Înainte de proiect

ÎNAINTE DE PROIECT

ÎNCEPUTUL

PN-BmB reprezintă un ultim esantion din fostele bălti dunărene. Pe o suprafată de numai 241 km2, PN-BmB conservă 10% din fosta Deltă Interioară, respectiv fostele bălti ale Brăilei si Ialomitei, care ocupau pănă în deceniul 6 al secolului trecut 2.413 km2 de zonă umedă compactă pe Cursul Inferior al Dunării, între Silistra si Brăila. PN-BmB ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării, între podul Giurgeni - Vadu Oii, km 237 în amonte si municipiul Brăila, km 175 în aval, la cota maximă de inundatie.

Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversitătii, parcul reprezintă ultimul esantion si cel mai putin influentat antropic din fosta deltă predeltaică. Se evidentiază faptul că mai mult de 50% din constituentii Băltii Mici a Brăilei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate în totalitate de interventia omului - Vădineanu et al., 2004. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă căminul unei biodiversități bogate de animale și plante, multe protejate de legile naționale și internaționale. 207 specii de păsări găsesc aici un refugiu pentru cuibărit, hrănire sau odihnă în cursul perioadelor de migrație. Alternanta între perioadele de inundatie si perioadele de secetă si-a pus amprenta si asupra reprezentativitătii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB. Desi au conditii destul de favorabile de hrănire si reproducere si în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei le permite, mamiferele preferă teritoriul parcului mai ales pentru reproducere, datorită faptului că aici presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută. În Balta Brăilei s-au produs profunde transformări cantitative si calitative. Îndiguirile, desecările si despăduririle, survenite începând din 1960, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha la 26 mii ha de luncă inundabilă în prezent. Înlocuirea brutală a exceptionalei biodiversităti detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat

1 Conservarea, restaurarea și managementul durabil în Balta Mică a Brăilei, România, LIFE06 NAT/RO/000172 Raport Layman

prima mutatie calitativă de proportie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic liber de inundatie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de gratie dată biodiversitătii, s-a produs în urma substituirii pădurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole si salicicole. În acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic si ecologic, din păcate prea putin cercetat.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Principalele amenințări ce au fost identificate pe teritoriul parcului sunt: Înlocuirea pădurilor naturale cu un grad ridicat de biodiversitate cu plantații de clone

de plop și salcie cu un grad scăzut al biodiversității

Creșterea presiunii speciilor invazive, în special Amorpha fruticosa, cu creștere rapidă și extensivă

Creșterea gradului de colmatare a lacurilor

Lipsa unui management care să reglementeze utilizarea resurselor din zonă

Lipsa conștientizării publice privind conservarea naturii și beneficiile acesteia

Obiectivul nostru a fost conservarea, restaurarea și managementul durabil în Balta Mică a Brăilei: Managementul Bălții Mici a Brăilei ca zonă

pilot pentru dezvoltarea cunoașterii și a experienței manageriale

Îndepărtarea Amorpha fruticosa, specie invazivă, de pe o suprafață de 212 ha

Restaurarea fostei păduri aluviale pe o suprafață de 449 ha

Restaurarea regimului natural hidrologic pe o suprafață de 2.500 ha


IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Proiectul s-a derulat în perioada octombrie 2006 și aprilie 2011. Valoarea totală a fost de 978.419 €, din care 489.209 € au reprezentat contribuția Uniunii Europene, iar 25.000 € contribuția partenerului în proiect, Departamentul de Ecologie Sistemică și Dezvoltare Durabilă al Universității București.

Proiectul a inclus patru mari categorii de activități, strâns legate de cele patru obiective principale:

1. Managementul Bălții Mici a Brăilei ca zonă pilot pentru dezvoltarea cunoașterii și a experienței manageriale

Îmbunătățirea Planului de Management al parcului

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este unul dintre puținele parcuri din România care a beneficiat de un Plan de Management aprobat, încă înainte de înființarea administrației proprii. Primul plan de management a fost realizat de asemenea prin proiectul LIFE99/NAT/RO 006400. În anul 2007 a început procesul de îmbunătățire a planului de management, în urma obținerii de date noi din diferite programe de cercetare și a modificării legislației în vigoare. Realizarea planului a fost un proces participativ, fiind implicați toți factorii interesați și Consiliul Științific al parcului. Planul a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern în luna mai 2011.

Strategii de comunicare și ecoturism

În anul 2008, Adm PN-BmB a realizat o Strategie de comunicare care a dus la identificarea și implementarea unui proces de comunicare bidirecțională între administrație și toate categoriile de actori interesate de managementul PN-BmB, în vederea utilizării resurselor și serviciilor oferite de acestă arie.


De asemenea a fost realizată și Strategia de ecoturism a parcului prin care s-au fundamentat căile și mijloacele prin care se va realiza valorificarea optimă a potențialului ecoturistic din PN-BmB în limitele capacității de suport a complexelor de ecosisteme și prin dezvoltarea economică durabilă a comunităților locale limitrofe.

Obiectivele strategice și tactice ale strategiilor au fost incluse în Planul de management al parcului.

Realizare infrastructură turistică

Au fost realizate 2 campinguri rustice dotate cu mobilier din lemn, toalete rustice, dușuri, rezervoare de apă și generatoare electrice.

De asemenea au fost identificate și marcate în teren 15 tresee turistice,

dintre care 8 trasee terestre și 7 trasee pe apă. Pe traseele turistice au fost amplasate indicatoare turistice, precum și indicatoare rutiere în principalele puncte de intrare în parc.

Dintre cele 15 trasee turistice au fost selectate 3 trasee, cele mai vizitate, și au fost realizate 3 tururi informative materializate prin amplasarea de panouri cu informații despre zonă, habitate și specii protejate și măsuri de conservare.

Creșterea gradului de conștientizare

În vederea creșterii nivelului de conștientizare privind ariile naturale protejate și protecția și conservarea naturii au fost realizate mai multe tipuri de materiale de comunicare:

Fluturași cu informații esențiale pentru turiști, inclusiv harta turistică a parcului 3 postere prezentând importanța conservării habitatelor naturale Broșuri destinate factorilor interesați conținând prezentarea obiectivelor și activităților

din proiect Un set de fluturași prezentând

diverse informații destinați diferitelor grupuri de interes – elevi, studenți, turiști, localnici –

Un CD prezentând informații relevante despre biodiversitatea din zonă

Un film de 25 minute conținând prezentarea parcului.

Au fost organizate peste 30 de evenimente publice, la care au participat peste 1000 de


persoane.

În mass-media locală și națională au apărut peste 50 de articole legate de PN-BmB și de proiectul implementat.

Au fost realizate peste 40 de acțiuni de conștientizare împreună mai ales cu copii, deoarece ei sunt cei mai receptivi la problemele legate de natură și reprezintă viitorul societății.

Toate informațiile utile despre proiect se regăsesc pe site-ul parcului – www.bmb.ro – unde a fost creată o pagină special dedicată obiectivelor și realizărilor din proiect, iar materiale rezultate în cadrul acestui proiect pot fi downloadate.

2. Îndepărtarea Amorpha fruticosa, specie invazivă, de pe o suprafață de 212 ha

Amorfa (Amorpha fruticosa) este un arbust alohton asemănător cu salcâmul, și reprezintă o reală amenințare pentru habitatele din parc. Prezintă o creștere rapidă și o adaptabilitate crescută la condiții de viață dintre cele mai variate. În parc au fost identificate suprafețe întinse colonizate de această specie. Dintre acestea au fost selectate 212 ha în zonele cele mai afectate. De pe aceste suprafețe a fost îndepărtată amorfa prin tăiere și distrugere a rădăcinilor.

3. Restaurarea fostei păduri aluviale pe o suprafață de 449 ha

În prezent, peste 6.000 ha din suprafața parcului este ocupată de pădure. Începând din anii 60-70 s-a început înlocuirea speciilor native de plop și salcie, specifice pădurilor de luncă, cu plantații de plop euramerican, mai repede crescător și cu un lemn de mai bună calitate, fără a se lua în calcul pierderea din puct de vedere al biodiversității. În vederea refacerii pădurilor de luncă ce existau cândva în aceste zone s-a început un lung și dificil proces de reconstrucție ecologică.

În cadrul acestui proiect a fost reabilitată pădurea aluvială pe o suprafață totală de 449 ha. Reabilitarea s-a realizat în 2 faze:

Au fost împădurite cu specii autohtone cele 212 ha de pe care s-a îndepărtat amorfa

Restul de 237 ha au fost suprafețe de pe care s-au exploatat plantațiile de plop euramerican ajuns la maturitate și care au fost înlocuite cu specii autohtone.

Proporția speciilor autohtone utilizate a fost de 80% plop, din care 90% plop alb și 10% plop negru) și

20% salcie, în funcție de amplasarea terenului pe care s-au desfășurat lucrările.

4. Restaurarea regimului natural hidrologic pe o suprafață de 2.500 ha


http://www.bmb.ro/

Una dintre cele mai mari amenințări pentru această zonă, având în vedere că este zonă inundabilă, declarată sit Ramsar din 2001, este reprezentată de colmatarea accentuată a lacurilor. Acest fapt se datorează tot omului, care în vederea obținerii de avantaje economice prin exploatarea resurselor naturale, a închis unele dintre canalele care făceau legătura între Dunăre și lacurile interioare. Întru-cât ne aflăm într-o arie naturală protejată, nu se pot utiliza mijloace obișnuite de reducere a decolmatării – dragarea fundului de lac -. În acest sens s-a redeschis un canal în zona Fundu Mare pe o distanță de 432 metri, în vederea formării unui curent natural de apă care să spele o parte din materiile depozitate în lacuri în fiecare an.

O altă problemă legată de lacurile din parc este faptul că unele dintre lacuri au fundul cuvetei mai ridicat decât nivelul apelor Dunării, ceea ce duce la pierderea rapidă a apei în timpul verii. Deoarece zonele umede din parc reprezintă un loc ideal de cuibărit și hrănire pentru multe specii de păsări de apă, pierderea apei din lacuri duce la imposibilitatea de a mai asigura condiții optime pentru aceste specii. Pentru a crește gradul de retenție al apei în zona Năvodari s-a încercat construirea unui stăvilar pe canalul care face legătura cu Dunărea. Din păcate, din cauza condțiilor hidrice excepționale, această acțiune nu s-a putut realiza.

PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII Provocări întâlnite pe parcursul implementării proiectului

Am fost prima dată implicați în implementarea unui proiect european, deși parcul a mai beneficiat de implementarea unui proiect LIFE, dar înainte de constituirea administrației. Aceasta a dus de multe ori la viziuni diferite față de partenerii din proiect. Cooperarea cu diverși factori interesați în managementul ariei protejate s-a dovedit uneori a fi


dificilă, mai ales din cauza condițiilor socio-economice dificile ale populației locale.Neclarități legislative sau insuficiența prevederilor legale în ceea ce privește protecția și conservarea naturii.

Condițiile meteorologice deosebite: începând din 2006, la fiecare 2 ani au existat inundații masive, de amplitudine istorică. În anul 2010 inundația a atins o cotă de 713 la Stația Hidrologică Brăila, cotă ce nu s-a înregistrat din anul 1905, conform unor înregistări făcute de Grigore ANTIPA. Mai mult, între anii cu inundații deosebit de mari s-au înregistrat ani secetoși, ceea ce a afectat de asemenea acțiunile din proiect.

Soluții

Prin comunicare și perseverență am reușit să depășim atât diferențele de viziune dintre noi și parteneri, cât și problemele legate de cooperarea dificilă cu unii dintre factorii cheie privind managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

Din păcate, unele dintre provocările datorate condițiilor hidrice deosebite nu au putut fi depășite – nu a putut fi realizat stăvilarul din zona Năvodari, iar acțiunile de refacere a pădurii aluviale au fost mult întârziate. Din acest motiv s-a solicitat prelungirea proiectului cu încă 6 luni față de termenul inițial de finalizare (30 noiembrie 2010). Tot din cauza inundațiilor prelungite una dintre acțiuni a fost anulată – Realizarea unui Centru de Vizitare și Informare – întru-cât clădirea destinată acțiunii a fost foarte tare afectată de inundația din anul 2006.

REZULTATELE PROIECTULUI

237 ha de plantații plopicole uniclonale au fost înlocuite cu specii indigene de plop și salcie

A fost îndepărtată amorfa de pe 212 ha din parc

Cele 212 ha au fost împădurite cu specii autohtone de plop și salcie

A fost restabilită legătura hidrologică între complexul de lacuri Fundu Mare și Dunăre

A fost dezvoltată o schemă de pășunat pentru cele 52 de ha de pășune aparținând unei

comunități locale din vecinătatea parcului

A fost refăcut Planul de Management al parcului și aprobat prin Hotărâre de Guvern

A fost realizată Strategia de comunicare

A fost realizată Strategia de ecoturism

A fost dezvoltată infrastructura turistică în parc


DUPĂ PROIECT

Măsurile de conservare cuprinse în Planul de Management vor fi aplicate conform obiectivelor tactice și strategice.

Regia Națională a Pădurilor va continua întreținerea plantațiilor cu specii autohtone până la dezvoltarea completă a acestora. Județul Brăila va include în viitoarele planuri de urbanism obiectivele propuse de administrația parcului privind conservarea acestei arii naturale protejate.

Administrația parcului va menține în continuare infrastructura și rezultatele obținute prin acest proiect.

Acțiunile de reconstrucție ecologică a fostei păduri aluviale continuă deja, prin implementarea, începând din 07/02/2011, a proiectului POS Mediu, Axa 4, ”Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare și conștientizare”, cod SMIS CSNR 17156. Prin acest proiect este prevăzută ”Reconstrucția ecologică a fostei păduri aluviale pe o suprafață de 210 ha”.

Site-ul parcului va fi menținut și actualizat pe măsură ce se vor înregistra și alte progrese în activitatea de conservare a biodiversității.


Înainte de proiect

Documents