În romÂnia - advantageaustria.org · mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, mecanic de mecanică...

ŞCOLI PROFESIONALE

ÎN ROMÂNIA

– BUCUREŞTI -

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA

- BUCUREŞTI -

Învăţământul profesional şi tehnic capătă noi valenţe în condiţiile impuse de reforma de deschidere europeană.

Două din cele trei ţinte prevăzute în „Strategia Europeană Orizont 2020” se referă la sistemele de învăţământ :

Creşterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

Creşterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA - BUCUREŞTI -

În România, educaţia reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a ţării prin contribuţia sa esenţială la modelarea multidimensională şi anticipativă a capitalului uman.

În „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a

României - Orizonturi 2013-2020-2030”, sunt precizate

obiective care privesc Educaţia şi formarea profesională.

I. Evoluţia şcolii profesionale până în anul 1990

II. Evoluţia şcolii profesionale în perioada 1990 – 2012

III. Perspective ale şcolii profesionale

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA - BUCUREŞTI -


învăţământului profesional

Unităţi

şcolare

1950/

1951

1960/

1961

1970/

1971

1980/

1981

1985/

1986

1989/

1990

Şcoli

profesionale 546 519 403 603 753 798

Licee 343 587 831 971 981 981


0

200

400

600

800

1000

1950/

1951

1960/

1961

1970/

1971

1980/

1981

1985/

1986

1989/

1990

Şcoala profesională

Licee


Înainte de 1990 şi câţiva ani după, a existat o şcoală profesională eficientă şi normală:

● aceasta funcţiona pe lângă întreprinderi în care elevii îşi

desfăşurau pregătirea practică;

● elevii beneficiau de contracte de

şcolarizare cu asigurarea

locurilor de muncă;

● bursele de şcolarizare acopereau

cheltuielile de masă, cazare şi

echipamentul de protecţie.


Schimbările din mediul economic şi de pe piaţa forţei de muncă, cum ar fi:

dezindustrializarea - dispariţia marilor platforme industriale bucureştene (23 August, Republica, I.M.G.B., I.M.U.C., UREMOAS, CESAROM etc.);

privatizarea multor unităţi economice;

disponibilizarea unui număr mare de muncitori;

angajarea unui număr mic de muncitori tineri;

dispariţia contractelor de şcolarizare,

au condus la declinul învăţământului profesional.


Învăţământul profesional cuprindea:

1990 – 2003 - Şcoala profesională - durata de 3 ani ;

- Şcoala de ucenici/ complementară

- durata de 2 ani.

• Planurile cadru cuprindeau, discipline de cultură generală, cultură de specialitate şi 2-3 zile (a câte 6 ore/zi) de instruire practică realizată la agentul economic sau în atelierele şcolii.

• Finalizare cu examen de absolvire nivel 1, respectiv nivel 2.

• În Bucureşti au existat 43 licee tehnologice/ grupuri şcolare în care se realiza pregătirea şi prin şcoală profesională.


Prin Proiectul Phare VET RO 9405 – program de

modernizare a învăţământului profesional şi tehnic, s-a

realizat:

modernizarea bazei materiale, specifică domeniului

principal de pregătire pentru 10 unităţi şcolare din

Municipiul Bucureşti;

pregătirea în meserii cuprinse în 19 familii ocupaţionale;

examenul de absolvire - la nivel naţional care cuprindea 3

probe : probă practică, probă scrisă, susţinerea

proiectului.


Utilizarea bazei materiale din Programul PHARE :

se realizează pregătirea elevilor şi microproducţie

(Colegiul Tehnic “Dumitru Moţoc”, Colegiul Economic

“Viilor”, Colegiul Tehnic “Media”);

pregătirea elevilor, a adulţilor prin proiecte POSDRU sau

prin cursuri de calificare organizate ca centre de formare

a adulţilor (Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” );

transformarea în liceu teoretic (Liceul Teoretic “Nichita

Stănescu”).


2003 – 2011- Şcoala de arte şi meserii (SAM) - Bucureşti

- durata 2 ani;

- pregătirea în 17 domenii, 47 calificări profesionale;

- examen de certificare a competenţelor profesionale nivel 1

0

2000

4000

6000

8000

10000

2002-

2003

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

Total elevi cuprinşi în clasa aIX-a Şcoala profesională

Nr. elevi cuprinşi în Şcoala dearte şi meserii

2005 - 2012 - Anul de completare

- durata 1 an;

- pregătirea în 132 de calificări profesionale;

- examen de certificare a competenţelor profesionale nivel 2.

După Anul de completare absolvenţii optau pentru:

- continuarea studiilor în ciclul superior al liceului;

- inserţie pe piaţa muncii.


Anul de completare / zi - în municipiul Bucureşti

An şcolar 2008 / 2009 2009 / 2010 2010 / 2011

Clase / Elevi Nr.

clase

Nr.

elevi

Nr.

clase

Nr.

elevi

Nr.

clase

Nr.

elevi

An de

completare 94 2007 121 2908 71 1699

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2008/2009 2009/2010 2010/2011

Clase / elevi


2011 – 2012 - Stagii de pregătire practică

- durata 6 luni la agent economic (3 zile/săptămână)

- examen de certificare a competenţelor profesionale

nivel 2 După Stagiile de pregătire practică absolvenţii pot opta

pentru:

- continuarea studiilor în ciclul superior al liceului;


În Municipiul Bucureşti această formă de învăţământ se

desfăşoară la Şcoala Profesională Specială nr. 2 şi Şcoala

Profesională Specială nr. 3.


2012 – 2013 – Învăţământ profesional de 2 ani

- durata 2 ani

- în Bucureşti - 12 unităţi de învăţământ /12 clase,

- calificările profesionale :

mecanic auto,

tinichigiu vopsitor auto,

mecanic de mecanică fină,

bucătar,

brutar - patiser -preparator produse

făinoase,

preparator produse din carne şi

peşte,

electronist reţele de telecomunicaţii,

apicultor- sericicultor.


2012 – 2013 – Învăţământ profesional de 2 ani

- contract de pregătire practică între

unitatea de învăţământ, operatorul

economic şi elevul sau părintele /

tutorele legal;

- susţinere financiară (200 lei/lună)

prin H.G. 1062/ 30.10.2012;

- examen de certificare a calificării

profesionale;

- continuarea studiilor în ciclul superior

al liceului;



Pentru anul şcolar 2013 – 2014, în Municipiul Bucureşti sunt

propuse 26 clase de învăţământ profesional, având calificările

profesionale:

mecanic auto ( 4 clase);

sudor (4 clase);

tinichigiu vopsitor auto (1,5 clase);

strungar (1,5 clase);

instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze (1 clasă);

electronist aparate şi echipamente (1 clasă);

electronist reţele de telecomunicaţii (1 clasă);

confecţioner tâmplărie aluminiu, mase plastice (1 clasă);

ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1 clasă)

preparator produse din carne (1 clasă) etc.

Proiecte şi programe

Multe unităţi şcolare sunt implicate în derularea proiectelor finanţate din

fondul social european pe domeniul de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală, la

viaţa activă", pe care se finanţează stagiile de pregătire practică pentru elevi.

În Municipiul Bucureşti sunt în implementare astfel de proiecte la care

aplicanţi sunt ISMB, CNDIPT, ISJ Prahova şi unităţi şcolare (Colegiul Tehnic

“Carol I”, Colegiul UCECOM “Spiru Haret”, Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu”).

Proiectele în care sunt implicate unităţi şcolare din ÎPT pentru stagii de

practică:

“Pregătiţi pentru piaţa muncii” – pentru calificări profesionale din

domeniile: mecanică, electric, construcţii;

"Competenţe pentru o piaţă a muncii competitivă în context european"

pentru calificări profesionale din domeniile comerţ, turism, industrie

alimentară, agricultură;

„Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele

parteneriale” are ca obiectiv dezvoltarea şi consolidarea de reţele

parteneriale pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării în

învăţământul profesional.

Concurs de proiecte vizita de studiu în

Italia Noiembrie 2012

Implicaţiile activităţilor desfăşurate asupra dezvoltării

profesionale

• Lărgirea orizontului cultural şi profesional;

• Dobândirea unei experienţe în medii noi de lucru;

• Obţinerea unei calificări cu posibilitatea angajării;

• Creşterea interesului pentru disciplinele tehnice şi

continuarea studiilor în domeniu la nivel universitar

sau postliceal.

III. Perspectiva şcolii profesionale

Planificarea strategică a ofertei educaţionale din

învăţământul profesional utilizează următoarele documente:

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI)-

realizat la nivel regional;

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) -

realizat la nivel local;

Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) - realizat de unitatea de

învăţământ la nivelul comunităţii.

PUNCTE TARI

-Disponibilitatea unităţilor de

învăţământ de a şcolariza în această

formă de învăţământ;

- Buna pregătire de specialitate a cadrelor

didactice;

-Disponibilitatea cadrelor didactice pentru

formare continuă;

PUNCTE SLABE

- Promovarea insuficientă a acestei forme de învăţământ;

-Dotare învechită şi insuficientă a laboratoarelor tehnologice

şi atelierelor de instruire practică;

-Ponderea mare a elevilor cu nivel scăzut al competenţelor

de citire/lectură (PISA) care intră în învăţământul profesional;

-Lipsa unei orientări şcolare şi profesionale adecvate

nevoilor elevilor.

OPORTUNITĂŢI

- Deschiderea unor agenţi economici de a

susţine această formă de învăţământ;

- Motivarea elevilor prin contracte cu

agenţi economici şi susţinere financiară

(200 lei/lună) prin HG 1062/ 30.10.2012;

-Implicarea comunităţi locale (primării) în

modernizarea bazei materiale a şcolilor

profesionale;

- Accesarea Fondurlor Structurale pentru

îmbunătăţirea infrastructurii şcolare

- Fondul Social European oferă oportuniăţi

de finanţare pentru formarea cadrelor

didactice şi pentru organizarea stagiilor de

practică a elevilor.

AMENINŢĂRI

- Lipsa manualelor de specialitate;

- Instabilitatea locurilor de muncă în multe domenii

economice;

- Lipsa unui cadru legislativ care să responsabilizeze şi să

motiveze agenţii economici parteneri, în desfăşurarea

instruirii practice a elevilor;

- Înscrierea elevilor după promovarea clasei a IX-a de liceu şi

nu după finalizarea învăţământului gimnazial;

- Lipsa de consiliere a absolvenţilor de gimnaziu şi a

părinţilor acestora privind posibilităţile reale de continuare a

studiilor;

- Mediile familiale din care provin elevii (număr mare de

părinţi plecaţi în străinătate, familii dezorganizate etc.).

Analiza SWOT a învăţământului profesional

Concluzii

Legea Educaţiei Naţionale reintroduce învăţământul

profesional care trebuie să fie un segment de educaţie şi

formare la fel de important cu cel liceal, caracterizat prin:

competenţe profesionale specifice formate fără presiunea

curriculei teoretice generale (istorie, filosofie, chimie,

matematica, biologie etc.);

adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii,

inclusiv atragerea şi implicarea agenţilor economici;

învăţământul profesional agricol trebuie regândit, prin prisma

agriculturii ecologice şi a turismului rural şi corelat cu acestea;

Concluzii (continuare)

pentru elevii din învăţământul gimnazial şi părinţii acestora,

trebuie declanşată o campanie de consiliere, inclusiv prin

orientare şcolară şi profesională de calitate; pentru a

accepta că, piaţa muncii oferă doar 10% joburi pentru

absolvenţii cu studii superioare şi foarte multe pentru

muncitorii calificaţi în diferite meserii;

asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor din

învăţământul profesional.

“ISMB, ca garant al serviciilor educaţionale din

Municipiul Bucureşti, vizează prin strategia

instituţională proprie, creşterea implicării tuturor

actorilor relevanţi la nivelul capitalei, reuniţi în CLDPS,

în vederea consolidării unui învăţământ profesional de

calitate, orientat spre satisfacerea nevoilor de

dezvoltare regională, locală şi individuală.”

Viziunea ISMB asupra dezvoltării învăţământului

profesional:

(PLAI – Municipiul BUCUREŞTI 2012-2013-2020)

În romÂnia - advantageaustria.org · mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, mecanic de mecanică...

Documents