După cum v-am obișnuit în ultimii 14 ani, Cetatea Sighișoarei se transformă, la fiecare sfârșit de vară într-un for al dialogului intercultural.

Festivalul ProEtnica își îmbogățește de la an la an programul și are un impact tot mai mare asupra vieții comunităților etnice și a societății din România în general.

Cele 19 organizații reprezentând 20 de minorități naționale din România au libertatea să se exprime prin tot ceea ce ele simt că le definște spiritualitatea : spectacole de muzică, dans, poe-zie și teatru, expoziții de artă contemporană, carți si publicații, filme, standuri de mesteșugari, expoziții culinare, dezbateri și mese rotunde.

Dacă în primul an, în 2001, au participat 14 minorități naționale, în 2015, la cea de-a 13-a ediție, au fost prezente toate cele 20. Astfel, au participat peste 800 de reprezentanți din partea mi-norităților și a partenerilor media.

Tot în 2015 au debutat activități interactive, tip Teatru Forum, prin care am urmărit promovarea dialogului intercultural.

Fiind un eveniment unic în Europa prin originalitate și amploare, festivalul și implicit cultura minorităților națio-nale au avut un ecou considerabil pe toate canalele mass media. Totodată, evenimentul s-a bucurat de multă po-pularitate în rândul publicului român și străin : în 2015 au trecut porțile vechiului burg peste 15 000 de vizitatori, dintre care estimăm că 2000 au fost din alte țări.

Primele ediții ale festivalului au fost finanțate de guvernul Germaniei, iar între 2005 și 2014, evenimentul a beneficiat de finanțare din partea guvernului României:

Ministerul Culturii

Administrația Fondului Cultural Național

Departamenul pentru Relații Interetnice

Ministerul Tineretului și Sportului.

Organizatorii acestui proiect, Asociația Centrul Educațio-nal Interetnic pentru Tineret (ibz) și Municipiul Sighișoara și-au asumat misiunea de onoare de a păstra pacea inte-retnică într-o societate pluralistă și democratică.

Anul acesta, festivalul ProEtnica a fost susținut printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Guvernul României.

Cuvânt înainte

Asociația Centrul Educațional Interetnic

pentru Tineret (ibz)

a fost înfiinţată în anul 2000, iar între 2000-2003 a fost sprijinită de Guvernul Germaniei.

Misiunea asociației este de a promova dialogul și interacțiunea dintre oameni pentru o mai bună cunoaștere, acceptare și valorificare în societate a specificului et-nocultural al fiecăruia. În sprijinul acestei misiuni, ibz organizează programe educa-ționale pentru tineret, programe culturale, civice, de formare profesională, precum și programe sociale. De asemenea, Asociaţia promovează dezvoltarea unui turismului cultural, ecologic și durabil în România.

Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic Sighișoara (ibz) este organizatorul evenimentului. Cea de-a 13-a ediţie a festivalul a reunit 880 de reprezentanţi ai tuturor etniilor din ţară, a avut peste o sută de mii de spectatori din Româ-nia și din străinătate și a contribuit astfel la îmbunătăţirea relaţiilor interetnice prin metode cultural-artistice.

Municipiul Sighișoara

co-organizator încă de la prima ediție din anul 2001, susține dezvoltarea unui climat de armonie și toleranță interculturală și de facilitare a înțelegerii de către publicul larg a dimensiunii multiculturale a spațiului românesc.

Festivalul intercultural este considerat un instrument pentru punerea în valoa-re a diversității etnoculturale naționale, fapt evidențiat de-a lungul anilor prin dorința de participare a minorităților naționale și a numeroșilor spectatori și prin atenția pe care au acordat-o mass media acestui eveniment.

Organizatori

Obiectivul general al Festivalului constă în promovarea păcii sociale, în conștientizarea în rândul publi-cului larg a diversității culturale și în întărirea dialogului intercultural.

Pentru realizarea acestui obiectiv, ProEtnica oferă minorităţilor naţi-onale o Agoră pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea identităţi-lor etnoculturale din România. Dialogul intercultural și interacţiunea artistică au fost promovate prin or-ganizarea unui festival intercultural de patru zile cu peste 800 de parti-cipanţi și 15.000 de vizitatori.

Pentru publicitatea evenimentului, a fost realizată o campanie de pro-movare, în timpul căreia au fost produse și diseminate o macheta de presă, un banner web și unul publicitar, o pagină web și una de facebook, un spot radio, un spot TV, 200 de afișe, 5.000 de pliante – pro-gram și trei comunicate de presă.

Debutul festivalului a fost anunțat în cadrul unei conferinţe de presă.

O activitate nouă în 2015 a fost organizarea a patru Workshopuri de teatru Forum cu o durată de trei luni care au constat în întâlniri

Obiective și activități

saptămânale cu 32 tineri de etnie romă din patru sate din jurul Sighi-șoarei.

Cele 20 de organizații ale minori-tăților naționale și-au făcut cunos-cut patrimoniul cultural prin 53 de manifestări artistice pe scena prin-cipală, 27 de standuri de prezen-tare și meșteșugărești, o expoziţie comună de arte plastice, precum și prin organizarea a patru concerte la sfârșitul programului susţinute de formaţii cu specific etnocultural.

Forul pentru dialogul intercultural și interacţiunea artistică a fost cre-at prin 25 de manifestări interacti-ve din faţa scenei, opt prelegeri și mese rotunde pe teme etnocultura-le, precum și prin cele patru mani-festări interactive de teatru forum.

În perioada următoare festivalului a fost implementată o campanie de promovare a culturii minorităţi-lor naţionale. Campania a debutat cu un comunicat și o conferinţă de presă și a continuat cu 100 de relatări în mass-media despre mi-norităţile nationale, între care și un reportaj de ca. 75 min., realizat de TVR și difuzat în emisiunea ”Con-vieţuiri”, în data de 26 august 2015, orele 15.30-17:15.

Conform acesteia, “o societate pluralistă și cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane apar-ţinând unei minorităţi naţionale, dar și, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare care să le permită să-și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate.”

Coerența cu politicile naționale și europene

Grup ţintă Grupurile ţintă sunt minorităţile naţionale, organizaţiile și organismele intermediare,

cele care facilitează dialogul intercultural, mass-media și întreaga societate.

ProEtnica este în concordanţă cu principiile “Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale”

(semnată de statele membre ale Consiliului Europei, care a fost ratificată de România în 1995 și care a intrat în vigoare în 1998. )

BENEFIcIARI dIREcţI

sunt cei 748 de aparţinători ai organizaţiilor mi-norităţilor naţionale, 32 tineri de etnie Roma, care participă la workshopuri de teatru forum, 20 de repre-zentanţi ai mass-mediei și 15.000 de spectatori.

BENEFIcIARI INdIREcţI

sunt circa 100.000 de persoane, care recepţionează mesajul festivalului pe canalele mass-mediei și pe alte căi informale.

Respectiva Convenție mai precizează că “realizarea unui climat de toleranță și dialog este necesară pentru a permite diversităţii culturale să reprezinte o sursă, dar și un factor, nu de divizare, ci de îmbogăţire a fie-cărei societăţi.”

Festivalul ProEtnica reprezintă o Agoră de exprimare, păstrare și dezvoltare a identităţilor etnice din Româ-nia și contribuie la realizare unui climat de toleranţă și dialog prin care diversitatea etnoculturală devine o îmbogăţire a societăţii României. Așadar ProEtnica este în conformitate cu priorităţile și politicile naţiona-le și europene cu privire la promovarea Culturii Mino-rităţilor Naţionale și a dialogului intercultural.

În Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare referitoare la diversitate culturală și dialog intercultural (art. 3.1.) este stipulat

“În vederea situării simultane în prim-plan a patrimo-niului nostru cultural, cât şi a recunoaşterii contribuţiei tuturor culturilor prezente în societăţile noastre, diversi-tatea culturală trebuie promovată într-un cadru favora-bil deschiderii şi schimburilor între diferite culturi. Trăim în societăţi din ce în ce mai multiculturale şi prin urmare este necesar să sprijinim dialogul intercultural şi compe-tenţele interculturale. (pag. 9)”.

Considerăm că prin atingere obiectivelor evidenţiem patrimoniul cultural al minorităţilor naţionale ale Româ-niei cât și diversitatea culturală și schimbul intercultural.

Şi în legislaţia naţională se regăsesc multiple legi și Hotărâri Guvernamentale (HG) care au drept conţinut promovarea culturii minorităţilor naţionale și dialo-gul intercultural, spre exemplu HG nr. 111/2005 pri-vind organizarea și funcţionarea departamentului pentru Relaţii Interetnice, cap. 7. și 8.

Asociația Elijah Inițiativa Socială Ruth Zenkert

MINORITATEA NAȚIONALĂ ROMĂ

a fost prezentă la Festivalul ProEtnica prin două organizații:

Organizații și instituții participante

Organizațiile minorităților naționale

Antoaneta GhisoiuJustitiei, Nr 4550004Sibiu, jud. SibiuTel.: 0269-584692antoaneta.ghisoiu@elijah.rowww.elijah.ro

este un ansamblu de dansuri moderne al Aso-ciației Elijah condus de doi instructori de dans.

Copiii care fac parte din acest ansamblu sunt copii ce provin din familii sărace, fără posibi-lități materiale din localitatea Nou, Comuna Roșia, Județul Sibiu. Scopul reunirii acestor copii într-un ansamblu de dansuri a fost acela de a-i educa prin muzică și dans, de a le facilita accesul la cultură.

Acești copii au posibilitatea să studieze vioară, pian, flaut, acordeon, saxofon, clarinet, trompetă și să abordeze toate genurile de muzică, de la genul folcloric, clasic sau jazz până la muzică cu influențe orientale sau rromanes. Am înființat ansamblul de muzică populară „Veselijah” și grupul de dansuri moderne „Alegrijah”.

Asociația Elijah Inițiativa Socială Ruth Zenkert a participat la ProEtnica 2015 cu cele două forma-ții artistice, „Alegrijah” și „Veselijah”:

Ansamblul Aven Amentza Romale din Târgu Mureș s-a înființat în anul 1990. A participat la diferite manifestări culturale interne și internaționale, a organizat festivalul in-ternațional „Inimi fierbinți” între 1997 - 2008.

Ansamblul a fost și este invitat la diferite televiziuni din țară, participă la emisiuni de genul ”Dansez pentru tine”, ”Românii au talent”, ”Roata norocului”.

Unii dintre dansatorii ansamblului au ajuns pe scenele din Japonia, SUA și Canada.

Părintele Georg Sporschill din Austria și Ruth Zenkert din Germania au venit în Hosman cu planuri în-drăznețe, acum 4 ani, cu scopul de a învăța copiii romi în special și copiii din Hosman, Nou și Tichindeal în general, să cânte și să danseze. Proiectul a început cu un singur profesor de percuție și 3 copii. In prezent cele două centre ,,Casa Thomas’’ din Nou și ,,Casa Sonja ‚’ din Hosman au 15 încăperi în care se desfășoară cursuri. Familia Elijah numără 13 profesori de instrumente, doi instructori de dans modern și un instructor de dansuri populare și cel mai important: 200 de copii.

„Alegrijah”

„Veselijah”

este un ansamblu de instrumentiști ce inter-pretează colaje și melodii de muzică populară din diverse zone ale României.

Este format din 11 adolescenți, marea majori-tate din localitatea Nou sau din comuna Roșia.

Scopul Asociației Elijah este să ofere acestor tineri posibilitatea a se dezvolta muzical și de a avea un viitor sigur, prin muzică.

Ansamblul Aven Amentza Romale

Federația comunităților Evreiești din România – cultul Mozaic este organizația care reunește, în mod liber consimțit, Comunitățile Evreilor – Cultul Mozaic de pe teritoriul țării. Federația se organizează și funcționează în mod autonom, în baza prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, ale reglementărilor în vigoare privind minoritățile naționale, precum și ale legislației internaționale la care România este parte. Federația este organizație apolitică, nonprofit, persoană juridică de utilitate publică, cu profil religios de cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil și educațional.

F.c.E.R. a participat la Festivalul ProEtnica încă de la prima ediție. De-a lungul anilor, pe scenă au urcat artiști de la Teatrul Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, Radu Captari, Bucharest Klezmer Band, Corul B’nei Milu și alții. Printre conferențiari s-au numărat Geo Şerban, Ştefan Cazimir, Aurel Storin, Liviu Rotman etc. .

La secțiunea muzicală, în 2015 au participat formațiile muzicale „Bucharest Klezmer Band” și Corul „B’nei Milu” (Brașov), iar la secțiunea științiifică, prof.univ.dr. Ştefan Cazimir a susținut prelegerea „George Călinescu și scriitorii evrei ai României” , iar ing.Paul Schwartz , vicepreședinte f.c.e.R. masa rotundă „Marșul amintirii din Braunschweig”.

Teatrul Evreiesc de Stat a fost de asemenea prezent.

Fiind ”poporul cărții”, mereu am avut un stand al Editurii Hasefer.

Robert Schorr, Șef Oficiu Cultură, Artă, ȘtiințăStr. Sf. Vineri Nr. 9-11 sect. 3 BucureștiTel 021 3111556 cultura@jewishfed.ro

FEDERAȚIA COMuNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMâNIA

CuLTuL MOZAIC

„Participarea Federației Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic la ProEtnica este foarte importantă pentru noi, având în vedere prestigiul și tradiția acestui festival.”

„Această manifestare este o excelentă platformă pentru a pro-mova obiceiurile, traiul și istoria evreilor din România. De fiecare dată,

am adus în atenția publicului de la Sighișoara artiști de valoare, care au transmis spiritul cultural iudaic și conferențiari de mare anvergură

intelectuală și științifică, ce au abordat teme dintre cele mai variate despre poporul nostru: religie, viață socială, literatură și artă, istorie,

Holocaust și pogromuri, economie, umor și multe altele.

In calendarul cultural pe care îl stabilim pentru fiecare an, ProEtnica reprezintă o bornă importantă.

Festivalul ProEtnica este un excelent mijloc pentru o mai bună cunoaștere între etniile care alcătuiesc națiunea română, minori-tăți sau populația majoritară, dar și pentru o mai bună înțelegere a specificului fiecărui grup în parte. Prin astfel de demersuri, prin care oamenii ce aparțin unor culturi diferite ajung să se înțeleagă unii pe alții, să se împrietenească și să depășească anumite bariere, se asigură o pace socială de durată, care pleacă de la un principiu sănătos: interacțiunea umană.

Uniunea democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UdTTMR ) este singura organizaţie care reprezintă oficial, de 25 de ani, comunitatea tătară din România.

Printre obiectivele principale ale acestei organizaţii se numără păstrarea și promovarea limbii materne și a tradiţiilor spe-cifice acestei etnii. UDTTMR derulează în fiecare an ample programe culturale și educaţionale.

Printre activităţile organizate an de an de UDTTMR se numără: Ziua Limbii Tătare, Ramazan Bayram și Kurban Bayram, Festiva-lul Internaţional al Dansului, Cântecului și Portului Popular Tur-co – Tătar, Premiul „Mehmet Niyazi”, Sărbătoarea Etniei Tătare, festivităţile de premiere a elevilor olimpici și a cadrelor didactice de etnie tătară, taberele de limba tătară, excursiile tematice or-ganizate pentru tinerii comunităţii, participările ansamblurilor UDTTMR la competiţii de profil din ţară și din străinătate, acţiu-nile de caritate organizate de tineri, dar și cele pe teme medicale,

uDTTMRB.P. Hasdeu nr. 53900382 Constanta, jud. Con-stantaudttmr@yahoo.comwww.uniuneatatara.ro

uNIuNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TuRCO-MuSuLMANI DIN ROMâNIA

la care participă cadre medicale și studenţi la medicină de etnie tătară. UDTTMR editează revista lunara Qaradeniz, care cuprinde suplimentele dedicate femeilor și tinerilor.

De asemenea, UDTTMR organizează cursuri de limbă tătară la sediul central și la filiale, în cadrul școlii comunitare, dar și cercuri de matematică și engleză și un curs de pictură.

UDTTMR a participat la ProEtnica cu formaţia artistică de dans „Mini-Qaradeniz” din Constanța.

„Festivalul ProEtnica este foarte important pentru organizația noastră, deoarece

este un prilej de a arăta lumii frumusețea folclorului și tradițiile comunității croate din România.”

Uniunea croaţilor din România (UcR) ) este o or-ganizaţie etnică, neguvernamentală, apolitică și inde-pendentă, cu activităţi fără profit în domeniile social, cultural-artistic, învăţământ și educaţie religioasă. Sco-pul Uniunii Croaţilor din România constă în păstrarea identităţii etnice în toate formele ei de manifestare, a patrimoniului cultural, susţinerea dezvoltării etniei cro-ate din România, stabilirea relaţiilor cu organizaţii simi-lare din ţară și din întreaga lume, precum și cu poporul de origine din Croaţia.

În 2015, Uniunea Croaților din România a fost prezen-tă la Festivalul ProEtnica prin formaţia cultural-artistică „Karaševska Zora”(Carașevsca zora, ro: Zorile Carașo-vei). Aceasta este continuatoarea legitimă a formaţiei artistice „Mladi Karaševci“ (Mladi carașevți. ro: Tinerii Carașoveni) care a funcţionat la Carașova până în anul 1990. La iniţiativa Uniunii Croaţilor din România, în anul 1991 formaţia a trecut sub egida UCR-ul, adoptând denumirea pe care o poartă și în prezent.

uNIuNEA CROAȚILOR DIN ROMâNIA

Svetlana Petretchi, Tel. 0751935061email: petretchisvetlana@yahoo.com

Repertoriul formaţiei se compune din dansuri re-prezentative pentru minoritatea croată, iar melodii-le interpretate evidenţiază frumuseţea folclorului și tradiţiile specifice comunităţii croate din România. Caracteristica principală a formaţiei o reprezintă costumaţia deosebită. Costumele bărbătești și fe-meiești sunt specifice croaţilor din România din zona Carașovei, jud. Caraș-Severin, cunoscute în studii et-nografice și sub denumirea de costumaţia populară „carașovenească”.

Formaţia a participat de-a lungul anilor la zeci de fes-tivaluri locale și naţionale: Timișoara, București, Pro-Etnica Sighișoara, Iași, Sibiu, Odorheiul Secuiesc, Sf. Gheorghe, dar și internaţionale, în Croaţia și Austria - participări finalizate cu multe premii și diplome.

Din punctul nostru de vedere această manifestare a reușit să mențină pacea socială prin promovarea culturii minorităților naționale și a dialogului intercultural din România.”

Giurgiulena Zoran Str. Principală 22327065 Carașova, jud. Caraș-Severinzhrucr@gmail.comwww.zhr-ucr.ro

Inființată în anul 2000, ca o necesitate imediată de organizare a acestei minorităti, Uniunea Culturală a Rutenilor din România a militat pentru promovarea valorilor democrației, ale statului de drept în scopul dezvoltării durabile a societătii românești.

„Pentru uniunea Culturală a Rutenilor, Festivalul ProEtnica reprezintă un prilej extrem de important pentru afirmarea acesteia prin cântecele, dansurile și tradițiile proprii.

Caracterul multicultural al festivalului oferă posibilitatea de dialog și apropiere între diferite grupuri de minorităti în cadrul evenimentului. Suntem de părere că minoritățile

din România trebuie să depună toate eforturile pentru a demonstra contribuția pozitivă pe care o are ProEtnica în afirmarea fiecărei minorităti în parte,

prin cântece, obiceiuri și dansuri.”

Scopul Uniunii Culturale a Rutenilor din România este de cunoaștere, păstrare și popularizare a istoriei, tradiţiilor și valorilor culturale ale rutenilor, precum și de promovare a înţelegerii și prieteniei între oameni, între toate etniile din România, pe baza respectului reciproc și a toleranţei.

Uniunea Culturală a Rutenilor participă de mult timp la acest eveniment, iar pe scenă au urcat grupuri vo-cale din Maramureș, Arad, Suceava, dar și ansambluri de dans, care au impresionat publicul într-un mod plăcut. În 2015 au participat corurile ”La Stivocica” (Dărmănești, jud. Suceava) și ”Holuboc” (Peregu Mare, jud. Arad)

uNIuNEA CuLTuRALĂ A RuTENILOR

Sucursala Gherla a purtat inițial numele de Armenopolis. Asociația noastră are activități legate de menținerea tradițiilor armenești, a cultu-rii, dansurilor populare, cântecelor , gastronomiei armene.

În 2015 Uniunea Armenilor din România a fost prezentă la fetivalul Pro-Etnica cu echipa de dansuri armenești „Hayakaghak” și „Nur”. Dansurile armene vin din vremurile păgâne, fiind dansuri rituale.

Cu timpul, o dată cu adoptarea creștinismului, toate dansurile au în-ceput să se transforme și să ia o formă mai populară, deoarece fiecare dans are sensul lui, fiecare în parte are costumul său, culorile și orna-mentele sale. In aceste dansuri, desigur foarte vechi, stă ascuns ceva simbolic, dansul religios al preoților ori al războinicilor.

În afara ansamblurilor artistice, la ProEtnica 2015 au mai participat meș- teșugari, creatori de bijuterii din pietre semiprețioase și lucrători în sare

și produse din sare.

uniunea Armenilor din România Sucursala Cluj400107 Cluj-NapocaStr. Cuza Vodă 8/4tel+fax 0264-334454Mobil 0745-311414 - Steib Ana

Esztegar ErikaStefan cel Mare 17405300 Gherla, jud. ClujTel.: 0264247483uarfilgherla@yahoo.ro

uNIuNEA ARMENILOR DIN ROMâNIA

FILIALA CLuJ

Uniunea Armenilor din România desfășoară activi-tăți legate de menținerea tradițiilor și culturii armenești, de tipul spectacolelor de dansuri și cântece populare, prezentări gastronomice etc.

De asemenea, promovează conlucrarea cu organizații similare din țară și participă la dezvoltarea personală și profesională a tineretului și a copiilor armeni prin acce-sul la educație și cultură.

Evenimentul acesta are un efect de mobilizare. Sunt mulţi membri care vin în timpul anului și ne ajută să ne putem pregăti pentru festival sau ne împrumută pe durata festivalului unele bunuri cu care putem orna cortul nostru.

In decursul anilor ne-am întors acasă de la ProEtnica foarte entuziaști, am povestit prietenilor cât de interesant a fost, câte lucruri neștiute am aflat. ”

FILIALA GHERLA

„Festivalul ProEtnica este un prilej pentru noi de a ne manifesta în public, de a ne prezenta.Festivalul ne ajută an de an să ne pregătim tot mai bine, să încercăm să fim cât mai profesioniști.

„Festivalul ProEtnica este locul în care am avut ocazia să ne întâlnim la un loc toate minoritățile din țară.

Prin intermediul acestui festival sunt promovate obiceiurile, tradițiile și cultura fiecărei minorități participante.

Conducerea uniunii este de părere că festivalul ProEtnica are un efect pozitiv asupra societății, prin acceptarea minorităților și înțelegerea

tradițiilor și obiceiurilor acestora.

Este un motiv pentru care uniunea sprijină și încurajează participarea la acest festival.”

uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din RomâniaValea Cerului, nr 57, 417539, jud. Bihor, Tel. 0259-368505

Președinte și Deputat în Parlamentul României, Adrian Miroslav Merka Tel:+40 744 699 742; e-mail: adrian_miroslav@yahoo.com

Minoritatea slovacă din România trăiește și în vestul țării. În județul Bihor trăiesc circa 8650 de slovaci. Valea Cerului este o localitate compactă în care etnia slovacă este majoritară (97%) și care în anul 2004 a sărbătorit 150 de ani de la sosirea primilor slovaci pe aceste meleaguri.

In prezent, locuitorii acestui sătuc se pot mândri cu școala slovacă, biserica și căminul cultural .

Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România participă de nouă ani consecutiv la

uNIuNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMâNIAFiliala Zonală Bihor, Organizația Locală Valea Cerului

festivalul ProEtnica, prezentându-se cu diferite ansambluri folclorice : AS Cerovina-Valea Ceru-lui, AS Salasan-Nadlac, AS Datelinka-Varzari, AS Lipka-Budoi. Ansamblul folcloric ”Cerovina” este format din două grupuri de dansatori : un grup de 25 de copii de la 6 la 13 ani si un grup de 16 tineri studenți si liceeni.

Orchestră și grup vocal, ”Cerovina ”a fost inființat din nevoia de a păstra și de a transmite tradiţia culturii populare slovace din această zonă în for-ma ei originală.

Principala activitate a bulgarilor din Banat este păstrarea identităţii și a tradiţiilor locului. Bulgarii bănăţeni sunt cea mai veche comunitate etnică de pe teritoriul României.

Ei au reușit să își păstreze până în prezent nealterată iden-titatea naţională: limba, credinţa creștină romano-catoli-că, obiceiurile, tradiţiile, portul popular specific bulgarilor bănăţeni.

Anul acesta s-au împlinit 276 de ani de la stabilirea bul-garilor în Banat, în anul 1738, în localitatea Dudeștii vechi (Star Bișnov) judeţul Timiș.

Uniunea Bulgară din Banat - România a avut privilegiul de fi prezentă anual la acest Festival Intercultural din Sighișoara..

Uniunea Bulgara din Banat – RomâniaSediul central TimișoaraPiața Unirii, nr.14, tel.0256490697 uniuneabulgaradinbanat_romania@hotmail.com

În fiecare an din partea comunităţii noastre participă mai multe ansambluri, între care ”Ansamblul Palucenka”- din partea Uniunii Bulgare, filiala Dudeștii Vechi.

Anul acesta, 2015 a participat din partea Uniunii Bulgare ”Ansamblul Balgarce”, al filialei Vinga, cu numeroase par-ticipări atât în ţară cât și-n afara ţării.

„E mult spus că un eveniment, chiar de dimensiunea și tradiția ProEtnica

poate contribui la dezvoltarea organizației, dar acesta a avut un rol important

în menținerea unor legături cu ansambluri artistice din diferite localități și a încurajat menținerea tradițiilor privind dansul și cân-

tul italian, sau identificarea unor meșteri arti-zani (ptr. confecționare măști de carnaval).

ProEtnica este un eveniment vizibil de tradiție pentru promovarea culturii minorităților.

Ne-a făcut o deosebită bucurie participarea la manifestările organizate

în cadrul ProEtnica și întâlnirea cu celelalte minorități în „dialogul intercul-

tural” care se întâmplă la Sighișoara în fiecare an.”

ASOCIAȚIA ITALIENILOR DIN ROMâNIA

„Festivalul de folclor „ ProEtnica” organizat anual la Sighișoara, reprezintă pentru noi, comunitatea bulgară, o „sărbătoare” a dialogului intercultural din România.

ProEtnica a avut și are rolul de a păstra tradiţiile, exprimarea identităţii etnice, culturale și religioase a vieţii a minorităţilor prin muzică, cântece, dansuri, poezie, teatru etc.

uNIuNEA BuLGARĂ DIN BANAT

Vlad PopaStrada G-ral Magheru 1-3550185 Sibiu, jud. SibiuTel.: 0269-217841vladd_popa@yahoo.comwww.fdgr.ro

Florentina Caragea 1930031 BucurestiTel.: 0372772459secretariat@roasit.rohttp://roasit.ro/site/ro/

Forumul democrat al Germanilor din România Ro-mânia este organizaţia prin intermediul căreia comuni-tăţile cetăţenilor români de etnie germană participă la viaţa politică din România.

Germanii din România sunt parte integrantă a statului român. Atestările documentare arată că germanii sunt prezenţi pe teritoriul României de astăzi de mai bine de opt secole, iar numărul lor a crescut sau s-a micșorat în funcţie de contextul istoric și politic.

Sub semnul schimbărilor din 1989/1990, germanii din România și-au creat prin Forumul Democrat al Germa-nilor din România (FDGR) o organizaţie care îi reprezin-tă pe plan politic.

Asociația Italienilor din România ( RO.AS.IT.) a fost înființată în anul 1996, la Suceava, din inițiativa unui grup de descendenți ai emigranților italieni stabiliți în zona Bucovinei. RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat cu statut de utilitate publică, înființată în anul 1996 și organizată pe departamente, după modelul Consiliului Minorităților Naționale din cadrul Guvernului României.

Scopul asociației este de a conserva, valorifica și promova tradițiile, cultura și civilizația etnicilor italieni din România.

După anul 2004, organizația a fost prezentă în fiecare an la edițiile ProEtnica, cu dansatori, soliști, meșteșu-gari, stand de prezentare sau când a fost necesar cu reporteri, la edițiile din 2004, 2005, 2006.

În anul 2015 pictorul Traian Boicescu Bonisegna a par-ticipat cu tablouri la expoziția de arte vizuale. Expoziția conține tablouri de mare experesivitate vizuală, în con-cept modern, ce sugerează o lume a structurilor biotice, acvatice și terestre și care trasnmite mesajul necesității protejării naturii. De asemenea, formația artistică ”Di Nu-ovo Insieme” a interpretat un dans tradițional italienesc.

Ansamblul de dansuri „Di nuovo insieme” s-a format la Iași, în anul 2002, iar repertoriul său cuprinde melodii și jocuri populare din toate regiunile Italiei.

FORuMuL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMâNIA

FDGR este format din organizaţii locale, judeţene și regionale. Cele regionale sunt în număr de cinci, câte una pentru: Regiunea Extracarpatică, Banat, Bucovina, Transilvania de Nord și Transilvania

Forumul Democrat al Germanilor din România a fost reprezentat la ProEtnica 2015 prin formația de dansuri săsești a Forumul de Tineret al FDGR Sighișoara și gru-pul de dans popular săsesc al FDG Sibiu.

Grupul de dansuri populare săsești din Sibiu a luat fiin-ţă în anul 1990, odată cu crearea Organizaţiei de Tine-ret a FDG din Sibiu și a participat activ la toate manifes-tările culturale organizate de către acesta.

Din grup fac parte elevi ai Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal”, ai Liceului Pedagogic „Andrei Şaguna” și studenţi ai Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, sec-ţia germană.

Totodată, artista Lilian Theil a expus lucrări de brode-rie, sub genericul „Quilts”.

uniunea Polonezilor din RomâniaStrada Ion Vodă Viteazu nr. 5,Suceava, 720034www.dompolski.rodompolski.ro@gmail.comtel: 0230520355

„Considerăm că festivalul ProEtnica este unul dintre cele mai com-plexe evenimente organizate pentru comunitățile etnice

din România, cuprinzând spectacole de muzică, dans, poezie și teatru, activități interactive cu publicul, workshop-uri de teatru

forum, expoziții de artă contemporană, lansări de carte și publicații, standuri de meșteșugari, dezbateri și mese rotunde.

Organizarea festivalului ProEtnica contribuie la consolidarea identității etnice și în același timp promovează etniile din România.

uniunea Polonezilor din România a participat la fiecare ediție, deoarece festivalul contribuie la realizarea unui climat de toleranța și dialog, un instrument de păstrare a păcii interetnice în societate.”

Noi, etniile din toată țara, avem aici încă odată ocazia să ne prezentăm o parte din cultura, obiceiurile și portul popular.

De asemenea, faptul că ne întâlnim cu toții în Sighișoara ne dă oportunitatea să ne cunoaștem mai bine!”

Uniunea Polonezilor din România a luat fiinţă la 16 martie 1990 cu denumirea Uniunea Polonezilor din România în București „Dom Polski” din iniţiativa unui grup de polonezi din București.

În prezent, este organizaţia care cuprinde 15 asociaţii locale. Sediul conducerii Uniunii se află în Casa Polonă din Suceava, construită în anii 1903-1907 și redobândită de către polonezi, după anii comunis-mului, în anul 1996. Președintele Uniunii Polonezilor din România este, în același timp, deputat în Parlamentul României din partea mi-norităţii poloneze.

Anual Uniunea Polonezilor din România inițiază și organizează di-ferite proiecte și evenimente care au scopul de a promova, păstra și transmite tinerei generații cultura poloneză. Aceasta este păstrată și transmisă și de către cele două ansambluri:

Ansamblul muntenilor polonezi „Mala Pojana” din Poiana Micului, coordo-nat de doamna Agneșca Polacec și Ansamblul muntenilor polonezi „So-lonczanka” din Solonețu Nou, coordonat de doamna Ana Zielonka.

Cele două ansambluri ne reprezintă cu mândrie atât în țară cât și în stră-inătate la diverse manifestări la care suntem invitați. Ambele ansambluri s-au prezentat la Festivalul Minorităților Naționale din România „Proetni-ca” la Sighișoara.

Alături de standul de prezentare, la Festival a mai participat un mește-șugar sculptor în lemn din satul So-lonețu Nou, județul Suceava.

uNIuNEA POLONEZILOR DIN ROMâNIA

Asociatia Liga Albanezilor din RomâniaCraiova, Strada Nicolae Bălcescu 33Președinte Oana ManolescuTel.0722303583, Fax 021/2532987e-mail: albfriend2001@yahoo. com oanamanolescu@yahoo.com

„Participarea constantă la toate edițiile Festivalului ProEtnica a contribuit cu adevărat la dezvoltarea Asociației Liga Albanezilor din România (ALAR), prin iden-tificarea în etnie de noi talente în muzică, dans și pictură. In patrimoniul ALAR au intrat cântece pană atunci prea puțin cunoscute populației majoritare, costume

populare și dansuri străvechi.

Cultura minorităților naționale face și ea parte din tezaurul spiritualitătii românești. Este cel mai binevenit Festival din România din acest punct de vedere și ar

trebui promovat în rândul populației majoritare mult mai mult și mai intens. Con-siderăm că Festivalul contribuie la menținerea păcii sociale promovând și o mică

parte din cultura noastră, a minoritarilor.”

Asociația Liga Albanezilor din România este reprezen-tanta oficială a minorității albaneze din România. Inființată în 1999, la Craiova, organizația reprezintă public, promo-vează și ocrotește interesele etniei albaneze din România.

Prin acțiunile sale, ALAR se preocupă de păstrarea identi-tății etnice a acestei comunități care, trăind aici, a conside-rat România singura ei patrie. Totodată, membrii săi consi-deră spiritualitatea albaneză din acest spațiu geografic ca fiind parte integrantă din tezaurul culturii românești.

Asociația Liga Albanezilor din România a fost prezentă la fiecare ediție a ProEtnica .

Este una dintre cele mai așteptate sărbători pentru ALAR și pentru ”Ansamblul Serenada” care, datorită Festivalului Pro-Etnica și-a lărgit repertoriul la 150 cântece bilingve și a cules dansurile cu care bătrânii noștri au venit cândva în România.

”Serenada” este format dintr-un grup vocal și o echipă de dansuri.

Grupul vocal are în repertoriu peste 100 cântece inter-pretate bilingv, serenade populare orășenești din zona Korcea din sud-estul Albaniei. Echipa de dansuri interpre-tează dansuri din nordul și din sudul Albaniei. De la o mică formație, s-a dezvoltat cu timpul un ansamblu și acest

lucru a fost posibil numai datorită Festivalului ProEtnica. Dacă n-ar fi fost Festivalul, poate nu am fi scotocit cu atâta dârzenie în zestrea de cântece, dansuri și costume ale ve-chilor familii albaneze din România.

ASOCIAȚIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMâNIA

Str. Dr. Ratiu, 10, sect.1, BucureștiTelefon: 021 012 09 94E-mail: office@crlr.ro

„Fiind cel mai amplu festival, și mai mult decât atât, o necestiate pentru organizațiile minorităților naționale, reluat anual, consi-derăm că evenimentul și-a atins deplin scopul pentru care a fost conceput și organizat. Promovarea culturii minoritare nu este realizată doar la nivel na-țional dar este și transmisă internațional, prin participarea cetățe-nilor străini la festival.

Ilustrând un model de conviețuire pașnică de-a lungul su-telor de ani, festivalul va reprezenta de fiecare data o sărbă-toare a minorităților naționale din România.

Scopul Comunitatii Rușilor Lipoveni din România (CRLR) este ace-la de uni eforturilor membrilor în apărarea și exercitarea dreptu-rilor, precum și pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea iden-tităţii etnice, lingvistice și culturale a rușilor lipoveni din România.

Organizația susține studiul limbii ruse materne și promovează cultura și tradițiile rusilor lipoveni din România prin diferite forme : festivaluri, mese rotunde, comunicări științifice, conferințe etc. Comunitate Rusilor Lipoveni din România a participat la fiecare ediție a festivalului și va participa și la următoarele.

COMuNITATEA RuȘILOR LIPOVENI DIN ROMâNIA

„Proiectul ProEtnica a reprezentat de la primele ediții un punct de reper la care se raportează ansamblurile.

Festivalul este etalonul prin care un ansamblu se poate mândri și poate afirma că ne reprezintă organizația la nivel național la cele mai înalte cote.

Evenimentul este un proiect de suflet pentru Comunitatea Rușilor Lipoveni, care a dat curs fiecărei invitații venite din partea inițiatorilor.”

De fiecare dată încercăm să participăm cu ansambluri reprezen-tative, foarte bine pregătite iar selectarea acestora este tratată cu maximă atenție. Posibilitatea de a instala un stand al orga-nizației este un motiv important pentru care suntem prezenți ediție de ediție, reușind să familiarizăm publicul prezent la festival cu informații și noțiuni despre cultura rușilor lipoveni din România.

Mai mult decât atât, organizarea vernisajului de pictură la această ultimă ediție a repezentat un bun motiv de promovare a tinerelor talente, ca Filipov Iuliana și Petrov Paul, ambii prezen-tând tablouri în cadrul expoziției de artă contemporană.

A mai fost prezent ansamblul „Ciubcik” format din elevi, stu-denți și adulți care îndrăgesc cântecul și dansul rusesc. Prin port și cântece ansamblul transpune în scenă povești captivante și dansuri tradiționale.”

„ Festivalul ProEtnica reprezintă pentru Asociația Macedonenilor din

România (AMR) un moment al recunoașterii, când alături de

reprezentanții celorlalte minorități naționale comunitatea macedoneană se simte împlinită.

Așteptăm cu mare nerăbdare evenimentul în fiecare an.

Pentru noi acest festival a devenit o tradiție pe care dorim să o cultivăm astfel încât și generațiile viitoare să beneficieze de frumusețea cunoaș-

terii unei societăți multietnice și multiculturale bogată în tradiții,

istorie și valori sociale perene inestimabile.”

ASOCIAȚIA MACEDONENILOR DIN ROMâNIA

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) are ca scop promovarea și protejarea identității lingvistice, culturale și religioase a minorității ucrainene din Ro-mânia.

Înființată în ianuarie 1989, UUR este structurată în 11 filiale și prezentă în zonele în care locuiesc grupuri compacte de etnici ucraineni, precum Bucovina,

București, sector 2, strada Thomas Masaryk, nr. 29Tel.: 021-2120922e-mail: asmacedonenilor@yahoo.com.sgtel: 0230520355

„Festivalul ProEtnica cel puțin la nivelul societății românești a dezvoltat un sentiment al acceptării necondiționate a minorităților istorice de pe aceste meleaguri și a scos la iveală efectul benefic multi-culturalismului românesc.”

Asociația Macedonenilor din România reprezintă etnicii mace-doneni din România, duce mai departe cultura, tradiția, limba maternă și menține viu spiritul macedonean pe acest teritoriu.

Scopul Asociației este să reprezinte public, să promoveze și să apere interesele și drepturile etniei macedonene din România. De asemenea, organizația are rolul de a apăra și lărgi drepturile individuale ale membrilor minoritătii macedonene din Româ-nia, precum și de a întări raporturile de colaborare româno-ma-cedonene.

Asociația Macedonenilor din România a participat la toate ediți-ile festivalului ProEtnica începând din anul 2001, prin: parade ale costumelor tradiționale, standuri de cărți, standuri cu preparate culinare, expoziții de artă plastică, expoziții de costume tradiți-onale, participarea la mese rotunde pe diferite teme referitoare la m inorități și rolul lor în sociatatea românească, participarea la editatrea Revistei Agora, participarea cu ansambluri folclorice care au interpretat cântece și dansuri tradiționale macedonene, acordarea unui sprijin organizatorilor prin membrii comunității care au activat voluntar la amenajarea și desfășurarea festivalu-lui pe întreaga sa durată.

În 2015 AMR a fost prezentă la ProEtnica cu formația artistică ”Sonțe” și un stand de prezentare.

Ansamblul de dansuri ”Sonțe” (Soarele) a fost înființat în anul 2002 iar membrii săi în marea lor majoritate sunt din localitățile Craiova, Urzicuța și Băilești.

Petrasuc Boreslaw StefanStr. Mihai Viteazu 27 720061 Suceava, jud. SUCEAVATel.: 0230522067uursv@yahoo.com

uNIuNEA uCRAINENILOR DIN ROMâNIA

Maramureș, Banat și Delta Dunării. Filiala din Suceava este una dintre cele mai active din țară. UUR desfășoa-ră activități culturale și folclorice pentru copii și adulți.

Uniunea Ucrainenilor din România a participat la ProEtnica 2015 cu formația de dans ,,Cervona Kale-na “ din localitatea Negostina, județul Suceava. An-samblul ,,Cervona Kalena” s-a înfiinţat în anul 2011

și a evoluat sub numele de ,,Nehostenka”. Din anul 2013 ansamblul își schimbă numele odată cu înființarea asociației, preluând numele asocia- ției de ,,Cervona Kalena”.

Are în componență 32 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani , elevi ai Şcolii Gimnaziale Negostina și al Colegiului Tehnic”Lațcu Vodă ” din Siret. Prin activitatea sa, ansamblul promovează dansul,tradiţia și obiceiurile minorităţii ucrainene.

Barth Irma, Str E.Teodoroiu 2545400 Sighisoara, jud. Mures Tel.: 0265-777 104barth_bobby@yahoo.comwww.rmdsz.ro

U d M R este cea mai mare or-ganizație etnică din România, reprezentată în Parlamentul Ro-mâniei prin deputați și senatori.

La nivel cultural UDMR este re-prezentată prin asociații de tea-tru si de dansuri populare și des-fașoară activități specifice etniei.

Ansamblurile de dans și teatru, ca și meșteșugurile populare sunt prezente la diferite festiva-luri din țară și străinătate.

Filiala Sighișoara a participat la ProEtnica 2015 cu expozițiile de pictură ale artiștilor Rareș Kere-kes și Zsolt Agoston, formația ar-tistică de dans popular „Kikerics” și un stand meșteșugăresc de ceramică.

uNIuNEA DEMOCRATĂ A MAGHIARILOR DIN ROMâNIA

Filiala Sighișoara

Str. Vasile Alecsandri Nr. 8 10693 București, Sector 1 Tel.: 021-3179873 uersediu@yahoo.comwww.uniunea-elena.ro

uNIuNEA ELENĂ DIN ROMâNIA

Uniunea Elenă din România (UER), fondată după decembrie 1989, este organizaţia minorităţii elene din

România, ai cărei membri sunt cetăţeni români de origine greacă și cărora li se alătură mulţi prieteni

români – filoeleni.

Ansamblul Asterakia (Steluțe) sau Asteria Junior al filialei elene București a fost infiin-țat în anul 2011, membrii săi fiind copii cu vărste cuprinse între 5 și 16 ani.

 Anul 2015 a fost prima participare a acestui ansamblu în cadrul festivalului Proetnica.

COMuNITATEA ELENĂ DIN BuCuREȘTI

„Prin formațiile sale artistice, a fost privilegiată să fie parte din acest proiect,

încă de la începuturile sale.”

„In timp, ne-am perfecționat continuu, iar ProEtnica, a devenit pentru Comunitatea noastră unul dintre cele mai importante repere ale manifestărilor artistice de peste an. Prin amploarea pe care a căpătat-o pe parcurs şi prin calitatea manifestărilor artistice promovate, Pro-Etnica a devenit cea mai importantă manifestare națio-nală a minorităților din România. Minoritățile au găsit aici locul potrivit în care să interacționeze, să se simtă libere în a expune porturi, tradiții şi obiceiuri, pe scurt, să învețe conviețuirea. ”

Comunitatea Elenă din Brașov este formată din ur-mași ai vechilor comercianți greci, trăitori în urbe, dar și din numeroși filo-eleni.

In momentul actual, Comunitatea Elenă din Brașov își propune să păstreze cât mai nedistorsionate dovezile prezenței grecilor în Brașov, păstrarea și perpetuarea tradițiilor și a limbii elene către generațiile următoare.

„Pentru Comunitatea Elenă Prahova, Festivalul ProEtnica a însemnat de fiecare dată un eveniment

mult așteptat și dorit de către toți dansatorii.

La ProEtnica am învățat că nimic nu se compară cu tradițiile fiecărei țări, cu frumusețea și

diversitatea costumelor.”

Comunitatea Elenă din BrașovMun.Brasov, str. George Baritiu nr.12Președinte Chiriac Lemonita

Comunitatea Elenă Prahova, Tel. 0244 524 200Florin- Ionut Ogica: 0726 378 807

COMuNITATEA ELENĂ DIN PRAHOVAScopul fundamental al Uniunii Elene este promo-varea, păstrarea și exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice și religioase a membrilor săi.

Pentru realizarea acestuia, Uniunea editează o revistă bilingvă „Speranţa” și alte publicaţii, orga-nizează cursuri și Olimpiada naţională de limbă elenă sub egida Ministerului Educaţiei; instruiește tineri în ansambluri artistice de muzică și dansuri, în toate filialele; iniţiază proiecte naţionale: „Festi-valul Elenismului din România”, „Dialog cu timpul și lumea”, „Tabere de învăţare și perfecţionare a dansurilor tradiţionale grecești”, „E vremea carna-valurilor”, „Pelerinaj în familia U.E.R. din România”.

Uniunea Elenă din România a participat la ProEt-nica 2015 cu formaţia artistică de dansuri popula-re grecești Artemis din Sulina, județul Tulcea. Înfiinţat în anul 1996, ansamblul are în compo-nenţa sa 18 tineri cu vârste cuprinse între 13 – 17 ani și este instruit și coordonat de d-na Roșca - Ne-ranzi Angelica.

Formația artistică „Efthimos” a participat, fără ex-cepție la toate edițiile ProEtnica, ansamblul cres-când și evoluând odată cu această manifestare prestigioasă.

În ultimii ani a fost prezent pe scenele ProEtnica și Grupu Vocal „Dyonisos”, precum și formațiile artis-tice ”Asteria” și ”Kyamata”.

Ansamblul ”Kyamata” a fost înființat în anul 2008 și are în repertoriul său dansuri din zona centrală a Greciei, din zona insulară, în special din Creta, iar din anul 2014 este primul și singurul ansamblu din România ce prezintă și dansuri din Cipru.

Festivalul ProEtnica a avut un rol im-portant în menținerea relațiilor de prietenie dintre minoritățile națio- nale și a demonstrat tuturor partici-panților / spectatorilor că indiferent de situație, minoritățile naționale pot forma o echipă.

Comunitatea Elenă Prahova participă de foarte mulți ani la acest festival cu un entuziasm pe măsură. Incercăm să adu-cem de fiecare dată ceva nou în fața publicului, dansuri din zone diferite sau costume diferite.

COMuNITATEA ELENĂ DIN BRAȘOV

Uniunea Sârbilor din România susține cultura și tradițiile sâr-bești, dar în același timp încearcă să întărească legăturile cu ro-mânii și celelalte minorităţi naţionale.

Așadar, multe din proiecte sunt gândite atât pentru publicul sârb, cât și pentru un publig mai larg, iar aici ne referim la partici-pare și la implicarea directă.

Dintre acțiunile desfășurate de Uniunea Sârbilor din România amintim:

Sărbătorirea Sfântului Sava, Festivalul Folclorului Sârbesc din România, Ziua Sfântului Vid, Zilele Schimbării la Față ale Sârbi-lor din România, Zilele Culturii Sârbe la Timișoara, Arad, Reșița, București; Festivalul corurilor bisericești, Festivalul de Teatru pen-tru copii din Belobreșca;Festivalul de folclor pentru copii - Venaț.

Uniunea Sârbilor din România a participat la ProEtnica 2015 cu formațiile artistice ”Tamburașii sârbești”și KUD ”Belobreska”, din județul Caraș Severin.

Ansamblul folcloric „Belobreșca„ din localitatea Belobreșca, judeţul Caraș-Severin, a fost înfiinţat între cele două războaie mondiale, iar astăzi funcţionează pe lângă Centrul Cultural Sâr-besc susţinut de Uniunea Sârbilor din România.

Ansamblul promovează dansuri populare sârbești din zona Cli-surii Dunării și din Serbia precum și dansuri românești din zona Banatului.

str. Mangalia nr.29 300188 TIMISOARA, jud. TimișTel. 0256-491754usr.ccp@gmail.comkontakt@savezsrba.rowww.savezsrba.ro

U.D.T.R.Str. Crisana nr. 44 900573 ConstantaTel: 0241/550903Fax: 0341/440274web: www.udtr.orgmail: udtr@turc.ro

uNIuNEA SâRBILOR DIN ROMâNIA

Uniunea democrată Turcă din România este o organizație apolitică ce aparține cetățenilor români de etnie turcă. Are ca obiectiv de bază exprimarea, protejarea și promovarea identității etno-culturale, lingvistice și religioase a membrilor săi.

Uniunea Democrata Turcă din România a participat la toate edițiile festivalului ProEt-nica, cu ansambluri folclorice, expoziții culi-nare, expoziți foto-documentare, standuri de carte, obiecte tradiționale.

În 2015 a fost prezent ansamblul de dans folcloric ”Delikanlilar”, dansuri care oglin-desc momente specifice din viaţa și des-tinul comunităţii turce dintr-o perspectivă istorică.

„Festivalul ProEtnica reprezintă continuitate, progres, dialog, socializare.

Pentru organizația noastră acest festival este un punct de reper în viața culturală, educațională, un moment

așteptat cu mare drag an de an.

Considerăm că este una dintre cele mai importante manifestări culturale interetnice ce se derulează în România.”

„Din păcate, din anumite considerente ce nu țin de colaborarea instituției noastre cu organizatorii festivalului, de câțiva ani nu ne-am mai implicat

activ la toate componentele festivalului. Ne dorim ca pe viitor, prin interme-diul Comisiei de tineret a UDTR, să participăm la mai multe componente.

ProEtnica este singurul festival intercultural care reușește să adune laolaltă reprezentanți ai tuturor minorităților naționale din România. Evenimentul

și-a atins de altfel scopul de a menține dialogul social prin promovarea cul-turii minorităților naționale și a comunicării interculturale în România.”

uNIuNEA DEMOCRATĂ TuRCĂ DIN ROMâNIA (uDTR)

COMuNITATEA ARMâNĂDIN ROMâNIA

e-mail: bucuresti_fara_armaneasca@yahoo.comwww.ctarm.org

Principala misiune a Societăţii culturale Aromâne este de a studia, promova și transmite vii-toarelor generaţii cultura tradiţională armânească sub toate formele ei, în ţară și în lume, precum și stimularea spiritului comunitar și promovarea identităţii armânești.

Pe de altă parte, urmărim asumarea responsabilităţii pentru păstrarea și exprimarea valorilor cul-turale armânești. Implicăm în acest proces autorităţile locale și centrale, societatea civilă și comuni-tatea armânească. Încurajarea și sprijinirea tinerilor pentru cunoașterea și continuarea tradiţiilor și includerea lor în circuitul de valori europene, în dialog cu celelalte culturi într-un climat de cunoaș-tere și toleranţa este un alt deziderat al asociaţiei noastre.

Asociația Societatea Culturală Aromână a participat la ProEtnica 2015 cu formaţia de dans ”Pilister-lu” din București. Ansamblul „Pilisterlu” este format din tineri armâni care iubesc muzica și dansu-rile tradiționale armânești.

Asociația comunitatea Armână din România a fost constituită în 1991.

Scopul organizației este păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii armânilor, în vederea facilitării contactelor umane și legăturilor cul-turale ale acestora, precum și promovarea valorilor lor spirituale, în contextul unei bune înțelegeri cu popoarele balcanice sau ale altor țări, în mijlocul cărora armânii trăiesc și își desfășoară activitatea.

De-a lungul anilor, organizația noastră a participat la 6 ediții ProEtnica.

In anul 2015 a participat cu formaţiile artistice „Boatsea a Pindului” (cor de oameni în vârstă, ce interpretează cântece specifice armânilor), „Via Balkanica” (grup ce interpretează cântece specifice armânilor, în-tr-o manieră tradițională, utilizând instrumente specifice) cu recitalul Florentinei Costea și „Vanghilozmo Group”.

Alte organizații etnoculturale

„Suntem prezenți în acest festival încă de la primele ediții, astfel că putem spune că ne este foarte drag și foarte apropiat sufletelor noastre.”

„Considerăm că ProEtnica reprezintă un excelent exemplu de promovare a dialogului intercultural, de exprimare a

frumuseții specificului fiecărei comunități etnice. Diferențele ne evidențiază mai clar în raport cu ceilalți,

însă în același timp contribuie și la conturarea bogăției de „culoare“ la nivel național.

Prin cunoașterea și conștientizarea acestor diferențe, se ajunge la un alt grad, superior, de înțelegere a „celuilalt“

și în final, la mult dorita armonie socială.

Prin participarea la ProEtnica, activitățile noastre din domeniul cultural au devenit mai vizibile atât în cadrul comunității pe care o reprezentăm, cât și în rândul membrilor altor comunități.

Astfel, am putut transmite și câte ceva din ceea ce ne definește: limba, portul, muzica tradițională.”

ASOCIAȚIA SOCIETATEA CuLTuRALĂ AROMâNĂ

Maria CucliciuStr. Vasile Lascăr 26-2820501 București, jud. Bucuresticucliciu.maria@yahoo.comwww.aromanii.ro

Organizația noastră promovează educația interculturală, iar participarea la evenimentele cultural- științifice se înscrie în aria noastră de activitate. A fi gazda acestor evenimente este o onoare și totodată dă vizibilitate organizației noastre.

Cunoașterea reciprocă a diferitelor comunități este esențială în procesul de ac-ceptare a diversității, iar la ProEtnica a fost un bun un prilej de a cunoaște culturi diferite, de a învăța cântecele și dansurile lor, astfel că ne-am bucurat împreună de moștenirea culturală, bogată în diversitate din țara noastră.

Asociaţia Divers (www.divers.org.ro) promovează, începând din anul 2007, cunoaș-terea și respectarea diversităţii / alterităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, fizice, de gen în societate și militează pentru apărarea drepturilor omului, a valorilor democra-tice, non-violenţei și a cetăţeniei active. Asociaţia depune eforturi în vederea realizării unei societăţi incluzive interculturale bazate pe respectarea valorilor comune ale Uni-unii Europene și valorificarea diversităţii existente în societate. În acest sens Asociaţia DIVERS derulează proiecte specifice cu durată determinată și programe multianuale, în care se încadrează și ProEtnica.

La acest festival am participat cel puțin la ultimele 5 ediții contribuind sub diferite

Organizații sociale

Koreck Mariastr. Avram Iancu 29540089 Târgu Mureș jud. MureșTel.: 0265-311727office@divers.org.rowww.divers.org.ro

forme, aducând protagonișt romi și maghiari pe scenă, aplicând chestionare și partici-pând la evenimentele cultural-științifice. În 2015, Asociația Divers a coodonat programul științiico-cultural, iar un reprezentant al său a susținut prelegerea ”Rolul Interculturalității în Comunitățile multiculturale”.

De asemenea, Asociația a organizat prelegerile ”Destine de castel”, prezentată de Haller Béla și ”Comunitatea Armeană din Transilvania între trecut, prezent și viitor”, de Puskás Attila.

Teatru Forum este un instrument de intervenție socială, o repetiție în grup pentru realitate.

Scopul lui este încurajarea audienței să ia atitudine, intervenind di-rect în timpul piesei, cu privire la situația de opresiune prezentată. Această formă de teatru este folosită pentru a ilustra situații și mo-dalități de combatere a opresiunilor, indiferent de forma lor de ma-nifestare. A fost dezvoltată ca formă de exprimare a unei noi reali-tăți, bazându-se pe interactivitatea dintre spectatorul ce înlocuiește actorul și atitudinea noului personaj creat .

Notiunile teoretice de Teatru Forum au fost puse-n practică por-nind de la întâmplări reale, prin folosirea unor schițe de scenariu.

Unul dintre primele lucruri pe care tinerii le-au învățat a fost ca nu există raspunsuri “corecte”. Accentul este pus pe experiența per-sonală, pe exemplificare, pe improvizație, pe regulile asumate de întreaga echipă și pe discuțiile și întrebările aferente exercițiilor. În urma derulării atelierelor de lucru, participanții au dobândit și con-

Teatru Forum

ASOCIAȚIA DIVERS

Ediția din 2015 a festivalului a avut o secțiune nouă în program și anume atelierele de Teatru Forum cu o durată de trei luni.

În număr de patru, aceste ateliere au constat în întâlniri săptămâ-nale cu tineri de etnie romă, din patru sate din jurul Sighișoarei (Al-bești, Daneș, Seleuș și Boiu). Fiecare atelier a dezbătut una din ur-mătoarele teme: traficul de persoane, rasismul, violenţa împotriva femeilor și hârţuirea sexuală.

știentizat competențe din sfera comunicării, relaționării, creativității, a luării deciziilor, a auto-evaluării și din sfera lucrului în echipa, com-petențe atât de necesare în formarea tinerilor de astăzi.

În timpul festivalului, tinerii formați în cadrul acestor ateliere au participat la manifestări interactive cu publicul, cu rol în atingerea obiectivului general al proiectului - contribuiția la pacea interetnică în societate, dar și a obiectivelor specifice - rezolvarea problemelor sociale, prin instrumente culturale, și promovarea dialogului inter-cultural.

Program științifico-culturalProEtnica a avut și o secțiune în care comunitățile etnice au bene-ficiat de un spațiu public de dezbatere pe teme legate de istoria și cultura lor pe aceste meleaguri.

Astfel reprezentanții organizațiilor minorităților naționale împre-ună cu alte organizații non-guvernamentale și Academia Română au organizat mese rotunde, conferințe, prelegeri, lansări de carte.

Despre o ”identitate plurală”, cultural armeană și politică, existențială, maghiară în Transilvania a vorbit Dr. Puskás Attila, președintele Asociați-ei Maghiarilor Armeni din Transilvania și al Asociației Armeano-maghiare din Târgu Mureș în cadrul prelegerii ”Comunitatea armeană din Tran-sil-vania între trecut, prezent și viitor”.

Importanța stopării ideilor neofasciște prin rememorarea ororilor din lagărele naziste a fost evocată de ing. Paul Schwartz, președinte al Comu-nității Evreilor din București și vicepreședinte al F.C.E.R în prezentarea cu titlul ”Marșul amintirii din Braunschweig, 3 mai 2015”.

Prof. dr. Ştefan Cazimir Despre a susținut prelegerea ”George Călinescu și scriitorii evrei din România”, în care a evidențiat contribuția scriitorilor de origine evreiască la literatura română și curajul marelui critic George Călinescu de a-i introduce în ”Istoria literaturii române de la origini până în prezent” .

În prezentarea ”Importanța interculturalității în comunitățile multi-culturale”, Koreck Maria a susținut că diversitatea este o provocare și în același timp și o oportunitate, care poate avea efecte pozitive, dar și ne-gative. Noua realitate este că societățile, sub influența globalizării devin tot mai multiculturale. În acest context avem nevoie de o viziune pentru viitorul societății în care oamenii să fie capabili să trăiască în spații comu-ne. Interculturalismul este de fapt o dezbatere orientată spre viitor care va fi provocatoare, dar va crea o societate mai justă și un concept modern al diferenței în care vom învăța să trăim împreună.

În prelegerea intitulată ”Destine de castel”, Haller Béla a prezentat prin imagini istoria arhitecturii castelelor, în special a celor din Transil-vania, dar și starea actuală a acestora. ”Castelul a fost în centrul satului la propriu și la figurat și are șanse de a reveni, e drept printr-un proces anevoios. Urmașii acelora care au fost forțați să părăsească castele din Transilvania revin și sub diferite forme reiau în contextul contemporan modul de viață al bunicilor.”

”Romii în cultura săsească în secolele al XVIII - al XIX-lea” editat de ISPMN, în care autorul Ma-rian Zăloagă observă cum un grup elitist, sașii, se raportează la o altă categorie, romii, ”plasată în afara sau la marginea civilizației de celelalte grupuri transilvane”.

Eva Galambos a prezentat două lucrări impor-tante editate de editura Hasefer: ”Geneza an-tisemitismului”, de Jules Isaac, care abordează problema antisemitismului până în anul 1000, când toate prejudecățile împotriva evreilor erau deja fixate și există și astăzi.

”Psihologia negativă. Antisemitismul” de Diana Medan, cuprinde o analiză a felului cum se naște antisemitismul, ”o fobie ce ar trebui tratată de psihiatri”.

Diana Medan oferă o notă pozitivă în fi-nalul cărții: ” Orice via negativa presupu-ne însă existența unei căi pozitive, a unei alternative; așadar,o speranță. Depinde de fiecare în parte și de noi toți să construim și să ne construim o lume mai bună...”

Festivalul Intercultural Proetnica a găzduit și trei lansări de carte:

Standuri și expoziții

Artiștii contemporani din rândul minorităţilor naționale și-au expus operele din aria artelor plastice la Centrul Naţional de Informare Tu-ristică. Expoziţia comună a celor 10 artiști participanți a abordat te-matica vieții sociale, tratată prin prisma identităţii etnice a artiștilor contemporani.

Totodată, fiecare organizaţie a participat cu un stand în aer liber de prezentare sau meșteșugăresc, de carte, reviste sau specialităţi culinare, montat în Piaţa Muzeului și strada Muzeului.

Zilnic între orele 22:00 – 23:00 au avut loc 4 concerte, susținute de formaţii cu specific etnocultural, care au încheiat fiecare zi de festival.

Au urcat pe scenă muzicieni profesioniști cu un repertoriu contemporan influenţat de cultura minorităţilor.

21 AuGuST: ZuRALIA ORCHESTRA

23 AuGuST :SZEMPöL OFFCHESTRA

20 AuGuST: FANFARA DIN COZMEȘTI Cu YNA CHIRIAC22 august : Ricky Dandel

Recitaluri

Reflectarea în presă Festivalul intercultural ProEtnica s-a bu-curat de o largă acoperire mediatică, la nivel local, național, precum și în presa comuni-tăţilor etnice participante. Un număr de 14 ziare, 10 posturi de radio și 2 televiziuni au difuzat peste 100 de știri, reportaje, intervi-uri pe parcursul, precum și după desfășura-rea evenimentului.

Unul dintre partenerii media importanți, Te-leviziunea Română (TVR 1) a realizat o ediție specială de 75 de minute dedicată Festiva-lului, în emisiunea ”Convieţuiri”, în data de 26 august 2015 (orele 15.30-17:15). Comuni-catele de presă referitoare la eveniment au fost preluate în mare parte de media loca-lă și națională. În plus, Radio România, prin postul Antena Satelor, a realizat un duplex București (Muzeul Satului) – Sighișoara în cadrul unei ediții speciale dedicate festiva-lului ProEtnica.

Jurnaliștii au remarcat buna organizare a evenimentului, dar mai ales intenția și reu-șita organizatorilor de a asigura un cadru de exprimare, prin intermediul culturii, pentru toate minoritățile naționale din România. Materialele apărute în presă au făcut cu-noscută publicului larg contribuţia comu-nităţilor etnice la viaţa culturală și socială a României, la promovarea înţelegerii multi-culturale.

Campania de promovare a transferat mesa-jul festivalului la peste 100.000 de telespec-tatori, radio-ascultători, cititori de ziare și reviste și utilizatori de internet.

””Imaginați-vă, se spune Grecia și nimeni nu se gândește la politică. Se spune ”populația romă” și nimeni nu face aluzie la probleme de integrare. Chiar și turcii și tătarii sunt bineveniți în fosta cetate săsească.

Tineri și bătrâni din toate etniile se prind deîndată de mână și joacă amuzați o horă. Utopie? O iluzie frumoasă? Nicidecum !Timp de patru zile experimen-tăm o lume fără granițe : pereții interiori cad, cei exteriori se deschid. Sighi-șoara devine o cetate de sărbătoare pentru toată lumea. În timpul festivalului interetnic ProEtnica celebrăm o lume așa cum ne-o dorim pentru viitor……

Mesajul Festivalului cu atmosfera lui vesel colorată și multiculturală merge to-tuși dincolo de componenta artistică. Scopul principal al evenimentului inter-cultural este să aducă o contribuție la promovarea și menținerea păcii, potrivit lui Volker Reiter. „O picătură de apă pe o piatră încinsă?” adaugă el îngândurat. Totuși, și oceanul este compus din picături. De ce n-ar fi și ProEtnica? ”Îmi doresc să putem primi în noi un pic din sufletul celuilalt popor, pentru ca acesta să ne îmbogățească, iar noi cu timpul să nu mai fim oamenii care am fost”.

Spicuind din materialele apărute înainte și pe durata desfășurării ”ProEtnica”, iată câteva aprecieri:

Festivalul a fost promovat și cu ajutorul partenerilor media :

Televiziuni: Televiziunea Română, Târnava TV.

Presa scrisă: gandul.info, România Liberă, Academia Caţavencu, Casa mea, Observato-rul Cultural, Allgemeine Deutsche Zeitung, Hermannstädter Zeitung, AJSMER Europa 21, Zi de zi, Ziarul de Mureș, Transilvania Bu-siness, Punctul, Jurnalul Sighișoara Reporter, Sighișoara freelance Reporter.

Radio: România Actualităţi, România Inter-naţional, România Cultural, Radio România Târgu Mureș, Radion SON.

Portaluri online: Dor de duca, Port.ro.

” Fără ghinion la ediția a 13-a a ProEtnica Acesta nu este doar un eveniment cultual, ci şi o bună oca-zie de a cunoaşte minoritățile țării. Și nu doar pe acelea mari, cunoscute prin activitățile lor, mai mult sau mai puțin numeroase, ci şi pe acele minori-tăți naționale care sunt mai puțin vizibile. În asta a constat succesul ProEtnica din acest an, când au venit aproape 850 de participanți.”

”Sufletul festivalului, Volker Reiter, a declarat cu acest prilej, că Proetnica constituie, în fiecare an, o metodă artistică de promovare a dialogului interetnic, în con-cordanță cu Convenția-cadru pentru protecția minori-tăților naționale a Consiliului Europei.

„Toată țara va fi prezentă în Sighişoara”, a spus Volker Reiter, potrivit căruia participanții vin de la Sulina la Timişoara sau Maramureş.

La rândul său, prefectul județului Mureş, Lucian Goga, a declarat că este un adept al multiculturalismului şi, pentru că este sighişorean, are un motiv în plus de bu-curie că în vechiul burg săsesc are loc, şi în acest an, Festivalul Proetnica. Consider că toate minoritățile din România au dreptul să-şi promoveze tradițiile, iar Festivalul Proetnica constituie un bun moment pentru aceasta. (...)

Minoritățile au posibilitatea să arate ce au mai bun, a spus prefectul, subliniind că vechiul burg al Sighişoa-rei a devenit un spațiu pentru dialogul multicultural şi urându-le succes organizatorilor.”

”Joi debutează ProEtnica 2015 - patru zile de frumos şi culoare în Cetatea Sighişoara.

Cetatea Sighişoarei devine începând de joi 20 august 2015 , timp de patru zile, o nestemată, un caleidoscop de fru-mos şi culoare. Festivalul reprezintă un instrument preţi-os de promovare al minorităţilor etnice din România, de exprimare, păstrare şi dezvoltare a acestora, contribuind la realizarea unui climat de toleranţă şi dialog , un instru-ment de păstrare a păcii interetnice în societate.”

„În contextul în care la nivel mondial apar multe conflicte interetnice, un eveniment cultural organizat la Sighişoara încearcă să se poziționeze într-un instrument de păstrare a păcii interetnice prin oferirea cadrului de exprimare. Este vorba despre festivalul ProEtnica, la care vor participa pes-te 800 de reprezentanți ai tuturor minorităților etnice din România”.

”Festivalul intercultural ProEtnica, aflat în acest an la a 13-a ediție, a reprezentat de-a lungul anilor o modalita-te de reinventare pentru minoritățile naționale, astfel că multe etnii şi-au descoperit prin intermediul manifestării tradițiile, în timp ce altele au înființat ansambluri noi. Pre-şedintele ProEtnica, Volker Reiter a spus că acesta este un fenomen interesant şi a subliniat că există minorități care n-au lipsit de la nicio ediție a festivalului”.

Impresii

La deschiderea Festivalului au participat Lucian Goga, prefectul

județului Mureș, Irina Marin Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Carol König, consilier în

Ministerul Culturii, Cornelia Predoiu, reprezentantul Unității de

Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, Ionel Gavrilă, viceprimarul

municipiului Sighișoara, Volker Reiter, directorul ibz, și

Teodora Drăgoi Pop, moderator din partea TVR.

Ideea de a se realiza un festival anual interetnic la care să poată participa toate minoritățile naționale din România a fost și este de un interes deosebit atât pentru minoritățile naționale, cât și pentru Ministerul Culturii sau alte instituții de profil din țara noastră.

Proiectul a fost permanent în atenția Ministerului Culturii, deoarece se înscrie în cadrul strategiei acestei instituții privind promovarea și asigurarea unui sprijin lo-gistic, material și de specialitate pentru salvarea, păstrarea, conservarea, punerea în valoare, dezvoltarea și exprimarea identitătii etnice, culturale, lingvistice și reli-gioase a minoritătilor naționale. Instituția pe care o reprezint promovează de ase-menea spiritul de tolerantă și dialog intercultural, respectul reciproc, înțelegerea și cooperarea, atât cu populația majoritară, cât și cu toate celelalte minorităti care

trăiesc pe teritoriul României, indiferent de identitatea lor etnică, culturală, lingvistică sau religioasă.

Din acest motiv, Ministerul Culturii a sprijinit atât logistic cât și financiar acest festival. Faptul că s-a putut înfăptui un astfel de eveniment cultural, ajugandu-se în prezent la cea de-a 13-a ediție, dovedește succesul de care s-a bucurat pe plan național, cu eco-uri și pe plan internațional. Trebuie desigur precizat rolul important pe care l-a avut conducerea tuturor organizațiilor minorităților naționale din țara noastră și, la început, sprijinul primit din partea Ambasadei Germaniei din România și a Institutului pentru Relații Externe a Germaniei.

Așa cum am menționat la început, noi credem că proiectul și-a atins scopul propus, dovedindu-se în fiecare ediție mult mai bine organizat, cu o prezența din ce în ce mai nu-meroasă, cu spectacole și alte activități cultural-științifice de un înalt nivel profesional. Instituția noastră, prin reprezentanții săi, a fost prezentă la toate edițiile desfășurate până azi.

MINISTERuL CuLTuRII

Blvd.Unirii nr.22Sector 3, Bucureștiwww.cultura.ro

Festivalul ProEtnica a fost încă de la prima ediție un spațiu de întâlnire și de exprimare a minorităților naționale din România, devenind cu timpul cel mai impor-tant și deschis eveniment de acest gen în peisajul societății democratice de după 1989. Conform multor aprecieri, festivalul a devenit prin amploare, autenticitate, creativitate un reper cultural nu numai pe plan național, ci și regional. Dacă la pri-mele ediții Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) s-a implicat în special ca facilitator al participării tuturor organizațiilor Consiliului Minorităților Naționale la festival, ulterior departamentul a devenit partener în proiect și finanțator.

Convins de faptul că promovarea comunicării și dialogului între toate grupurile et-nice tradiționale din România constituie cea mai bună armă împotriva tensiunilor și neînțelegerilor, Departamentul pentru Relații Interetnice a susținut încă de la în-ceput acest proiect. ProEtnica a permis nu numai exprimarea pe scenă a culturii specifice fiecărei minorități, ci și crearea unui spațiu al comunicării și dialogului în-tre limbile și culturile minorităților din România. Prin intercunoaștere, comunicare și dialog, festivalul a reușit să contribuie la pacea socială și la crearea unui spirit de

www.dri.gov.roTelefon Secretariat : 021 231 44 24 Fax : 021 236 05 95e-mail: cabinet@dri.gov.ro

Pentru Academia Română, festivalul ProEtnica reprezintă proba peremptorie, prac-tică, legată de politica originală, unică în Europa - pentru o țară cu 20 de minorități - de tratament egal și nepărtinitor adresat acestora de autoritățile statului român. De altfel, nu cunoaștem existența vreunui festival asemănător în alt stat membru al UE sau pe mapamond.

ProEtnica nu numai că și-a atins scopul enunțat mai sus, dar este o manifestare model pentru viața minorităților dintr-o țară la începutul secolului al XXI-lea, care trebuie pro-movată și susținută mai mult, chiar și de autoritățile europene.

Academia Română este cel mai înalt for știinţific și cultural al României, care reunește personalităţi marcante din ţară și din străinătate din toate domeniile știinţei, artei și literaturii. În prezent Academia Română îndeplinește trei roluri majore: este for de con-sacrare, pilon important al cercetării din România și este un participant activ în viaţa societăţii.

www.academiaromana.ro

parteneriat și conlucrare între toate comunitățile.

Mai mult decât atât, prin pluralitatea și consistența dialogului și evidențierea valorilor comune, ProEtnica a reușit să readucă în atenția întregii țări vechile tradiții de înțelegere și toleranță specifice Transilvaniei.

„În opinia DRI, ProEtnica și centrul vechi al orașului Sighișoara sunt în continuare forul predilect de întâlnire al tuturor grupurilor

etnice tradiționale din România și un exemplu valoros de bună practică în domeniul relațiilor interetnice.”

Departamentul pentru Relații Interetnice este structura specializată a Guvernului Româ-niei care promovează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale tradițio-nale și dialogul intercultural, contribuind la un management eficient al diversității etno- culturale, la cultivarea valorilor comune și la întărirea coeziunii în societatea actuală.

Cu excepția câtorva ediții, DRI a susținut Festivalul ProEtnica fie ca facilitator instituțional, fie ca finanțator prin oferirea de fonduri nerambursabile, fie ca partener în proiect.

ACADEMIA ROMâNĂ

ASOCIAȚIA JuRNALIȘTILOR ȘI SCRIITORILOR MINORITĂȚILOR ETNICE DIN ROMâNIA „EuROPA 21“

Festivalul ProEtnica reprezintă un reper cultural național. Pentru mine personal el are anvergura, la alte dimensiuni desigur, a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și a Festivalului Internațional George Enescu din București.

Participarea ca partener media la Festivalul ProEtnica a adus un plus de vizibilitate Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21“, dar și un schimb benefic de bune practici și de inițiere a unor proiecte comune de colaborare.

Apreciez că ProEtnica a adus mai aproape cultura și tradițiile nu numai față de români, ci și față de minorități în sine, care au astfel prilejul să stea împreună câteva zile în Sighișoara, să-și urmărească reciproc spec-tacolele, să schimbe impresii și chiar să antameze colaborări pe plan ar-tistic. Păstrând, de asemenea, obiectivitatea și legitimitatea, pot afirma că, fiind împreună, etnici și majoritari, au ocazia să se cunoască, dincolo de diferențele ori diferendele culturale și religioase. Iar o mai bună cu-noaștere aduce cu sine și o mai bună înțelegere și stimă.

Zeci de experiențe ale lumii întregi atestă faptul că, în ciuda afirmării exprese a tuturor principiilor de toleranță, spirit comunitar, dialog inter-cultural, vor exista întotdeauna prejudecăți și stereotipii. Unele manifes-te, altele în surdină. Ca urmare, Festivalul ProEtnica de la Sighișoara este unul din acele evenimente care egalează asperitățile, făcând să strălu-cească umanismul cu toate valorile sale pozitive. Parafrazând o expresie celebră, la Sighișoara, „când muzele vorbesc, armele tac“.

AJSMER „Europa 21“ Maria Dobrescu, președinteTel.0741.117.899e-mail : mariaoprea21@yahoo.com

ProEtnica este o oportunitate pentru informarea ascultătorilor privind cunoașterea, înțelegerea tradițiilor, obiceiurilor, nevoilor, aspirațiilor concetățenilor de altă etnie, pentru găsirea elemente-lor care ne apropie și eliminarea celor care ne pot despărți.

Pentru Radio Tg.Mureș este o provocare cuprinderea în emisiunile noastre a tuturor valorilor pro-movate de Dvs.

Prin faptul ca promovaţi toleranţa, cultura specifică minorităţilor naţionale, dialogul și mai ales, modul pe care l-aţi ales pentru transmiterea acestor valori, aveţi un rol deosebit de important. Sprijinul acordat de Radio Tg.Mureș în promovarea unui astfel de eveniment, ajută la atingerea scopului dvs.

Sorina Buzatu - voluntar ifaAlexandru Modoi - asistent director ibzVolker Reiter - coordonator

PHOTO, GRAFIC DESIGN & PRINT by Pilu

REALIZATORI CATALOG

Având în vedere că atât firma, SC Timișoreni SRL, cât și noi ca indivizi aparținem unui spațiu intercultural -zona Banatului- nu putem fi decât încântați să sus-ținem interculturalitatea. Roportal.ro susține eveni-mentele care îmbogățesc spațiul cultural românesc.

Orice fel de acțiune care încurajează conviețuirea /conlucrarea mai multor minorități în același spațiu este binevenită. Credem că festivalul, prin acțiunile întreprinse, și-a atins scopul.

Festivalul ProEtnica reprezintă o sursă de informare pentru citi-torii săptămânalului „Jurnalul Sighișoara Reporter” și posibilitatea de a prezenta ceva inedit pentru telespectatorii postului „Târnava TV Sighișoara”.

In Sighișoara nu au fost decât poate izolat incidente interetnice, cel puțin în ultimii 40 de ani, iar Festivalul nu a făcut decât să întă-rească aceste relații interetnice. Probabil că turiștii au învățat ceea ce sighisorenii știau deja.

Interesul participantiilor la edițiile precedente ale Festivalului Proetnica a mărit considerabil numărul vizitatorilor pe site-ul infosighisoara.ro. Acestă manifestare și-a atins scopul, prin pro-movarea culturii minorităților naționale. Feli-cităm echipa organizatoare.

Încă de la creearea sa, SFR a participat printr-un parteneriat media la promovarea Festivalului ProEtnica, prin realizarea de dife-rite materiale jurnalistice.

Pe site-ul nostru se găsesc în continuare aceste materiale: galerii media sau filmulețe youtube. Anul acesta, spre deosebire de alți ani, la promovarea evenimentului au luat par-te toți membrii proiectului nostru.

Promovarea artei ca formă de comunicare și înțelegere este ceea ce Proetnica a făcut încă de la începuturile ei. Prin mediatizare mino-rităților, a obiceiurilor și a intercomunicarii în-tre conviețuitori acest festival a contribuit la promovarea păcii intercomunitare.

Asociatia Ospiciul de Presa / Sighisora Freelance ReporterFax: 0365 – 816 774e-mail: redactia@sighisoara-freelance.ro