cuvânt înainte - arhiva.aracis.ro

1

Cuvânt înainte

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior derulează,

începând cu anul 2009, proiectul „Asigurarea calităţii în învăţământul superior din

România în context european. Dezvoltarea managementului calităţii academice la

nivel de sistem şi instituţional” - Contract POSDRU/2/1.2/S/1. Proiectul este finanţat

de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 „Educaţia şi

formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate

pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate în învăţământul superior”.

Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta o cultură a calităţii bazată pe

o capacitate managerială competitivă pe plan european. La nivel de sistem, aceasta

contribuie la proiectarea şi aplicarea eficientă a politicilor privind calitatea academică,

precum şi la perfecţionarea metodologiilor, instrumentelor, standardelor şi tehnicilor de

evaluare externă a calităţii. La nivel instituţional, ea contribuie la îmbunătăţirea calităţii

activităţii universitare, asigurând evaluatori de calitate, dezvoltarea personalului de

conducere din universităţi, a decidenţilor şi a persoanelor implicate în elaborarea

de politici. În plus, prin proiect se doreşte dezvoltarea şi consolidarea unei orientări

pozitive a comunităţii academice cu privire la procesul de asigurare a calităţii în

învăţământul superior (aspecte precum înţelegerea comună a conceptelor de bază,

a valorilor, principiilor şi mecanismelor etc.), mai ales din perspectiva contextului

european extrem de prolific în acest domeniu. Proiectul urmăreşte, de asemenea,

dezvoltarea aspectelor practice ale procesului de asigurare a calităţii, oferind

instituţiilor de învăţământ superior un sprijin real în elaborarea şi implementarea unor

sisteme interne eficiente de asigurare a calităţii, precum şi stimulând cadrul extern de

îndeplinire a unei cerinţe continue – asigurarea calităţii la nivel sistemic.

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității

2

În cadrul proiectului, una dintre priorităţi este perfecţionarea Metodologiei şi

a Ghidurilor asociate cu asigurarea calităţii la nivel de sistem, în concordanţă cu

standardele de calitate europene. Din acest motiv, o activitate distinctă a proiectului

are în vedere propunerea de indicatori de performanţă în vederea proiectării unui proces de benchmarking la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din România. Ulterior unei perioade de documentare privind benchmarking-ul,

standardele şi indicatorii de performanţă, echipa de experţi din cadrul acestei activităţi

a comparat metodologia existentă cu rezultatele obţinute în urma documentării

(privind alte sisteme europene), în vederea elaborării unei propuneri iniţiale de

indicatori generali şi pe tipuri de instituţii, cu spaţii de variaţie bine definite.

Acest material, coordonat de prof. univ. dr. Adrian Miroiu, a fost publicat pentru

a vă oferi posibilitatea de a participa la o dezbatere cu privire la noile propuneri

de indicatori primari şi secundari pentru evaluarea calităţii, conform cercetării

desfășurate în primul an al proiectului. Autorii primelor două părți ale lucrării sunt dr.

Gabriel Hâncean și, respectiv, drd. Bogdan Florian. La elaborarea părții a treia au

participat, în afară de experții menționați anterior, dr. Liviu Andreescu, dr. Magdalena

Balica, prof. univ. dr. Marian Preda şi dr. Manuela Stănculescu.

3

Capitolul 1 – Ce este „benchmarking-ul”

Conform unei definiţii comune, acceptată în diferite domenii de activitate,

benchmarking-ul reprezintă un proces de învăţare prin care organizaţiile sau

instituţiile caută să-şi îmbunătăţească activităţile, strategiile şi produsele pe baza

experienţelor altor organizaţii sau instituţii similare. Benchmarking-ul a apărut şi s-a

dezvoltat la nivelul metodelor şi instrumentelor din nevoia unei organizaţii de a îşi

cunoaşte cu exactitate poziţia în cadrul mediului social şi economic în care activează,

de a se compara cu alte organizaţii similare şi, nu în ultimul rând, de a prelua şi

adapta exemplele de bune practici identificate. Benchmarking-ul provine, ca origine,

metodologie şi instrumente, din sectorul economic, fiind folosit pentru prima oară

de Compania Xerox. Complementar cu sistemele de control şi asigurare a calităţii,

procesul de benchmarking reprezintă o practică curentă în cadrul firmelor. Prin

intermediul său se colectează periodic date care să permită evaluarea proceselor

derulate în interiorul organizaţiei. Trebuie amintit faptul că procesul de benchmarking

presupune colectarea şi interpretarea continuă a datelor. În absenţa unei perspective

metodologice longitudinale, rezultatele sale nu ar fi relevante.


4

Tabelul următor oferă o imagine succintă a procesului de benchmarking.

Tabelul nr. 1. Elemente definitorii pentru benchmarkingi

Utilitatea benchmarking-ului pentru o organizaţie

Benchmarking-ul ajută organizaţia să răspundă unor întrebări de tipul

Ce nu este benchmarking-ul

Ajută organizaţiile să estimeze obiectiv care sunt punctele tari şi punctele slabe de la nivelul propriilor procese

Cum ştii că obţii performanţe superioare?

Nu este o altă formă de analiză a competiţiei

Ajută organizaţiile să caute metode şi idei de a stimula gândirea grupurilor din interiorul organizaţiei

Cum ştii că planul tău de îmbunătăţire te va ajuta să devii lider de piaţă?

Nu este doar copiere

Ajută organizaţia să depăşească rezistenţa internă faţă de realizarea unei schimbări potrivite

Cum ştii că organizaţia ta are cele mai bune procese de afaceri?

Nu este spionaj sau furt industrial

Ajută organizaţia să justifice metodele, operaţiile şi alocarea de resurse

Nu este uşor şi rapid

Nu este o activitate independentă

Nu este turism industrial

Pe parcursul dezvoltării procesului de benchmarking şi aplicării lui dincolo

de sectorul economic au apărut diverse tipuri de benchmarking, diferenţiate ca

metodologie, instrumente, nivel de investigaţie, sau utilitate. O posibilă clasificare a

tipurilor de benchmarking folosite în prezent este redată mai jos:

5

Tabelul nr. 2. Abordări cu privire la benchmarking

Nr. Abordarea Descrierea abordării

1. Benchmarking strategic

Este folosit atunci când organizaţia caută să-şi îmbunătăţească nivelul general de performanţă, centrându-se pe anumite strategii sau procese.

2.Benchmarking competitiv sau pentru performanţă

Proces prin care organizaţia utilizează măsurători de performanţă pentru a se compara cu organizaţii similare. În învăţământul superior, universităţile se compară între ele în termeni de cotă de piaţă, performanţe de cercetare, sau costuri. Această formă de benchmarking poate fi aplicată şi în interiorul organizaţiei prin comparaţia performanţelor unităţilor individuale.

3. Benchmarking de proces

Se centrează pe procese şi operaţii specifice. Spre exemplu, în învăţământul superior: practicile de management, înscrierile la cursuri, sau planificarea temporală a activităţilor.

4.Benchmarking funcţional sau generic

Implică parteneriatul dintre organizaţii ce provin din sectoare diferite şi urmăresc să îmbunătăţească anumite activităţi sau procese specifice.

5. Benchmarking extern

Permite comparaţia dintre funcţiile şi procesele cheie ale unor organizaţii cu cele din organizaţii care se consideră că au bune practici.

6.Benchmarking intern de bună practică

Se poate realiza prin stabilirea unei organizaţii drept referenţial de bună practică şi compararea activităţilor sau operaţiilor interne cu cele ale organizaţiei de referinţă. Se urmăreşte astfel identificarea celor mai bune activităţi sau operaţiuni interne din aceeaşi clasă.

7. Benchmarking internaţional

Procesul de benchmarking este derulat la nivel internaţional, nu numai naţional.


6

În ceea ce priveşte utilizarea benchmarking-ului în cazul instituţiilor de

învăţământ superior, trebuie menţionat faptul că aceasta reprezintă o practică relativ

recentă, frecventă îndeosebi în spaţiul anglo-saxon. Marea Britanie, Australia sau

Statele Unite ale Americii folosesc în prezent sisteme de benchmarking multiple,

structurate pe diferite nivele de analiză, care acoperă aspecte diverse ale activităţii

instituţiilor de învăţământ superior, de la administrare şi până la derularea proceselor

academice şi de cercetare. Potrivit unui document din 1998 al Commonwealth

Education Management Service, intitulat „Benchmarking in Higher Education: An International Review”ii, „Pentru majoritatea instituţiilor de învăţământ superior

dorinţa de a învăţa una de la alta şi de a împărtăşi exemple de bună practică este la

fel de veche ca şi instituţia în sine. Punând accentul pe colegialitate şi recunoaşterea

rolului internaţional al universităţii, această dorinţă a luat forme diverse: asociaţii

profesionale, atât academice cât şi ne-academice, care se întrunesc pentru a-şi

împărtăşi interesele comune; vizite numeroase ale unor delegaţii dintr-un sistem

de învăţământ superior în altul pentru a observa funcţionarea acestuia; organizaţii

profesionale care colaborează cu alte instituţii pentru a susţine activităţile academice

şi pentru a media standardele; iar acolo unde există o practică de acreditare sau de

evaluare a calităţii formalizată, dependenţa acestora de bunăvoinţa universităţilor a

fost dovedită prin asigurarea, din rândul propriilor membri, a personalului de evaluare

a altor instituţii.”

Benchmarking-ul aduce ca element de noutate formalizarea comparaţiilor

dintre instituţii. Raţiunile care au condus la dezvoltarea recentă a procesului de

benchmarking în rândul instituţiilor de învăţământ superior ar putea fi rezumate astfel:

„dezvoltarea spiritului de competiţie la nivel internaţional; dezvoltarea interesului faţă

de sporirea calităţii şi dezvoltarea «mişcării» calităţii; dezvoltarea rapidă a tehnologiei

informaţiei care simplifică procesul de colectare şi administrare a datelor.”iii

7

Benchmarking-ul este un proces complementar activităţii de evaluare a calităţii.

El se bazează, în primul rând, pe colectarea de date statistice cu privire la instituţiile

de învăţământ superior; iar mai apoi, pentru a putea produce analize ale unor aspecte

specifice ale activităţii acestora, pe colectarea de date calitative. Benchmarking-ul

nu reprezintă o tehnică de clasificare, obiectivul său principal fiind acela de a ajuta o

instituţie să identifice şi să implementeze procese optime, folosite de instituţii similare,

pentru derularea activităţilor sale.


8

Capitolul 2 – Aplicarea „benchmarking-ului” în cazul sistemului de învăţământ superior

– Studii de caz –

1. Standarde şi indicatori de asigurare a calităţii măsuraţi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din Marea Britanie

În cazul sistemului de învăţământ superior din Marea Britanie observăm

existenţa unui sistem de colectare a datelor, de măsurare a indicatorilor şi de elaborare

a unor studii şi analize, la care contribuie mai multe instituţii. Din descrierea de mai jos

puteţi remarca modul în care acest sistem este organizat, precum şi tipul indicatorilor

folosiţi. Merită amintit aici faptul că obiectivul principal al analizelor nu este realizarea

de ierarhii şi clasamente, ci compararea, la nivel instituţional, a furnizorilor de servicii

educaţionale în domeniul învăţământului superior pentru determinarea cauzelor şi a

factorilor care influenţează calitatea serviciilor oferite de aceştia.

Indicatorii de performanţă (Performance Indicators – PIs) furnizează date

comparative cu privire la performanţele înregistrate în următoarele domenii de

instituţiile de învăţământ superior din Regatul Unit (RU) finanţate de la bugetul public:

lărgirea accesului la educaţia superioară (widening participation), rata de abandon

(student retention), rezultatele învăţării şi predării (learning and teaching outcomes),

rezultatele cercetării (research output) şi angajarea absolvenţilor (employment of

graduates). HESA (Higher Education Statistics Agency) realizează măsurătorile

pentru aceşti indicatori pentru 4 instituţii: HEFCE (Higher Education Funding Council

for England), HEFCW (Higher Education Funding Council for Wales), Scottish

Funding Council şi Department for Employment and Learning. HESA publică datele

asociate indicatorilor de performanţă din 2002/03, până la data respectivă HEFCE fiind instituţia care făcea publici aceşti indicatori pentru instituţiile menţionate mai

9

devreme. Din 2002/03, HESA publică anual rapoarte cu privire la măsurătorile

realizate la nivelul PIs. Conform HESA, PIs nu sunt league tablesiv şi nu îşi propun

să compare instituţiile de învățământ superior în raport cu un anumit „standard de

aur” sau între ele. PIs reprezintă indicatori statistici construiţi pentru a oferi o măsură

obiectivă a performanţei unei instituţii de învăţământ superior finanţată de la bugetul

publicv.

PIs acoperă următoarele domenii: indicatori cu privire la lărgirea accesului la

educaţia superioară (widening participation indicators); indicatori cu privire la ratele

de abandon (non-continuation rates); module completion rates; research output;

employment of graduates.

Scopul PIs este de a oferi informaţie obiectivă şi validă cu privire la natura şi

performanţele sectorului de învăţământ superior din Marea Britanie; de a permite

comparaţii între instituţii de învăţământ superior similare, acolo unde acest lucru este

posibilvi; de a permite instituţiilor de învăţământ superior să-şi transforme propria

performanţă într-un benchmarkvii; de a influenţa dezvoltarea de politici publice

în sectorul învăţământului superior; de a contribui la responsabilitatea publică a

învăţământului superior.


10

(i) Indicatorii cu privire la lărgirea accesului la învăţământul superiorviii oferă informaţii despre participarea grupurilor subreprezentate la nivelul sectorului de

învăţământ superior, prin raportare la nivelul populaţiei ca întreg. Rezultatele produse

prin aceşti indicatori sunt distribuite pe studenţi maturi, studenţi tineriix, studenţi full-

timex şi studenţi part-time. Aceste grupuri prezintă caracteristici diferite. În plus, există

indicatori care măsoară proporţia, la nivelul tuturor studenţilor, a celor care au primit

din partea instituţiei statutul de student cu dizabilităţi (Disabled Students’ Allowance)

– tabelul T7.

(ii) Indicatorii cu privire la ratele de abandon ale studenţilor. Ratele de

abandon sunt măsurate în două moduri. Prima constă în analiza numărului de studenţi

de la un an la altulxi (altfel spus, metoda caută să surprindă dacă studenţii înscrişi în

primul an se mai regăsesc în anul următor) – tabelele T3 şi T4. A doua modalitate

constă în realizarea unor estimări cu privire la numărul de studenţi despre care se

aşteaptă să obţină o diplomă la sfârşitul ciclului de studii – tabelul T5.

(iii) Indicatorii cu privire la rezultatele de cercetare (tabelul R1) oferă

informaţii despre cantitatea rezultatelor de cercetare raportată la resursele consumate.

Există patru indicatori cu privire la rezultatele de cercetare: (a) proporţia de titluri de

doctor acordate per proporţia de costuri aferente personalului academic; (b) proporţia

de titluri de doctor acordate per proporţia de fonduri de la bugetul public alocate

cercetării; (c) proporţia de granturi de cercetare şi contracte obţinute per proporţia

de costuri aferente personalului academic; (d) proporţia de granturi de cercetare şi

contracte obţinute per proporţia de fonduri alocate cercetării de la bugetul public.

Valoarea 1 pentru fiecare indicator arată că instituţia produce la fel ca media pe restul

sectorului, valoarea sub 1 arată că instituţia produce mai puţin decât media pe restul

sectorului, iar valoarea peste 1 arată că instituţia produce mai mult decât media pe

restul sectorului. Valorile indicatorilor sunt raportate la input-urile specifice fiecărei

instituţii de învăţământ superior.

11

(iv) Indicatorul cu privire la angajare se bazează pe o anchetă sociologică

denumită „Destinations of Leavers in Higher Education” – ancheta DLHE. Ancheta

DLHE se realizează la nivelul absolvenţilor la 6 luni de la terminarea programelor

de studii. Indicatorul cu privire la angajare este prezentat de HESA în tabelul E1 şi

reprezintă procentul de absolvenţi care se angajează sau care îşi continuă studiile

(ori ambele).

2. Modele de standarde şi indicatori generali de asigurare a calităţii măsuraţi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din Europa

La nivel teoretic, prin parcurgerea literaturii academice cu privire la asigurarea

şi evaluarea calităţii în învăţământul superior, putem distinge cel puţin două seturi de

indicatori cu aplicabilitate în cazul sistemului de învăţământ superior din România.

Primul dintre acestea este propus de François Tavenas (2004)xii. Prin adaptarea

listei de standarde şi indicatori elaborată de autorul citat putem identifica standarde şi

indicatori ce pot fi adecvaţi contextului specific al sistemului de învăţământ superior

din România. Iată mai jos lista acestora:


12

STANDARD: Calitatea studenţilor la examenul de admitere

Ind1: Notele obţinute la examenul de admitere. Măsurarea indicatorului trebuie să ia în calcul populaţia de studenţi care provin din acelaşi sistem de educaţie şi subpopulaţiile de studenţi care provin din sisteme de educaţie diferite (situaţie în care se impune utilizarea unui sistem standardizat de notare).

Ind2: Originea socială a studenţilor. Valorile acestui indicator pot fi asociate cu rata de succes (rata de absolvire a unui program de studii universitare) sau cu durata medie a studiilor. În plus, valorile oferă posibilitatea construcţiei unui profil al diversităţii sociale a unui program / a unei instituţii.

Ind3: Proporţia studenţilor care provin din afara ariei obişnuite de recrutare a programului / instituţiei. Valorile indicatorului / subindicatorilor trebuie să ţină cont de următoarea distincţie: studenţi înregistraţi full-time în cadrul programului şi studenţi care iau parte în cadrul programului ca rezultat al mobilităţii. Valorile indicatorului reprezintă o modalitate de măsurare a gradului de „atractivitate” a instituţiei / a programului de studiu.

Ind4: Rata de admitere – raportul dintre numărul celor declaraţi admişi în cadrul programului de studiu şi numărul total de candidaţi. Numărul celor declaraţi admişi poate varia în funcţie de natura procedurilor de admitere: fie numărul celor declaraţi admişi este variabil, fie este impus (numerus clausus). Valorile acestui indicator măsoară calitatea şi atractivitatea instituţiei / a programului de studiu.

STANDARD: Performanţa studenţilor

Ind5: Rata de continuare a studiilor înregistrată la sfârşitul primului an.

Ind6: Măsuri pentru integrarea şi supervizarea noilor studenţi (înscrişi în primul an al programului de studiu). Indicatorul măsoară importanţa pe care instituţia o acordă sarcinii fundamentale de a pregăti studenţi, prin programele pe care le pune la dispoziţie pentru păstrarea acestora în cadrul propriilor programe de studiu.

13

Ind7: Timpul mediu necesar unui student pentru a absolvi un program educaţional.

Ind8: Rata de absolvire / rata de succes – numărul de studenţi care finalizează un program de studiu raportat la numărul de studenţi înmatriculaţi în primul an al programului de studiu.

Ind9: Rata de angajare după absolvire.

STANDARD: Nivelul activităţii de cercetare

Ind10: Proporţia personalului activ angajat în cercetare. Variaţia indicatorului / indicatorilor este influenţată de modul în care este definit personalul angajat în cercetare (profesorii care ocupă un post didactic, persoanele asociate unităţilor care dezvoltă activităţi de cercetare etc.).

Ind11: Raportul dintre doctoranzi şi profesorii care ocupă un post universitar.

Ind12: Raportul dintre valoarea totală a finanţării obţinute pentru cercetare şi numărul de profesori. Variaţia indicatorului este dependentă de mecanismele naţionale de finanţare a cercetării. Indicatorul este relevant în special în situaţiile în care cercetarea este finanţată pe bază de granturi obţinute prin concurs de cercetători individuali sau de echipe de cercetare.

Ind13: Numărul sau proporţia cercetătorilor full-time la nivelul corpului profesoral. Variaţia indicatorului exprimă intensitatea cercetării la nivel instituţional. Indicatorul este distorsionat de domeniul academic şi de ţara în care este măsurat.

Ind14: Media granturilor de cercetare obţinute prin contract per profesor.


14

STANDARD: Productivitatea activităţii de cercetare

Ind15: Raportul doctoranzi – profesori.

Ind16: Raportul publicaţii – profesor. Indicatorul măsoară output-ul de cercetare şi este puternic dependent de modul în care e definită „publicaţia” (de ex., articole ştiinţifice în anumite jurnale, monografii, articole publicate la anumite edituri).

Ind17: Index-ul citărilor. Indicatorul face referire la impactul publicaţiilor măsurat de ISI.

Ind18: Raportul dintre patente şi profesori. Indicatorul poate fi măsurat doar în acele domenii ale cercetării unde descoperirile şi invenţiile pot fi patentate.

Ind19: Premii şi distincţii. Indicatorul măsoară calitatea recunoscută a cercetătorilor. În ciuda acestui lucru, indicatorul este discutabil, din cauza faptului că unele instituţii au fost acuzate că practică activităţi de lobby pentru a determina obţinerea unor astfel de premii şi distincţii pentru cercetare.

STANDARD: Nivelul resurselor alocate pentru predare şi cercetare

Ind20: Raportul studenţi – profesori. Indicatorul presupune stabilirea termenilor raportului: studenţi full-time sau studenţi înregistraţi; statutul profesorilor; cantitatea de timp petrecută de profesori pentru anumite părţi ale activităţii lor de bază – predare în diferite programe de studiu şi la diferite nivele, cercetare, servicii aduse comunităţii; programul student-profesor.

Ind21: Raportul studenţi – personal academic auxiliar.

Ind22: Raportul dintre personalul auxiliar şi tehnic – profesori.

Ind23: Raportul dintre bugetul utilizat şi numărul de studenţi. Variaţia indicatorului defineşte eficienţa relativă a instituţiilor. Totuşi, acest indicator este dependent de sistemul naţional de finanţare şi se aplică doar sectorului public de învăţământ.

15

Ind24: Raportul dintre resursele materiale şi numărul de studenţi.

STANDARD: Practicile de guvernare şi management universitar

Ind25: Componenţa structurilor de decizie.

Ind26: Existenţa mecanismelor de recunoaştere a participării studenţilor în structurile care reglementează viaţa universitară.

Ind27: Existenţa mecanismelor selective de alocare a resurselor bugetare (criteriile de alocare a resurselor bugetare la nivelul diferitelor unităţi ale instituţiei).

Ind28: Diversitatea surselor de finanţare măsurată prin luarea în considerare a: alocărilor de granturi de la buget; taxelor de studiu; finanţării de cercetare obţinute prin competiţie; contractelor de cercetare publice şi private; donaţiilor. Indicatorul măsoară gradul de autonomie reală a instituţiei.

Ind29: Existenţa mecanismelor de planificare instituţională (politici strategice).

Ind30: Rata de înlocuire / stabilitate a personalului academic.

Ind31: Existenţa mecanismelor de dezvoltare a programelor interdisciplinare de cercetare.

Ind32: Nivelul de calitate al predării şi existenţa politicilor de evaluare.

Ind33: Gradul de adaptabilitate instituţională.

Ind34: Gradul de deschidere a universităţilor la mediul în care funcţionează.

Ind35: Gradul de deschidere a universităţilor la nivel internaţional.


16

Un al doilea model, aparţinând lui D. Van Dammexiii, împarte indicatorii în

diferite categorii în funcţie de poziţionarea fenomenului măsurat faţă de instituţia

evaluată. Cu alte cuvinte, aceşti indicatori măsoară fenomene ce ţin de Contextul

în care funcţionează o instituţie, de resursele care sunt alocate instituţiei (Input), de

activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul instituţiei (Proces), de rezultatele

obţinute (Output) şi nu în ultimul rând de răspunsul primit de instituţie de la mediul

socio-economic în care operează (Feedback), pe scurt CIPOFxiv. Iată, mai jos, lista

completă a categoriilor şi standardelor corespunzătoare.

Categorii Standarde Indicatori

ContextInfrastructura materială / fizică şi umană

Resursele adecvate şi facilităţile

InputSelecţia şi admiterea studenţilor

Calitatea şi cantitatea personalului

Cerinţele de admitere

Admitere / înscrierea şi accesul studenţilor

Proces

Misiunea şi obiectivele

Misiune strategică şi obiective clar definite

Corespondenţa dintre obiectivele educaţionale şi descriptorii de la nivelul calificării

Procesele de învăţare eficientă

Relaţia dintre curriculum, conţinuturile de disciplină şi abordările didactice, pe de o parte, şi obiectivele programelor de studii, pe de cealaltă parte

Durata studiilor, sarcinile studenţilor şi consultaţiile pentru studenţi

Caracteristicile evaluării studenţilor

17

Output

Realizarea obiectivelor

Corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi descriptorii de la nivelul calificării

Impactul asupra pieţei muncii şi societăţii

Eficienţa Utilizarea eficientă a resurselor de input pentru realizarea output-urilor

Feedback

Management intern eficient al calităţii

Proceduri interne eficiente de evaluare a calităţii

Aranjamentele cu privire la managementul eficient al calităţii şi al inovării

Planificare strategică

Capacitate de schimbare strategică şi procese de îmbunătăţire / ameliorare

Strategii organizaţionale eficiente de îmbunătăţire a calităţii şi a participării studenţilor


18

Capitolul 3 – Modificările apărute în lista indicatorilor folosiţi de ARACIS şi în cadrul „fişei vizitei”

În cazul particular al sistemului de învăţământ superior din România, sistemul

de evaluare a calităţii folosit de ARACIS, ca parte a procedurii de asigurare a calităţii

şi acreditare, necesita ajustări pentru a permite dezvoltarea unor instrumente şi

analize care să facă posibilă o evaluare cât mai obiectivă şi mai clară a instituţiilor de

învăţământ superior.

Metodologia folosită în prezent de ARACIS este organizată în „Domenii de

asigurare a calităţii”, domeniile sunt operaţionalizate în criterii, cărora le corespund

standarde, care la rândul lor sunt operaţionalizate sub forma indicatorilor. În urma

analizării metodologiei actuale, din perspectiva teoretică amintită succint mai sus, au

fost remarcate unele deficienţe care făceau imposibilă implementarea unui proces

de „benchmarking” instituţional. Astfel, indicatorii folosiţi până în prezent de ARACIS

nu pot fi măsuraţi obiectiv. De cele mai multe ori, situaţie confirmată şi de analiza

rapoartelor de evaluare existente în arhiva ARACIS, evaluarea unei instituţii rămâne

la latitudinea evaluatorilor, ale căror aprecieri sunt în mare măsură subiective şi nu

pot fi susţinute sau infirmate datorită absenţei datelor concrete. Mai mult, unele criterii

sau standarde sunt insuficient operaţionalizate sub formă de indicatori.

Pe de altă parte, aplicând o grilă teoretică adaptată modelului CIPOF,

descris anterior, remarcăm faptul că majoritatea indicatorilor folosiţi de ARACIS se

concentrează în zona activităţilor, a proceselor ce se desfăşoară în cadrul instituţiilor

de învăţământ superior, precum şi în zona resurselor de intrare, a input-urilor în sistem.

De aceea, au fost făcute propuneri de introducere a unor indicatori care să măsoare

atât „output-urile”, cât şi „outcome-urile”, deci rezultatele şi produsele sistemului de

învăţământ superior.

19

O distincţie este necesară în acest context. Termenul de „output” se referă la

ceea ce rezultă în urma unei activităţi, produsul propriu-zis. Termenul de „outcome”

se referă mai degrabă la efectul pe care îl are „produsul” respectiv, rezultatul unei

activităţi. În cazul unei instituţii de învăţământ superior putem considera că numărul

absolvenţilor unui program educaţional reprezintă un „output”, în timp ce ponderea

absolvenţilor care îşi găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit,

în timp de un an de la finalizarea studiilor, reprezintă un „outcome”.

În scopul îmbunătăţirii procesului de evaluare a calităţii şi pentru diversificarea

instrumentelor folosite au fost elaborate, discutate şi propuse un nou set de indicatori

şi un nou format al fişei vizitei. Noii indicatori, după cum puteţi observa dintr-o rapidă

parcurgere a listei anexate acestui ghid, reprezintă de fapt modificări sumare aduse

vechilor standarde şi criterii. Acestea din urmă au fost operaţionalizate astfel încât

să permită o măsurare obiectivă a indicatorilor, cu ajutorul unor variabile simple.

Variabilele sunt fie de tip numeric, fie de tip nominal dihotomic, pentru a facilita munca

de auto-evaluare depusă de instituţiile de învăţământ superior.

Principiile care au stat la baza elaborării noilor indicatori au fost următoarele:

construirea unui sistem de evaluare unic, coerent, uşor de utilizat bazat pe colectarea

de date cu ajutorul „fişei vizitei”; facilitarea constituirii unei baze de date unice care

să conţină informaţii clare, obiective privind instituţiile de învăţământ superior din

România; facilitarea procesului de evaluare instituţională şi de program derulat

în conformitate cu legislaţia în vigoare de către ARACIS; colectarea unor date

transparente şi comparabile care să permită o evaluare obiectivă a instituţiilor de

învăţământ superior din România şi o fundamentare serioasă a deciziilor ARACIS cu

privire la acordarea calificativelor în urma evaluărilor; înlesnirea şi uşurarea activităţii

experţilor evaluatori prin utilizarea unui instrument care simplifică colectarea datelor

din teren de la instituţiile de învăţământ superior.


20

În acest sens, „Fişa vizitei” reprezintă un document auxiliar „Listei de indicatori

pentru evaluare” propusă anterior. Astfel, „Fişa vizitei” nu poate fi analizată şi

modificată fără a se opera modificări similare în „Lista de indicatori pentru evaluare”.

Aceasta reprezintă, de fapt, un instrument electronic de colectare de date, construit

în format tabelar şi care se aseamănă foarte mult unui chestionar cu întrebări închise.

Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că lista indicatorilor pentru evaluare de mai jos,

precum şi „fişa vizitei” asociată acestora şi disponibilă la cerere la sediul ARACIS,

se referă doar la evaluarea instituţională, adică la un nivel general de evaluare a

instituţiilor de învăţământ superior şi conţine indicatori primari şi secundari. Fişa

vizitei este însoţită de o „Listă de indicatori terţiari” – specifici fiecărui domeniu de

studii stabilit prin normele în vigoare.

Să revenim însă la lista indicatorilor ce poate fi consultată la finalul acestui

ghid. Indicatorii au fost concepuţi de un panel de experţi în domeniul educaţiei, cadre

didactice din instituţii de învăţământ superior, persoane cu atribuţii administrative

la nivelul unor instituţii de învăţământ superior, specialişti în domeniul cercetării în

ştiinţele sociale, precum şi tineri doctori şi doctoranzi. Ulterior, propunerile făcute

de acest panel de experţi au fost studiate, analizate şi modificate de către evaluatori

ai ARACIS, precum şi de către membri ai Consiliului ARACIS şi ai comisiilor

de specialitate, pentru a se asigura un grad cât mai ridicat de acoperire a tuturor

actorilor implicaţi în sistemul educaţional. Veţi remarca faptul că, în tabelul de mai

jos, numele fiecărui indicator este marcat cu litere aldine, pentru ca variabilele care

contribuie la calcularea fiecăruia dintre ei să fie trecute cu asterisc (*). De asemenea,

în coloana intitulată „Tipul indicatorului” se află indicată categoria căreia indicatorul îi

corespunde, conform clasificării descrise anterior.

21

List

a co

mpl

etă

a in

dica

toril

or m

ăsur

aţi d

e AR

ACIS

A. D

omen

iul p

entru

asi

gura

rea

calit

ăţii

CAPA

CIT

ATE

INST

ITU

ŢIO

NAL

Ă

Cod

(cf.

met

odol

ogie

i AR

ACIS

)

Indi

cato

rul

Tipu

l in

dica

toru

lui

A1.1.1

Mis

iune

şi o

biec

tive

(Inst

ituţia

est

e în

fiinţ

ată

şi fu

ncţio

neaz

ă co

nfor

m le

gii)

*Sta

tut j

urid

ic p

ropr

iu (D

A/N

U)

*Act

de

înfii

nţar

e (D

A/N

U)

*Car

tă U

nive

rsita

ră (D

A/N

U)

Inpu

t

A1.1.2

Inte

grita

te a

cade

mic

ă (C

od d

e et

ică

şi p

ract

ici ş

i mec

anis

me

de a

plic

are

a co

dulu

i)*In

stitu

ţia a

re u

n C

od d

e et

ică

apro

bat d

e Se

nat c

onfo

rm p

reve

deril

or le

gale

în v

igoa

re

(DA/

NU

)*F

recv

enţa

întru

niril

or c

omis

iei d

e et

ică

(num

eric

)*N

umăr

ul ş

i tip

ul c

azur

ilor d

iscu

tate

de

com

isia

de

etic

ă (n

ivel

măs

urar

e sc

ală)

Inpu

tO

utpu

tO

utpu

t

P_C

INST

1C

omba

tere

a „f

raud

elor

inte

lect

uale

” (a

. În

rând

ul c

orpu

lui p

rofe

sora

l; b.

În râ

ndul

st

uden

ţilor

)*S

unt f

olos

ite in

stru

men

te s

oftw

are

spec

ializ

ate

de id

entifi

care

a „f

raud

elor

inte

lect

uale

” (D

A/N

U)

*Exi

stă

prev

eder

i priv

ind

„frau

da in

tele

ctua

lă în

doc

umen

tele

adm

inis

trativ

e al

e in

stitu

ţiei

(DA/

NU

)*N

umăr

ul d

e lu

crăr

i de

doct

orat

/lice

nţă/

mas

ter î

n ca

re a

u fo

st id

entifi

cate

caz

uri d

e pl

agia

t în

anu

l uni

vers

itar p

rece

dent

*Exi

stă

o pr

eocu

pare

la n

ivel

inst

ituţio

nal p

entru

dez

volta

rea

unei

cul

turi

a di

min

uării

fe

nom

enul

ui d

e „fr

audă

inte

lect

uală

” în

rând

ul s

tude

nţilo

r şi a

l cor

pulu

i pro

feso

ral?

(o

rgan

izar

ea d

e tra

inin

g-ur

i, cr

eare

a un

or re

gist

re e

tc.)

Inpu

t

Inpu

t

Out

put

Proc

es


22

A1.

1.3

Răs

pund

ere

şi re

spon

sabi

litat

e pu

blic

ă (p

roce

duri

de a

udita

re in

tern

ă)*R

apor

t de

audi

t int

ern

al c

alită

ţii (D

A/N

U)

*Rap

ort d

e au

dit e

xter

n al

cal

ităţii

(DA/

NU

)*R

apor

t de

audi

t fina

ncia

r-con

tabi

l (D

A/N

U)

*Stru

ctur

i ins

tituţ

iona

le p

entru

aud

it (n

omin

al) (

DA/

NU

)*In

stitu

ţia a

re u

n D

epar

tam

ent d

e As

igur

are

a C

alită

ţii c

onst

ituit

conf

orm

nor

mel

or le

gale

în

vig

oare

(DA/

NU

)

Proc

esPr

oces

Proc

esInput

Input

A1.

2.1

Sist

em d

e co

nduc

ere,

mec

anis

me

de a

lege

re*P

reze

nţa

repr

ezen

tanţ

ilor s

tude

nţilo

r, al

umni

lor s

au a

i gru

puril

or s

ocio

-eco

nom

ice

inte

resa

te, î

n st

ruct

urile

adm

inis

trativ

e, s

enat

, sau

com

isii

de c

erce

tare

/stu

dii (

pent

ru

fieca

re c

ateg

orie

în p

arte

) (D

A/N

U)

*Sis

tem

ul d

e se

lect

are

a re

prez

enta

nţilo

r stu

denţ

ilor s

e ba

zeaz

ă pe

vot

ul e

xprim

at d

e st

uden

ţi (D

A/N

U)

Input

Proc

es

A1.

2.2

Man

agem

ent s

trat

egic

*In

stitu

ţia a

re u

n pl

an o

pera

ţiona

l stra

tegi

c ap

roba

t de

Sena

tul u

nive

rsita

r (D

A/N

U)

*Inst

ituţia

deţ

ine

rapo

arte

anu

ale

de a

ctiv

itate

? (D

A/N

U)

*Dur

ata

viza

tă d

e pl

anul

stra

tegi

c (a

ni...

.)

Input

A1.

2.3

Adm

inis

traţ

ie e

ficac

e/efi

cien

tă*E

xist

enţa

uno

r sis

tem

e de

mon

itoriz

are

a st

uden

ţilor

, a a

bsol

venţ

ilor ş

i a re

surs

elor

um

ane

(baz

e de

dat

e ac

tual

izat

e) (D

A/N

U)

*Inst

ituţia

de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior u

tiliz

ează

un

sist

em s

oftw

are

spec

ializ

at d

e m

anag

emen

t uni

vers

itar (

DA/

NU

)*R

apor

tul p

erso

nal a

cade

mic

/per

sona

l adm

inis

trativ

*Rap

ortu

l per

sona

l adm

inis

trativ

/num

ăr s

tude

nţi

*Inst

ituţia

deţ

ine

situ

aţii

actu

aliz

ate

priv

ind

num

ărul

şi î

ncad

rare

a pe

rsoa

nelo

r ang

ajat

e şi

po

ate

decl

ara

aces

te d

ate

conf

orm

cat

egor

iilor d

in fi

şa v

izite

i*In

stitu

ţia d

eţin

e si

tuaţ

ii ac

tual

izat

e pr

ivin

d nu

măr

ul ş

i înm

atric

ular

ea s

tude

nţilo

r pe

nive

l de

stu

dii ş

i poa

te d

ecla

ra a

cest

e da

te c

onfo

rm c

ateg

oriilo

r din

fişa

viz

itei

Input

23

A2.1.1

Spaţ

ii de

învă

ţăm

ânt,

cerc

etar

e şi

pen

tru

alte

act

ivită

ţi (S

paţii

pen

tru

labo

rato

are

dida

ctic

e do

tate

cor

espu

nzăt

or p

rogr

amul

ui d

e st

udii.

Lab

orat

oare

le d

e ce

rcet

are

disp

un d

e ec

hipa

men

te c

e co

resp

und

cerin

ţelo

r min

ime)

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul (s

au s

upra

faţa

) spa

ţiilo

r des

tinat

e pr

oces

ului

edu

caţio

nal d

eţin

ute

în p

ropr

ieta

te d

e in

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r şi n

umăr

ul (s

au s

upra

faţa

) spa

ţiilo

r de

stin

ate

proc

esul

ui e

duca

ţiona

l înc

hiria

te s

au a

flate

în p

ropr

ieta

tea

alto

r ins

tituţ

ii*E

xist

ă un

pla

n de

inve

stiţi

i pen

tru s

paţii

des

tinat

e pr

oces

ului

edu

caţio

nal ş

i de

cerc

etar

e (DA/NU)

*Pon

dere

a ch

eltu

ielilo

r pen

tru in

vest

iţii î

n ba

za m

ater

ială

*Pon

dere

a ch

eltu

ielilo

r pen

tru in

vest

iţii î

n m

ater

iale

şi i

nstru

men

te d

e în

văţa

re*N

umăr

ul c

adre

lor d

idac

tice

titul

are

care

au

un s

paţiu

de

lucr

u pr

opriu

în u

nive

rsita

te (u

n bi

rou,

un

calc

ulat

or)

*Num

ărul

doc

tora

nzilo

r la

zi c

are

au u

n sp

aţiu

de

lucr

u pr

opriu

în u

nive

rsita

te (u

n bi

rou,

un

calc

ulat

or)

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul d

e st

uden

ţi şi

sup

rafa

ţa s

paţiu

lui (

sau

num

ărul

de

spaţ

ii) d

estin

at

pred

ării

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul d

e st

uden

ţi şi

sup

rafa

ţa d

estin

ată

cerc

etăr

ii/la

bora

toar

elor

Input

Proc

es

Input

Input

Input

Input

Input

Input

A2.1.2

Dot

are

(Săl

ile d

e pr

edar

e/se

min

ariz

are

sunt

dot

ate

cu e

chip

amen

te te

hnic

e de

pr

edar

e, în

văţa

re ş

i com

unic

are

care

faci

litea

ză a

ctiv

itate

a fie

căru

i cad

ru d

idac

tic ş

i re

cept

ivita

tea

fiecă

rui s

tude

nt)

*Pon

dere

a să

lilor c

are

au în

dot

are

echi

pam

ente

tehn

ice

folo

site

în a

ctiv

ităţil

e sp

ecifi

ce

(de

exem

plu:

vid

eopr

oiec

tor,

com

pute

r cu

cone

xiun

e la

inte

rnet

, sm

artb

oard

, alte

ec

hipa

men

te) î

n to

talu

l săl

ilor e

xist

ente

*Num

ăr d

e lic

enţe

pen

tru s

oftw

are-

ul fo

losi

t în

proc

esul

edu

caţio

nal (

se v

a pr

eciz

a de

num

irea

fiecă

rui p

rogr

am în

par

te c

u nu

măr

ul d

e lic

enţe

afe

rent

e; fa

c ex

cepţ

ie

sist

emel

e de

ope

rare

[Win

dow

s]) r

apor

tat l

a nu

măr

ul d

e ca

lcul

atoa

re u

tiliz

ate

în

univ

ersi

tate

*Num

ăr d

e ca

lcul

atoa

re/n

umăr

tota

l stu

denţ

i

Input


24

A2.1.3.

Res

urse

fina

ncia

re*E

xist

ă o

stra

tegi

e de

atra

gere

de

resu

rse

finan

ciar

e al

tele

dec

ât c

ele

de la

bug

etul

de

stat

? (d

oar p

entru

inst

ituţii

le d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r car

e pr

imes

c fin

anţa

re d

e ba

ză d

e la

bu

get)

*Tot

al v

enitu

ri di

n su

me

prim

ite d

in s

urse

bug

etar

e dr

ept fi

nanţ

are

de b

ază

şi a

loca

ţii

buge

tare

de

stat

cu

dest

inaţ

ie s

peci

ală

(în R

ON

), în

ulti

mul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bila

nţul

con

tabi

l*V

enitu

ri pr

oprii

din

taxe

şi a

lte a

ctiv

ităţi

(în R

ON

), în

ulti

mul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bila

nţul

con

tabi

l*V

enitu

rile

obţin

ute

din

şcol

ariz

area

stu

denţ

ilor (

în R

ON

) în

ultim

ul a

n fin

anci

ar p

entru

car

e s-

a fin

aliz

at b

ilanţ

ul c

onta

bil

*Ven

ituri

din

prog

ram

e şi

pro

iect

e de

cer

ceta

re c

u fin

anţa

re n

aţio

nală

(în

ultim

ul a

n fin

anci

ar p

entru

car

e s-

a fin

aliz

at b

ilanţ

ul c

onta

bil)

(în R

ON

)*V

enitu

ri di

n pr

ogra

me

şi p

roie

cte

de c

erce

tare

cu

finan

ţare

inte

rnaţ

iona

lă (î

n ul

timul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bila

nţul

con

tabi

l) (în

RO

N)

*Ven

ituri

obţin

ute

din

spon

soriz

ări ş

i don

aţii

(în u

ltim

ul a

n fin

anci

ar p

entru

car

e s-

a fin

aliz

at

bila

nţul

con

tabi

l) (în

RO

N)

*Ven

ituri

obţin

ute

din

serv

iciile

ofe

rite

de in

stitu

ţie p

e ba

ză d

e co

ntra

ct (î

n ul

timul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bila

nţul

con

tabi

l) (în

RO

N)

*Ven

ituri

pent

ru b

urse

(în

RO

N),

în u

ltim

ul a

n fin

anci

ar p

entru

car

e s-

a fin

aliz

at b

ilanţ

ul

cont

abil

*Tot

al c

heltu

ieli

pent

ru a

ctiv

ităţi

de c

erce

tare

ştii

nţifi

că, p

roie

ctar

e, c

onsu

ltanţ

ă şi

exp

ertiz

ă (în

ulti

mul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bila

nţul

con

tabi

l) (în

RO

N)

*Tot

al c

heltu

ieli

sala

riale

în b

ani ş

i în

natu

ră (î

n ul

timul

an

finan

ciar

pen

tru c

are

s-a

final

izat

bi

lanţ

ul c

onta

bil)

(în R

ON

)*V

aloa

rea

exec

uţie

i bug

etar

e (to

tal v

enitu

ri şi

tota

l che

ltuie

li) (

în R

ON

)

Proc

es

Input

Input

Input

Input

Input

Input

Input

Input

Input

Input

Input

A2.1.4

Sist

emul

de

acor

dare

a b

urse

lor ş

i a a

ltor f

orm

e de

spr

ijin m

ater

ial p

entru

stu

denţ

i (R

egul

amen

t de

acor

dare

a b

urse

lor ş

i a a

ltor f

orm

e de

spr

ijin m

ater

ial)

*Num

ărul

şi t

ipur

ile d

e bu

rse

acor

date

de

inst

ituţia

de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior p

e ci

clur

i de

stud

ii (li

cenţ

ă/m

aste

r)*P

onde

rea

resu

rsel

or p

ropr

ii în

fond

ul d

e bu

rse

pe fa

cultă

ţi

Input

25

P_C

INST

2Tr

ansp

aren

ţă p

ublic

ă (fi

e di

hoto

mic

, fie

nom

inal

, în

func

ţie d

e m

ijloc

ele

de

info

rmar

e pu

blic

ă fo

losi

te: b

roşu

ri tip

ărite

/pag

ină

de in

tern

et/a

vizi

er/la

cer

ere

la

secr

etar

iat,

etc.

)*C

arta

Uni

vers

itară

est

e di

spon

ibila

: (a.

La

bibl

iote

că; b

. Pe

web

site

; c. A

lte p

unct

e de

in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

*Pla

nulu

i Stra

tegi

c de

Dez

volta

re e

ste

disp

onib

il: (a

. La

bibl

iote

că; b

. Pe

web

site

; c. A

lte

punc

te d

e in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

*Rap

oarte

le d

e ev

alua

re a

act

ivită

ţii p

e fa

cultă

ţi/de

parta

men

te s

unt d

ispo

nibi

le: (

a. L

a bi

blio

tecă

; b. P

e w

ebsi

te; c

. Alte

pun

cte

de in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

*Rap

oarte

le d

e au

dit i

nstit

uţio

nal s

unt d

ispo

nibi

le: (

a. L

a bi

blio

tecă

; b. P

e w

ebsi

te; c

. Alte

pu

ncte

de

info

rmar

e pu

blic

ă (c

are.

.....)

)*C

riter

iile ş

i pro

cedu

rile

de s

elec

tare

şi î

nscr

iere

a s

tude

nţilo

r sun

t dis

poni

bile

: (a.

La

bibl

iote

că; b

. Pe

web

site

; c. A

lte p

unct

e de

info

rmar

e pu

blic

ă (c

are.

.....)

)*P

roce

duril

e şi

crit

eriile

de

sele

ctar

e şi

ang

ajar

e a

resu

rsel

or u

man

e su

nt d

ispo

nibi

le: (

a.

La b

iblio

tecă

; b. P

e w

ebsi

te; c

. Alte

pun

cte

de in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

*Rap

oarte

le c

omis

iei d

e et

ică

sunt

dis

poni

bile

: (a.

La

bibl

iote

că; b

. Pe

web

site

; c. A

lte

punc

te d

e in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

*Alte

tipu

ri de

pro

cedu

ri şi

rezu

ltate

ale

impl

emen

tării

inst

rum

ente

lor d

e ev

alua

re a

cal

ităţii

su

nt d

ispo

nibi

le: (

a. L

a bi

blio

tecă

; b. P

e w

ebsi

te; c

. Alte

pun

cte

de in

form

are

publ

ică

(car

e....

..))

Proc

es

P_C

INST

3Pa

rtic

ipar

ea p

erso

nalu

lui l

a pr

ogra

me

de fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă*In

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r deţ

ine

o st

rate

gie/

polit

ică/

plan

/pro

gram

de

form

are

prof

esio

nală

con

tinuă

a a

ngaj

aţilo

r (di

hoto

mic

)*R

ata

de p

artic

ipar

e a

pers

onal

ului

la p

rogr

ame

de fo

rmar

e (p

e tip

uri d

e pr

ogra

m, c

ateg

orii

de a

ngaj

aţi)

*Pon

dere

a ch

eltu

ielilo

r pen

tru fo

rmar

ea p

rofe

sion

ală

cont

inuă

a a

ngaj

aţilo

r în

buge

tul t

otal

Input

Output

Input


26

C4.

1.1

Rap

ortu

l din

tre

num

ărul

de

cadr

e di

dact

ice

şi s

tude

nţi

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul d

e ca

dre

dida

ctic

e cu

nor

ma

de b

ază

în u

nive

rsita

te ş

i num

ărul

de

stu

denţ

i înm

atric

ulaţ

i, în

func

ţie d

e ob

iect

ivel

e pr

ogra

mul

ui*În

depl

inire

a ce

rinţe

lor l

egal

e pe

ntru

ocu

pare

a po

stur

ilor d

idac

tice

*Stra

tegi

a de

sel

ecta

re ş

i ang

ajar

e a

pers

onal

ului

did

actic

şi d

e ce

rcet

are

(dih

otom

ic)

*Crit

erii

de s

elec

tare

şi a

ngaj

are

a pe

rson

alul

ui d

idac

tic ş

i de

cerc

etar

e (n

omin

al)

*Dis

tribu

ţia p

e gr

ade

dida

ctic

e pe

sex

e (a

sist

ent,

lect

or, c

onfe

renţ

iar,

prof

esor

, pro

feso

r cu

drep

t de

cond

ucer

e de

doc

tora

t) a

corp

ului

pro

feso

ral

*Num

ărul

med

iu d

e no

rme

dida

ctic

e le

gal c

onst

ituite

pe

cadr

u di

dact

ic*R

apor

tul d

intre

num

ărul

de

norm

e di

dact

ice

lega

l con

stitu

ite ş

i num

ărul

de

stud

enţi

*Num

ărul

med

iu d

e no

rme

dida

ctic

e le

gal c

onst

ituite

pe

cadr

u di

dact

ic, î

n fu

ncţie

de

grad

ele

dida

ctic

e (a

sist

ent,

lect

or, c

onfe

renţ

iar,

prof

esor

, pro

feso

r cu

drep

t de

cond

ucer

e do

ctor

at)

*Con

cure

nţa

pent

ru o

cupa

rea

post

urilo

r (nu

măr

ul m

ediu

de

cand

idaţ

i îns

criş

i la

conc

ursu

rile

de o

cupa

re a

pos

turil

or, d

ifere

nţia

t pe

educ

aţie

/cer

ceta

re ş

i adm

inis

trativ

)*N

umăr

ul c

adre

lor d

idac

tice

care

deţ

in m

ai m

ult d

e un

pos

t la

o un

iver

sita

te d

in R

omân

ia

(anu

l uni

vers

itar p

rece

dent

)*N

umăr

ul c

adre

lor d

idac

tice

care

au

susţ

inut

act

ivită

ţi de

pre

dare

sau

cer

ceta

re la

o

inst

ituţie

de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior ş

i/sau

de

cerc

etar

e di

n af

ara

ţării

(se

va p

reci

za ti

tlul

curs

ului

/al p

roie

ctul

ui p

recu

m ş

i num

ele

inst

ituţie

i)*P

onde

rea

cadr

elor

did

actic

e ca

re d

eţin

un

titlu

aca

dem

ic în

dom

eniu

l de

stud

ii în

cad

rul

căru

ia a

ctiv

ează

*Rap

ortu

l doc

tora

nzi –

pro

feso

ri cu

dre

pt d

e co

nduc

ere

de d

octo

rat î

n in

stitu

ţie*D

istri

buţia

cor

pulu

i stu

denţ

esc

pe a

ni, n

ivel

de

stud

ii şi

gen

*Dis

tribu

ţia c

orpu

lui s

tude

nţes

c pe

mod

de

orga

niza

re a

stu

diilo

r

Inpu

t

27

B. D

omen

iul p

entru

asi

gura

rea

calit

ăţii

EFIC

ACIT

ATE

EDU

CAŢI

ON

ALĂ

Cod

(cf.

met

odol

ogie

i AR

ACIS

)

Indi

cato

rul

Tipu

l in

dica

toru

lui

B1.1.1

Prin

cipi

i ale

pol

itici

i de

adm

itere

la p

rogr

amel

e de

stu

diu

ofer

ite d

e in

stitu

ţie*D

istri

buţia

med

iilor o

bţin

ute

la e

xam

enul

de

adm

itere

, pe

tranş

e de

not

are

(sub

5, 5

-8,

pest

e 8)

*Pon

dere

a st

uden

ţilor

în fu

ncţie

de

stud

iile a

bsol

vite

ant

erio

r îns

crie

rii în

cic

lul d

e st

udii

(pen

tru c

iclu

l de

stud

ii de

lice

nţă

se v

a in

dica

pro

filul

pe

care

l-au

abs

olvi

t în

liceu

; pen

tru

mas

tera

t – s

peci

aliz

area

obţ

inut

ă la

lice

nţă;

pen

tru d

octo

rat –

spe

cial

izar

ea o

bţin

ută

atât

la

lice

nţă,

cât

şi l

a m

aste

rat)

*Rat

a de

adm

itere

pe

cicl

u de

stu

dii (

licen

ţă/m

aste

rat/d

octo

rat)

Inpu

t

B1.1.2

Prac

tici d

e ad

mite

re. L

ărgi

rea

acce

sulu

i la

învă

ţăm

ântu

l sup

erio

r:*P

onde

rea

stud

enţil

or m

atur

i (pe

ste

30 d

e an

i) în

tota

lul s

tude

nţilo

r*P

onde

rea

stud

enţil

or în

scriş

i la

sist

emul

de

învă

ţăm

ânt c

u fre

cven

ţă re

dusă

*Pon

dere

a st

uden

ţilor

cu

diza

bilit

ăţi

*Pon

dere

a st

uden

ţilor

car

e pr

ovin

din

gru

puri

deza

vant

ajat

e (o

rfani

, fam

ilii d

ezor

gani

zate

, m

ediu

rura

l, fa

milii

săr

ace,

gru

puri

etni

ce d

ezav

anta

jate

[rro

mi])

*Stru

ctur

a co

rpul

ui s

tude

nţes

c pe

sex

e şi

niv

el d

e st

udii

Inpu

t

B1.2.1

Stru

ctur

a pr

ogra

mel

or d

e st

udiu

*În p

rogr

amă

sunt

cla

r spe

cific

ate

obie

ctiv

ele

gene

rale

şi s

peci

fice

ale

prog

ram

ului

(DA/

NU

)*P

rogr

amel

e de

stu

dii a

u fiş

e al

e di

scip

linel

or ş

i pro

gram

e an

aliti

ce p

entru

fiec

are

curs

şi

labo

rato

r (D

A /N

U)

*Pro

gram

a an

aliti

că/fi

şa d

isci

plin

ei s

peci

fică

în m

od c

lar s

trate

giile

de

pred

are-

învă

ţare

(D

A /N

U)

Proc

es

Proc

es

Proc

es


28

B1.2.2

Dife

renţ

iere

în re

aliz

area

pro

gram

elor

de

stud

iu. R

elev

anţa

pro

gram

elor

de

stud

iu*În

alc

ătui

rea

prog

ram

elor

de

stud

iu s

unt l

uate

în c

onsi

dera

re d

escr

ieril

e ca

lifică

rilor

co

resp

unză

toar

e do

men

iulu

i de

activ

itate

(DA/

NU

)*R

apor

tul d

intre

num

ărul

de

curs

uri o

blig

ator

ii şi

cel

e op

ţiona

le, p

e an

i de

stud

iu ş

i cic

lu

de s

tudi

u (s

e va

regă

si în

cad

rul i

ndic

ator

ilor s

peci

fici p

entru

fiec

are

dom

eniu

de

stud

iu in

parte)

*Num

ărul

de

spec

ializ

ări p

e ca

re îl

poa

te a

lege

un

stud

ent p

e pa

rcur

sul c

iclu

rilor

de

stud

iu

ofer

ite d

e un

iver

sita

te*E

xist

ă o

proc

edur

ă de

recu

noaş

tere

a E

CTS

(DA/

NU

)*N

umăr

ul d

e st

uden

ţi ca

re a

u fă

cut a

pel l

a pr

oced

ura

de re

cuno

aşte

re a

EC

TS*E

xist

ă m

ecan

ism

e de

eva

luar

e co

legi

ală

a pr

ogra

mel

or d

e st

udiu

, îm

preu

nă c

u st

uden

ţi,

cu a

bsol

venţ

i şi c

u re

prez

enta

nţi a

i ang

ajat

orilo

r (D

A/N

U)

*Pon

dere

a cu

rsur

ilor r

eviz

uite

/cur

suril

or e

limin

ate/

curs

urilo

r nou

intro

duse

în c

adru

l unu

i pr

ogra

m d

e st

udiu

pen

tru fi

ecar

e ci

clu

de s

tudi

u în

par

te (l

icen

ţă/m

aste

r/doc

tora

t)

Input

Input

Input

Input

Proc

esInput

Output

B2.1.1

Valo

rifica

re p

rin c

apac

itate

a de

a s

e an

gaja

pe

piaţ

a m

unci

i (%

abs

olve

nţi a

ngaj

aţi)

*Pon

dere

a ab

solv

enţil

or c

are

se a

ngaj

ează

con

form

cal

ifică

rii în

prim

ele

6 lu

ni d

upă

abso

lvire

*P

onde

rea

abso

lven

ţilor

car

e se

ang

ajea

ză în

prim

ele

6 lu

ni d

e la

abs

olvi

re, i

ndife

rent

de

califi

care

Out

com

e

Out

com

e

B2.1.2

Valo

rifica

rea

califi

cării

prin

con

tinua

rea

stud

iilor

uni

vers

itare

(% a

bsol

venţ

i car

e co

ntin

uă s

tudi

ile)

*Rat

a de

tran

ziţie

de

la p

rogr

amul

de

licen

ţă c

ătre

pro

gram

ul d

e m

aste

r *R

ata

de tr

anzi

ţie d

e la

pro

gram

ul d

e m

aste

r căt

re p

rogr

amul

doc

tora

lO

utco

me

Out

com

e

C2.

1.2

Cor

espo

nden

ţa d

intr

e di

plom

e şi

cal

ifică

ri*C

ores

pond

enţa

din

tre c

ompe

tenţ

ele

men

ţiona

te în

sup

limen

tul d

e di

plom

ă şi

des

crip

torii

de

la n

ivel

ul c

alifi

cării

Input

B2.1.3

Niv

elul

de

satis

facţ

ie a

stu

denţ

ilor c

u pr

ivire

la m

ediu

l de

învă

ţare

/dez

volta

re

29

B2.1.4

Cen

trar

ea p

e st

uden

t a m

etod

elor

de

învă

ţare

*Num

ărul

cad

relo

r did

actic

e ca

re a

u e-

mai

l/pag

ină

web

per

sona

lă p

entru

tem

atic

a cu

rsur

ilor p

reda

te*N

umăr

ul m

ediu

de

ore

de c

onsu

ltaţii

cu

stud

enţii

pe

cadr

u di

dact

ic*In

stitu

ţia c

entra

lizea

ză re

zulta

tele

eva

luăr

ilor c

ursu

rilor

de

către

stu

denţ

i (D

A/N

U)

*Num

ărul

de

reco

man

dări

de îm

bună

tăţir

e a

curs

urilo

r car

e au

fost

tran

smis

e ca

tedr

elor

în

urm

a an

aliz

ei e

valu

ărilo

r rea

lizat

e de

stu

denţ

i

Inpu

t

Proc

esIn

put

Out

put

B2.1.5

Orie

ntar

ea în

car

ieră

a s

tude

nţilo

r*R

apor

tul d

intre

num

ărul

de

îndr

umăt

ori s

au tu

tori

de a

n şi

num

ărul

de

stud

enţi

*Num

ărul

de

expe

rţi a

ngaj

aţi a

i ins

tituţ

iei d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r car

e de

ţin c

ompe

tenţ

e sp

ecifi

ce d

omen

iulu

i orie

ntăr

ii în

car

ieră

(sca

lă)

*Num

ărul

de

ore

de c

onsu

ltanţ

ă pe

an

univ

ersi

tar o

ferit

e st

uden

ţilor

pen

tru o

rient

area

în

carie

ră (s

cală

)*P

onde

rea

stud

enţil

or c

are

au b

enefi

ciat

de

serv

iciile

de

cons

iliere

în a

nul u

nive

rsita

r an

terio

r

Inpu

tIn

put

Out

put

Out

put

B3.1.1

Prog

ram

area

cer

cetă

rii*In

stitu

ţia a

re o

stra

tegi

e pe

term

en m

ediu

şi l

ung

(min

im 4

ani

) cu

priv

ire la

der

ular

ea

activ

ităţil

or d

e ce

rcet

are/

inov

are

*Obi

ectiv

ele

stra

tegi

ei s

unt f

orm

ulat

e cu

refe

rire

la: a

. Cad

rul/S

trate

gia

naţio

nală

; b.

Cad

rul/S

trate

gia

euro

pean

ă; c

. Am

bele

situ

aţii

Inpu

t

Inpu

t

B.3.1.2

Rea

lizar

ea c

erce

tării

*Num

ărul

con

tract

elor

inst

ituţio

nale

de

cerc

etar

e*S

uma

tota

lă a

loca

tă c

ontra

ctel

or d

e ce

rcet

are/

proi

ecte

lor (

pent

ru a

nul u

nive

rsita

r an

terio

r) ra

porta

tă la

num

ărul

de

norm

e di

dact

ice

lega

l con

stitu

ite ş

i de

cerc

etar

e oc

upat

e*R

apor

tul d

intre

fond

urile

obţ

inut

e di

n co

mpe

tiţii

pent

ru g

rant

uri d

e ce

rcet

are

şi c

ontra

cte

şi fo

ndur

ile d

e la

bug

etul

pub

lic a

loca

te c

erce

tării

*Rap

ortu

l din

tre n

orm

ele

de c

erce

tare

şi n

orm

ele

dida

ctic

e le

gal c

onst

ituite

*Num

ărul

nor

mel

or d

idac

tice

lega

l con

stitu

ite im

plic

ate

în p

rogr

ame

de c

erce

tare

*Num

ărul

tota

l de

norm

e de

cer

ceta

re p

lătit

e di

n co

ntra

cte

de c

erce

tare

*Num

ărul

doc

tora

nzilo

r car

e au

prim

it fin

anţa

re p

entru

dep

lasă

ri (p

artic

ipar

e la

con

ferin

ţe,

atel

iere

de

lucr

u, ş

coli

de v

ară,

etc

.) di

n bu

getu

l ins

tituţ

iei d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r

Out

com

e


30

B.3.1.3

Valo

rifica

rea

cerc

etăr

ii*N

umăr

ul c

entre

lor d

e ce

rcet

are/

de c

onsu

ltanţ

ă şi

num

ărul

de

rapo

arte

de

cerc

etar

e pe

ce

ntre

de

cerc

etar

e*N

umăr

ul a

rtico

lelo

r (tit

luril

or) p

ublic

ate

în re

vist

e ac

redi

tate

CN

CSI

S B

şi B

+ ra

porta

t la

num

ărul

nor

mel

or d

idac

tice

lega

l con

stitu

ite*N

umăr

ul a

rtico

lelo

r (tit

luril

or) p

ublic

ate

în b

aze

de d

ate

inte

rnaţ

iona

le (c

u in

dica

rea

ISSN

-ul

ui p

ublic

aţie

i) ra

porta

t la

num

ărul

nor

mel

or d

idac

tice

lega

l con

stitu

ite*N

umăr

ul d

e că

rţi p

ublic

ate

(titlu

ri) la

edi

turi

cu IS

BN ra

porta

t la

num

ărul

nor

mel

or

dida

ctic

e le

gal c

onst

ituite

*Num

ărul

de

lucr

ări (

titlu

ri) c

uprin

se în

pub

licaţ

iile u

nor c

onfe

rinţe

naţ

iona

le (c

u IS

BN s

au

ISSN

) rap

orta

t la

num

ărul

nor

mel

or d

idac

tice

lega

l con

stitu

ite*N

umăr

ul d

e lu

crăr

i (tit

luri)

cup

rinse

în p

ublic

aţiile

uno

r con

ferin

ţe in

tern

aţio

nale

(cu

ISBN

sa

u IS

SN) r

apor

tat l

a nu

măr

ul n

orm

elor

did

actic

e le

gal c

onst

ituite

* Tip

ul ş

i num

ărul

de

prem

ii şi

dis

tincţ

ii ac

adem

ice/

ştiin

ţifice

obţ

inut

e în

ulti

mul

an

Out

put

P_ED

U1

Efici

enţa

pro

cesu

lui e

duca

ţiona

l*R

ata

de a

band

on p

e co

horte

(la

nive

l de

licen

ţă, m

aste

r, do

ctor

at)

*Dur

ata

med

ie d

e ab

solv

ire a

unu

i pro

gram

edu

caţio

nal (

la n

ivel

de

licen

ţă, m

aste

r, do

ctor

at)

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul d

e st

uden

ţi ca

re p

rom

ovea

ză e

xam

enul

de

licen

ţă, m

aste

r, do

ctor

at ş

i num

ărul

de

stud

enţi

însc

rişi î

n ul

timul

an

al p

rogr

amul

ui*D

istri

buţia

abs

olve

nţilo

r de

licen

ţă, r

espe

ctiv

mas

ter,

pe tr

anşe

de

med

ii ge

nera

le o

bţin

ute

la fi

nalu

l stu

diilo

r (%

sub

5; 5

-8; p

este

8)

Out

put

Proc

es

Out

put

Out

put

31

P_ED

U2

Mob

ilită

ţi*P

onde

rea

stud

enţil

or im

plic

aţi î

n pr

ogra

mel

e de

stu

dii d

in s

trăin

ătat

e (p

e ni

vel d

e st

udii)

*Pon

dere

a st

uden

ţilor

stră

ini i

mpl

icaţ

i în

prog

ram

ele

de s

tudi

i ale

inst

ituţie

i (pe

niv

el d

e st

udii)

*Exi

sten

ţa a

ranj

amen

telo

r ins

tituţ

iona

le n

eces

are

pent

ru s

usţin

erea

mob

ilităţ

ilor

stud

enţe

şti (

DA/

NU

)*N

umăr

ul d

e pr

ogra

me

ofer

ite în

coo

pera

re c

u in

stitu

ţii s

trăin

e ca

re c

ondu

c la

aco

rdar

ea

unor

titlu

ri du

blu

recu

nosc

ute

*Dur

ata

med

ie în

luni

per

nor

mă

dida

ctic

ă le

gal c

onst

ituită

a m

obilit

ăţilo

r cad

relo

r did

actic

e*D

urat

a m

edie

în lu

ni p

er s

tude

nt a

mob

ilităţ

ilor s

tude

nţilo

r

Output

Output

Input

Output

Proc

es

Proc

es

P_ED

U3

Con

trib

uţiil

e re

aliz

ate

la e

duca

ţia a

dulţi

lor

*Num

ărul

pro

gram

elor

de

form

are

prof

esio

nală

con

tinuă

acr

edita

te/n

eacr

edita

te d

erul

ate

(an

cale

ndar

istic

ant

erio

r)*N

umăr

ul d

e ab

solv

enţi

ai p

rogr

amel

or d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă c

ontin

uă a

cred

itate

de

rula

te (a

n ca

lend

aris

tic a

nter

ior)

Output

Output


32

C. D

omen

iul p

entru

asi

gura

rea

calit

ăţii

MA

NAG

EMEN

TUL

CALI

TĂŢI

I

Cod

(cf.

met

odol

ogie

i AR

ACIS

)

Indi

cato

rul

Tipu

l in

dica

toru

lui

C1.

1.1

Com

isie

cen

tral

ă de

asi

gura

re a

cal

ităţii

(DA/NU)

Com

isie

de

asig

urar

e a

calit

ăţii

pe p

rogr

ame (DA/NU)

Input

Input

C1.

1.2

Polit

ici ş

i str

ateg

ii de

asi

gura

re a

cal

ităţii

(DA/NU)

Input

C2.

1.1

Reg

ulam

ent p

rivin

d in

iţier

ea, a

prob

area

şi e

valu

area

per

iodi

că a

pro

gram

elor

de

stud

iu (D

A/NU)

*Sis

tem

de

mon

itoriz

are

a pr

ogra

mel

or d

e st

udiu

pe

bază

de

info

rmaţ

ii şi

dat

e (D

A/N

U)

Input

Input

C3.

1.1

Reg

ulam

ent p

rivin

d ev

alua

rea

şi n

otar

ea s

tude

nţilo

r (DA/NU).

Proc

edur

i de

eval

uare

şi

exa

min

are

spec

ifice

*Reg

ulam

entu

l est

e di

spon

ibil

pe w

ebsi

te-u

l ins

tituţ

iei d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r (D

A/N

U)

*Reg

ulam

entu

l cup

rinde

pro

cedu

ri de

eva

luar

e şi

exa

min

are

clar

spe

cific

ate

(DA/

NU

) Pr

oces

Input

C3.

6.1

Sist

em in

form

atic

de

cole

ctar

e, p

relu

crar

e şi

ana

liză

a da

telo

r cu

priv

ire la

eva

luar

ea ş

i as

igur

area

cal

ităţii

*Num

ărul

de

pers

oane

deţ

inăt

oare

de

com

pete

nţe

de c

olec

tare

/pre

lucr

are

şi a

naliz

ă a

date

lor c

are

au în

fisa

pos

tulu

i res

pons

abilit

ăţi d

e co

lect

are/

prel

ucra

re ş

i ana

liză

a da

telo

r cu

priv

ire la

eva

luar

ea ş

i asi

gura

rea

calit

ăţii

*Rap

ortu

l de

eval

uare

inte

rnă

a ca

lităţ

ii di

n in

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r cup

rinde

an

aliz

e co

mpa

rativ

e cu

alte

uni

vers

ităţi

din

ţară

sau

stră

inăt

ate

(DA/

NU

)

Input

Output

C3.

7.1

Info

rmaţ

ii şi

dat

e, c

alita

tive

şi c

antit

ativ

e, c

orec

te ş

i act

uale

des

pre

califi

cări,

pr

ogra

me,

per

sona

lul d

idac

tic, f

acili

tăţil

e de

cer

ceta

re (D

A/NU)

33

C4.

1.2

Eval

uare

a co

legi

ală

perio

dică

*Exi

stă

rapo

arte

priv

ind

eval

uare

a co

legi

ală

perio

dică

(DA/

NU

)*R

apoa

rtele

de

eval

uare

con

ţin re

com

andă

ri pe

ntru

am

elio

rare

a ac

tivită

ţii c

adre

lor

dida

ctic

e (D

A/N

U)

Out

com

eO

utco

me

C4.

1.4

Eval

uare

a de

căt

re m

anag

emen

tul u

nive

rsită

ţii*In

stitu

ţia d

eţin

e o

met

odol

ogie

de

eval

uare

mul

ti-cr

iteria

lă a

cad

relo

r did

actic

e (D

A/N

U)

*Inst

ituţia

deţ

ine

şi p

oate

face

dov

ada

exis

tenţ

ei in

stru

men

telo

r de

eval

uare

a c

adre

lor

dida

ctic

e (D

A/N

U)

*Met

odol

ogia

, crit

eriile

şi i

nstru

men

tele

de

eval

uare

a c

adre

lor d

idac

tice

au fo

st s

upus

e de

zbat

erii

publ

ice

în c

adru

l ins

tituţ

iei d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r şi

sunt

dis

poni

bile

spr

e co

nsul

tare

pen

tru p

ublic

(DA/

NU

)

Inpu

tO

utpu

t

Out

put

C5.

1.1

Res

urse

de

învă

ţare

, în

bibl

iote

ci s

au c

entr

e de

cer

ceta

re, g

ratu

ite p

entr

u fie

care

pr

ogra

m d

e st

udii

*Num

ăr d

e tit

luri

de c

ărţi

exis

tent

e în

bib

liote

că (d

in c

are

pent

ru îm

prum

ut...

)*N

umăr

de

titlu

ri îm

prum

utat

e/co

nsul

tate

de

către

stu

denţ

i în

decu

rsul

unu

i an

*Num

ăr d

e tit

luri

rece

nte

(mai

noi

de

5 an

i) ex

iste

nte

în b

iblio

tecă

*N

umăr

ul s

tude

nţilo

r car

e de

ţin p

erm

is v

alab

il la

bib

liote

ca in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t su

perio

r (an

ul u

nive

rsita

r pre

cede

nt)

*Num

ărul

de

locu

ri la

sal

a de

lect

ură/

num

ăr to

tal d

e st

uden

ţi*S

uma

tota

lă a

ach

iziţi

ilor (

de c

arte

şi r

evis

te/ju

rnal

e ac

adem

ice)

pen

tru b

iblio

teci

, pen

tru

anul

uni

vers

itar a

nter

ior

*Inst

ituţia

asi

gură

acc

esul

gra

tuit

al s

tude

nţilo

r şi c

adre

lor d

idac

tice

la b

aze

de d

ate

inte

rnaţ

iona

le (o

nlin

e) d

e re

vist

e ac

adem

ice

Inpu

tO

utco

me

Inpu

tO

utco

me

Inpu

tIn

put

Inpu

t

C5.

1.2

Stra

tegi

i act

ualiz

ate

de p

reda

re, c

onfo

rme

cu fi

ecar

e cu

rs, c

u ca

ract

eris

ticile

st

uden

ţilor

, cu

form

a de

învă

ţăm

ânt ş

i cu

crite

riile

de

calit

ate


34

C5.

1.3

Prog

ram

e de

stim

ular

e pe

ntru

stu

denţ

ii cu

per

form

anţe

înal

te ş

i de

recu

pera

re

pent

ru c

ei c

u di

zabi

lităţ

i*E

xist

ă fa

cilit

ăţi p

entru

per

soan

e cu

diz

abilit

ăţi î

n ca

drul

inst

ituţie

i de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior

(faci

lităţ

i de

acce

s: li

ft, ra

mpă

) (D

A/N

U)

*Fac

ilităţ

i de

învă

ţare

(ins

tala

ţie d

e so

noriz

are,

pro

iecţ

ii pe

ntru

per

soan

e cu

defi

cien

ţe d

e ve

dere

, pro

gram

e so

ftwar

e ca

re fa

cilit

ează

acc

esul

la in

form

aţii,

pro

gram

e de

asi

sten

ţă ş

i co

nsilie

re, a

ltele

)*In

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r aco

rdă

burs

e de

mer

it sa

u al

te re

com

pens

e pe

ntru

st

uden

ţii c

u pe

rform

anţe

înal

te (D

A/N

U)

*Sum

a to

tală

che

ltuită

de

inst

ituţia

de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior p

entru

ast

fel d

e bu

rse

sau

reco

mpe

nse

rapo

rtată

la n

umăr

ul d

e be

nefic

iari

*Rap

ortu

l din

tre n

umăr

ul tu

toril

or c

are

asig

ură

serv

icii

spec

ifice

pen

tru p

erso

anel

e cu

di

zabi

lităţ

i şi n

umăr

ul d

e be

nefic

iari

*Num

ărul

de

prog

ram

e de

învă

ţare

ada

ptat

e ne

voilo

r stu

denţ

ilor c

u di

zabi

lităţ

i*N

umăr

ul d

e pr

ogra

me

de în

văţa

re a

dapt

ate

nevo

ilor s

tude

nţilo

r cu

perfo

rman

ţe în

alte

Input

Input

Input

Out

com

e

Out

com

e

Out

com

e

Out

com

e

35

C5.

1.4

Serv

icii

soci

ale,

cul

tura

le ş

i spo

rtiv

e pe

ntru

stu

denţ

i (sp

aţii

de c

azar

e, b

ază

spor

tivă,

ser

vici

i de

cons

ilier

e, a

telie

re e

tc.)

*Num

ărul

şi t

ipur

ile d

e pr

ogra

me

de a

sist

enţă

/ser

vici

i adr

esat

e st

uden

ţilor

adm

işi î

n in

stitu

ţie, i

nclu

siv

grup

urilo

r def

avor

izat

e şi

gru

puril

or c

u di

zabi

lităţ

i *N

umăr

ul s

tude

nţilo

r car

e ap

elea

ză la

ser

vici

ile/p

rogr

amel

e de

asi

sten

ţă o

ferit

e de

in

stitu

ţie*N

umăr

ul a

ngaj

aţilo

r ins

tituţ

iei d

e în

văţă

mân

t sup

erio

r car

e de

ţin c

ompe

tenţ

e sp

ecifi

ce

activ

ităţil

or d

e as

iste

nţă

soci

ală/

educ

aţio

nală

şi d

erul

ează

act

ivită

ţi sp

ecifi

ce d

e co

nsilie

re/

asis

tenţ

ă de

stin

ate

stud

enţil

or*T

impu

l med

iu a

loca

t săp

tăm

ânal

ser

vici

ilor d

e as

iste

nţă

în fu

ncţie

de

num

ărul

de

anga

jaţi

spec

ializ

aţi ş

i de

num

ărul

de

stud

enţi

care

ape

leaz

ă la

ast

fel d

e se

rvic

ii *D

ista

nţa

de la

sed

iul f

acul

tăţii

pân

ă la

cea

mai

apr

opia

tă c

antin

ă a

inst

ituţie

i de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior d

in c

are

face

par

te fa

culta

tea

*Num

ărul

locu

rilor

din

can

tină

rapo

rtat l

a nu

măr

ul to

tal a

l stu

denţ

ilor

*Num

ărul

locu

rilor

din

căm

ine

rapo

rtat l

a nu

măr

ul to

tal a

l stu

denţ

ilor c

u do

mic

iliul s

tabi

l în

afar

a lo

calit

ăţii

*Inst

ituţia

col

ecte

ază

info

rmaţ

ii cu

priv

ire la

niv

elul

de

satis

facţ

ie a

stu

denţ

ilor r

efer

itor l

a se

rvic

iile s

ocia

le, c

ultu

rale

şi s

porti

ve o

ferit

e

Input

Output

Input

Proc

es

Input

Input

Input

Input

C8.

1.1

Com

isia

cen

tral

ă pe

ntru

asi

gura

rea

calit

ăţii

func

ţione

ază

perm

anen

t, co

nfor

m

prev

eder

ilor l

egal

e, c

u pr

oced

uri ş

i act

ivită

ţi de

eva

luar

e a

calit

ăţii

elab

orat

e de

Se

nat ş

i pub

lică

anua

l un

rapo

rt d

e ev

alua

re (D

A/NU)

Proc

es

P_M

C_1

Rap

oart

e de

aud

it in

tern

al c

alită

ţii*P

erio

ada

de ti

mp

acop

erită

de

un ra

port

de a

udit

inte

rn*E

xist

ă m

inut

a de

zbat

erii

în S

enat

a R

apor

tulu

i de

audi

t int

ern

*Au

fost

ela

bora

te p

lanu

ri de

am

elio

rare

pe

baza

rapo

rtulu

i de

audi

t int

ern

Proc

esOutput

Out

com

e


36

i Sursa: HEFCE, „Benchmarking Methods and Experiences”, Consortium for Excellence in Higher Education, 2003.

ii Document disponibil la adresa http://www.acu.ac.uk/chems/onlinepublications/961780238.pdf.iii Document disponibil la adresa http://www.acu.ac.uk/chems/onlinepublications/961780238.pdf.iv Tehnica „Ranking / table leagues” prin care se realizează ierarhii comparative între organizaţii

în termeni de performanţă implică aspecte metodologice discutabile, deoarece îşi propune să ofere o perspectivă comparativă în termeni de performanţă la nivelul unui set divers de instituţii de învăţământ superior (Vlăsceanu et al., 2007, p. 79).

v Vezi în acest sens informaţiile disponibile pe http://www.hesa.ac.uk, secţiunea destinată indicatorilor de performanţă.

vi În ciuda faptului că HESA nu defineşte indicatorii de performanţă ca fiind league tables, aceştia pot fi totuşi folosiţi la realizarea de comparaţii între instituţii de învăţământ cu grijă şi doar pe perechi. Potrivit HESA, utilizarea indicatorilor de performanţă PIs în realizarea de tabele comparative, care să acopere toate instituţiile de învăţământ superior, ar fi lipsită de semnificaţie datorită eterogenităţii sectorului învăţământului superior la nivel de misiune şi de conţinut. Totuşi, în vederea unor comparaţii inter-instituţionale transversale, au fost generaţi indicatori şi benchmark-uri, care însă nu au putut acoperi toate aspectele referitoare la performanţele unei instituţii de învăţământ superior.

vii A se vedea definiţia acestui concept în documentul de faţă.viii Tabelele de prezentare T1, T2 şi T7, în standardizarea realizată de HESA din 2002/03 până în

prezent. ix Prin student tânăr se înţelege studentul care, la data de 30 septembrie a anului universitar în care

este înregistrat ca intrând în instituţia de învăţământ superior, are vârsta de sub 21 de ani.x Este vorba de studenţii înregistraţi în cadrul instituţiei de învăţământ superior ca „full-time”, adică

cei pentru care durata unui curs nu este mai mică de 24 de săptămâni.xi Se foloseşte aici conceptul de „entrant to an institution” – studentul care a început un program

de studii la o anumită instituţie. Tabelele T3, prin care sunt reprezentate datele măsurate la nivelul „entrants”, nu iau în calcul studenţii care se transferă de la o instituţie de învăţământ la alta. Studenţii care migrează de la o instituţie de învăţământ la alta în direcţia obţinerii aceleaşi diplome, ca şi cei care reiau studiile după 1 an, sunt măsuraţi prin tabelele T5, fiind înregistraţi la categoria „starters”.

xii În „Quality Assurance: A Reference System for Indicators and Evaluation Procedures”, European University Association, disponibil la http://www.eua.be.

xiii Apud Vlăsceanu, L., & Barrows, L. C. (Eds.). (2004). Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education. Studies on Higher Education Series. Bucharest: CEPES

xiv Acronimul CIPOF provine de la categoriile de indicatori Context, Input, Process, Output, Feedback.

Note

cuvânt înainte - arhiva.aracis.ro

Documents