IAnul XIV Nr. 682 Duminic[ 10 aprilie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Dieta `n cuplu aremai mult succes

M[cri;ul, un posibilremediu în cazul tumorilor

PAGINA 8PAGINA 6

S-a stins Mircea Albulescu, o stea a filmului;i teatrului din România

Salonul de fotografie din Carei a reunit33 de fotocluburi din \ar[ `n 1975

Rețeaua imobiliară Savills a pu-blicat recent clasamentul orașelorîn care este cel mai scump de locuitși muncit. În fruntea acestuia se aflăîn acest an Londra, care depășeștealte capitale considerate scumpe,precum New York și Paris, relateazălefigaro.fr.

O persoană care trăiește la Lon-dra are nevoie de nu mai puțin de112.800 de dolari pe an, capitalabritanică remarcându-se cu o sumăanuală de două ori mai mare decâtSydney, Los Angeles sau Chicago,potrivit calculelor rețelei Savills. Po-diumul este completat de New Yorkși Hong Kong, urmate, în ordine,de Paris și Tokyo, unde ar fi nevoiede o sumă anuală între 70.000 și78.000 de euro.

O surpriză o constituie orașulamerican San Francisco, numit și"City by the bay", care a înregistrato creștere de peste 15% a costuluișederii. Acest progres îl plasează în

fruntea clasamentului viitorului po-tențial al marilor orașe de pe glob.Și alte orașe sunt promițătoare dinacest punct de vedere< Berlin și Du-blin profită de dezvoltarea unor car-tiere dinamice pentru a încurajasectorul imobiliar și accede la sta-tutul de "orașe internaționale". Înera digitală, cele două capitale eu-ropene rivalizează cu alți poli deatracție internaționali, foarte popu-lari în rândul actorilor noilor teh-nologii.

Ele nu sunt însă singurele careprofită de îmbunătățirea economieilor locale< Miami, Johannesburg șiMumbai au înregistrat și ele o creș-tere a prețului vieții, rămânând to-tuși la costuri imobiliare rezonabile(20.000 — 28.000 de euro). "Pro-ductivitatea din orașe și atractivi-tatea comerțului au un efect impor-tant asupra cererii și, prin urmare,a costurilor locuințelor", arată Yo-lande Barnes, director la Savills.

PAGINA 3

PAGINA 2

Aproape 40% dintre româniau o părere bună și foarte bunădespre Principesa Margareta încalitate de Custode al CoroaneiRegale a României, relevă un son-daj realizat de INSCOP Researchși transmis vineri AGERPRES.

Potrivit sondajului citat, 8,8%dintre români au o părere foartebună despre Casa Regală a Ro-mâniei (față de 10,8% în septem-brie 2015 și 13,1% în mai 2014),35,7% una bună (față de 32,1%în septembrie 2015 și 31,8% înmai 2014), 37,7% nici bună, niciproastă (față de 10,8% în septem-brie 2015 și 13,1% în mai 2014),9,9% proastă (față de 11% în sep-tembrie 2015 și 9,6% în mai2014), iar 3% foarte proastă (fațăde 5,3% în septembrie 2015 și2,2% în mai 2014). De asemenea,4,8% nu știu sau nu răspund peacest subiect (față de 6% în sep-tembrie 2015 și 5,6% în mai2014).

Londra este unul dintre cele maicostisitoare ora;e din lume

Rom]nii au o p[rere bun[ despre Principesa Margareta

Benjamin Berell Ferencz, o personalitate s[tm[rean[

mai pu\in cunoscut[

A avut o contribu\ie esen\ial[ `n fondarea Curții Internaționale de Justiție

Lumea nu s-a schimbat dupăapariţia în 1968 a revistei Echi-nox, nici chiar în cei 14 ani încare la conducerea revistei s-aaflat Ion Pop, nu avea cum, dar„regimentul” de scriitori care aapărut şi a gravitat în jurul im-ensei mişcări literare studenţeşticlujene a adus şi aduce mari con-tribuţii la dezvoltarea şi promo-varea literaturii române în ţară şistrăinătate. Aşa că, într-un anu-me fel, lumea s-a schimbat.

Cadru universitar emerit, con-ducător de reviste literare şi decultură, inclusiv, la un momentdat, director al Centrului Cultu-ral Român din Paris, poet, criticşi istoric literar, publicist literarde forţă, traducător al operelorunor mari personalităţi ale lite-raturii universale contempora-

ne… Ion Pop este din 2015 mem-bru corespondent al AcademieiRomâne.

Profesorul universitar Ion Popla o jum[tate de secol de poezie

PAGINA 10

17 designeri s[tm[reni la Fashion’s Night Out

PAGINA 7

Mare aten\ie la ingredienteleconservelor din carne!

PAGINA 5

PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

În 12 aprilie Iosif Ieremi, năs-cut în oraşul Carei, ar fi împlinit90 de ani. A decedat în anul 2013.A fost unul dintre cel mai valoroşiartişti fotografi din istoricul fo-tografiei careiene. El a fost con-ducătorul mişcării fotografice demasă create şi dezvoltate în vede-rea practicării fotografiei artisticeîn Carei.

A avut meseria de electrician, din23 iulie 1963 până la pensionare (1 apri-lie 1987) şi a lucrat la subunităţile dinCarei ale industriei energiei electrice.Aducându-şi o contribuţie importantăla electrificarea Careiului şi a împreju-rimilor, a fost printre pionerii care aucreat în judeţul Satu-Mare o ramură no-uă a meseriei de electro-energetician,aceea de transport a energiei electrice.De la începutul angajării a participatintens la activitatea cercului foto de lalocul de muncă.

Lucr[ri trimise `n Var;ovia

Având în vedere dorinţa sa de a creafotografii artistice, a participat la întru-nirile fotografilor amatori din Carei, ca-re căutau drumul spre realizarea de fo-tografii artistice. Într-un timp scurt, de-a dreptul exploziv pătrunde pe terenulartei fotografice. Anul 1965 a însemnatpentru el începutul carierei ca artist fo-tograf, debutând cu lucrarea intitulată“La monument”, pe care a trimis-o re-vistei “Új Ėlet” la rubrica “Albumul fo-toamatorilor” pentru îndrumare critică.Imaginea reprezentând opera lui GhezaVida, “Monumentul Ostaşului Român”,inaugurat în Carei la 25 octombrie 1964.În revista “Új Ėlet”, în numărul apărutla 15 august 1965, referitor la imaginea“La monument”, se publică următoarele<“Iosif Ieremi a făcut o fotografie ex-cepţional de reuşită. A imortalizat mo-mentul de după sărbătoarea de inau-gurare, oraşul – pe care îl sim-bolizează fetiţa – îl ia în posesie,cuprinzând în inima sa noua operă deartă”. Fotografia a fost expusă cu ocaziacelui de-al cincilea Salon Internaţionalde Fotografii Artistice al României, un-de a primit Cupa Revistei Flacăra. Totaceastă lucrare a fost trimisă deAAF(Asociaţia Artiştilor Fotografi) lao expoziţie în Varşovia unde a câştigatpremiul întâi. Mai târziu, Asociaţia amai comandat 30 de exemplare ale aces-tei fotografii pentru realizarea materia-lului unei expoziţii reprezentative carea fost itinerantă în 30 de ţări cu prilejulaniversării a 25 de ani de la proclamareaRepublicii Populare Române. În aceastăperioadă fotografiile lui Iosif Ieremiparticipă la diferite expoziţii în Baia-Mare,Târgu-Mureş şi în alte oraşe şiapar în diverse publicaţii. În anul 1966artistul a fost primit în AAF. În scurttimp, o altă fotografie, intitulată “Ener-gii”, a fost expusă în mai multe expoziţiiîn ţară şi în străinătate, câştigând nu-meroase premii şi aprecierea artiştilorfotografi. Împreună cu mulţi pasionaţiai fotografiei – care doreau să realizezeşi să dezvolte fotografia artistică înCarei – în vara anului 1967 auînfiinţat Fotoclubul “9 Mai” Carei. Înscurt timp, activitatea, la insistenţa luiIeremi, a cuprins şi realizarea filmelorde amatori schimbându-şi numele şistructura în Foto-cineclubul “9 Mai”Carei. Acest club şi-a stabilit ca obiectivgeneral, să reflecte mediul înconjurător.

A adunat şi a concentrat talentele re-marcabile în arta fotografică ale oraşuluişi a găzduit persoane interesate de es-tetica imaginii. La nivelul ţării şi în stră-inătate membrii clubului au activat îndomeniul realizării imaginilor ar-tistice, în estetica fotografiei, încercetarea în domeniul istoriei foto-grafiei, în analiza şi critica imaginilorşi în foto-jurnalism.În 1970 membriiclubului l-au ales ca preşedinte pe IosifIeremi, care a condus în continuare cu-succes clubul timp de 20 de ani până ladesfiinţarea sa din 1990. Sub conduce-rea preşedintelui Iosif Ieremi, fotografiaartistică din Carei a devenit o mişcarede masă recunoscută la nivel naţional-ridicând considerabil nivelul cultural aloraşului. În domeniul fotografiei artis-tice Careiul a fost printre primele oraşela nivelul întregii ţări. După preluareaconducerii foto-cineclubului de cătreIeremi , calitatea creaţiei artistice s-aîmbunătăţit prin pasiunea celor care fă-ceau din fotografie mai mult decât osimplă poză, ci o adevărată imagine ar-tistică, iar activitatea fotografică a că-pătat un caracter de masă. Acest lucrueste ilustrat prin numeroasele articolelaudative apărute în publicaţiile vremii.

~n 1972, Asocia\iaArti;tilor Fotografi aveala Carei patru membri

Cu privire la calitatea artisticăa resurselor umane ale foto-cine-clubului este important de remarcatfaptul că, încă din anul 1972 în clubexistau patru persoane care eraumembri în AAF. În aceeaşi perioadă înoraşe mult mai mari din apropriere, si-tuaţia era următoarea< în Satu-Mare şiîn Baia-Mare exista câte un membru alAAF, iar Oradea nu avea nici unul! Re-feritor la numărul membrilor AAF ra-portat la numărul populaţiei, situaţiaîn Carei era de zece ori mai bună decâtmedia pe ţară. Şi bineînţeles că pe par-cursul anilor numărul membrilor AAFa mai crescut. Una dintre activităţile

periodice ale foto-cineclubului afost organizarea salonului de artă-fotografică intitulat “Interclub”, din doiîn doi ani, cu participarea fotocluburilordin ţară. Primul Salon de Artă Fotogra-fică „Interclub” a fost organizat în1975. Această competiţie a fost uneveniment important şi unic în arta fo-tografică din ţară, constituindu-se în-tr-un larg schimb de experienţă şi unprilej în care participanţii au înţeles maibine modul în care trebuie receptată şiinterpretată arta fotografică.

Realizarea diferitelor diafilme, diaporame, filme de amator şi prezentareaacestora la concursuri şi festivaluri

În total au fost organizate opt astfelde saloane artistice care au fost carac-terizate printr-un nivel calitativ înalt.La aceste saloane au luat parte 33 de fo-tocluburi din ţară, iar numărul partici-panţilor s-a ridicat la 850.Fotografiilecreate de membrii clubului au participatla numeroase expoziţii şi saloane de artăfotografică naţionale şi internaţionaleşi multe din ele au fost distinse cu dife-rite premii. În activitatea clubului eracuprinsă realizarea diferitelor diafilme,diaporame, filme de amator şi prezen-tarea acestora la concursuri şi festiva-luri. Ieremi Iosif, singur sau cu co-autor,a realizat 17 filme de amatori, multe cuvaloarea documentară unică. În acestclub mulţi fotografi amatori s-au ridicatla un nivel artistic apreciabil, iar apro-ximativ 20 dintre aceştia au fost primiţiîn AAF al Republicii Socialistă Româ-nia. Ieremi este unul dintre cei doi artiştifotografi careieni care au fost primiţi înFIAP (Federation Internationale de l’ArtPhotographique, în Federaţia Inter-naţională a Artiştilor Fotografi) şi a pri-mit distincţia de „Artist”. Superioritateatalentului său este demonstrată şi defaptul că până prezent în istoria foto-grafierii din Carei nimeni nu a primit

o distincţie mai mare de la FIAP. Foto-cineclubului “9 Mai” din Carei a fostcondus de Iosif Ieremi cu deplin succestimp de 20 de ani (între 1970 şi 1990),din cei 22 de ani de existenţă. Aceastăorganizaţie era cea mai reuşită de acestfel din Carei şi unul dintre cele mai cu-noscute şi cele mai productive cluburidin cadrulAsociaţiei Artiştilor Fotografidin Republica Socialistă România.

Regretatul său preşedinte, a avutmarele merit de a organiza şi de amenţine interesul fotografilor pentruclub. A fost o prezenţă vie, dinamică,un bun organizator şi sfătuitor, care şi-a asumat sarcina de a conduce foto-ci-neclubul cu multă pasiune şi pricepere.Prioritatea lui a fost să urmărească in-teresele membrilor clubului şi pentruasta şi-a sacrificat de multe ori şi inte-resele personale. Mişcarea de masă afotografiei artistice a contribuit sub-stanţial la dezvoltarea culturii şi îmbu-nătăţirea calităţii vieţii cetăţenilororaşului Carei. După ce Iosif Ieremi arenunţat la conducere, Foto-cineclubul“9 Mai” din Carei se dizolvă. Astfel,timp de 22 de ani, între 1990 şi 2012,fotoamatorii din Carei – al căror numărera în creştere continuă, datorită sim-plificării şi reducerii costurilor practi-cării acestei pasiuni – au rămas fără oîndrumare organizată şi competentăpentru ca hobby-ul lor să devină artă.Nici unul dintre artiştii fotografi activinu a luat iniţiativa coordonării celor in-teresaţi în arta fotografică. Astfel, artiştiifotografi au lucrat individual sau în gru-puri mici, familiale, urmărindu-şiobiectivele personale,neîncercând săreînvie activităţile de masă, care au exis-tat în deceniile de după cel de-al doilearăzboi mondial, cu toate că fotoclubu-rile le-au adus prestigiul atât lor cât şioraşului, contribuind la viaţa culturalăa acestuia. Este un fapt istoric incon-testabil faptul că a trebuit să crească ogeneraţie nouă, care după 22 de ani depauză a putut organiza un fotoclub înCarei.

Inginerul Andrei Cziker

Operaţiunea Weserübung – invaziaDanemarcei şi Norvegiei de către armatagermană - a început pe 9 aprilie 1940. Înperioada 12 – 15 aprilie, trupele aliate audebarcat în Norvegia, dar după numai do-uă săptămâni germanii cuceriseră ţara, iarAliaţii au fost nevoiţi să-şi evacueze tru-pele.

După invadarea Danemarcei din 9aprilie 1940, autorităţile germane de ocu-paţie au permis guvernului danez să ră-mână în funcţie. Germanii au avut maimulte motive să facă acest lucru, princi-palul fiind acela al prezentării opiniei pu-blice un caz de „protectorat model”. Devreme ce guvernul ales democratic rămă-sese la putere, cetăţenii ţării au avut puţinemotivaţii să se angajeze în luptă, spre de-osebire de cazul norvegienilor, francezilorsau a polonezilor. Evreii au rămas fermsub protecţia guvernului danez, politicieniialeşi democratic au rămas în funcţii, iarforţele de poliţie au rămas sub comandadaneză. Viaţa de zi cu zi din ţară a rămasîn linii mari la fel cu cea de dinainte deocupaţie. Au apărut anumite schimbări< afost instituită cenzura oficială, au fost in-stituite interdicţii cu privire la comerţul şilegăturile cu Aliaţii, iar guvernul danez atrebuit să accepte staţionarea de trupe ger-mane pe teritoriul naţional. Guvernul dela Copenhaga a descurajat rezistenţa vio-lentă, temându-se de represaliile germa-nilor.

Cu trecerea timpului, din ce în ce maimulţi danezi s-au organizat în grupuri derezistenţă. Când germanii au încercat săforţeze autorităţile daneze să semneze pac-tul anticomintern, în Copenhaga au iz-bucnit ample demonstraţii de protest.

Numărul danezilor cu simpatii nazistea fost scăzut mai înainte de izbucnirea răz-boiului. La alegerile parlamentare din1943, populaţia ţării a votat în mod co-vârşitor pentru partidele tradiţionale da-neze sau au introdus buletine de vot albeîn urne. Această ultimă atitudine a fostconsiderată ca un vot pentru Partidul Co-munist, care fusese scos în afara legii în1941 la ordinele germanilor. Alegerile aufost o mare dezamăgire pentru PartidulNaţional Socialist Danez, iar împuternici-tul german („Reichsbevollmächtigter”) dr.Werner Best nu a încercat niciodată să im-pună un cabinet condus de liderul nazistdanez Frits Clausen.

În primii ani de ocupaţie, rezistenţaactivă a fost reprezentată cel mult de pro-ducerea şi distribuirea de presă ilegală. Ni-velul scăzut al rezistenţei naziste l-au de-terminat pe Winston Churchill să numeas-că Danemarca „Hitler's Pet Canary” (ca-narul favorit al lui Hitler). După 1941, aufost formate primele reţele de rezistenţăale comuniştilor, iat în 1942 a fost formatăreţeaua de rezistenţă BOPA.

În 1942 – 1943, operaţiunile rezistenţeiau devenit active, ajungându-se la primeleacte de sabotaj. Mai multe grupuri danezeau luat legătura cu SOE britanic, de la careau primit provizii. Numărul paraşutărilorde materiale pentru rezistenţa daneză afost relativ scăzut până în august 1944, dara crescut în ultima parte a războiului.

În 9 aprilie 1940nazi;tii invadau

Danemarca

ISTORIEAnul 1965 a însemnat pentru Ieremi începutul carierei ca artist fotograf, debutând cu lucrarea

intitulată “La monument”, pe care a trimis-o revistei “Új Ėlet” la rubrica “Albumul fotoamatorilor”pentru îndrumare critică. Imaginea reprezentând opera lui Gheza Vida, “Monumentul OstaşuluiRomân”, inaugurat în Carei la 25 octombrie 1964.

Lucrarea “Energii”, a fost expusă în mai multe expoziţii în ţară și în străinătate, câștigând numeroase premii și apreciereaartiștilor fotografi

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Salonul de fotografie din Carei a reunit33 de fotocluburi din \ar[ `n 1975

Fotograful Iosif Ieremi a primit distinc\ia de “Artist” de la Federaţia Internaţională a Artiştilor Fotografi

10 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}IBenjamin Berell Ferencz a devenit o figură-cheie în constituirea Curții Internaționale

de Justiție. După absolvirea facultății, în 1945 a fost numit investigator al crimelor derăzboi naziste după cel de-al doilea Război Mondial şi procuror şef al Armatei StatelorUnite. A publicat mai multe cărți despre crime de război şi crime împotriva umanității.

Principalul obiectiv al lui Ferencz a fost să stabilească un precedent de legalitate carear urma să încurajeze o lume mai umană şi sigură în viitor.

În această săptămână s-au îm-plinit 105 ani de la naşterea scrii-torului şi filosofului Emil Cioran,momentul fiind marcat la Biblio-teca Judeţeană Satu Mare printr-un eveniment la care a participatdr. Silviu Borş, directorul Biblio-tecii “Astra” din Sibiu, care a vorbitdespre ediţia de opere complete pu-blicată sub egida Academiei Ro-mâne, dar şi despre manuscriseleinedite ale lui Cioran pe care insti-tuţia le deţine.

Cele 600 de manuscrise ale lui EmilCioran, în mare parte scrisori către familieși prieteni, au fost donate încă din 1996,de fratele scriitorului, Aurel Cioran. Printreele se află și câteva scrisori de la Emil Cio-ran către Constantin Noica, dar și cătrealți scriitori.

Emil Cioran s-a născut la 8 aprilie1911, la Rășinari, în comitatul – pe atunci– Sibiu, tatăl său, Emilian Cioran, fiindprotopop ortodox, preot în sat și consilieral Mitropoliei din Sibiu – unul dintre ceimai respectaţi oameni din localitate, iarmama sa, Elvira fiind originară din Venețiade Jos, de lângă Făgăraș, fiică de nobil tran-silvănean. Cioran păşeşte în clasa I la şcoalagenerală din satul natal, aceeaşi unde aveasă înveţe şi Octavian Goga, pe parcusrulprimelor clase dovedindu-se „deplin co-respunzător“ la purtare morală şi „distins“la religie şi morală, citire, scrierea corectă,

gramatică, aritmetică-geometrie, fizică-chimie şi celelalte.

Continuă învăţătura la Liceul „Ghe-orghe Lazăr“ din Sibiu, una dintre şcolilede elită ale oraşului şi atunci şi acum. Lavârsta de 17 ani devine student al Facultăţiide Litere şi Filosofie din cadrul Universi-tăţii Bucureşti, unde a fost coleg cu Con-stantin Noica şi i-a avut profesori pe TudorVianu şi pe Nae Ionescu.

În această perioadă, Cioran, bun cu-noscător al limbii germane, i-a studiat înlimba lor maternă pe Immanuel Kant, Ar-thur Schopenhauer, și mai ales pe FriedrichNietzsche, manifestând o înclinație spreagnosticism, sau cum spunea el ulteriorspre „incoveniența existenței”. Începe săfie influenţat de operele lui Georg Simmel,Ludwig Klages și Martin Heidegger, pre-cum și de filozoful rus Lev Șestov, care si-tuase întâmplarea în centrul sistemuluisău de gândire.

În ultimul an al facultăţii publică arti-cole în periodicele „Calendarul“, „Floareade foc“, „Gândirea“, „Vremea“ şi „Azi“, iardupă absolvire, în anul 1932, se înscrie ladoctorat, în speranţa obţinerii unei burseîn Franţa sau în Germania. Un an mai târ-ziu obține o bursă a Fundaţiei Humboldt,care îi permite să continue studiile de fi-losofie la Berlin, până în 1935, unde intrăîn contact cu gândirea lui Nicolai Har-tmann și a lui Ludwig Klages.

În anul 1934, i se publică în Româniaprimul volum, „Pe culmile disperării“, pen-tru care primeşte Premiul Comisiei pentruscriitorii tineri needitaţi şi Premiul Tine-rilor Scriitori Români. Un an mai târziu îi

este publicată „Cartea amăgirilor“, urmatăde „Schimbarea la faţă a României“ – în1936 şi „Lacrimi şi sfinţi“ – în anul 1937.

În anul 1937 pleacă la Paris;i r[m]ne până în 1944

În anul 1937, obţine o bursă a Institu-tului Francez din București şi pleacă la Pa-ris, şederea sa aici prelungindu-se până în1944.

În 1942 o cunoaşte chiar la cantinastudenţească, când lua masa, pe SimoneBoué, cea care, fără a-i fi fost soţie în acte,i-a stat alături până la plecarea în eternitatea filosofului. Se spune că Simone Bouéeste cea care, de fapt, a adus un echilibruîn viaţa lui Emil Cioran. În această perioa-dă începe să scrie „Îndreptar pătimaș”, ul-tima sa carte în limba română, încheiatăîn 1945, în acelaşi an Cioran stabilindu-sedefinitiv în Franța, în Cartierul Latin dinParis, unde a trăit ca apatrid după retra-gerea cetățeniei române de către autorită-țile comuniste.

În anul 1949, îi apare „Précis de dé-composition“ („Tratat de descompunere“),prima sa carte în limba franceză, la EdituraGallimard, care va publica apoi majoritateacărţilor sale. Volumul îi aduce în anul 1950Premiul Rivarol, singurul pe care îl va maiprimi, refuzând ulterior toate distincţiileşi premiile care aveau să îi fie acordate (în-tre care Sainte-Beuve, Combat şi Nimier),dar şi remuneraţii de mii de franci.

La mijlocul vieţii a părăsit gândireasistematică și speculațiile abstracte, pentru

a se consacra unor cugetări profund per-sonale, manifestate şi în perioada sa epis-tolară, în care a cultivat darul conversațieicu numeroșii săi prieteni – Mircea Eliade,Eugen Ionescu, Paul Celan, Samuel Bec-kett, dovedindu-se un excepţional autoral genului.

Însă în anul 1981, venit pentru un co-locviu la Răşinari, Cioran avea să o cu-noască şi să se îndrăgostească de FriedgardThoma, tânără cu calităţi extraordinare,

inteligentă, cultă, care preda filosofia la ofacultate din Germania şi cu care ulteriora întreţinut o corespondenţă intensă bazatăpe o admiraţie intelectuală – şi nu numai– profundă şi reciprocă, numită ulteriorde Cioran „blestemul său indispensabil”.

În 1990, la 79 de ani, Emil Cioran eraconsiderat cel mai important stilist francezal secolului. În ultimii ani ai vieţii este chi-nuit de Boala Alzheimer şi este internat laSpitalul Broca, un centru renumit din Pa-ris, unde Simone Boué, partenera sa deviaţă, îl vizitează zilnic, îl îngrijeşte şi îieste alături până în ultima clipă.

Emil Cioran a trecut la cele veşnice la20 iunie 1995, la vârsta de 84 de ani, şi esteînmormântat în cimitirul Montparnassedin Paris.

Casa filosofului din comuna natală es-te acum proprietate privată, pe care se aflăun bust al filosofului. Anual aici au loc co-locviile „Emil Cioran“, iar oamenii din satîi ştiu bine viaţa şi păstrează despre el celemai frumoase legende.

Lada cu manuscrise şi documente lă-sate de Emil Cioran în grija părinţilor laplecarea la Paris în 1937, a ajuns peste aniîn strada Dealului din Sibiu, pentru ca maiapoi să fie adjudecată, pentru 36.000 deeuro, de Laurence Tacou, directoarea Edi-turii L’ Herne, şi fiica lui Constantin Tacou,unul dintre bunii prieteni ai lui Cioran.Ulterior colecţia a fost cumpărată, cu507.500 de euro cu tot cu taxe, la licitaţie,de omul de afaceri de origine română, Ge-orge Brăiloiu, care a donat-o AcademieiRomâne.

Wikipedia, the free encyclope-dia, prezintă, cu 214 referinţe și12 lucrări bibliografice, în maimulte pagini biografia și activi-tatea unui sătmărean aproape ne-cunoscut de concetățenii săi con-temporani.

Este vorba de Benjamin Berell Fe-rencz, născut în Satu Mare în 11 martie1920 într-o familie de intelectuali evrei.La vârsta de 10 luni, familia sa a emi-grat în Statele Unite ale Americii și s-a stabilit în Manhatan, New York.

În tinerețe, după ce a obținut obursă de studii, el a studiat dreptul laHarvard Law School, absolvind în1943. Încă din perioada studenției, apublicat o carte pe teme de crime derăzboi.

Benjamin Berell Ferencz a devenito figură-cheie în constituirea Curții In-ternaționale de Justiție. După absolvi-rea facultății, în 1945 a fost numit in-vestigator al crimelor de război nazistedupă cel de-al doilea Război Mondialși procuror șef al Armatei Statelor Uni-te. A publicat mai multe cărți desprecrime de război și crime împotrivaumanității.

Principalul obiectiv al lui Ferencza fost să stabilească un precedent delegalitate care ar urma să încurajeze olume mai umană şi sigură în viitor.

“Nurnberg m-a învăţat că creareaunei lumi de toleranţă şi compasiunear trebui să fie o sarcină dificilă şi petermen lung. De asemenea, am mai în-

văţat că dacă nu ne vom dedica nouăînşine pentru a dezvolta o reală lume alegalităţii, aceeaşi mentalitate de cru-zime care a făcut posibil Holocaustular putea distruge într-o zi întreaga rasăumană”, a spus Ferencz.

El a fost de părere că denunţareaagresiunii, terorismului şi a altor crimeîmpotriva umanităţii au prea puţinefect atâta timp cât aceste delicte nudevin parte a unui cod criminal accep-tat şi impus printr-o curte internaţio-nală.

Din 1985 până în 1996, el a fostprofesor asistent la Universitatea Pace.

Procuror șef în procesul de la Nurnberg

În 1945, Benjamin Berell Ferencz,la doar 27 de ani, a fost numit ca pro-curor șef în procesul criminalilor derăzboi naziști (Einsatzgruppen). A adu-nat dovezi privind genocidul nazist dinGermania, la care au luat parte medici,avocaţi judecători, generali, industriaşişi alţii care au jucat un rol de conducereîn organizarea sau săvârşirea de bruta-lităţi.

Toți cei 22 de acuzați în proces aufost condamnați> 14 au primit sentințede condamnare la moarte, dintre carepatru au fost în cele din urmă executa-te.

Ferencz s-a stabilit în Germaniadupă procesul de la Nurnberg, împreu-nă cu soția sa. Apoi a participat la pro-gramul de reabilitare a victimelor per-

secuției naziste și a luat parte în 1952la negocierile privind acordul dintreIsrael și Germania de Vest privind re-parațiile de război. În 1956, s-a întorsîn SUA unde a practicat avocatura.

Şi președinții trebuie să se supună legii

Benjamin B. Ferencz considera călegea trebuie aplicată în mod egal pen-tru toată lumea, inclusiv pentru preșe-dinții americani. Ca răspuns la crimelede război ale Statelor Unite în Vietnam,el și-a dedicat restul vieții înființând

Curtea Penală Internațională care poa-te acuza oficialii guvernamentali carecomit agresiuni sau alte crime de răz-boi. În această idee, el a șocat opiniapublică atunci când a spus că nu doarSadam Hussein trebuie adus în fața Tri-bunalului Penal Internațional, ci și Ge-orge W. Bush, din cauză că a declanșatrăzboiul din Irak fără aprobarea Con-siliului de Securitate al ONU. ”Legea, nu războiul este soluția la celemai multe dintre problemele noastre,a spus Benjamin Ferencz. Nicolas J. S.Davies, în Global Research, scrie căacest deziderat rămâne nerealizat atâta

timp cât SUA refuză să recunoască ju-risdicția Curții Penale de Justiție.

El îi încurajează pe studenți săcontinue linia de gândire umanistă.

Distincție cu Premiul Erasmus

A;a cum consemnează Wikipedia,în anul 2009, Benjamin Berell Ferencza fost distins cu Premiul Erasmus, îm-preună cu Antonio Cassese. Este o re-cunoaștere a meritelor sale, întrucâtacest premiu ce se acordă persoanelorsau instituțiilor care au avut contribuțiinotabile la cultura europeană, la socie-tate sau în domeniul științelor sociale.

Autor sau coautor de cărți

Benjamin Berell Ferencz a publicatmai multe articole, cărţi ca autor şi coau-tor şi a acordat numeroase interviuri.Iată câteva dintre lucrările sale< TheSearch for World Peace> Gale ReferenceTeam> Biography - Ferencz, BenjaminB(erell) Logli, Ch.> Wayback Machine<Ferencz, B.> Benjamin B. Ferencz, A Pro-secutor's Personal Account> From Nu-remberg to Rome, September 23, 1998>Harvard Law School> Interview withBenjamin Ferencz< Enforcing Interna-tional Law-A Way to World Peace< Fe-rencz, B.> Telford Taylor< Pioneer of In-ternational Criminal Law> An Interna-tional Criminal Court-A Step TowardWorld Peace< A Common Sense Guideto World Peace.

A consemnat V. Nechita

La Biblioteca Jude\ean[ au fost prezentatemanuscrise inedite ale lui Emil Cioran

A avut o contribu\ie esen\ial[ `n fondarea Curții Internaționale de Justiție

O mare personalitate s[tm[rean[ pu\incunoscut[< Benjamin Berell Ferencz

Cele 600 de manuscrise ale lui EmilCioran, în mare parte scrisori către fa-milie și prieteni, au fost donate încădin 1996, de fratele scriitorului, AurelCioran

4 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

IN MEMORIAM

Una din personalităţilemarcante ale teatrului şi cine-matografiei din România ul-timelor decenii a părăsit scenavieţii în dimineaţa zilei de vi-neri, 8 aprilie. Mircea Albu-lescu s-a făcut remarcat atâtca actor de teatru şi film, încadrul proverbialei "Generaţiide Aur", cât şi ca un eminentprofesor al UNATC Bucureşti.

S-a născut la Bucureşti pe 4 octom-brie 1934 şi a fost singurul copil al pă-rinţilor săi. În cartea de identitate estetrecut cu numele de Iorgu Albulescu -numele ales de tatăl său, Vasile Albu-lescu. În certificatul de naştere avea nu-mele Constantin Albulescu - numelenaşului, iar în viaţa de zi cu zi foloseanumele Mircea Albulescu - numele alesde mama sa.

Tatăl său, Vasile, era român dinVlaşca, a studiat la Conservator şi eradirijor de fanfară militară, iar mama saera o poloneză frumoasă, pe nume OlgaTempinski. Aceasta a fost catolică, iarîn toată copilăria sa l-a dus, duminicăde duminică, la Biserica Bărăţia, undea început să dorească să devină minis-trant, adică unul dintre băieţii care par-ticipau la slujbă şi ajutau preoţii. Acestlucru nu era posibil, el fiind ortodox,asemeni tatălui.

S-a căsătorit la vârsta de 22 ani cuMaria şi în urma căsniciei de peste 50ani, a rezultat un fiu, Matei. Soţia sa adecedat în anul 2007. Actorul are şi unnepot, Vladimir. La 75 de ani, de dragulnepotului său a învăţat engleză şi să lu-creze pe calculator, având propria pa-gină de internet. Actorul a făcut şcoalaprimară la Liceul „Sfântul Andrei", undela acea vreme predau călugări din Ger-mania şi se învăţa intens limba germană.Această educaţie l-a ajutat să aibă încli-naţie către ordine şi disciplină.

Teatrul radiofonicera preferatul său

A lucrat ca artist-amator la AteneulPopular, a fost figurant în Corpul de an-samblu al câtorva teatre din Bucureşti,iar după 1950 a fost angajat la TeatrulNaţional Bucureşti. A absolvit ŞcoalaMedie de Arhitectură în anul 1952, cudiplomă de Conductor Arhitect, iar apoişi Institutul de Artă Teatrală şi Cinema-tografică din Bucureşti în 1956, la clasaprofesoarei Aura Buzescu, unde a fostcoleg şi bun prieten cu actorul AmzaPellea.

A jucat în sute de piese pe sceneleTeatrului Municipal din Bucureşti, Tea-trului de Comedie şi Teatrului Naţionaldin Bucureşti şi a avut peste 70 de roluriîn film. A interpretat roluri memorabileîn teatrul radiofonic, pe care-l consideracea mai prodigioasă dintre activităţilesale artistice şi care a constituit subiectultezei sale de doctorat. Despre TeatrulNaţional Radiofonic, în care a întruchi-pat peste 300 de personaje, spunea< “Dacă 1000 de oameni ascultă...fiecare„vede ” altă piesă. Este receptorul celmai creator.” Timbrul vocal aparte l-aavantajat în acest mediu.

Rolul cel mai drag i-a fost cel dinpiesa “Danton” de Camil Petrescu. Lapremiera piesei pe scena TeatruluiNaţional din Bucureşti, Dinu Săraru ascris< “Mircea Albulescu - în Danton -o creaţie unică, ilustrând dezlănţuireaunui talent unic. Un moment de refe-rinţă în teatrul românesc modern”.

Un mare actor de film

Mircea Albulescu a jucat în multedintre filmele regizate de Sergiu Nico-laescu (Dacii - 1967, Mihai Viteazul -1970, Zile Fierbinţi - 1975, Revanşa -1978, Pentru Patrie - 1978, Nea MarinMiliardar - 1979, Mihail, câine de circ- 1979, Capcana Mercenarilor - 1980,Wilhelm Cuceritorul - 1982, Viraj pe-riculos - 1983, Ziua Z - 1985, Noi, ceidin linia întâi - 1986) şi aproape toatefilmele lui Mircea Veroiu (Somnul In-sulei - 1994, Semnul şarpelui - 1981,Mania -  1977, Şapte zile - 1973, Scriso-rile prietenului - 1997, Dincolo de pod- 1976, Artista, dolarii şi ardelenii -1980, Craii de Curtea Veche - 1995).

A avut roluri importante în filmeregizate de< Francis Ford Coppola(Youth Without Youth - 2007), RaduGabrea (Prea mic pentru un război atâtde mare - 1970, Dincolo de nisipuri -1973, Rosenemil - 1993), Manole Mar-cus (Actorul şi sălbaticii - 1975), MirceaDaneliuc (Cursa - 1975, Ediţie Specială- 1980), Alexa Visarion (Înghiţitorul desăbii - 1981), Nicolae Mărgineanu (Flă-cări pe comori - 1987, Un om în Loden- 1979,), Nicolae Breban (Printre coli-nele verzi - 1971), Dinu Tănase (La ca-pătul liniei - 1982), Mircea Drăgan (Co-lumna - 1968, Braţele Afroditei - 1978),Mircea Moldovan (Totul se plăteşte -1986), Andrei Blaier (Momentul ade-vărului - 1989).

Este şi autorul unor volume de ver-suri - “Vizite”, “Pajura singurătăţii”, “Flu-ture în lesă de aur”, “Clanţe”, “Ultimelenoduri” - şi proză< “Bilete de favoare”,“Baraka” şi “Bazar sentimental”.

A fost membru al Uniunii Ziariştilorşi doctor în arte. Timp de doi ani a fostsecretar de stat la Ministerul Culturii.A primit "Ordinul Meritul Cultural" şi"Ordinul Serviciul Credincios" în gradde Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost pro-fesor la Universitatea de Artă Teatralăşi Cinematografică din Bucureşti, prin-tre studenţii săi numărându-se< AdrianTitieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr.,Elvira Deatcu, Manuela Hărăbor şi Dra-

goş Bucur.În 2005 a primit Premiul pentru în-

treaga activitate la Gala UNITER. Dinanul 2011 are o stea care-i poartă nu-mele pe Aleea Celebrităţilor din PiaţaTimpului, alături de alte personalităţiale vieţii culturale româneşti< FlorinPiersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan,Amza Pellea (postum), Maia Morgen-stern, Alexandru Tocilescu, Tamara Bu-ciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu,Draga Olteanu Matei şi Sebastian Pa-paiani.

Într-o emisiune de televiziune ma-rele actor mărturisea< "Aştept moartea,sunt tot mai aproape de ea, e cea maigrea aşteptare. Soţia mea a încetat dinviaţă acum câţiva ani, dar de ceva vremeo simt tot mai des prin casă, mă ceartăadesea, că sunt dezordonat, că de ce punaia colo sau dincolo. Poate că e tot maiprezentă pentru că mă apropii şi eu delumea de dincolo, de lumea ei", adău-gând "E bine în viaţa asta, ca actor, sădispari când trebuie, cât eşti pe val".

Medeea Marinescu< “Odată cu el dispare o lume”

Actriţa Medeea Marinescu a decla-rat că Mircea Albulescu i-a fost profesor,dar şi că au jucat împreună în cadrul adouă spectacole, aceasta fiind profundîntristată de vestea că actorul a decedat,vineri, la vârsta de 81 de ani. "A muritun mare actor... şi sunt foarte afectatăde asta", a declarat Medeea Marinescucu privire la trecerea în nefiinţă a maes-trului.

"Primul rol care mi-a venit în minte,c]nd am aflat că nu mai este, a fost roluldin «Cel mai iubit dintre pământeni».Întâmplarea face ca filmul să fie revăzutde curând. Dar îmi vin şi alte roluri înminte...«Înghiţitorul de săbii» şi multealtele din teatru sau din film".

Amintindu-şi despre momentele încare l-a cunoscut şi a jucat cu MirceaAlbulescu, Medeea Marinescu a spus<"L-am cunoscut de când eram în facul-tate, era profesor la clasa mea... Apoi l-am cunoscut în Teatrul Naţional; amjucat în două spectacole împreună, «An-

na Karenina» şi «A patra soră»". "Odatăcu el dispare o lume şi îmi pare nespusde rău", a încheiat actriţa.

Florin Zamfirescu< “O forţă,un model”

Actorul Florin Zamfirescu i-a com-pus un "laudatio" maestrului Mircea Al-bulescu, care a decedat, vineri, la vârstade 81 de ani, declarând că marele actorera  "un taifun, un vulcan, un monstrusacru cu spiritul frământat, viu".

"Am jucat mult alături de MirceaAlbulescu, era un model, era o forţă,era un mare actor, face parte din pleiadageneraţiei de aur a teatrului şi filmuluiromânesc. Mi se părea indestructibil,am vorbit la telefon în ultima perioadă,dar nu se plângea, totuşi eu îl simţeambolnav. Era un bun amic, îşi aminteatotdeauna de cei cu care a lucrat, avearelaţii, era foarte iubit, recunoscut, ad-mirat. Am ieşit cu el în lume, în publicşi toată lumea îl iubea. A lăsat rolurigrandioase în filmul românesc.Teatrule efemer, dar în film poate fi văzut zeci,sute de ani de-acum încolo. El e din ple-iada marilor actori, de la Nottara încoa-ce, alături de Nicolae Bălţăţeanu, Giu-garu, George Constantin, Cozorici, foşticolegi ai săi, monştri sacri. Niciun cu-vânt de rău despre Mircea, monstrul sa-cru. Făcea teatru radiofonic, era regizor,era un spirit frământat, viu, dar pe dealtă parte, ancorat în realitate, a fost pro-fesor universitar de teatru. El spunea cătrebuie să dispară pe val, el nu s-a retrasîn recluziune să aştepte sfârşitul, el areacţionat, a activat, a existat până lacapăt.", a spus actorul Florin Zamfires-cu.

Ion Dichiseanu< “Mă uitam la el ca la Dumnezeu”

Ion Dichiseanu a vorbit depre în-drăgitul Mircea Albulescu< "A însemnatfoarte mult pentru teatru. A fost unuldintre monştrii sacri. În teatru n-am ju-cat cu el. A avut o activitate foarte pro-lifică... a fost scriitor, poet, actor de tea-

tru, de film, de teatru radiofonic... Aavut multe activităţi, era profesor. Existămulţi actori care se mândresc că l-auavut profesor şi au numai cuvinte delaudă. Era un mare artist". De asemenea,Dichiseanu a spus că Albulescu a fostun adevărat artist, în care talentul seîmbina cu temperamentul nobil.

"Iar despre el ca om – am colaboratcu el în câteva filme – era deosebit, ra-finat, de o nobleţe sufletească cum rarîntâlneşti. Nu avea trăsături precumegoismul sau invidia. A fost un om demare calitate. E o mare pierdere şi maiavea multe de spus la vârsta asta...îmipare nespus de rău. Era mai mare decâtmine cu trei ani. Mă uitam la el ca laDumnezeu, deja juca în filme... Sperams-ajung ca el. Apoi am avut bucuria săjoc cu el în «Războiul de Indepen-denţă»", a adăugat Dichiseanu.

Moartea soţiei l-a afectat foarte mult

Potrivit apropiaţilor săi, problemelecu inima de care a suferit Albulescu setrag de la moartea soţiei sale, care a pier-dut lupta cu cancerul. 

"După mai bine de cincizeci de anide convieţuire, primul gest neprietenospe care l-a făcut nevastă-mea a fost sămoară înaintea mea. Am fugit de acasăvreo opt luni, pentru că nu mai puteamsuporta. Fiecare colţişor îmi amintea deea... În acest răstimp, am chemat meşte-rii care mi-au schimbat totul în casă",declara el în 2010.

După moartea soţiei sale, marele ac-tor nu şi-a refăcut niciodată viaţa şi s-aînstrăinat chiar şi de apropiaţi.

"De inimă rea s-a îmbolnăvit. El asuferit îngrozitor după moartea soţiei.Ştia că se va întâmpla acest lucru încăde când doamna Albulescu a fost diag-nosticată. Însă, a făcut tot ceea ce i-astat în putinţă să o salveze. Dânsul s-aînchis mult în el după moartea soţiei şinu a mai dat voie niciunei femei să seapropie de el, deşi admiratoare încă aredestule.  A iubit-o enorm, iar de atuncis-a schimbat mult. Şi-a îndepărtat şiprietenii şi nu a mai vrut să mai pri-mească pe nimeni în casă, înafară defiul său. Are şi acum un altar în memo-ria soţiei, în care tronează zeci de poze,dar şi câteva candele. Înainte, când îşifăcea să mănânce, mai punea un tacâmla masă. Aşa a fost obişnuit atâţia ani şinu putea să ducă lingura la gură altfel",a declarat un apropiat al maestrului.

Despre căsnicia sa actorul a declarat<„În ultimii ani, a avut o înfiorătoare su-ferinţă, stătea pe un pat şi devenise uncadavru viu. Nu pe toţi ne iubeşte Dum-nezeu atât de tare, încât să ne ia fulge-rător de aici. Despre iubire vorbind, du-pă părerea mea, este un Everest al du-rerii. Nu cred în iubirile fericite, zglobii,haida-hopa, hopa-topa, uite-aşa. O iu-bire este un lucru extraordinar de greuşi de important şi, de aceea, oamenii ca-re au parte de asemenea sentimente suntverticali, pentru că ea este o greutate ceţi se atârnă de picioare şi-ţi dă vertica-litate. Eu cred că pentru fiecare om estemai important drumul decât a ajungela ţintă. Ajungerea la ţintă compune înalchimia acestui moment şi puţină tri-steţe. În clipa aceea trebuie să cauţi unalt drum, trebuie să cauţi o altă ţintă casă-ţi păstrezi viaţa, tonusul şi rostul pelume. Toate gândurile pe care le avemîn legătură cu un rol, cu un spectacol,nu toate se transpun până la urmă înspectacol şi unele valori rămân afară.Eu sunt un om care nu are memorie, euţin minte stări”.

A consemnat Vasile A

Mircea Albulescu s-a făcut remarcat atât ca actor de teatru și film, în cadrul proverbialei "Generaţii de Aur", cât și ca uneminent profesor al UNATC București

Ion Dichiseanu a vorbit depre îndrăgitul Mircea Albulescu< "A însemnat foartemult pentru teatru. A fost unul dintre monştrii sacri. În teatru n-am jucat cu el. Aavut o activitate foarte prolifică... a fost scriitor, poet, actor de teatru, de film, deteatru radiofonic... A avut multe activităţi, era profesor. Există mulţi actori care semândresc că l-au avut profesor şi au numai cuvinte de laudă.

S-a stins Mircea Albulescu, o steaa filmului ;i teatrului din România

10 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEAv]nd un puternic efect antiinflamator, fructoboratul ajut[ la controlul procesului inflamator

deoarece el poate diminua produc\ia crescut[ de mediatori (enzime) specifici ai inflama\iei.

25% dintre conservele dincarne analizate con\in carne sep-arat[ mecanic, adic[ \esut mus-cular, cartilagii, vase de s]nge,nervi, \esut conjunctiv ;i sunt adi-tivate cu caragenan (agent de`ngro;are), carmin, monogluta-mat de sodiu ;i nitrit de sodiu esteconcluzia unei cercet[ri realizat[de speciali;tii Asocia\iei pentruProtec\ia Consumatorilor dinRom]nia.

Studiul a fost realizat pe 60 de sor-timente de conserve de carne din marilestructuri comerciale ;i face parte dinCampania Na\ional[ de Informare ;iEducare< “Hran[ s[n[toas[ - o investi\iepe termen lung `n s[n[tatea noastr[“.Prin aceast[ campanie, APC dore;te s[promoveze un stil de via\[ s[n[tos ;i s[trag[ un semnal de alarm[ `n privin\aunor produse alimentare bogate ̀ n sare,zah[r ;i gr[simi ;i a unor aditivi ali-mentari care prezint[ un risc ridicatasupra s[n[t[\ii consumatorilor.

O prim[ concluzie a cercet[rii arat[c[ multe din produsele alimentare pebaz[ de carne v]ndute `n Rom]nia nusunt etichetate corespunz[tor sau nucon\in ingredientele corecte. Dup[ tipulde carne folosit ̀ n conservele analizate,situa\ia se prezint[ astfel< 43% conservedin carne de porc> 25% conserve din

carne separat[ mecanic> 24% conservedin carne de vit[> 8% conserve din carnede pui/pas[re. La conservele din carnede porc , cantitatea de carne, inclusivcea separat[ medicanic, variaz[ `ntre23% ;i 95%, la cele din carne de vit[,`ntre 50% ;i 92% ;i la conservele dincarne de pui, variaz[ `ntre 48% ;i 80%.

La 25% dintre conservele analizates-a folosit carne separat[ mecanic.~ncep]nd cu anii 1960, produsele se-cundare/subprodusele, mai apoi chiarresturile din industria c[rnii au ̀ nceputs[ fie folosite tot mai curajos ̀ n variantecomercializabile, `nt]i ca produse pen-tru animale de companie ;i de cas[, apoichiar `n variante destinate consumuluiuman. Speciali;tii spun c[ ;i aceast[ cat-egorie de materiale comestibile din zonaindustriei c[rnii trebuia s[ aib[ unnume a;a c[ a fost numit[, sugestiv,carne separat[ medicanic, cu echiva-lentele sale `n diferitele limbi str[ine.

De asemenea, autorii studiului pre-cizeaz[ c[ ingredientele produselor al-imentare trebuie men\ionate ̀ n ordineadescresc[toare a cantit[\ii lor. Astfel, la88% din produsele analizate, primul in-gredient este reprezentat de carne, in-clusiv de cea separat[ mecanic, ̀ n timpce numai la 12% dintre produse, primulingredient este reprezentat de ap[. Pede alt[ parte la 25% dintre produseleanalizate, cel de-al treilea ingredienteste reprezentat de c[tre ;orici, `n pro-por\ie de 15% de c[tre ap[, 13% de c[tre

amidon, 10% - proteine din soia ;i `npropor\ii variabile de c[tre sare, gela-tin[, untur[, gr[sime porc, carne pas[re,condimente, organe de porc, aditivi al-imentari ;i condimente. Concluziacercet[rii arat[ c[ apa, substan\ele de`ngro;are naturale ;i artificiale au can-titate destul de mare, ceea ce denot[ ocalitate sc[zut[ a majorit[\ii produselorde acest tip.

A fost analizat ;i con\inutul de saredin acest tip de produs ;i impactul aces-teia asupra bolilor cardiovasculare. Con\inutul de sare per 100 grame pro-dus din conservele analizate variaz[`ntre 1,3 grame ;i 2,7 grame. Deci, din-tr-o conserv[ de 300 grame putemasimila ̀ ntre 3,9 grame sare ;i 8,1 gramesare. Persoanele care consum[ o canti-tate de sare mai mare dec]t media au opresiune sanguin[ mai mare ;i au unrisc crescut de hipertensiune arterial[.Consumul excesiv de sare a mai fostpus ̀ n legatur[ ;i cu alte afec\iuni agra-vate de reten\ia de ap[ provocat[ desare< insuficien\[ cardiac[, hipertrofiaventricular[ st]ng[, afec\iuni alerinichilor ;i litiaz[ renal[, edemul, ac-cidentul vascular cerebral, osteoporoz[etc. Un adult are nevoie de 1,6 gramede sodiu zilnic, pe care ;i-l procur[ din-tr-o linguri\[ ras[ de sare.

Nu `n ultimul r]nd 90% din con-servele analizate con\in aditivi alimen-tari, adic[ E-uri, de la 1 aditiv alimentarp]n[ la 9 aditivi alimentari.

Asocia\ia pentru Protec\ia Consumatorilor atrage aten\ia asupra ingredientelor folosite la conservele din carne

Pentru organismul uman mi-croelementele, printre care ;iBorul joac[ un rol importantat]t datorit[ integr[rii lor ̀ n en-zimele numite metalo-depen-dente, c]t ;i datorit[ rolului decatalizator `n reac\iile biologicespecifice.

Fructoboratul de calciu este uncomplex organic al borului care seg[se;te `n fructe ;i legume `n modnatural. Este un complex format dincalciu, fructoz[ ;i bor. Formula mo-lecular[ arat[ c[ fructoboratul naturaleste o sare de calciu organic[ a boru-lui cu 2 molecule de fructoz[. Fruc-toboratul de calciu este singura form[alimentar[ a borului care este sigur[,stabil[, non-toxic[ ;i biodisponibil[,cu activitate biologic[ benefic[ pen-tru s[n[tate.

Una din propriet[\ile cele mai im-portante ale fructoboratului de calciuo reprezint[ efectul benefic asuprametabolismului calciului, magneziu-lui, fosforului ;i vitaminei D cu im-plica\ii pozitive asupra metabolismu-lui oaselor, aspura men\inerii home-ostaziei hormonilor steroizi ;i asupramen\inerii densit[\ii osoase normale,contribuind la prevenirea ;i inversa-rea resorb\iei osoase, reduc]nd risculde osteoporoz[.

Fructoboratul de calciu este activ`n mecanismul de protec\ie contraoxigenului reactiv celular, el stimu-leaz[ activitatea unor antioxidan\i na-

turali (superoxidismutaza, cerulo-plasmina, vitamina C) ;i este unagent antisclerozic foarte impor-tant, av]nd ac\iune favorabil[ `nbolile cardiovasculare. Av]ndaceast[ proprietate antioxidant[previne oxidarea colesteroluluiLDL (r[u) devenind un mijloc destopare a evolu\iei aterosclero-zei.

Av]nd un puternic efectantiinflamator ajut[ la contro-lul procesului inflamator de-oarece el poate diminua pro-duc\ia crescut[ de mediatori(enzime) specif ici aiinflama\iei.

Ac\ion]nd `n sensul redu-cerii reac\iilor inflamatorii,fructoboratul de calciu reme-diaz[ v[t[m[rile peretelui ar-terial intervenind pozitiv `nprocesul antiinflamator, reduceposibilitatea apari\iei zonelorcu inflama\ii ale vaselor des]nge reduc]nd posibilitateaacumul[rilor de depozite lipi-dice (plachetare) ̀ n aceste zone,dovedind ac\iunea sa favorabil[`n diminuarea procesului antis-clerotic.

Fructoboratul de calciu areefecte benefice asupra metabo-lismului lipidelor, scade nivelulcolesterolului sanguin crescutpeste limitele normale. Dieta`mbog[\it[ cu fructoborat decalciu a dus la reducerea valori-lor colesterolului total, influen\]nd

benefic starea pacien\ilor cu dislipi-demie, afec\iuni de metabolism ;i car-diovasculare. De asemenea, a fost ob-servat[ influen\a fructoboratului decalciu asupra metabolismului acidu-lui uric determin]nd o reducere a va-lorii acestuia.

Formularea farmaceutic[ a pro-dusului CardioBor de la Hypericum`n baza studiului clinic pilot efectuatla Centrul de Cardiologie, a Univer-sit[\ii din Craiova, condus de Dr.Constantin Militaru, se bazeaz[ pestudiul combina\iei fructoborat decalciu ;i resveratrol, cu efecte siner-gice asupra st[rii clinice ;i biologicea pacien\ilor cu angin[ pectoral[ ;ialte afec\iuni cardiovasculare. ~n acestsens fructoboratul de calciu vine `nsprijinul resveratrolului protej]ndu-l. Fructoboratul de calciu devine unstabilizator pentru resveratrol `mpo-triva degrad[rii acestuia ̀ n tractul di-gestiv. De asemenea, s-a dovedit c[sinergismul pozitiv al fructoboratuluide calciu cu resveratrolul, duc la`mbun[t[\irea eficacit[\ii biologiceca agen\i antioxidan\i ;i antiinflama-tori.Recomand[ri<- m[re;te rezisten\a la efort ;i tonific[mu;chiul cardiac- `nt[re;te mu;chiul cardiac, arterele;i circula\ia coronarian[,`mbun[t[\ind transportul s]ngelui- reduce semnificativ episoadele decriz[ de angin[ pectoral[- m[re;te capacitatea de oxigenare ainimii prin `mbun[t[\irea fluxului

sanguin- scade tensiunea sanguin[ prin rela-xarea ;i dilatarea arterelor- reduce nivelul colesterolului,men\ine echilibrul `ntre colesterolulbun ;i r[u (HDL ;i LDL)- scade nivelul trigliceridelor- previne apari\ia aterosclerozei- `mbun[t[;e;te rezisten\a pere\ilorvaselor sanguine- blocheaz[ procesele degenerative lanivelul sistemului nervos central, pre-venind `mb[tr]nirea prematur[- scade necesitatea consumului de ni-troglicerin[.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

CardioBor, un produs naturist de laHypericum pentru s[n[tatea inimii

6 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

RE}ETE

Sup[ de fasole cu bulion

Cl[tite cu gem, pentru post

Mod de preparare<

Fasolea curățată și spălată se lasă câ-teva ore la înmuiat, în apă ușor călduță.Se strecoară și se pune la fiert în apă cal-dă, foarte puțin sărată. Când boabele suntaproape fierte, din făină și ulei se prepară

un rântaș slab, foarte puțin prăjit, iar cândse ia de pe foc se adaugă boiaua (dulce,iute, după gust). Rântașul se adaugă lasupa aflată în clocot, apoi se condimen-tează. Se adaugă și sucul de roșii și se mailasă puțin la fiert. Dacă se folosește pastăde roșii, aceasta, înainte de a fi pusă însupă se dizolvă cu puțină zeamă fierbinte.Se condimentează Se poate servi cu ardeiiute, sau ornat cu frunze de pătrunjel.Dacă nu postiți, la servire se poate adăugași puțină smântână.

Ave\i nevoie<

300 g de fasole uscată (dacă se poa-te, cu boabe mari), 3 linguri de făi-nă, 4-5 linguri de ulei, sare, boiade ardei dulce (se poate și un picde boia iute), delicat (de casă) sau1-2 linguri de piure de zarzavaturi,700 ml de bulion sau 4-5 linguri

de pastă de roșii.

Mod de preparare< Se amestecă făina, bicarbonatul, za-

hărul și zahărul vanilat, apoi treptat seadaugă apa carbogazoasă, amestecând în

continuu, până când se obține consis-tența unui aluat normal pentru clătite,care se prăjesc apoi în mod clasic, într-otigaie unsă cu câteva picături de ulei, sauîntr-o tigaie antiaderentă. Pentru a pre-para un desert de post, ca umplutură sefolosește gemul, sau bucăți de compot defructe, dar se pot umple și cu diverse cre-me de post, sau eventual cu fructe proas-pete în miere. Se poate orna cu sirop decacao, topping de fructe sau cu frișcă ve-getală (nu în mod obligatoriu).

Ave\i nevoie<

250 g făină, o linguriță de bicar-bonat alimentar, circa 300 ml apăde masă carbogazoasă, 2 linguride zahăr, un plic de zahăr vanilat,50-70 ml de ulei, un borcan de gemde caise, sau orice alt gem, după

preferință.

Dulcea\[ din flori de salc]m

Mod de preparare<

Spălăm bine florile de salcâm în apărece și înlăturăm chiorchinele, astfel încâtsă rămână numai florile. Le lăsăm de-oparte să se scurgă. Într-un vas punemapa și zahărul și fierbem până se formea-ză un sirop. Îndată ce am obţinut siropul,

adăugăm în vas florile de salcâm și bato-nul de scorţișoară. Punem zeama de lă-mâie iar coaja o tăiem cubuleţe și, de ase-menea, o adăugăm în dulceaţă. Lăsămsă fiarbă până se îngroașă și devine camierea. Gustăm pentru a verifica dacăflorile sunt moi ;i pătrunse de sirop (vordeveni transparente). Umplem borcanelespălate în prealabil cu apă fierbinte și us-cate cu dulceaţa fierbinte, le punem capacși le lăsăm să se răcească așezate invers,pe capac, pentru a nu pătrunde aerul.Dulceața atfel obținută se poate păstrachiar și 2 - 3 ani.

Ave\i nevoie<

500 gr flori de salcâm, cantitatecântărită după ce florile sunt în-depărtate de pe ciorchină (în cu-rând se vor găsi din belșug), 500ml de apă, 500 g de zahăr, o lămâiede mărime medie, 1 - 2 batoane

de scorţișoară - opţional.

Cartofi cu ciuperci, la cuptor

Mod de preparare<

Cartofii tăiați bucăți mai mărișoarese fierb pe jumătate în apă condimentată,apoi se strecoară. Ciupercile se taie bu-căți, în așa fel, încât să fie cât mai apeti-sante. Ceapa (nu și cea verede!) mărun-țită se călește în ulei, apoi se adaugă ciu-

percile și se călesc și acestea. Se adaugăcartofii fierți, se condimentează dupăgust, se amestecă, apoi toată compzițiase pune într-o tavă, sau într-un vas ter-morezistent și se pune pentru circa 20de minute în cuptorul preîncâlzit. Cândse scoate de la cuptor, se presară cu ceapaverde mărunțită, dar dacă sunt persoanecare doresc ca verdețurile să rămână câtmai proaspete, ceapa se poate pune și înfarfurii, la servire, apoi se ornează cu câteun fir de cimbru proaspăt.

Ave\i nevoie<

1 kg de cartofi (se recomandă car-tofi cu coajă albă, dar nu în modobligatoriu), 400 g ciuperci cham-pignon (eventual pleurotus sauciuperci de pădure), o ceapă, sare,piper, bază pentru mâncăruri, cea-pă verde, câteva fire de cimbru

proaspăt la servire.

Pe nedrept neglijat în ultimaperioadă de consumatori și de cul-tivatori, măcrișul rămâne una dinplantele legumicole valoroase atâtprin calităţile sale culinare cât șipentru cele medicinale și pre-tenţiile modeste faţă de climă șisol. Măcrișul este un posibil reme-diu în cazul tumorilor maligne saubenigne.

În România întâlnim mai multe va-rietăţi, dintre care cele mai importantesunt Rumex acetossa (măcrișul mare) ca-re are valoare culinară și se cultivă, și Ru-

mex acetosella (măcrișul mărunt saumăcrișul iepurelui), Rumex crispus (dra-gavei, sau ștevie creaţă), Rumex alpestris(măcriș ciobănesc) și Rumex scutatus uti-lizate îndeosebi în medicina populară.

Frunzele măcrișului conţin fier, vita-mine, și foarte mult acid oxalic, ceea ce îiconferă un gust acru, astringent. Frunzelese prepară în același mod ca și spanaculsau ștevia, gustul caracteristic făcându-lpotrivit pentru supe, borșuri, piureuri saupentru a asorta în special preparatele demiel. Rădăcina de măcriș are un gust dul-ce-acrișor și se folose;te în cure de deto-xifiere și în tratamentul unor afecţiuniale ficatului. Preparatul se obţine prinmăcinarea rădăcinii și se consumă ca ata-re sau sub formă de decoct. Poate fi folositși în tratamentul unor boli de piele și chiaral tumorilor maligne sau benigne. Trebuieprecizat că o cură dureaza în medie câtevaluni. Datorită conţinutului ridicat de acidoxalic, măcrișul este contraindicat per-soanelor care suferă de reumatism sau deafecţiuni renale.

Supă cu spanac și măcriș

Este un preparat sănătos, gustos șiușor de pregătit. Avem nevoie de o jumă-tate de kilogram de frunze spanac, o ju-mătate de kilogram de frunze de măcriș,o ceapă mare, o jumătate de litru de lapte,un pahar mic de smântână, o lingură defăină, ulei, sare, piper.

Ceapa se taie solzișori și se călește înpuţin ulei. Când se îngălbenește se adaugăo lingură de faină, se amestecă bine și sestinge cu un litru de apă. Se sărează dupăgust și se adaugă laptele. Când dă în clo-cot, se adaugă măcrișul și spanacul tăiatemărunt. Se lasă să fiarbă și se ia de pe focdupă cateva minute. Se drege cu smântâ-nă și se poate servi caldă sau rece.

Ciorbă de măcriș

Ingrediente necesare< două grămezipotrivite de frunze de măcriș, 1 - 2 linguride untură, 1 - 2 ouă, o ceașcă de smântână,sare și zahăr.

După ce frunzele de măcriș sunt aleseși spălate se lasă la scurt, timp în care în-tr-o oală se pune la încins untura. Apoise adaugă măcrișul și se prăjește până ceprimește culoarea gălbuie-maronie. Seadaugă 1 - 1,5 litri de apă și se lasă să deacâteva clocote, timp în care se adaugă sareși zahărul, în funcţie de gust, ca zeama sărămână dulce acrișoară. În vreme cemăcrișul fierbe se bate oul cu smântâna.Când oala este luată de pe foc se adaugădresura și se învârte în oala cu zeamă. Sepoate consuma caldă sau rece.

Text selectat și prelucrat de Ioan A.

M[cri;ul, un posibilremediu în cazul

tumorilor

Pe nedrept neglijat în ultima perioadă de consumatori şi de cultivatori, măcrişul rămâne una din plantele legumicolevaloroase atât prin calităţile sale culinare cât şi pentru cele medicinale şi pretenţiile modeste faţă de climă şi sol. Măcrişuleste un posibil remediu în cazul tumorilor maligne sau benigne. În România întâlnim mai multe varietăţi, dintre carecele mai importante sunt Rumex acetossa (măcrişul mare) care are valoare culinară şi se cultivă, şi Rumex acetosella(măcrişul mărunt sau măcrişul iepurelui), Rumex crispus (dragavei, sau ştevie creaţă), Rumex alpestris (măcrişciobănesc) şi Rumex scutatus utilizate îndeosebi în medicina populară.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

10 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Cel mai important eveni-ment de modă din nord-vestulțării îi reunește la ediția dinacest an pe cei mai apreciați 17designeri vestimentari din SatuMare și județele învecinate.

Fashion’s Night Out (FNO) a ajunsla cea de-a cincea ediție și este un eveni-ment de anvergură în care sunt implicați30 de manechini, 17 colecții și zeci decreații senzaționale. Evenimentul are loc sâmbătă, 9aprilie, începând cu ora 18<00.Prezentarea va fi f[cut[ de c[tre re-porterul Adriana Tivadar și creatoareaAlexandra Catargiu. De asemeneacolegele noastre Ioana Vladimirescu șiIoana Zaharia, realizatoare a mai multoremisiuni difuzate de Informația TV, vorparticipa la eveniment în calitate de spe-cial guest. Ele vor defila pe podium încolecția prezentată de Cosmin Mureșanși David Sebastian - CM Creation deMode. Informația Zilei ;i Informația TVsunt parteneri media ai evenimentului. Red[m mai jos detalii desprecolec\iile ce vor fi prezentate `n cadrulFashion’s Night Out<

1. IneditBrandul Inedit propune atât ţinute

casual, chic, cât și creaţii vestimentaredestinate evenimentelor atât femeilor câtși bărbaţilor. Ţinutele dedicate femeilorsunt alcătuite din dantelă, printuri geo-metrice și florale care completează o vi-

ziune pozitivă, proaspătă, plină de far-mec și naturaleţe. Linia masculină a co-lecţiei este alcătuită din ţinute de zi lejere,în tonuri îndrăzneţe sau pastelate, ani-mate de caroiajele inspirate de interpre-tările actuale ale stilului dandy.

2. Atelier Cris Fashion (Cristina Mureșan)

Colecţia ‘RAINBOW TOUCH’ byCristina Mureșan este formată din rochiiși salopete într-o culoare dar care devinspeciale prin elementele colorate, caredau farmec întregii colecţii.

3. Karra Launi (Larisa C[dar)Colecţia "Vibes" by Karra Launi pro-

pune pentru anul acesta rochii de searăîn culori vibrante și culori pastelate fiindexecutate cu diferite drapaje din materialdând o notă excentrică rochiei, mărgeleși pietre sau diferite dantele care conferăfeminitate și delicateţe.

4. AdalinAdalin a adus costumelor un aspect

de noutate îmbinată armonios cu ele-gan\ă clasică. Brandul Adalin se adre-sează bărbatului care ţine la imagineapersonală, propunând creaţii care vor săaccentueze nu doar aspectul fizic al pur-tătorului, ci și personalitatea acestuia.

5. Diva by Liana SzilagyiÎn acest sezon Diva by Liana Szilagyi

v-a pregătit Colecţia 15 Shades of Diva,inspirată de femeia urbană care exceleazăprin graţie, stil și senzualitate. Liana do-

rește să pună accent prin această colecţiepe rafinamentul feminin.

6. CM - creationde mode - Cosmin Mureșan

“Faţă care a vorbit cu tăcerea ierbii”este ultimul act al “Trilogiei Divelor”, unproiect vestimentar semnat de CosminMureșan pentru “CM – creation de mo-de”. Colecţia este una feminină, aparentsimplă, cu accente retro.

7. Diana BrebanColecţia WORK a fost făcută cu mul-

tă dăruire, plăcere și pasiune. Rochii degal[, voaluri de mătase și dantelă.

8. Spencer by Ciprian Crăciun

Designer-ul Ciprian Crăciun, sem-natarul colecţiilor SPENCER, ne propu-ne o colecţie numită „Evoluţia ilicelor”care încearcă să readucă în prim-planvestele de bărbaţi. Accesoriile sunt oferitede Honett, un brand apărut recent pepiaţă din Satu Mare, care se recomandăa fi aliatul bărbaţilor care își doresc unaccesoriu vestimentar confecţionat spe-cial pentru ei fiecare produs având in-scripţionat pe spate sau pe faţă numelepurtătorului.

9. Nicoleta ObișPiesele vestimentare din colecţia stre-

et style “White Feeling” /spring-summer2016, semnată de Nicoleta Obiș, suntmenite să confere o stare de spirit pozi-tivă, confortabilă și lejeră pe parcursul

întregii zile.

10. Raluca Mureșan&AncaMarian

Aflate la debut cu colecţia „Avant-garde”, Raluca Mureșan și Anca Marianne promit o prezentare avangardistă. Ra-luca, creatoarea ţinutelor vestimenare, aîmbinat tradiţionalul și modernul,creând o lume inedită, îndrăzneaţă șiatractivă. Colecţia se completează cu ac-cesorii florale create manual, fiind o co-lecţie de pionierat al Ancăi Marian, ab-solventă a facultăţii de peisagistică dinCluj Napoca.

11. Alexandra CatargiuAlexandra Catargiu va invită să des-

coperiţi un univers de senzaţii ce se as-cunde printre petalele florilor de măr-gele, făcându-v[ să trăiţi esenţialul vieţii<dragostea și pasiunea. O colecţie de bi-juterii handmade, „Nemuritoarele deATC”.

12. CM - creationde mode - Sebastian David

Colecţia “SHAPES” reprezintă o no-uă aventură de imagine, Sebastian Davidreinterpretând pantalonul în garderobafeminină, aceștia fiind completaţi destructuri inspirate din estul îndepărtat,combinate cu decupaje elaborate.

13. Mihaela CirlugeaColecţia „Nonchalance” este compu-

să din ţinute vaporoase din dantelă, tripluvoal, tafta, culori vii, mănuși, pene> totul

degajând un aer proaspăt și optimist.

14. Lorand CozaA pregătit o colecţie exclusiv mascu-

lină, dedicată bărbaţilor emoţionali, sen-sibili, cu o puternică înclinaţie artistică.Colecţia cuprinde ţinute alcătuite dinpantaloni de costum până la glezn[, sa-couri la 4 nasturi coloraţi și diferiţi.

15. Ramona Napradean"TRUE" este o colecţie plină de forţă

și fineţe alcătuită din rochii feminine,elegante cu linii fluide. Creaţiile suntsemnate cu flori robuste, din fibră natu-rală (lână împâslită) prelucrate manualde designer, bucată cu bucată.

16. Lct CollectionEchipa L CT COLLECTION SRL a

creat o colecţie menită să impresionezeprin calitatea și simplitatea ţesăturilorfolosite. Costumele din colecţia OPENOFFICE sunt uniforma bărbatului pen-tru care imaginea contează, ţinutele lorfiind un adevărat must have al sezonului,fie că abordaţi stilul sobru sau extrava-gant.

17. Ioana CălinIoana Călin a fost desemnată „Cel

mai bun designer de rochii de mireasă”din România, în cadrul Galei „RomanianFashion Awards”, eveniment ce a avut locpe 6 decembrie 2015 la București. La Fas-hion’s Night Out va prezenţa colecţia„Believe în Fairytales” cu accesoriile crea-te de Diana Mândruţ.

Fashion’s Night Out (FNO) a ajuns la cea de-a cincea ediție şi este un eveniment de anvergurăîn care sunt implicați 30 de manechini, 17 colecții şi zeci de creații senzaționale.

17 designeri s[tm[reni la Fashion’s Night Out

8 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

DIET~

Multe civiliza\ii au ̀ ncercats[ cultive plante capabile s[vindece o serie ̀ ntreag[ de boli,de la surzenie p]n[ la tulbur[rigastrointestinale ;i gut[.

Varza a fost cu prec[dere apreciat[de c[tre greci ;i romani ca un alimentfoarte important din punct de vederemedicinal, ajung]nd la un moment datchiar s[ `ntreac[ usturoiul ca remediupreferat.

Familia cruciferelor

Denumirea de crucifere provine dela forma distinct[, `n cruce, a florilortuturor legumelor crucifere, pentru carevarza este prototipul. Poate p[rea greude crezut, dar toate speciile principalede varz[ care exist[ ast[zi, printre carebroccoli, conopida, varza de Bruxelles,gulia ;i varza crea\[, provin din varzas[lbatic[. De fapt, de la aceast[ plant[,Brassica oleracea, care mai cre;te spon-tan pe st]ncile crestate ;i t[r]murileAngliei, ̀ n sud-estul Europei ;i ̀ n zonaMarii Mediterane, oamenii au adoptatprima dat[ varza ;i au for\at evolu\iaselect]nd, acum circa patru mii de ani,soiurile cu propriet[\i care se confor-mau gusturilor culinare de atunci.

Soiurile de varz[ se deosebesc `nfunc\ie de partea `n care plantainveste;te cea mai mare energie decre;tere. Dac[ vorbim de dezvoltarea`n frunze, avem varza alb[, varza ro;ie,varza crea\[. Prin dezvoltarea `n inflo-rescen\[, apar conopida ;i broccoli. ~ncazul ̀ n care leguma se dezvolt[ la bazatulpinii vorbim despre gulie. ~n sf]r;it,dezvoltarea vl[starilor duce la apari\iaverzei de Bruxelles.

Sc[derea spectaculoas[ a risculuide a face diferite tipuri de cancer ob-servat[ la indivizii cu o diet[ bogat[ `nlegume crucifere sugereaz[ c[ ali-mentele acestea reprezint[ o surs[ im-portant[ de compu;i fitochimici. ~ntr-adev[r, dintre toate plantele co-mestibile, legumele crucifere con\inprobabil cea mai mare varietate de com-pu;i fitochimici cu activitate anticancer.

Pe l]ng[ propriet[\ile anticanceri-gene, legumele din familia verzei aumulte alte propriet[\i alimentare, ter-apeutice ;i medicinale, motiv pentrucare sunt situate in topulrecomand[rilor pentru o nutri\ies[n[toas[.

Varza vindec[ ulcerele

Frunzele netede, de un verde de-schis, ale acestui tip de varz[ sunt deli-cioase. Este ideal[ pentru sarmale, poatefi `ntrebuin\at[ `n numeroase feluri dem]ncare ;i poate fi tocat[ ;i consumat[`n stare proasp[t[. Varz[ murat[ este unpurificator eficient al s]ngelui ;i ar trebuiinclus[ `n dieta diabeticilor ;i a per-soanelor obeze. Dac[ opt[m pentruvarza murat[ proasp[t[, se p[streaz[ celmai bine propriet[\ile sale medicinale.Poate fi preparat[ cu ulei de m[sline ;iamestecat[ cu buc[\i de ananas sau m[r.Varza murat[ g[tit[ se ob\ine dup[ cese fierbe la foc mic timp de 20-25 minute;i se consum[ ̀ mpreun[ cu cartofi fier\i,piure de cartofi sau produse din soia.

De-a lungul istoriei, varza a fost con-siderat[ un aliment pentru s[raci.Aceast[ concep\ie nefavorabil[ s-aschimbat c]nd s-a descoperit acum c]te-va decenii c[ varza ofer[ un grad de pro-tec\ie fa\[ de unele boli canceroase.

Frunzele de varz[ con\in o mare va-rietate de nutrien\i ;i de aceea are ;i alteefecte medicinale, cum ar fi cel de pre-venire ;i de tratare a ulcerelor sau a di-abetului, sau chiar propriet[\i antibio-tice.

Experimentele efectuate la Univer-sitatea Stanford demonstreaz[ efectulvindec[tor al sucului de varz[ asupraulcerelor gastrice ;i duodenale. Timpulde vindecare pentru pacien\ii cu ulcercare au b[ut un pahar de suc proasp[tde varz[ (200-250 ml) de 4-5 ori pe zis-a scurtat la dou[ s[pt[m]ni. Deasemenea, durerea de stomac a disp[rut`n c]teva zile de la `nceperea tratamen-tului cu suc de varz[. Substan\ele sulfu-rate din varz[ ac\ioneaz[ ca un antibi-otic, ajut]nd la echilibrarea florei bac-teriene din intestin `n caz de infec\ie.Sucul proasp[t de varz[ (o jum[tate depahar de 3-4 ori pe zi) poate fi folosit ̀ ncompletarea tratamentului pentru col-it[, fermenta\ie ;i dezechilibru bacterianla nivelul intestinului.

Con\inutul de calciu al verzei estesemnificativ (aproximativ jum[tate dincon\inutul de calciu al laptelui).

De asemenea, calciul din varz[ estefoarte u;or absorbit de organism. ~nconsecin\[, varza este alimentul de caretrebuie s[ se \in[ cont `n caz de osteo-poroz[, dar ;i `n orice situa\ie `n careeste necesar[ cre;terea nivelului de cal-ciu. Varza furnizeaz[ foarte pu\inecalorii, dar d[ senza\ia de sa\ietate. Dinacest motiv ;i datorit[ con\inutului ei

ridicat de vitamine ;i minerale, varzaeste ideal[ pentru persoanele obeze. Eaar trebui inclus[ `n orice tip de cur[ desl[bire. Pentru a reduce flatulen\a gen-erat[ de varz[, trebuie alese numai frun-zele cele mai fragede, care apoi suntt[iate felii sub\iri, puse pu\in pe foc,amestecate cu l[m]ie, ulei ;i plante carereduc flatulen\a (fenicul, chimen). Varzatrebuie mestecat[ bine ;i amestecat[bine cu saliva. Nu trebuie consumat[`mpreun[ cu alte alimente de originevegetal[ bogate `n celuloz[, ca, de ex-emplu, cereale integrale sau t[r]\e.

Broccoli este beneficpentru inim[

Broccoli constituie o variant[ aconopidei. Spre deosebire de conopid[,inflorescen\ele de broccoli sunt formatedin flori mai mari, mai pu\in dense. Cu-loarea lor variaz[ de la verde la violet.

Cultivarea de broccoli a `nregistrato cre;tere semnificativ[ at]t `n Europac]t ;i ̀ n America. Se m[n]nc[ mai multbroccoli ;i mai pu\in[ conopid[, posibildatorit[ faptului c[ broccoli producemai pu\ina flatulen\[ dec]t conopida ;i,pentru mul\i, are o arom[ mai pl[cut[.Dintre toate verzele, broccoli iese ̀ n ev-iden\[ ca fiind printre cele mai bogate`n proteine, calciu, betacaroten ;i vita-mina C. Datorit[ con\inutului caloricsc[zut, lipsei de gr[simi ;i, mai presusde toate, echilibrului optim `ntre sodiu;i potasiu, broccoli este un aliment adec-vat pentru persoanele care sufer[ de in-suficien\[ cardiac[ `n orice stadiu. Fa-vorizeaz[ eliminarea excesului de lichidre\inut ̀ n \esuturi (edem), func\ion]ndca un decongestionant pentru sistemulcirculator ;i pentru inim[.

Nivelurile ridicate de betacaroten ;isubstan\e fitochimice sulfurate, fac dinbroccoli un aliment puternic anti-cancerigen, a c[rui eficien\[ a fostdemonstrat[ de o palet[ `ntins[ de in-vestiga\ii ;tiin\ifice.

Broccoli trebuie fiert c]t mai pu\inpentru a evita pierderea propriet[\ilorsale nutri\ionale.

Tulpinile sale moi pot fi consumate`n salate, crude sau fierte u;or. Suntfoarte aromate, amintind de sparanghel.Datorit[ faptului c[ broccoli este o surs[excep\ional[ de compu;i anticancer,aceast[ legum[ ar trebui consumat[ curegularitate.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Consumul legumelordin familia verzei ne ajut[ s[

ne protej[m de multe boli

Studiile spun c[ oamenii careîncep o dietă în cuplu - adicăsimultan cu partenerul de viaţă -au mai mult succes decât dacă arporni pe drumul regimuluisinguri.

Cu siguran\[ nu aveam nevoie săvedem scris negru pe alb aceste lucrurica să ştim că sunt cât se poate deadevărate. Trebuie doar să ne analiz[mpe noi. Cui îi pică bine şi îi mai arde dedietă când ajunge acasă şi îşi găseştejumătatea scufundată într-o găletuşăde îngheţată de vanilie? Sau când pestedrum de farfuria regulamentară cupeşte şi broccoli zace un vulcan de

cartofi prăjiţi împrejmuit de mititei.

Parteneri spre sănătate

Studiul face parte dintr-o cercetaremai amplă care a vrut să afle clar dacăare vreo importanţă faptul că un cupludecide în acelaşi moment să slăbească,să nu mai fumeze, să facă sport etc. Şicercetătorii au aflat că are o importanţăşi încă una mare.

De altfel, spun că este o cale sigurăspre scăderea numărului de cazuri deobezitate şi de îmbolnăviri de cancer.Aşa că susţineţi-vă partenerul cu toateforţele atunci când face schimbări înstilul de viaţă şi trăiţi modificările cotla cot cu el.

Dieta `n cupluare mai mult succes

Experimentele efectuate la Universitatea Stanford demonstreaz[ efectul vindec[tor al suculuide varz[ asupra ulcerelor gastrice ;i duodenale. Timpul de vindecare pentru pacien\ii cu ulcer careau b[ut un pahar de suc proasp[t de varz[ (200-250 ml) de 4-5 ori pe zi s-a scurtat la dou[s[pt[m]ni. De asemenea, durerea de stomac a disp[rut ̀ n c]teva zile de la ̀ nceperea tratamentuluicu suc de varz[.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

10 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

EDUCA}IEGaleria de artă „Dr. Mihai Pop” (Str. Victoriei, Nr. 140) adăposteşte expoziții temporare de artă

plastică locală, etnografie şi artă populară, fotografii din colecția I.G. Andron ş.a. Dintre eveni-mentele găzduite de galerie amintim< „Târgul mărțişorului”, „Art Bunavestire” - 25 martie (expozițieanuală de artă plastică contemporană), „Versus, dar împreună” (expoziție anuală de fotografie),„Târgul de Crăciun” etc.

Cea de-a patra premieră pen-tru copii prezentată de TrupaHarag György în această stag-iune urmează să aibă loc sâm-bătă, 9 aprilie, la ora 10.00 în salamare a Casei de Cultură a Sindi-catelor. Spectacolul realizatdupă romanul lui Lázár Ervineste regizat de Kányádi Szilárd,actor și regizor al trupei.

Directorul artistic al trupei,Bessenyei Gedő István, a menționatla conferința de presă organizată cuocazia premierei că echipa a reușit sărealizeze un spectacol care îi va încân-ta atât pe copii, cât și pe însoțitoriiacestora. „Consider că aceste întâm-plări au fost scrise în primul rândadulților, însă arta lui Lázár Ervin estecaracterizată prin faptul că aceste car-

actere umane îmbrăcate în figuri an-imale, pot fi înțelese ușor și de cătrecopii” - a adăugat regizorul KányádiSzilárd.

Invitata Bertóti Johannaa realizat scenariulspectacolului

Scenariul spectacolului a fost re-alizat de Bertóti Johanna - invitată,dar tot de numele ei se leagă și ver-surile cântecelor interpretate în spec-tacol. Muzica a fost compusă deMoldován Blanka, înregistrările fiindrealizate sub coordonarea maestruluide sunet Simion B[rnuțiu.Scenografia spectacolului se leagă denumele lui Fornvald Gréti, iar core-grafia a fost realizată de Györfi Csaba.Regizor artistic și sufleur< Fábry

Zoltán.Pădurea pătrat rotundă este un

loc magic. Aici dispare tristețea șifiecare este acceptat așa cum e. Înacest loc nu se acordă importanță fap-tului că cineva vede altfel lumea saudacă este talentat, ori ba. Doar senti-mentele, gândurile și cuvintele onestecontează în acest „mirific” colț denatură. Și, chiar dacă, din frică,prost ie, egoism ori defet ism,pătrunde aici ciuda, rea-voința, înfu-murarea și furia, adevărul câștigă, încele din urmă deoarece el este cea maiputernică forță pe întreg Pământul.

Bilete pentru spectacol se potachiziționa la agenția teatrală de pestrada Horea de luni până vineri întreorele 10.00 și 17.00, respectiv pe site-ul biletmaster.ro sau cu o oră înainteaspectacolului.

Eva Laczko

P[durea p[trat rotund[,prezentat[ de trupa de teatru

Harag György

Etapa județeană a Concursuluiinterdisciplinar ”Cultură şicivilizaţie în România” s-adesfăşurat la Şcoala Gimnazială„Grigore Moisil” Satu Mare, pe 31martie 2016.

Concursul, adresat elevilor de liceu,cuprinde pregătirea unui portofoliu şia unui proiect de conservare a unorobiceiuri, tradiţii, mentalităţi, aparticularităţilor de limbaj,comportamente, port, identificarea şievidenţierea dimensiunilorinterculturale.

Premiul I a fost acordat echipajuluiColegiului Naţional „Ioan Slavici” SatuMare format din elevele FlorescuAlexandra, Noje Alexandra, PinteaDenisa, profesori coordonatori David

Radu, Dragoş Alina şi Florea Irina.Elevii au prezentat lucrarea „Şuracodrenească” la secţiunea de concurs„Studiu privind particularităţietnografice/etnologice şi lingvisticelocale”. Acest echipaj va reprezentajudeţul Satu Mare la etapa naţională acompetiţiei, care va avea loc în perioada30 mai – 1 iunie 2016 la Suceava.

Premiul II în concurs a fost acordatechipajului Liceului Teoretic Careiformat din elevii Ghiurcuţa Ramona,Silaghi Simina şi Hendea Matei care auprezentat lucrarea „Incursiune prinobiceiurile vieţii de familie din zonaCodrului”, profesor coordonatorMonica Mădăras.

Informaţiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Şcolar Judeţean SatuMare.

A consemnat V. Nechita

Colegiul “Ioan Slavici”s-a calificat pentru fazana\ional[ a concursului“Cultur[ ;i civiliza\ie

în România”

~n 20-21 mai, Parlamentul Eu-ropean `;i deschide por\ile pentru7.500 de tineri ̀ n cadrul evenimen-tului “EYE 2016”. Evenimentul Ti-nerilor Europeni (EYE) va avea locla Strasbourg pe 20-21 mai ;i va fioportunitatea perfectă pentru ca7.500 de tineri să-;i facă vocea au-zită.

În timp ce Europa se confruntă cucrize de mai multe feluri, participan\icu vârste între 16 ;i 30 de ani vor faceschimb de idei despre viitorul Euro-pei. După acest eveniment, un raportcare va con\ine ideile discutate la EYEva fi prezentat eurodeputa\ilor.

Cea de-a doua edi\ie va reuni ti-neri europeni cu persoane cu puterede decizie ;i va îmbina activită\i po-litice ;i educa\ionale. Edi\ia din acestan se concentreaz[ pe urm[toarele te-me< "Război ;i pace - Perspective pen-tru o planetă pa;nică", "Apatie sauparticipare - O agendă pentru o de-mocra\ie dinamică", "Excludere sau

acces - Represiune sau ;omaj în rândultinerilor", "Stagnare sau inova\ie - Lu-mea în care vom lucra în viitor" ;i"Colaps sau succes - Metode noi pen-tru o Europ[ viabilă".

Vor avea loc peste 150 de activită\i;i peste 50 de grupuri ;i organiza\ii

de tineret vor contribui la organizarealor. Participan\ii la EYE sunt tineridin state europene, dar ;i din \[ri ve-cine sau state `n curs de dezvoltare,v]rsta medie a acestora fiind 21 deani.

Theodora V.

Muzeul Ţării Oaşului este si-tuat în centrul micului oraş Ne-grești-Oaș, județul Satu Mare, fi-ind structurat pe două secțiuni,respectiv  Galeria de artă „Dr. Mi-hai Pop” și Muzeul Satului Oșe-nesc (muzeu în aer liber).

Galeria de artă „Dr. Mihai Pop” (Str.Victoriei, Nr. 140) adăpostește expozițiitemporare de artă plastică locală, et-nografie și artă populară, fotografii dincolecția I.G. Andron ș.a. Dintre eveni-mentele găzduite de galerie amintim<„Târgul mărțișorului”, „Art Bunavesti-re” - 25 martie (expoziție anuală de artăplastică contemporană), „Versus, darîmpreună” (expoziție anuală de foto-grafie), „Târgul de Crăciun” etc.

Program de vizitare< Luni-Vineri< 08 – 16

Muzeul satului oșenesc (Str. Live-zilor, Nr. 3-5) este situat într-un spațiudeosebit de pitoresc, sugestiv pentru

relieful zonei Oașului. Așezarea sa pemalul râului Tur a făcut posibilă am-plasarea unor instalații tradiționale ac-ționate de apă< moară, vâltoare, pălin-cie, dăracă, piuă, majoritatea fiind func-ționale și utilizate de localnici.

Muzeul în aer liber al Țării Oașuluieste o reproducere în miniatură a satu-lui oșenesc de altădată, cu exponate ori-ginale începând din secolul al XVII-lea, care amintesc de liniștea pastoralăa acelor vremuri. Încă de la intrare, vi-zitatorul este fermecat de peisajul ce sedeschide la picioarele-i într-un superbamfiteatru natural. Casele din lemn,construite pe fundații de piatră masivăși acoperite cu paie sau șindrilă, anexelepentru animale, mirosul de fân proas-păt cosit ne deconectează de agitațiaorașului și ne trimit cu gândul la o lumede poveste.

Program de vizitare

Luni-Vineri< 9 - 17Sâmbătă< 9 - 14Duminică< 9 - 17

Programul de vizit[ alMuzeului |[rii Oa;ului

7.500 de tineri particip[ la EvenimentulTinerilor Europeni din Strasbourg

10 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

LITERATUR~

Mă gândesc, adeseori, că multei-ar fi lipsit azi lumii dacă n-ar fiexistat Echinox - cenaclul şi revistacu acest nume, apoi, celebra revistăSteaua, mai cu seamă, de n-ar fiexistat acel dumnezeiesc punct aluniversului< „Babeş- Bolyai”, Cluj-Napoca.

Lumea nu s-a schimbat după apariţiaîn 1968 a revistei Echinox, nici chiar încei 14 ani în care la conducerea revistei s-a aflat Ion Pop, nu avea cum, dar „regi-mentul” de scriitori care a apărut şi a gra-vitat în jurul imensei mişcări literare stu-denţeşti clujene a adus şi aduce mari con-tribuţii la dezvoltarea şi promovarea lite-raturii române în ţară şi străinătate. Aşacă, într-un anume fel, lumea s-a schimbat.

Cadru universitar emerit, conducătorde reviste literare şi de cultură, inclusiv, laun moment dat, director al Centrului Cul-tural Român din Paris, poet, critic şi istoricliterar, publicist literar de forţă, traducătoral operelor unor mari personalităţi ale li-teraturii universale contemporane… IonPop este din 2015 membru corespondental Academiei Române.

Aş putea spune că îl ştiu bine pe poetulşi criticul literar Ion Pop pentru că încădin anii 70 l-am citit, săptămână de săp-tămână, lună de lună, în revistele literareşi de cultură clujene şi nu numai. Îi caut şicitesc interviurile pe care le realizează, celepe care le acordă, am în mica mea biblio-tecă majoritatea cărţilor sale de poezie şicritică literară, cum le am pe cele ale mul-tor alţi scriitori clujeni importanţi.

Spun aceste gânduri după ce, zileleacestea, am putut citi cele 555 pagini depoezie de Ion Pop şi notele critice desprepoezia acestuia, socotindu-mă un om no-rocos… din moment ce în oraşul meu, de-o vreme, nu mai există o librărie de undesă pot cumpăra o astfel de carte… Dum-nezeule! Sunt 45 de ani de poezie (1966 –2011) a unuia dintre importanţii poeţi ro-mâni contemporani.

Da, poezia s-a desăvârşit, e un izvor, eo cascadă, un fluviu, din secolul ce a fostşi din secolul acesta, e replica de argint a

lumii…. ori adăpost al atâtor „flămândemetafore”…

Aflăm de aici cum se trag liniile prinlume, cum pianul ocroteşte o grădină deflori pentru zei şi pentru caii stelari, cumo cruce se vede crescând sub zborul păsăriialbe… să zicem prin subtila MUZICĂ(pag.28 – 29)< „Opreşte-te puţin.Ascultă/cum se trag liniile prin lume,/lamargini de lucruri, încet,/pe câmpuri, de-a lungul şerpilor, lângă râuri,/pe frunze şiziduri şi porți,/cum cad prin poduri decase/conturele vechi/şi de pe feţeovale/printre rădăcini, cu frunzele usca-te,/cum creşte/o cruce sub zborul păsări-lor. /Cum se tot uită-n sus această grădină-/ nu va urca niciodată spre cer/mai multdecât ierburile pe care le creşte - / cumpare tot mai mult un ochi / căzut din noap-tea unui zeu uitat. / Cum se-mplineşte înjurul cumpenei de la fântână / dreptatea,/ dreptatea, / dreptatea, / deasupra vieţiinoastre care / plutind se lovesc una de alta,/ lacrimi mari / înnegurând universul.”Subtil, apoi, trecem dincolo de lacrimă,chiar… „Drept ar fi să nu te-ntristezi ni-ciodată, / Din ţara ta şi-ai ales abia per-ceptibila linie / ce desparte uscatul de ape,/ acolo stai, jumătate pământ, jumătatemare, / cu o ureche scoică şi alta de carne,/ Cu un ochi în azur, cu altu-n fântâni pă-mântene. / Pentru cei ce vor trece şi vorveni / prin partea ta dreaptă, mereu / fo-curi pe culmi va aprinde iarba, vestind /ameninţările dragostei, / şi nu rareori veisimţi / suverane migraţii – strămoşii / pă-răsindu-şi pietrele pe câmpuri, călătorind/ printre izvoare şi rădăcini, / să-şi lipeascăurechea de mare. / Până la jumătate vântulîşi va fi vânt, / dincolo – dor, / ploile – ploi,dincolo lacrimă, / în dreapta aşteptareaPenelopei, / Ulise-n stânga, rătăcind pemări. / Tu vei avea o moarte de balanţă”(TIPARE).

Parabola torturii, căci există şi tortură,se arată în poem ca o constatare prealabilăpauşală, ecoul neavând vreo importanţă…că mai sunt ori nu câţiva metri de sânge<„Dacă tot e să mă striveşti, / să fie măcarcu o roată nouă, / cu o şenilă mai aurită, /cu un ciocan de argint, / cu o cizmă lu-struită bine, / ori cu cel mai curat dintre

degete. // Să nu rămână şi mai pătată patade sânge, / să se înfiinţeze cât de cât demnă/ la dreapta, de apoi judecată / a apelor”(ULTIMĂ RUGĂ).

Jocul de-a destinele

Poetul ne pare de obicei într-o posturămeditativă, amestec de reverie cotidianăşi aluzie livrescă< „şi-a rămas şi aceastăpâine / şi-acest pahar cu vin. / Să le iei. /Să mănânci. / Să bei. / Singur cu trupul /şi sângele tău. // şi pretutindeni, / atâteaflămânde metafore. // Foarte concret mu-rind, / să mai rămână din tine / doar În-gerul, vai, cel Abstract, / păzitorul / de li-tere” (PÂINE ŞI VIN).

Jocul de-a destinele, ca pe tabla de şah,duce poemul spre ora meditativă, nicide-cum a privirii înapoi cu mânie< „Lângă opată de întuneric / ţinând toată viaţa / ofloare aprinsă în mâini. // Fără să vezi cumîn locul florii / apar altele, rând pe rând, /ca într-o ştafetă de candele. // Nebăgândnici măcar de seamă / când cineva, obosit,de moarte, / îşi schimbă mâinile.” (IN-SCRIPŢIE). Mai apoi poetul ne avertizea-ză, prevenitor: „Nu vă speriaţi. Nu vă pân-deşte / nici o primejdie. Puteţi / să treceţiliniştiţi pe lângă mine. / Nu are nici unrost să vă vârâţi / degetele-n urechi, / nicisă vă ascundeţi / după copac / ori pe dupăzid. Nu, nu vă fie teamă. Astăzi nu, / nuvoi urla, / din când în când / mai trebuiesă arătăm şi puţin respect / pentru ordineauniversală” (ASTĂZI NU).

„Da, iubită prietenă, s-ar putea / să mu-rim şi noi, definitiv”… vedem scris în poe-mul dedicat Ioanei, in memoriam. Îl con-trazic pe poet pentru acel „s-ar putea”. Si-gur e că poezia este regina artelor. Atunci,poeţii „s-ar putea”… „să moară definitiv”?Nu, poetul nu moare niciodată! Punct.Poetul e, uneori, doar, „ancorat” în dure-rea, în suferinţele celorlalţi. Dar, hai sa ve-dem mai departe< „…să citez din memorie/ versurile celebre în care valurile / fac localtor valuri, / iar soarele stins în cer /lasăsă se nască alt soare. // La toate aceste sfa-turi ale Înţelepciunii / nu pot răspundedecât, / foarte simplu, că e păcat. / Atâtatot, e păcat. / Am fost, totuşi, sarea care-a

văzut sarea, / apa care s-a oglindit în alteape, / flacăra bucuroasă că luminează, / şiadiere de vânt am fost, / şi furtună ştiindcă-i furtună…” (DA).

Un poem-maraton, datat 3 decembrie1989, se iveşte spre a dăinui în timp, aşa<„Zăpadă, zăpadă, zăpadă - / dar nu maicade din cer / ca odinioară, într-un poem,/ moartea petelor. // Să nu fie, vai, nicio-dată, / să nu fie-n pericol cenuşiul? / Dinavioane / cad ameţite manifestele in-ocenţei, / din tunuri / explodează / mani-festele inocenţei, / din arterele şi plămâniităi / flutură o flacără roşie / ca o fiară în-junghiată / pe altarele inocenţei, / viermelealb a ieşit el însuşi din măr / ca un exempluviu al inocenţei, / actorii toţi recită pânăce răguşesc / „zăpezile de altădată”, / ma-ma-şi ascunde cu teamă, de pe basmauaalbă, / cele trei picături de sânge, / şi nuvom şti, vai, care din purtătorii / de mănuşiprecum neaua, / şi zăpada care-a venit, va

veni, / va veni, / / Să nu fie-n pericol ce-nuşiul? // Zăpadă, zăpadă, zăpadă, / mi-liarde de fulgi în asalt, / stare de urgenţă aalbului, brave armate / ale marelui ţipătmut! / Să nu fiţi voi, toate, ah, toate, / decâtnişte gloanţe oarbe? / Să nu fie, vai, nicio-dată, / să nu fie-n pericol cenuşiul?” (CAODINIOARĂ, ÎNTR-UN POEM) .

Prin această antologie de autor - dincolecţia ECHINOX, îngrijită de Horia Bă-descu şi Eugen Uricaru - Ion Pop ne oferăşansa de a înţelege, de a nu uita că în uni-vers există o stea care va rămîne… sus!

Volumele de poezie care au stat la bazaalcătuirii acestei antologii sunt< Propuneripentru o fântână (1966), Biata mea cu-minţenie (1969), Gramatică târzie (1977),Soarele şi uitarea (1985), Amânarea gene-rală (1990), Descoperirea ochiului (2002),Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine(2010), În faţa mării (2011).

Vasile Mic

O călătorie în zori(În şaua lui Schagall)

Poate că povestea are asemănare<Dezluminat ca fulgerul în zoriA fost odată un vis aşa de mareCă a 'ntrerupt Amin-ul din culori

Pe loş de rădăcini nestins de teamătO stepă suie în pigmentarea albăCa un izvor prelins prin geamătClocit de pietre şi de luna oarbă

Din necuprins cu flami şi ursitoareAmurgul - un tăciune negru azvârlitDe cârtiţele surde zburătoareCe-au făcut tunel în soarele ivit.

Îndiguite caste cad pe boltăCu turnurile înfipte în pământVărsând cu umilinţă şi revoltăPe crusta lumii ultimul veşmânt

Un preamirat mistral al sorţiiSuie în şaua lui Chagall

Să pictăm cu toţi poeţiiIarbă crudă pe un cal.

Intimitate

Poruncind să locuiască Tot mai departede largul latifundiaral larmeiglasul vârsteiflaşneteazăpe orgasmul norilor cirusca o inciziepe floarea selenă...

Braconier

...în ţintafierbinte(Treime din înfăţişarea cuvântului)glonţulsufletului îmi salveazăasaltul

Poemele luiGheorghe Cormo;

Ion Pop a fost director al Centrului Cultural Rom]n din Paris

Cadru universitar emerit, conducător de reviste literare şi de cultură, inclusiv, la un moment dat,director al Centrului Cultural Român din Paris, poet, critic şi istoric literar, publicist literar de forţă,traducător al operelor unor mari personalităţi ale literaturii universale contemporane… Ion Pop, din2015 membru corespondent al Academiei Române.

Recenta şedinţă a Cenaclului literar"Afirmarea" s-a desfăşurat într-un cadruneconvenţional. Locul de desfăşurare afost primitoarea casă a inginerului CornelBurcea, un împătimit recitator, un foartebun cunoscător al multor poeme scrise"ieri" şi azi. La vârsta demnă de luat în sea-mă, Cornel Burcea s-a dovedit o gazdă deexcepţie, dar şi un om care poate captaatenţia celor pe care-i are în jur.

Din cadrul acestei întâlniri deosebiten-a lipsit alături de poezie muzica inter-pretată de Octavian Bud şi de GeorgetaGovor.

Întâlnirea literară a fost deschisă depoetul Gheorghe Cormoş, cel care a recitatcâteva din poemele sale recente precum<”Şaua lui Şagal”, ”Circuit închis”, ”Zodiac”,”Nimeni nu a avut curajul”, ”Viaţă sufletşi serbare”, ”Tatăl meu”.

Au vorbit despre poemele citite< Clau-diu Govor, George Terziu, Liliana Lazăr,Mihai Sas. S-a punctat faptul că autoruleste un poet serios, scrie poezii frumoase.Compoziţiile sunt interesante şi evidenţia-ză sensibilitatea pictorului, a omului carela propriu ştie să armonizeze culorile, săle aducă în prim plan pentru a încânta au-ditoriul. Poemele au impresionat-o. Eleduc ascultătorul, dar şi cititorul, într-o lu-

me tipică a lui Gheorghe Cormoş. Texteleau muzicalitate, sunt foarte frumoase.

Punctul fierbinte al acestei reuniuniliterare deosebite l-a reprezentat grupajulde poeme din lirica universală şi româ-nească recitite cu mult talent şi dăruire decătre gazda întâlnirii, Cornel Burcea. El arostit poeme pentru mama, fiind recitatepoeme ale lui Grigore Vieru, Vasile Mili-taru, Tiberiu Utan şi inconfundabilul Ser-ghei Esenin. Cel de al doilea calup de poe-me a fost intitulat genereic topârcianisme,din creaţiile lui George Topârceanu. Cel

de al treilea calup a fost rezervat versurilorburgului, în cadrul căruia toţi care au doritsă recite versuri au putut s-o facă. La acestcapitol a excelat poetul George Terziu.Acesta, înainte de a-şi citi poemele, i-a în-mânat lui Cornel Burcea o Diplomă deexcelenţă din partea editurii pe care o con-duce. Atmosfera muzicală a fost asiguratăde interpretările cantautorilor GeorgetaGovor şi Octavian Bud, secondaţi de Li-liana Doboş-Lazăr. Muzica populară a fostprezentă prin participarea solistei AngelaMunteanu.

George Terziu, Gheorghe Cormo; ;i Cornel Burcea ;i diploma de excelen\[

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;

Un alt fel de reuniune literar[

Profesorul universitar Ion Popla o jum[tate de secol de poezie

10 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

O nouă cercetare a relevat faptul căgorilele și oamenii sunt mai apropiați dinpunct de vedere genetic decât s-a recu-noscut în trecut, informează Reuters.

Teste efectuate pe o gorilă pe nume

Susie au oferit o perspectivă nouă privindasemănările și diferențele genetice dintreoameni și aceste maimuțe pe cale de dis-pariție, care sunt printre rudele noastrecele mai apropiate.

Oamenii de știință au dezvăluit joi oversiune îmbunătățită a genomului go-rilei, bazat pe ADN-ul lui Susie, o gorilăde câmpie estică, în vârstă de 11 ani, aflatăla grădina zoologică Columbus din Ohio.

Noile date umple multe lacune exis-tente în prima hartă genetică a gorileipublicată în 2012.

Noua cercetare a relevat faptul că go-rilele și oamenii sunt într-o oarecare mă-sură mai apropiați din punct de vederegenetic decât s-a recunoscut în trecut, cuo divergență genetică de doar 1,6 la sută.

Numai cimpanzeul comun (Pan tro-glodytes) și cimpanzeul pitic (Pan panis-cus), numit și bonobo, sunt mai apropiațigenetic de om.

Noul genom arată că unele zone alediferențelor genetice includ< sistemul im-unitar și de reproducere> percepția sen-zorială> producția de keratină, o protei-nă-cheie în structura părului, unghiilorși pielii> și producerea de insulină, hor-monul care reglează nivelul de zahăr dinsânge.

"Diferențele dintre specii îi pot ajutape cercetători să identifice regiuni ale ge-nomului uman care sunt asociate cu ca-pacitatea cognitivă mai mare, limbajulcomplex, comportamentul și bolile ne-urologice'', a declarat cercetătorul Chris-topher Hill, de la University of Washin-gton, unul dintre autorii care au condusstudiul publicat în revista Science.

"Având genomuri complete și cu re-feriri exacte pentru a putea face compa-rații, cercetătorii pot să descopere acestediferențe", a adăugat Hill, citat de Reutersla 31 martie.Laboratorul Universității din Washin-gton, care a inițiat studiul, lucrează lacrearea unui catalog cuprinzător al dife-rențelor genetice dintre oameni și mai-muțele mari< gorile, urangutani, cimpan-zei și bonobo.

Studii recente au estimat că liniileevolutive ale gorilei și omului s-au des-părțit în urmă cu aproximativ 12 milioa-ne până la 8,5 milioane de ani, a spusHill.

Gorilele, care trăiesc de obicei în zonede șes și în păduri tropicale din zonemontane în Africa centrală, sunt cele maimari primate din lume, grup de mamiferecare include lemuri, maimuțe și oameni.Masculii adulți ajung până la aproximativ200 de kg.

Gorile își petrec aproximativ jumă-tate din timp ronțăind tulpini, muguride bambus și o serie de fructe. Populațiilelor sunt amenințate de activitățile umane,cum ar fi distrugerea habitatului și vâ-narea lor ilegală pentru carne.

O probă de sânge de la Susie luatăcând gorila se afla la Lincoln Park Zoodin Chicago a oferit baza pentru secven-țierea genomului.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

“La mai puţin de 5 km de loculunde au fost găsite cele două fi-gurine care se numără printre ce-le mai vechi şi frumoase exem-plare de manifestare artistică aomului, Gânditorul şi Femeieşezând, pe malul apei curgătoarea Dunării, acolo unde preferau sătrăiască reprezentanţii CulturiiHamangia, a fost descoperit înluna martie a anului curent unimens sanctuar (nu ;tim dacă esteun sanctuar).

Numai cercetarea arheologică poatesă ne spună, care prezintă cea mai mareconcentrare de simboluri solare din Eu-ropa, descoperire sesizată într-un articol.

Pe unul din discuri, se observă o spirală

Sanctuarul de la Seimeni este alcătuitdin 59 de discuri având diametrele egalecu 20 metri. Unele sunt atât  de apropiateîncât se ating, alte sunt despărţite de“benzi” ce ar putea fi ziduri cu grosimide până la 4 m.

Într-o poziţie centrală, pe unul dindiscuri, se observă o spirală care se strân-ge spre punctul din mijlocul discului,formând o rampă care la bază are olăţime mai mare de 8 m şi care, îngus-tându-se spre interior, captează întreagaenergie a spiritului care hrăneşte mate-ria, propulsând-o spre întâlnirea cu di-vinitatea. Discurile prezintă o rigiditatediferită de cea a pământului din jur, acestfapt observându-se în zonele în care auloc alunecări de teren, discurile păstrân-du-şi forma plată chiar şi acolo unde te-renul o ia la vale.

De fapt întreaga comună Seimenialunecă în lunca Dunării, ultima alune-care de teren, cea din 2005, distrugânddrumul de legătură între localităţile Du-nărea şi Seimeni, care şi astăzi este im-

practicabil.În ansamblul sanctuarului de la Sei-

meni sunt prezente motive reprezenta-tive a trei culte< Cultul Soarelui – discul,Cultul Marii Zeiţe, în ipostaza de ZeiţăŞarpe – spirala şi Cultul apelor – Dună-rea.

Până la descoperirea acestui sanctuarnu existau dovezi arheologice concretecare să confirme existenţa unui cult solarla populaţiile carpato-dunărene. Unsanctuar de o asemenea mărime implicăexistenţa unui puternic cult şi o nume-roasă clasă sacerdotală structurată pegrade ierarhice.

Amplasarea sanctuarului la înălţim-ea de 85 m, pe coama unui deal, nu per-mite desfăşurarea unor ritualuri ascunsede privirile unor neiniţiaţi şi construireaunor garduri în jurul sanctuarului ar fifost inutilă – suprafaţa sanctuarului, în-clinată spre poalele dealului, este perfectvizibilă de pe malul Dunării şi din locu-rile mai înalte din apropiere.

Numai cele 59 de discuri au o su-

prafaţă de circa 20.000 mp iar în cazulîn care discurile ar fi fost utilizate cabază pentru desfăşurarea diferitelor ac-tivităţi, ar fi fost antrenate peste o miede persoane. Şi acest fapt în condiţiileîn care discurile care se observă în pre-zent ar reprezenta o parte din totaluldiscurilor care alcătuiau sanctuarul. Pen-tru a construi zeci de discuri, impunândca toate să aibă diametrul exact de 20m, implică un efort considerabil şi ofoarte bună organizare.

În cazul în care discurile ar fi execu-tate din blocuri de calcar iar aceste blo-curi ar avea grosimea de 1 m, doar pen-tru construirea discurilor existente aziar fi necesară o cantitate de piatră egalăcu 50.000 tone.

Piatra ar fi fost transportată pe săniide lemn de la 26 kilometri, din carierelesituate lângă localitatea Medgidia.

Însă descoperirea complexului ce-remonial de la Seimeni nu este singulară.La nici 25 kilometri de localitatea Sei-meni, la limita de SE a localităţii Mireasa,

a fost descoperit în luna aprilie anul cu-rent un alt sanctuar care prezintă patrudiscuri cu diametre egale cu 26 m, am-plasate şi compartimentate în mod si-milar cu cele existente la Seimeni. Aufost descoperite alte trei sanctuare situatela 70 kilometri de localitatea Seimeni,lângă localităţile Vârtop şi Albeşti, pemalul Mării Negre.

Între cele 13 noi discuri ale sanctua-relor, există două care au diametrele ega-le cu 28 m, reprezentând cele mai maridiscuri descoperite până în prezent înzona carpato-dunăreană.

Astfel, pe o distanţă de 75 kilometriîn linie dreaptă, există cinci sanctuarecare prezintă cel mai clar şi sugestiv mo-tiv solar – discul. Sanctuarele mai micide la Mireasa, Vârtop şi Albeşti ar fi ser-vit practicării ritualurilor curente, iar laanumite intervale, o dată pe an, s-ar des-făşura un amplu ritual la Seimeni.

Nici un izvor istoric nu este explicitcând este vorba despre caracterul solarsau htonic al religiei geto-dacice.

Două din cele 59 de discuri din Sanctuarul de la Seimeni cu diametre egale cu 20 de metri

Moda a creat de-a lungul vea-curilor numeroase moravuri şinăravuri, unele mai ciudate decâtaltele.

În secolul trecut, mustaţa dădea iden-titatea masculinului mai sigur decât oricedocument, iar un bărbat ideal fără pilo-zităţi faciale vizibile era ceva de neînchi-puit.

Jobenul a fost adus la Bucure;ti de către un negustor francez

În primăvara anului 1868, s-a instalatpe Calea Victoriei, în apropiere de Tea-trul Naţional, un negustor francez, Jobin,care era hotărât să lanseze o nouă modă<pălăria neagră, tare şi înaltă. Moda aprins şi pălăria respectivă, care a luat cu-rând numele negustorului, a intrat în pei-sajul oraşului şi în nomenclatorul co-mercial  al timpului. Jobenul nu a statprea mult timp numai pe capetele boie-rilor deoarece Mihai Pantazi, „primulpălărier român”, a deschis, tot pe Calea

Victoriei, lângă Prefectura Poliţiei, unmagazin unde clienţii găseau la preţurirezonabile tot felul de pălării, dar maiales jobene. Aşa se face că în cele din ur-mă jobenele au ajuns să fie purtate detoate categoriile de bărbaţi care se ţineaula zi cu moda. Paralel cu jobenul, a intrat

în folosinţă şi gambeta, care era tot unfel de joben, dar cu calota ovală, din fetrunegru, tare. I s-a spus şi melon. Jobenula dispărut în anii de după Primul RăzboiMondial, iar gambeta mai era încă la mo-dă prin anii 1935-1940. I se alăturase însăbastonul. Un mare adept al jobenului a

fost ziaristul Constantin Mille.

Fier pentru mustaţă

Barba şi mustaţa au fost purtate însecolul trecut de toate categoriile de băr-baţi, de la cei „de rând”, până la boieri.Numai actorii erau nevoiţi să-şi radămustăţile şi bărbile, după cerinţa rolurilorinterpretate. Scriitorul C. Cosco, în vo-lumul său „Când era bunica fată”, ne spu-ne că erau obligaţi să se radă şi vizitiiiboierilor, care-şi plimbau stăpânii cu tră-surile pe Calea Mogoşoaiei şi la Şosea.Mustaţa era marea problemă a modeibărbăteşti.

Frizerii timpului aveau, între sculelelor, şi „un fier pentru mustaţă”. Pusă peacest fier, mustaţa, oricât de nediscipli-nată ar fi „se transformă subit în două li-pitori sătule, perfect egale, cu cozile cadouă suliţe”. „Tot pentru rânduiala mus-tăţilor existau şi nişte plase care se prin-deau cu gumilastic de urechi. Se aranjaumustăţile cu pieptănul şi, cu cât erau maistrânse gumilasticile, cu atât rezultatulpresării era mai reuşit”, mai spune scrii-torul C. C.

Sanctuarul de la Seimeni este alcătuit din 59 de discuri având diametrele egale cu 20 metri.Unele sunt atât  de apropiate încât se ating, alte sunt despărţite de “benzi” ce ar putea fi ziduri cugrosimi de până la 4 m. Într-o poziţie centrală, pe unul din discuri, se observă o spirală care sestrânge spre punctul din mijlocul discului, formând o rampă care la bază are o lăţime mai marede 8 m şi care, îngustându-se spre interior, captează întreaga energie a spiritului care hrăneştemateria, propulsând-o spre întâlnirea cu divinitatea.

59 de discuri uria;e cu un diametrude peste 20 de metri, zac necercetate

Amplasarea sanctuarului nu permite desfăşurarea ritualurilor ascunse de privirile unor neiniţiaţi

Musta\a ;i jobenul, “must-have”-urile modeib[rb[te;ti din secolul al 19-lea

Gorilele ;i oamenii, mai apropia\i din punct

de vedere geneticdecât se crede

12 Informa\ia de Duminic[/10 aprilie 2016

~ntre actri\ele de top ale Austra-liei, Naomi Watts este devotat[ at]tfamiliei ;i copiilor ei, c]t ;i meserieisale, pe care o practic[ de aproape25 de ani cu mult succes.

Prima ei regul[ de cre;tere ;i edu-care a copiilor ̀ n cazul ̀ n care te bucuride faim[ - nu te gr[bi s[ ar[\i produsulmuncii tale copiilor. Aceast[ m[sur[ sebazeaz[ pe experien\a din unica ocaziec]nd a cedat cererilor repetate ale fiuluiei cel mic s[ vad[ pu\in din filmul “KingKong”, `n care Naomi jucase `n 2005.“Exist[ poze `n casa noastr[ cu mama`n bra\ele unei gorile uria;e. Ce copilnu ;i-ar dori s[ afle mai multe despreasta?” ̀ ;i aminte;te actri\a. “Dup[ doarc]teva secunde din trailer-ul filmului,micu\ul meu a ̀ nceput s[ se panichezec]nd a v[zut-o pe mama lui pe ecran`n situa\ii limit[.”

La 47 de ani, Watts se poate l[udacu rezisten\a ei. Ani de zile s-a zb[tuts[-;i g[seasc[ un loc al ei la Hollywooddup[ o copil[rie pe care ea ̀ ns[;i o des-crie “cel pu\in lipsit[ de consecven\[“.N[scut[ ̀ ntr-un ora; de pe litoralul su-dic al Angliei, Naomi avea 4 ani c]ndmama ei, dealer de antichit[\i ;i desig-ner de interioare, s-a desp[r\it de tat[lei, inginer de sunet al trupei Pink Floyd.Peter Watts, a c[rui voce ;i r]s nebunescpoate fi auzit pe fundalul albumului“Dark Side of the Moon”, a murit de opresupus[ supradoz[ de heroin[ c]ndactri\a avea 7 ani. “Mi-a; dori s[ potspune altceva, dar nu `mi amintesc detat[l meu.”

Vedeta ;i fratele ei mai mare s-aumutat ̀ n Australia ̀ mpreun[ cu mama;i tat[l vitreg pe c]nd Naomi avea 14ani. “Mama era t]n[r[ ;i nu avea nu;tiu ce planuri. Cred c[ e vorba de ocombina\ie ̀ ntre t[rie de caracter, per-severen\[ ;i s[ te convigi pe tine c[ lu-crurile sunt ̀ n regul[ chiar dac[ nu ob\iirezultatele pe care \i le dore;ti – astaam ̀ nv[\at de la ea. Chiar dac[ e;ti cri-ticat ;i atacat, continui s[ mergi ̀ nainte.Aceasta este, de fapt, determinareaomeneasc[.”

A `nceput s[ o atrag[ actoria dup[ce a vizionat pelicula “Fame” la o v]rst[fraged[ ;i a urmat cursuri de speciali-tate `nainte de a merge `n Japonia s[lucreze ca model spre finalul adoles-cen\ei. Succesul a fost sporadic la ̀ nce-put. A ob\inut un rol `ntr-un film ro-mantic australian, ̀ n 1986, dar rolurilece au urmat au f[cut parte din categoriacelor de care r]de lumea pe YouTube.Pe c]nd avea 18 ani, Naomi a filmat oreclam[ la Tampax pentru televiziuneaaustralian[. Dar chiar ;i acel contracta ajutat-o s[ mearg[ mai departe pedrumul ei. “Tocmai terminasem liceul;i nu prea am stat pe g]nduri. Eu con-sideram c[ banii ob\inu\i ̀ mi vor prin-de foarte bine pentru c[ puteam s[-miiau o ma;in[ cu care s[ merg la audi\ii;i astfel s[ nu mai fiu nevoit[ s[ iau au-tobuzul.” La cursurile de actorie a cu-noscut o alt[ viitoare vedet[ care aveas[ o ajute ;i pe ea. Nicole Kidman i-adevenit prieten[, mentor ;i personajprincipal `n filmul care a reprezentatdebutul lui Watts la Hollywood. “Nic afost incredibil de generoas[,prezent]ndu-m[ unor persoane impor-tante ;i demonstr]ndu-mi c[ o austra-lianc[ oarecare poate s[ ajung[ cunos-cut[.” Dar pe m[sur[ ce Kidmanob\inea roluri `n produc\ii din ce `n cemai spectaculoase, Naomi, care tr[iadeja `n Los Angeles, de-abia reu;ea s[supravie\uiasc[. ~;i aduce aminte cumpetrecea ore `ntregi pe drum pentru amerge la audi\ii, dar nimic nu a f[cut-o s[ renun\e la visul ei, chiar dac[ mul\i`i spuneau c[ nu va reu;i `n aceast[ in-dustrie. “M[ str[duiam s[ g]ndesc po-zitiv. Dec]t s[ m[ stresez de ce nu ob\in-usem un rol, ̀ mi repetam c[ sunt actri\[

cu acte `n regul[, am un agent ;i totulva fi bine p]n[ c]nd va ap[rea ceva po-trivit ;i pentru mine.” Iar acel ceva aveas[ fie controversata produc\ie “Mul-holland Drive”. Chiar ;i dup[ mai multde 10 ani petrecu\i `n lumea filmului,Naomi Watts era o necunoscut[ ̀ n pe-licula din 2001 a lui David Lynch. Sce-nele ;i personajele ciudate i-au uimitpe spectatori, dar filmul a devenit unclasic. Agen\ii au `nceput s[ o caute ;is[-i ofere scenarii, iar marii regizori vo-iau s[ o ̀ nt]lneasc[. Doi ani mai t]rziuob\inea prima ei nominalizare la Pre-miile Oscar, pentru interpretarea uneifoste dependente de droguri care sezb[tea s[ duc[ o via\[ normal[, `n “21Grams”.

Au urmat alte proiecte importante;i o alt[ nominalizare la Oscar pentrufilmul din 2012, “The Imposssible”, ba-zat pe o poveste adev[rat[ a unei mameaflat[ `n mijlocul tsunami-ului dinThailanda. Fanii genului horror au ado-rat-o ;i `n cele dou[ produc\ii “TheRing”. “Chiar dac[ sim\i o leg[tur[ pu-ternic[ cu materialul pe care-l joci, des-eori nu iese a;a cum ai crezut. Nu e cunimic mai diferit fa\[ de orice altcevadin via\a real[. Nu po\i calcula cum vorie;i lucruile p]n[ la urm[. Tot ceea cepo\i s[ faci este s[ ̀ ncerci s[ te distrezi,s[ te for\ezi s[ fii foarte bun, s[ fii al[turide oameni pe care-i placi ;i s[ r[m]iprezent `n ceea ce faci. Restul este, defapt, `n afara puterii tale de control.”

C]nd nu este la film[ri, ziua ei ̀ nce-pe devreme cu o ;edin\[ de medita\ie,apoi preg[te;te micul dejun pentru ceidoi b[ie\i ai ei – Sasha, `n v]rst[ de 7ani ;i Kai, de 6 ani – `i duce la ;coal[,mai face pu\in[ mi;care ;i cite;te sce-narii. Watts face parte din comitetul deconducere al Academiei de Art[ dinNew York ;i este ambasadoare abun[voin\ei la ONU de 10 ani de zile,dedic]ndu-se mediatiz[rii problemelorlegate de HIV/SIDA. Cu toate acestea,agenda ei este mai liber[ `n unele zile,singura ei provocare fiind alegereac[r\ii pe care s[ le-o citeasc[ seara co-piilor.

Naomi ;i partenerul ei, actorul LievSchreiber, ̀ ncearc[ pe c]t posibil s[ nufie pleca\i pe platourile de filmare `nacela;i timp, astfel `nc]t unul dintre eis[ se poat[ ocupa de copii. Nu suntc[s[tori\i, dar ;i-au promis c[ vormen\ine lucrurile stabile ̀ n via\a lor dedragul celor doi copii. ~nainte deSchreiber, Naomi a avut o rela\ie de;apte ani cu un alt actor cunoscut, aus-tralianul Heath Ledger. ~ntrebat[ fiind`ntr-un interviu dac[ rela\iile sunt maidificile c]nd ambii parteneri sunt per-soane publice, ea nu a ezitat, spun]nd<“Rela\iile sunt dificile fie c[ e;ti faimossau nu. Nu cunosc pe nimeni care s[nu fie nevoit s[ se str[duiasc[ ca lucru-rile s[ func\ioneze. Faptul c[ e;ti actornu schimb[ cu nimic situa\ia. Sunt si-gur[ c[ lucrurile stau la fel ;i c]nd e;timedic sau avocat. Sunt meserii stresan-te, cu multe ore petrecute la locul demunc[, ie;iri nea;teptate uneori ;i tre-buie s[ g[se;ti o modalitate de a fi pre-zent `n toate.”

Agenda ei de lucru este destul de`nc[rcat[. Apare al[turi de Liev `ntr-un film despre via\a unui boxer,urm]nd s[ fie lansate alte trei pelicule`n perioada urm[toare. Actri\a ezit[ s[spun[ c[ aceasta este perioada de gloriea muncii ei de p]n[ acum. “Aceasta nueste via\a pe care mi-am imaginat-o.Din multe puncte de vedere, este cumult mai bun[. Dar cu toate acestea,m[ uit la ceea ce ar fi posibil – m[ uitla Frances McDormand, Helen Mirrensau Meryl Streep ;i-mi spun c[ mai estemult loc pentru a cre;te ;i a deveni maibun[. Secretul este s[ faci tot ceea cepo\i pentru a-\i duce la `ndeplinire vi-sele, dar s[ nu ui\i s[ pre\uie;ti ceea ceai.”

Naomi Watts, despre via\[, familie ;i drumul spre succes