incluziunea socială în românia - ministerul muncii...incluziunea socială în românia în anul...

Direcția Politici Servicii Sociale

Serviciul incluziune socială, inovare socială și programe cu

organisme internaționale

Raport privind

incluziunea socială în România

în anul 2016

București

2018

INTRODUCERE

În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de

sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate

de incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea

natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru

o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de

vedere social și economic.

În capitolul 1 al acestui raport sunt prezentate politicile sociale și programele implementate în

anul 2016 de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Se poate constata că o parte însemnată din

resursele bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate persoanelor care s-au confruntat cu

situații de dificultate, din care amintim: acordarea indemnizației sociale minime pentru

pensionari, măsurile de stimulare a angajării persoanelor aflate în șomaj sau în pericol de pierdere

a locului de muncă, majorarea salariului minim brut pe economie garantat în plată, precum și

măsurile din domeniul asistenței sociale.

Impactul acestor politici publice în anul 2016 a fost semnificativ: a avut loc o evoluție favorabilă

a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020. În anul 2016, comparativ cu

anul 2008, numărul de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială în

România a cunoscut o reducere de 1.421,0 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul

populației (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) a scăzut cu 5,4 puncte procentuale.

Al doilea capitol conține o analiză a evoluției indicatorilor de incluziune socială din România.

Având în vedere caracterul multidimensional al procesului de incluziune socială, în elaborarea

legislației naționale referitoare la sistemul de indicatori de incluziune socială s-a urmărit să se

reflecte situația socială din România în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea

forței de muncă, educație, justiție și locuire.

Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cu ajutorul

indicatorilor de incluziune socială calculați în conformitate cu legislația europeană.

Raportul a fost elaborat de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, pe baza informațiilor transmise de direcțiile de specialitate din minister cu

atribuții în domeniile ocupării forței de muncă, asigurărilor sociale, salarizării, beneficiilor

sociale, implementării proiectelor cu finanțare externă, tehnologiei informației, precum și de

instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea M.M.J.S., și anume: Casa Națională de Pensii

Publice, Agenția Natională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea Naţională pentru

Persoanele cu Dizabilităţi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi

Adopţie, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

CUPRINS

CAPITOLUL I.

PROGRAME DERULATE ÎN ANUL 2016 DE MINISTERUL MUNCII ȘI

JUSTIȚIEI SOCIALE, ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE 3

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 3

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul

2016 3

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2016 13

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2016 în domeniul ocupării forței de muncă 21

1.2. Protecția socială a salariaților, realizată prin legislația privind salariul minim brut

pe țară garantat în plată 42

1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 44

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2016 44

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 45

1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 46

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 48

1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 53

1.4.1. Prevederi legislative adoptate în anul 2016 în domeniul asistenței sociale 53

1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2016 din bugetul

Ministerului Muncii și Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție

Socială 56

1.4.3. Servicii sociale finanțate în anul 2016 din bugetul Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 72

1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul Ministerului

Muncii și Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 79

1.4.5. Măsuri de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, raportate de

Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități 79

1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională

pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție 85

1.6. Proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile derulate de Ministerul

Muncii și Justiției Sociale în anul 2016 92

CAPITOLUL II. 96

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2016 96

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 96

2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 101

2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 105

CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2016 108

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 108

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea

Strategiei Europa 2020 109

3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 111

Direcția Politici Servicii Sociale 3

CAPITOLUL 1

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2016 DE MINISTERUL MUNCII ŞI

JUSTIŢIEI SOCIALE ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă

Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități

persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,

socială și culturală a României.

Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri

specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate

în căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri

absolvenți, persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural,

persoane cu dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici

susținători ai familiilor monoparentale etc.).

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2016

Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă

au fost în anul 2016, în principal, următoarele:

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării

forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede:

1. Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă:

a) informarea și consilierea profesională – un ansamblu de servicii acordate gratuit

persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de informații

privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea personalității

în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și încrederii în sine a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a

deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui

loc de muncă;

b) medierea muncii – se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de

muncă și constă în informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de

ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de

muncă;


c) formarea profesională – prin această măsură se asigură creșterea și diversificarea

competențelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă în

scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii;

d) evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât

cele formale – se finanțează din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se realizează

de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin: centre de formare profesională

din subordinea acestora care sunt autorizate ca centre de evaluare, centrele

regionale de formare profesională a adulților ale Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă, care sunt autorizate ca centre de evaluare, precum și

prin persoanele juridice de drept public sau privat autorizate ca centre de evaluare;

e) consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru

inițierea unei afaceri - acordarea, la cerere, a serviciilor juridice, de marketing,

financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de

consultanță;

f) completarea veniturilor salariale ale angajaților - persoanele cărora li s-a stabilit

dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează cu normă întreagă și, ca

urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj, beneficiază, din

momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să

primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul

asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de

șomaj. De asemenea, absolvenții înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de

muncă, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai

mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de

încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data

încadrării. Absolvenții cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizație de șomaj și se

angajează în perioada de acordare a indemnizației beneficiază, din bugetul

asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi

avut dreptul, în condițiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia,

dacă nu s-ar fi angajat.

g) stimularea mobilității forței de muncă –acordarea de prime de mobilitate atât

șomerilor indemnizați, cât și șomerilor neindemnizați (de lungă durată) înregistrați

la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, după cum urmează:

- primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului social de

referință în vigoare la data acordării, dacă se încadrează într-o localitate


situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au

domiciliul stabil;

- primă de instalare egală cu de șapte ori valoarea indicatorului social de

referință în vigoare la data instalării, dacă se încadrează într-o altă

localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul.

Măsurile de stimulare a mobilității forței de muncă, pentru anul de referință

2016, au fost reformate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 din

28 septembrie 2016, care modifică și completează Legea nr. 76/2002.

Prevederile O.U.G. 60/2016 au intrat în vigoare în luna decembrie 2016.

Modificările legislative au vizat modalitatea de acordare și cuantumul

primelor de mobilitate – respectiv prima de încadrare și prima de instalare - și

sunt detaliate mai jos.

Obiectivele principale avute în vedere prin implementarea prevederilor

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60 din 28 septembrie 2016 sunt:

stimularea cererii și ofertei pe piața muncii prin îmbunătățirea

sprijinului acordat angajatorilor, șomerilor și persoanelor în căutarea unui

loc de muncă, dar și românilor din diaspora care doresc să revină în țară;

creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei prin facilitarea

implementării măsurilor din Pachetul Anti-sărăcie, lansat în luna

februarie 2016 de Guvern;

îmbunătățirea utilizării fondurilor europene disponibile în perioada

de programare 2014 - 2020 prin îmbinarea și direcționarea, în mod

coerent, a resurselor naționale și a fondurilor europene pentru

susținerea măsurilor active de ocupare.

centrarea intervențiilor pe categoriile vulnerabile de pe piața muncii,

care să determine o îmbunătățire a ratei de activare a acestora. Astfel, a

fost introdusă, în rândul beneficiarilor de măsuri active de ocupare,

categoria tinerilor care nu au loc de muncă și nici nu urmează vreo formă

de învățământ sau de formare profesională (Not in Employment,

Education or Training – NEET). De asemenea, o altă categorie vizată de

noul pachet de măsuri este cea a șomerilor de lungă durată.

Aceste grupuri de persoane descurajate să își mai caute intens un loc de

muncă și cu oportunități reduse de ocupare primesc un sprijin suplimentar

în eforturile de reintegrare în muncă.


Principalele modificări și completări se referă la:

Introducerea, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională,

a procedurii de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și

încadrarea acestora în diverse categorii (niveluri) de ocupabilitate pe piața

muncii, în funcție de sprijinul personalizat de care au nevoie pentru a se

reîncadra în muncă. Aceste categorii sunt: ușor ocupabil, mediu

ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil;

Acordarea de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare

socio-profesională la noul loc de muncă, persoanelor cărora le-a fost

stabilit nivelul de ocupabilitate ”greu” și ”foarte greu” ca urmare a

profilării, pe o perioadă de maxim 3 luni, cu acordul angajatorului,

realizate de furnizori de servicii de ocupare din sectorul public sau privat,

acreditați, în condițiile legii;

Introducerea primei de activare în valoare de 500 lei neimpozabilă,

acordată șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de

șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o

perioadă de cel puțin 3 luni;

Schimbarea cuantumului și modalității de acordare a primei de

încadrare – cuantumul primei se calculează la 0,5 lei/km dar nu mai mult

de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care își desfășoară efectiv

activitatea la angajator. Această primă se acorda, lunar, pentru o perioadă

de 12 luni, șomerilor înregistrați care se încadrează, într-o localitate

situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au

domiciliul stabil sau reședința;

Schimbarea cuantumului și modalității de acordare a primei de instalare

– se acordă persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea

forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă

localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în

care își au domiciliul sau reședința și ca urmare a acestui fapt, își

schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau

în localitățile învecinate acesteia.

Prima de instalare se acordă în cuantum diferențiat:

a) 12.500 lei pentru șomerii care se încadrează în muncă, într-o altă

localitate și își schimbă domiciliul sau reședința;


b) 15.500 lei pentru șomerii care sunt însoțiți de membrii familiei care își

schimbă domiciliul;

c) în cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei

de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi 3.500 lei;

d) Dacă angajatorul sau autoritățile publice locale sau centrale asigură

locuință de serviciu sau suportă cheltuielile aferente din fonduri

proprii sau fonduri publice, șomerii care se încadrează primesc o

primă de instalare de:

3.500 lei pentru situațiile prevăzute la punctele a) și c);

6.500 lei pentru situația prevăzută la punctul b).

Prima de instalare se acordă în două tranșe:

50% din cuantumul stabilit la data instalării;

50% după expirarea perioadei de 12 luni de la

angajare.

Cei care au locuința asigurată sau cheltuielile de cazare sunt suportate de

angajator primesc prima de instalare într-o singură tranșă la data

instalării.

În plus, prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie română

care și-au exercitat dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în spațiul

Uniunii Europene și Spațiul Economic European pe o perioadă de cel

puțin 36 luni, în cuantumurile și cu respectarea condițiilor prevăzute de

lege.

Grupul țintă eligibil pentru primele de mobilitate (prima de încadrare și

prima de instalare) - toate persoanele șomere înregistrate la agențiile pentru

ocuparea forței de muncă care au domiciliul /reședința sau își stabilesc noul

domiciliu/reședința în zonele prevăzute în Planul Național de Mobilitate care

se va aprobă și actualiza prin hotărâre de Guvern.

Pentru a preveni depopularea zonelor cu grad înalt de sărăcie prevăzute în

Planul Național de Mobilitate, pachetul de mobilitate încurajează și investitorii

din zonele respective să-și atragă personal calificat din alte zone.

Pachetul de mobilitate va include comunitățile marginalizate cu grad 3 si 4 de

sărăcie si arealele prioritare pentru dezvoltare asumate prin Memorandumul cu

tema: dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul

național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din


zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană - Munții Apuseni

și comunitățile marginalizate din Moldova.

2. Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și

crearea de noi locuri de muncă:

a) subvenționarea locurilor de muncă pentru absolvenți - angajatorii care

încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenții instituțiilor de

învățământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent

încadrat:

- o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la

data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau

ai școlilor de arte și meserii;

- o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință, în

vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ

secundar superior sau învățământ postliceal;

- o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință, în

vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ

superior.

De subvențiile menționate beneficiază și angajatorii care încadrează în muncă pe

durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap, dar pe o

perioadă de 18 luni.

b) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri în vârstă de peste 45 de

ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

- angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în

vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor

monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană

angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de

referință, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin

18 luni.

De aceste facilități beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de

angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane

cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă

încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin

raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.

c) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomerii care, în termen de 5 ani

de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita


pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă

nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială - angajatorii care

încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care, în termen de 5 ani de la data

angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată

parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc

condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada

angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu

valoarea indicatorului social de referință în vigoare, acordată din bugetul

asigurărilor pentru șomaj.

Pachetul de măsuri active nou adoptat prin Ordonanța de Urgență a

Guvernului nr. 60 din 28 septembrie 2016, care modifică și completează

Legea nr. 76/2002, prevede și majorarea cuantumului subvențiilor acordate

angajatorilor și plata unei valori nominale. În plus, prin implementarea

modificărilor legislative introduse prin O.U.G. nr. 60/2016, aceste subvenții se

acordă și pentru încadrarea în muncă a șomerilor de lungă durată și a

tinerilor NEET.

Astfel, în concordanță Legea nr. 76/2002, modificată și completată prin O.U.G.

nr. 60/2016, subvențiile se acordă angajatorilor după cum urmează:

pentru încadrarea în muncă, pe durată nedeterminată, a absolvenților unor

instituții de învățământ angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12

luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei, cu

obligația menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora

pentru o perioadă de cel puţin 18 luni;

pentru încadrarea în muncă pe durată nedeterminată, a absolvenților din

rândul persoanelor cu handicap angajatorii primesc lunar, pe o perioadă

de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă în cuantum de 900 lei cu

aceeași obligație de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale

acestora cel puţin 18 luni;

pentru încadrarea în muncă pe durată nedeterminată, a șomerilor în vârstă

de peste 45 de ani, șomerilor de lungă durată, a tinerilor NEETs sau a

șomerilor care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană

angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligația

menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni;


pentru încadrarea în muncă, pe perioadă nedeterminată, a persoanelor cu

handicap angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit

obligația, potrivit legii, de a încadra persoane cu handicap, precum și

angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe

durată nedeterminată persoane cu handicap beneficiază de aceleași facilități

precum categoriile menționate mai sus: primesc lunar, pe o perioadă de 12

luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în

cuantum de 900 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de

serviciu cel puţin 18 luni;

pentru încadrarea în muncă a șomerilor care, în termen de 5 ani de la data

angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia

anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă,

dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială,

angajatorii beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data

îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 lei.

Subvențiile se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat de persoanele

angajate din categoriile prevăzute anterior, precum și pentru perioadele în care

persoanele se află în concediu de odihnă.

Aceste măsuri de subvenționare a forței de muncă pot determina angajatorii să

își extindă afacerea și investitorii străini să demareze activități în România și să

creeze noi locuri de muncă și oportunități pentru o serie de grupuri țintă

vulnerabile pe piața muncii.

3. Măsuri pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de

marginalizare socială, care constau în:

a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională

pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea

forței de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un

ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de

marginalizare socială și constau în:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost

selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții

cuprinse în dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc

de muncă, în evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă.


Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de

muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an,

în condițiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a

împlinit vârsta de 26 de ani.

b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de

marginalizare socială în rândul angajatorilor care vizează:

conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor regionali,

locali și al partenerilor sociali;

diseminarea informațiilor privind avantajele încadrării în muncă a acestor

categorii de persoane;

interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante;

identificarea de angajatori de inserție.

c) subvenționarea locului de muncă - angajatorii care încadrează tineri cu risc de

marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat

în baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană

din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu

salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de două ori

valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă,

până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

4. Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea

indemnizației de șomaj.

Indemnizația de șomaj este acordată, potrivit Legii nr. 76/2002, doar dacă

solicitanții îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții. Cea mai importantă

dintre acestea este să aibă un stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de

luni de dinaintea înregistrării cererii.

În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, acestora nu le trebuie un

stagiu de cotizare anterior pentru a obține ajutorul de șomaj.

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor care au realizat un stagiu de cotizare de

minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, pe perioade stabilite diferențiat, după cum

urmează:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.


Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ

dispune că acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de

cotizare, după cum urmează:

- 75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel

puțin un an;

- 75% din valoarea ISR plus o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei

salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei

cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare: 3% pentru

persoanele cu un stagiu de cotizare de minimum trei ani; 5% pentru

persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani; 7% pentru persoanele cu un

stagiu de minimum zece ani; 10% pentru persoanele cu un stagiu de

minimum 20 de ani.

În cazul absolvenților instituțiilor de învățământ, indemnizația de șomaj este în

cuantum de 250 de lei lunar (50% din valoarea indicatorului social de referință) și

este acordată pe o perioadă de șase luni.

Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată:

Legea urmărește sprijinirea tinerilor pentru obținerea unei formări profesionale de

calitate și a unor competențe recunoscute la nivel național, care să le permită ocuparea

unui loc de muncă și continuarea învățării. Cadrul legislativ privind ucenicia la locul de

muncă promovează încadrarea tinerilor pe piața muncii prin organizarea de stagii de

ucenicie în cadrul cărora formarea profesională a ucenicilor întrunește criteriile de

calitate, fiind asigurată de furnizori de formare profesională autorizați.

Dată fiind îndepărtarea constrângerilor cu privire la vârsta la care o persoană poate să

încheie un contract de ucenicie cu un angajator în scopul obținerii unei calificări, avută

în vedere prin ultima modificare legislativă a acestui act normativ1, ucenicia se

adresează acum și persoanelor adulte.

Angajatorii care încheie un contract de ucenicie în baza acestei legi pot primi lunar, la

cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului de

ucenicie o sumă egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referință.

Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu

modificările și completările ulterioare:

Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede

că angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor

1 Legea nr.179/2013


beneficiază, pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50%

din valoarea indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă

acest stimulent financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.

Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ

superior, cu modificările și completările ulterioare,

Acest act normativ vizează facilitarea învățării de către absolvenții de învățământ terțiar

direct de la profesioniști încă de la începutul activității lor, în scopul de a ameliora

tranziția de la educație la încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de

securitate socială și a unui loc de muncă de calitate. Acest act normativ prevede că

angajatorii care vor încheia un contract de stagiu în condițiile acestei legi vor primi

lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului

de stagiu pentru acel stagiar, o sumă egală cu 1,5 ori valoarea indicatorului social de

referință, în limita fondurilor alocate cu această destinație. Finanțarea stagiului de 6

luni pentru absolvenții de învățământ superior se poate realiza atât din bugetul

asigurărilor de șomaj, cât și din Fondul Social European.

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2016

Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la

activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2016), se prezentau, la începutul anului, astfel:

- resursele de muncă – 12.481,1 mii persoane,

- populația activă civilă – 8.776,8 mii persoane;

- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –

3.704,3 mii persoane;

- populația ocupată civilă – 8.340,6 mii persoane,

o din care: salariați – 5.041,1 mii persoane;

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2016 (441.217) a

fost mai mic cu 33.25 % decât în anul 2015 (când a avut valoarea de 660.512).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2016, care au fost puse la

dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM, 83.690

au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 129.240 locuri de muncă

declarate în mod repetat în anul 2015.

La sfârșitul lunii decembrie 2016, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza

numărului de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 4,77%,

mai mică cu 0,13 pp decât cea din luna decembrie 2015.


Grafic nr. 1. Evoluția numărului de șomeri înregistrați (medie lunară), 1991-2016

Grafic nr. 2. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 1991-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

Nu

măr

de

șom

eri

0

2

4

6

8

10

12

Rat

a șo

maj

ulu

i (%

)


Graficul de mai jos arată evoluția ratei șomajului înregistrat în perioada 2010-2016.

Rata șomajului înregistrat în anul 2016 s-a situat la un nivel redus, având un trend

descendent aprope tot parcursul anului de la 4,90 - 4,87% lunile ianuarie, februarie 2016,

la 4,75 – 4,77% lunile noiembrie, respectiv decembrie 2016.

În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind

șomajul înregistrat se prezintă astfel:

o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a

situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.

o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul

urban.

o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul de vârstă

30 – 49 de ani cu o medie de 49,26%, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de ani reprezintă

în medie 12,47% în total şomeri.

o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:

șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau

profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul şomerilor

înregistraţi în evidenţele ANOFM (80,84%, stoc mediu anual - 338.353).

Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 14,99% din

totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 4,17%.

Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la

agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Grafic nr. 3. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2016

Sursa : MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Primar,

gimnazial și

profesional,

fără studii;

80,8%

Liceal și

post-liceal;

15,0%

Universitar;

4,2%Nivel de educație

Număr

mediu

Total general 418.552

Primar, gimnazial și

profesional, fără studii 338.353

Liceal și post-liceal 62.746

Universitar 17.453


Grafic nr. 4. Evoluția lunară a ratei șomajului înregistrat, 2010-2016

Sursa: MMJS -Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


Evoluția numărului de șomeri indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea

(grafic nr.5):

o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iulie,

acest indicator ajungând la 68.091 persoane.

o În luna ianuarie 2016 numărul șomerilor indemnizați a fost de 108.952 persoane, iar în

decembrie 2016 de 90.111 persoane.

o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între 352 mii și 321

mii persoane.

Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada

de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc

condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile

agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.

Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire

inferioară, în majoritate din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la

autoritățile locale pentru obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura

mijloacele financiare de trai.

Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor

de lungă durată (tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și

adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni).

La finele anului 2016, se aflau înregistrați în evidențele ANOFM:

- 17.953 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce

reprezintă 33% din totalul șomerilor sub 25 de ani),

- 169.528 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (46,6% din totalul

șomerilor adulți).

Evoluția indicatorilor privind șomajul înregistrat în anul 2016 comparativ cu 2015

Pornindu-se de la un număr de 436.242 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul

anului 2015, pe parcursul anului 2016 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și

ieșiri:

intrările efective în evidențele șomajului au fost de 552.015 persoane,

o din numărul total de intrări în șomaj, 431.365 au fost înscrieri noi în

șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de

ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.

ieșirile din evidențele șomajului au fost de 570.020 persoane.


Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:

o Rata șomajului în anul 2016, ca date medii, s-a situat la un nivel similar cu cel

înregistrat în anul 2015, pe fondul unui flux favorabil de intrări și de ieșiri în șomaj în

anul 2016.

o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2016 la o valoare sub

numărul total al șomerilor neindemnizați.

o În anul 2016 s-a înregistrat o creştere a numărului șomerilor indemnizați proveniți din

activitate, din concedieri.

o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2016 cu 180.839 persoane mai mic decât în 2015,

o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mic cu 204.930 persoane în 2016 față de 2015,

o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2016 a fost

mai mare decât în anul 2015, cu 4,67 pp.

o În anul 2016, numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 859 persoane

mai mare decât în anul 2015.

o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin

disponibilizare a fost în anul 2016, aproape de 2,8 la 1.

Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2015-2016

Indicator 2016 2015 Diferenţă 2016

faţă de 2015

Rata şomajului înregistrat % * 4,77 5,12 -0,35

Rata şomajului feminin înregistrat % * 4,33 4,66 -0,33

Rata şomajului masculin înregistrat % * 5,14 5,50 -0,36

Numar mediu de şomeri, din care: 418.552 455.830 -37.278

- Indemnizaţi 83.698 103.260 -19.562

- Neindemnizaţi 334.854 352.570 -17.716

Total intrări (persoane), din care: 552.015 732.854 -180.839

- Noi înscrişi 431.365 550.166 -118.801

- Disponibilizări 97.595 96.736 859

Total ieşiri (persoane), din care: 570.020 774.950 -204.930

- Prin încadrare 277.328 340.813 -63.485

Ponderea ieșirilor prin incadrare în total

ieșiri (%) 48,65 43,98 4,67

* Date medii

Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


Grafic nr. 5. Evoluția lunară a numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați,

2016 (mii persoane)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor

curente și colective de personal (97.595 persoane), respectiv ieșirilor din șomaj, prin

încadrare în muncă (277.328 persoane) este prezentată în graficul de mai jos.

Se poate constata faptul că, în anul 2016, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a

fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție

făcând lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe

dintre activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.

321 326 332 333 337 341 352 342 337 336 333 328

89 88 81 76 73 70 67 65 65 65 69 75

20 14 72 1 1 1 14 16 16 16 15

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500m

ii

beneficiari de indemnizaţie de şomaj de 50% din indicatorul social de referință

beneficiari de indemnizaţie de şomaj de 75% din indicatorul social de referință

şomeri neindemnizaţi


Grafic nr. 6. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu

ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2016

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate

de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

15.548

22.978

28.38027.461

25.73723.501

22.96921.631

26.841

23.477

23.128

15.677

10.176

9.0067.484 6.617 6.594 6.231 6.408 6.776

8.716 9.6409.654

10.293

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000p

erso

ane

Numărul șomerilor ieșiți din evidență ca urmare a încadrărilor

Numărul persoanelor intrate în șomaj în urma disponibilizărilor curente și colective de personal


1.1.3 Măsuri realizate în anul 2016 în domeniul ocupării forței de muncă

Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de ocupare

a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.

Pentru anul 2016, proiectarea programului național de ocupare a avut la bază obiectivele

Programului de Guvernare, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de

ocupare în perspectiva Europa 2020, transpuse în Strategia Natională de Ocupare 2015 -2020.

Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2016, au fost:

• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc

de muncă,

• Prevenirea şomajului de lungă durată,

• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,

• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.

Programul de ocupare aferent anului 2016 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să

fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în

căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și

consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare,

consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.

Prin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2016, a 360.000 persoane.

Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2016, s-a realizat încadrarea

unui număr de 288.589 persoane (tabelul nr.2).

În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în

una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.

1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență

acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În anul 2016, 752.391 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele

ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.

Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:

o servicii de mediere a muncii – 466.188 persoane;

o servicii de informare și consiliere profesională – 385.291 persoane;

o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau

pentru inițierea unei afaceri – 750 persoane;

o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de

solidaritate - 425 tineri cu risc de marginalizare socială.


Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM

de ocupare a forței de muncă, în anul 2016

(număr de persoane ocupate în anul 2016, comparativ cu numărul persoanelor

programate a se încadra în anul 2016).

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Prevederile Ordonanţei nr.60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă au început să

producă efecte în anul 2017.

Nr. crt. Tip de masura Programat

2016

Realizat

2016 %

- TOTAL persoane ocupate 360.000 288.589 80.16

1 Servicii de mediere 307.670 254.956 82.87

2 Servicii de informare si consiliere profesionala 42.645 41.552 97.44

3 Cursuri de formare profesionala 11.180 11.742 105.03

4

Completarea veniturilor somerilor care se

incadreaza inainte de expirarea indemnizatiei

pentru somaj

14.350 16.973 118.28

5

Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca someri peste 45 de ani sau

someri unici sustinatori ai familiilor

monoparentale

14.880 17.962 120.71

6

Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca persoane care mai au 5 ani

pana la pensie

330 300 90.91

7 Stimularea mobilitatii fortei de munca 1.885 1.106 58.67

8 Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca absolventi de invatamant 6.540 4.898 74.89

9 Acordarea de prima de incadrare absolventilor de

invatamant 3.485 2.544 73.00

10 Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca persoane cu handicap 200 141 70.50

11

Servicii de consultanta si asistenta pentru

inceperea unei activitati independente sau pentru

initierea unei afaceri/ Nr persoane care au inceput

a afacere independenta sau pe cont propriu

190 100 52.63

12 Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari

publice de interes comunitar 9.085 - -

13 Incheierea de contracte de solidaritate 680 297 43.68

14 Alte masuri active 1.335 3.280 245.69

15 Legea nr.335/2013 privind stagiile profesionale

pentru absolvenţii de învăţământ superior 300 55 18.33

16 Legea nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in

munca a elevilor si studentilor 1.855 2.527 136.23


În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 752.391

persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:

o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:

155.774 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;

156.954 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

191.909 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

247.755 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 92.870 au fost

persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.

o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :

125.671 persoane absolvente de învățământ primar;

174.245 persoane absolvente de învățământ gimnazial;

154.785 persoane absolvente de învățământ profesional;

199.848 persoane absolvente de învățământ liceal;

21.200 persoane absolvente de învățământ postliceal;

76.642 persoane absolvente de învățământ universitar.

Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare

și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de

subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

În anul 2016, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă, au fost încadrate 288.589 persoane.

o Dintre acestea, 9.978 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:

• 6.081 şomeri de lungă durată, din care:

1.623 şomeri tineri de lungă durată;

4.458 şomeri adulţi de lungă durată;

• 3.490 persoane de etnie romă;

• 292 persoane cu handicap;

• 68 tineri care au părăsit sistemul de protecţie al copilului;

• 21 cetăţeni străini;

• 10 persoane eliberate din detenţie;

• 10 persoane repatriate;

• 2 persoane refugiate;

• 3 victime ale traficului de persoane;

• 1 imigrant.

o Persoanele de etnie romă (3.490) au fost încadrate prin următoarele măsuri

active:


servicii de mediere – 3.021 persoane, din care:

2.003 persoane pe perioadă nedeterminată;

1.018 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere – 675 persoane;

organizarea cursurilor de formare profesională – 29 persoane;

completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea

indemnizației pentru șomaj – 12 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 9 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – o persoană;

încheierea de contracte de solidaritate – 15 persoane;

alte măsuri active – 38 persoane.

o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-

ocupaționale a fost următoarea:

163.855 (56,78%) persoane locuiau în mediul urban, iar 124.734 (43,22%)

persoane în mediul rural;

Numărul femeilor încadrate a fost de 124.643, iar al bărbaților de 163.946,

ponderea fiind de 43,19% respectiv 56,81%.

Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :

- 56.862 persoane cu vârsta sub 25 de ani;

- 69.009 persoane cu vârsta 25-35 de ani;

- 73.874 persoane cu vârsta 35-45 de ani;

- 88.844 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 25.226 sunt persoane

cu vârsta peste 55 de ani.

structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :

- 20.098 persoane au absolvit învățământul primar;

- 60.550 persoane au absolvit învățământul gimnazial;

- 73.505 persoane au absolvit învățământul profesional;

- 91.220 persoane au absolvit învățământul liceal;

- 8.422 persoane au absolvit învățământul postliceal;

- 34.794 persoane au absolvit învățământul universitar.

Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de

muncă, persoanele încadrate au fost :

- 195.934 șomeri neindemnizați;


- 73.988 șomeri indemnizați;

- 18.667 persoane în căutare de loc de muncă.

o Cei 56.862 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele

măsuri:

servicii de mediere – 50.770 persoane, din care:

- 34.662 persoane pe perioadă nedeterminată;

- 16.108 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere – 8.399 persoane;

organizarea cursurilor de formare profesională – 3.526 persoane;


indemnizației pentru șomaj – 1.485 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 17 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – 186 persoane;

încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea

locului de muncă – 4.123 persoane;

absolvenți beneficiari de prima de încadrare – 2.103 persoane;

încadrarea persoanelor cu handicap – 26 persoane;

servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri – 15 persoane;

încheierea de contracte de solidaritate – 285 persoane;

alte măsuri active – 918 persoane.

1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de

muncă

În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a

realizat următoarele măsuri:

1. Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de

preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a

restructurărilor unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o

prioritate a agențiilor teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de

amploarea celui înregistrat la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.


Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea

șomajului acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate,

în scopul reintegrării acestora pe piața muncii.

Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:

informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și

acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;

medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local

și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă

durată;

sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De aceste servicii beneficiază:

persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,

persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.

Până la finele anului 2016, 3.065 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.

În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților

disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite.

Astfel, au fost completate 2.296 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că

principalele opţiuni de viitor ale persoanelor asistate se referă la înscrierea la cursurile

de formare profesională (865 persoane) şi desfăşurarea unei activităţi pe cont propriu

(250 persoane).

Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe

locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de

căutare a unui loc de muncă.

Din totalul persoanelor asistate (3.065 persoane):

2.365 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

752 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării,

1.053 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.

Menţionăm că o persoană asistată poate beneficia de un cumul de servicii de

preconcediere.


2. Măsura de mediere a muncii

Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în

totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2016 au beneficiat de servicii de

mediere pe locurile de muncă vacante 466.188 persoane.

Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 254.956 persoane, din care:

174.146 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;

80.810 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,

respectiv 88,34% din totalul persoanelor ocupate.

În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de

muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.

- În contractul de performanță managerială pentru anul 2016 au fost prevăzute

organizarea a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de

persoane în căutare de loc de muncă (14 aprilie 2016 – Bursa generală a locurilor de

muncă) și una în toamnă pentru absolvenții de învățământ (20.10.2016).

- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:

persoanele de etnie romă,

tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,

orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru

diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2016, au fost ocupate

11.288 persoane, după cum urmează:

7.993 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,

2.802 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,

370 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii

sau ramuri de activitate diverse,

123 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.

A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 14 aprilie 2016, a avut

următoarele rezultate (evaluare la o lună):

au fost contactați 28.947 agenți economici, din care 217 angajatori de inserție;

au participat 2.946 agenți economici, din care 31 angajatori de inserție;

au fost oferite 38.210 locuri de muncă, din care 117 pentru persoanele

marginalizate social;


au participat 38.762 persoane în căutare de loc de muncă;

au fost selectate în vederea încadrării 16.426 persoane, din care 68 persoane cu

risc de marginalizare socială;

au fost încadrate 7.993 persoane, din care 12 persoane cu risc de marginalizare

socială;

din cele 7.993 persoane încadrate, 477 au fost cu studii superioare, iar 7.546 au

fost cu studii medii.

B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 20

octombrie 2016 în 83 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele rezultate

(evaluare la o lună):

au fost contactați 28.353 agenți economici;

au participat 2.348 agenți economici;

au fost oferite un număr de 33.909 locuri de muncă;

o au participat 25.299 persoane în căutare de loc de muncă, din care 14.845

absolvenți;

au fost selectate în vederea încadrării 7.403 persoane;

au fost încadrate 2.802 persoane, din care 240 persoane cu studii superioare.

C. În anul 2016, ANOFM a organizat 40 burse ale locurilor de muncă la cererea pieței

muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri vulnerabile pe

piața muncii.

a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte,

construcții, fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 30 de burse ale locurilor de

muncă.

În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au

fost contactați 285 agenți economici, dintre aceștia au participat 87, care au oferit

2.329 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 2.871 persoane, din

care au fost selectate în vederea încadrării 1.501 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 370 persoane:

350 persoane fără studii superioare,

20 persoane cu studii superioare.

b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate,

femei, tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 10 burse în 7 județe din


țară. Au fost contactați 723 agenți economici, dintre aceștia au participat 176, care

au oferit 2.157 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante a fost de 1.603 persoane, din care au fost

selectate în vederea încadrării 459 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 123 persoane (102 persoane fără studii

superioare și 21 persoane cu studii superioare).

3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

şi serviciile de informare și consiliere profesională, respectiv 14,40% din totalul

persoanelor ocupate. În anul 2016 au beneficiat de servicii de informare și consiliere

profesională 385.291 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate 41.552 persoane.

4.Programe de formare profesională

La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context

non formal sau informal sau ucenicie organizate de ANOFM, în perioada ianuarie-

decembrie 2016, au fost cuprinse 28.975 persoane, din care:

- 26.264 şomeri participanţi la programe de formare profesională;

- 573 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat

de servicii gratuite, altele decât șomerii;

- 1.840 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat

de gratuitate, conform legii;

- 131 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor

dobândite în context non formal sau informal;

- 167 persoane cuprinse la programe de ucenicie.

Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la

cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2016, a fost de

16.839, ceea ce înseamnă o pondere de 58,12 % din totalul cursanților.

În urma monitorizării persoanelor care s-au încadrat în muncă într-o perioadă de cel mult

12 luni de la absolvirea cursului, până la 31 decembrie 2016 a rezultat că 15.041 persoane

au fost încadrate.

Din totalul de 15.041 persoane încadrate în anul 2016:

- 11.742 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare

profesională finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

- 19 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării evaluării și certificării competențelor

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;


- 3.280 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională

finanțate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj.

În perioada ianuarie-decembrie 2016 au fost încheiate 167 contracte de ucenicie şi 159

convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.

Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă

au abandonat 46 persoane.

5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea indemnizației

pentru șomaj

Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 16.973 șomeri, din care:

828 absolvenți care beneficiază din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă

egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, până la

expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi încadrat;

16.145 șomeri care beneficiază de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor

pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.

6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe piața

muncii (persoane peste 45 ani sau părinți unici întreținători ai familiilor monoparentale, șomeri

care mai au 5 ani până la pensie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ, persoane cu handicap,

persoane supuse riscului marginalizării sociale). Prin această măsură au fost ocupate 23.598

persoane, ceea ce reprezintă 8,17% din numărul total al persoanelor ocupate prin ANOFM.

S-a realizat ocuparea a:

17.744 șomeri în vârstă de peste 45 de ani,

218 șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale,

300 persoane care mai au 3 ani până la pensie,

141 persoane cu handicap,

4.898 absolvenți ai instituțiilor de învățământ:

- 416 absolvenți ai ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și

meserii;

- 2.268 absolvenți de învățământ secundar superior sau învățământ

postliceal,

- 2.214 absolvenți de învățământ superior,

297 tineri cu risc de marginalizare socială.

7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor profesionale

pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii nr.335/2013 și ale

Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014). Până la finele anului 2016

au fost încadrați în muncă 55 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate


stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente contractelor de stagii profesionale. Din cei

55 de absolvenți de învățământ superior cuprinși în programul de stagii conform Legii

nr.335/2013, 46 au fost încadrați în primele 4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.

8.Acordarea de prime de încadrare pentru 2.544 absolvenți de învățământ.

9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri: 100 persoane au inițiat astfel de activități

independente, respectiv 13,33% din totalul persoanelor care au beneficiat de servicii specializate

(750 persoane).

10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a 3.280

persoane, fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele decât cele din

bugetul asigurărilor de șomaj (fonduri europene).

11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 1.106

persoane, din care:

411 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 50 km față

de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 5 șomeri de

lungă durată;

695 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului

(persoanele au beneficiat de prima de instalare), din care 4 șomeri de lungă durată.

12. Programe speciale:

I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a

persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca

urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de

Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2016

următoarele programe speciale:

o Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;

o Programul 155, special pentru 155 de localități din mediul rural.

Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:

o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;

o gradul redus de dezvoltare economică.

Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2016, ocuparea

unui număr de 15.300 persoane, din care:

o 10.800 persoane în cele urbane,

o 4.500 persoane în localitățile rurale.

a) În anul 2016, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din

mediul urban au fost încadrate 14.453 persoane, prin:


servicii de mediere : 13.068 persoane, din care:

o 9.091 persoane pe perioadă nedeterminată;

o 3.977 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere : 772 persoane;

cursuri de formare profesională : 114 persoane;


indemnizației pentru șomaj : 568 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste

45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 574 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani

până la pensie : 8 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 85 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 74 persoane;

acordarea de prime de încadrare: 32 absolvenți;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu

handicap: 2 persoane;

b) Prin Programul 155, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în

muncă 5.788 persoane, astfel:



o 1.605 persoane pe perioadă determinată;


cursuri de formare profesională - 32 persoane;


indemnizației pentru șomaj : 46 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 65 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 8 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 14 persoane;

acordarea de prime de încadrare : 7 absolvenți,

încheierea de contracte de solidaritate – 1 persoană.

II. Programul 145, pentru comunități cu număr mare de etnici roma


Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului

României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că

una din prioritățile agenției este ocuparea persoanelor de etnie romă, s-a propus

Programul 145, special pentru comunități cu număr mare de etnici roma. Prin

acest program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.300 persoane,

aproximativ 40% din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi ocupate

în anul 2016.

În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special

pe medierea muncii și consiliere profesională.

Prin Programul 145, în anul 2016, s-a realizat încadrarea a 1.825 persoane de etnie

roma, structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:



o 608 persoane pe perioadă determinată;


cursuri de formare profesională : 1 persoană;


indemnizației pentru șomaj : 1 persoană;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 5 persoane.

III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de

ocupare a forței de muncă pentru anul 2016 un Program special pentru elevi și

studenți, care să sprijine încadrarea pe durată determinată, de maximum 60 zile

calendaristice, pe perioada vacanțelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2007,

a elevilor și studenților. Acesta are în vedere deprinderea elevilor și studenților cu

practica la locul de muncă și obținerea de venituri pe perioada vacanțelor, în special a

celor care provin din familii cu venituri reduse.

Prin acest program, au fost propuse pentru anul 2016, ocuparea pe perioada vacanțelor a

1.855 persoane, din care: 1.185 elevi și 670 studenți.

De la începutul anului și până la 31 decembrie 2016, prin implementarea Programului

special pentru elevi și studenți, s-au obținut următoarele rezultate:

au fost încheiate 681 convenții în baza Legii nr.72/2007;

au fost încadrați 2.527 elevi și studenți, din care:

o 1.760 elevi;


o 767 studenți.

În funcție de mediul de rezidență, 1.087 elevi și 519 studenți au fost din mediul

urban, iar 673 elevi și 248 studenți au fost din mediul rural.

Structura pe sexe arată că din cei 1.760 elevi încadrați în muncă 863 au fost de

gen feminin și 897 de gen masculin, iar din cei 767 studenți încadrați în muncă au

fost 344 femei și 423 bărbați.

1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2016 pentru aplicarea programului de ocupare pentru

tinerii cu risc de marginalizare socială

În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură

promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:

acompaniament social personalizat,

activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor,

subvenționarea locului de muncă.

Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza

unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit

tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:


mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind

corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru

ocuparea forței de muncă.

1. Prevederi legislative aplicate în scopul promovării participării pe piața muncii a tinerilor

cu risc de marginalizare socială

Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale a prevăzut o serie

de măsuri specifice de prevenire și combatere a marginalizării sociale a tinerilor. Acest act

normativ a fost modificat prin Legea nr. 250/2013 prin abrogarea Secțiunii 1 ”Accesul la un loc

de muncă” din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale și

introducerea în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea


ocupării forței de muncă a Secțiunii 3^1 Promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc

de marginalizare socială.

Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu risc de

marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează

la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după

caz, reședința și se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilități;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;

d) are copii în întreținere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) victimă a traficului de persoane.

Măsurile pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare

socială sunt:

d) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă

teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii

care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:


mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost

selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții

cuprinse în dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc

de muncă, în evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă.

Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de

muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an,

în condițiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a

împlinit vârsta de 26 de ani.

e) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor;

f) subvenționarea locului de muncă.

Durata contractului de solidaritate, este de până la 3 ani, dar nu mai puţin de 1 an, limita de vârstă

a tinerilor care beneficiază de măsurile prevăzute de lege este de 26 de ani, iar subvenția lunară

acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat se calculează pe baza salariului de bază


stabilit la data angajării, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referință, în

vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

2. Aplicarea în anul 2016 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială

Pentru anul 2016, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program

de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de

tineri prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.

Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a

fost promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.

Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2016 au fost:

o acompaniamentul social personalizat, efectuat de către Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de

muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate;

o stimularea angajatorilor de inserţie pentru încadrarea tinerilor cu risc de

marginalizare socială.

Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor

confruntați cu riscul excluderii profesionale:

Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de

marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului

la un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele

măsuri:

• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;

• oferirea de servicii de consiliere profesională:

- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,

domenii, meserii),

- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,

- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;

• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în

concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;

• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate

și confruntați cu riscul excluderii profesionale.

Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2016 a fost

fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene


și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii

și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.

- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2016, se prezintă astfel:

o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 830 persoane;

o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 680;

o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 590 persoane;

o număr persoane încadrate prin acordarea serviciilor de informare și consiliere

profesională - 90 persoane.

Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București:

În anul 2016, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de

muncă județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale

referitoare la combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:

o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 457 de tineri din rândul

categoriilor defavorizate;

o au fost încheiate 425 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru

ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii

de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri

de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care

rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă

identificate;

o au fost încadraţi în muncă 297 de tineri;

o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a

municipiului București, în anul 2016, au fost identificați 174 angajatori de

inserție.

o Cele 425 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de

beneficiari:

- 121 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(28,5%);

- 43 tineri cu dizabilități (10,1%);

- 184 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(43,3%);

- 72 tineri cu copii în întreținere (16,9%);

- 3 tineri care au executat pedepse privative de libertate (0,7%),


- 2 tineri, victime ale traficului de persoane (0,5%).

o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de

solidaritate anul 2016, se prezintă astfel:

- 209 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii

(49,2%);

- 108 persoane au avut studii profesionale (25,4%);

- 105 persoane au studii medii (24,7%);

- 3 persoane au studii superioare (0,7%).

o Din totalul celor 297 persoane încadrate în muncă în anul 2016:

- 167 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,

- 130 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.

o Cele 297 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:

- 100 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(33,7%),

- 26 tineri cu dizabilități (8,8%);

- 106 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(35,7%);

- 61 tineri cu copii în întreținere (20,5%);

- 3 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1%),

- 1 tânăr, victimă a traficului de persoane (0,3%).

o Structura pe niveluri de pregătire a celor 297 persoane încadrate în muncă

se prezintă astfel:

- 118 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (39,7%),

- 92 persoane au studii profesionale (31%),

- 84 persoane au studii medii (28,3%),

- 3 persoane au studii superioare (1%).

o Din totalul celor 297 persoane încadrate în muncă în anul 2016, un număr de:

- 167 persoane au fost încadrate în muncă pe perioadă determinată,

- 130 persoaneau fost încadrate în muncă pe perioadă nedeterminată.

o La nivel național, în anul 2016, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru

șomaj, angajatorilor de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de

marginalizate socială, a fost de 5.945.210 lei, din care:

- 5.942.456 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2016.


- 2.754 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anii anteriori anului

de raportare pentru contractele încheiate potrivit prevederilor Legii

nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

În cursul lunii iunie 2016, au încetat să genereze plăţi toate contractele de

solidaritate încheiate conform prevederilor Legii nr. 116/2002 privind

prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, ca urmare a finalizării

acestor contracte.

1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2016 pentru realizarea

măsurilor în domeniul ocupării

Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au

avut următoarele valori:

o În anul 2016, nivelul contribuțiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost

stabilit la:

0.5% pentru contribuția datorată de angajatori și persoanele juridice și fizice

asimilate acestora,

0.5% pentru cea datorată de salariați/angajaţi,

1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare

pentru șomaj.

o Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale

a persoanelor în câutarea unui loc de muncă a fost de 1.008.049 mii lei (tabel nr.3).

Tabel nr. 3. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2016 (mii lei)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146 1.008.049

Indemnizație de șomaj (șomeri

cu experiență în muncă)1) 2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413 466.639

Indemnizație de șomaj (șomeri

fără experiență în muncă) 2) 114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924 31.461

Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450 27.179

Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700 36.112

Plăți pentru stimularea

șomerilor care se angajează

înainte de expirarea perioadei

de șomaj 3)

26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500 13.030


mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360 2.911


angajatorilor care încadrează

șomeri defavorizați 3)

55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118 90.127


2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Plăți compensatorii efectuate în

cadrul programelor de

restructurare, privatizare și

lichidare

22.730 3.875 481 26 76 0 75


absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589 2.033

Combaterea marginalizării 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893 5.945

Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 332.537

1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform

articolului 39 din Legea nr. 76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților

conform articolului 72 din Legea nr.76/2002. 2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea

nr.76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform articolelor 72-

73 din Legea nr.76/2002. 3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002. 4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o Situația cheltuielilor finanțate în anul 2016 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în vederea

realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:

Tabel nr. 4. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea

măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2016 (lei)

Măsura activã Execuţia bugetară

la 31.12.2016

Formare profesională 27.178.705

Stimularea angajării absolvenţilor 36.111.833

Stimularea angajării șomerilor înainte de expirarea perioadei de şomaj 13.029.852

Stimularea mobilităţii forţei de muncă 2.911.112

Stimularea angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate 90.127.129

Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 2.032.973

Plăţi conform Legii 72/2007 956.174

Plăţi pentru pregătirea profesională a absolvenţilor (art. 84) 889.267

Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 192.558

Plăţi pentru persoane marginalizate 5.945.210

Măsuri active pentru combaterea şomajului (consultanţă şi asistenţă în

carieră) 508.465

Servicii de preconcediere colectivă 914.165

Total 180.797.443

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o Deși, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor active s-au menținut,

în anii 2003 – 2010, la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul 2000,

ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă ușor descendentă, datorată ritmului de

creștere mai accentuat al PIB.


Grafic nr. 7. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2016 (%)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate

de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Grafic nr. 8. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă

în produsul intern brut în perioada 2003-2016 (%)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Agenția

Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2016, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de

șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de

bază, cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Po

nd

ere

măs

uri

act

ive

(%)

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Po

nd

erea

în P

IB (

%)


1.2. Protecția socială a salariaților, realizată prin legislația privind salariul minim brut pe țară

garantat în plată

Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială reprezintă

unul din criteriile care se au în vedere la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în

plată.

Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și partenerii

sociali, patronatele și confederațiile sindicale negociază, cu luarea în considerare a:

o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii

nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,

o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:

nivelul general al salariilor în țară,

costul vieții,

prestațiile de securitate socială,

nivelul de trai al altor grupuri sociale.

o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea

muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a

forței de muncă.

Salariul minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se

stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și în cel concurențial.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată

a avut în următoarele valori:

o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,

o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.

S-a estimat că de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată beneficiază circa

1.471.356 salariaţi, dintre care:

o 488.630 salariaţi în sectorul bugetar,

o 982.726 salariaţi în sectorul concurențial.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, începând cu 1 mai 2016, salariul de bază minim brut

pe ţară garantat în plată a fost de 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333

ore în medie pe lună în anul 2016.

S-a estimat că de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată beneficiază un

număr de circa 1.131.686 salariaţi, dintre care:

o 39.322 salariaţi în sectorul bugetar,

o 1.092.364 salariaţi în sectorul concurențial, corespunzător cuantumului de 1.250 lei

lunar brut, respectiv 917 lei net pentru contribuabilii care nu au persoane în

întreținere.


Grafic nr. 9. Salariul minim brut pe țară garantat în plată, comparativ cu pragurile de sărăcie relativă (lei), 2002-2016

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale (salariul minim brut), respectiv Institutul Național de

Statistică (pragul de sărăcie). Pragul sărăciei relative reprezentat grafic este corespunzător unui adult care locuiește singur.

Pragul de sărăcie este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, conform Anchetei bugetelor de familie.

(Metodologia de calcul al pragului se regăsește în capitolul II al acestui raport).

0

200

400

600

800

1000

1200

1400ia

nu

arie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

lei

Salariul minim brut garantat în plată Pragul sărăciei relative


1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat

Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,

fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte

de transferurile sociale”.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază

principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe

baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de

pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale

plătite.

Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și

completările ulterioare, aceasta are misiunea:

o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de

muncă și boli profesionale,

o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,

o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și

eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului

Muncii și Justiției Sociale.

În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit

de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:

o perioada de contribuție,

o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,

o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual.

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2016

Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Conform prevederilor Legii nr. 340/2015 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul

2016 și ale Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016, coroborate cu prevederile

Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și

completările ulterioare:


o valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei;

o cuantumul ajutorului de deces a fost 2.681 lei în cazul decesului asiguratului sau

pensionarului și 1.341 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului

sau pensionarului;

o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate

încadrați în gradul I de invaliditate, a fost în egal cu 80% din valoarea unui punct de

pensie, stabilită în condițiile legii, respectiv 698 lei;

o nivelul indemnizației sociale pentru pensionari a fost de 400 lei.

o conform prevederilor art. 100 alin (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2016, venitul impozabil din

pensii s-a stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:

contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii;

suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei.

Grafic nr. 10. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada

aprilie 2001 – ianuarie 2016 (lei)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari

Printre măsurile de protecție socială aplicate în prezent în sistemul public de pensii se

numără și acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, care se acordă în

completarea drepturilor de pensie. Potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de

indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii şi

160

287296 323 339

396 396 416

541581

698 718 733 762 791830

872

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Val

oar

e p

un

ct -

lei


pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data

înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se

situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

Diferența dintre nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația

socială pentru pensionari este suportată din bugetul de stat.

Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop

îmbunătățirea sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale,

astfel încât să fie încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și

pentru a preveni excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub

limita dincolo de care poate interveni marginalizarea socială și sărăcia. În anul 2016, s-au

plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 566.637 pensionari/lună, în valoare

medie de 133 lei/beneficiar/lună.

Tabel nr. 5. Indemnizaţia socială minimă garantată - numărul de beneficiari

şi sumele plătite în anul 2016

Perioada

ianuarie –

decembrie

2016

Număr de

indemnizații

acordate

pensionarilor

din care: indemnizații

acordate

pensionarilor

agricultori

Valoarea

indemnizației sociale

(suma plătită din

bugetul de stat)

-lei-

din care: pentru

pensionarii

agricultori -lei-

Total

indemnizații/an 6.799.649 1.285.938 902.197.266 117.304.253

Număr

mediu/lună 566.637 107.162 75.183.106 9.775.354

Sursa: Casa Națională de Pensii Publice

1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice

În perioada ianuarie - decembrie 2016 s-au întocmit documentele pentru plata pensiilor

și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin casele

teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 6.880,4 mii beneficiari de prestații, așa

cum rezultă din tabelul de mai jos.

Pentru 50.087 pensionari s-au acordat indemnizaţii pentru însoţitor, în cuantum de 80%

din valoarea punctului de pensie, conform prevederilor art.77 alin.(1) din Legea

nr.263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru 12.015 beneficiari s-a acordat ajutorul anual de încălzire cuvenit veteranilor de

război, văduvelor de război, precum și accidentaților de război în afara serviciului

ordonat, în luna decembrie 2016, ca urmare a aplicării prevederilor H.G.

nr.900/08.12.2016, valoarea totală de plată fiind 4.025.025 lei.


Tabel nr. 6. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,

realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2016

Documente de plată pentru:

Ianuarie - Decembrie 2016

Număr mediu lunar

de prestații acordate

beneficiarilor

–mii-

Valoare medie

lunară a

documentelor

de plată

–mii lei-

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (B.A.S.S.) 4.593,9 4.056.536,4

1.1. Pensii de asigurări sociale de stat 4.593,9 4.056.536,4

Bugetul de Stat (B.S.) 2.277,6 655.075,5

2.1. Pensii agricultori 418,7 159.091,8

2.2. Pensii, indemnizații și alte drepturi acordate în baza unor

legi cu caracter special 1.858,8 495.964,3

Ben

efic

iari

de:

Indemnizații cf. DL nr.118/1990 41,0 44.608,0

Indemnizații cf. Legii nr.189/2000 100,3 49.110,7

Indemnizații cf. Legii nr.309/2002 125,8 5.534,7

Indemnizații cf. Legii nr.341/2004 (Lg.nr.42/1990) 12,4 28.044,7

Indemnizații cf. Legii nr.109/2005 privind instituirea

indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a

artiștilor interpreți sau executanți din România

0,6 198,2

Indemnizații cf. Legii nr.8/2006 privind instituirea

indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii,

membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute

ca persoane juridice de utilitate publică

11,4 8.802,8

Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui

ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor 157,2 17.661,7

Pensii de serviciu (magistrați, consilieri Curtea de Conturi) 7,5 41.137,8

Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de

invaliditate 49,3 34.889,8

Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de

veterani și văduve de război 95,9 18.994,1

Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată pentru

vechimea în agricultură, plătita odată cu pensiile de asigurări

sociale de stat

683,9 169.149,5

Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări

sociale de stat 463,7 67.447,6

Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 107,2 9.775,4

Pensii I.O.V.R. 2,6 609,3

2.3. Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (foștii emigranți politici greci) 0,1 19,4

Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (F.A.M.B.P.) 8,9 4.903,3

3.1. Pensii plătite de la F.A.M.B.P. 8,9 4.903,3

Total 6.880,4 4.716.534,6

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale –Direcția Asigurări Sociale, pe baza datelor Casei

Naționale de Pensii Publice


Din analiza contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat la data de

31.12.2016 se constată ca au fost realizate venituri în sumă de 52.468.747.858 lei și

cheltuieli de 52.196.436.600 lei.

În acest context, execuția bugetului asigurărilor sociale de stat la 31.12.2016 s-a încheiat

cu un excedent în sumă de 273.311.258 lei.

Excedentul provine de la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale, care a ȋnregistrat un excedent de 273.311.258 lei.

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii

În conformitate cu datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul total al

pensionarilor la sfârșitul lunii decembrie 2016 a fost de 5.080.672 persoane, în scădere cu

49.138 persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2015. Din total:

o 92,1% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.680.966 persoane),

o 7,9% pensionari agricultori (399.706 persoane).

Grafic nr. 11. Evoluția numărului de pensionari după sistemul de pensionare,

1990-2016 (mii)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Institutul

Național de Statistică

1.3.4.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

mii

per

soan

e

Pensionari de asigurari sociale (fara agricultori)

Pensionari de asigurari sociale - agricultori

Pensionari de asigurari sociale - total


o La 31 decembrie 2016, comparativ cu 31 decembrie 2015, numărul pensionarilor de

asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 5.713 persoane, iar pensia medie a fost mai

mare cu 45 lei.

Tabel nr. 7. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2016

Categorii de pensii

Numărul de pensionari

-persoane-

Pensia medie

-lei-

la 31

decembrie

2016

diferența 31

decembrie 2016/

31 decembrie

2015 (+/-)

la 31

decembrie

2016

diferența 31

decembrie 2016/

31 decembrie

2015 (+/-)

Pensionari de asigurări sociale

de stat - total, din care: 4.680.966 -5.713 931 45

- Pentru limită de vârstă 3.474.923 +59.957 1.066 49

- Pensie anticipată 22.645 -1.270 1.104 42

- Pensie anticipată parţială 73.529 -6.739 653 38

- Pentru invaliditate 602.941 -46.464 565 -2 - De urmaş 506.506 11.122 482 26

- Beneficiari de ajutor social 422 -85 232 14

Sursa:Ministerul Muncii și Justiției Sociale - DAS, pe baza datelor Casei Naționale de Pensii Publice

Grafic nr. 12. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat

la 31 decembrie, 2010-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa

Națională de Pensii Publice

o La sfârșitul lunii decembrie 2016, cea mai mare parte dintre pensionarii de asigurări sociale de

stat erau pensionari pentru limită de vârstă: 74,24%, corespunzătoare unui număr de

3.474.923 persoane. Raportată la pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat (931)

lei), pensia acestora (1.066 lei) a fost în luna decembrie 2016 cu 14,5% mai mare (cu 135 lei).


Grafic nr. 13. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,

la 31 decembrie 2016 (%)

Sursa: MMJS - Direcția Asigurări Sociale, pe baza datelor publicate de Casa Națională de

Pensii Publice

1.3.4.2. Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori

o Numărul pensionarilor agricultori este în scădere.

o În număr de 399.706 persoane la sfârșitul lunii decembrie 2016, 91,08% primeau

pensii pentru limită de vârstă, 0,63% pensii de invaliditate și 8,29% pensii de urmaș.

Pensia medie a fost de 382 lei, cu 20 lei mai mare decât în luna decembrie 2015.

Grafic nr. 14. Evoluția numărului pensionarilor agricultori la 31 decembrie, 2010-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa

Națională de Pensii Publice

o Pensionarii agricultori pentru limită de vârstă aveau o pensie medie de 402 lei, cu 20 lei mai mare

decât în luna decembrie 2015.

74.24% pensie

limită de vârstă0.48%

pensie anticipată

1.57% pensie

anticipată parțială

12.88% pensie

invaliditate

10.82% pensie

urmaș0.01% ajutor social

pensie limită de vârstă pensie anticipată pensie anticipată parțială

pensie invaliditate pensie urmaș ajutor social


1.3.4.3. Sistemul public de pensii - total

o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia

medie la nivelul lunii decembrie 2016 a fost de 888 lei, față de 211 lei în luna decembrie

2004, ceea ce înseamnă o creștere în termeni nominali cu circa 321% și cu circa 164% în

termeni reali față de cea din anul 2004. A avut loc o creștere de aproximativ 5,6% a pensiei

medii nominale de la 841 lei în luna decembrie 2015 la 888 lei în luna decembrie 2016.

Grafic nr. 15. Evoluția pensiei nominale de asigurări sociale (lei), decembrie 2004–2016

Sursa: MMJS - DPSS, pe baza datelor statistice publicate de Casa Națională de Pensii Publice

Grafic nr. 16. Evoluția indicelui pensiei medii nominale și reale (calculată conform deciziei de pensionare) în sistemul public de pensii,

în perioada decembrie 2004 – decembrie 2016, %

Sursa: MMJS - DPSS, pe baza datelor statistice publicate de Casa Națională de Pensii Publice

211250

325

474

623674 688

720 723761

796841

888

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

lei

100

150

200

250

300

350

400

450

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

%

Indicele pensiei nominale Indicele pensiei reale


Grafic nr. 17. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat1 (an de bază 1990), 1990-2016 (%)

1inclusiv pensiile M.Ap., M.A.I., S.R.I

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Institutul Național de Statistică

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ind

icel

e p

ensi

ei r

eale

(%

)


1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale

Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile

generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și

funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit

art.4 al acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au

domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului

Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au

domiciliul sau reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației

române, precum și ale reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care

România este parte.

Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin

care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și

societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori

permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,

familiei, grupurilor ori comunităților (art.2 din Legea nr.292/2011).

Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar

sistemelor de asigurări sociale și se compune din:

sistemul de beneficii de asistență socială,

sistemul de servicii sociale.

Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a

veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai

minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității

vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii

situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării

incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

1.4.1 Prevederi legislative adoptate în anul 2016 în domeniul asistenței sociale

În cursul anului 2016 au fost realizate modificări și completări ale actelor normative care au vizat

întărirea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și actualizarea reglementărilor la evoluția

nevoilor sociale. Astfel, au fost elaborate și aprobate:

- Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune,


- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.14/2016 pentru modificarea Legii nr. 248/2015 privind

stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate,

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei

publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de

simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor

măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016,

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.26/2016 pentru modificarea Legii nr.277/2010 privind

alocația pentru susținerea familiei,

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/2016 și HG nr.626/2016 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a Legii nr.248/2015 privind stimulentul educațional,

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.449/2016 pentru modificarea normelor metodologice

de aplicare a prevederilor OUG nr.111/2010 ca urmare a adoptării Legii nr.66/2016 de către

Parlament (modificarea programului de acordare a concediului și indemnizației pentru

creșterea copiilor),

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.900/2016 prin care s-a stabilit cuantumul ajutorului

anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice

pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război, văduvelor de război, precum şi

accidentaților de război în afara serviciului ordonat,

- 6 hotărâri ale Guvernului pentru acordarea de ajutoare de urgență de la bugetul de stat pentru

un număr de 1.669 familii și persoane singure, 4 hotărâri ale Guvernului pentru sprijinirea

celor afectați în evenimentul din 30 octombrie 2015, Hotărârea Guvernului nr.605/2016 pentru

sprijinirea cetățenilor români afectați de cutremurul din Italia.

- O.U.G. nr.34/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența

socială a persoanelor vârstnice, care prevede ca, în completarea contribuției persoanei

beneficiare/susținătorilor legali se alocă sume din bugetele locale și, în completarea acestora,

sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel mult 10% din necesarul

stabilit anual de MMJS, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor minime de cost

aprobate prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii.

- H.G. nr. 584/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale,

aprobate prin H.G. nr. 118/2014, și a H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului

serviciilor sociale.


- H.G. nr. 585/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

nr.219/2015 privind economia socială, prin care se stabilește procedura de atestare și

certificare a întreprinderilor sociale și a celor de inserție.

- H.G. nr.725/2016 privind modificarea și completarea H.G. nr. 1.153/2001 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, prin care se simplifică

procedura de acordare a subvențiilor pentru asociații și fundații române cu personalitate

juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială.

- H.G. nr. 861/2016 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 566/2015 privind aprobarea

Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice

pentru perioada 2015 - 2020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015 – 2020.

Modificările și completările aduse la HG nr. 566/2015 vizează înlocuirea Planului strategic de

acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale menţionate pentru perioada 2015 - 2020,

prevăzut în anexa nr. 2 la HG nr.566/2015, cu Planul operațional pentru perioada 2016-2020

și completarea cu o anexă suplimentară, Mecanismul de monitorizare şi evaluare a Strategiei

naționale și Planului operațional de acțiuni pentru perioada 2016-2020. Planul operațional

pentru perioada 2016-2020 precizează măsurile specifice, rezultatele, indicatorii de rezultat,

instituțiile responsabile, sursele de finanțare și termenele de realizat.

- Ordinul MMFPSPV nr. 245/12.02.2016 prin care s-a aprobat acordarea sumei de 2.520.780,56

lei, subvenții de la bugetul de stat, pentru asociații și fundații;

- Ordinul MMFPSPV nr. 2324/29.12.2016 privind aprobarea subvențiilor în sumă totală de

27.397.027 lei, acordate în baza Legii nr.34/1998, de la bugetul de stat, pentru anul 2017, unui

nr. de 154 de asociaţii şi fundaţii care administrează un număr total de 325 unităţi de asistenţă

socială, prin care sunt prestate servicii sociale unui număr de 13.619 persoane beneficiare.

- Ordinul comun M.M.J.S./MS/MECȘ nr. 2277/12.12.2016 pentru aprobarea protocolului-cadru

în vederea implementării serviciilor comunitare integrate, în vederea prevenirii excluziunii

sociale și combaterii sărăciei. Protocolul stabilește cadrul conceptual, instituțional și

metodologic al implementării serviciilor comunitare integrate, inclusiv indicatorii urmăriți,

responsabilitățile celor 3 ministere implicate, atribuțiile echipei de bază care va asigura paleta

de servicii furnizate prin intermediul serviciului comunitar integrat, metoda de lucru în cadrul

serviciilor comunitare integrate (managementul de caz), crearea aplicații online SCI - ca un

instrument de lucru mobil ce va sprijini echipa comunitară integrată și va facilita procesul de

colectare a datelor, identificare, evaluare, informare și monitorizarea online a fiecărui caz.


1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2016 din bugetul M.M.J.S., prin

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații

care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori

comunităților, în anul 2016 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific

unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:

pentru familiile cu copii:

o alocația de stat pentru copii,

o indemnizația pentru creșterea copilului,

o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la

concediu de creștere a copilului realizează venituri profesionale,

o alocația pentru susținerea familiei,

o alocația lunară de plasament.

pentru persoanele și familiile cu venituri mici:

o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,

ajutoare de înmormântare,

o ajutoare de încălzire.

pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu

dizabilități.

Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu

indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de

referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de

asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției

persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor

beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă. În anul 2016

indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu Legea nr.76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările

ulterioare.

Alocația de stat pentru copii

Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani,

precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului

liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat


pentru copii, cu modificările și completările realizate anterior lunii iunie 2015, a prevăzut că,

pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care este încadrat

într-un grad de handicap, alocația de stat se acordă în cuantum de 200 lei/lună/copil. Pentru

copiii care nu au un handicap și au vârsta mai mare de 2 ani cuantumul alocației de stat era de 42

lei/lună/copil, iar pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul a fost dublu

(de 84 lei).

Legea nr. 61/1993 a fost modificată prin adoptarea, în luna iunie 2015, a Legii

nr.125/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru

modificarea și completarea unor acte normative. Ca urmare cuantumul alocației pentru copiii care

nu au un handicap și au vârsta mai mare de 2 ani a devenit 84 lei, iar cuantumul alocației de stat

pentru copilul încadrat într-un grad de handicap a devenit 200 lei, începând cu drepturile acordate

în luna iulie 2015.

În anul 2016, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar de 3.662.793

copii, din care:

334.299 copii care au vârsta mai mică de 2 ani și nu au un handicap (9,1% din total);

4.884 copii care au vârsta mai mică de 3 ani și au un handicap (0,1% din total);

3.265.344 copii care au vârsta mai mare de 2 ani și nu au un handicap (89,1% din total);

58.266 copii care au vârsta mai mare de 3 ani și au un handicap (1,6% din total).

Suma plătită în anul 2016 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 4.415.501.616 lei,

fiind mai mare cu 873.910.827 lei (24,7%) față de cea plătită în anul 2015. Creșterea a fost

determinată de majorarea cuantumurilor, așa cum a fost menționat anterior. În același timp a avut

loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată pentru anul 2016 a fost

mai mică cu 28.402 copii (0,8%) decât cea calculată pentru anul 2015.

Reducerea numărului de copii a fost determinată în principal de scăderea natalității.

Alocația lunară de plasament2

Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație lunară.

Începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014, cuantumul acesteia a fost în de 600

lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul a fost de 900 lei (legislația prevede că este

majorat cu 50%).

Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2016 de 40.735 copii,

din care 5.129 copii cu handicap (12,6%), iar suma cheltuită a fost de 324.894.200 lei.

Comparativ cu anul 2015, a avut loc o creștere de 702 beneficiari (1,8%), iar suma

cheltuită a fost mai mare cu 7.686.627 lei (2,4%), datorită majorării cuantumurilor.

2 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare


Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul

Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de

urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii

născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp

de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat opțional de următoarele

drepturi:

1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și o indemnizație

lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu

putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei;

Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care au obținut venituri din salarii, din activități

independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de

împlinirea de către copil a vârstei de un an, au avut dreptul la un stimulent de inserție în

cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de

2 ani. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și a solicitat dreptul la

stimulent de inserție, plata acestei indemnizații a fost suspendată;

2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație

lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu

putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.

3. pentru copilul cu handicap indemnizația s-a acordat până la împlinirea de către acesta a

vârstei de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.

Indemnizația nu putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea

beneficiarii acesteia au avut dreptul la stimulent de inserție.

În luna aprilie 2016 a fost promulgată Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia

lunară pentru creşterea copiilor. Prevederile legii au fost aplicate începând cu luna iulie 2016.

Principalele modificări aduse programului de acordare a concediului și indemnizația pentru

creșterea copiilor sunt următoarele:

• perioada de eligibilitate a fost stabilită la 12 luni în ultimii 2 ani înainte de nașterea

copilului;


• a fost prevăzută doar o singură variantă de concediu – până la împlinirea de către copil a

vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

• limita minimă a indemnizației a crescut de la 600 lei la 85% din salariul minim brut pe

țară garantat în plată, respectiv 1.063 lei în perioada analizată (corespunzător salariului

minim de 1.250 lei);

• limita maximă a indemnizației a fost eliminată, indemnizația urmând să fie calculată la

85% din veniturile nete realizate;

• stimulentul de inserție a fost stabilit la 50% din indemnizația minimă, respectiv s-a

majorat de la 500 lei la 532 lei;

• acordarea stimulentului de inserție a fost prelungită cu încă un an, în cazul celor care se

întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a

vârstei de 2 (3) ani;

• a fost majorat cuantumul indemnizației acordată persoanei care are în întreținere un copil

cu handicap și care solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta

cuprinsă între 3 ani și 7 ani, de la 450 lei la 1.063 lei;

• a fost introdusă o nouă indemnizație, care se acordă persoanelor active pe piața muncii

care au copii cu handicap în întreținere și care solicită program de lucru redus. Noua

indemnizație se stabilește la 50% din indemnizația minimă, respectiv 532 lei;

• a fost majorat cu aproximativ 5% cuantumul sprijinului acordat persoanelor care au

întreținere copii cu handicap sau persoanelor cu handicap care au copii în întreținere, ca

urmare a raportării acestui sprijin la indemnizația minimă.

În anul 2016 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 141.151

persoane, un număr mai mare cu 2.801 persoane (2,0%) decât în anul 2015.

Tabel nr. 8. Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului

sau de stimulent, în anul 2016 , comparativ cu anul 2015

Beneficiul

Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)

anul 2015 anul 2016

Modificare

anul 2015 anul 2016

Modificare

absolută

+/-

relativă

%

absolută

+/-

relativă

%

Indemnizație 138.350 141.151 2.801 2,0 1.578.924.746 2.060.258.501 481.333.755 30,5

Stimulent 37.384 41.334 3.950 10,6 230.358.988 263.932.900 33.573.912 14,6

Total 175.734 182.485 6.751 3,8 1.809.283.734 2.324.191.401 514.907.667 28,5

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor ANPIS


În anul 2016, numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație a avut următoarea

distribuție:

- 7.664 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului

în vârstă de până la un an (opțiunea I), care au reprezentat 5,4% din total;

- 130.085 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea

copilului în vârstă de până la 2 ani (opțiunea II), care au reprezentat 92,2% din total;

- 3.403 persoane care au în îngrijire copii cu handicap (2,4% din total).

Din total, 1.469 persoane au primit un supliment corespunzător copiilor proveniți din

sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți.

De asemenea, conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în

medie, 219 persoane au primit indemnizația acordată celuilalt părinte (din perioada totală a

concediului pentru creșterea copilului, poate să fie alocată cel puțin o lună, pe bază

netransferabilă, celuilalt părinte, dacă acesta îndeplinește condițiile de acordare).

Din totalul beneficiarilor de indemnizație pentru creșterea copilului, aproape jumătate

(45,0%, respectiv 63.571 persoane) au primit cuantumul minim.

Cei mai mulți beneficiari de indemnizație s-au aflat în Municipiul București (17.647).

Suma cheltuită în anul 2016 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 2.060.258.501 lei

și a fost mai mare cu 481.333.755 lei (30,5%) decât în anul 2015, iar numărul de beneficiari a

crescut cu 2.801 persoane (2,0%). Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane

beneficiare de indemnizație a crescut de la 951 lei în anul 2015 la 1.216 lei în anul 2016.

Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de

asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în acest scop a fost de

114.680.260 lei în anul 2016, mai mare cu 26.626.086 lei (30,2%) decât în anul anterior.

Indemnizația de acomodare

În conformitate cu Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, ”adoptatorul sau, opţional,

oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit

potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau

activităţi agricole, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an,

care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie

lunară, raportată la indicatorul social de referinţă”, în cuantum de 1.700 lei.


Conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în anul 2016 au fost

plătiți 986.284 lei pentru 189 persoane beneficiare de indemnizații de acomodare.

Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită beneficiază de plata

contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în

acest scop a fost de 52.925 lei în anul 2016.

Stimulentul de inserție

În anul 2016, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, 41.334

persoane care au fost îndreptățite să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, care

au realizat venituri de natură profesională, au beneficiat de stimulent de inserție.

În anul 2016 față de anul 2015, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu

3.950 persoane (10,6%), iar suma totală plătită a crescut de la 230.358.988 lei la 263.932.900 lei,

respectiv cu 33.573.912 lei (14,6%).

Sprijin pentru creșterea copilului pentru persoane cu dizabilități

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară

pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, prevede de asemenea

acordarea unor forme de sprijin pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta

mai mică de 7 ani sau pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.

În anul 2016 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 8.644 beneficiari, suma

plătită fiind de 48.060.642 lei. Comparativ cu anul 2015 a avut loc o creștere de 78 beneficiari

(0,9%), respectiv de 11.821.826 lei (32,6%), datorită majorării cuantumurilor.

Beneficii de asistență socială selective

Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai

ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social pentru

asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței.

Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale

reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute

de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.

1. Alocația pentru susținerea familiei

Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea

familiei și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât

valoarea unui prag stabilit de lege.


Tabel nr. 9. Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei

Componența

familiei

Venitul net mediu lunar

pe membru de familie

Cuantum lunar (lei)

în funcție de numărul de copii

1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți

Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 82 122 162 202

între 201 și 530 lei 75 108 141 174

Familie monoparentală

mai mic de 200 lei 107 172 237 302

între 201 și 530 lei 102 162 222 282

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale

În anul 2016, în medie, 273.337 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma

totală plătită a fost de 525.919.920 lei. Comparativ cu anul 2015 a avut loc o scădere a numărului

de beneficiari de 4.287 familii (cu 1,5%) și a sumelor cheltuite, de 9.598.080 lei (cu 1,8%).

2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de

promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează

acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și

modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui

ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut

de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Tabel nr. 10. Nivelul venitului minim garantat în anul 2016 1

(valoarea maximă a ajutorului social, prevăzută de lege)

Numărul de persoane din

familie

Nivelul venitului minim

garantat

-lei/lună/familie-

- persoană singură 142

- 2 persoane 255

- 3 persoane 357

- 4 persoane 442

- 5 persoane 527 1 Pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de 5 persoane, la

cuantumul de 527 lei se adaugă câte 37 lei.



Numărul mediu lunar de familii beneficiare a scăzut de la 245.545 în anul 2015 la

244.814 în anul 2016, cu 731 familii (0,3%).

Suma plătită în anul 2016, de 811.680.726 lei, a fost mai mare cu 138.269.673 lei (20,5%)

decât în anul 2015. Majorarea sumelor plătite s-a datorat în principal intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență nr.25/iunie 2015, pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind

venitul minim garantat, ordonanță care a fost aprobată prin Legea nr.342/decembrie 2015. Actul

normativ a prevăzut ca alocația de stat pentru copii să nu se mai ia în considerare la stabilirea

venitului net lunar al familiei.

Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru

persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2016 a fost de 44.614.672

lei, cu 7.501.803 lei (20,2%) mai mare decât în anul anterior.

Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,

inundațiilor în anul 2016 a însemnat cheltuirea sumei de 3.055.137 lei, corespunzătoare unui

număr de 52.434 familii beneficiare de venit minim garantat.

Astfel, suma plătită din bugetul M.M.J.S. pentru întreg programul de acordare a venitului

minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea obligatorie

a locuințelor) în anul 2016 a fost de 859.350.535 lei, mai mare cu 145.751.608 lei (20,4%) decât

în anul 2015.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare, prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea

familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,

precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce

la excluziune socială.

În anul 2016 au fost plătite de la bugetele locale 80.940 ajutoare de urgență, în valoare de

21.933.789 lei, mai mult cu 38.559 ajutoare (91,0%), respectiv cu 3.147.272 lei (16,8%) față de

anul 2015

De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.J.S., în anul 2016 au fost plătite 1.779 ajutoare de

urgență în sumă de 9.499.395 lei. Comparativ cu anul 2015, s-au acordat mai puțin cu 630

ajutoare (cu 26,2%), iar sumele au fost mai mari cu 1.614.292 lei (20,5%).

Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei

părți din cheltuielile de înmormântare, acordate de către autoritățile publice locale. În anul

2016 s-au acordat 4.248 ajutoare de înmormântare, suma plătită fiind de 1.837.126 lei.


3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței

Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru

încălzirea locuinței. În anul 2016 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului

rece noiembrie 2015 – martie 2016.

A. Sistemul centralizat de încălzire

Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin

bugetul M.M.J.S., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe 11

tranșe de venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la

energia termică, compensare care a variat între 10% și 100%.

Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit

mediu net lunar pe membru de familie.

Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislație în

funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.

Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile

stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție

de 100%.

De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.

Tabel nr. 11. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de

încălzire: compensare procent din valoarea facturii (%)

Indicator

Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)

până

la 155

155,1

- 210

210,1

- 260

260,1

- 310

310,1

- 355

355,1

- 425

425,1

- 480

480,1

- 540

540,1

- 615

615,1

- 786

786,1 –

1.082

Buget de stat

- persoane

singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10

- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0

Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63

1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă


B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale

Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de


la bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit

pe nouă tranșe de venituri. În sezonul rece 1 noiembrie 2015 - 31 martie 2016 cuantumul minim a

fost de 20 lei, iar cel maxim de 262 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net pe membru de familie.

Tabel nr. 12. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20


C. Încălzirea locuinței cu energie electrică

Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2015 legislația prevede

introducerea ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul

încălzirii. Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei

venit mediu net pe membru de familie.

Tabel nr. 13. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică

pentru încălzire

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48


D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a

acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16

și 54 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.


Tabel nr. 14. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii

de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1 -

615

Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16


Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice

locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.

În anul 2016, suma cheltuită pentru ajutoarele de încălzire a fost de 148.565.951 lei, din

care:

pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 26.538.635 lei

(17,9% din totalul sumelor plătite),

pentru utilizatorii de gaze naturale: 50.994.126 lei (34,3% din totalul sumelor

plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:

67.197.722 lei (45,2% din totalul sumelor plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 3.835.468 lei

(2,6% din totalul sumelor plătite).

Ajutoare pentru persoanele refugiate

În anul 2016 din bugetul M.M.J.S. s-au acordat 202 ajutoare pentru persoanele care au

dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul român (număr

mediu lunar), în cuantum de 540 lei/lună. Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu

posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării.

Comparativ cu anul 2015, sumele plătite, în valoare de 1.194.480 lei, au fost mai mici cu

79.380 lei (6,2%), iar numărul mediu de beneficiari a scăzut cu 352 persoane (cu 63,5%).

Situația numărului total de persoane pe țări de proveniență a fost următoarea:

- câte un beneficiar a provenit din: Algeria, Armenia, Arabia Saudită, Coasta de Fildeș,

Egipt, Etiopia, Gambia, Libia, Republica Centrafricană;

- câte doi beneficiari din: Bangladesh, Camerun, Rwanda, Sri Lanka și Zimbabwe;

- câte trei beneficiari din: Congo, Liban;


- câte patru beneficiari din: Autoritatea Palestiniană, Iran;

- 11 beneficiari din Somalia;

- 12 beneficiari din Eritreea;

- 15 beneficiari din Afganistan;

- 17 beneficiari din Yemen;

- 18 beneficiari din Ucraina;

- 81 beneficiari din Irak;

- 391 beneficiari din Siria.

o Beneficii acordate persoanelor cu handicap prin bugetul Agenției Naționale pentru

Plăți și Inspecție Socială

1. Pentru adulții cu handicap grav și accentuat se acordă o indemnizație lunară,

indiferent de venituri:

234 lei, pentru adultul cu handicap grav;

193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

2. Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiază de un buget personal

complementar, indiferent de venituri:

106 lei, pentru adultul cu handicap grav;

79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

3. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum

lunar de 724 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015, 777 lei începând cu 1 iulie

2015, 956 lei începând cu 1 decembrie 2015, respectiv 969 lei începând cu 1 ianuarie

2016.

4. Pentru persoanele cu HIV sau SIDA se acordă o indemnizație lunară de hrană. În

anul 2016 au beneficiat de indemnizație 9.884 persoane, din care 9.632 adulți și 253

copii, pentru care au fost cheltuiți cumulat 50.037.838 lei. Cuantumurile alocației au

fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie de 13 lei/zi pentru adulți și 11 lei/zi pentru

copii, iar, începând cu 1 octombrie, de 16 lei/zi pentru adulți și 15 lei/zi pentru copii.

Comparativ cu anul 2015, numărul de beneficiari a crescut cu 443 persoane (4,7%),

iar sumele au crescut cu 5.394.997 lei (12,1%).

5. Pentru copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în anul

2016 181 alocații de hrană în valoare de 724.641 lei, în cuantum de 11 lei/zi în


perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, respectiv 15 lei/zi începând cu 1 octombrie. Față

de anul 2015, numărul de beneficiari a crescut cu 3 persoane (1,9%), iar sumele au

crescut cu 61.966 lei (9,4%).

Suma plătită în anul 2016 corespunzătoare celor cinci beneficii de mai sus acordate

persoanelor cu handicap a fost de 2.825.628.974 lei. Comparativ cu anul anterior, suma plătită

pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de 216.444.317 lei (8,3%).

Tabel nr. 15. Principalele beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, finanțate din

bugetul MMJS, în anul 2016, comparativ cu anul 2015 - număr de beneficiari

Indicator

Indemnizația

pentru însoțitorii

persoanelor cu

handicap vizual grav

Indemnizația pentru

persoanele cu handicap

grav sau accentuat

Bugetul personal complementar

pentru persoanele cu handicap

grav accentuat grav accentuat mediu

Numărul de beneficiari

- anul 2015 41.546 226.685 371.094 257.783 383.549 75.234

- anul 2016 41.529 239.461 377.932 271.342 390.370 78.082

Modificare anul 2016

față de anul 2015

- absolută (+/-) -17 12.776 6.838 13.559 6.821 2.848

- relativă (%) 0,0 5,6 1,8 5,3 1,8 3,8


Totalul beneficiilor de asistență socială

În anul 2016, M.M.J.S., prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți

pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 11.600.120.583 lei (ceea ce

înseamnă în medie 966.676.715 lei/lună).

Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor

gestionate de M.M.J.S. pentru aceste beneficii de asistență socială a fost direcționată în anul 2016

către alocația de stat pentru copii: 38,1%, alocație de care au beneficiat 3.662.793 copii.

Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de

24,4% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de circa 740 mii

persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.


Grafic nr. 18. Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate

din bugetul M.M.J.S. alocat asistenței sociale, prin bugetul A.N.P.I.S, în anul 2016 (%)

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza

datelor statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (19,2%) au avut-o sumele plătite

pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, sprijinului pentru creșterea copilului

acordat persoanelor cu handicap, indemnizației de acomodare în vederea adopției, precum și

contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor beneficiare de aceste

indemnizații. De acest program au beneficiat 149.984 familii.

Pentru programul de garantare a unui venit minim, program ce cuprinde plata

ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, contribuțiilor pentru asigurarea

obligatorie a locuințelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat și contribuțiilor de

asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor din aceste familii, s-a cheltuit 7,4% din suma

totală a beneficiilor de asistență socială acordate în anul 2016 (859.350.535 lei). Numărul mediu

lunar de beneficiari ai programului a fost de 244.814 familii, care au cuprins circa 600 mii

persoane.

În ceea ce privește alocația de susținere a familiei, pentru 273.337 familii, din care au

făcut parte 529.307 copii, s-au plătit 4,5% din totalul cheltuielilor cu beneficiile de asistență

socială din anul 2016.


Alocațiile de plasament au reprezentat 2,8% din totalul cheltuielilor și au fost plătite

corespunzător unui număr de 40.735 copii.

Cheltuielile pentru plata stimulentelor de inserție acordate pentru 41.334 persoane care ar

fi avut dreptul la indemnizația de creștere a copilului și care au desfășurat o activitate

profesională în anul 2016 au reprezentat 2,3% din totalul beneficiilor de asistență socială.

Tabel nr. 16. Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență socială

în anul 2016

Beneficiu

Sume

plătite

anul 2016

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

anul 2016

(%)

Modificare anul 2016

față de anul 2015

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Beneficii sociale 1 - Total 11.600.120.583 100,0 1.740.933.875 17,7

Alocaţia de stat pentru copii 4.415.501.616 38,1 873.910.827 24,7

Indemnizaţia pentru creşterea copilului 2.060.258.501 17,8 481.333.755 30,5 Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi

accentuat 1.546.959.115 13,3 78.668.762 5,4

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat 811.680.726 7,0 138.269.673 20,5 Bugetul personal complementar lunar pentru persoanele

cu handicap grav, accentuat şi mediu 750.352.398 6,5 29.147.250 4,0

Alocaţia de susţinere a familiei 525.919.920 4,5 -9.598.080 -1,8 Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii adulţilor cu

handicap vizual grav 477.554.982 4,1 103.171.342 27,6

Alocaţia lunară de plasament 324.894.200 2,8 7.686.627 2,4

Stimulentul de inserție 263.932.900 2,3 33.573.912 14,6 Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente

beneficiarilor de indemnizaţii pentru creşterea copilului 114.680.260 1,0 26.626.086 30,2

Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau combustibili

petrolieri 67.197.722 0,6 -11.102.704 -14,2

Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 50.994.126 0,4 -21.025.277 -29,2 Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor

infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 50.037.838 0,4 5.394.997 12,1

Sprijinul lunar în vederea creşterii copilului acordat

pentru persoanele cu handicap 48.060.642 0,4 11.821.826 32,6

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate aferente

ajutorului social pentru asigurarea venitului minim

garantat 44.614.672 0,4 7.501.803 20,2

Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în

sistem centralizat 26.538.635 0,2 -16.366.334 -38,1

Ajutoare de urgenţă 9.499.395 0,1 1.614.292 20,5

Ajutoare de încălzire cu energie electrică 3.835.468 0,03 -723.809 -15,9 Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor

pentru familiile beneficiare de venit minim garantat 3.055.137 0,03 -19.868 -0,6

Ajutoare financiare 1.594.000 0,01 27.000 1,7

Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.194.480 0,01 -79.380 -6,2

Indemnizaţia de acomodare în vederea adopției 986.284 0,01 986.284 x

Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV / SIDA 724.641 0,01 61.966 9,4 Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente

beneficiarilor de indemnizaţii de acomodare 52.925 0,00 52.925 x

1 Exclusiv taxe poștale

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor

statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială


Sumele acordate ca ajutoare de încălzire a locuinței au reprezentat 1,3% din totalul

sumelor cheltuite cu beneficiile sociale în anul 2016; de acestea au beneficiat 569.581 familii sau

persoane singure.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor

cheltuite în anul 2016, comparativ cu anul 2015.

Tabel nr. 17. Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru

principalele beneficii de asistență socială, în anul 2016,

comparativ cu anul 2015 (+/-)

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite, lei,

+/-

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite,

lei, +/-

Beneficii sociale – Total 1.740.933.875 - continuare -

Ajutoare de

încălzire cu gaze

naturale

-42.496 -21.025.277

Indemnizaţia lunară de

hrană cuvenită

persoanelor infectate cu

HIV sau bolnave de SIDA

443 5.394.997

Ajutoare de

încălzire cu energie

termică furnizată în

sistem centralizat

-31.504 -16.366.334

Contribuţii pentru

asigurările sociale de

sănătate aferente

ajutorului social pentru

asigurarea venitului

minim garantat

-10.459 7.501.803

Ajutoare de

încălzire cu lemne,

cărbuni sau

combustibili

petrolieri

-47.951 -11.102.704 Alocaţia lunară de

plasament 702 7.686.627

Alocaţia de

susţinere a familiei -4.287 -9.598.080

Sprijinul lunar în vederea

creşterii copilului acordat

pentru persoanele cu

handicap

78 11.821.826

Ajutoare de

încălzire cu energie

electrică

-468 -723.809

Contribuţii pentru

asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor de

indemnizaţii pentru

creşterea copilului

2.012 26.626.086

Ajutorul acordat

persoanelor

refugiate

-352 -79.380

Bugetul personal

complementar lunar

pentru persoanele cu

handicap grav, accentuat

şi mediu

23.228 29.147.250

Contribuţii pentru

asigurarea

obligatorie a

locuinţelor pentru

familiile beneficiare

de venit minim

garantat

-266 -19.868 Stimulentul de inserție 3.950 33.573.912

Ajutoare financiare -1 27.000

Indemnizaţia lunară

pentru adulţii cu handicap

grav şi accentuat

19.615 78.668.762

Contribuţii pentru

asigurările de

sănătate aferente

beneficiarilor de

indemnizaţii de

acomodare

189 52.925

Indemnizaţia lunară

pentru însoţitorii adulţilor

cu handicap vizual grav

-17 103.171.342


Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite, lei,

+/-

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite,

lei, +/- Alocaţia de hrană

pentru copii cu

handicap HIV /

SIDA

3 61.966

Ajutorul social pentru

asigurarea venitului

minim garantat

-731 138.269.673

Indemnizaţia de

acomodare în

vederea adopției

189 986.284 Indemnizaţia pentru

creşterea copilului 2.801 481.333.755

Ajutoare de urgenţă -630 1.614.292 Alocaţia de stat pentru

copii -28.402 873.910.827

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor

statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență

socială mai mult cu 1.740.933.875 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 17,7%.

A avut loc o creștere a sumelor cheltuite pentru:

alocația de stat pentru copii: cu 873.910.827 lei (24,7%),

indemnizaţia pentru creşterea copilului: cu 481.333.755 lei (30,5%),

beneficiile plătite persoanelor cu handicap, din bugetul Agenției Naționale de

Plăți și Inspecție Socială: cu 216.444.317 lei (8,3%),

ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat: cu 138.269.673 lei

(20,5%),

stimulentul de inserție: cu 33.573.912 lei (14,6%).

1.4.3 Servicii sociale finanțate în anul 2016 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția Națională

pentru Plăți și Inspecție Socială

Serviciile sociale constituie o componentă a sistemului naţional de asistenţă socială şi au drept

scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, prevenirea şi

combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii

sociale a acestora.

În anul 2016, activitatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale din domeniul serviciilor sociale a

urmărit atingerea următoarelor obiective specifice:

- dezvoltarea cadrului legal pentru realizarea unui sistem național, sustenabil, de servicii

sociale eficiente, de calitate, accesibile tuturor și adaptate la nevoile diferitelor categorii de

persoane aflate în situații de dificultate,


Grafic nr. 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, inclusiv pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

3.300.000

3.400.000

3.500.000

3.600.000

3.700.000

3.800.000

3.900.000

4.000.000

4.100.000

4.200.000

4.300.000

4.400.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Alocaţia de stat pentru copii

0

50000

100000

150000

200000

250000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Indemnizaţia pentru creşterea copilului

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Stimulentul pentru creşterea copilului

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Bugetul personal complementar lunar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu


Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2016 (continuare)

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, inclusiv pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

*2006 – 2010: alocaţia familială complementară + alocaţia de susţinere

pentru familia monoparentală

*2006 – 2010: ajutoarele au fost acordate din bugetele locale

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

fam

ilii

Alocaţia pentru susţinerea familiei*

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

fam

ilii

Ajutoare sociale pentru asigurarea venitului

minim garantat*

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Alocaţia de plasament

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

per

soan

e

Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii


Grafic nr. 20. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

3.500.000

3.550.000

3.600.000

3.650.000

3.700.000

3.750.000

3.800.000

3.850.000

3.900.000

3.950.000ia

n.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Alocația de stat pentru copii

110.000

120.000

130.000

140.000

150.000

160.000

170.000

180.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Indemnizația pentru creșterea copilului

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Stimulentul de inserție

6.000

6.500

7.000

7.500

8.000

8.500

9.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Sprijin pentru creșterea copilului, pentru copii sau

adulți cu handicap


Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2016 (continuare)

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

150.000160.000170.000180.000190.000200.000210.000220.000230.000240.000250.000260.000270.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim

garantat

150.000170.000190.000210.000230.000250.000270.000290.000310.000330.000350.000370.000390.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Alocația pentru susținerea familiei

6.000

6.5007.000

7.500

8.0008.500

9.000

9.500

10.000

10.500

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Indemnizația de hrană pentru persoane cu HIV-

SIDA

35.000

36.000

37.000

38.000

39.000

40.000

41.000

42.000

43.000

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

2012 2013 2014 2015 2016

Alocația de plasament


- creșterea performanței sistemului de asistență socială prin promovarea competenței și

calității personalului angajat în sistem, precum și prin promovarea calității serviciilor sociale

oferite persoanelor vulnerabile,

- promovarea politicilor publice destinate asistenței sociale a persoanelor vârstnice în

contextul procesului accelerat de îmbătrânire demografică.

Această activitate s-a concretizat în:

Derularea programului de interes național "Creșterea calității vieții persoanelor vârstnice

din căminele pentru persoane vârstnice", aprobat prin H.G. nr.479/2016, în perioada

septembrie-noiembrie 2016. Acesta a vizat finanțarea căminelor publice pentru persoane

vârstnice într-un procent de maximum 50% din standardul minim de cost la nivel național aprobat

prin H.G. nr.978/2015, în funcție de capacitatea căminului. Din cele 18 dosare înregistrate în

cadrul Programului, au fost aprobate 3 solicitări de finanțare, în valoare totală de 96.266,85 lei.

Implementarea programului de acordare a subvențiilor pentru asociații și fundații române

cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială, în

baza Legii nr.34/1998, prin care asociațiile și fundațiile, în calitate de furnizori de servicii

sociale, pot beneficia de fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor curente de

funcționare a unităților de asistență socială, subvenția acordându-se în sistem concurențial prin

organizarea de selecții anuale și aplicarea unor criterii de evaluare stabilite în Normele de aplicare

a legii aprobate prin hotărâre a Guvernului. În anul 2016 aceasta s-a realizat prin ordinele

M.M.J.S. nr.3190/2015 și 245/12.02.2016, prin care s-a aprobat suma de 18.301.990 lei, pentru

finanțarea unui număr de 138 ONG –uri, pentru 255 unități de asistență socială, cu un număr de

9.618 beneficiari. Din această sumă, 11.438.357 lei au fost aprobate pentru 83 ONG-uri care

oferă servicii sociale pentru persoane vârstnice, în 125 de unități de asistență socială, cu un număr

de 6.381 beneficiari.

Demararea unui proiect privind cartografierea serviciilor sociale și a infrastructurii aferente

existente la nivel local, precum și a necesarului de servicii sociale și infrastructură aferentă,

pe tipuri de servicii.

Prin derularea proiectului ”Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în

domeniul incluziunii sociale la nivelul M.M.J.S.” (finanțat prin POCA 2014-2020), M.M.J.S. își

propune elaborarea unui set de instrumente de planificare strategică (hărți privind serviciile

sociale, infrastructura aferentă acestora, nevoia de infrastructură socială și servicii sociale etc.),

care să sprijine procesul decizional orientat către cetățean. În luna martie 2016 a fost semnat

contractul de finanțare și a început implementarea proiectului, pentru o perioadă de 2 ani.


Derularea procedurii de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și de licențiere a

serviciilor sociale.

- În anul 2016 a continuat procesul de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și de

licențiere a serviciilor sociale, conform prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea

calității în domeniul serviciilor sociale, fiind înregistrate în total 6.598 de lucrări legate de

acreditarea furnizorilor de servicii sociale, licențiere, respingere sau retragere a licențelor.

- au fost emise în cursul anului 2016 un număr de 2.817 licențe de funcționare, din care

1.633 licențe provizorii de funcționare și 1.184 licențe de funcționare (definitive) și au

fost acordate 525 de decizii de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cumulat, în

perioada 2014-2016, s-a înregistrat un număr total de 2.964 de furnizori acreditați și 4.006

licențe acordate, din care 2.698 de licențe provizorii și 1.308 licențe de funcționare.

Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul M.M.J.S., prin intermediul Agenției Naționale pentru

Plăți și Inspecție Socială, pentru finanțarea serviciilor sociale (finanțarea unităților de asistență

socială pentru investiții sau acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și

administrează unități de asistență socială) a fost de 33.859.109 lei, cu 21.426.712 lei (38,8%) mai

mică decât în anul 2015.

Din totalul cheltuielilor realizate de M.M.J.S. pentru asistența socială (beneficiile de asistență

socială și serviciile sociale), suma cheltuită pentru serviciile sociale a reprezentat 0,3%.

Subvenții acordate de la bugetul de stat

În anul 2016 au fost acordate subvenții de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998 privind

acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care

înființează și administrează unități de asistență socială, în sumă de 17.033.064 lei pentru asociații

și fundații care au acordat servicii pentru 8.993 persoane. Comparativ cu anul 2015, s-a înregistrat

o reducere de 3.275 persoane îngrijite (26,7%), iar sumele acordate au fost mai mici cu 3.736.287

lei (18,0%).

Programe de interes național

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 479/2016 privind aprobarea programului de interes

național "Creșterea calității vieții persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice"

în anul 2016 din bugetul M.M.J.S. au fost acordați 79.064 lei corespunzător unui număr de 143

persoane asistate în cămine pentru persoane vârstnice din județele Botoşani, Vaslui, Alba.


Investiții

Prin Ordinul M.M.F.S.P.V. nr.496/2013 au fost aprobate finanțări pentru 98 de furnizori de

servicii de asistență socială, destinate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi, amenajări,

reparații, modernizări, dotări). Din total, 45 au fost furnizori publici și 53 au fost furnizori privați.

Sumele s-au acordat furnizorilor în perioada 2013-2016.

În anul 2016 totalul sumelor cheltuite în acest scop a fost de 16.746.981 lei, din care 11.356.027

lei (67,8%) s-au acordat pentru 19 furnizori publici (centre) și 5.390.954 lei (32,2%) pentru 11

furnizori privați (centre).

Sumele cheltuite în anul 2016 au scăzut comparativ cu anul 2015 cu 4.503.455 lei (cu 21,2%).

1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul M.M.J.S., prin bugetul

Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială - total

Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul M.M.J.S. alocat programelor de asistență socială

prezentate mai sus (beneficii și servicii de asistență socială), plătite prin bugetul Agenției

Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, a fost de 11.701.589.953 lei.

Comparativ cu valoarea din anul 2015, de 9.975.758.373 lei, a avut loc o creștere a sumelor

cheltuite de 1.725.831.580 lei (17,3%).

Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea s-a datorat măririi sumelor plătite pentru beneficiile de

asistență socială.

Se poate concluziona astfel că activitatea în domeniul asistenței sociale în perioada analizată a

fost complexă și a avut în vedere asigurarea oportunităților și resurselor necesare cetățenilor

pentru a participa la viața economică și socială, precum și susținerea persoanelor aflate în

situație de dificultate până la depășirea acesteia și reintegrarea socială.

1.4.5. Măsuri de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Actul normativ în baza căruia sunt acordate principalele beneficiile sociale cuvenite persoanelor

cu handicap este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, republicată. Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor


persoanelor cu dizabilități, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv,

surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

La 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale

pentru Persoanele cu Dizabilități, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului

județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, a fost de 786.546 persoane.

Dintre acestea, 97,7% (768.456 persoane) se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent

(neinstituționalizate) și 2,3% (18.090 persoane) se află în instituțiile publice rezidențiale de

asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate) coordonate

metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

1.4.5.1. Cadrul legislativ ce reglementează protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Principalele prevederi legislative în vigoare:

În anul 2016, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în principal de

următoarele prevederi legislative:

1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, cu modificările și completările ulterioare;

3. Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu

handicap, cu modificările și completările ulterioare;

4. Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și

funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și

completările ulterioare;

5. Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății

publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora

se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele acte normative publicate în anul 2016 au fost:

1. Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice

nr.61/2016 privind aprobarea Metodologiei de selectare și finanțare a proiectelor în

domeniul protecției persoanelor cu dizabilități pentru anul 2016,


nr.138/2016 pentru modificarea art. 3 din Anexa nr.1 la Metodologia de acordare a


sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale

și Persoanelor Vârstnice, organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 98 din Legea

nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată

prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice

nr.399/2013,

3. Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al

ministrului sănătății nr. 874/554 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii,

familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr.762/1.992/2007 pentru

aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de

handicap,


nr.1261/2016 din 15 iulie 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,

5. Hotărârea Guvernului nr. 798/2016 din 26 octombrie 2016 privind aprobarea

programului de interes național în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor

cu dizabilități "Înființarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de

criză și locuințe protejate în vederea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități aflate

în instituții de tip vechi și pentru prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități din

comunitate",


nr.1887/2016 din 15 septembrie 2016 privind stabilirea contribuției lunare de întreținere

datorate de adulții cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice pentru persoane

adulte cu handicap sau de susținătorii acestora și aprobarea Metodologiei de stabilire a

nivelului contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați în centrele

rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap sau de susținătorii acestora,

7. Hotărârea Guvernului nr. 927/2016 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea

Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte

cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008,

8. Hotărârea Guvernului nr. 655/2016 din 14 septembrie 2016 pentru aprobarea Strategiei

naționale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016 - 2020 și a

Planului operațional privind implementarea Strategiei naționale "O societate fără bariere

pentru persoanele cu dizabilități" 2016 – 2020.

Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități"

2016-2020


Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020

reprezintă planul de implementare pentru perioada 2016-2020 al Convenției privind

drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, și are

ca scop promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a

tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu

dizabilități, precum și promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsecă.

Strategia națională are ca direcții de acțiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea

forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate, statistici și

colectarea datelor, iar obiectivele generale sunt următoarele:

- promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de

către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

- asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.

- eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru persoanele cu dizabilități.

- asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la un mediu de lucru deschis, incluziv

și accesibil, atât în sectorul public cât și în cel privat, concomitent cu asigurarea

accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru creșterea ocupării pe piața muncii.

- promovarea educației și formării profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile

și a învățării de-a lungul vieții pentru persoanele cu dizabilități.

- promovarea și protecția dreptului persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente

pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor.

- asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii și facilități de

sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor specifice de gen, la un cost

rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.

- fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilități pe baza informațiilor și

datelor statistice și de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

1.4.5.2. Beneficii și servicii acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.J.S., prin intermediul Autorității

Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități

1. În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui


dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele

cu Dizabilități, pentru:

achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv

adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,

cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.

În anul 2016, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 1.692.208 lei.

2. În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap

grav sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu

orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa

a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de

transport gratuit și următoarele categorii de persoane:

- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,

- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,

- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,

- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de

domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.

În anul 2016, suma totală acordată în acest scop a fost de 68.175.089 lei.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației

publice locale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 40 - (1)

,,Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul

local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite

asistentului personal, potrivit legii.”

Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile administrației publice

locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:

a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile

prezentei legi;

b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu

handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “

Fondurile destinate plății salariilor asistenților personali și indemnizațiilor persoanelor cu

handicap grav au fost reglementate de Legea nr. 339/2015 – Legea bugetului de stat pe anul

2016, care prevede faptul că plata asistenților personali și/sau indemnizația lunară pentru


persoana cu handicap grav - care se acordă în cazul în care aceasta nu beneficiază de asistent

personal, se suportă din bugetul primăriei, prin intermediul sumelor alocate de la bugetul

de stat.

În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 339/2015, sumele defalcate din taxa pe valoarea

adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor,

municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, pentru anul 2016, destinate finanțării

drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor

lunare ale persoanelor cu handicap grav la nivel național au fost alocate în valoare totală

estimată de 2.077.572 mii lei.

În anul 2016, au beneficiat de indemnizație lunară 127.982 persoane cu handicap grav, iar de

asistent personal 65.889 persoane cu handicap grav, conform raportărilor consiliilor locale,

transmise Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de pe lângă consiliile

județene/locale ale sectoarelor municipiului București.

1.4.5.3. Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

În anul 2016, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități a implementat proiectul

”Asigurarea mobilității pentru persoane cu dizabilități în România și Europa”, Contract de

finanțare nr. VS/2015/0429, finanțat de Comisia Europeană prin DG Employment, Social

Affairs and Inclusion, al cărui obiectiv general este facilitarea mobilității transnaționale prin

intermediul emiterii Cardului European pentru Dizabilitate pentru românii cu dizabilități și

recunoașterea beneficiilor din România pentru persoanele cu dizabilități din alte țări membre

UE, participante la proiect.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

- Definirea pachetelor de beneficii ce urmează a fi recunoscute și acceptate reciproc,

- Pregătirea cadrului organizațional și a procedurilor pentru ca programul “Cardul European

pentru Dizabilitate” să devină operațional în România,

- Emiterea a 50.000 de carduri, ca etapă pilot,

- Promovarea și diseminarea beneficiilor cardului, la nivel național și european, pentru

persoane cu dizabilități,

- Crearea unei rețele pentru persoane cu dizabilități și furnizori, în vederea distribuirii

informațiilor despre beneficiile cardului către posesori,

- Propunerea legislativă pentru a include Programul Cardului European pentru Dizabilitate în

serviciile sociale pentru persoane cu dizabilități.


1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională pentru

Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

1.5.1. Principalele prevederi legislative în domeniul prevenirii și protecției drepturilor

copilului și adopției:

În anul 2016, prevenirea și protecția drepturilor copilului și adopția au fost reglementate în

principal de următoarele prevederi legislative:

- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată,

cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată;

- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,

republicată;

- Legea nr. 138/2011 pentru ratificarea Convenției europene revizuite în materia

adopției de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la

Strasbourg la 4 martie 2009;

- Legea nr. 84 /1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării

în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993.

În vederea armonizării legislației interne cu principiile și normele tratatelor internaționale, la

care România este parte, în anul 2016 au fost elaborate o serie de acte normative, după

cum urmează:

Hotărârea de Guvern nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea

Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de

către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și

metodologia de autorizare a acestora și pentru modificarea Hotărârii Guvernului

nr.1.441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități

în domeniul adopției internaționale.

Prin noul act normativ, au fost eliminate etapele administrative intermediare, respectiv

corespondența pe suport de hârtie între direcțiile generale de asistență socială și protecția

copilului (DGASPC) și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și

Adopție (ANPDCA) referitoare la completarea Registrului Național pentru Adopții (RNA).

Introducerea în RNA a datelor referitoare la copil și la familie se va realiza direct la nivelul

DGASPC, adică la nivelul primar la care aceste date sunt colectate și/sau produse.

De asemenea, a fost flexibilizată procedura de potrivire inițială între copiii adoptabili și

familiile atestate.


În cadrul legislației terțiare în materia adopției au fost elaborate și aprobate prin Decizia

nr.661/2016 a Președintelui ANPDCA formularele, instrumentele și documentele cadru ce

urmează a fi utilizate în instrumentarea cererilor de adopție internă și internațională,

numărul formularelor utilizate în procedura adopției fiind redus la jumătate.

Au fost elaborate două proiecte de Hotărâre care au avut ca obiect recunoașterea ca fiind

de utilitate publică a Fundației Inimă de Copil și a Asociației Filantropia Ortodoxă Alba

Iulia, aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr.451/2016, respectiv prin Hotărârea

de Guvern nr. 452/2016.

A fost elaborată și ulterior aprobată Hotărârea nr. 801/2016 pentru stabilirea

procedurilor de colectare și ștergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum și

pentru modificarea și completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a

dispozițiilor în materie de stare civilă și evidența persoanelor, modificarea și completarea

Hotărârii de guvern nr. 1103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea

obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor

implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire

sau părăsiți în unități sanitare. Modificările aduse cadrului normativ cu privire la

înregistrarea nașterii vizează debirocratizarea procedurii de înregistrare tardivă a nașterii, în

sensul simplificării și reducerii costurilor prin eliminarea expertizei medico-legale.

Au fost elaborate și ulterior aprobate Ordinul comun al ministrului sănătății,

ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.

1306/1883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu

dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora și Ordinul comun

al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, ministrului

sănătății, ministrului educației naționale și cercetării științifice

nr.1985/1305/5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția

integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării

școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea

abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. Normele

instituite sunt aliniate principiilor și normelor internaționale, respectiv Convenției ONU cu

privire la drepturile copilului (ratificată prin Legea 18/1990), Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu dizabilități (ratificată prin Legea 221/2010) și Clasificării

Internaționale a Funcționării, Sănătății și Dizabilității, versiunea pentru copii și tineri (CIF-

CT), adoptată de OMS în 2007.

Ordinul comun privind metodologia stabilește responsabilități clare, fără echivoc, pentru

toți specialiștii implicați, indiferent de sistemul din care provin și mediul public sau privat


în care interacționează cu copilul: medicii de familie, medicii de specialitate, psihologii,

asistenții sociali, cadrele didactice, managerii de caz, personalul serviciilor de evaluare

complexă și al serviciilor de evaluare și orientare școlară și profesională, membrii

comisiilor pentru protecția copilului și ai comisiilor de orientare școlară și profesională.

Acesta readuce în prim plan abordarea integrată și colaborarea dintre cele trei sisteme –

protecția drepturilor copilului, sănătate și educație – în interesul superior al copiilor cu

dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, după ce, timp de aproape 5 ani, de la

aprobarea Legii educației naționale, evaluarea complexă și planificarea intervenției pentru

copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale au făcut obiectul a două acte

normative – unul comun din anul 2003 și unul al educației din 2011.

1.5.2. Indicatori privind serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor

copilului

Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și

private, a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor, fie prin

reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, adopție, sau prin înlocuirea măsurii de protecție

de tip rezidențial cu una de tip familial, fiind promovată ideea că dezvoltarea armonioasă din

toate punctele de vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca și posibilitatea integrării lui

în societate sunt cel mai bine realizate în cadrul unei familii.

Grafic nr. 21. Evoluția numărului de copii aflați în sistemul

de protecție specială în perioada 1997 – 31 decembrie 2016

Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

39.56938.597

33.356

57.181

49.965

43.234

37.660

32.679

28.786

26.105

25.114

24.427

23.696

23.103

23.240

22.798

22.189

21.540

20.291

19.369

11.899

17.044

23.731

30.572

37.553

43.092

46.568

50.23947.723 47.871

46.160 45.052

43.485

41.775

40.449

38.858

37.889

36.638

36.988

37.497

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

55.000

60.000

Număr copii protejati în servicii de tip rezidenţial publice şi private (institutionalizaţi)

Număr copii protejati în familii (rude până la gradul IV inclusiv, asistenţi maternali profesionişti angajati ai DGASPC sau ai

organismelor private acreditate, alte familii)

In Rom


La sfârșitul lunii decembrie 2016, 56.866 copii erau în sistemul de protecție specială, din care:

19.369 copii (34.06%) beneficiau de măsură de protecție specială în servicii de tip

rezidențial, din care:

15.462 copii se aflau în servicii de tip rezidențial publice,

3.907 copii se aflau în servicii de tip rezidențial private.

37.497 copii (65.94%) beneficiau de măsură de protecție specială în servicii de

tip familial, din care:

18.664 copii se aflau la asistenți maternali,

14.089 copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv,

4.744 copii se aflau la alte familii sau persoane.

Tabel nr. 18. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială,

la 31 decembrie 2016

Număr

de copii

beneficiari

Ponderea

în total copii

beneficiari

(%)

Modificare față de

31 decembrie 2015

(+/-)

Total, din care: 56.866 100,0 -413

1. Servicii de tip familial 37.497 65,9 509

-la asistenți maternali 18.664 32,8 33

- la rude până la gradul IV inclusiv 14.089 24,8 118

- la alte familii/persoane 4.744 8,3 358

2. Servicii de tip rezidențial,

din care:

19.369 34,1 -922

- publice 15.462 27,2 -934

- private 3.907 6,9 12


La 31 decembrie 2016 existau 1.127 servicii de tip rezidențial publice și 338 servicii de tip

rezidențial ale organismelor private acreditate. Aceste servicii includ: centre de plasament

clasice sau modulate, apartamente, case de tip familial, centre maternale, centre de primire în

regim de urgență, alte servicii (serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață

independentă, adăpost de zi și de noapte).


Grafic nr. 22. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială, pe județe,




Tabel nr. 19. Servicii de tip rezidențial pentru copii în sistemul de protecție specială,


Număr de instituții Număr de beneficiari

Total

față de

31 decembrie

2015

(+/-)

Total

față de

31 decembrie

2015

(+/-)

Total, din care: 1.465 -27 19.369 -922

Servicii de tip rezidențial

publice, din care:

1.127 -21 15.462 -934

- centre de plasament clasice 73 -5 3.177 -438

- centre de plasament

modulate

86 2 3.284 -156

- apartamente 386 0 2.270 -140

- căsuțe tip familial 424 -7 4.985 -139

- centre maternale 51 1 364 -31

- centre de primire în regim de

urgență

59 -6 721 -113

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de zi și de noapte)

48 -6 661 83

Servicii de tip rezidențial

aflate in subordinea

organismelor private

acreditate, din care:

338 -6 3.907 12

- centre de plasament clasice 18 -2 559 17

- centre de plasament

modulate

14 -1 451 21

- apartamente 16 -2 67 -8

- căsuțe tip familial 285 0 2.801 18

- centre maternale 4 0 20 -9

- centre de primire în regim de

urgență

0 0 0 0

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de

zi și de noapte)

1 -1 9 -27


În cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul

județelor/sectoarelor municipiului București, în departamentul „Protecția Copilului” erau


angajate 32.954 persoane, cu 350 persoane mai mult față de 31 decembrie 2015 și cu 5

persoane mai mult față de 30 iunie 2016.

Din totalul celor 32.954 angajați:

4.527 (13,74%) erau angajați în aparatul propriu al DGASPC-urilor;

11.886 (36,07%) erau asistenți maternali profesioniști;

12.640 (38,36%) erau angajați în serviciile de tip rezidențial;

3.901 (11,83%) erau angajați în servicii de îngrijire de zi.

Grafic nr. 23. Numărul de persoane angajate ale Direcțiilor Generale de Asistență Socială

și Protecția Copilului, în departamentul „Protecția Copilului”,



Conform prevederilor legale în vigoare finanțarea sistemului de protecție a copilului este

asigurată din mai multe surse:

a) bugetul de stat;

b) bugetul județului, în completarea cuantumului prevăzut la lit. a), pentru acoperirea

cheltuielilor de organizare și funcționare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

c) donații, sponsorizări și alte forme private de contribuții bănești, permise de lege.

Astfel, suma alocată pentru susținerea sistemului de protecție specială a copilului, în anul

2016, prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, cu modificările și completările

ulterioare a fost de 858.950 mii lei.

13,7%

36,07%38,36%

11,83%

- aparatul propriu - asistenţi maternali profesionişti

- centre de plasament - alte servicii


1.6. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de Ministerul

Muncii și Justiției Sociale în anul 2016

Proiect : Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii

sociale la nivelul MMJS, cod SIPOCA 4, contract nr.8/30.03.2016

Scopul proiectului este crearea unui set de instrumente de planificare strategică (hărți privind

serviciile sociale, infrastructura aferentă acestora, hărți privind nevoile de infrastructură socială și

servicii și metodologii) care să sprijine procesul decizional orientat către cetățean.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

A) asigurarea unei abordări coordonate și fundamentate pe dovezi în elaborarea și

implementarea politicilor, programelor și intervențiilor orientate către persoanele sărace și

vulnerabile și către zonele sărace și marginalizate;

B) implementarea unui proces decizional la nivelul M.M.J.S., cât și la nivel local, bazat

pe o serie de informații obținute în urma unei metodologii riguroase, fundamentate

empiric, bazate pe dovezi și date statistice;

C) dezvoltarea și utilizarea unui set de instrumente standard de planificare și furnizare a

serviciilor sociale la nivel local în vederea creșterii calității serviciilor publice;

D) instruirea unui număr de 450 de persoane, atât de la nivel central, cât și de la nivelul

APL-urilor privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe

dovezi și cu privire la alte tematici de interes aferente acțiunilor care se vor desfășura în

cadrul proiectului.

Activitățile în cadrul proiectului sunt:

1. Management de proiect

2. Elaborarea metodologiilor de analiză pentru realizarea hărților

2.1.Utilizarea bunelor practici de la nivel european

2.2. Desfășurarea de ateliere de lucru și întâlniri de lucru

2.3. Elaborarea metodologiilor de analiză

3. Culegerea și centralizarea datelor necesare elaborării hărților privind infrastructura

socială existentă și cea necesară, serviciile sociale existente și necesare, sărăcia și sărăcia

în muncă, interpretarea/ analiza datelor și elaborarea hărților.

3.1. Culegerea datelor necesare pentru elaborarea hărților

3.2. Dezvoltarea și implementarea unui program informatic (soft) pentru

asigurarea suportului informatic al hărților

3.3.Prelucrarea, interpretarea datelor și elaborarea unor draft-uri de hărți

3.4. Workshop-uri regionale


3.5.Elaborarea hărților finale

4.Elaborarea instrumentelor standard de planificare și furnizare a serviciilor sociale

4.1. Organizarea de workshop-uri regionale în vederea elaborării instrumentelor

standard de planificare privind furnizarea de servicii sociale la nivel local

4.2.Elaborarea metodologiei de culegere și analiză în mod unitar a datelor privind

infrastructura și serviciile sociale existente și necesare

4.3. Dezvoltarea și implementarea unui soft (program informatic) - mecanism de

analiză a datelor furnizate de administrația publică locală către MMJS privind

infrastructura, serviciile sociale existente și necesare.

5.Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul

M.M.J.S. privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi.

6. Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri

7. Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/

programele informatice dezvoltate în cadrul proiectului.

8. Comunicare și promovare.

8.1. Organizarea și desfășurarea unei conferințe de prezentare și promovare a

proiectului și o conferință de închidere a proiectului.

8.2. Elaborarea și tipărirea de materiale de comunicare și materiale promoționale

necesare unei bune informări și promovări cu privire la derularea proiectului.

Indicatori:

A. Indicatori de program (de rezultat)

Autorități și instituții publice centrale care au elaborat politici bazate pe dovezi, inclusiv

evaluarea ex-ante a impactului-1

Personalul din autoritățile și instituțiile publice centrale care a fost certificat la încetarea

calității de participant la formare - 450

B. Indicatori de program (de realizare)

Autorități și instituții publice centrale sprijinite pentru a realiza studii, analize și evaluări

ex ante a impactului pentru fundamentarea politicilor publice – 1

Metode, instrumente, proceduri dezvoltate de autoritățile publice centrale pentru a sprijini

dezvoltarea la nivel local – 1

Participanți la activități de formare – 450

C. Indicatori de proiect

Metodologie de analiză pentru realizarea hărților – 4

Vizita de studiu – 4

Conferință cu participarea unor experți internaționali -1


Atelier de lucru – 6

Hărți privind infrastructura socială existentă și cea necesară, serviciile sociale existente și

necesare, sărăcia și sărăcia în muncă – 4

Program informatic (soft) pentru asigurarea suportului informatic al hărților – 1

Workshop regional- 8

Workshop regional în vederea elaborării instrumentelor standard de planificare privind

furnizarea de servicii sociale la nivel local – 8

Metodologie de culegere și analiză în mod unitar a datelor privind infrastructura și

serviciile sociale existente – 1

Program informatic - mecanism de analiză a datelor furnizate de administrația publică

locală către M.M.J.S. privind infrastructura, serviciile sociale existente și necesare – 1

Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul M.M.J.S.

privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi -2

Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri – 8

Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/ programele

informatice dezvoltate în cadrul proiectului – 2

Cuantumul total al cererilor de rambursare plătite a fost de 754.554,07 lei, din care : 261.475,11

lei aferente M.M.J.S.

II. Programul RO11 – Mainstreaming Gender Equality and Work Life Balance

• Numele ariei programului adresat: „Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-

Life Balance”

• Numele operatorului programului: M.M.J.S.

Contribuția financiară în conformitate cu abordarea integratoare a egalității între sexe și

promovarea programului de echilibru între muncă-viață este de 4.519.478 de euro.

Cofinanțarea M.M.J.S. pentru pregătirea si implementarea programului va fi de 797.555 Euro,

respectiv 15% din valoarea totală a programului.

Programul va oferi finanțare pentru promovarea egalității între femei și bărbați si a echilibrului

intre viața profesionala si cea privata, pentru următoarele domenii prioritare:

• promovarea integrarității dimensiunii de gen,

• echilibru intre viața profesională si viața privată,

• relații bilaterale intre promotori de proiecte din România și cei din statele donatoare

privind abordarea integratoare de gen.


Pe lângă înființarea și funcționarea unui centru de educare si îngrijire pe timpul zilei a copiilor cu

vârste cuprinse intre 0-3 ani si/sau a copiilor cu dizabilități cu vârste de la 0-7 ani, prin proiect,

beneficiarul poate să consolideze relații de colaborare cu organizații nonguvernamentale din

România și entități din Statele Donatoare în vederea îmbunătățirii echilibrului intre viața

profesională și cea personală si a validării masurilor întreprinse in domeniu prin schimburi de

experiență, precum și informarea și conștientizarea opiniei publice cu privire la importanta

egalității de gen.

În 2016 au fost inițiate procedurile de achiziție și demarate lucrările de reabilitare pentru 13 din

cele 14 centre de educare și îngrijire copii. Două din cele 13 centre (Seini și Tulcea) au finalizat

lucrările și sunt deja operaționale, desfășurând activități de îngrijire și educație pentru 100 de

copii, dintre care 37 de etnie roma. De asemenea, au fost organizate 55 de evenimente de

promovare a egalității de gen și șanse.


CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2016

Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile

economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim

pe economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale,

de acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a

unor servicii sociale de calitate.

În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de

probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,

de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului,

promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a

problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.

În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația

națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții

de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale

Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de

incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de

indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu

metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația socială

specifică României.

Dintre indicatorii primari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,

o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,

o deficitul median relativ,

o coeficientul de variație a ratei ocupării,

o rata șomajului BIM de lungă durată,

o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,

o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,

o speranța de viață la naștere.


Dimensiuni ale incluziunii sociale

Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor

strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o

anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie

reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate

de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din

Legea asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din

domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-

comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și

asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice

ale societății. (art.6 din Legea asistenței sociale, nr. 292/2011).

Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul

general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură

oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața

economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc

viața și accesul lor la drepturile fundamentale (art.53 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011) .


Dintre indicatorii secundari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,

o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,

o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,

o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,

o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,

o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care

au cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din

aceleași grupe de vârstă.

Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:

o resurse,

o piața muncii,

o condiții de locuit,

o educație,

o sănătate,

o ordine publică.

Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale

persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:

o mediul de rezidență,

o regiunea de dezvoltare,

o nivelul de educație,

o statutul ocupațional,

o genul,

o naționalitatea,

o numărul de membri din gospodărie.

Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, în cadrul secțiunii referitoare la politicile familiale, incluziune și asistență

socială.3

2.1.1. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune

Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:

o datelor administrative,

3 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755


o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),

o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de

Statistică (INS).

a. Ancheta asupra calității vieții

o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and

Living Conditions.

o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează

mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat

anual și indicatorii de calitate.

o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.

o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului

anual disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a

precedat desfășurarea anchetei de teren.

b. Ancheta bugetelor de familie

o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează

lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.

o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.

o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia

europeană (conform metodei deschise de coordonare).

Astfel, indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe baza datelor obținute prin

cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de exemplu rata sărăciei relative).

Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de

colectare a informațiilor, lunar, respectiv anual.

2.1.2. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie

Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia

sunt cei referitori la sărăcia relativă.

Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de

populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest

motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați

indicatori ,,ai riscului de sărăcie’’.

În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative,

aceasta exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției persoanelor

sărace, dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.


Întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia relativă

măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de bază ale

persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să cunoască o

creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să reprezinte o

tendință semnificativă de reducere sau de creștere a nivelului de trai al populației.

2.1.2.1. Praguri de sărăcie utilizate

Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de

numărul de adulți echivalenți. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei

formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o

persoană cu vârsta mai mică de 15 ani). Se utilizează astfel scala de echivalență OECD

modificată: primul adult din gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.

Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale

gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana.

La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din

producția proprie a gospodăriei).

Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă în perioada 2002 – 2016

(lei/lună/adult echivalent)

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Inclusiv consumul din

resurse proprii 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Inclusiv consumul din

resurse proprii 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8 725,0

Exclusiv consumul din

resurse proprii 403,5 441,9 460,6 473,7 495,6 525,5 590,5 654,8

Notă: Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică

În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri

familiale:


Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă (inclusiv consumul din resurse proprii) , în

funcție de componența gospodăriei, în anul 2016

Componența

gospodăriei

Prag sărăcie relativă (lei/lună/adult echivalent)

- un adult 725,0

- un adult cu un copil 942,6

- un adult și doi copii 1.160,1

- 2 adulți 1.087,6

- 2 adulți cu un copil 1.305,1

- 2 adulți cu doi copii 1.522,6

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică

2.1.2.2. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei

Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este

săracă sau nu.

În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul

sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din

gospodăriile cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din

mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

2.3. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială

În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de Hotărârea

de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:

o indicatori privind condițiile de viață,

o indicatori privind educația,

o indicatori privind sănătatea,

o indicatori privind ordinea publică.

Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza

populației rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.

În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2016

nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.


2.3.1. Indicatori privind condițiile de viață

Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la

naștere.

o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la

naștere a crescut de la 75,39 ani în anul 2015 la 75,56 ani în anul 2016.

o În anul 2016, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât

cele de gen masculin (79,07 ani comparativ cu 72,11 ani).

o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,79

ani față de 74,03 ani).

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform

metodologiei naționale pe baza Anchetei bugetelor de familie.

Se poate constata că rata sărăciei relative a crescut de la 18,0% în anul 2015 la 18,6% în

anul 2016.

Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2016 (%)

Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009

Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sărăcie relativă 17,2 17,9 16,6 17,8 18,4 18,0 18,6

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de

Institutul Național de Statistică

Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date

calculate în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii), în

lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de

asistență socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,6% la 43,4%.

În anul 2016, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 111,8%.


Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2016 (%)


Institutul Național de Statistică.

În anul 2016, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul anterior

a fost de 107,5%.

Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul

anterior, 2005-2016


Institutul Național de Statistică

Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2016, 32,3% au fost destinate

consumului alimentar și 30,5% consumului de servicii.

114,3

109

114,7116,5

98,596,3

98,1

101,5 100,8

106,4

110,1111,8

90

95

100

105

110

115

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

%

108,1 109,2

122,8

134,1

112

97,595,3

100,1 100103

105107,5

90

95

100

105

110

115

120

125

130

135

140

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

%


Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor)

și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2016.

2.3.2. Indicatori referitori la ocupare

Populația ocupată a avut în anul 2016 următoarea distribuție:

o salariați 73,4%,

o patroni 1,0%,

o lucrători pe cont propriu 17,1%,

o lucrători familiali neremunerați 8,5%.

Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15

ani și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului

Internațional al Muncii, a fost în anul 2016 de 3,0% (valoarea a fist identică cu cea din

2015).

Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform Biroului

Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul șomerilor

BIM) a crescut de la 43,9% în 2015 la 50,0% în anul 2016.

Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a

persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a scăzut în

anul 2016 comparativ cu anul precedent, de la 1,4% la 1,3%.

2.3.3. Indicatori referitori la educație

Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:

o rata netă de cuprindere în învățământ,

o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de

tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 57,0% în anul școlar

2015-2016 la 62,0% in anul școlar 2016-2017.

2.3.4. Indicatori referitori la sănătate

Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de

indicatorii de incluziune socială, amintim:

o reducerea incidenței tuberculozei și hepatitei,

o reducerea ratei mortalității infantile,


o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai

mică de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an,

o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al

nașterilor din anul respectiv.

2.3.5. Indicatori referitori la ordinea publică

Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:

o rata infracționalității,

o rata criminalității.

2.4. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă

Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.

Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului

gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională este

cel referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul din

resurse proprii.

Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza

anchetei bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-SILC).

Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.

Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2016

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice

comunicate de Institutul Național de Statistică


În cele ce urmează sunt prezentați succint o serie de indicatori privind rata sărăciei

relative (inclusiv consumul din resurse proprii), calculați de I.N.S. pe baza anchetei

bugetelor de familie:

o Se observă o creștere în anul 2016 comparativ cu anul 2015, de la 18,0% la 18,6%,

în contextul creșterii pragului sărăciei de la 661,8 la 725 lei/lună/adult echivalent.

o Indicatorii pentru anul 2016 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:

mediul de rezidență:

Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai

mare decât cea din mediul urban: 29,3% comparativ cu 9,4%.

regiunea de dezvoltare:

Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est

(30,8%), în regiunea Sud-Vest (23,9%) și în regiunea Sud – Est (22,5%).

Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (3,5%).

genul persoanei:

Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică

decât a persoanelor de gen feminin: 18,5% comparativ cu 18,7%.

componența gospodăriei:

Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât

cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2016 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1 14,0

1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2 20,6

1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4 25,7

2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5 10,7

2 adulți, din care cel puțin 1 este în

vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8 11,3

Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9 22,2

părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6 25,1

2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8 11,0

2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3 18,2

2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1 52,6

alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6 24,2

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de

Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie


statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.

Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2016 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Persoane de 16 ani și peste cu

statut ocupațional de:

- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8 3,3

- lucrători pe cont propriu

(exclusiv agricultori) 34,0 29,3 32,1 35,2 32,7 37,1

- lucrători pe cont propriu

(inclusiv agricultori) 38,4 35,6 37,7 39,0 40,4 44,1

- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7 43,9

- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0 13,2

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de

Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie

Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor, a

avut în anul 2016 valoarea de 18,6%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat

pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei relative ar

crește la 43,4% (cu 24,8 pp). Acest indicator arată că programele de protecție socială

sunt deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale.

Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2016 (%)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice

comunicate de Institutul Național de Statistică

18,6

26,423,2

16,9 15,1 15,8

43,439,8

34,2

27,1

46,1

84,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şipeste

%

după transferurile sociale înainte de transferurile sociale


CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2016

Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar

trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în

perioade dificile.

Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 118 milioane de

persoane, reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul

2016 cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de

europeni, reprezentând 17,3% din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2016 venituri mai

mici decât pragurile naționale ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea

ce privește accesul la un loc de muncă, educație, locuință și servicii financiare.

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020

Strategia „Europa 2020”4 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până

în anul 2020.

Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază

realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,

dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.

Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele

membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de

coeziune socială.

Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind

ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care

urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au

stabilit obiective naționale.

Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până

în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin

20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.

4 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm


În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei,

imigranți, minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de

viață, iar cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei

Europa 2020

În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și

la nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in

Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.

Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii

sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al

excluziunii sociale (engl.”at risk of poverty or social exclusion” - AROPE), și anume persoane

aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai

jos: o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel

puțin una din următoarele trei situații:

1. este expusă riscului sărăciei relative (engl. ”at risk of poverty” - AROP), conform

definiției sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt

mai mici decât pragul de sărăcie, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe

adult echivalent;

2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. ”severe material deprivation” –

SMD).

Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza

lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din

cele nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:

1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;

2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;

3. consumul de carne, pui, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile;

4. posibilitatea de face față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute (echivalente

cu 1/12 din valoarea pragului anual național de sărăcie);

5. deținerea unui telefon fix sau mobil;

6. deținerea unui televizor color;

7. deținerea unei mașini de spălat;

8. deținerea unui automobil personal;

9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.


3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă

(engl. ”very low work intensity” - VLWI). Acest indicator descrie situația persoanelor

care locuiesc în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din

gospodărie lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.

Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că

beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la

marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

1. Indicatorii privind sărăcia relativă

Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată

după transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include

sumele provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială),

determinată pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (venituri din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a

impozitelor și taxelor).

Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor sunt

insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de societatea în

care trăiesc.

Rata sărăciei relative a avut în anul 2016 valoarea de 17,3%, ceea ce înseamnă că

aproximativ 86.904 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de

sărăcie5.

2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe

Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac

parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.

Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate

esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește

standardele de viață.

În medie, în anul 2016, circa 7,5% dintre europeni – 37.799 mii persoane - se

confruntau cu privațiuni materiale severe.

3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii

Un indicator mai recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu

intensitate a muncii foarte scăzută.

5 Conform paginii de web a Eurostat, accesată în 31 ianuarie 2018


Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani și/sau

persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluse la calculul acestui indicator.

În anul 2016, 10,5% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 39.132

mii persoane, se aflau în această situație.

3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene

Tabelele și graficele din Anexa 1 prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată

poziția României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2016, precum și evoluția

indicatorilor referitori la România în perioada 2007-2016.

Se poate constata că în anul 2016 comparativ cu anul 2008 în România:

numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 1.421,0 mii,

numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 2.050,0 mii,

numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este

foarte redusă a scăzut cu 154,0 mii,

numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a crescut cu 146,0 mii.

CONCLUZII

Așa cum s-a arătat în capitolul I al acestui raport, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și

Justiției Sociale, a acționat în vederea creșterii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării

coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială, promovării de strategii și

politici, coordonării implementării unitare a legislației naționale și perfecționării cadrului juridic

și instituțional.

În capitolul al II-lea al raportului au fost prezentați o serie de indicatori de incluziune referitori la

situația economico-socială a populației. Se poate constata, pe de o parte, îmbunătățirea

semnificativă a calității vieții unor categorii de populație aflate în risc de ezcluziune socială, însă,

pe de altă parte, existența unor grupuri vulnerabile care se confruntă cu dificultăți în ceea ce

privește asigurarea unui nivel de trai dezirabil.


În scopul dezvoltării capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor

sociale, creşterii calităţii vieţii şi promovării principiilor de coeziune şi incluziune socială,

Guvernul României a adoptat Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei

pentru perioada 2015 - 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.

Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt, în

principal, următoarele:

- persoanele sărace,

- copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental,

- persoanele vârstnice singure sau dependente,

- romii,

- persoanele cu dizabilităţi,

- persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.

Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea socială

şi reducerea sărăciei sunt:

- creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample

de activare pe piața muncii;

- creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse (prin programul

referitor la venitul minim de inserție) și introducerea stimulentelor pro-activare pentru

beneficiarii programului de beneficii sociale;

- promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare

integrată, concentrată asupra copiilor;

- îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;

- transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de

management de caz;

- creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.

Conform datelor publicate de Eurostat, prezentate în al treilea capitol al raportului, indicatorii

referitori la România arată în general o poziționare la distanță față de media europeană și alte

state membre, însă se pot observa și evoluții pozitive. Astfel, în România, numărul de persoane

care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut o reducere de 1.421,0 mii

persoane, în anul 2016, comparativ cu anul 2008. De asemenea, rata riscului de sărăcie sau

excluziune socială a scăzut în perioada menționată cu 5,4 puncte procentuale.

Acești indicatori arată o evoluție favorabilă îndeplinirii obiectivului asumat de România conform

Strategiei Europa 2020, de reducere a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de

sărăcie și excluziune socială cu 580 mii în anul 2020, comparativ cu anul 2008.

***


Anexa 1

Tabel nr. 1. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2016

State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

U.E.-28 118.036 23,5 86.904 17,3 37.799 7,5 39.132 10,5

Austria 1.542 18,0 1.208 14,1 257 3,0 528 8,1

Belgia 2.335 20,7 1.745 15,5 623 5,5 1.243 14,6

Bulgaria 2.890 40,4 1.639 22,9 2.285 31,9 618 11,9

Cipru 234 27,7 136 16,1 115 13,6 72 10,6

Croația 1.159 27,9 810 19,5 518 12,5 400 13,0

Danemarca 948 16,7 675 11,9 147 2,6 435 10,6

Estonia 318 24,4 283 21,7 61 4,7 56 5,8

Finlanda 896 16,6 630 11,6 120 2,2 439 11,4

Franţa 11.463 18,2 8.562 13,6 2.775 4,4 3.887 8,4

Germania 16.035 19,7 13.418 16,5 3.015 3,7 5.689 9,6

Grecia 3.789 35,6 2.256 21,2 2.388 22,4 1.330 17,2

Irlanda 1.135 24,2 779 16,6 305 6,5 684 18,2

Italia 18.137 30,0 12.481 20,6 7.312 12,1 5.584 12,8


State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Letonia 554 28,5 424 21,8 248 12,8 104 7,2

Lituania 871 30,1 632 21,9 391 13,5 220 10,2

Luxemburg 114 19,8 95 16,5 9 1,6 31 6,6

Malta 85 20,1 70 16,5 19 4,4 23 7,3

Marea Britanie 14.359 22,2 10.268 15,9 3.353 5,2 5.536 11,3

Olanda 2.797 16,7 2.132 12,7 435 2,6 1.210 9,7

Polonia 8.221 21,9 6.481 17,3 2.507 6,7 1.844 6,4

Portugalia 2.595 25,1 1.960 19,0 865 8,4 687 9,1

Republica Cehă 1.375 13,3 1.001 9,7 497 4,8 515 6,7

România 7.694 38,8 5.006 25,3 4.707 23,8 1.230 8,2

Slovacia 950 18,1 668 12,7 432 8,2 267 6,5

Slovenia 371 18,4 280 13,9 108 5,4 114 7,4

Spania 12.827 27,9 10.269 22,3 2.659 5,8 5.188 14,9

Suedia 1.799 18,3 1.598 16,2 80 0,8 610 8,5

Ungaria 2.541 26,3 1.398 14,5 1.567 16,2 588 8,2

Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 31 ianuarie 2018


Tabel nr. 2. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei

comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2016*

Indicator UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2016 /

2008

2016/

2015

Numărul persoanelor în risc de

sărăcie și excluziune socială

% din populație 47,0 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 38,8 -5,4 1,4

mii persoane 9.940 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 7.694 -1.421,0 259,0

Numărul persoanelor în risc de

sărăcie relativă

% din populație 24,6 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 25,3 1,7 -0,1

mii persoane 5.198 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 5.006 146,0 -50,0

Numărul persoanelor care

locuiesc într-o gospodărie

pentru care intensitatea muncii

este foarte redusă

% din populație 9,9 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 8,2 -0,3 0,3

mii persoane 1.676 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 1.230 -154,0 38,0

Numărul persoanelor afectate

de privațiuni materiale severe

% din populație 38,0 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 23,8 -8,9 1,1

mii persoane 8.032 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 4.707 -2.050,0 187,0

Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați pentru toți anii începând cu 2007, pornind de la populația rezidentă

obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.

* Sursa: pagina web Eurostat, accesată la data de 15 ianuarie 2018.


Grafic nr. 1. Numărul persoanelor în risc de sărăcie sau excluziune socială, 2016 (mii)

UE 28 : 118.036

Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 15 ianuarie 2018

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.00020.000

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.00020.000


Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială,

pondere în totalul populaţiei, 2016 (%)


0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0


Grafic nr. 3. Numărul persoanelor în risc de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie relativă), 2016 (mii)

UE 28 : 86.904


0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000


Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, pondere în totalul populaţiei (rata sărăciei relative), 2016 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0


Grafic nr. 5. Numărul persoanelor afectate de privaţiuni

materiale severe, 2016, mii

UE 28 : 37.799


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000


Grafic nr. 6. Persoane afectate de privaţiuni materiale severe, pondere în totalul populaţiei, 2016 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0


Grafic nr. 7. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă, 2016 (mii)

UE 28: 39.132


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000


Grafic nr. 8. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă,

pondere în totalul populaţiei, 2016 (%)


0,02,04,06,08,0

10,012,014,016,018,020,0

0,02,04,06,08,0

10,012,014,016,018,020,0

incluziunea socială în românia - ministerul muncii...incluziunea socială în românia în anul...

Documents