u ia pen tru . m oartea tatălui drag . (43?07)l : ' . . . .. O s in te m alături- d e ' co legu l ş l p rie ten u l n ostru L iv iu B uda in m area d u rere - p ricin u ită de d e ce su l fu lg e ră to r . a l . tatălu i ; d ra g F L O R IA N B U D A . 'S in cere condoleanţe '. F am ilia Ş tefan Leş.

0 S in tem a lătu ri d e colegul ş i p rie ten u l n ostru L iv iu B uda In m area d u rere c a u z a ţ i . d e i m oar­tea tatălui d ra g F L O R IA N BUDA. S in cere - co n d o lea n ţe . C oleg ii din ca d ru l p o liţ ie i Ju d eţu lu i C luj. (43399)'? V ! » » * ■■■S?®-0 • Cu n em ă rg in ită d u re fe fa ­

cem cu n o scu t; c ă lâ d a ta ' de - 25 m a r tie -4991, b u p a 'n oastră soţie ş i n iam ă R E G IN A N A G H I a tre­cu t î n . etern itate .. Dt^mnezeu să o od ih n ea scă In p a ce . Inm orm înta- rea va a v e a l o c ' joi, 28 m artie 1991, o ra ÎS, lâ c im itiru l Cen­tral. S oţu l ş i f i ica . .(13302) - :

0 C u a d in că , d u rere anunţăm în ce ta rea ' d in v ia ţă a scu m p ei

n oa stre m am e, b u n ic i, soa cre A N A GH K RG IIEZ, in v îrstă de 87 a n i.; In m orm în tarea v a avea lo c 'în com u n ă F elea cu , azi, 27 m artie 1991, o ra 11. A m in tirea ei Va răm în e v e şn ică în in im ile n o a s tr e .: C op iii A le x a n d ru , - G a ­v r il, V asile ş i R oza lia ’ cu fa m ili­ile . (43334)’ ' - ' •• 0 V eşn ic în d u rera ţi d c fu lge -

rlitoârea p leca re p e d ru m u l tăr i în toa rcere a dragu lu i : ş l iub itu lu i

n ostru tată ing . V ASILE C U B LE ŞA N , o m c u ca lită ţi d e o ­sebite îl v o m p u rta m ereu ln s u ­fle t . D u m n ezeu şă-1 od ihnească . C op iii C ecilia , H oraţiu , -M ihai cu fa m ilia . (43361-A ) • ■ ; •

0 lu b itu -le ş i d ră gu ţu -le tăicu ţ, ră u n e -a i înd urera t * p ă râsindu -n e în tr -o clip ă . V om d u ce la capăt v ise le ş i p lan u rile fă u r it e 'îm p r e ­un ă. A stfe l v e i răm in e veşn ic

.prin tre n o i. C ir i, H ori, M ihai, M ari ene; (43361) ’

t Cu su fletele; în d o liate ne d osrtfrţim de iu b itu l n o s tru fra ­

te şi cu m n at in g . V ASILE CUBI.E.ŞAN. v i r g i n i c a " ; şi" L ica P od a r. (43401) . ' ^ '

0 C u d u re r e ,in su fle t n e d es­p ă rţim de s cu m p u l, n ostru frate, cu m n at ş i . m ich i ing . V AŞILE C U B L E Ş A N ." C h ip u l lu i iiu - l vom uită n ic iod a tă . V ictor iţâ Ptiiu şi M arius M o ro co j.(IS IO I^ C )

0 Un p io s om a g iu ,1a trecerea în nefiin ţă , a scu m p u lu i nostru

fra te ş i u n ch i in g .; VASILE C U BLEŞAN . A u r ica , H ori şi Ma­nu ela . (43401-B)~ 0 U n u ltim , om ag iu scum pului

nostru unchi,', ca re 'â fost V A SIL E C U BLEŞAN . F am ^i Mia şi D oru c ia ta r îş : (43401-A) * 1

0 O m oarte fu lgeră toa re ,1-a răp it d in t r e ,n o i p e ' iub itu l nos- : tru tată, fra te , s o cr ii şl bun ic VASII.K TEODO RESCU , 7« ani. în h u m a rea v a ' avea lo c jo ), 28' m artie 1991, o ra 13, d in capela ve ­ch e a . cim itiru lu i M ănăştur. . Fa- m i i Ia Îndoliată . ' (43404).. ,,

0 Cu d u rere a d in că anunţăm , stin gerea d in a ce a s tă : v iaţă a : s cu m p e i n oa stre m a m e ,. profeso ’» - ; ra A R E T I H A L IP . C erem onia fu ­n erară v a ' avea lo c v in e r i,' 29 m artie 1991, o re le 12, la cim itiru l C entral - d in , ca p e la I. L u c ia şl P a u lian . (43403) -r-, ... . ' . -

0 S in tem a lă tu r i d e co le g » n oa stră B o d o f R oza lia ln - m ărea d u rere p ric in u ită d e p ierderea m am ei d ra g ). C o leg ii d e la ■ M a­ga z in u l 85. (13113) . ' • .

•OLEGIUL OD REDAOTIEt. nie «Sllan (redactorjef). Dan Robreann (redactor jet adjancf). Iraian Bara (s»> crctar genera] de redacţie). Vaier Chioreana, Emil Luca, loo Ros, Maria Sângeorzan. Rada Vida.

REDASŢIAi «luj, itr. Happca nr, l l (TELCPOACTBi 1-10-32 (reâactor jef)i l-re-07 (reflactor *el adjunct sl secretariatul da rcdacţl«)i 1-74-11 (secţia culturala» 1-T3-87 (secţia problem* iodal- economice)! (-74*00 (secţia problema c»tâţeneştl)i l-73-t4 (administraţia ilarului). tSlca publi­citate ga primeşte illnlo. Intra orele D—18, nomal la administraţie, str. Napoca nr. 16 (Ia par- ter\. Slmbătă şi duminica tnchls. ,