Profesor N. BAS 1 LES CU ,

DE LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI

STU DII

SOCIALE

E vreH tl1 1\ omânia

EXTRASE DIN ZIARUL «CR O N 1 CA» -

SERIA III

EUCUF\.ESCI

TIPOGRAFIA ŞI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU No. 89, - Strada Oasărrnei - No. 89.

[9°3

Veacuri indelungate a fost necontenitdeschisa chestiunea Evreilor aflatori inRomania.

De o rasa i de o cmdinta religi6sadeasebita cu Romanii, el s'ai1 aratat, Intot-d'a-una, ca un pericol pentru Ideearomânci.

Pentru a salva de intinare, pentru aconserva pura ideea i legea nationala,Romanil, din tote timpurile, aü pazit a-cest vecinic qezarnant : impedicareacarui amestec al Evreilor in nationali-tatea româna.

Tote restrictiunile luate de stramoilnoWi in potriva Evreilor nu ail avutalta causa de cat pazirea legel n6stre

ori-

IV

strAbune §i ideei nationale ; nici-odatà,la nici un moment, nirneni nu s'agandit la persecutiuni religióse, badin contra, cultul mosaic ca §i tOtecele-l-alte culturi, air fost inconjuratede un adanc i pios respect.

Acésta chestiune fu in 1879 definitivinchisä, prin faptul cd noul art. 7 dinConstitutiune desfiintä ori-ce deosebireintre locuitorii RomAniei, pornind dindiferenta de credinte religiose.

De atunci incoa nu mai sunt in Ro-mania, de cdt dode categoril de locui-torI, RomAnt §i Streini, ori-care ar frreligia lor.

Si cu tote acestea, spectrul persecu-tiunei religiOse tot se agitd in potrivaRomAniei, chestiunea Evreilor Ad-tori in Romania tot se discutA, ca §icum Inca ea ar fi Inca. deschisä.

AcestA erOre este comisä, de min cusciinta §i rea credintA, iar de altii, din-tr'un examen superficial al problemeiinsA'§I.

Pentru a lumina odatA pentru tot-

V

d'a-una opiniunea publica asupra el,am publicat in Cronica studiile de fatd,carl credem noi vor arunca o lu-niind deplind §i desdvar5itd asupra a-cestei ardente §i iritante discutiuni.

Am fdcut'o fiird pasiune, cu im-partialitatea care se cuvine omulul desciintd, iar nu combatantului militant,am fâcut abstractiune de ori-ce sirn-patie sail antipatie, nu 'mi-am adusarninte decal de un singur principiil :ca riot toti ori-care ar fi. D-zeul innumele cdruia ne grijimsuntern Omeni .1

N. BAS1LESCU4 Martie 1903

Bucurescif - Nout.

Evreii in Romania

EVREII IN ROMANIA

Interviewurile d-lui Prim ministru atstarnit din nod faimosul spectru al Ches-tiunel Evreilor, aflaton in Romania.

Cu 'mana pe consciinta, Roman?Evrei. puteti voi ore ,jura ca acli mai existain Romania o chestiune evredscd ?

Ca ach, intre streinii afläton in Roma-nia, se mai fac deosebirf, intre streinbcrWini §i streinii necreWni,adica Evreit ?

Nu, nimeni nu se va gasi in Romania,care sd pOta afirma a cAsta deosebire.caresa pOta cita un cas macar de preferinta,dat streinului creOn in contra streinuluievreti.

Ba, chiar, daca. am examina lucrurilede aprópe, a§ putea cita cleci de casuri,in can Guvernul roman, in can Parlamen-tul insusi ad clat dovecli cle j arti nate infavOrea Evreilor §i au 1 ersecutat, da, aporsecutat, pe streinil creVint.

Cine nu'§i aduce aminte de casul d-lut

9

N. BASILESCU

N. Chrisovoleni, marele bancher din Bu-curesci marele industrin, marele pro-prietar rural in Romania, nezat de zecimide ani in mijlocul nostru, casâtorit §i a-vend copii nascut1 aici ?

Cine nu'§i aduce aminte de casul d-luiNegroponte, tatä, until dintre eel mai marlproprietari rurali §i inclustria0 din tara.?

Cine nu'§i aduce aminte de casul d-lufHaracopol, Irnbogatit in agricultura, in Bomania ?

Gine nu'§i aduce aminte de casul tine-rulul Wachman, fiul dktinsulut Directoral Conservatorulul din Bucuresci, careel insw este de doue orl Roman : Romanprin nntere, de Ore-ce la epoca nascereicl-sale, inainte de 1864 faptul nascerei unuicre0n, in solul Romaniet, '1 conferea dedrept nationalitatea romana i Romanprin naturalisatiune, i fill al d-nel Wach-,man, Romanca de vita veche, sora d-luiC. Disescu, fostul ministru de justitie, A-vocat §i colegul nostru la Facultatea dedrept din Bucuresci , in fine el in-su§t fluE Wachman näscut in Roma-nia, facanduli tOte studiile in §cdleleUniversitätile romane etc. ?

Etc. etc. etc.Et bine, in tote aceste casuri al-

I0 -

.

§.i

i

-

EVREII IN ROMANIA

telo ce omit, Parlamentul roman arespins cu ostentatiune naturalisatiuneaacestor 6 meni.

Pe cand din contra, acela§1 Parlamenta votat naturalisatiunea d-lor : Rosenthal,Grilnberg, Wortmann etc. etc Evrei,a cdror profesiune este advocatura incare, gratie Domnului, Rornanii ar tineprimal loc in Franta chiar, §i in care neplangem ca avern prea multi avocati, decinouii veniti nu aduc nicr un serviciil pa-triel, nu sunt folositori Orel.

Cu tOte acestea, el ail fost naturalisaticu dispensa de stagiil adica prin favdre,intocmai ca «acei cari ail adus in tara in-dustrii, inventiuni utile saiI talente distinsesail earl ail fondat aci stabilimente marlde comerciii sail de inclustrie» (art. 7 g 2lit. a).

Din punct de vedere al agonisirel train-lui, al exercitiului profesiunilor, chiarsub punctul de vedere al leger rneseriilor,nu am stabilit noi ca. Evreii sunt tratatlmai favorabil de cit streinii-cre§tini ?

A ce§tia sunt, inteadev6r, adstranv la do-vada reciprocitätei, dovada de care Evreilsant scutiti.

Nu, -- este o adevtrata infamie a sustine

N. BASILESCU

41, in vqul i anclul tutulor, câ existaInca in Romania o chestiune Evregsca ; caEvreii sunt persecutati intru cat el suntEvrel, adicei din cam religiunei bor ?

Acésta afirmatiune era calomnidsá, chiarinainte de 1879, pen tru ca nu a existat po-por, nu a fost o tard in Europa uncle to-leranta religiOsa i libertatea Cultelor safi fost ori-oand mai desavirsita ca inRomania.

Pe cand aiurea, disidentii erati omoritlnóptea, ori ar§i pe rug, -- pe cand aiurea,popóro se batead secole indelungate,pentru triumful credintel lor, blandelepopOre de la &mare primeail i ospätailpp toti fugaril §i persecutatil din lumeaintrOga, le da asil in parnentul salvat §i

udat de eI cu sangele lor contra hor-dolor barbare.

Dar .chiar de la 1879 incoa, diferenta decredinte religiOse, care nu privea nurnalpe Evrei, care privise alta-data i peArfnenI, creVini totui, cari priveaInca i pe Turd etc. §i a1i necre§tini,§tergandu-se din Constitutiunea m5stra,s'a Vers §i din moravurile nOstre.

Iata pentru ce nu putem lása sa tréca,fail a protesta cu energie, afirmatiuneacalomniOsá a reporterului ziarului Frank-

12 -

EVREI1 IN ROMANIA

furter Zeitung, caruia d. Prim-ministru 'I-afacut onórea nemeritata de a'i acorda uninterwiev :

Este cu totul neadeverat zice el cdin Romania, Evren nu sunt expu§i la meio persecutiune. Contrariul este cu multmai adeverat. Politica romana, ,,i in spe-cial aceea a d-lui Sturdza, nu are, in ge-neral, de cat un scop : astarpirea E-vreilorn.

Nu, nu exista in Romania o chestiunespecific6 a Evreilor,dar exis Ca una gravamare generald sociala §i economica,privitdre la toe! streinii creVini §i ne-creOni aflati in Romania, a carei so-lutiune irnporta salutei §i viitornlui patrieiing§i.

Iatä realitatea, iata adev6ru1 P)

1) Din Cronica 3 August 1902.

13 -

Ero are politica

EROARE POLITICA

Mat in interviewul publicat in Vaterlandcat i in acela aparut in Frankfurter Zei-tung, ci. Prim-ministru a cautat sa stabi-leased :

Ca chestiunea evreiascei este, in Romania,inainte de tote, o cheskune socialei.

Altii, cl. G. Panu, de ex. recunOsce canu existä «o ehestie evreiascet politica»,c6. acosta a fost clefinitiv resolvata in 1879,dar pretinde ca exista «o chestiune evre-iascel economica», (v. Campanie contra Prel,chestia evreiascei,1902Bucuresci).

Sa examinam aceste douö propositiuni.Pentru ce chestiunea evreiascit este o

chestiune socialei?Pentru cd rdspunde d. Prim-ministru

cproletariatul evreii sporWe neincetat, cutote legile nOstre; §i pentru ca solutiuneael devine cu atat mai grea cu cat i se daun caracter confesional,.

- 17 --- 2

/I 13 4SILESC

Pe ntr u,ce acum ehestiunea evreiased esteo ehestiune economicti ?

Pentru ca, raspunde cl. G. Panu, Evreiifiind consulerati ea streinisunt iSbill dediverse incapacitati si restrictiuni in acti-vitatea lor economica, el nu pot fi : dro-ghiti, farrnacist], debitanti da tutun, mij-locitorK de schimb, carciumarl prin sate.

Evreil slant obligatt a plat" taxe scolare---si nu sunt primitf in scdlele rornane decat atunci cand sunt locum vacante.

Evreii nu pot fi directorf sail censori laBanca Nationalã a Româniel sail adminis-trator] ia -societatile anonirne.

Evren nu pot locui prin sate fara invo-iaia consiliului comunal, si nu pOt dobindiimobile rurale potrivit art. 7.

Pentru ca, adaoga d-sa, conditiile eco-nomice a Evreilor, au devenit cu mult maigrele ad] de cat erail acum 100, 60 sail 40de ant

Pentru ca pe terenul comerciului si me-seriilor, Ronuinii ail recäpatat fata de eisuperioritatea ;

Pentru cä cEvreii erati deja prea multipentru activitatea comerciald a tarei, chiarconsiderati din propriul lor punct de ye-dere.Joti Evreii carl ail venit dupa 1854erau de prisos chiar pentru coreligionaril.

18 --

FROM E politTICA

lor. De la- acea data §i incep a '0 face con-eurenta, intre dans,ii i cand incepe concu-renta Romani lor 0 streinilor celor-l'aitI,atunci crisa isbucne0e».

In fine, elementul evreesc. este prea marepentru a putea fl absorbit in intregirne deelernentul roman esc,

Conclusiune: emigratiunea Evreilor esteun fenomen economic natural,ea este unbineatat pentru Romani cat §i pentruEvreii cart re'rnan In, tara.

Terenul pe care d. Prim-rninistru 0 d.G. Panu, pun chestiunea streinilor aflätorlIn Romania, este un ti ren periculos pen-tru tara.

Precum nu exista o chestiune politica e-conomied specified tot est-fel nu exista ochestiune evrciascd specified :

Nu exista o atare chestiune sociaM sail4conomicd pentru ca nci exista o legisla-tiune care sa reglementeze conditiunilesociale i economice a Evreilor in deosebT:Evreiica toti streiniisunt supu0 u-nuia §i aceluini regim ; deci coditiunealor sociala §i economica este absolut iden-teä cu aceia a tuturor streinilor aflati InRomania: Germani, Unguri, Bulged, Greci,Englezi, Francezi, Italieni, Turc!, etc. etc.

-: 19

N. BASILESCU

Ap find, este mai mult de cat o inexac-titate,este o erOre po1itio5 a mai sustinecà adi in Romania exista Inca o chestiuneevreiascaspecificä sociald sati economicg,adicá o chestiune basatcl pe diterinta cle

creclinte religiose.Pe acest teren perficl, voesc dumanil

Romaniel sd pund chestiunea streiniloraflatori in Romania, el voesc sà ne aratelumel civilisate, ca facand, Inca in plin se-colui XX, deosebirl confesionale, ca perse-cutand pe Evreidin causa religiunei lor.

Pe acest teren ail pus el chestiunea e-.vreiasca in 1879, i ail triumfat contranOstrA,pe acest 'terenAlianta lsclrailita

i ziarele el printre cari FranckturterZeitung, voesc s5. ne atraga din nod ad:.

Nu,acesta este un teren alunecospeearl not Romanii nu trebue sa ne aven-turam.

Nu exista in Romania, sd se scie bine,de cat o singurd chestiune: chestiunea strei-nilor, de on ce neam sail credinta, afla-tori aid', acesta chestiune insä este ochestiune exclusiv nationalei a care! solu-tiune, apartine Rornanilor §i numal Ro-manilor,el o vor resolvi,atunci i andinteresele loro vor cere.

.5i. acésta nu pentru a satisface intere-

- 20

EROARE POLITICA

sele cutäreT sail cutdrei grupdri de streini:dupa religia sail nationalitatea lor, ci pen-tru ca perseverand in politica nOstra depanã acum fatet de streini§i nu numaiJ.* de cei ce se gdsesc acli in mijloculnostru dar mai ales fatd de acei ce arputea Inca veni printre noicu talentele.i capitalurile lorducem tara la peire.

Este dar vorba aci de un interes supe-rior al Wei, interes care sin gur va damdsura reformelor ce el exige §i. inainteaaruia tOte interesele individuate, ca §i tOtesimpatiile §i antipatiile, trebue sä se piece))

1) Din Cronica 10 August 1902.

2 I

3nterviewurile

D-lui prirn-rninistru al Rornaniel

INTERVIEWURILED-LUI PRIM-MINISTRU AL ROMANIEI

In interval, de apr6pe o lung de <tile, d.-Prim-Ministru a fácut lumei onOrea a done'interviewuri : unul a apârut in Vaterlancldin Viena §i cel-l'all, de ung. cji, in Frank-furter Zeitung.

Trebue sa marturisim ca nici unul, nicialtul nu sunt de natura a salisface opiniapublicg.

Ele nu satisfac opinia publica pentra cain loc sa gasitn in ele solutiunea proble-nr.blor sociale, economice §i pohtice, laearl ori-cine se a§tepta de la §eful unuiguvern, de la acela care are in mama WItot organismul Statului,directiunea §1 ac-tiunea lung! §i sarbade discu-thin!, gasim argumente, aclesea, unilaterale§i speci6se §i nu o data, chiar false infavOrea unor tese preconcepute.

Lumea, la care d. Prim-Ministru a facutapel sal asculte, cere fapte, iar nu vorbe.

- 25 -

lui,gashn

N. BASIT ESCU

Lumea vede in Romania o stare de faptanormalei, dupa conceptul ei genera1-0se intreaba de ce ea nu se schimbd, dece ea nu devine normala ?

Lumea vede In Romania intinse carnpil,vaste pacluri, rnunti bogati in tot feint deminerale, vede o tara in care ar puteaWM, cu imbelgugare, 20-30 milióne de lo-cuitorl gi in Ioc cas aceste perspective, deun traiii mai sigur gi mai ugor, si atragaexodiul de populatiune al Europai, care seduce i)este man i peste 1(3r1 sa caute opaine nesigur5,ea vede, clic, cä i brumade populatiune ce se adapostise aidaceia fuge din acésta lara.

.5i fug, nu numai Evreiidar fug gi aüfugit cu duiumul Germanii, Italienii, etc.:fug Germanii agezati in Dobrogoa de se-cole, uncle ei caminurile lor, pamOn-turile lor, vitele lor, osemintele strabuni-lor lor;fug, in fine, chiar Romanil ;tugplugarii romani, fug inginerii i architectiiromani, Iug meseriagii roman!, medicii, far-maci§tii, etc., etc., fug, fug toti.

Iata adevèrul, iata adev6rul, pe careno! nu trebue sa ni'l ascundem, sub pe-deapsa de a ne ucide ingine.

Acest fenomen social nu pOte gäsi ex-pUcaiunea sa, precum crede d. Prim-Mi-

- 26

si

INTE9YIEWURILE D,LUI PRIM-XLINISTRU AL ROMANIE1

Distil], nici intr'o recolta yea (v. interviewaldin Vaterland), nici in intrigile ori instiga-tiunile SioniV,ilor (v. interviewul din Frank-furter Zeitung).

Pentru. ca nu este admisibil ca un sin-gur an agricol red O. aibd resultate etade durabile, ca emigratiunile se continue*i dupà incetarea mut i chiar in timp deprosperitate, ca acli, cam, cessante causa,cessat effectus.

Pentru cá nu ad ernigrat numal Isdrai-lit', ci au emigrat i emigra §i streini dealte confesiuni, ba chiar §i Romanii.

Pentru ca, in fine, chiar Isdrailitil nu ademigrat catre Palestina, telul SionistnuluI,ci catre America.

Nu, dar, acestea sunt causele reale vi du-rabile a emigratiunei locuitorilor din Re-gatul Bomaniei.

Ele sunt mai adânci ; ele tin la intreagalegislaliune care organiseaza traiul celoradapostiy in solul Romanief,legislatiunebizaracare nu are seaman in lumea in-treaga, cutez a o zice.

Inteadever, ce ar putea &kite. in Roma-nia un strein, de ex., un Englez, un Fran-ces, un Italian, cand de la inceput, lui 'Ieste interzis a se a§eza inteo comuna ru-ra15,a face acolo agricultur6, a exploata

- 27

N. BASILESCU

o ming, o carierg, a deschide un stabili-ment industrial sad cornercial, cand elpótein tot momentulsä fie isgonit deautoritatea comunald, sd fie conclarnnat laruing, el §i familia lui ?

*i sâ nu se clic'a, c5, in fapt, sunt streini,ba chiar Evrei earl locuesc prin sate,cari sub nume imprurnurate ad chiar car-ciumi,nu . pentru cii este destul ca prin-cipiul sg existe, ca temerea sa pdtg fi in-spiratd, pentru ca un om de ordine, unom conscid de viitorul lui §i al familiei luiO. nu'§i cladeasct traiul pe o bask atat defragild.

Dar tocmai aceste fraude,gralie cdroralegea p6te II inconjuratd,clovedesc cg le-gea este inutild *i ineficace ; ea tot, are,insá puterea de a turbura libertatea eco-nomicg a factorilor de productiune.

Ce ar putea cguta incg, in Romania, unstrein, fie chiar capitalistul cel mai mare,dacg el nu pdte cump6ra un petec de pg-mint spre a face pe el o industrie, nu pdtecump6ra caderea unel ape sdlbatice, sprea o domestici, nu p6te intreprinde, intr'uncuvOnt, un comercid sad o industrie, o ex-pl oatatiu ne minierg,liber i sigur, acolounde interesele lui Tar povatui ?

Ce ar putea cguta in Romdnia societkti

28 ...

INTERVIEWURILE PRIM-MINISTRU AL ROMANIE1

marl 0 puternice,car/ ar transforma in-tr'o cli fata acestei tdri, cari ar face O.curga riuri de aur din muntii ei §i pe vãileei, dacá ele nu pot veni Tn Romania lardinvoirea guvernulur,fdrd s pliltéscd grasparportul i dreptul lor de a trai aimcator-va duzini de Romani, cart in de obi-ceid, gratie situatiunei lor politice, se im-pun lor pentru a forma majoritatea consi-liului lor de adrninistratie ?

Ce ar cduta toti ace§ti Omeni in Romania,cand ei sciö, Ca chiar zee?, secole de artrdi, el tot nu vor putea fi naturalisati, caawjandu-se aici,fird spirit de intOrcere,ei pierd nationalitatea lor de origind,Para a putea capata, veri-o data, pe cea ro-mand, devenind, ast-fel, Heimathlose ca pa-serile cerului, fird nici o protectiune pefata pimantului ?

Ce ar cduta etc. etc. ?lath* causele cart aü ficut i fac pe streini

sii emigreze din Romania.Cat pentru Romani, ele sunt In strinsa

legatural cu cele d'antaid.Lipsa dc capitaluri in teleneVe pe popo-

nil roman la cdrnele plugului.Nici o perspectival, dar, nu mai póte fi

pentru sutele de arhitecti romam,pentrusutele de ingineri romani, pentru miile

- 29 -

17?-LLTI

'0

N. 13ASILECLT

de meseria§1 de constructiurn,p.entru e-normele fabrici de var, de cdrämidd, delernndrie,pentru tote cornerciurile legatecu aceste industriicum cherestigii, mar-chiclani, ferari, etc.pentru tOte industriile§i turndtoriile de fer etc., cdci tote acesteasunt strâns legate intre ele ; viata lor is-vordsce din aceea§r sorgintd §i curge I rinacelea§r vine ; ele tOte compun un singuri indivisibil organism.Lantul sh se rupd intr'un singur loc§i

de indard intreg organismul piere!Orr, falsitatea organisatiunel sociaie. ar-

tificiale,cu care un spirit strimt de zedde am ne inzestrOza,a silit §i silesce IAlocuitorii acestel teri la emigratiune.

Ernigratiunea rarificd populatiuneadecinici o construclie nouO, nici o casd nu seva mai face ;mal mult incd, chiar celedeja construite reman vile, de §i chiriilelor ad seut cu mult.

Consecinta : ruina proprietarilor ce le-adconstruit, comptand pe un venit determi-nat de timpurile cele bune, ruina creditelorfunciare urbane, ruina crtditorilor hypote-cari in al II-lea rang, ruina tuturor indus-trielor, cari trdiaii din industria s,i corner-ciul materialurilor de constructiuni;ruinacomerciantilor, industria§ilor, meseria*.ilor,

- 30 -

IN1ERVIEW URILE D^LUT PRIM-MINISTRU AL ROM %NIEL

earl furnisad hrana, imbrdcdmintea *i ingeneral, traiut tuturor acestor Omeni, etc.

Iatd consecintele politicei de ostracism !

S. sdrobim lanturite ce invedicd sbo-rul acestel ten i atunci, in cdp-va am,numai, Romania va renasce!

Cine va fi, insä,in stare sä Inteleagd pe-ricolul s,i sa c(rmuiased, Care portul desalvare, *ubreda bared a Romdniei '11)

CliZZil

1) Din Cronica" 2, Auust 1902.

31

Errugratiunile

3

EMIGRATIUNILE

Problemele sociale sunt de naturd corn-plexa : iar causele lor finale scapd de celemai multe ori observatorului celui mai a-tentiv, din causa dificultätilor objective §isubjective, ce de obiceid le inconjura.

Pentru a putea sa te pronunti cu Ore-care probabilitate, asupra lor, trebue cumprea bine clice Herbert Spencer, ( Intro-duction a la Science sociale pg. 77) : «safaci abstractiune complecta de rasa i detara ta, sa pui de oparte interesele, pre-judecatile, sirnpatiile, superstitiile createde viata societatei i a epocei tale,sa con-.templi tOte schimbarile ce societatile su-fera sail ad suferit,fard a te influenta deconsideratiuni de nationalitate, de religiunesaii de interes personal; iata, conchideSpencer, ceea-ce este imposibil omului me-diocru *i la aceea-ce chiar omul escep-tional nu reu§eVe de cat in mod imper-fect».

35

N. BASILESCU

Ori, asistam, de cati-va am, la unul dincela mai grave i insolite fenomene socialece de timpii immemorall nu se mai intam-plase in tara ncisträ.

Romania a fost, in decurs de v6curi,tara fapacluintei ; aici s'ad aclapostit totiurgisith din lumea intrega, de ori-ce na-tionalitate *i de ori-ce credinta.

Populatiunea Rornaniei, mai alos ceadin orase, prezinta cal mai bizar amal-gam de rase, cam aici a fost punctul deIntalnire al Orientului cu Occidental.

De fapt, intr'adev6r, populatiunea Roma.-nie: inumèra tot atatia G-armani,Unguri,

Italieni, Evrei occidentali, etc. catGreci,Bulgari, Sèrbi, Muscali, Turcisau Evrei orieutali.

Aqi, ur . fenornen in sans contraritI, seindepline§te : populatiunea de la gurileDunärei, incepe s'a abandone tara nOstra,

granarul lurnei, cornóra nesecatal dincare tOte popOrele ail venit rand pe randsa se imbogatOsca.

Un reflux, dar, de populatiune are loc.*i acest reflux smulge cu clênsul aci

sta erórea capitala a observatorului super-ficial,tot ceea-ce tara acOsta are mai vitalmai energic, mai cutezator, lasand in urmalui elementele slatio, timorate, acelea cart

36

EMIGRATIUN1LE

traesc in virtutea mivarei primite §i cartstint incapabile de impulsiune proprie.

Din acest punct de vedere,§i conside-rand chestiunea in generalitatea ei feno-menul emigratiunilor, care pe fie-care dise accentueza, se dovedesce a fi o cala-mitate i.ublica, ale caret resultate nu sepot compara de cat cu catastrofele, cartdistrug oraeIe si ucid pppulatiunt intregi,

ca aceea din Martinica, ca inundatiiledin Murcia etc. etc.

Orr-ce val de ernigratiune, smulgend darcu sine o parte a populatiunei terel, di-minueza fortele ei de pro luctiune §i redu-ce chiar puterea ei politica, nu numaivitalitatea el economica.

*i vice-versa, ori-ce val de imigratiuneinfuséza un singe nou, 0 vigOre noua tarei,pentru crt noi albine se adauga stupului,not forte de productiune acced EconomieinOstre nationale,puterea morala, putereapolitica a Statului ins4i se maresce.

Ei! da daca, cum cred unii, emi-gratiunea ar ridica pleva, daca ernigratiu-nea nu ar purta de cat asupra parasitelor

adica asupra trantorilor cari trdesc dinmierea albinelor, can deciméza faracompensatiune venitul national, emigra-tiunea ar fi un bine, ea ar constitui o e-

37

N. BASILESC1.1

puratiune a organismulut social ; dar,din nenorocire, este tin fenomen socialconstant o veritate fundamentald canetotul nu se expatriaza !

Pentru a avea curagiul sã infrunta martsa dal pept cu necunoscutul, tre-

bue sa fit inzestrat cu un caracter putincornun, trebue sä al o energie salbaticd,trebue sa fit arrnat cu talente i cunos-cinte exceptionale, trebue, inteun cuvOnt,sa fii om i jumetate; i acésta mai alesatunci cand ai de gand sã te duct intr'otara undo nu sunt de cat órneni intrecg,unde lupta pentru existenta a atins ma-ximum ei de acerbie, unde pentru a aveao bucata de paine s,i un loc sub sore,trebue sa lupti cu o energie si cu un

cel putin tot atat de selbatic caal bor.

Numat elementele de elitã emigta IA.cest fenomf-n explicd pentru-ce popO-

rele cart s'ad format prin irnigratiuni adstat si stag, in fruntea lumei civilisate ;pe rand, din contra, popOrele autochtone

originare ad intelenit, s'au cristalisat.Luati, ca exernplu de eri,«Positiunea geografica a Engliterei ne

spune Marshall, Profesor de Economiepolitica la Cambridge, a fäcut ca ea sa. fie

38

cu-rai0

Anglia.

tarl,

si

d.

EMIGRATIUNILE

populata de membril cel mai vigurql alraselor celor mai vigurOse a Europel mo-derne; un procedeil de selectiune naturalaaduse la malurile el membrii fie-cdrui valemigratorid succesiv, cari avusese cea maimare indrcisnéld §i increclere in ei ins4b.

Luati, asta-01, America de Nord; Nuexista popor in lume mai puternic,Thiaienergic, de cat poporul americ an, pentrua _ei este un popor de selectiune a tutu-ror raselor din Univers; in ea '§.1-ail datintalnire elementele de elita a tutulor po-pórelor.

Iata, dar, din ce punct de veclere trebuesä consideram fenomenul social, gray in-tre tOte, al curentului de emigratiunl, cecu atata putere bantue popularitatea OrelnOstre ).

finigalit

) Du Cron ca" 11 Anost 190-

39

IIFiind constant, precum am dovedit in ar-

ticolul nostru precedent, ca emigratiunile,in general, rddicd din tard elementele celemai bunesa. examindm acum, daed §i. e-migratiunile, ce au loc din Romania, ail a-cela§i caracter, clack intr'adeve'r, numaielementele cele bune emigra, lar cele relerèman.

In acestà privintä, avem nu nurnai do-vada materiald a faotalui, dar avem con.firmatiunea patentd, solemnd de cdtre d-1Prim-ministru

Dovada materiald ne-o dã prOcedura, cese urmézã de administratiunea roma*pentru liberarea pappórtelor, zise de emi-gratiune.

Nu se libereza nici un paaport de emi-gratiune, daca emigrantul nu justified casatisface conditiunile cerute de tara uncleel voesce t ernigreze, de ex. de Statele-Unite ale Americel.

Ori, prima din aceste conditiuni este ea

40 -

insive.

EMIGRATIUNILE

sa al o meserie-0 eh sa al miilOce detraid proprii ; intr'alte cuvinte, ca nueti o sarcina pentru nou a ta patrie, ci unfactor util.

Celor-l'alti, netrebnicilor, trantorilor, pa-rasitelor, nici nu li se da voe sa emigreze,nici nu li se liberOza pappOrte,pe acq-tia 'I retinem, siliti, pentru ca nu-i pri-mesce nimeni i nicderl.

atuncl, cand am facut imprudentaculmea contradigiunilor socialesa'isam sa plece, sperand ea ne vom scapade ei, am lost nevoiti Inca sa platirn chel-tuelile repatrierel lor ; adica nu era de a-juns ca el trdiad aci, in tara, in socotdla0. din sudOrea nOstra, dar ei ad i voiajattot pe spesele nOstre

«Calamitatea din 1899, a zis d. Primmi-nistru la Viena (Vaterland), a provocat e-migratiunile Evreilor. Noi i-am lasat saplece. Dar unde miile de emigranti an fostretinut1 §i de uncle ne-au fost inapoiati ?de la Viena i Budapesta. Statul nostru etrebuit sá platdsca cheltuelile de repatriere».

«In anul precedent, a zis Inca tot d-sa(Frankfurter Zeitung), ad venit SionitiI §iad organisat man emigratiunl ; cantandplangend,in mirarea Romanilor, ace01ómenl ad emigrat, dar pe tacute ei s'au

41

*ila-

!

i

N. BASILESCU

inapoiat. Nirneni nu a voit sal lase a trecogranitile, pentru-cci ei eraii absolut tetramijloce».

Iatà dar dovala cá sdracii, ómenii WämijlOce, cer*etorif, etc. rtiman in tail, vo-ind sau nevoind nor, de ore-ce nimeni nu'i primesce, pe and Omenit utili *i har-nici sunt singuri autorisaV, de not in*ine,s5. emigre, *i sunt singuri pretutindenfpruniti.

0 eróre capital5., ce in general Orneniino*tri de Stat *i publici*tii no*tri chiar-eel mai de sOmafac, este cd ei examindfenomenul emigratiunilor din RomAnia dinpunct de veclere subiectiv *i adesea su-perficial.

Mai toti cred ea emigrantii sunt numaiEvrei.

*i atunci uniinationaliV pa.nii la *o-vinismse bucurri cd scapä tara de den-*ii, ca in fine Romania so epurézd.

Alth cred cä Evren sunt prin natura lorun popor rnigratoriii, cä fenomenul actualal ernigratiunilor este tot atat de natural,cum este *i rèsAritul *i apusul sórelufcum este *i revolutiunea pdmântuluf injurul sórelui, pe care ei '1 ail 0 anuntatcu 10-15 ani mai 'nainte !*i ei se bu-

42

EMIGRATIUNILE

cuta «atat pentru EvreiI caii p1éc5, cat maicu séma pentru cei earl reman» (v. G. Pam],chestia evreiascci).

Ambele aceste puncte ck vedere stintinsa complect eronate.

De, este adevdrat ca ernigra §i Evretemigra fOrte multi.

Dar este insa tot atat de aclevdrat ca e-migra. i Omeni de alte nationalitatt §i con-fesiurn ; einigra Germain, Italieni, Greci,Serb!, Bulgari etc. §i emigrachiar Romdni.

Fenomenul emigratinnei nu trebue darconsiderat din punct de veclere subiectiv,nici al observatorultil, nici al emigran-tulut ; ci din punct de vedere general*iobiectiv.

Trebue dar sá ne intrebam, in primulloc, daca emigratiunea in sine este un bine,sail daca interesul general incérca vreri-operdere din faptul el ?

numai in al douilea Joe, sa cercetarncart sunt elernentele ce emigrä, i daca se-lectiunea, ce emigratiunea face póte causavert-un prejudiciu Natiunei, sail a '1 adueoveri-o amelioratiune ?

Aa pusd ehestiunea am dovedit ca e-migratiunile, in general, sunt un (du so-cial i national, ca emigrand nutnal ele-mentele cele mai tart *i mai hal nice, orga-

43

si

Si

N. BASILESCLT

nismul social se slabesceel devine infe.rior in lupta grea t entru existenta.

Ca, in special, cu privire la ernigratiu.nile ce ad loc acum din Romania nu e-rnigra numai Evret ci §i crWintba chiarts,i Romani ;prin urmareori-care al* iisentimentele nOstresimpathle sad anti-patiile nOstre de rassä sad de religiune,ele trebue sa ne ingrijoréscd in cel maiinalt grad.

Este vorba aci nu numai de rangul nos-tru socialrang care se determinanu a-tat dupd intinclerea teritorialacat dupanumèrul populatiunei unei teri,dar chiarde viata nOstia.

Aceste emigratiuni sunt un simptom pre-mergatoral unei stall de decrepitudine ;ele sunt o dovada, ca viata in conclitiunileactuale,sociale, economice sail politice,nu mai póte continua, cad daca acesteconditium ar ti propice,de sigur,nimeninu ar mai cauta aiurea, cu atatea sacrift-cii, o alta ;acesta este un adever evident,

Este dar un vierme care rode hi rada-cina batranul stejar de la Dunäre ;tre-hue sa'l descoperim, cu on-ce pret, trebuesa'l ucidem daca voim sä nu vedem Sta-tul roman pravalindu-se in neant.

AparenIele, superficialitatea, judecata

44

EMIGRATIUNILE

preconceputa, lenea de a aprofunda un lu-cru etc., defecte inerente, din nenorocirepopOrele din climele prea calde,--tin acle-sea ori loc de judecata dréptd, de conceptsigur al unel idel, al until lucru.

A§a, de ex. pentru-ca nu vedem de catEyrei cari emigr6za, §i. 'I vedem pentruca el sunt supti§i romanl §i nu pot win _

gra de cat cu pappOrte romane,ne inchi-puim cá numat ei ernigréza ; nu tinem ins/sétna de toy supu§iI strèint, cari pentru apardsi tara, nu ad nevoe de pa§apcirte ro-mènesci.

Ori ace§tia erad, acum doul-trei am, peste200 000. Cali ad mai ramas ?

Tot ast-fel, pentru ca emigrantif cart' adplecat cu surle §i en trambite, «plangand§i raOnd», erad gol, desculti, nemancati,etc., creclem ca, in general, emigrantil stintlepra societatei : deci plecarea lor consti-tue un bine social ; insa, in fapt, emigrantiisunt elementele cele mai harnice §i bogate,stint albinele cart parasesc stupul Roma .niei pentru a merge sã roiasca in Americasad aiurea.

A inchide ochil in fata primejdiel nu neajuth la nimic ; este a deserta datorianOstra.

Trebue din contra sa o privim in fata ;

45

N. BASILESCU

sa cercetiini causele el i sä purta'm ur-gent leaculpand póte mai este timp.

Situatiunea nóstrà politid,dar mai alessituatiunea nóstrá socia15, economic5 §i fi-nancial% sunt suprem ingrijorante.

Acum incumba medicului social datoriade a'*1 astAmpara hatalle inimei §i de atala cu scalpelul sed, in carne viue.pen-tru a conjura cangrena ce ameninta intregorganismul 1).

.__

1) Din Cronica" 13 August 1902.

46

Comitas Gentium

COMITAS GENTIUM

Inter ventiunea S tatelor-Unite,insoli tä *ineasteptatd,in afacerile nOstre interiOre,a rädicat o adevOratä furtunà, nu numaiin presa romând, dar i in presa mondiald.

Unele ziare, dei simpatisézii. cu modulde a vedea al Notei americane, cu tOte a-cestea, resping i combat acéstä interven-tiune in numele doctrine! fondamentale,a politicei americane insá§i, a doctrine!lui Monroe : America a Americanilor,ceea-ce prin a contrario ar putea preabine insemna : §i Europa a Europenilor 1

Altele,ziarele philosemite §i romano-phobe,aproba fdrä rezerv0 acéstá Nota*i se aliniazá de partea Statelor-Unite con-tra României.

Pentru a ne da bine sOma de impor-tanta §i de fondul acestel in terventiuni;trebue s'a o considerám in sine i numalpentru sine, adica desbrdcatä de ori-ceconsideratiuni subiective,de antipatiite i

49 4

N. BASIL ESCU

simpatille nOstre personale, deci in modcu totul obiectiv.

pentru a putea face acest examen,trebue sà clistingem i sä ne punem din-tr'un intreit punct de vedere:

Din punct de vedere al Dreptuluiscris, adica al Tractatelor internatio-

nale; ce léga efectiv Romania de cele l'alteState.

Din punct de vedere intern, al Interesu-lui nostru national, §i

In fine, din punctul de vedere al Opi-publice moncliale, al acestul Tribu-

nal suprern inaintea caruia to:Ste popOrelemarl §i rnic sant adi trase, in virtutea u-nui principiii superior, care dornina §i gu-verna tOte actiunile nOstre *i care este in-su§i principiul de viata al familiel umane,al impreunel convietuiri a tuturor popi5-relor pe acest glob : Comitas Gentium.

Din punct de vedere al Dreptului inter-nationalal Tractateloreste invederat Caacéstà Nola va fI i va rOmânea o loviturade sabie data in apa.

RomAnia a executat ca fidelitate §i lite-ra/,nici mai mult, mai mai putin,tOteobligatiunile ce i impus, fie pe fata,prin Tractatul de la Berlin, fie pe dos, de

5 0

Ori,

Ginti-lor

niunci

s'ail

COMITAS GENTIUM

pretinsif nostri amid si protectori, de Prin-.cipeie de Bismark, dupti cum reese din-tr'un important articol al bátranului ziaryienez, (las Vaterlancladic5 am rescurn-pèrat faimosul drum de fier Strussberg pepretul ce ni s'a impus.

Ea a modificat, inteadeve'r, principiulinscris in Costitutjunea din t866 (art. 7) ;ea a desflintat diferenta de credinte reli-giOse intre streini : Of toll streinif suntsupusi aceluiasi regim legal ; ail nu mai-existd, precum am dovedit'o, in studiile nOs-tre precedente, o chestiune evreiascd spe-cific6, pentru cd nu mai existá streini cres--Lim si streini necrestini, ci numai streini,de ori-ce credintk

Ba, precum am spus'o deja, streinifnecrestini, . in special Evreii, de a arorgild, numal se preocupd Ministrul de Ex--terne al Statelor-Unite, d. Hay, sunt lanol mai favorisati de cat streinil crestini,fie din punct de vedere al obtinerei na-turalisatiunei, fie chiar din acela al trata-mentului general,fapt pe care nimeni nuil va putea contesla.

Ast-fel, am dovedit, cá s'ail naturalisat.cu dispensä -de stagia mai multi avocetiisdrailiti, mead de care din nenorocire a-yearn prea fnultà, avem pletork avem

51

N. BASILESCU

chiar un proletariat avocalesc,--i s'a res-pins naturalisatiunea unor marl capitali§tiindustriaV, agricultori cre5tin1.

Mare parte din legile facute contra strei-nilor nu se a plicA, de asemeni, Evreilor,.zi§1 pamanteni sea supu0 romani in spe-cial nu li se aplica faimOsa lege a mese-riilor, acest spectra hidos, ctemat nurnala turbura bunele nOstre ra7orturi interna-tionale i a vatama, fard folos, bunul nos-tru renume in lumea civilisatä, cad acestmonstru,ndscut-mort nu se va aplicanici-odatk cu tOte Regulamentele §i circa-raffle ce se vor mai face sub presiuneamultimei de§antate.

Prin urmare, nici Europa, Marile Pu-terf,--semnatare a Tractatului din Berlin,

mai putin inckStatele-Unite aleAmericel de Nord nu pot cere, nu ail drep.tul sá cOra de la Romania maz malt decat ea deja a !kat ; atat i s'a cerut in 1879atat ea a facut ea a modificat principiuldiferentel de credinte religióse §i atat tot.

Daca insa acOsta modificare este ori nuun pas inainte, a§a cum voiati i sperailatunci du§manil Romanismului, un progrescatre ideia lor, acésta este o alta ches-thine.

Am dovedit, ad chiar, cã acOsta inter-

- 2 -

nici,si

;

;

1

COMITAS GENTIUM

ventiune silita a Europel ne-a constrans sâfacem un pas inapoi §i am addogat el ori-de cãte ori Europa se va amesteca in a-facerile nOstre interióre, ea va gäsi in Ro-mani un bloc compact §i indivisihil, pea-tru a respinge ori-ceinterventiune streindcare 'i va sili, póte, sd ia in otriva strei-nilor mesuri §i mai restrictive,iar nu li-ben le.

Romanul nu §tie de fried, amenintareadin contra il face clarj.

Acésta sa intre bine in mintea tuturor-agitatorilor, tatulor du§manilor Româniel.

Tote aceste reforme, pc earl Europa lereclamd adi, Romania, le incepuse Inca din1859, eand ea a emancipat pe Arrneni§iincetul cu Meerut ea singurd, cdlduzita depropriele sale interes* i sentimente, ar fidat Inca de malt o solutiune favorabild a-cestor chestiuni iritante, insd de bundvoie, iar nu silita.

Amestecul brutal al Europe] in 1879, in-terventiunea §i intrigile Ailantei isdrailiteaft indsprit spiritele silit sa fa-ceni un gigantic pas inainte... in prapastiace du§manii Romaniei §i ai Romanismu-lui sapase sub piciOrele nóstre.

Trecutul dar sd serve de lectie presen-tului §i viitorulul !

53

i ne-ail

N. BASILESCU

Heforma regimului legal, la cart sunt en-pu§i streinil In Romania trebue, trig, sä sefac6, nu pentru ca Europa o cere, nu pen-tru ca State le-Unite o reclamk dar pentruca ea ne este imperios §i urgent impus5.de propriul nostru Interes natioval, precum am dovedit prin tOte studiile Eitel&precedente.

Romania,cu acest regim,se sinucide,se strangulézd ; ea opresce sangele gene-ros sä circule in vinele ei, sange care ar.putea sa o invioreze, sä o sccita din atro-fia in care ea láncezesce, pentru cã ea lin-pedica sa vind In taxa fortele, talentete §icapitalurile sträine, condamnanclu-se ins6§1la stagnatiune i la peire.

Din aceit punct de vedere trebue push'chestiunea i orY-cart ar fl presiunile dinafarg, datoria pilotilor, earl concluc vasulStatulut, este de a Ainanea cu sange rece

a nu pierde un moment din vedere,in rnillocul furtunei pasiunilor deslantuite,steaua calauzitóre : Interesul supermpermanent al Natiunei.

Reseniimentele nóstre contra interven-liunilor din afara nu trebue sa ne siléscaa uita ca ori-ce pas inapot ne va0m5. in-

noua ir*ne.Nu este dar nevoie de interventia Arne-

54

i

§i

WO,

COMITAS GENTIUM

ricei pentru ca Romania sa modifice unregim baroc, barber, care nu exista in niclo tara din lume, ci pur si simplu de ane convinge noi 11*fle, ca este propriulnostru interes de a o face, si de a o facecu o cli mai de vreme.

Or, ac6sta guava, importantä si intretote dificila si impopularä misiune, am a-sumat'o n of.

De ani si de ani, ne silim sa invederamerOrea politica si economica a acelor ceau acumulat aceste obstacole in drumulNatiunei.

Ora a sunat cand natiunea insasf, con-vinsä de propria sa erOre, va sdrobi lan-urile ce impedica libera el evolutiune, ce

stanjenesce miscarile i sborul ei.

In fine, daca din punct de vedere al Drep-tului Gintilor scris, al Tractatelor inter-ventiunea Statelor-Unite nu are nicl o va-lóre juridica i nu va avea nici un efectpractic; nu tot ast-fel este din pnnct devedere al Opintunei pubhce mondiale, a-cest suprem Tribunal inaintea cdruia noinu ne putem dispensa de a compare.

Pentru ce sá ne-o ascundern ?Popórele civilisate formOza aiili o maresingura famine pe Glob ; ea stabi-

55

§i ui-a

N. BASILESCU

lit genul (-4 de a fi *i de a trii, Codul bu-nelor maniere, care presida la impreunalor convietuire. acésta este ceea-ce for-mézd Comitas Gentium. Or, din acest punctde vedere *i inaintea acestul Tribunal, pro-cesul Romaniel este clinainte rerdut.

Legislatiunea el asupra streinilor, apcum un ovinism strimt, lipsit de ori-cesentiment de justitie *i de umanitate, des-bracat de ori-ce Ideal national, a zdmis-lit'o, in decursul ultimnlui pfitrar al Seco-luluf XIX. a fácnt din RomAnia,care altadata era azilul tutalor ulgisitilor din fume,tara liberald §i toleranta prin excelenta dinlumeh intrega a fdeut clic, o tarii absolutintolerantd, a singularisat'o in mijlocul tu-tulor Statelor de te Glob, scotend'o afarftdin acésta Comitas Gentium, a silit'o O.infringâ Principiile stabilite de qoclul bu-nelor maniere, ce presida acli la impreunaconvietuire a PopOrelor civilisaie.

Din acest punct de vedere dar, i fie aacOsta Notrt nu ar fi emanat de cat de lad. Hay, personal, de la un simplu filo-sof, iar nu de la Ministrul Primei Repu-blic! din lume, ea merita s5. Ile luata inde-aprOpe bagare de sémA.

Trebue s'A spunern Poporulul roman a-

- 56

COMITAS GENTIUM

deve'rul i numai adevdrul, ori cat de ne-placut ar fi el.

Iata, In ce consta Patriotismul.*ovinismui este §arlatanismul, pentru ca

el exalta pasiunile populare, ascunde Na-tiunei adev6rul i o conduce ast-fel cuochii präpastie,la peire.

In contra acestui curent, am luptatvorn lupta in numele Interesulut permanent

suprem al Natinnei.Acest Interes exige ca Romania sa rein-

tre in marea familia a popOrelor civilisatesä adopte i sa practice regulele ce Comi-tas Gentium a stabilit pentru lumea in-tréga, dacd ea voesce sa nu se nwi ex-pund a fi considerata ca o natiune barbara§i selbatica 3).

1) Din Cronica" 15 Septembre 1905.

57

§i

inchiptinpi.

Yota americana

NOTA AMERICANA

Interventiunea AmericeT, in afacerile nOs-tre, a starnit in lumea intréga o puternicafurtu nä.

Parerile sunt impartite.Aceea-ce este aprópe sigur este ea prin-

tre Cabinetele europene, Cabinetul englezsingur a aderat, la Nota americana ; cele-l'alte, unele din simpatie pentru Ro-mania, altele din antipatie pentru ames-tecul Americet in trebile Earopel, nu sevor ralia la acdsta interventiune, care varemânea precum am zis deja, o loviturade sabie data in ap5.

ENcu1 diplomatic- al Notei americane nuinsdaml, insa, ca chestiunea streinilor a-ilati in Romania este resolvata §i prin ur-mare inchisa.

Nu, sa nu ne amagirn.Acest proces Amane Inca pendent atat

inaintea tribunalului opiniunel publice mon-

- 61

N. BASILESCU

{liale, cat i inaintea propriului nostru ju-decAtor : interesul national bine inteles.

Printre acusatorif no*tri eel mai Inver-pnatf §i eel mai bine documentatl estemarele organ parizian, Le Temps.

In clone' lungt colOne, in numerul sèiidin 24 Septembrie, acest ziar tratOz5 ches-tiunea streinilor 0 in special chestiuneaEvreilor, in Romania.

In acest lung studia, gäsirn multe afir-matiuni inexacte, cart nu pot trece in o-pinia public& tar& a fi relevate §i elucidate.

Ast-fel, de ex., Le Temps afirmA c5. a-§ezarea EVreilor, in România, este conco-mitant& cu apzarea insä§f a Natiunei ro-mane.

Fapt inexact; in sine,Da, este probabil cd, cu ocasiunea ve-

nirei Romanilor in Dacia, a venit §i unnurner 6re-care de Evrei.

act? *i pentru ce insä?Se scie csä in tOte rdsbóele ce Romanii

au purtat, Evrel erail inseparabill.Un num& 6re-care de Evrei urmail le-

giunile rornane pentru a continua, in lagdr,meseria lor de usura ; ei nu incetail sã

- 62 -

NOTA AMERICANA

imprumute i s'a speculeze tinerimea ro-man6, chiar sub armel

Mtil urmad aceste leginni pentru a cum-Ora de la soldati spoliile luate de ei dela inamici, in scop de a le traflica in urma.

De unde, dar, se pOte deduce cd §i inDacia un stol de aserneni pasari hrapitOreii urmat bravelor legiunt romane.

Dar atata tot ; si este mai mult de catprobabil C cu retragerea legiunilor ro-mane din Dacia de cdtre Aurelian, acestpistol, intocmai ca corbii cari urrnarescarmatele in timp de Cesboid, aü urmat

ei legiunile romane in Mobsia a§ain cat, din acOstA epocI, nu exista nici ourniä de Evred in Wile romane nici ourma nu existà, intr'adevdr, in Istorie deveri-o a§ezare in mase a Evreilor in Dacia

in aceste rèstimEt nu ail inceput a veni in mase in t

rile romane, de cat tarzid cAtre secolulXIIIXIV, cand persecutiunea contra lora atins maximul ei de intensitate §i decruclime, in Occident : in Spania *i inFrancia.

Atunci au venit aici cate-va sute de fa-- a§a ziii Evreit spanioll, in de-

ob*te stimati i earl nu ad nimia de afacecu Evreil zi§1 lemti ; ace§tia ne-ad venit

63

pi

milli,

N. BASILESCU

la finele secolului XVIII, i mai ales insecolul XIX. caml el ad fost alungap inmase cornpacte din Po Ionia i din Rusia,.

ei art limit pentru cä numaf aid, et ga-sead pacea i lini§tea.

0 alta inexactitudine consta in afirma-tiunea ca boerif in§i§1 ar fi chemat, oricand, pe Evrel in tara, ca et ie-ar fi a-cordat chiar qi privilegii, cu conditiunede a intemeia crap pe teritoriile lor de-populate.

Nu, nimeni i Mel odata nu a chematpe Evrel in Wife române.

Ef afl venit silitf sad de band voesiliti atunci cand isgoniti din Rusia 'dinPolonia, din Turcia, chiar din Spania §idin Francia, etc., el nu ad gasit niceteri infume un asil deschis de cat in Romania ;de buna-voe, cand imprejurdrile economice

parut mai prielnice aci de cat a-iurea.

Dar nu numai ca nimeni nu-I a chematci din contra Istoria taxilor n6stre este

plind de ordine de expulsareordine pen-tru a caror revocare ei ingenuchi adeseaau cdclut.

Dna dar era aa de rail, aid', clad. E-vreii um'," atat de persecutatv. aici de ce

64

ei

Ii s'ad

NOTA AMERICANA

el nu plecaii, cad nirnem nu'i retinea,de ce el nu plecati, atunci mai ales, candel erati amenintati a fi expulsatr ea sila?

0 altd inexactitualine sta in afirmatiuneaca dupa. «Unirea Principatelor sub regnulPrincipe lui Carol de Hohenzollern, perse-cutiunile aii reinceput».

Mai intahl, nici odata in Romania E-vreii ca Evret din causa credintei lorreligiOse nu aii fost persecutati

Cu lint lor a fost tot-d'auna liber si pecand aiurea ereticit erati arsi pe rug, orimdceldriti in mod miselesc nóptea, pre-cum a fost St. Barth Olémy in Francia, E-vreil, la Doi, putead adora divinitatile lor,in cea mai perfecta liniste si pace.

Pa de altä parte, venirea in Romania aPrincipe lul Carol de Hohenzollern, in ge-nere anirnat de sentimente liberale, nua avut nici o inraurire asupra regimululla care sunt supusl streinii si in spe-cial Evreii, in Romania.

Pentru ce sä ocolim, insd, adevarul ?Rornanii, ca tote cele-l'alto natium au

trebuit sa se apere contra invasiunei se-mite, el ail voit sa remana, Romani in casalor ; precum ail volt sä r6mana. si Fran-cezil, Francezi, si Inca Francezi numai

65 -- 5

N. BASILESCU

catolict, Germani1, Germain ; Ru§ii,Ru§i, cte.

De aceia in decurs de vé3urf, el ad e-dictat dispo§itiuM restrictive nu numaicontra Evreilor, ci rontea tutulor elemen-telor streine neasirnilabile, in masa nati-unet, rum erad de ex. Turcif, Armenii §ichiar Muscalii,--de0 de o credinta cu noi.

In mai multe randuri, Romanii, cala-uzita de propriele lor sentimente *i inte-rese, ad voit sa indulcésca acest regim, inmasura diminuard prirnejdiel ce incurgeaideea de Romanism ins4i ; ast-fel in 1848avu loc o mica incercare trecatOre de e-mancipatiune a Evreilor: un Evred chiarfu Primarul Capitalet ; la 1864, din nod,legea comunala acorda Evreilor dreptul dealegâtori comunali, iar Codul civil, din 1864,permitea insa§i naturalisarea lor ceamare prin legea individuala.

Din nenorociro, o rnirare, nechibzuitade strada, silui mana legiuitorului consti-tuant din 1866 i el edicta. a son corpsdefendant acel faimos art. 7, din vechiaConstitutiune, care a adus peirea nOstra ;cacl ostracismul lui, prohibitiunea WI ab-solutä, ca Evreii O. ajungh verlo odatäla cetatenia romana, a dat prilegid dus-manilor nWri, in 1879, sa ridice capul,

66

-

NOi'A AMERICANA

sã tie acuze de barbarie, de salbaticie inplin secolul XIX §i s. faca pe Europa ane sili sa introducem in ConstitutiuneanOstra actualul art. 7, tot atat de funestpentru noi ca i pentru Evrei.

Et fu, inteadev6r, in mainile nóstre oarma cu doe" tai§uri :

NeputOncl sä asimilam pe Evrei strelni-lor cre§tini, earl la noi se bucuran deun tratament fivorabil, identic cu acela ceFrancesh in0s1 adrnisese pentrii strOini inFrancia, am fost siliti s asimilám petotl strèiriii, de ori-ce nit sa credintareligiOsa, Evreilor, in streina, ndu-nedepartand, ast-fel, tote elementele strtineasimilabile, cari pa.na atunci formase uncontingent important in formatiunea na

romane *i care pe viitor puteati con-cura cu atat folos la desvoltarea0rea nóstra.

Dar, de ce nu am putut sä asimildm peEvrei stOinilor cretini ?acO:ita e-;te uprde inteles i o inteleg nu numai RomaniT,dar o inteleg chiar Evreii, stabiliti acide veacuri i cari, inteadeve'r, simpatizdza0 se solidarizèza cu destinele poporuluiroman.

Cum era posibil s acordärn cetatenia,de o data, unor &nen!, cari e*all din

67 -

i propã-

pi

tunel

N. BASILESCU

stepele Rusiei sad din nisipurile Galitiei,can nu cunosceati limba 'Astra, can nubranead nici o iubird de patria ['Astra ?

Adoptiunea, infiarea exige, ea conclitiuneprealabild, iubire §i devotament reciproc,

§i cum putea exista iubire i devota-ment pentru patria romanä, in inima unorOmeni ce abia taunci pa§ise pragul caseimistre ?

Europa a inteles acésta enormitate,acésta monstruositate §i ea nu a accedatla injonctiunile Aliantei isdrailite.

Interventiunea, insa, a acestel Aliante §ia Europe', in 1879, a avut, cu Vote acestea,pentru Romania §i pintru Eyre], cele maidezastrOse urmart.

Ea a fost punctul de plecare al regimu-lui eronat din pullet de vedere nati-onal, i din punct de vedere economicce guverna acli pe strOint in Romania.

Din punct de vedere national, acest re-gim sporesce pe fie-care qi nurnOrul uneiclase de Omeni, cart de drept, de fapt §icu inima sta gait din natiune a.. roma*o irnpiedicá sar se asirnileze, sa se con-funde intr'ènsa, sa se absOrbà in ea §idispara, precum a disparut aiurea : ba, dincontra, pe fie-care cli, rOnclul supu0or

dei inIè. d de alte State, si oresce i pe

68

a

stre-ini,

pi

NOTA AMERICANA

fie-care cli independenta i autonomianOstrà interna este ; intr'un u-vint, acest regim este un obstacni la de-sAvir§irea unitAteI nOstre nationale, el ducedin ce in ce mai mult la diferentiarea e-lementelor ce compnn natiunea romAnA,la imbucatritirea §i impes tritarea acesteia,

fenomen social insolit,combAtut chiardin rèsputeri aiurea : tote Siatele tinclAndla nnificare, cu sila sail de voe.

Din punct de vedere economic,precumam dovedit deja, acest regim ne ducela sArAcie, el inläturA sat) alungO dinRomAnia Capitalnrile streine §i fortele deproductiune, ce aiurea nu au ce face 0can nouA atat ne lipsese.

A venit BomAnt I vremea sh exa-minAm acesle chestiuni cu sAnge rece ;siA le considerAm, nu din punct de vedereal simpatiilor, al antipatiilor oil al intere-selo- nOstre personale i vremelnice, cidn punct de vedere al interesului generalal patrieT, singurul permanent §i neperitor.

0 altO inexactitudine constO in afirma-tiunea, goavA intre tOte, cO de Ore-ce invirtutea Tractatuluf din Berlin. zice a LeTemps», nu se putea legifera contra uneicolectivitati religióse, s'a elaborat o serie

- 69

N. BASILISCU

de legi contra streinilor si stall aplicat §i.Ev reilor. ».

Din moment ce am fost nevoiti, pentrua *terge ori-ce cliferentii de credinte reli-gióse intre streini, sa asimildm pe tott stre-inn, Evreilor cart in tot-cl'auna aft fostconsiderati i tratati ca streini in Rornd-nia eAe invederat ca tOte legile fácutecontra §i asupra streinilor se aplicall §iEvreilor, streini prin excelentA : din a-cest moment a incetat insä de a mai' existain RomAnia o chestiune evreeascd.

In zadar, dqmanit Romaniel se cAsnese-sti o reinvie ; et ini ail inmormantat'ain 1879 !

Sinceritatea ne obliga totuV, sd rem-ruiscem cg, la inceput, in spiritul initiato -rilor acestui regim, legile ce'l constituescnu mil, in fapt, de cat legi de deIensanationala contra Evreilor, de unde por-nea §i primejdia pentru nationalitateanóstra.

Putin cdte putin, insa, acest spirit s'aalterat §i, alp, am *ins la acest spectacol,

cel putin curios, ed unele legi contrastreinilor se aplica la tott streinii cretOim,

pe cari noi in tot-d'auna «i-am bineprimit i-si am chemat chiar», cum recu-noscea insu§i I. C. Bratianu in Constitu-

- 70

NOTA AMERICANA

anta din 1866, 0 nu se aplicii Evreilor,in pohirla §i in contra carora, in aparenta,ele ail fost facute.

Ast-fel, de exemplu, este *i faimOsa legea meseriilor : Evren, find supu*1 ro-rnetni adicã neapartinend nici unel na-tionalitati streine, neavend nici o patrie,depindend fortarnente de State! Roman,nu cad sub previsiunile art. 4 din lege ;

pe nand, din contra', acestea se aplicala toti cei-l'alti streirn, de ori-ce credinta§i nationalitate.

Iatá unde a condus perversiunea icleilorde drept *i de morald. rósturnarea prin-cipiilor pe can este apdatd ordinea socialdmoderna, perversiune 0 résturnare la careinsa Europa ne-a impins.

Din excesul reului isvorasce binele, ()iceun batran proverb francez.

POte c'd Nota d-lui Hay, póte ea opi-niunea public& a lumei intregi, [Ate eâdiscutiunea acestor chestiuni inaintea tri-bunalului opiniunei publice mondiale, neva sili pe noi in0ne sä le cercetäm mai deaprOpe 0 ea mai multä bAgare de sema§i sa le dam o solutiune conformá, cutimpul, cu ideiile moderne 0 cu intere-

71

N. BASILESCU

sele Romaniet, bine lnte(ese i matur chib-zuite,

Nu voim sa ne atribuim un succes u§or,dar, am putea sa rememoram acelor ceai uitat, ca sunt an i ani, cã chiaracurn cate-va luni, in aceste colóneintr'o serie intréga de:studii am prevè-clut explosiunea de resentimente contranOstra, a lurnel Intregi i am qis ca, estemal bine sa facem not inWie aceste re-forme, de bund-voe, in pace *i liniscein masura interesulw nostru nationalde cat siliti.

Glasul nostru s'a perdut in pustiii. Altechestiuni mai grave preocupa pe politicianifno§tri : scólot tu si efl ea ! este mai im-portant de cat sa(vgardarea intereselor per-manente ale Tare], de cat bunul renumeal Romaniei in lume.

Ce timpuri I Ce moravuri ITimpul, Insd, earl schirnba tOte sa

speram ea le va schimba i pe ele 1).

1) Din Cronica", 18 Septembrie 1902.

72

Doctriqa lui Yionro in Ronlartia

Doctrina lui Monroe in Rom'ania

Onor d. Victor Antonescu, in cloud lungi5i fórte dorumentate articole anArute inL'Indépendance Romaine, din 18 5i 19 Sep-tembrie curent, se silesce srt stabiléscd c5,intre celebra formula data de PresiclentulMonroo politicei externe a Statelor-Unite5i intre politica efectiv urrnatã de acestea,este o gravä contra dictiune.

Ca inteadevtir, State le-Itnite apard cu ge-losie de ori-ce amestec european conti-nentul ameri2an, ceea-ce pe ele nu le im-pedica de a se amesteca in afacerile en-ropene,clovadd blestemata lor de Notti,care atat trirmentä acit spiritul in Eu-ropa,irlculsiv pe acela at d-lui Victor An-tonescu.

Ca chiar la eI acas5, ace5ti celobri filan-tropi,ace5ti .umanitari... la veciniisuntde o läcomie 5i de o cruzime sèlbatic5,dovadd, qice d. Ant3nescu starea negrilorlor, dovadd chiar starea Evreilor lor!

75

N. BASILE SCU

Nu ne indoim ea critica,- intemeiatadocumentata,pe care onor. d Victor An-tonescu o face Politicei d-lor Roosewelt §iIlay,carora.ea va fi de sigur forte

avea un mare resunet in Europa§i... in America.

Din nenorocire, efectul el extern nu re-solva chestiunea internd a streinilor and-torl in Romania.

Rusia a semnat Tratatul din Berlin, a-Iãturi cele-l'alte ase marl Puteri, darea n'a admis inca nici [Ana ach principiulce ea, impreuna cu. ele, ne-a impus, nouilde a desninta ori-ce diferenta de cre-dinte religióse intro streirn.

ach, Evreii continua in Rusia a fimaltratati, schingiuii, oil expulzqtt

in mase, parcat! in anumite guvernarninte,ea altä data in Gheto, fara ca nimeni, din-tre tott acel ce tipa in potriva inicei Ro-manit, sä ridice glasul contra regimuluibarbar necunoscut chiar verl o data inblanda Romaine.

ach, Americanil, continua a lyncha, sfi-Oind in bucáti safl arclendu-I de vii, eupompâ i ostentatie chiar, and adeveraterepresentatiuni teatrale, pe bietil negriipentru fdpte, de multe ori, minore; i cu

- 76 --

scoot-bilfi,va

pri-goniti,

pi

cu

*i

DOCWRINA LUI MONROE IN ROMANIA

tOte ac3stoa nimeni nu ridia glasul in fa-vórea acestora.

*i all. rèsbOe necirepte, cum fu rd,boiuldin Sud kmerica, mai ail loc,i EuropaAmerica, lumea intrégg asistd cu brateleincruciate la rnácelul, la desflintarea unelmid, dar brave nitre brave natiurn. Irn-paratit .6,i PopOrele se inclind cu respectin fata invingatorulai i aclasta cu nerth-dare momentul oportun ca s'a. intre *i el,pe urma 10, in casa celut invinsdOr vorputea, i e;, jacrnäni Cate ceva!

Et da, idtd rostul, iatii hidosul rost allumet I

De aceea eel vechi ziceaii : quod licPtjovi, non licet bovi I

Aceste abusuri, aceste tägade de drep-tate sunt permise celor marl §i tari ;ceTmid i slain sunt nevoiti de multe orlcu inima strans6cu I umnul inclqtat, sa.indure ,i. s'a suferevointa i chiar capri-ciul altor WI ; fabula lupul §i mielul suntimagina viue a raporturilor dintre popOre;ca §i dintre individe,

Dacd critica pe care onor d. Victor An-tonescu a facut'o politicrl mondiale a gu-vernulur Sy.telor-Unite va avea, de sigur,un mare ecoii in lumea civilisath, obser

77

N., RASILESCU

vatiunile ce urmézd ad un objectiv muttmai modest i mat restrans, ambitiuneamea constd pur §i simplu in a Idinuri pecompatriotii mai asupra unui singur punct.

Ce se intelege, in America, prin celebraformula : America a Americanilor, i pecare d. Victor Antonescu, nu '1-a deslu0tide 0 el forma dupä titlul lor obiectul gra-velor sale studii.

Pentru a rdspunde, trebue sä seim maiintdid eine sunt Americanii ?

In principid *i in regula generald suntAmericarn ort-ce locuitori stabilitt de maimult de cinci am in America i cart addeclarat inaintea unel Curti de justitie,din-term Stat ore-care, al Uniunei, vointalor 0 doresc sd devind cetateni americam0 0 vor respecta Constitutiunea Statelor-Unite.

America prin urmare, adoptä pe toti a-cet cari voesc sd o ia de patrie, fdrd dis-tinctiune de religiune sad de origind. Chi-nezii numai sunt actualmente exciu0 dela acest beneficid.

Gratie acestui sistem, Statele-Unite adputut trece, in mai putin de un secol, dela 6.000.000 locuitori la 60 000.000, dove-nind, ast-fel dinteo minusculä colonie en-

78-

DOCTRINA LW M0NRa IN ROMANIA

glezd, perdutd in Océnul american, unadin cele mai marl Puteri diu lume.

Gratie acestui sistem, State le-Unite auputut ajunge la aceita incomensurabila iincompresibila putere, cu tOte sfortarilebatranel Europei, de a o limita sa t). coin-prim a.

Grape acestui sistem, State le-Unite pa-vsci vor pa§i Inca §i mai repede, cutóta critica orlor. d. Victor Antonescupe calea civilisatiuuela§a cum ele§i c u-ele lumea intrégdo inteleg,dictand lu-mei legi *i constrangend'o sa se supunachiar capriciilor lor.

Ce IV Ore alt, celebrul trust al Océnului,pe care Morgan '1 visa intr'o nOpte *i.

a doua cli '1 realiza 1Impdratii marl, ca Anglia, Germania,

Francia etc., aii trebuit sá se supuna vo-intel unui om,capriciului unui simpl a i re-gutator !

Dacâ dar gratie acestel politice, Americaa putut sa ajunga in a§a scurta vreme laacest grad de putere, de suprematie uni-versaldeste ca de sigur in ea se ascundealt-ceva de cat o flagorneftrie, se ascundede sigur un misterios mister.

Acest mister, trebue sa '1 desviiluim, cuori-ce pret, trebue sa furam secretul lui,

79

N. BASIEESCU

cum altd data Prometed a furat foculdin cer.

Iatä onor. d-le Antonescu, ce aveal, intretote, important de lacut.

kne imbata cu frase ca acestea! «sainceteze State le-Unite a ne mat da lec-tiuni...» este nu numat a nu spune nimicPoporului roman, dar inca a'l deturna toc-mai din calea uncle el ar putea i ar trebuisa invete ceva ;zie ar trebui, cad nu secade sa uitarn un moment cä din nenoro-eire America-este rivala i con curenta n6stape piata europ6na.

Ne importa in cel mai malt grad sá ostudiem, sã o cun6tem i rnal mult Incasa ludm lectiunt de la eacaci impru-denta de a ignora atari lectiuni, adeseapop6rele o platese ea on6rea, ba chiar cuviata lor.

Exernplul Franciei, fata cu Germania,este inca via in mintea nOstrã a tuturor.

Tot a§a despretuiad Francezii pe Ger-mani§i aü fost batutt de acqtia

Tot na facem nol acum cu Americanilsuntem batull de ei iie tOte pietile Eu-

ropei, in fie-care cji, in tie-care moment :ea dictéza armatvi nOstre economice, eafixéza pretul cerealelor nOstre in proprielenOstre porturi : o scadere de un cents la

8o

!

pi

DOCTRINA LUI MONROR IN ROMANIA

New-York se repercutä cu iutela fulgerulul,in porturile nOstre i face sd sea la cuzece lel la kilà grãnele nOstre !

Nn dispretui pe inamicul ten, zice unbatran proverb german.

Nu dispretui onor. d-le Antonescu Re-publica Statelor-Unite a Americefl

1) Din Cronica", 21 Septembrie 1902.

81 6

')

12arnbemus reurn confitentem

HABEMUS REUM CONFITENTEM

«DacA Romania este iubitOre de Evrei,ast-fel precum d. Prim-Ministru o aratA,cum se face, clice Hugo Ganz, perfidulinterviewer al ziarului Frankfurter Zeitung,c'd Evreii fac apel la coreligionarii lor de

peste granild, invirandu-T la o actiune sari pre-siune contra RomânieT».

Iata explicatiunea campaniel de calom-nii ce, de cate-va luni, o parte din presastreina o aduce contra Romaniei : habemusreum confitentemlavem märturisirea vi-novatului insu§i.

Romania inume"ral dar du§mani, nu nu-mai in afarA, ci §i In läuntru.

Pe ceI d'intal, II cunOscem Inca de mult,ii cunOscem de la congrestil din Berlin, ifcumiscem din timpul campaniel ce ei au

dus contra recunó§terei Indepenclentei Ro-mciniel.

ci cu tote afirmArile lul Hugo Ganz «anu existl organe ale ANanfel r6raelite

- 85 -

N. BASILESCU

ea acest cerara al tuturor rautatilor a lostinventat numat pentru a ridica de la in-ceput or1-ce credit critic31 obiective a sia-rei Romaniei», un fapt devine acum evi-dent : concertul, intelegerea, intre unit E-vrei din tard,de sigur putini, fOrte pu-tint, cad: na putem fárá injustitie acusa ointrOga populatiune de crima a cator-va,cu aceI din afara, pentru a face campaniecomuna contra Romaniel.

Dar, mai intáiü, exista .orl nu o AliartyiIsdrailità

Acèsta Atlanta, s'a amestecat ea oricand in afacerile nóstre ?

Pentru a dovedi acOsta nu avem de catsa deschidern raportul din 17/29 August1879, ce d. 13. Boerescu, Ministrul Mace-rilor Streine a Romaniet, trimis in mi-siune extra-ordinara pe langd Manila Pu-ten pentru a negocia recum5§terea Inde-pendentei nóstre,a inaintat colegilor seidin Bucuresci :

«La inceputul §ederel mele la Paris, lescrie d-sa, nici un membru al AlianteiIsdrailite n'a venit sa me valp: parea ca

dadusera cuvintul sã mift evite ; alt-minterl sciam Ca membrii sei prezenti laParis se agitati i cautau a contra-balansa

86

?

HABEMUS REUM CONFITENTEM

actiunea mea. Am vèl,ut cu tOte acesteaalti Isdrailiti insemnati din Paris, din lu-mea financiard §i jurnalisticai, can nu M.-cead parte din Aliantd. Acqtia se arkattfOrte moderati, §i pot cjice fOrte rationalf,ori de cate-ort vorbeam cu din§il desprecoreligiOnarif bor de la noi. Nu tot ast-fela fost cu dont rnembri ai Alianei, amid

secretari intima al cl-tuI CrOmieux, cartse hotáriseri, in tine, sq, viri sä rnO vaclii.El combáturd cu inver§unare sistemul med;am putut s inteleg cá el nu s'ar rnultumirilcl en categorii,afarii dacä numat prinele s'ar emancipa de odatd totI Evreil en-pu§t roman!. Luanci cencedid de la mine,et imi cleciararrt, in fine, ca e mat bine alása lucrurile cum sunt, de cã a adera Iasistemul med. AcOstA declargiune a re-presentantilor Aliantei este importanta : eane Iasi a vedea mai bine tinta for *i pro-ceddrile lor. E bine, conchide d. Boerescuca nol Romanif sâ scith i sä profitg.m deacOsta revelatiune».

lath dar dovada autenticd a existentelAliantei Isdrailite §i a amestecului etin afacerile nOstre interidre.

In zadar, dar, Hugo Ganz thgadue§teexistenta i actiunea el.

Aceta ce ins& este extrem de gray este

87

N. BASILESCU'

ca unit din Evreii din Romania nu aii in-vdtat inca nimic i nu ail uitat Mod ni-mic; ei nu s'ail convins Inca ca atuncinand este vorba de Independenta politicaa Romaniel de inlaturarea amesteculuiin fluentelor streine,toti Romanii fac un sin-gur bloc indisolubil pentru a o apara incontra du§rnanilor din afarä, ca §i din la-untru.

Mai malt Inca, aceti Evrel nu aii trite-les Inca cà ori-ce tentativa de constringerea Romancilor din partea streinatatei a avuttot-deauna resultate contraril ; ca daca la1879, Europa, dup.& staraintele Aliantei Is-drailite, nu se amesteca in afacerile mistre,Romania nu ar fi Mout acest imens pasinapoi pe care ea a fost silita sa 'I facaprin art 7, ci din contra, incetpl cu ince-tul, de buna voe, precum a facut'o la 1864,ea ar fi netezit calea absorbtiunei tuturorelementelor streine, pe mdsura asimilareilor cu Natiunea romana.

In fine, precum am dis intriunul din ar-ticolele mistre precedente,este o infamacalomnie contra spiritului de hbertate i

de toleranta a Poporului roman, de a sus-tine ilia aqi, ca in Romania mai exista o.chestiune specified evreiascd, adica : ed in-tre straini se mai lace, cum se Ikea Ina-

- 88

HABEMUS REUM CONF1TENTEM

inte de 1879, deosebire din causa credin-tel lor religi6se.

In Romania, nu mai existd de cat Ro-manide ori-ce credintd,-0 streini,ia-rl§i de orl-ce credintâ.

Iatd termenii problemei :Alianta Isdrailitd dar, organele ei, ban-

cherii ei,-6menii el politici nu ail ce re-clama de la Romania,in favOrea Evreilor

Evreii sunt supu0 aceluia§i regim le-gal, fard nici o distinctiune, ca .0 tollcei-l'alti streinY.

Atat ne-a cerut Europa in 1.879, atati-am dat.

Procesul intro Romania §i Europa esteinchis : chestiunea evreiasett este definitivjudecatd 1).

:4 Din Cronica", 9 As: 1202.

89

triclatorul !

TRADATORUL !

La granita de Nord a Moldovel exista,o data, o mare Imparatie, tare, bogata,stralucitOre ! Acesta fu Regatul Poloniei.

Ea, inpreunä cu noi, nu o data a puspiept in contra hordelor turcescl, ce ame-nintail crqtinatatea.

Sabiel lui Sobieski, datoreza, Viena sal-varea esi : ea taiâ cereal de fer i de foece Turcii trasesera imprejurul el, eascapa Imperiut Hambsburgitor de ru§ineadominatiunel turcesci.

Puterea el se intindea departe : panâ instepele Rusiel i panki in inima Germaniel :Saxonia, perla, cetätuia germanismulul, eraprovincie polona, avend de Rege pe RegelePolonilor.

Prin arte, litere, sciinte, Polonil ere'odatä in fruntea tututor natiunilor.

Totul, dar, concorda pentru a face dinacest Imperiu o imparatie durabila, dinacest popor an popor mare i puternic.

93

N. BASILESCU

Asta-zi Po Ionia nu mai exista iPentru ce?Fi-va Ore pentru ca Polonii ad devenit

mai putin bravi, ca alt.& data ?Nu,caci in tOte revolutiunile ulteriOre,

in care acest neferice popor s'a ridicatcontra asupritorilor sèi, el a dovedit ovitalitate o bravura un dispret pen-tru mOrte fara sOman in lume.

and conducatoril lui '1 ad convocat laarme, pentru a'si recuceri independentaperdutii, el s'ad sculat, cu femel si copii,cu cOse si cu top6re, er au pus mana petot ce ad gasit, spre a combate pentrusfanta lor cauza : Polonul nu scie ce estefrica de mOrte !

Fi-va Ore pentru ca s'a stins in el sen-timentul de patriotism, iubirea de patrie, delimbã si de datinele stramosesti ?

Nu,caci dupd mai inult de un veacde la desflintarea patriei lor, acest senti-ment este atat de vit.), atat de ardent, instra-stranepotii celor aserviti, in cat totepopOrele ar putea sa ia pilda si invataturade la el.

Cand guvernul prusian voi, acum cate-vaJuni, ba suprime limba polona din scOle,micil Polon! neinpinsl de nirneni,Sara frica de stapanitorii si asupritoril

94

TitADATORLI,

lor, au refusat sa vorireasca alta, litnba,de cat limba stramo§ilor lor, ail cantat,in limba polona, imnul libertatei lor ra-tionale, sub cautätura incruntata a guver-natorului prusian.

La amenintdrile lui Wilhelm H de laMarienburg, Polonii ail respuns cu primi-rea sepuicrala de la Posen. Nici un Polonnu a e§it inaintea puternicului Inapdrat,nici unul nu a arborat un steag in onOreahal, mai malt inc6, toti ail deschis pra-valiile tocmai pe and el intra in orq i

chiar in fata tribunei, undo el era serba-torit de functionarii sei.

Wilhelm II a fost invins de potriotis-mill cald, tenace Oneperitor al Polonilor :el a fost silit sa declare O. limba, datinele§i chiar sentimentele lor, pentru patriaperduta, vor fi de aci inainte respectate.

De ce dar Polonia a perit ?Pentru cd in sOnul ei, s'ail gasit trada-

tori!Trail:Moral este tiara cea mai perflda

el este la §i mi§e1._El este la§, pentru cd el te sapa in um-

bra, pe sub ascuns.El se preface ca te iubesc,e, ea se jert-

fesce pentru tine, pana ce li fura Were-derea pana ce te léga cot la cot

95

§i

N. BASILESCU

atuncl...., atunci apare mi§elul: lap1 adispArut, lásandu-te in prada du§manuluftea.

S'ati gasit, da, In neFericita Poloniecatl-va trAddtorl l

Ace Via au ucis un popor ad sdrobit oimpe'rätie, aa Idsat ca trupul ei sâ fie täiatin bucAti §i irnpartit de du§manil §i pro-tivnicii cf.

Nici nu era nevoe de multi : o lege ne-norocitá facea ca unul singur, un sin-gur deputat din Dillta Regatului sä se WA'opune la ori-ce lege none', la orl-ce modi-("care a constitutiunei i a legilor In vi-gore, unul singur avea dreptul de aopri mersulsborul natiunei,avea cirep-tul de veto. !

Era dar suticient Caterinel II a Rusielsag lui Frederic II al Prusiel sä cumpereunul sad doui deputati, pentru a fi sta-OM pe Dieta acestui popor.

Gratie acestor trádatort al Patriei, Po-Ionia a intelenit pe loc ; pe cand jurimprejurul el lumea intreag mergea pecAnd dqmanii ei se inarmag, ridicag sub-sidii §i armate noul Poporul polon '0perdea timpul in a convinge prin discur-surf, in Parlament, pe treidectorft vènduti,du§manilor lor.

- 96 -

TRADATORL L

Iata cum peri rnarea *i. frurnósa Polo-nie acésta tara, acet popor pe carelumea hitreaga '1 plane i pen tru a cgruisOrta nu este rernedid : intre cetatenii dinlauntru §i intre dufmanii din afara s'astabilit o intelegere impotriva patriei ; s'angasit Polon!, cart s'ail inteles, intr'ascuns,cu dosmanul pentru a't trada patria!

Mobilul atunci ca §i acum : banI§i onorurt.

In mijlocul nostru s'a gasit acli un Ro-man un singur Roman, care sa in-tinda mana streinilor din afara du§ma-nilor no§tri *i care sa se inteléga, cuet, in potriva terei.

Nurnele lin nu trebue nici scris, nu tre-bue nici pronuntat.

El este acel4 care a tradat pe C. A.Rosetti pe I. C. Bratianu pe LascarCatargiu pe P. P. Carp I e tott ami-cit set rind pe rind, el este nesatio-sul de bani i de putere.

El este omul cel mai pervers i cel maipericulos in tara nOstra.

El nu are nimic sacra, nu exista nici ofort& care sa stampere poftele int nesdna-tOse.

Pentru a cuceri increderea poporulul

97 7

N. BASILES U

roman, pentru a'l adormi asupra perico-lului in care el 'I tAresee, tradatorul sepreface cri 1 hibe,4ce ca nu are altilgrijä de cat ac ia a intereselor patriei.

Am gre§itl iartel-mei! clamti et; eüsunt pacatosul, eü sunt ticeilosul care amfacut legea din 1893 ! prin care strainiisunt exclusi din *collie romane si deaci in colo, versand lacrirni de crocodil,el se face ecoul tuturor infamiilor si tutu-ror acusatiunilor, ce dusmanii nostri nearunca in cap.

Am gre0t1 repetà el, dar voi in-drepta 1;dati-mi puterea Izice el inimi-cilor nostri de peste granita, si voidsterge tote urmele gresalelor mele si chiara gresalelor adversarilor mei.

Acest apel la streinatate, a fost intelesFrankfurter Zeitung, din 11 Octombrie

curent, ne aduce cruda dovada, dovadacea mai evidenta si irecusabilä, a tra-darei, a intelegerei dintre acest om ne-fast i dusmanil Romania

Romanil fiti atenti in mijlocul nos-tni este un trädator

SOrta Poloniel ne astepta! 1).

1) Din Cronica 2 Octornbrie 1903.

98

I

II

«Romani, flti atenti I in mijlocul nostru.este un tradator I» ziceam, terrninand arti-colul nostru de eri.

Ce ne-a indrituit sâ credem ca se póte4 2 ; dsi un roman tradator de neam ?

Ce dovaddevidentä. irecusabildavempentru a arunca asupra unui om prepu.sulodios intre tOtecei intre el§i durnaniinémului nostru existã o intelegere?

AcOsta dovada ne-a dat'o in00 ei: o ga-sim inteun articol aparut in FrankfurterZeitung, din 11 Octombrie curent, organulAliantei Isdrailite, in care celebrul IIugoGanz 0-a sours prosa sa infarna §i calom-niOsa, in care nu trece cli--fard ca Roma-nia sa nu lie insultata 0 ponegri15, incare-0 chiar femeile romane nu ail fosterulate.

AcOsta dovada o regäsim intr'un alt ar-ticol din 9 Octombrie, publicat in Les Dé-bats din Paris, de catre unul dintre redac-

99

N. BAS1I ESCU

torii ziarulut seu, L2 Roumanie, ambelee§incl din oficina lift sail inspirate de el.

.5,i. pentru a nu fi acuzati ca incarcamtabloul,. -pentru a pune pe toti Romanii intaasurâ sa udece pe cel vinovat, replo-ducem aci in extenso articolul de mai susdin Frankfurter Zeitung, remanand ca inarticolele nOstre viitOre sä le apropiem deacelea ce el paned in La Romanie :

RomfiniaVechii conservatori si Evreii romini (!)

_Rummel 8 Decembric«Cu tOta desaprobarea categorica pe care

Nota circulara a Oficiului din Mara a Sta-telor-Unite a intalnit in Vito câmpurilepartidelor politice a terei §i cu taste di-versele articole de protestatiune inelreptatecontra ei de L' Indépendance Romaine .

care este organul guvernulut pentru strei-natate, nu mai re'mane nici o indoiald caacOsta Nota a produs o mare impresiuneatat asupra cercurilor guvernamentale cat§i asupra celor opositionale. Pe cdnd insei«L'IndOpPndance Roumaine, nu lasei niniicsti se intrevadei i tóta, infelepciunea ei, cuprivire la deslegarea chestiunei Eureilorromeini, consistei in propositiunea cd acéstadin urniti se va face de Ronwinia, singurella timpul ei, pd§e§te fOia dirigentei a opo-

100

TRADATOR1JL

sitiunei vechi conservatóre cu proecte exactformulate pentru deslegarea acestei ches-tiuni.

Articolele, referitóre la acésta, apgrutein La Roumanie aa ea atari o importantaicare trece peste insemndtatel unor decla-ratiuni de jurnal, de öre-ceele trebuesc ra-portate la incheerea cornitetului executival partidului vechiconservator, care ac-cepta in programul partidului o serie deconcesiunT pentru poputatiunea isdrailita" in-digend. Ast-fel se va worda Isdrailitilordreptul gratuit in §colile prirnare §i in ro-Zile de meserii; naturalisatiunea

va avea loc in o mai intinsa mtisuret§i paragraful din legea de expulsare va fiast-fel inteles ca el sa nu se mai aplice inviitor acelor indiqeni cari nu aft altd pa-trie, afarti din Romania. Intru cat se a-tinge de egalitatea tutulor locuitorilor

cu privire la frecuentarea institutelorde inv6leimint, deja P. Carp in 1893, ca mi-nistru de Dornenii, propusese un atare pro-ject de lege referitor la colile de meserii§i urrnand exemplul lui, T. fonescu, ca mi-nistru de culta i instructiune publicd, incabinetul Catargi-Carp, reluase acela§i prin-cipia in proectul de lege asupra invqa-mintului primar. Din nenorocire aceste pro-

- IOT -

Isdraili-tilor

fd-rei

N. BASILESCU

iecte remaserci in minoritate, pentru cti inafard de opositiunea liberalil i aripa vechilorconservatori, a majoritatii vechilor conser-vatori, juruirnitii votard in contra. La Roe-manie marturiseste pe fata erarea faun atunci decdtre proprii seT conducdtori de atunci §i acéztaa ei recundscere ars, in ari-ce cas, o mai marevalóre de cat cele-l'alte cloue cancesiunY, dedusein proect in favarea lsdrailitilor pdmAnteni decatre vechii conservatori.

Caci prin faptul, ca s'ar arata mai lthe-rali la acordarea drepturilor cetateneVI ce-lor din urma, nu s'ar schimba insa cumult conclitiunile de existenta materialati de productiune a marelor mase a po-pulatiunei isdrailite, caci dobandirea di-plomei de cetatén roman, pe cale obici-nuitä, costa atat de mult, in cat mich me-tepgari nu ar putea ajunge pana la ea.Tot de asemenea, daca chiar Evreii pa-manteni nu ar mai putea fi expulzati ca

strèini, situatiunea juridica a E-vreilor p6mênteni fat.a de Statul roman nuar ff de loc larnurità.

cAci nu ar putea remedia, cu adevdrat, de cato lege, care, clar §i categoric ar cfice, cd Ottlocuitorii Romdaiei, nascuti in tart i car! nusunt in o legaturd de supulenie cu veri-un Statstrain, sa fie consider* ca cetateni al Sta-

- 102 -

TR kr) Al ORUL

tului i exclue de la aplicatiunea legilor Nealepentru strati%

Cam nu in recun4terea egalai indrepia-tiri la drepturile cetltenilor, dar in recu-nóscerea conditiunei juridice fi drepturilorde a dobdndi egal cu Romdnii, este dato-toria imediotd a tutulor sforldrilor acelorce cautd deslegarea chestiunei Evreilor ro-mdni.

Restul se va gdsi de la sine».

Din cele ce preced resulta dar :Ca in Romania, dupa d. Take lonescu i

«Franfurter Zeitunp, exista o che,tiune e-vreespecificd, distincta de acea privitörela toti streinil atldtori in Romdoia, deci ochestiune isvorand din diferenta lor decredinte religidse.

Ca partidul liberal, adica guvernuleludéza solutiunea ei.

Ca singural partid care nu numai cal segandesce la dènsa, dar care din contra aacceptat'o ca punct de program, este par-tidul vechi-comzervator.

Ca articolele d-luf Take Ionescu, din laRoumanie, ad o gravitate extra-ordioard,pentru ca ele sunt conforme cu inchiereacomitetului executiv al acestm partid.

Cd din aceste articole resultd mdrturi-

- 103

N. BASILESCU

sirea importantd intre tote, a greplilorcomise ;- prornisianea de a le indreptaaclicd: de a acorda mai multe naturalisa-tium evreilor, de sustrage de la legeaexpulzarilor, §i a le concede gratuitatea incotie Statuku.Cd tOte dceste amelioratiuni in conditia

Evreilor de i irnportante, totu§i ele nusatisfac pe arnich evreilor ! ei cer o e-gala, inclreptatire cu Ronidnii : o lege ge-nerala care WI aimite Romanilor.

Ca in fine, singurul om in Romania careeste bine voitor Evreilor, care se gandescela sOrta lor *i la solutiunea chestiunei loreste d. Take Ionescu: faimosul autor alfaimOselor articole din La Roumanie.

IntrYnsul pun ei tOtd netclejdea lor.In el rune insu-qi el tOtd nddejdea, ca sd

ajungd la putere;pentru a realisa tote an-gajamentele luate,§i t6te tdgaduelile date di-rect §i indirect.

Iatd pretul trdcldrei sale de neam:Dati-ml puterea, gice el amicilor si

Evrel. i vol repara tOte grerlile comisefaca de vol: vO void da tot ce-ml cereti,vO void da legea de asimilare, de cegalaindreptatireD cu Romani): la tOte drepturilepand acum reservate numai pentru ei.

pentru a da o formula*i mai precisd

- 104 -

ad

TRADATORUL

pentru a le arata Ca el i-enteles, el a avutcuragiul sa tipe in mijlocut poporutut ce-iul mai tolerant din lame, unde tote cre-dintele din vectii i stravecht ati lost in-gaduite §i protegiate,ca el va acorda E-vreilor un fel de Edict de Nantes, adicatocmai legea de asimilare pe care Frakfur-ter Zeitung o cere.

Da, cuvintul Edict de Nantes a lostrepede retractat in Romania ; tradarea erape feta, ideia insa nu,

Frankfurter Zeitung din 1.1 0-q. i Jour-nal des Débats din 9 Oct. dovedesc ca eleste pe deptin de acord cu du§manif teretdin afara Ideia unui fel de Edict de Nan-tes -- prin care in Franta in urma perse-cutiunilor protestantilor iceIebreiSf. Bar-thélemy, tOte culturele aü fost tolerate,a remas insa.

Si acest apel la streini, gajul ce el le da,fagaduelite ce el le face ail in momen-tele actuate gravitatea §i importanta lorexceptionala.

Deja Frankfuretr Zeitung, aliatul trädä-torulut, acela care mijlocesce intelege-rea intre el *i dumanii Romaniei, ne-aavertisat cá bancheril Evrel nu vor con-solida imprumutul de 175 iniliOne, de cat

- 105 -

'pi

N. BASILESCU

modiflicancl legislatiunea nOsträ fath deEvreil pArminteni.

On, partidul liberal, atat prin ultirnelesale declaratiurn, cat si prin cele anteridrefacute de d. Prim-ministru in interviewulsea din Vaterland din Viena in Iulie tre-cut, a aflrmat vointa sa forma, de a nu a-duce nici o moclificare acestui regirn.

Consolidarea imprumutului dar, credeacest träddtor, va fi refuzara guvernuluiroman ; el va fi deer silit sä se retragti.

*i de ore-ce numai eu, isi lice el, amprornis acOsta modificare, numar ride ban-cheri Evrei 'mi vor acorda acésta conso-lidare : Ed dar, voi fi chemat fortamentela putere, envers et contre tout le inonde».

Iatá cum acest orn mic de suflet, carenu are nimic sacru, a càrui consciintà nuare nici o busolä, O. mana cu dusrnaniiterei, o calommazg, 0 aratd ca flind o Oraintolerantri, ca perseculand pe Evrei dincausa credintel lor religiose,fapt notoroidmincinos, si pentru a ajunge la putere, pen-tru a putea sa satisfäcd setea lur bolnavAde a guverna pe semenii sael jertfescetOte interesele NOmului si vhtorul Terel.

Acest om pervers este de sigur nefastPatriel').

1) Din Cron;ca, 3 Octombrie 1902.

106

Duplicitate i artarchie

D1JPLICITATE §1 ANARCHIE

«De mult timp eram acusati ca isgonimpe Evrei, impiedecandu-i sa lucreze, afirmaautorul articoletor : Nota americana §i d.Dim. Sturdza din La Roumanie.

( Pand la legea din Martie 1902, (asu-pra meseriiior), aceste acusatiuni nuputeati invoca de cat vorbe. D. D. Sturdzale-a procurat un document, un docu-ment voluntar sau inconscient, putin im-port&

Iatti gre§éla sa. latd crima sa.g Cuvintul cried nu este prea mutt)). (v. La

Boumanie de Vineri 4 Oct. curent).

Nimeni nu este, mai autorisat de cat noieare sa vorbésca in aceasta chestiune.

Intr'adever, Inca de la 16 Februarie 1902,in ajunul votarei acestei legi, in articolulnostru intitulat Strigoiul, dam strigatul dealai ma §i ne riclicam cu vioiciune in con-tra acestel legi.

- 109

N. BASILESCU

«Din tote aceste puncte de vedPre con-siderat, diceam atunci, proectul de legepentru organisarea rneseriilor, allat in dis-cutiunea Camerei, este anti constitutional ;mai mutt Inca el este anti-om, cam el is-besce §i stalcesce personalitatea omulm,in tot ceea-ce omul are mai sacru : indreptul i libertatea absoluta de a munci,ce o are ori-ce om nurnal prin faptul cael exista dreptul de c4tiga, in luptagrea pentru existentri cum va puteauncle va putea painea lur *i a copiilor

0E1 Inca este anti-constitutional, pentruca el Infiinteaza monopoluri de clash', infavOre a§a cli§ilor patroni, monopoluri des-llintate pentra trecut i oprite pentru vi-itor.

In fine, supundnd pe streini la conditi-unea reciprocitatei, violam principiul ins-cris in art.11 din Constitutie i rdsturnam4tt totul tradipunile liberale ale poporuluiroman. ... . . . .

«Se va 4ice Insä ca acosta lege este ce,ruta de interesati 140 de mqteugari,deci ea isvorasce dintr'o necesitate publick

«Pentru a r6spuncle, voiu distinge«Daca chiar am presupune ca me*tep-

garii romani aü reclamat o atare lege, to-

fi1w.

- I I 0

a'el

DUPLICITATE I ANARCHIE

tu*i, drepturile *i libertatile inscrise inpactul nostru fundamental Bind un patri-moniu national, ele nu apartin, in propriu,la nici o clasá sociald, la nici un individ ;prin urmare, putin importa dacä rne*tep-garii reclam i. resturnarea lor ; el nu addreptul sa". vorbeasea pentru natiunea ro-mama».

Ce fácea, in acest restim p, partidul vechiu.-conservator ? Ce fácea fairnosul autor alarticolelor din La Romanie ?

Ef atatair poporul, provocau pe me*te-*wan la revolte *i seditium, if concluceadprin agentii lor in Dealut Mitropolier, pen-tru a reclarna tocmal ac6std mesura de in-tolerant5. contra strainilor,*i in sprecial *icontra Evreilor,ii expunead, nevinovatil,

.2. fi stalciti de copitele cailor ori a fi mu-Watt de saliile jandarmilor*i de a su-feri, in fine, luni i luni de dile inchisóre...iar la urrnã el s'au presentat inaintea jus-titiei pentru a lua apärarea loradicä toc-mat apirarea acelora ce provocaserd acèsta'lege, ce impuseserd cu pietre *i bolovanimösurile restrictivepe earl el afli le call-flea de erimti I

Ac6st O. duplicitate este suprem revoltätóre!

II

N. BASILESC1J

Dar et aveau jurnale, el ad fost in Ca-meraet ad fost in Senatpentru ce nuau ridicat glasul contra acestef dispositi-unIel can, aclf, scrill cá ea este atat defatalã i de funestá tarelCa ea este o cri-met i autorul ei un criminal ?

Nu nurnat a el nu ad lis nicl un cu-vint, dar totf oratorii conservaton atunciafirmad acolitilor lor, in tote iutrunirileme§tqugarilor, ca acésti lege este o legede protectiune a mete§ugarutui roman toc-mat contra celor Eyre].

Ce, s'ad uitat Ore faimósele intrunirl 4il-nice ce J. Brtitescu, conifeut partidului,.conservatorcandidatul Im ofieial la sca-unul de deputat de Ifov,provoca in fie-care 4i i se declara in nermanentataaltä data jacobinit din 1793pentru a irn-pune guvernulut acest 1. lege draconianá i

in care se fulmina nurnat contra Evreitor?Ce, s'ad uitat Ore amenintarite aceluiat

d. Bratescu §i agentitor conservator], ca.vor darima sinagogile Evrellordaca ef vorcontinua a se intruni in ole pentru a pro-testa contra aceste] leg). ?

On-ce orn de bun:1 credinta va recunOsceca o atare conduita constitue nu numat oträdara nationala dar §i o infamie ;

- 112 -

DUPLICITArE $1 ANARCHIE

Pe de o parte imp ingi, silesci guvernulterel Ca s5 faca o lege ce'l expune la opro-briul public §i ridica lumea intrégá in con-tra Patriei ta1e-0 pe de altä parte, tot tue01 acela care tipi cd de ce el a fäcut'o.

Numal un om, ea autorul articolelor dinLa Roumanie, este in stare sä jongleze cumorale, cu probitatea, cu consciinta, culogica, precum el o face.

Din fericire tara 'l conOsce , tara scie ceel vrea !

Gum"' de omGura, de cableCere paine 1

El cere puterea ! El o cere insa de ladumanil no§tri sciind cä tara nu i'o vamai da nici odat25.

Da, guvernul liberal 0 in special d. Prim-Ministru aft comis o grava erbre, cand aildat ascultare unor iresponsabill §i incon-scil de rnarile interese ale tèrei, de prin-cipiile de drept public i de drept, deconvenienta international5, ce leaga Ro-mania de cele-l'alte State, pentru a faceo lege odiOs5, stupida, inaplicabild, inutild§i care punea in joe tote aceste marl in-terese 0 principii.

- 113 --- 8

N. BkSIT ESCII

Da, guvernul liberal i d. Prim-Ministruad cornis §i comit erOrea de a sta de vorbacu aserneni ()mem, de a le promite subpresiunea temerei de scandal, de revoltede strada, tot ceea-ce ace§tia 'i cer, in locsa le opuna resister.ta dernna, care sing=convine grivernului, el care are rèspunde-rea destinelor acesteia.

Este inteadevèr pentru toti enneni de or-din un spectacol intristator un semn indubi-tabil de anarchie, de lipsa de guvernemint§i de autoritate,de a vedea pe mini*trirOrli prirnind, rand pe rand, pe acela§i in-divicl ce se cla ie organul opiniuner pu-blice,a lua consiliile lui §i a'l da promi-sium cu earl el exploatéza credulitatea ca-tor-va naivi muritori de fóme in pro-fitul tocmai al acelor ce maine vor criticamesurile ce ef indirect, pe sub ascuns,prin agent fac-totum, ad planuit.

Daca din partea acestora este o infamie,o politica bizantina, din partea guvernuluieste o gre§ald §i mai mare, este o de§eantadin misiunea lui de a guverna.

Un guvern ajuns la acest punct, cand elface legi reley pe cari el le scie vätamatOreOrel, pe cari el insu§i nu le apnea", precumeste casul legel meseriilor, cla o dovada

114

DUPLICITAT I ANARCAIA

-categoricä de lipsa lui de autoritate morallde lipsa lui de curagid de a guverna.

Nu, misiunea guvernului st5. In a guvernamasele, iar nu a fi guverriat de ele. 1)

4) Din Cronica 5 Octombrie 1902.

-- I 15

Eyre in Romania

MO IN ROMANIA

Chestiunea Evreilor, aflatori in Romania,a intrat intr'o noud fasa.

Iinpusa atentiunei nOstre prin emigra-tiunile sgomotOse §i ostentatorii a Evreilorde acum doul-trei ani, de discutiurnle ur-mate in jurul interviewurilor d-lui Prim-Ministru, de Nota americana §i de apreci-atiunile CO ele ail dqteptat in presa mon-diall ca i intea nOstra,acèsta, cbestiunepare acum a deveni i mai urgentä, a exigeo solutiune imediata.

Trebue sa recutiOscern, insa, ca nu existäo cliestiune mai odiOsa i mai otiOsa decat chestiunea evreiascet.

Pic ea' ea este odiOsa pentru ca ea re-pausa pe cea mai infarna calomniecaciea isvordsce din alterarea adevdrului celuimai evident, celui mai patent, §i

Pic otiósa, caci ori cat ne vom invirtiimprejurui ei, nu vom putea afla o solutie;neantul nu se pOte desiega !

- 119 --

N. BASILESCU

Nu exista in Romania, am spus'o in ne-numerate rindurl 1) o chestie evreiascd spe-cified, nici speciala, nici economica nicichiar politica.

Nu exist& o asemenea chestiune speci-fied, pentru ca nu existä causa 0, genera-torie : nu exist& diferinta de credinte re-ligióse care singurd ar diferentia pe Evreide cei-ralti locuitori ai acestet tdri.

Desiiintata prin art. 7 din Constitutiuneade la 1.879, acésta di ferenta a incetat dea exista 0 in legislatiunea nOstra, precumea nu existase nicl o data in moravurilenOstre.

Nici un popor in Europa, dintre aceleachiar, call' astd-cli striga mat tare impotriv anOsträ, nu pot presenta o carte albd, ne-intinatä de sange religios, ca poporul roman.

Nici un popor din lume nu a fost i nueste mai tolerant de cat poporul romanpentru tote culturile, pentru t6te religiunile I

Este dar o negra calomnie, o infamiede a agita impotriva nOstra spectrul into.lerantei, spectral persecullunel religiOse I

Dar acOsta agitatiune este §i inoperanta,caci neexistand o chestiune evrieascd spe-cified, cum s'ar putea ea resolva ?

1) Vedi Cronica din 2, 3, 9, 10, 11 §i 12 Augusts 1902.

120

EXAM TN ROMANfA

Da, sciii, ca evreii si arnicii lor,cu a-jutorul articolelor din La Roumanie infrunte,tocmai acésta urmäresc : ei urma-resc sa nascocèsca o chestiune evreiascä,adica intro streinil atlatort in Romania,.ei vor se deosibOsca pe EvreIde cei-l'altisi sa se creeze un regim special, de fa--vOre pentru el, pe basa unor pretinse (lrep-turi in ascute.

Intre alte cuvinte, sa. ne intOrcem tocmaide unde am plecat :sa reinfiintam gogo-rita diferintei de credinte religiOse insait, reboursin potriva crestinilor si in fa-vOrea Evreilor !

Orl acOsta este imposibil.

Din aceste puncte de vedere consideratd,chestiunea Evreilor in Romania a gasit in.consiliul municipal din Bucuresci, un in-terpret elocuent, iubitor de patrie, de a-dever si de omca om.

Fara' pasiunecercetand invinuirile cedusmanil nostriimpreuna cu unil pre-tinsi 6m9ni de Stat romani (I) ne aduc, d.I G. Bibicescuinteun studiii impartialsi documentat,cladit piatra cu pia tra,numai din atirmatiuni controlate si con-trolabile,a stabilit ca in Romania nu.existd, precum nu a existat veri-odata, nici

- 121 -

N. BASILESCU

o diferinta de creclinta religiOsa intro lo-cuitoril el.

Ca t6te culturile sun t egal protejate deautoritalile n6stre publiceca in specialcultul mosaicca resortisantil lui sunt e-gal imparta0ti de Mote bine-facerile publice,egal admi0. in ospiciile n7)stre, egal tratati,nu numai cu cei-l'altt streini, de alte con-fesiunidar chiar cu Rom Anil.

Acest cuvant cade acli in rnijlocul nos-trunu nurnai cu greutatea pe care 'I o claautoritatea celui mai bEitran publicist ro-man fidel etev al Jul C. A. Rosetti, §i pa-zitor al marilor traditiurn a Presei ro-mane,dar cu aceea a acleverului indiscu-tabil, pe cari faptele eviclente, irecusabilesingure o pot da.

Incetul cu incetul atrnosfera sa limpe-zesce, norit negripe cari ura unora, pe-can interesele inavuabile a altora aglomerain jurul unei chestiuni de ordine interiOra

exclusiv economica,se risipese, i lu-mea incepe sa vada i jocul unora §i in_famia celor-l'alti.

Nu exist& sá scie binein Romaniaochestiune privit6re pe Evreit din Romaniapentru eel el sunt Evrel.

Exista insà precum tot- d'auna am cps, o.

- 122 -

si

EVREII IN ROMANIA

chestiune generalti, privitóre la toti stre'inilaflätorl sad viitorI in Romania, de ori-cenationalitate sad credintaa caret soluti-une importd, in cel mai inalt grad, pros-peritätel nOstre nationale.

Iata in ce termeni trebue pusa acéstaproblemä.

Ori ap pusa ea incetézd de a mai avea-caracterul iritant, odios *i selbatic ce 'I seda adide chestiune religiósk isvoranddin intoleranta nOstra pentru cultul ebraic,na cum du§manii noWi o presinta o-piniunel pubtice moncliale §i Natiunei ro-mane.

Ap pusa, ea pOte fi discutata cu sanerece, fall pasiune ---0 gasi o solutiunecare sa impace tote interesele nationale0 tOte exigentile, ce spiritnl modern im-pune all popOrelor cari formOza marea fa-mine a lumel civilisate.

Discursul d-lui I. G. Bibicescu, pe carelectoril no0ri il gasesc in extenso in con-pal ziarului, este din acest punct de ve-dere bahnbrechend, el indrumOza chestiu-nea streinilor,inclusiv a Evreilor,dinRomania pe singura cale unde ea '0 va a-fla deslegarea sa logica 1).

1) Din Cronica 6 Octombrie 4902.

123

liant.a 3sdraiUta i Evreii din Romania

ALIANTA ISDRAILITA i EVREII DIN ROMANIA

Alianfa Isdrailitci a credut de cuviintasä ridice din noti capul.

Printr'un Memoria adresat d-lui Delca-sse, ministrul de Externe al Franciel, ea4;ere interventiunea acestuia in favOrea E-vreilor din Romania.

Acest Mernoriii a fost publicat in exten-so de Frankfurter Zeitung din I Noembrie ;el rnerita o deosebita luare aminte.

Pentru adi no vorn margini la cate-vaobservatiuni generale asupra priflCiEiiUlulchiar al interventiunei, remanènd a'l exa-mina in el insup in articolele nOstre vii-Ore.

Evreit din lumea intrega formèzd o vastaasociatiune : Alianfa Isdrailitti.

AcOsta este singura asociatiune confe-siona1 c1 international:a, care exista in lume.

In lumea intrOgä, inteadevör, diverginta

127

N. BASILESCU

sad asemanarea de credinte religirise ntmai produce nici un elect.

Cot la cot tileso, de exemplu, in Fran-cia, Gerrnania, Austria, Englitera, etc. ea-tolicii, protestantil i liberii cugetatori, fargca Francesii, Germanii, Austriacii, Engleziletc. sä se preocupe, pentru a ajuta sati com-bate pe coreligionaril lor, de credinta lor ;cu atat mai putin catolicii saii protestan-tit din diverse töri aii vre-o legätura intreeL

Lucru ciudat, aceia tocmai, care tipä maitare, care se pldng de intoleranta religiOskcer distlintarea tutulor deosebirilor, ce de-curg din diferenta de credit* religibsertocrnal ei sunt aceia car! mentin vi Intro-tin diterentiare, car! se isola inmijlocul lumei Intregi, cart se formëzá in-tr'un vast bloc compact, in mijlocul tutu-lor credintelor, tutulor confesiunilor reli-giOse.

Intr'un cuvènt, Alianta Isdrailita '0 trageorigina ci i se baséza tocmai i nurnaipe credinta religiosa a Evreilor Evreiinumai Evreii pot face parte dintr'insa,ea nu cum5sce, ea nu ajuta de cat pe aceice se inchina Tablelor tub Moise.

Rita causa generica, iatà principiul deviatA al Aliantei Isdraiiite.

128

acéstd

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

In numele cornunitatel religiOse, AtlantaIsdrailit crede cd are dreptul sã inter-vinã i sd turbure linitea interiOrd a Sta-telor,sd se amestice in raporturile din-tre ele §i supu0 cérâ modifica-rea legilor lor, intr'un cuvint, in nume-le legei lui Moise, care unesce intr'o sin-gurd credinta pe toti Evreil din lumea in-trégd, Alianta Isdrailita arogä dreptulde a considera ca un supus al &dri pe orice Evred i de al proteja chiar in contraStatului, al cdrui supus politic el Taste.

Un sentiment de admiratiune nasce, intOte mintile, spiritul de solidaritate ceunesce intr'un singur bloc, pe toti evreiidin lumea intrégl.

Da, este admirabil sã vecli incoltind Incain inima unor Omen], cart trdesc in mij-locul egoismului cella mai absolut, un sen-timent de fraternitate ce légd intro ei 15-rneni nevècluti, necunoscuti,de sub lati-tudini diverse i de cilivisatiuni axat dedeosebite.

Este dreptul lor, i pOte datoria lor, dea se ajuta unii pe altil, §i orl-cat 11 vorntagádui noi, nu vom putea impedicamsä existe, nu vom putea impedica pe Evrel

129 9

lor,sd

'si

N. BASILESCU

simpatiseze unit pentru aii, numaiprin faptul a. 0 sunt Evrei.

Dar atAta tot : sentiment de platonicAadmiratiu ne.

DacA chiar am presupune cä Mianta 1§-drailità ar forma un Stat suveran,.avftndun teritori i un popor,ea insá tot nuar avea dreptul sg. interviná in afacerileinterióre a altor State, in favorul coreligi-onarilor sèi, suuu0 ai acestui Stat.

Ea nu ar avea acest drept, pentru cädreptul de a legifera pentru ori-ce Statsuveran, este absolut i nu ingldue niciun amestec sad interventiune din afard.

Daca principiul interventiunei, bazat pecomunitatea religiOs5, sail ehiar §i de sin-ge, ar fi admisibil in dreptul international,nu Românii ar fi cei d'intlia care l'ar re-greta.

Sunt, inteadeve'r, peste Carpati, pestePrut §i peste Dunare, miliOne i miliOnede fratI, de o credintg, de un singe §i deun neam cu noi, earl sufer6, earl suntpu): afard din dreptul coman, numal pen-tru cA el sunt Romani, i nu avem drep-tul, noi Românii, sa clicem un cuvintinfavórea lor,suntem silit] sä stam cu bra-tele incrucipte, sa asistdm la tortura lor

- 130 -

si

ALIANTA ISDRAILITA §I EVREI1 DIN ROMANIA

morald, §i fisic, la clestlintarea Umbel ro-Inane, la desnationalisarea lor.

Când Statul roman executand obliga ti-unl positive, care datdth de écuri, a cau-tat sa sustiná limba i credinta fratilornoWi de peste Carpati, Ungurif, In flume-le principiului neinterventiune aii ame-nintat cu desfiintarea chiar a institutin-nilor subventionate de nol,claca nu nesupunem controlului lui.

nol a trebuit st ne supunem.A trebuit si remitem in mana guvernu-

hil ungar capitalul trebuincios, pentru aintretine aceste institutiuni, sã subordo-nám asistenta nOstrá controlului tru-

Sant in Iinperiul German milióne deFrancesl cuceriV in 1870 de acea§ilimba §i neam cu Francesil, cari panaeri aft lost puV afara din dreptul comunvi subordoLati guvernämentului militarlegilor de asedia, cari pe fie-care di aiiprimit o atingere in limba, in obiceiurile§i in nationalitatea lor ; pentru ce Fran--cia nu a putut dice nici un cuvint in fa-vdrea lor ?4

Sunt atati Slavi in Austro-Ungaria, puside Unguri, ca §i Romanii, afara din lege ;

- 13 1 -

seafa..

*i

N. BASILESCU

pentru ce Rusia nu (lice un cuvint in fa-v6rea lor ?

etc. etc. etc.Sunt, in fine, Evreii in Rusia, car i

Of sunt parcati in anumite guvernaminte, .

earl i acji sunt isgoniti cu biciul de foc,in glOte, care sunt schinguitt §i persecu-tati ; de ce Alianta Isdrailità nu intervi-ne in favOrea lor ?

'lad ce se intr6b1 toti cu mirare.Alianta Isdrailitä 1ns4i recun6sce ca a

organisat in Romania bucátárif populare,pentru Evref, ca agentif ef ad putut cu-treera taxa intr6gd fail a ti suparati denitnenl, ea a deschis colf, ca'e are pro-fesorit ef, etc. cu un cuve'rit, ca ea a Id-cut in Romania tot ce a voit, fail ca ni-menf sa o turbure in actiunea ef de aju-torare a coreligionarilor s'ef.

Xcesta este adeverul.

Nu exista in Romania nici-o persecuti-une religiOsà, contra nimarui §i ma pu-tin contra Evreilor.

Nu exista in Romania nici o lege caresa se aplice numal Evreilor.

Prin urmare, Evreil ca Evreif nu aunici un temeid de a se plange.

Evreif insd sunt streini i ca streinl sunt

- 132

§i

5

ALIANTA ISDRAILITA I EVREI1 DIN ROMANIA

supu§i regimului general care guvernape toti streinif aflati in Romania.

Or, exista In Romania 200.000 de stre-ini, de nit creOin, dintre cad chiar multtsupu§l al attor State, §i carl toti sunt su-pu§i aceluja§t regim lii cart sunt supu§,1§,i Evreii; pentru ce ace0 streinI nu seplang, pentru ce State le cdrora el apartinnu ridica glasul lor in favorut lor i incontra legilor nóstre ?

Pentru ea principiul neinterventiunei seopune la orl-ce amestec in trebite inte-riOre a altor State.

Or!, quod non licet Iovi, non licet, afortiori,bovi !

1) Din Cronica 29 Octoinbrie 1902.

133

.).

IIFrankfurter Zeitung, care se vede O. si-a

luat sarcina de a fi Monitorul dusmanilorRomanismului si Rornaniel, in numerulse'll din 1 Noembrie curent, publicA Me-moriul pe care Presidentul Aliantei Iscirai -lite din Paris il adreséza d-lut De1cass6Ministrul de Externe al Francief, invitân-du-1 s'a intervinl spre a cere fata de Ro-mania «complead si deplina esecutiune aart. 44 din Tractatul din Berlin,.

Nu ne incloim, cä nici acésta' cerere deinterventiune nu va fl mai norocOsä de cataceea a marei Republice a Statelor-Uniteale Atnericei.

Nimen nu este asta-cli dispus in Europasa turbure bunele raporturi internationalecam cu atata greutate si aitificii abia sernentin, pentru plácerea de a da o satis-actiune platonica unor pretinsi persecutatl,cu atat mai putin, cu cat acli tocmat clouldin cei mai puternici stalpi ai Tratatuluidin Berlin, iad mesuri do persecutiune

134

ALIANTA ISDRAILITA I EVREit DIN ROMANIA

contra Evreilor in propriele lor tinuturf :Germania §i Rusia.

Din acest punct de vedere, Romania pótedormi lini§titä : nici o interventiune inter-national& nu se va produze in favOrea E-vreilor din Romania.

Memoriul insa aclresat Ministrulut Fran-cid de catre Alianta Isdrailita i publicatin tote organele mari din lume, nu pOtetrete nebagat in sOmd.Exista, inteadever, unde-va un tribunal alopiniunei publice mondiale, inaintea cfiruiaam cps i altá data, noi nu ne putem dis-pensa de a compare.

Tann in mijlocul lutnei civilizate i tre-bue sa tinem sOmá de opiniunea, ce ea aredespre noi.

Din acest puntt de vedere, acest Memo-riti luat in de aprópe bagare de sOmátrebue cercetat cu impartialitate, cu sin-ceritate, in lumina faptelor, a principiilorde drept irjternational i a equitatei uni-versale, al acelet comitas gentium, care con-stitue codul bunelor maniere intre popO--rele civilisate.

Inainte insã de a aborda examenul ob-jectiv al atestut Mernoriti, o observatinnegeneral& se impune :

-- 13 5 -

trebue

N. BASILESCU

ExistA ori nu astd-dt in Romania o che-stiune evreiascd specified, adieä legi cartsl se aplice numai Evreilor i de car! alteconfesiuni s5 fie scutite, pentru ca ast-felsä se WA inca pune in discutiune ches ti-unea specified, a Evreilorea Evrel ?

Nu.*i. acest aspect al chestiunei, ce de atat

timp agitA spiritele, in lumea in trégd, nesilim noi sal punern in evidentd.

De la 1879 incoa, nu s'a mai fAcut inRomania nief o lege, care sa aibd de basAdiferinta de crediute religiOse.

Chestiunea Evreilor in Romania a dis-pdrut, s'a confundat, s'a topit in mareachestiune, care privesce pe tot! streinii allayin Romania, ere§tini sail necre§tini.

Acei dar, ear!, ca Alianta Isdrailita, maiagitd spectrul disp5rut al pers ecutiunel re-ligióse, ori nu cunosc noua fata a chesti-line! in Romania, off sunt de rea credintd.

Din partea Aliantel Iscirailite §i o supo-sitiune §i alta este intemeiat5.

Impartialitatea ne obligi sA reproducemfiidel objectiunile ce Memoriul Aliantel Is-drailite invócA in contra nOstr5.

Nu putem face mai bine de cat tradu-cand durd Frankfurter Zeitung, principaleleparti dinteansul.

136- -

ALIANTA ISDRAILITA F EVREII DIN ROMANIA

«Stint 24 de ant', zice Alianta Isdrailita,de and Republica francesd, prin primuls6i.1 plenipotentiar, propuse Puterilor, reu-nite in congres la Berlin «de a supune In-dependenta Romaniel la acelea0 conditiumla care a fost supusa §i independenta Ser-bielp §i de a proclama cetateni romani peIsdraiiitil, car! locuesc in Romania §i camnu apartin Did unui Stat strein. Acéstapropositiune acceptata de congres, a de-venit art. 44 a tratatului din Berlin, care de-clara in mod solemn «Ca in Romania di-ferinta de credinte §i de confesiunI nu pOtefl nimanui opus5, ca motiv de exclusiunesag de incapacitate privitor la folosinta dedrepturi politice i civile, la admisiunea inserviciile, functiunile pablice ori onordrIsail la exercitiul diverselor ramuri de co-mercig sag industrie in orl-ce loc acestaar lb).

«RecunOscerea oaciald a Romaniet decatre Puterile europene depinse de primi-rea art. 44 al tractatului. Romania trebui,sa conforme luI legislatiunea sa interióra ;Guvernul insa se märgini sa inlocuéscaart. 7 din constitutiunea din 1866, careprohibea naturalisatiunea necretinilor prin-tr'o dispositiune care afirma ca «diferentade credinte religiOse *i. de confesium in

137

N. BASILESCU

Romania nu formká nici un obstacol ladobandirea *i exercitarea drepturilor civilei politice.aDispositiunea regrilOza tot odatä i na-

turalisatiunea streinilor.«Ea afirma mai departe cà naturalisati-

unea in general nu se póte alt-fel obtinede cat prin lege speciala, care este o legeindividuala §i ca numaT Romanit i cei na-turalisati Romani pot dobancli irnobile ru-rale.

«Acesta lege fu promulgata la 13 (25) De-cembrie 1879.

«Et* ii urma naturalisatiunea prin Parla-ment a unui mie num& de Eyre!, carl fd-cusera campania din 1877-1878.

a Guvernul francez era de opiniune cãacésta era o aplicatiune incomplecta i in-fructurisa a art: 44 a Tratatului din Berlin.

«Pentra a invinge resistenta Puterilor,in special a FrancieI, Germaniei §i Angliei,ministru I roman de afacerf Externe, declaraintr'o depe0 tramisd agentutui sea din Pa-ris :

«Este afard din ori-ce dubiii ca acdstaaplicatiune a legal (13 (25) Oct. 1879) se vacontinua leal *i sincer, cti organele Statu-lui i in viitor, precum a facuro §i acum,vor asigura observatiunea de curand vo-

1 38 -

ALIANTA ISDRAILITA. 1 EVREIt DIN ROMANIA

tato' legi t i vor continua aplicatiunea el.Timput va aduce day desvoltarea treptata t iprogresiva a Reformel introclusd in legi .slatiune».

d In consideratiunea acestei a sigurari for-male s'aii hotarat guvernele Franciei, Ger-maniel ti EnglitereI sd recunbsca Romaniaca Stat independent,fu ins& intre ele In-Wes sa. adreseze Romaniei o nota identicispre a formula reservele lor. Acésta fu re-misä la 20 febr. 1880.

a Guvernul frances declara printr'insa cadispositiunile constitutionale luate pentru-executarea Tractatului din Berlin sunt in-suficiente t i observii. textul : «Dispositiuncacare i'n special ridica objectiune este aceeaprin care se supune formalitatilor natura-lisatiunei individuate persónele necrettine9.cari locuesc in Romania t i nu apartin niciunui Stat strein.

«In fine. d. de Freycinet, ministrul afa-cerilor strèine, reinoi inti'o circulara adre-sata agentitor diplomatici al Franciei, din16 A prtlie, 1880, reserva fai.3uta de cele treiguverne in nota remisä ti lua act «de a-sigurarile determinate, date de guvernulroman, de decisiunea sa de a merge inaintepe drumul de acum incolo deschis ti de

139

N. BASILESCU

a se apropia, pe cat posibil, de scopul de-semnat.

«Guvernul roman fu recunoscut, scopurluT era atins.

«D-velstra scitl, d-le Ministru, ce au cle-venit formalele asigurari date prin depe§adin 22 Noembrie 1879 §i ca aplicatiuneaacestei legi se va continua sincer i leal.

«Tn spatal de 22 de ani de la 1880 panala 1902, abia 80 de Isdrailiti a obtinut na-turalisatiunea lor cu pretul a mari peri-cole §i a demersuri urnilitóre.

«De dece anI, Camerile rornane inlaturain mod sistematic tOte cererile de natu-ralisare a Isdrailitilor.

«Isdrailitil romani sunt aa dar adi stre-mT tard in care ei stint nascuti;stre-ini,de §i apdarea lor in tarile de la Du-nare o datéza istoricii Inca din secolul XIII§i XIV ; streim,cu tOtà participatiunealon la sarcinele publice, la cea mai greaintre tOte, la serviciul rnilitar, caruia ei cuonOre aO rdspuns pe campurile de rèsbolu ;streini, fata de tara lor, taxa a apartine laveri-un alt Stat, expu§l la expulsari, fráa avea alt unde-va drepturile de cetatean.

«S'a violat Ore unde-va dreptul gintilorintr'un asemenea mod ?

«Ail Ore Isdrailiii cel putin drepturile

140

inteo

ALIANTA ISDRAILITA I EVREIf DIN ROMANIA

recunoseute in t 'erne civilisate streinilor ?a Nu,Romania a facut contra acestor

streini o intrégd legislatiune, care este de-stinatá sal ruineze fisicamente §i moral-mente, sd'i aducd in cea mai insuportabildmiserie, sal constranga la emigratiune.

«Sunt leg pentru a'i alunga din Corner-ciu, din Industrie,din Fabric!, din atelieredin administrytiunile publice, din artelelibere, pentru a'l exclude din coll, din co-munele rurale, ba chiar pentru a'r isgonidin teritoriul Romanier«.

Iatá prima parte a acestui memorit1,partea istoria,ca sä zicern ast-fel a ches-tune! Evreilor in Romania.

In artieolul nostru vritor vorn exarninatemeinicia ei, i dupä aceea vorn continuacu partea a douapartea docurnentaleil).

1) Dirt Cronica 31 Octotabre 1902.

141 ---

IIIAlianta Isdrailita acusa Romania :a) de a fi faurit o legislatiune draco-

niang, cn intentiunea de a ruina fisica-mente i moralmente pe Evrei, i de alconstrange la emigratiune;

b) de a fi calcat angajamentele luate deea fata de Marile Puteri in schimbut recu-nóscerel Independentel sale.

*i una i alta, dintre aceste acusatiunIsunt false.

Cea d'anteiti este a priori evinsa prinfaptul, in deolnte recunoscut de tOte ma-rile diare impartdale, ca Kölnische Zei-tung,§i chiar de Alianta Isdrailita, de Ore-ce insayi afirma prin Memoriul stiii cá nuexista nici o lege, in România, priviteirenumai pe Evref, dar ea se plange ca le-gile acute pentru streinl, in genere, se-aplicd i Evreilor.

Aceea ce ea dar cere, este un regim deexceptiune, un regim de favOre pentru

142-

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

streinil de rit mosaic, care regim nu s'araplica streinilor creOni

Din nenorocire, prin propria nOstra im-prudenta am ajuns §i la acest resturnätorresultat.

Pe de o parte, guvernul roman a decla-rat cd legea meseriilor nu se aplica Eyre-ilor, qio paininten1, carl de aci inainte vorti asemanati Romanilor iar pe de alta parte,Inalta Corte de Casatie *i de Justitie a cpsea ace0, evrei, nu vor mai putea fi ex-pulsatIintoemai ea §i Romanic.

*i tot4 Alianta Isdrailita se pltnge !Dacà äriIe, carora acesti straini cre*tini

apartin, nu se plang in contra regimululce Romania a organisat pentru din§ii, euce titlu, eu ce drept Alianta Isdrailita s'arplange de un atare regim, care numal inparte se aplica §i Evreilor ?

Dar Alianta ISdrailita Evreii aucirepturi caVigate, ei sunt autoctoni, eisunt veniti in Principatele romane inca dinsecolul XIII §i XIV.

Acósta alegatiune este adsolut eronataPanl la a douajuniètate a secolului XIX,

numarul Evreilor aflati in Prin cipatele ro-mane era neinsemnat: el se póte en preci-siune cunósce din catagrafiile facute in

- I 4 -

dice:

N. BASILESCJ

anii 1832 gi urmätorii in aplicatiunea Regu-lamentului organic.

Imensa majoritate a Evreilor a venit Interile romane, abia in a doua jumdtate asecolulhlut XIX, deci ei nu all fost partagila suferintele gi la luptele rornanilor pen-till a pastra intacta" acéstd patrie ; el nu

un titlu pentru .a fi adoptati de ea,fãrä voia et.

Tót6 lumea scie, inteadevèr i Cronicaa publicat, nu inca de mult, documenteintaresante privitóre la guvernamintul fai-mosului Domn al Moldovei Mihaiii Sturdza,sub domni.t caruia a venit prin frauda,prin coruptiune, cea mai mare parte aEvreilor din Moldova, carf i formOzamajoritatea Evreilor din Romania.

Da, existail in Romania pOle chiarab-antiquo, din timpul marilor parse-cutiuni religiOse in Occident, din timpullui Torquemada i inquisitiunei spaniole,cate-va mil de familii de Evrei vanioh,carl gi acli se deosebesc de Evreii legegtf

(pclonezi) prin limba, prin portul, prinmoravurile lor, prin iubirea lor de lard gichiar de némul românesc.

*i de sigur, daca acegti Evrei ar flrdmas singuri in mijlocul nostru, de mult

- 144. -

adf

ab nici

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREIt DIN ROMANIA

el ar fi lost absorbiti de Romanl, adop-tati §i confundati in masa natiuneI.

Nu a fost ore la 1848 un Evreil spaniol,Primarul Capita lei ?

Tot un Evreti. spaniol, Hi lel Manoachnu a Wilt ore Universitatei din Bucu-

reset o splendidr& donatiune pentru a setramite tineri Romdni la invatatura instreingtate ?

Din nenorocire, un puhoiii de sèlbatici,isvorAt din stepele Rusief, a venit säschirnbe cursul evenimentelor in tOrileRomane.

Pentru a putea p5zi de atingere auto_nomia Wei, puritatea rase)", a limbei, alegel strabune am fost siliti sä loam mg-surf de apärare contra acestor Eyre! nouiveniti, §i numal 1:, cale de consecintg,constrin0 tot de Euroi.a. §i de AliantaIsdrailitd, care nu ar fi admis o dis-tinctiune intre Evrei autoctoni i Evreiivenetic1,a trebuit sk asimildm pe unilcelor-Falti, i s5.1 supunem ace1uia§1 regim.

.5i astA4, ins5., aceea0 problernd seimpunenu numal Românitor dar :§i E-vreilor.

Nu vett' g5.si nicl un Evreii., en dor detara acésta, de viitorut el, care sä accepte pro-

145 I0

N. BASILESCU

punerea Aliantel Isdrailite, de a introducein cetatea ronfarfa clintr'o data, pa totiEvreif, aflatf in Romania, pe ace, Evref,cari §, a(it sunt absolut streini de limba,moravurile i patria nostrai.

Nu,--o Ware soluttune nimani in Ro-mania,nic, Romani( nici Evreil seri4nu o car.

acéstà solatiune, pe care Aliantao propane astä-cliea a propus'o §i

la 1878 congresuluf din Berlin, ea :a voitsä ne o impund ca §i atunci, cu sila, darRornanifintr'un singur glas aii respins'o,

pe fatti, nu prin reticente, cum AllantaIsclrailitä in mod perfid insinuOza.

Ea nu a acceptat'o atunci, de ocasie,ea nu si-a luat atanci nicf un angajamentde a o accepta ulterior,ori ea neadmi-tand'o ai a,a precum o exige Alianta Is-drailitä, nu calca nici un angajament in-ternational, nu vio1ez5 cuvantul de onórece ea a dat,odinieul Europei,precum vomdovedi th articolul nostru viitor, cu ins41actele procesului.

1) Din Cronica 1 Noembrie 1902.

146

Is-drailitd

IVAlianta Isdrailita a insinuat ca Guyer-

nul roman a fagaduit tot aceeace Europa,sub influenta acester Aliante ii a cerut,intre altele naturalisatiunea treptata ,5i ge-nerala a tuturor Evreilornumai i nurnarsa fie recunoscuta.

Grape acestei manoperei zice ea, uGu-vernal roman fu recunoscut, scopul lin eraatins»

Acestä insinuatiune este absolut inexacta§i afirrnatiunea Alianter Isdrailite o infamacalomnie.

*i. mai intaiii de tOte, care este textulart 41 al Tractatului din Berlin, pe careAlianta afirma ca Romania l'a violat?

In Romania, zice el, distinctiunea decredinte religieise §i de confesiuni, nu vaputea fi opusä, nimönui ca motiv de exclu-siune sail de incapacitate, in ceea-ce con-cerne folosinta de drepturi civile sad po-

147-

N. BASILESCU

Mice, admisiunea in functiunile publice,tunctiurn §i onoruri sad exercitiul, diferi-telor profesiuni sad industrif in ori-ce lo-calitate ar fi.

Libertatea §'i practica exterióra a tutu-ror cultelor vor Ii asigurate la tott supu§ilStatului roman, cat i streinilor *i nici opedica nu va fi adusa organisatiunei erar-hice a diferitelor comunitatI sail in raportullor cu sefh lor spirituali.

cNationatif tuturor Puteritor, comerci-anti sad alti, vor fi tratati in Romania,fail distinctiune de religiune, pe piciorulunei per fecte egalitata" .

Ce resulta, insat din aceasta disposi-tlune ?

Resulta, Ore, curn pretinde Atlanta Is-drailita, ca. Europa a inteles sa impuna Ro-maniel naturatisatiunea in bloc a tuturorEvreilor din Romania ?

Nu.si ac6sta resulta nu numal din textul.),

clar al art. 44 de mai sus, care stabilescepur i simplu un principin§i adica. : di-ferinta de credinte religioseeste fi rdminedesflinfatei in .Románia,fapt pe care in-WO Alianta Isdrailità l'a recunoscut caindeplinit,dar din desbaterile carl ad avut

148

ALIANTA ISDRAILITA *I EVREII DIN ROMANIA

toe in sinul congresului, precum §i dinteite negociAiunile call s'ari urmat pentrurecum5scerea Independintei nOstre.

Inteadevr, dupl ce se votase de con-gres acest articol,tot dupa instigatiuneaAliantel Isdrailite,cel de al douilea Ple-nipotentiar al Italie'', Conte le de Launay,a propus sa se admitä §i urmatdrea dis-positiune:

«Isdrailitil din Romania, can nu apartinnici unel nationaiitati streine, dobandescdeplin drept in nationatitatea rornanau.(Vezi Cartea Verde, Docurnente oficiale pri-vitóre la Independenta României 1880. p.H3).

Daca acéstti dispositiune ar fi fost ad-misa de Congres, §i daca Romania ar fiprimit'o, la rindul el, *i-ar fi promis de ao executa, fie atunci, fie mai tarziii, desigur 6, repro§ul ce i se aduce actin] deAlianta Isdrailita, de a nu fi naturalisat petoll Evreil aflati in Romania, ar fi fost in-temeiat.

liar acOsta dispositiune a lost respinsadupd cereroa chiar a Principelm de Bis-mark, pentru ca este necesarift, a clis el,

ea Congresul set se opuntt la ori-ce incer-

care de a reveni asupra fondului insu§i".

Fondul dar, era, cum observa fOrte bine

149

N. BASILESCU

distinsul barbat de Stat, B. Boerescu, inMemoriul ce el a presintat atunci MarilorPutert, insu§t principiul de mat sus, i carede sigur cã nu era identic cu propunereaplenipotentiarulut italian, a caret tendintaera, din contra, de a face ca congresul sarevind asupra fondului deja resolvat.

Vèclênd Alianta Isdrailita, ca, la Congre-sul din Berlin, partida fusese perduta, eas'a incercat pe cale indirecta.,prin influ-entele ei oculte,sa apese asupra senti-mentelor Cabinetelor europene, individu-almente, spre a nu recun6sce IndepenclentaRomaniei, pana ce acésta nu va acorda ce-tatenia in bloc, tuturor Evreilor.

De§i Rusia, Austro-Ungaria iTurcia s'augrabit sa recun6sca Independenta Roma-niel, chiar a doua qi dupa Tractatul dinBerlin, Germania, Anglia, Francia i Italiasub acésta influenta nefasta a Aliantet Is-drailite, au cerut, mat intaid, nu numaica not O. revisuint art. 7 din vechia Cons-titutiune,clupa care streiniT de nit necrq-tin nu puteatl dobandi nationalitatea ro-manksuprimand diferinta de credinte re-ligióse,dar sà acordam naturalisatiuneala top pamintentcari nu eraUsupu0 nici unei Puteri streine, adeca

- I 50 -

Evreiicliel

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

tocmai ce8a ce cere 5i 01 Alianta Isdrai-lita.

Lupta Guvernului roman in contra pu-terei Ocultei isdrailite a fost acerba.

Einotiunile prin call Maril Romani, dinac6stä epoca, ad trecut, sunt atatea paginigloriOse ale IstorieI nationale.

Trecuse secole peste secole ; de laMircea 5i Vlad Tepe5, de la Bogdan 5i Pe-tru Rare5,de cand Wile romane cacjusesub vasalitatea Turciei de and DornnilRomani platead un tribut Porte] Otomane.

Pe campul de rdsboid, eroii sdi, en des-ndclejde 5i cu gen 3rositate, 15I varsasethsangele pentru a cuceri neatarnarea vetreistrdbune.

cu tOte aceste jertfe dusmanil ro-manismului,cari'l pandead in umbra,11 nteptau aci pentru a'l perde, acurndesavar5it.

Acéstä primejdie, acOstd cursã ad lute-les'o Marii Romani de atunci, 5i Istoriarecunoscètdre va inscri cu litere ne5tersepe acei earl*, 1 e campul de rasboid diplo-matic, ail salvat Inca odata Ideea r omcinet.

Ei sunt : I. Campineanu, Basile Boerescu,M. Cogalniceanu 5i batranul lor pilot I. C.Bratianu.

151 -

N. BASILE.CU

Opositiunea Cabinetelor din Berlin, Pa-ris §i Loncira era opiniatra.

Totf agent.ii Romaniei o constata.Aceste Cabinete exigeaü acum inplinirea

propuneref Conteliff de Launay dei res-pinsa de Congres.

La aceste injonctduni, Guvernul Romana respuns- el Ore cu reticente i cu pro-thisiu rn evasive, cum afirma. Alianta Is-drailita ?

Nu II. Cdmpineanu, de exernplu, in nota sa

din 31 Mai (11. Iunie 1879) catre AgentulRoman din Berlin.--ca alta data mop1 saucdnd in OlVésca Adunare desfldea pe con-sulul muscalesc, ce batea acestuia din pi-cior,rèspundea cu energie §i mAndrie na-tionala, Europei

spunetI 'd-le Agent, cä d. de Di:ithwrecurnisce ca Congresul n'a facut de catsa puna un principia, ck el nu a fixatnicio solutiune, cä el ne-a abandonat nouagrija acestei opere ; on calea pentru a a-junge la acOstä opera este trasa de cons-titutiunea nóstra. NicI guvernul princiarnici Camerile precedente nu puteaii sa trecapeste drepturile lor constitutionale i sase pronunte asupra unei solutiuni.

«Principiului pus de Congresul din Der-

- 152

ALIANTA ISDRAILITA. §I EVREII DIN ROMANIA

tin, ele aii r6spuns prin declaratiumlernne, tot atat de precise cat si de in-cere, ca ele se vor conforma intru fa:SteTractatului din Berlin.

cDacd Europa insd§i pentru a nu se a-mesteca in afacerile nOstre interiOre. pre-cum a recunoscuro de Billow, nu a creVutcd póte face alt-fel, «de cdt se abandonefdrei regularea acestorchestiuni de detalig»,cu attsit mai mult cuvânt Cabinetul din Bu-curesti nu putea sà anticipe asupra deci-siunilor Representatiunel nationale.

«Romania va fi de sigur fericità de a'siasigura buna-vointa tutulor Marilor Pater!,dar tocmai in acest scop ea trebue aibão concluitä 1ea4 si corectà cdtre ea insäsi

catre tOte guvernele streine ; pentru a-cest motiv ea trebue se probeze in tOte im-prejurdrile cd ea lace cel mai mare cas deconservaliunea §i de jorta nationaliidtei eLIn ziva in care sentimentul individualitd-tei nationale ar lipsi Bomdnilor,ideile carial/ cdlduzit pe Marile Puteri, in sprijinulce ele aü dat celor cloud Principate sepa-rate, pentru a crea o Romdnie indepen-dentd, tare constituitd, aceste idez, flic,vorlipsi cu totul scopul propuR. Forta desprecare vi s'a vorbit (1) §i care se chiamd in-

- 153

so-

:-:.a.

i

. .

N. BASILESCU

fluenta isdrailita in Europa, va fl nepu-tinciósei set slabjscei acest sentiment i dacetea va reu0 sal sdruncine, acesta nu va ftde cat in detrimentut intereselor Europain Orient.

Nu voi termina, Domnule fára a eY-prima speranta cti Europa dupà ce a aban-donat Romanilor solutiunea chestiunel Is-drailitilor pe basa principiulul pus in Trac-tatul din Berlin, dupd ce a respins in sinulCongresului propunerea d-lui de Launay,tinclènd a indica o solutiune, nu va reveniasupra proprielor sale resolutiunY, pentrua se ocupa de solutiune Inso.O.

Odatei principiul admis 0 sincer apli-cat, ar fi suveran injust i contrariii spi-ritului §i literei Tractatului din Berlin dea dicta un,mod de aplicatiune, care ar punein pericol Nationalitatea romantic-

Un atare procedeil ar intrece disposifiu-nile Tractatului din Berlin 0 Tara nu vaaccepta o decisiune care Ii va fi impusi. Eanu o va accepta nici In casul de fatä, nici Inprincipiii.

lard cum a vorbit Europei, Marele Ro-man, I. Campineanu 3).

1) Din Cronica 5 Noembre 1902.

154

V

Lupta intre guvernul roman si AliantaIsdrailita, si in 1879 ca si acli, se da asu-pra urmMorului punct :

Alianta cerea, si atunci i cere sinaturalisatiunea in bloc a tutulor Evreilorsafl cel putin a unor categorii dinteinsiiiar guvernul roman nu admitea de cat na-turalisatiunea individualet.

Alianto Isdrailita in Memoriul ce ea aadresat Ministerului de afaceri Streine alFranciel i pe care se pregäteste, dupaultimele telegrame presente i guver-nului Italian, acusa Romania i pe MinistrasEil de duplicitate,aclicrt de a ft lagaduituna si de a 11 facut alta, numai sa'si a-junga. scopulsa fie recunoscuta: o datainsa scopul atins, tOte asigurarile date deguvernul roman Europei ad fost uitatede el

InteacOstä alegatiune mincindsa si in-farnd stä crima de calomnie a Mantel' Is-

155

acJI,

sal

N. HASILESCU

drailite 0 a acelor Romani cari s'ad facutecoul lor in tard.

Nu,Gavernul roman nu a prornis nicio data cA va naturalisa ori ccind pe tot:Evreii din Romania sail categorii dinte1n5it.

El a cornbatut pe fata acdsta exorbitantAexigenta, §i nu s'a dat inlAturi inainteanici unor primeldfi, nici chiar in fata ace-leia a unei Note collective a intreger Eu-ropi, precum nu'l ail mi§cat nici amenin-ladle de o demonstratiune navala in apeleKarel Negre a flotei engleze sail a unel. o-cupatiuni Austriace,propusA intr'o con-ferintd a Ambasacloritor la Viena.

La aceste amenintarl i rodomontade aEuropei Romanii rèspundead cu calm,dar cu hotdrire, cum vor re'spunde in tot--d'auna, ori do cAte ori streiniimarl sailmiclcolectiv sail individual se vor ames-teca in afacererile nóstre.

Ni s '3 cornunicA, scrie I. Cdmpineanula 16 28 Iunie 1879, Agentilor Romaniel dinViena Paris *i Roma, ca. Europa occiden-talA preparA o Nota colectiva la adresaguvernului roman. «Nu ye angajez a facedemersuri oficiale, cart ar implica recu-nóverea unui drept ce noi tagiduim. Dardacei vi se vorbege, declarati formal eetfara refuel, ori ce injonctiune din *rel.

156

ALIAN 4A ISDRAILITA SI EVREI1 DIN ROMANIA

Un atare demers riscd sä Ma a Wee chiaraceea-ce tare pare dispusa sä dea (consiliape care Evreit din Romania ar trebuiurmeze, i aclf, dacä sinceramente el do-resc sthimbarea conditianilor N. ,R.) Ca-binetele cari se pregdtesc la o asemeni in-stigatiune Oat un rol inconscient sall pre-pard o crisd primejcliosd».

Alianta Isdra;litá, i atuncl ca i acum,pretindea ca art. 44 din Tractatul dinBerlin sii Lica parte integrant& din Cons-titutiunea_mistrd i ca Romania sal acceptetale qua'e.

acéstä pretentiune absurd& i pericu-lOsd pentru noi, Romdnii, am respins'o

faptele de acli ale Aliantei dovedesc caOamenil de Stat de atunci erail preveptori.

«Independent, scrie I. Cdrnpineanu A-gentilor seiprin Nota sa din 6/18 Iunie1879 de motive de convenient& i de dem-Dilate nationald, cari se opun, acésta arda loc in practic& la cele mai marl di-ficultati.

«Fie-care Putere s'ar crede in dreptcomenteze legile nOstre i sã intervinä inori-ce moment. Acdsta ar constitui o si-tuatiane complect deschisá. Nicl stareaatualä a caret, nicl viitorul el nu o permite».

157

sá'l

*i

.$.1

sS

N. BASILESCU

In fine, I. Ceimpineanu strangand ches-tiunea mai de aprOpe, in ultima lui Notacirculard catre Agentii sel din 9/21 Julie1879 propune adev6ratele base ale ches-tiunei.

AcOsta Nota are o importanta capitala,nu numal pentru resolvarea chestiunei, cene preocupd, dar pentru intréga n6strapolitica nationala, si constatam cu o viesatisfactiune potrivirea de idei, ce noi amexprimat aciin tOte stucliile nOstre inspecial in studiul nostru Unitatea iVatio-nald, din 19 lulie a. c. cu acelea ale Mare-lui Barbat de Stat.

«Daca restrictiunile propuse si garantiilece noi cautärn sa luarn dicea I. CampinOnuar fi interpretate in contra adeCdrulut, calin indiciii de resgand din partea nOstrdacd li s'ar atribui caracterul unef osti-litäti hotarate contra Evreilor, denionstrati-ca interesul nostru propriu este pentru Eu-ropa o garantie sigurd a sinceritätei n6stre.

«Inteadever, scopul ce noi urmarim nueste, precum s'ar crede pe nedrept de apune obstacol asimildrei posibile a Evrei-lor, intr'un viitor 6re-care, dar unicamentede a ne preserva de efectele neasimilareller presente.

«Intru cat privesce viitorul, cum nu vom

158-

ALIANTA ISDRAILITA §I EVREII DIN ROMANIA

vedea nol inine, cd va treliui sä caut6:rncu ori-ce pret sa ni-I asimilam ?

4 Atat timp cat acest resultat nu va fi a-tins, presenta lor inteun mare numèr inrnijlocul nostru va rèmanea pentru not unpericol permanent.

«Un Stat mai vechiil i mai tare consti-tuit de cat Romania ar fi el insuo jenatin desvoltarea Ini normala, daca o masacompacta cie streini s'ar stabili pe terito-riut sea rèrnananct totui streini.

«Pentru Romania este mai malt de cat43 jena. Prin numerul lor considerabil inraport cu populatiunea, prin organisatiu-nea lor puternica, Evreii sunt o fortd. Atattimp cat acèstd forta nu va fl indreptata

'atre acelw scop pe care 11 urmarese as-piratiunile %ere], mersul acesteia se ga-sesce paralisat §i resultatul sfortarilor elserios co m pro mis.

«Interesa dar viitorulul nostru de aface sa dispara o stare de lucrun perpetuafara a atrage pentru Romania cele maigrave consecinte.

«Interesul nostril, bine inteles, ne ()bligädar de a tinde, prin tote mijleicele posi-bile, sa asimilam pe Evrei, sa-i facem saadopte moravurile nOstre, limba nOstra,aspiratiunile nOstre, sa-i faceni sa devina,

159

I3ASILESCU

intr'un timp mai mult sati mai putin lung,ac1ev6raci Romani.

«Acéstd necesitate este atat de evident&in cat imi pare gred sa vëd cd indoeli potsubsista in acébta privinta asupra inten-tiunilor nóstre».

Oil, in potriva interesului national, bineinteles, tormai acei cart aU stanjenit asi-milarea Evreilorde faptcu Romanit;ei sunt aceia car! at inaugurat taxele §co-lare pentru streini §i chiar inlaturarea lordin §colile romane.

Dar de acésta nti Evreil se pot plangecinol Romanii, pentru Ca present, lorca E-vreit formand o natiune distinct6, avandmoravurile el, limba el, cum 4icea Campi-nénu la 1879 5i cum dicém not in articolulnostru sus cilat este un pericol permanentpentru Nationalitatea romana.

«Cu drept cuvint, (v. artieolul nostru din19 Iu lie 1902, No. 356) cliceam eü, dupa23 ani de aplicatiune a nouilor principitoCe am facut not, ce facem not in Roma-nia pentru a absorbi §i a ne asimila ele-mentele eterogene, cart de vécurt dainuescin mijlocul nostru §i cart §i aclt, ca 5i lainceput, form Oza atatea Natiuni distincte ?

Nimic.cIa interesul Uniteitel mistre na,fionate,

- 160 -

N

t

I:

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREI1 DIN ROMANIA

dar in interesul conservarei Icleei natio-nale romdne, trebue sd inaugurdm o ade-v6rata politica nationala adica o politica.de asimilatiune silita a streinilor aflatori inRomania, cad' acésta ne o cornanda insu§iinteresul nostru national bine inteles, cumclicea I. Campinénu 1).

1) Din Cronica 8 Noembre 4902:

- 161 -- I I

VIFa IsuriIe Mantel Israilite

IPentru a putea sa dea o bash, un color

cel putin, infamel sale calomnii contra Ro-mâniei, Alianta Isdrailith nu se sfiesce acomite, in memoriul adresat de ea d-luiDe1cass6 o intrégh serie de falsue, fal-suri in Acte publice,

*i. pentru a pune pe lector in mdsurasä le constate §i sh le judece el insug re-producem aci textul chiar original, a§acum el a fost publicat in Frankfurter Zei-tung, cu traductiunea lin* literalá in fata,precum §i textele originale, luate din do-cumentele oficiale alterate.

Alianta a zis in memoriul sell :Text din Frankfurter Zeitung No. 330, 1 Novernbre 1902.

OriginalRe lind 24 labre her, clan die

Französische Republik, durch ihren

erten bovolltuichtigten, Rent Wad-

TradnetinneSunt 24 de ani, do cind Re-

publica franced, prin primal abli

plenipotentiar, d-I Waddington, a

162

ALIANTA ISDRAILITA L EVREII DIN ROMANIA

dington, auf dem Congresse der

in Berlin vereinigten europrischen

machte vorschlug der rumiinischen

iJiiabltngigkeit dieselben Bedingun

gen wie der serbischen lJnablLngig-

keit zu stollen" und die lsdrailiten

)1wleche Ruteinien bowohnen, und

keinem freindon Staate

zu rumanischen Biirgern zu procla-

oniren. Diesser von Congress an-

genomtuene Vorsehlag wurde art.

44 des Berliner Vortrages".

props Puterilor europene reunite in

Congres la Berlin de a supune In-

dependenta Romania la ateleast

conditine la care a font supusi

Independenta Serbia" si de a pro

alma edged rounâni pe Isdrai

cad beacon in România

cart nu apartin niet and Statstrein. Wag propositiune, accep-

tali do Congres, a devenit art. 41

ii tractatule din Berlin".

Da, este adev'erat Ca d. Waddington acerut Congresului din Berlin, si supuriàrecunOscerea Indepenclentei Romaniel laaceleaV conditiunl la care el supusese re-cum5scerea Serbiel dar el nu a propusnici odatd de a se proclama ceteifeni ro-

earl locuesc in Ronidniacart nu apartin nici unui Stat strein»

precum afirmä AliantaDeci afirmatiunea sa Ca eGongresul a

acceptDt acéstei propositiune» este neade-vèratd.

Iatd, inteadev6r, textul chiar al propu-nerei d-lul Waddington, citit de d. B. Boe-rescu, ministru de afaceri streine, in §e-dintele Camerei Deputatilor din Octombrie

163

waken,Rif

mdn isc1railii§i

- -

pi

pi

Isdrailita.

N. BASILESCU

1879, §i publicat in Romdnul din 5 Oct.1879 pag. 920 (v. Contributiunile ruistre laintelegerea art. 7 § 5 pg. 81 §i ur.)

Dupá ce Principe le de Bismark observ5.ea Unirea Principatelor nu a fost incä re-cunoscutd de Marile Puteri, cu tOte cd Romania a incheiat chiar conventiuni corner..ciale cu unele State, deci recundscerea In-dependentei ei depinde de Europa.

AcOsta are a§a dar sa se intrebe, cliceel, in ce conditiuni va lila ea acOstä im-portanta decisiune §i «daca ea intelege caconditiunile sei fie aceleae ca cele stabilitede Congres pentru Serbia».

Atund 01. Waddington, raporta protoco-lul al 10-lea al Congresului, declard di fl-deli principiilor de car' s'aa inspirat pandacurn, plenipotenttarii Franciei cer ca Con-gresul sel pund Inclependentei Romdniei a-celea§i conditiuni ca Independentei Serbiei».

«Excelenta Sa, clice Protocolul citat, nuIV ascunde dificultdtile locale cart existdin Romania ; dar, dui:a ce a examinat cumaturitate argurnentele cart se pot aduce,inteun sens sail intealtul, plenipotentiarifFrantel ad judecat preferabil de a nu sedepArta de la rnarea regula a egalitateldrepturilor §i a libertatei cultelor.

«Este apoi dificil ca guvernul roman sa".

- 164

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

respinga de pe teritoriul sèü principiul ad-mis in Turcia, chiar pentru supu5i1 sAY.

Excelenta Sa credo ca nu trebue a 5ovaica Romania ceranci sa intro in marea

familie europeand, trebue sã primésca sar-cinile i chiar neplacerile situatiunel decare ea doresce a beneficia, 5i ca nu seva gsi mult timp o ocasiune atat de so-lemna 5i decisivã de a afirrna din nod prin-cipiile, earl fac onórea 5i siguranta natiu-nilor civilisate.

(Cat pentru dificultatile locale, d-nn ln-tãiü al Frantei, credea cavor fi mai lesne de invins, cand acesteprincipff vor fi recunoscute in Romania 5icdnd nérnul evreesc va §ti cd nu mai area agepta (le cdt de la propriile sale silinfe§i de la solidaritatea intereselor sale cu a-celea ale populatiunilor indigene.

D. Waddington termina, stäruind ca a-celea5I conditiuni de ordine politica 5i re-ligiOsa, aratate pentru Serbia, sa fie egalimpuse i Statului Roman,.

Dupa cate-va observatiuni formulate deprincipele de Bismark, Comitele Andrassy,pentru Austro-Ungaria, Lordul Beacons-field, pentru Anglia, plenipotentiarii Ita-

Principele Gorciakoff 5i ComiteleSchouvalow, pentru Rusia,precum i ple-

165

5i

plenipotentiar

liei,

N. BASILESCU

nipotenVarif ottoman1 declara ea se unesccu propunerea plenipotentiaruluI Francez,§i principele de Bismark econstata, vice a-cest Protocol, a/ Congresul este unanim anu acorda independenta Romdniet de cdtcu acelea§i conditiuni puse Serbia*.

*i atat tor.Nici un cuvOnt dar nu a lost dis in sa-

nul congresulut cu privire «la proclamareade cetatent romdni a Isdrailitilor cart lo-cuesc in Romdnia § i cart nu apartin nici%mut Stat .strLin».

Congresul, dar, neavand sa se pronunteasupra acos'ef propunerl cum al fi pututel sa o accepte ?

Noi. insA, am vèclut, ca acéstä propu-nerein chiar aceqti termenta fost in-teadevèr formulata, nu insa atunci, daymai tarziti, cu ocasiunea reducerei art. 44,de catre Contele de Launay, al doileaplenipotentiar al ItalieT, care a cerut sa sedeclare ea chdrailitii din .Romdnia intrucdt ei nu apartin nici and nationalitatistreine, dobdndesc deplin drept nationalita-tea romdnd v.

Ori, nu numal ca ac6stä propunere nua fost adoptata de Congres, precum afirmdAtlanta Isdrailitti, dar, din contra, ea a fost

166

ALIANTA ISDRAILITA *I EVREII DIN ROMANIA

respinsa, in edinta din 10 Iulie 1878 (v. pro-tocol 1.7, iar nu 1.0) (v. Cartea Verde 1880pg. 11.2).

Iqta, dar, un prim fals comis de AliantaIsdrailita.

Nu, Europa nu a impus Romanie na-turalisatiunea, in bloc, a tuturor EvreilorWI patrie, aflati in Romania, i Romanianu a acceptat nicl o data o asemenea o-bligatiune.

Prin urmare Romania nu a violat niciun angajament international, nicl un Trac-tat, cum pretinde Alianta Isdrailita,nenaturalisdnd Inca pe tog Evreii fara pa,-trie, car' se afla pe teritoriul seii.1)

1) Din Crottica 12 Noembre 1902.

167

VIIFalsurile Alianfel Isdrailite

IIAlianta Isdrailita nu s'a märginit a al-

tera litera §i textul desbaterilor Congresu-lui din Berlin §i resolutiunilor, luate de el.

Alianta Isdrailitä, pentru a putea mica§i mai mult opiniunoa publica in Europain contra României a talsificat, cu inteu-/tiune, chiar textul Notelor nostre diplo-malice.

In urma stiruintelor §i inlrigelor Allan-tel Isdrailite, Cabinetele din Paris, Londra,Berlin §i Roma ad refusat s5. recum5scáIndependenta Romaniei pâtiä ce mai in-Mill ea nu va executa stipulatiunile Trac-tatului din Berlin.

Ce se intelegea, insá, prin aceste stipu-latiuni ?

Chestiunea rknisese, inteadevèr, nede-tertninatd, din punctul de vedere al na-tionalitatei Isdrailitilor din Ronidnia,

168

ALIANTA ISDRAILITA §I EVREI1 DIN ROMANIA

precum constatase in edinta. Congresuluidin 10 lulie 1878 (Protocol 17) d. Desprezprimul plenipotentiar al Italie!.

Din acésta causa, aceste Cabinete ati ere-clut Ca pot ulterior impune Romanieiindeplinirea tocrnal a unor stipulatiuni pecari Congresul nu le admisese.

Resistenta lor a fost cu adevèrat opinia-tra, dar i lupta Rornanilor nu a fost maiputin hotarata.

Ve*nd guvernul roman ca cu negotia-tiuni isolate, conduse in fie-care din a-ceste Capita le de Agentii Romaniei, nu is-butesce s'a decis sa tramita in misiunediplomaticä pe insuV Ministrul Mil de A-laceri streine, pe ilustrul jurisconsult i

Om. de Stat, B. Boerescu.Din tOte raporturile, ce B. Boerescu a-

dreséza colegilor sei din Bucuresci, unfapt reese cu certitudine aceste cabinetecereati impamantenirea Evreilor ca un dreptiar nu ca o favOre; ei o cereaft in bloc,adicd pe categoriiiar nu individualmente.

aAst-fel am putut stabili, scrie B. Boe-rescu din Viena la 8 August 1879, cet sin-gura §i marea dificultate exterióra, eracestiunea categoriilor. Contra acestei maridificulteili vom combate- cu iota. Ne esteimposibil a admite categorii».

169

N. BASILESCU

Iar baronuluI Ca lice, B. Boeregcu i-a de-clarat formal:

eSe tine, i'a dis el, la Berlin 0 la Paris,ca sa inscriem in Constitutiune Ore.5i-carecategorii, in urma &kora unit Isdrailiti ardeveni cetateni romani. Din partea nóstrane e imposibil. Nu numal acest guvern,dar nici un altul nu ar avea cea mai mica§ansa, pe langa Camere. In tara nu vor cunici un pret categoriile. Ele ar presupuneexistenta unui drept anterior, ar leisa pórtadeschisei pentru viitor la tOte speciile cle a-busuri, ar fi un germene de neintelegerepermanentd, aruncat in scinul natiunet, A-césta nu o vOin20.

De aceea dar, de ce se temead barbatiide Stat roman!, era tocmal de faptul canu cum-va Evreii sa creada cã ad verl-undrept ca§tigat la dobandirea cetateniel ro-mane.

Acest drept '1 ad tagaduit el nu numalpentru atuncl, dar §i pentru viitor.

i tot acelni limbagiii l'a tinut B. Boe-rescu 0 la Berlin 0 la Petersburg 0 laParis :

Tot ast-fel a vorbit §i el representanti-lor Aliantei Isdrailite, earl ad mers sa ilvada la Paris :

eEi combatura cu inverpnare sistemul

- 170 -

ALIANTA ISDRAILITA F EVREII DIN ROMANIA

mea, scrie B. Boerescu din Paris colegi-lor sel la 17 Augtist 1879. Am putut säinteleg, cd el nu s'ar multtuni nici cu ca-tegoril,afara numai dacei prin ele s'ar e-mancipa, de odatei, toti Evreii sumi romini*

Si luAnd concedit de la Marele nostru.1,

Ministru, ace§tia '1 arnenintarA qicAndu4:«CA ar fl mal bine a lAsa lucrurile cum

aunt», adicA chestiunea sA re'mAnA des-chisä pentru a o putea de sigur agita cAndvor voi §i cum vor voi, la care B. Boe-resell le rilspunse:

«Aceasta ar putea sd vi conving, d-vós-tre, dar nu ne convine nou'd RomAnilor».

a Acésta declaratiune a representantilorAliantel, conchide B. Boerescu, egte im-portantd: ea ne lasA a veclea mai binetinta lor §i proceddrile lor.

«E bine ca noi RomAnii sä scim §i sdprofitam de acéstä resolutiuneo.

Dac'd resultatul acestel misiuni a re'rnas,de o cam datA, indecis cel putin acum,Europa cunoscea bine chestiunea in sine,ea cunoscea §i intentmnile nOstre precise,categoriceexclusive de ori-ce dubiii sailreticente.,A§a dar, in contra categoriilor cerute de

Europa, RomAnil afi propus naturalisatiu-

- 171

N. BASILESCU

nea prin lege individualci §i de o camdata prin liste, coprinclènd pe acei carl atifäcut campania in 1877-1878.

Acest sistem a fost admis de Camerileromane §i comunicat Europe! cu. Nota Mi-nistrului nostru de Afaceri streine din 10(22) Noembrie 1879.

Ei bine, qi acéstet Notei a tost tal0ficatade Alianta Islrailità, In Memoriul, ce e-xarninam, adresat de ea Ministrului de A-faceri streine al France!.

Iata, inteadeve'r, textul Note!, ap cumel este, reprodns in Cartea Verde, 1880 :

II e,st hors de doute que

tette eilcution continnera incite

et loyale, et que les Pouvoirs or-

ganiques emploieront l'avenir come

ils viennent &employer le prkent,

a assurer le respect et a pour-

suivre l'aplication de la loi re-

moment vottle".

TraductianeEste afari de indoiali ci &-

testi executinne,_ va continua sin-

ceri ei kali ei Puterile orga-

nice Tor intrebMnta viitorul",

precum de au intrebuintat pre-

sentul", spre a asigura respectal

ei a urmiri aplicatiunea lege! do

wind yotati.

atata tot,caci mai departe Ministrulnu mai. face de cat sa dea pur i simpluinstructiuni Agentilor

Ori, acest text a lost alterat, nu numaiin esenta lui de Alianta Isdrailita, dar inlitera lui,de ore-ce precum se va vedea

- 172 -

el

sat.

ALIANTA ISDRAILITA I EVREIT DIN ROMANIA

irnediat, pe deoparte ea l'a tradus eronattar pe de alta, ea a adaogat o frasa in-trega care nu este in textul original, frasape care ea tocmal i§i inteme6za acum a-cusatiunile

Dupd ce intr'adevdr, ea spune guvernu-lui francez ca aplicatiunea ce Romania afacut art. 44 al Tractatulul din Berlin esteincomplecta i infructuósä, Alianta adauga.:

Text din Frankfurter Zeitungeitat.

In den Wiederstand der Fichte,

insbesondereFrankreichsPeutschlands

und Eng lands zu iiberwinden, erklarte

der rumiinische Minister des Aeussern

in einer an den Agenten des Furs-

tenthums in Paris óerichteten und

dem Minister des AnswArtigen An-

gelegenheiten iibergebene Despesche

Es ist ausser allem zweifel

dass diese lusfiirung des Oesetzes(vom 13/25 Octotre 1879) loyal und

aufrichtig fortgesetzt wiereen wird

mid dass die staatlicehn Kurper-

schaften es in zukunft" anmenden

werdee sie es in dor Gegen-

wart?' angewendet haben, um dem

jungst wotirten Gesetze Achtung zit

sicken' und die 8tufenweise fortschreitende Entwickehing der in die

Gesrtzgebung eingefiihrten Reform

herbeiftihren".

Tradnotinne literakiPentru a invinge resistenta Pu

terilor, in special a Franco, Ger

mania i Angliei, Ministrul de Ex-

te ne romin declara inteo depele

trlrnis Agentilor Principatelui la

Paris si rernisu Ministernlui de I-

facers streine :

Este afara din on-ce indoiala

cu acestit aplicatiune a legei (din

13/25 Octombre 1879) va fi conti-

nuati leal i sincer si ca Pute-

rile Statului o vor aplica si in

viitor ca si in present pentru a.

asigura respect loges de mind

votata si pentrn a continua apli-

catiunea ei Timpul va educe dar

desvoltarea treptat i progresiii a

Reforma introdush in legislatiune".

173

ei.

c

aie

N. BAS1LESCU

0 prima observatiune:Ministrul roman zice -ca. Puterile orga-

nice vor intrebuinta viitorut precum atiintrebuintat §i presentul,el nu a ciis insdcd. va aplica acêsta lege *i in viitor ca inpresent ; caci acdsta ar insemna ca el s'aobligat sa presente necontenit la liste deEvrei spre natnralisare, ca in 1879, cea-cede sigur nu era in intentinnea Ministrului§i nici a fost in litera Notel lui.

A doua observatiune:: ultima frasa sub-liniata nu exista in textul original.

Pe ansa, insa, se rézima Alianta Isdrai-lita pentru a cere ea Puterile se intervindin favOrea Evreilor din Romania clicandtocmal ca Romania a promis, ca cu tim-pul, treptat ifd progresiv, se naturaliseze petott Evreii cli0 pamanten!, ceea-ce ea nua Mout i nu face.

Acéstd prornisiune, insa, Guvernul ro-man nu a dat'o ea nu exista, in Nota lui;Alianta Isdrailita a falsificat acésta Notapentru a putea sa.-0 sustina infama ei a-cusatiune.

Iata de ce sunt capabili dumanii Na-tiunei române i cutez a dice cbiar aT E-vreilor din Romania.

Ori-cine acum '0 póte face lesne o idee

--- 174

ALIANTA I5DRAILITA. I EVREI! DIN ROMANIA

exacta, pronunta o sentinti drèpta, in pro-cesul ce el ne-ail deschis.

Nu, Romanii nu ail persecutat §i nupersecuta pe Evrei pentru ca eT sunt E-vrei.

Toleranta religiósa in Romania, liberta-tea tutulor caltelor este o putem spunecu falacea mal absoluta.

Compare cine-va ce se petrece acum InFrancia, uncle Francesil catolici, inAirsantpersecutatY din causa ca el sunt Catolici,cu libertatea i lini§tea cari clomnese inRomania §i orl-cine se va convinge ca micaRomanie §i in acéstä privinta, póte servide model marilor natiunIV

1) Din Cronka 13 Noembre 1902.

175

VIII

Alianta Isdrailita afirma ca, de la 1880pan5. la 1902, nu fost naturalisati de cat80 de Isdrailitt.

Ea mai afirma ca Camerile romane in-latura, in mod sistematic, tOte cererile denaturalisare a Isdrailitilor.

In privinta primei afirmatiuni nu putemrOspunde, de Ore-ce diferenta de credintereligiOse De mai jucand nic an rol in le-gislatiunea nOstra, de la 1879 incoa, nu

putea sci cãi dintfe cei naturalisatisunt Evrel §i cati sunt creVini.

Putem insa da urmatOrele cifre, absolutautentice, pe care le-am cules not ii*nede la Ministerul de justitie i de la Pre-sidentia consiliului de Mini§tri, cu privirela naturalisapunile, atat cerute cat i ad-mise :

De la 1864 1866, nici un Evreit nu acerut naturalisatiunea, de fi conform Go-dului civil din 1864, ei putead sa o obtina.

176

aii

arn

- -

ALIANTA ISDRAILITA V EVREIt DIN ROMANIA

De la 1867-1879, aii lost 462 cereri denaturalisare, dintre care ail lost admise 277.

De la 1879-1902, aii lost 5981 cereri,dintre cati ail lost admise 2381, adica a-prOpe jumOtate, in afard de eel' 871 Is-drailiti admi§I in 1879.

Am recunoscut noi in§ine voluntar (v.Cronica din 14 lune 1902) precum a re-cunoscut i insä-% d. Prim-ministru, D. A.Sturdza, In intervievul sOil din Viena, pu-blicat in Vaterland, cd procedura actualdde naturalisare este defectuósá, cA Ca-merile nu ail timpul necesariii, de a seocupa de naturalisatiuni, car! in definitivsunt afacerl de interes privat, cArora elenu pot sacrifica i subordona afacerile deinteres public.

Si cu tote acestea ele tot ail examinati votat 2381 de naturalisatiuni din 5981

de cereri.Noi in§ine am cerut modificarea art. 7

din Constitutiune, in sens, insà, de a sementine principiul naturalisatiunei indi-viduale, dar sa se raclice Camerilor sar-cina de a se examina, deferindu-se uneicomisiuni ad-hoc, Inconjuratà cu tOte ga-rantiile necesaril, atat pentru Statul romanscat i pentru impetrant : este, inteadeve'r,o chestiune de justitie, am cjis noi, ca cel

- 177 12

N. BASILESCU

ce face o cerere sA fie judecat,*i pentruacest sfAr§it, de Ore-ce Camerile nu ail timp,sã se intocmOscl ca in t6te tärile un organaniline (v. Cronica din 1.8 Julie 1902 No.355).

Gat pentru a doua afirmatiune, ea esteabsolut neadevOratA.

Cu nume propii am dovedit, deja, ciCamerile române ad votat cu dispensl destagid mai multi Isdrailiti, fo0.1 secretaride advocati, pe cand ele ad ref uzat natu-ralisatiunea unor marl iudustrinl, ban-cheri sad agricultori, cum sunt d-nii Ne-groponte i Chrissovel-oni,cre§tini orto-doe, ceea-ce dovedqte CA Camerile ro-mane nu sunt cAlluzite in voturile lor desimpatii §i antipatif religióse: ci pur isimplu de sentimente §i resentirnente po-litice sad personale, call sunt inerente tu-turor Adundrilor politice i iresponsabile.

AcOstä afirmatiuneca O. t6te cele-Palteeste dar o purl calomnie.

«S'a violat 6re unde-va dreptul Gintilorinteun asemenea mod ?, exclarra aliantaIsdrailitA.

aAil Ore Isdrailitil cel putin drepturilerecunoscute in Verne civilisate streinilor ?D.

178

ALIANTA ISDRAILITA §1 EVREIT DIN ROMANIA

Legatura intre un pamant i locuitoriiluivinculum jurisnu este in principiii,indisolubilá.

Orl-ce om are dreptul natural de a seexpatria daca legislatiunea tarei in care else af1,4, nu 't convine.

Cui nu 'i place in Atena, dicea Socrate,nu are de cat sa. piece

Cul nu 'i place in Romania nu are decat sa piece, putem noi inca dice adi, con-form principiilor celor mai riguróse aleDreptului Gintilor, la adapostul caruia sepune Aliante Isdrailita.

Dar nof am stabilit, in al douilea rand,ca Evreil aü fost in tot-d'auna, i inaintede 1879 ca i dupa 1879, considerati nu nu-mai de nol dar chiar de Europa, ca streinide ifire-ce tocmal aci a fost lupta cea mareintre Romania §i EuropaacOsta voind a

impune de o data ca cetateni romaniCe este dar de anormal sad de mirare

ca Evreii sa fie acii considerati i tratati denoi ca streini ?

Am promis nol orl-cand ?ne-am obli-gat nol ori-cand, sa-i tratam mai bine decat pe streinil cre§tinisupu0 ori nesu-pu§1 al altor State ?

Nu.Din contra la aceia ce ne-am obligat a

- 179

!

ni'l

N. BASILESCU

fost, pur i simplu, sa'i tratam ca pe tofistreinii,fara distinctiune de religiune,adica ridicdm din positiunea inferibra,in care ei se glad pani atunci,sciut find-cd (Dana la 1879, din causa tocmai a cre-dintel lor religióse, Evreii erati tratati maiputin bine de cat streinii crevini : in deo-sebi nu putead dobandi nici odata nationa-litatea romana.

«De indata ce art. 7 din Constitutiunea clis B. Boerescu in Memoriul sëii pre -sentat Marilor Puteri,va fi suprimat, totelegile prohibitive vor dispare *i nu se vamai face nici o distinctiune intre un streinEvreil i un strein cre§tin, musu/man sarialtul. Evreil se vor bucura dar absoluta-mente de tOte drepturtile civile cart suntrecunoscutesait acordate la tott streinifo. (VCartea verde 1880 p. 122).

Iata aceia ce guvernul roman a promis:de a asimila pe Evrei tutulor celor-Faltistreini-0 acOsta el a realisat'o.

El nu a promis nici odata de a crea inprofitul Evreilor un regim de exceptiune,de favOre, superior regimului la care suntsupu0 streinii, in genere.

Dacä insa regimul creat acelor streinieste rifui, vitamator propa§irei i interese-lor lor, nimeni, precum am clis, nu'i obli-

- I -

sal

ALIANTA ISDRAILITA §I EVREI1 DIN ROMANIA

ga a rdmanea loculw; Evrei sad streinif cre-§tim nu ail de cat sa plece.

Nefiind dar nici o conventiune interna-tionala, care sa fl stipulat in favOrea a-cestor streini un alt regim, iar pe de altäparte dreptul de a legifera flind un dreptsuveran, absolut, pentru orf-ce Stat in-dependent, nimem nici un Stat onstituit,mai putin, o simpla asociatiune religió-sa,nu póte interveni in afacerile nOstre in-terne *i exige modificarea legislatiunei nós-tre, in favórea cutdrui sad cutarei cate-goril de streini.

Alta, insa, este chestiunea de a se scidacd acest regim se asémana sail nu regi-mului admis de alto State pentru streinilaflati pe teritoriul lor.

Se prite de la inceput reipunde ca. fie-care Stat legiferéza. avênd In vedere pro -priul lor intones §i elementele constitutiveale problemei, ce el are sa. resolve.

'Cand, de ex.. o tara ca Francia, care areaprOpe 40 rnilióne de locuitori nu are decat 60000 de Isdrailitt, *i când a cW1 Is-drailiti sunt toti de secole .i de secoleaprOpe autoctom, cand ei ail adoptat mo-ravurile lor, limba lor, sentimentele lor ;cand secole de sufierinte i de lupte co-

- 1 8 1

N. BASILESCU

mune 'f-au confundat i cimentat in masanatiunel, de sigur, ca ea nu incurge niciun rise de al proclama pe toti de odatacetdteni francezi §i de a le acorda dreptulsä patricipe la exercitiul suveranitatei na-tionale,prin urmare, se hotaresce de sórta§i de viitorul tarel lor comune.

Cand insä un popor ca Poporul roman carenu numara de cat 6.000.000 locuitori dintrecari cel mai multi in cea mai miserd Siprecara stare, incultl i inca inconscil demisiunea lor sociald §i. de rolul lor politicin Stat, este suprem imprudent, ca sa pro-claim! clinteo data 300 000 de Evrei cetd-teni romani, dintre earl cel mai multi, 1-mensa lor majoritate, sunt venitl de ell,vorbesc o limba streina, aü un port strein,at Inca moravurl selbatice, nu ail nici olegatura cu téra acésta, nu aü participatintru nimic la formatiunea traditiunilor elistorice, cu un cuvant, sunt stremi depatrie §i de clestinele ei i acOsta numalpentru cuvantul, cum pretinde Alianta Is-drailita, ca el nu ad nici o patrie, *it ca Ro-manil aü fost atat de umani §i le-au deschisbratele atunci cand cnutul de foc al caza-cului muscafesc isgonea peste Prut ?

Cine nu vede Ca o asemenea mäsura bru-sea ar avea de resultat sà altere fata chiar

- 182 -

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREI1 DIN ROMANIA

a Romanieise transform e dintr'o data, Sta-tul roman intr'un Stat Romano-Evred ?

Nu,acèsta, nu o primesce nicl un Ito-man,afara de unul singur pe care il amnumit alta datinoul Enric IV de Bourbonautorul faimosuluI Edict de Nantes modernacésta nu o primesc nici chiar Evreii,acel Evrei cad cu adevèrat iubesc §i seintereséza de tara acésta i de viitorul ei.

In zadar, dar, Alianta Isdrailita rupe la-ncile sale pe la Curtile Europei : zidul ce-tatel romane este §i rêmâne impenetrabilPentru orI-cine nu simte romcinesee.

Iata ce trebui sa intre in mintea Evrei-lor, din afard §i din launtru P)

1) Din Gronica 14 Noembrie 1902.

183

Ix«Romania a fdcutclice Alianta Isdrai-

lin in fairnosul s611 Memortirt,contra E-vreilor, o intrégä legi§latiune, care estedestinat 5. sg ir ruineze fisicalmente *i mo-ralmente, sd'I aduca in cea mai insupor-tabilá miserie. sal constrangá la ernigra-tiune.

«Sunt legi, cliee ea, pentru a'i alunga dincomerciii, din industrie, din fabrici, dinateliere, din administratiunile publice, dinartele libere, pentru a'i exclude din colldin comunele rurale, ba chiar pentrn alisgoni din teritoriul Romäniel :

«Legea din 29 Martie 1884, care interzicecomerciul ambulant.

«Legea din 15 Februarie 1872 §i 28 Fe-bruarie 1887, asupra vènclärei tutunului ia functionarilor Regiet

cLegea din 24 Iunie 1886, asupra a-gentilor de schirnb .5i asnpra samsarilor.

- 184

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREI1 DIN ROMANIA

«Legea din 26 Iunie 1893, asupra dro-ghi*tilor.

«Legea din 9 Aprilie 1873, asupra yen-Orel i comerciultil de b6uturI spirtOse.

«Legea din 24 Iunie 1887, asupra fabri-cilor §i atelierelor.

«Legea din 8 Iunie 1884, asupra advo-catilor.

Sá observAm, mai intbiti, ca tote acestelegl se aplica tutulor streinilor, iar nunumal Evreilorstreini i el, precum amv6dut, din punctul de vedere al Dreptululpositiv.

Prtn urmare, Evreii ca Evrei nu aCi niciun titlu sä se plAngA contra acestor legl.

De ce, insA, nu se plAng, precum amdis i altà-datd, §i streini contralor ?

Pentru ce Marile Puteri nu reclamA con-tra unor leglarAtate ca barbarece gu-vernul RomAniel aplicd i supu0or lor ?

Pentru ce nu usézA el de represalii con-tra RomAnilor ?

Pentru ca, daci le vom examina, vomvedea cA acusatiunea Aliantel Isdrailiteeste nefondatA, cA un guvern care ar lm-brAtip-o s'ar expune la un eec sigur.

Inteadeveir, legea din 29 Martie 1894, re

- i 8 5 -

cei-l'alti

N. BASILESCU

lativa la comerciul ambulant este o legegenerald, care se aplica nu numat stréi-nilor, deci i Evreilordar §i Románilor.

Legiuitorul a voit printe6nsa sa protégacomerciul stabilit, cari 'I platesce imposite,patente, etc.in contra colportorilor, carenu'l plätesc nici o taxa.

acest principiti este atat de drept, Incat acésta lege exista In tote ; inGermania, in Austro-Ungaria etc.

El se va aplica Inteo mèsurd specialachiar /a Paris, cu ocasiunea mareluI bal-ciii international, care va avea loc anulviitor nu va fi permis, inteadevèr, sà sevinda In acest }Aida in detaliti, ci numaien gros,PrimAria din Paris voind sa o-crotésca pe comerciantii angrosiM carl suntcontribuabilil si permanentl contra de-taili§tilor ambulanti, cad vor veni la a-cest bãlciü, de pretutindeni,din tOte tè-rile,precum guvernul roman voesceprotejeze contra colportorilor fail maga-zinurl stabile.

Legea din 15 Februarie 4872, anteriOramodificarel Constitutiunel, ca i legea din1887, a voit, precum se face in tote Wile,ca biurourile de ven4are de tutun, sa servea remunera pe servitoril publici merito0

196

Write

sal

ALIANTA ISDRAILITA l EVREI1 DIN ROMANIA.

a caror pensiune sad mijlOce de traid suntinsuficiente.

Se v&I In Francia casuri, unde femei degenerali ad dobandit dreptul de a vindetutun, pe care ele sad il explertal directsad il arendOza.

Dar ce, Ore, Statul roman nu ar puteaavea si el, dreptul i datoria s se Wn-dOsca mai tritaid la servitorii sOila Ro-mani cart pe campul de rOsboidsalvat viata, 'i-ad dat independenta ?eine 'I ar putea moralmente condemna, candel ar da preferinta acestor erol asupra ve-neticilor, cari eri abia a trecut tiptil Prutulsad granita Galitiei ?

In virtutea legel din 24 Iunie 1886, a-gentii de schimb i samsarii oficiali de pelanga bursele de cornercid, trebue sa fiecetateni rornanl.

Dar tot in virtutea acestei legi, acestiasun't considerati si tratati ca adevOratifunctionari publici ale caror acte suntcreclute pana la inscriptiune In fals ; eiliberOza note de 1ncheere a operatiunilorce se fac prin intermediul lor, care ail pu-terea executorie, ca i o sentinta definitivd;ei sunt instalati in virtutea unui juramantde fidelitate, pe care ei ii fac Regelcit i

- 187 -

'i-adsi

N. BASILESCU

Constitutinneleum ar puteit Ore un streinsá ocupe o atare funWune uub!ica al ca.-rui exercitili implica necesarmente exerci-tiul calitatei de Roman ?

Dar in Francia oficiul la chargedeagent de schimb nu este Ore reservatanumal Francesilor ? ; do ce nici un streinnu reclama ? .

Cat pentru samsarii liberi, pen tru tar-gul de schimb liber libertatea cea maidesavOrOta exista.

De alt-fel, acesta este nurnai un pretextcad bursa in Romania la 13ucurescI deex. nici nu exista, de fapt ; abia unsingur agent de schimbsyndicul burseia supravietuit surpärei acestoi institutiuni.

FarmacitiI, in general, trebue sa trePaun examen pentru a putea fi numiti ; elsunt inscri§I in cadrele functionarilorpublici i asimilatilor, deci streinil nupot fi farmaci§t1.

Droghi§tii, prin profesia lor, fiind i elasemanati farmac*ilor, s'a credut cd nuera nici un cuvênt ca el sa nu fie supu§1la ace1a0 regim.

Cat pentra libertatea comerciului de b'eu-turf spirtOse in principiii, el nu este per-mis de cat In basa unel licente.

188

ALIANTA ISDRAILITA SI RVREI1 DIr ROMANIA

Aci, trebue sä constatärn cä existä ocausd. specified.

Da ,este adevèrat cá Inca din 1873, le-giuitorulsilit de brutalitatea faptuluiaordonat ea acest comerciii sd nu se OMface de eat de Romani ; pentru ce insd ?

Pentru cä libertatea acestul comerciginsOmnd libertatea de a oträvi populatiunearurald, a distruge, prin urmare,nationalitatea rorn and.

Da,Evreii, o spunem pe fatä i ori-einea visitat Moldova o p6te contirma, ai o-trAvit i uoiscu intentiune qi, premedita-fiune,populatiunea el rurald.

Ce Ore, un Stat nu are clreptul sã se a-pere iu contra unor otrdvitori, cari sapdla basd puterea §i viata lul ?

Ce Ore, Englesil pot impedica importulporculul american, sub pretext ed el arestrichnind, Unguril pot impedica impor-tul vitelor nOstre sub pretext cd ele suntbolnave i trebue sd-§I preserve propriilelor not nu avern dreptul sá ludmm6suri spre a alidra sdnatatea populatiu-nilor nOstre rurale ?

Dar acOsta ar constitui o c.rimd, dinpartea Omenilor de Stat romani.

Sd. ineeteze Evreil de a mai fa10fica bëu-tunic spirtOse i de a oträvi poporul ro

- 1 -

vite,si

N. BASILESCU

man, *i atunci §i noi vom radica prohi-biti.unea edictata de legi.

De fapt din nenorocire, plangerea loreste neintemeiata, cacI cu tote legile suscitate cu t6te ordinole repetate, in Moldovanu exist i. carciuma romanOscat6te suntevreesci : EvreiI ail gasit mijlocul sa in-conjure legea, luand licenta pe nurnele ser-vitorului lor din pravalie, care este Roman.

Noi,nu EvreiI,suntem dar In drept sane plangem contra neaplicareI acestel legl.

Legea din 24 Iunie 1887, privitOre la in-curajarea IndustrieI, cere ca in industriileprotejate, jumetate dintre lucratori sa fieRomanI.

Pentru a respunde la acésta objectiunenu avem tie cat sä amintim Ca la Paris,ca la Bruxelles, Caetele de sarcini de lu-crarl publice exig ca intreprimptoril sänu ocupe cle cat lucratorI nationall.

Pentru ce ?Pentru ca interesa conservatiuneI pu-

terel Statului i bogatieI natiunel, ca fac-torii carI constituesc puterea luI *i repre-sinta bogatia lui sa fie ceI d'intal favo-risati.

Lucratorul strein rädica banii din tarasub forma de salariii §i 'I duce in tara lui.

- 190 -

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREIL DIN ROMANIA

El insusl se duce sa serve patrieIin cas de r6sboiii, p 6te chiar in contraterei unde el a muncit si'si a castigat exis-tenta.

In tOte tri1e, cu drept cuvênt, s'a cautatsa se protéga munca nationala, nu se pOteface o crima Romaniel, ca a urmat politicapracticata de tOte Statele mari si mkt

Remane in fine, faimOsa, lege asupraAvocatilor.

Dar acum, recent, o femee romand a ce-rut O. fie inscrisa in baroil i ea a fostrespinsa in basa aceleiasi legi.

Peel' nu este o masura care decurge dincalitatea de strein sail Roman, ci din fap-tul ca exercitiul acestei profesiuni, cumcu drept cuvènt a 4is Curtea de Apel dinBucuresci, sectia Ji (afacerea domnisOrelPopovici) implied in sine plenitudinea drep-turile politke.

Un avocat este adesea chemat sa ia parteca Procuror la desbaterile Curtel §i Tri-bunalului i chiar ca judecator, cand arfi lips& de judecatori,el pronunta dar osentinta, care se ye executa in numeleRegelui vi al legel románe de agentii pu-terei publice române cum ar putea oreun strein exercita un asemenea clrept

- 191 -

?

lid,

N. BASILESCU

Ratiunea spune cat este de absurda a-césta pretentiune a Aliantel Israilite.

Dar in Francia, strèinil aii ore dreptul(Ie a fi avocatl !

Nu.Cum, dar, am putea fi nol constranV

sal conferim Evreilorcari *i el din punctde vedere juridic sunt tot stroinl ?

.5,i acésta pretentiune merge clod, sa spo-rosca nnmörul enormitatilor pe cari A-lianta Isdrailita le debitéza contra Rn-manieI 1).

1) Din Cronica 15 Noembre 1902.

192

X

Alianta Isdrailita, in Memotiul deja citat,zice Inca :

aSunt, asemeni,legile asupra gcolilor : tre-buia sä se impedice Evreii ca sa se instru-iasca. Primul articol al legel din 12 Maid1896 este conceput in chipul urmdtor :ainstructiunea prirnara este obligatorie gigratuita pentru Romani.

«Streinii, afara de acei co locuesc in Do-brogea platesc o taxa, care va fl deterrni-nata printr'un Regulament de aplicatiuneal acestel legi. and numerul candidatilorintrece nun-16ml locurilor disponibile se vada preferinta copiilor romani. 0 circularadin Septembrie 1898 care Directorii gc6-lelor urbane este cel mai elocuent comen-tar al acestei legi : 'din causa insuficienteide localur1, nume'rul copiilor cari urm6zàla g^ olile romane, se urea abia la 42.397,aga in cat unul profesor '1 vine numal31 de elevi in loc de 80. Acést5. impreju-rare este o nenorocire. In starea actuala a

193 13

N. BASILESCU

lucrurilor nu pOte fi vorba de primirea co-piilor streini, caci localurile abia pot co-prinde jumEitate din numèrul copiilor deRomani». Acéstà exclusiune a Evreilor segasesce in legea din 4 Aprilie 1898, asuprainvetämintului secundar §i superior, inlegea invetamintului profesional i corner-cial, de ori-ce grade».

Inca din 1897 (v. Contributiunile nóstrela Intelegerea art. 7 § 5 din Constitutiune),nu ne-am sfiit a exprirna opiniunea nóstraasupra taxelor §colare.

allot ast-fel trebuesc inlaturate §i su pri-mate, cliceam deja atunci, ori-ce taxe spe-ciale cari nu grevdza de cat pe streini,cum sunt de exemplu unele taxe Folare§i cari 'I imPedica de a canta cultura in§cOlele romane, i prin urmare le ridiedmijlocul de a se asimila i confunda inmasa natiunei».

1 aci nu 0-data, ne-am ridicat contramesurilor prin cart se da streinilor posi-bilitatea de a continua sa rarnala streinirnijlocul nostru.

Importd, am Qis adesea, Uniteitet nOstrenationale, importd, cum clicea L Cdmpi-neanu, Propriului nostru interes national,

- 194 -

in.

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREI1 DIN NOMANIA

ca streinii sä se asirnileze §i sa dispara inmasa natiunel.

Din acest punct de vedere este incon-testabil ca ori-ce mèsura, care linde laexclusiunea streinilor din §cOlele romane,are de efect de a intarzia asimilarea lor ;

ea duce direct contra interesului natio-nal roman, de 6re-ce §c61a este mijloculcel mai eficace i cel mai natural pentrua asimila elementele eterogene, cari se ga.-sese inteun popor.

In teorie, asupra acestui principhl,toti Romanil sunt de acord, i in fapt panäla 1896 streinil, *i in special Evreii, aitfost totd'auna primitl cu bratele deschisein colile romane.

Din nenorocire, mijlOcele financiare aleRomaniel sunt fOrte restranse i cu tOtesacrificiile imense ce tara face pentru in-structinnea publica, Statul roman tot nueste in m'esura sa ajunga a satisface tOtecererile a deschide co1i superiOre, undeto copil Romeinilor, precum §i al tuturorlocuitorilor te'rel sa Ord dobandi o instruc-tiune Ore-care.

0 selectiune dar se impune.Gum trebue ea insa facuta ? Pentru a

rèspunde trebue sa ne intrebam

195

:

N. BASILESCU

Care este misiunea Statulul roman alcarui representant este el ?

Ce interese sunt incredintate in minelelui ?

*i in ce mod le va s3ria el spre a le dasatisfactiune ?

Statul romdn este organul legal al Popo-rulut roman, el represinta interesele aces-tuia §i numai pe ale acestuia, lor dar leva da el in primul rind satisfactiune.

A.§a fiind, este natural i logic, ca Statulroman sa se preocupe a da instructiunecopiilor Romanilor i numal atunci candsunt locuri disponibile, el sa. consimtà aprimi i pe ai streinilor.

Dar se dice : streinii sunt supu§i la taxechiar and sunt locuri libere, pe cand Ro-mânii dobandesc instructiunea gratuit.

Da *i acésta tax a. considerata in sineeste perfect legitma de i ea este con-trara principinlui de asimilare.

Ori cum s'ar invArti §i s'ar sbate istoricilevrel, el nu pot tagadui ca imensa,apr6peunanimitatea Evreilor sunt veniti in Ro-mania in ultima treime a secolului X.IX §ica cel 200.000 streini cre*tini, sup4i alaltor State sunt venii iard*1 mai toti chiarin ultimul patrar al acestui secol.

- 196 -

ALIANTA ISDRAILITA *I EVREII DIN ROMANIA

Venind, insd, aci, el ad gdsit o tara or-ganisatd, un guvernamint, o justitie, oarmata, o politie, §osele, drumurl, orapluminate i pavate, §cori, bisericI, etc. etc.,intr'un cuvint un imens domenid public,de care el se bucura intocmal ca 0 autoc-tonii, tArd insd ca el sa fi contribuit niclcu singele lor, nici cu economiile lor lapastrarea *i apdrarea patriei sad la creeareaacestul imens domenid public.

Nu este Ore drept ca parintil al* carorcopil merg 0 gasesc o §cOld, un profesor

un intreg material didactic, creat dinsudOrea Romanilor, exclusiv, sa con-tribue, i eI, cu o infimã parte la amorti-sarea acestul capital ?

Un exemplu va face 0 mal sensibil ar-gumentul nostru :

Sunt In Elvetia localitatI, orap, carl 0acli ad diverse drepturl cornunale cum deex. dreptul de pa0une, dreptul de affouage,

de a lua lemne din padure, de apescui, etc., drepturl cari apartin tuturorlocuitorilor burgherl din acest orn.

Credeti cd un strein chiar Elvetian, deaiurea care s'ar adaposti intr'un asemeneaora* dobandesce ipso jure folosinta a cestordrepturi ?

Nu, el va trebui sä cumpere cu bani

I 97 -

N. BASILESCU

dreptul de burgher i numal ast-fel el seva putea folosi de ele.

In fapt, din causa insuficientel de loca-caluri. chiar copit nostri nu ail loc sisuntem nevoiti sal punem in scoff parti-culare, streiniI, deci, nu se pot plange.

In special, Evreii ca Evreinu se potplange, pentru Ca ei sunt supusl aceluiasfregim la care sunt supusi top str6ini1 fdrãdistinctiune, de nationalitate sail de reli-giu ne.

acésta acusatiune, dar, a Aliantei Is.drailite este neintemeiat5, ca si cele-l'alte 1).

1) Din Cronica .16 Noembrie 1901.

198

XICalul de batthe al Aliantei Isdrailite,

piesa el de resistenta, este obligatiunea deserviciü rnilitar la care atat Evreil cat

nesupu§l nici unei protectiuni stre-ine, sunt adstrar* in Romania.

«Numal pentru serviciul militar,nu sunttratati Evreil ca streinl, clice ea. Serviciulmilitar este im pus prin legea din Novem-bre 1882 locuitorilor Orel. Evreii sunt stre-

dar el locuesc teritoriul, el trebue pen-tru acOsta sd faca serviciul militar.

uPentru a vedea cu card dexteritate gu-vernele acestet ten manevréz1 instrumen-tul legislatiunei, trebue sa aucll pe Mini-nistrul de résboiii, general Manu, care intimpul discutiunei legei in Senat, a clis :

uPdminténul, care servesce In armatä,nu devine printeacésta cetátian roman .Impositul de singe ce se platesce nu arenimic de a face cu naturalisapnea. Fiul,náscut in tard, al unul strein, pOte sa tragasortul i sa serve in armatä, el nu devine

- 199 -

istreinii,

mill,

N. BASILESCU

printeacésta cetatian roman ; pentru a de-veni cetatian, el trebuie sa dobandésca na-turalisatiunea prin Camera. Acestea '1 o'Ate acorda sad refusa, fard ca prin faptulca el a servit in armatä sa fie legate».

«Nicl un cuvênt, adaoga Alianta, nu se()ice de Evrei, dar ace§t1 «flu cle streini,neiscuti in farei, earl trebue set serve» suntEvreii. EI rOman streini, chiar dupa ce adprestat serviciul militar.

«Et se pot expulsa din tara. Ei ad fostexpulsah din comunele rurale, in basa le-get din 7 Aprilie 1881.

«Guvernul a intrebuintat aceea§i lege pen-tru a expulsa pe Isdrailitit din Romania,cari pe calea Presei ail protestat contramodului in care erad tratati coreligiona-rit lor».

Ce este Ore reprehensibil sad inesact ortnejuridic in declaratiunile d-lui generalManu, ministru de resboid ?

Ce dre, atunci cand Constitutiunea, inurma unui aclevOrat rosboid diplomatic, ahotarat Ca streinii nu pot deveni cetaten1romani, de cat prin lege incliviclualet, maieste dre posibil sa se discute, daca el sepot naturalisa §i pe alta cale ?

Ce Ore, Constitutiunea a permis natura

- 200 -

ALIANTA ISDRAILITA SI EVREIT DIN ROMANIA

lisatiunea, ipso jure, prin faptul numal cäcine-va a servit in armata ?

Dar acésta nu exista nica.-erY,nu existánici in Francia, nici chiar in Anglia.

Streinii sunt primiti in armata francesä,de ex., ins-a in companiile de streini ; dipot lua parte la ièsboiü, face acte de bra-vura. §i tot nu devin de drept Francezi.

Tot ast-fel §i in Anglia.Cel mult, faptul c, cine-va a servit in

armata nationala, i se p6te considera. cao presumptiune favorabila., cä el a facutun pas catre asimilatiune.

Oh daca acest sistem ar fi lost admisde Constitutiune adica daca se admiteun fel de naturalisatiune prin opliunecum se cere acumatunci toti Evreii pa-tea(' deveni, la prima generatiune, dupa1879, Romani, §i procesul de fata, nu armai exista.

Dar art, 7 din Constitutiune, ca o sen-tinela vigilenta supraveghiaz a. intrarea fie-caruf strein in cetatea rornana §i derindecu gelozie intrarea lui in bloc.

Dura lex, sed lex.

Cum, Evreii sunt adstran0 la serviciulmilitar, de i ei nu sunt cetateni romani ?clice Alianta.

- 201 -

I

N. BASILESCU

Da, pentru cd intre aceste fapte nuexista corelatiune.

Calitatea de cetatian importã pentru exer-citiul suveranitatel nationale, 0 negre§itnumal Romanil pot participa la ea.

Obligatiunea lnsa de a lua armele 0 e-ventual a-0 da chiar viata, importa numaiapardrel vietei 0 avutief nationale.

Orl acésta vatra este comund §i Roma.-nilor i celor ce sunt adapostitl pe teri-toriul Rornaniei : Evrei sail streini in ge-neral.

In cas de invasiune, nu vor suferi numaiRomanii, ci toti locuitoril Mrel, este vorbade averea §i siguranta lora tuturor, totidar sunt datori sa ia armele pentru amerge la fruntaril, spre a se apara in con-tra inimiculuf comun.

Or% armata nu este de cat o pregatireanticipata a viitorului resboiii.

De alt-fel, in fapt, o mare parte dintreEvrei se sustrag de la serviciul militar,punandu-se sub protectiune streina 0 ar-hivele Ministerului nostru de afaceri streinesunt pline cu conflictele la care &Ai locfraudele lor.

In fine, mai acum catl-va ani guvernulliberal pentru a face sä inceteze aceste

- 202

ALIANTA 1SDRAILITA SI EVREII DIN ROMANIA

bade% propusese de la sine, ca Evreii silnu mai fie recrutati.

Gine a tipat mai tare ?Romani] ? Nu.Ci Evreil§i cu drept euvint.Casarma este cel mai bun mijloc de a-

similare si nu taigaduim ca intre multidintre tinerii Evrel existä o tendinta sin-cell de asimilare cu Românii, prin ur-mare ei '0 ati zis, cd inchiclêndu-li-se sicasarma, asimilarea va fi si mai anevoiOsasi prin urmare si mai dificil acesul lorla cetatenia romând.

In urma reclamatiunelor lor, guvernulroman a retras proectul cle lege propus degeneralul Berendei si bine a fAcut.

Examinate cu impartialitate, dar, unaca.te una acusatiunele, ce Alianta Isdrai-litä ne aduce, ele se dovedesc c'd sunt ab-solut falacioase,ba unele chiar mincinósesi false.

Daca premisele stint false cum vor puteafi conclusiunele ? 1)

1) Din Cronica 19 Noembre 1902.

203

XIIUbi bene, ibi patria"

GTOte aceste mäsuri legislative, qice Mi-anta Isdrailitä, ad avut urmarile cele maitriste: populatiunea evreasca, in Romania,este ruinata ; incetul cu incetul ea '0 vaclumijlOcele de existentd hrapite, i cand acumdoul ani, cusa economicd, care a bantuitatat de tare Romania, exploda, miseria E-vreilor deveni atat de mare in cat nu lerknanea alta alegere, de cat sad mOrteaprin fome sad emigratiunea.

chi vederea acestei nenorociri, AliantaIsdrailita deschise o subscriptiune, care 'Ipermise sa organizeze,. in tOte punctelepopulate, bucatarii gratuite pentru nenoro-citii muritori de 10me ; de aprópe doul anY,ea trebui O. procure la mii de familii, ca-rora li se rapise tote rnijlOcele de ajutor,locuinta i hrana ; acésta opera de asistentaa inghitit deja importante sume ; ea trebuiinsa mentinuta, cad alt-fel ar fi resultatnenorociri i mai marl. Acei carl ad avut

204

ALIANTA ISDRAILITA I EVREI1 DIN ROMANIA

puterea de a da plec6. In 1900, s'a vOut,cum s'ail format numerOse bande de emi-granti, el paraseaii solul roman, fail a sd ,

incontro ei vor trebui sa mérgä ; ei se res-pandira in tinuturile vecine, cand ei numai aveail puterea de a merge mai departeGei, earl aü avut mal mult noroc, dusin Statele-Unite. Statele Europei all primitdintr'èn*ii un mare num6r, 'i am vOutchiar sosind in Paris,--cea mai mare parteerail Omeni tineri, lucratori animati de celmai via dor de a munci, dar slab* dincausa lungelor suferinte. Acéstä emigrati-une continua. In cursul anului 1902 ail pa-räsit Romania maI bine de 10,000 de Evreiromani. Nu emigrèza numai muncitori, cichiar numeróse familii, cari mai ail incaceva mijlOce, dar cari nu vad nici o po-sibilitate de a '0 ameliora sOrta i caririsca ori de a perde aceea ce mai ail oride a'l vedea istovindu-se, §i ele, se prega-tesc asemenea de a emigra. Se pOte precisaca, dinteo populaliune de 250 000 de suflete.mai milt de cdt trei sterturi nu ail altmijloc de scapare de cat emigratiunea.

«In timp de 20 de anl, Isdrailitii romanlaft sperat Ca Puterile sernnatóre ale Trac-tatului din Berlin vor ingriji de executiunea,de catre Romania, a art. 44. Dupa ce ei all

205 -

s'ad

N. BASILESCU

vedut ca acésta speranta a dispärut, elnu mai vecl scapare de cat In exilitt Re-publica americana, care le ofera o atat ami-cala priimire a atras atentiunea Puterilorasupra violatiunei Tractatulw: din Berlin.Nu este, precum suntem convinO, inutilcd ea s'a adresat Franciei : va fi vecinicspre onbrea Franciel de a fi aparat in ori-ceepocd causa popOrelor oprimate *i perse-eutate. RHpublica Francesa a luat o parteinsemnatä la decisiunile Congresului dinBerlin, care a asigurat emancipatiunea po-pórelor din peninsula balcanica. Ea esteacea care a propus §i a Mout si se adoptedispositiunile Tractatului, call asiguraii Isdraili-tilor romani drepturile de eetatian, de catreacésta Malta'. Adunare.

«Nu credetf dv. d-le Ministru. ca tradi-tiunea Franciel, ca importanta rolului sdilin negotiatiunile Tractatului din 1878, carespectul datorit unui act diplomatic, carepOrtd semnatura el, trehue sä conduca peguvernul Republicei de a termnia operainceputd in 1878 *i de a cere complectaexecutiune a art. 44 din Tractatul dinBerlin ? Nol scim, d-le Ministru, terminaAlianta Isdrailitä, Ca putem compta pe se-ntimentele d-vOstra de umanitate, pe libe-lalismul d-vOstra inaintat, pe iubirea d-vOs-

- 206 ---

ALIANTA ISDRAILITA §I EVREIt DIN ROMANIA

tra de dreptate, pentru apararea unel po-pulatiuni muncitóre i oneste, care este vic-tirna celor mai grósnice persecutiuni.

«Primiti, d-le Ministru, asigurarea pro-fundului nostru respect.

pentru Comitetul centralPresidentul

per. N. Leven»Tata, reproclus, in intregul lui 0 in mod

fidel, acest fairnos Memoriu, cel matsfruntat neadevèr i cea mai négra calom-nie, pe care du0nanii Romaniet i Roma-nismului le-ad indreptat, liana acum, incontra nóstra.

Romania, inchee niadar Alianta lsdra-Mtä persecuta pe Evreii roman!, in modalcel mal grOznic : acestora nu le remdne decat sail mOrtea prin fOme, sail emigrafiunea.

Dovada acestel grave afirmatiuni, o gd-sesce Alianta Isdrailita in emigratiunile,in mase, efectuate de EvreI in 1900 0 inemigratiunile ce de atunci incOce necon-tenit ail loc.

Or!, WA lumea scie, cä emigratiunile inmasa, in bande din 1900, ad fost insce-nate *i urzite de insa.§I. Alianta Isdrailita.

Acésta voia sa reinoiascd, in secolul XX,spectacolul isgonirei Evreilor din Egipt, intimpul Faraonilor 0 nu s'a dat indarat de

207

N. BASILESCII

la nici o manopera pentru a atinge scopul el.Ei voiaü sa arate lumei civilisate ca. Ro-

mania este tara cea mai barbara de peglob, cad ea avea nevoe de o basa defapt, pentru intrigele ce ea de atatia ani,tese in potriva nóstra.

Dar planul ei a fost cusut cu ata alba,tOta lumea l'a descoperit, de Ore ce cea maimare parte, imensa majoritate a acestorfalsi emigranti, s'all intors tiptil in tard,ear altii ari fost repatriati pe spesele Sta-tului roman 111=0: nici un Stat civilisatnu a voit priméscd, atat de utili,atat de burn viitori cetateni ei sunt !

Insdsi America, patria tutulor certatilorde justitia europOna, s'a cutremurat laideia unei emigratiuni in mase a Evreilorclisi acum eomdni, de Alianta Isdrailita,dar carT in fapt sunt Evrel lesesti, venitiabia de eri, din stepele Rusiel i Galitiei.

Din nen orocire, Romania nu va puteanici odata scapa de aceste parasite, Carlsug maduva rii, fárä nici un folos, §icart prin presenta bor, 0 din cauza solida-ritatel /or religioaseingreunOzd positiuneasocialà, economica i chiar politica a core-ligionarilor lor insist si a tutulor celor-l'altistreini, dintre carl unii sunt asezat1mal de demult si earl, laird acest puhoili

- 208 -

sd 'I

ALIANTA ISDRAILI1A *I EVREII DIN ROM NIA

s'ar fi asirnilat §i absorbit deja in masanatiunei romane.

Daca de acqtia Alianta. Israilita se plin-ge i se preocupà, daca causa lor, ea aluat-o in miini, daca ea crede ca se vagtisi in Europa un Stat civilisat, care s5.impuna Romanilor naturalizatiunea lor §iveil un Romin, care sa o accepte afarade autorul faimosului Edict de Nantes,ea se amage§te amar.

Acetia nu ad de cat sä se duca de undoad venit sad aiurea,dacd in Romania nule place.

Alta insa este chestiunea de a se scipentru ce Evreii cu dare de mina, pentruce familii intregl ad ernigrat O. emigra.

Ah ! ace*tia nu ad plecat nici descultl,nici nemincati, nici lard sa scie unde se due.

El ad plecat cu chimirul plin de bani,adunatl din barbara Romani% i s'ad dusin America, pentru Ca acolo li se pare lorca le va prii mai bine.

Da,Romania nu mar ofera un camp des-tul de prielnic de exploatatiune, pentrudiversele me§tepguri cu earl EvreiT se in-deletnicesc in deolVe.

Iat6, pentru ce el emigra.

209 14- -

N. BASILESCU

Dar numai Evreii aii emigrat ?Nii,--i aci sta infarnia Aliantel Israilite.S'ar crede, citind memoriul seri, ca in

Romania Evreil sunt ar§i pe rug, ca elsunt restigniti pe cruce, ca ei sunt schin-giuiti, ca ei sunt impeclicati cu forta s:1-§Icl§tige pinea prin muncA, ca legi barbare iiléga cot la cot, etc., pentru-ed el suntEvrei, adica de o credinta religids5. di-ferita de aceea a Poporului roman.

Ceea-ce de sigur, orl-ce om de bundcredinta, cretin sail evreu va recu-nósce cd este inexact.

Ail emigrat, inteadev6r, nu numai Evreidar ati emigrat mil *i mil de alti streini,Germani, Unguri, Italieni, Bulgari Sirbi, etc.

pana chiar §i Romani.Pentru ce ? Pentru Ca viata, pentru ca

agonisirea traiului In Romania, dintr'o dataa devenit pentru toil, Romani §i streini,fOrte grea, daca nu imposibild.

Romania trece printr'o criza economiclcu atat mai grava cu cat ea este generall§i permanenta : ea imbratipaza tote ramu-rile de productiune nationala,*i aceea ceeste i mai primejdios,ea pare ca s'a in-cuibat in mod statornic, in economia nOs-tea nationall.

- 210 -

ALIANTA ISDRAILITA I EVREIt DIN ROMANIA

Acel, insa, cari tin la vatra strabund, carlin decurs de veacuri chiar in mijiocultunetelor i lulgerelor navalirilor barbari-lor Turcilor, Tatarilor altor natil, aüaparat, picior cu picior, solul roman §i IIaü pdstrat, reman 'acum loculul ca osentinela vigi!enta a moOeli stramo§esci, pecand veneticii, acel pe carl nicl un senti-ment rin'l leaga de pamêntul unde el adve'clut diva, unde repausd parintil sad co-piii lor, aceia se duc peste man i pesteten, cautand altd patrie : ubi bene, ibipatria 11)

1) Din Cronica" 21 Noembrie 1902.

211

si

XIIIEvreif au emigrat §i emigra nu din causa

ca elca Fvreisunt victima celei malgrOznice persecutiuni, precum afirrna Ali-anta Isdrailita.

*i ad emigrat i emigra, precum ad emi-grat insa fara surle §i trambip mil §imil de alp streim de tOte confesiunele ichiar Romani.

Causa acestui fenomen socialgray intretote este de ordine exclusiv economica,am clis nol;ea trebue cautata in dificulta-tea, in imposibilitatea chiar a agonisirertraiului, in Romania.

Cari sunt acum causele acestei grave starlde lucruri ?

Ele nu sunt una, ci multiple, generale.Ele nu sunt, din nenorociretimporale,

ci permanente ; ele ail intrat in organis-mul nostru social §i economic §i va tre-bui multi, multi ani, panà ce ränile sä sevindece, §i Natiunea romana sa'§i reia dinnod sborul.

- 212 -

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

Autorul acestei star de lucruri este inprimul loc Politicianismulatat de inflori-tor *i pe malurile Senei, ca *i pe aceleaale Dimbovitei.

El a ingropat tam In datorii, el a ajunssa impuna Puporului roman cel mai gredbir, care apasa veri-un popor pe lume : 50la sutd din venitul national este prelevatde Stat, judet tji comund sub forma de im-posite.

El a inceput acea era de lucruri publicenebune,de lux desfranat cari ad dat ovivacitate factice afacerilor, ad deVeptatapetiturr, ad atras aim pe toll aventurieriidin lurnea intreaga§i cand acesta basicade sapun a priimit o simplà intepaturdo singura rea recolta de grad a lost sufi-cienta pentru a resturna t6te aceste cas-teluri de carti de joc, nimici visurile nebunea multora i restabili trista realitate a lu-.cruriloc.

Ce este dar de facut ?Acum se impune o politica de echilibru

§i de intelepciune.Pentru a scapa Poporul roman §i Eco-

nomia nationala de desastru, nu este des-tul ca bugetul Statului sa fie echilibrat, ci

- 213

N. BASILESCU

trebue ca bugetul Naritmel bugetele-fie-cdruia sä acuse un excedent.

Romania se gAsesce acum in fara unuinal drum, am (Lis nol.

Agricultura nu mai [Ate fi indestuldtOrepentru a asigura trainl Poporului roman.

Romania trebue, sub pedeapsd de mórteeconomicd, sã intre pe calea industriald.

Or', ea nu o pOte face sub imperiul le-gislarmnei in vigóre, legislariune isvordtd,nu din animositate fald tie Evrei,acéstaeste o injustä calomnie,dar dintr'un spi-rit de patriotism ingust, de §ovinism rüinreles, ovinism care bantue, ach,--trebuesä se recunóscd,tOte popdrele.

Romania, pentru a putea incepe nouael opera de viard *i de salvare, are nevoede brare, de inteligenre §i de capitalurt.

Romania, dar, va trebui schimbe,va trebui sä adapte legislariunea ei nouluiconcept economic ; ea va trebui sã retinape tort muncitorit, cari acji emigrd, ea vatrebui sä retina tote capitalurile i econo-miele, earl a41 merg sä caute aiurea ointrebuinrare,mal mutt Inca: ea va trebuisã deschidd brarele el tutulor factorilor deproducriune, ce vor voi sd vind in sdnulei, tuturor capitalurilor ce se vor indreptacdtre Economia el narionala.

- 2 14

Ca

saAil

ALIANTA ISDRNILITA *I EVREI/ DIN ROMANIA

Nurnal facèncl acOsta, Romania va pu-tea e§i din väga§ul in care ea s'a potmolit,va putea risipi norii falimentului national,ce se ingramaciesc pe capul ei,va puteaInca preveni desastre §i cataclisme multmai intense de cat acelea ce am veclut pabaamain: miile de cereri de vencleri de imobile,pendinte inaintea Trib. Ilfov i inainteatutulor tribunalelor din tard, miile de Ianin posesiune de imobile de Creditele fun-ciare, nu sunt Ore un simptom suficient,ca o lichidareadica o explosiune teribilase pregatesce ?

Ce mai a§teapta Guvernul tOrei ?Ge mai a*teapta Parlamentul ei ?Voesc et ea cutitul sa ajunga la os?Voesc el sa vaza mil §i mil de familii,

murind,nu in idee, nu in mod factice,ca falsii emigranti tisdrailiti, din 1900darin fapt, in realitatede f6me i de rnizerie?

Nu ve'd el ca politica de §ovinism a datfalimen t ?

Adeveratul patriotism, cliceam noi altadata, consista in a spune natiunei tot ade.

verul fi nurnal adeverul.Acest adevEir il proclamam noi aid ----i

inaintea lui se vor inchina o data toti Ro-manil... numal de nu ar fi prea tarzid I

- 215 -

N. BASILESCU

In ce consistd ac6sta gislatiune ingustá,ovinà?Ea nu consista, cum pretinde Aliantl Is-

nicf in legile privitóre la corner-cmi n'icl in acelea relative ladebitanti de tutun, nicf in acelea, la agen-tii de schimb safl sarnsari, droghi§ti orlcarciumari precurn nici in acelea rela,tive la avocati,nu,dcl aceste legi suni,de ordine speciala, a caror justificatiune seaflä in cauzele lor propril i specifice.

Abolitiunea lor, chiar acordarea nation&Mater romane la cati-va streini mai mult,chiar la cate-va mif de Isdrailiti, in fie-care an,nu va schimba in nirnic fata liii-

crurilor in Romania! cati-va streiniEvreisaü altii, putin importdvor intra Inca inbaroii spre a rhuri de Rome impreuna cusutele de avocatf foul ce produc FacultätilenOstre cle drept, in fie-care an, cati-vadoul-trei vor deveni farmaciVi in loculcolor romani cati-va droghi§ti streini inlocul celor existenti, in fine, cati-va oträ -vitori mai mult, prin comunele rurale, vordobandi dreptul de a uckle populatiunearuralà.

Nu, aceste reforme nu vor avea nicio importanta pentru indreptarea lucrurilorin Romania,

- 216 -

drailitä,ambulant,

ALIANTA ISDRAILITA ;?I EVPEII DIN ROMANIA

Reforma trebue se fie mai radicalamai generald : ea trebue sa proclame li-bertatea named qi libertateaon-care ar Ii posesorii Romani sailstreini : Evrei, Turci, Tatall, German!,Italieni sail Francezi.

Ori-ce om sa fie liber, in Romania, sase aseze uncle el va credo, ca-.si va puteaagonisi traiul,

Ori-ce om se fie liber a exercita on-ceprofesie, o exercita cum el va voiunde va voi sub imperiul legilor penalea le pref.

On- ce orn se Wä intrebuinta capita-lul sèi, curn va voi si unde va voi, avèndel singur directiunea i respunderea

Ori-ce om sa fie liber au cump6ra obucata de pamênt, ori uncle nevoia '1 vapovatui, pentru alt face adapostul lui, pen-tru a aseza pe clOnsul o indnstrie sail uncomerciii sail pentru a putea face o ex-p loatatiu ne a gricold.

Tote legile, dar, cari violéza sail stall-genesc principiul libertatei economice almuncel si al capitalului trebuesc abrogatesail modificate.

Insusi faimosul art. 7 din Constitutiunetrebue, am rlis nol, revizuit.

El trebue revizuit in sens :

- 2 17

capitalului,lui

i a

lui.

:

si

-

N. BASILESCU

a) de a permite factorilor economicldeor-ce credinta sad natiorialitate, atilt E-conomiei nOstre nationale, se devina Ro-manicu timput i pe meisura asimilaiu-ne lor cu Românii.

Nu este drept, nu este folositor Orel*, seinlaturarn pe aceia ce vM, cu bun& cre-dinta i cu iubire, la patria romana, pentrumotiv ca Carnerile nu ad timp sa se ocupecu cererile lor.

Ori-ce om cinstit, ori-ce producator,ce om folositor Wel are dreptul a alegeRomania sad alta tara ca patrie §i noi su-ntem datori sa,-1 primim sad al respingem.

Nu avein insa dreptut de a-1 lasa neju-decal.

Art. 7 trehue deci modificat in sens de ase mentine principiul naturalizatiunel in-dividuate, dar luandu-se Camerilor acéstains5rcinare pe care ele nu o pot exercita,nici cu justitie, nici in cunoscinta decausa i nici au timp.

b) de a permite factorilor economidcapitalurilor de or-ce nationalitate, se in-fiinteze in Romania industrii, exploatatiuniminiere, torestiere, agricole, etc. liber §iindependent.

0 singura reserva am facut, i nu am fideparte se o generalisAm chiar pentru Ro-

218

ot

§i

ALIANIA ISDRAILITA §1 EVREIt DIN ROMANIA

mani,ea este privithre la mo0.1 : nol cre-dem ca ele trebue sä rämana ca o supremäreserva din care sa se preinoiasca i sase intarèsca Talpa Ter ei mistre, plugarulroman, pe care repausä tot edificiul no-stru social §i economic. (v. studiile nOstre :Talpa Terel).

In line, o ultima observatiune :Nu exista, am (Us nol in nen umarate ran-

dun. chestiune evreasca specifica, pentrucã nu exista in Romania, din punct devedere legal, nici Evrei, nici mahomedanl,nici catolici, nici protestanti nici chiarortodoxi.

Nu existd de cat ómem : i ace§ti Omenise impart in doua categorif : Romcinii adicacetateni ai Statului roman, *i Streini, oricare ar fi credinta lor religiOsa.

AceW streini in numèr de aprópe500,000 formeza, in sinul natiunel ro-mane, atatea natii destincte, cate credintereligióse aii §i la ate State ei apartin.

Presenta lor in mijlocul nostru constitueun mare pericol national, acèsta se invede-réza acji mai mult de cat ori cand, de Ore-ce ei turbura bunele nóstre raporturi in-ternationale, cu tOte Statele lumei, el umple

219

cl

N. BASILESCU

Universul cu tipetele lor sfasietOre contraRomâniei.

Ei trebue se dispara !Cum ? Sa-i ucidem ? sa -I expulsam ?Nu.

*i in acésta std gloria i onórea Roma.-niei.

Romania a lost i este cea mai tolerantälard din lurne i dovada chiar ne o dä pre-septa acestui mare numér de streini.

Sa-i absorbim, sa ni-I asimilarn in-cetul cu incetul, chiar cu sila, ctIci acdsta,o exige interesul nostru national, precumo proclama Ion Cdmpinénu, inca, din 1879.

In Romania nu trebue set fie de catRomani.

Cine nu vrea sa fie Roman nu are decat se plece.

0 noua politica se impune dar s.i Ro-manilor i streinilor aflati in Romania.

Romanii trebue sa inlesnesch strienilortOte mijlOcele posibile pentru a deveniin tapt, iar nu numal in drept Romaniadica, pentru a se putea asimila *i con-funda in masa natiunel, dar i streiniltrelme sa abjure la tote piedicile cari seopun la asimilarea lor *i cart mentin dife-rentiarea lor de restul natiunel, chiar atunctcind ei vir fost naturalisati, in drept.

- 220 -

ALIANTA ISDRAILITA I EVREII DIN ROMANIA

Pentru acesta ei vor trebui sá in vetelimba rornânti, se conttacte §i si practiceubiceiurite romane, sä se impart4és_ä, cusufletul i cu inima, la suferintele *i labucuriite poi orului roman, se contribuela formatiunea tradiliunilor istorice §i, mapresus de tOte, se renunte a invoca spri-jinul i interventiunea streinilor in aface-rile interióre ale 'Rornaniei, caci pe aceice recurg la prottctia streina, Romanifin tot-de-una i-a oropsit §i i-a numit, cudrept cuvent, Trtiddiori de necon de Nth.

Iatä singura olitica intelepta care varesolva arzatórea chestiune a streinitor inRomania 1).

1) Din Cronica, 23 Noembre 1902.

221 --

qi

117

XIVRogul tinerirnei evree

Este aprOpe o jumatate de secol, de candEvreii ail deschis Romaniei un proces a-cerb inaintea Tribrinalului opiniunei pu-blice a lumei civilisate.

In ce consta acusatiunea lor ?Care este objectul acestui proces ?El acusa Romania de a fi fauritio con-

tra loro intréga legislatiune barbar5, care'I silesce la emigratiune saa 'I condamnii lamórte, prin fome.

Ei cer, pentru a scapa de acéstli gróznictipersecutiune, naturalisatiunea lorin bloc.

Ce rdspund. Romanii ?Ca ac6sta legislatlune este generalä i nu

privesce numai pe Evrei, ci pe toti streinilin genere orl-care ar fi confesiunea lor.

Ca pentru a dobandi, in drept, nationa-litatea romana, trebue ca sa fit mai intaIRoman, de faptcaci naturalisatiunea nueste de cat recunOscerea §i consacrarea a-cestui fapt.

- 222 -

ALIANTA ISDRAILITA I EAREII DIN ROMANIA

Ca prin a fi Roman, de faptse intelege§i in Romania, ca i in tóta lumea

sa at aceleast moravurt Ca Románii,sa ai acelea0 traditiuni istorice, sa vor-besci limba romanOsca, sd simti romanesce,(v. Précis du Droit des Gens par Th. Funk-Brentano et Albert Sorel, pag. 11 i 12),adica sa to contopesci de fapt in natiunearomana, sa fact trup cu ea, unul i indi-visibil, cacf «aceea ce constitue o natiune, adis cu drept cuvint ilustrul Ed. Caro, (v.Revue des Deux Mondes, 15 Janvier 1871),este un mare §t neperitor amor de patrie,este uniunea acceptatd,voitd,consacratd desuferinte comune, i de devotamente reci-proce, cimentatd prin singele §i lacrdmilecomune a mai multor generatiuni. «Patriaeste acolo §i nu aiurea».

Ori, tocmat procesul de fata nu este do-vada cea mai patenta, ca Evreii nu s'ailcontopit inca in natiunea romana, ca el nusimt inca romanesce, cä amorul lor pentrupatria romana nu intrece marginele intere-sului lor egoist?

intr'acest proces, nu sta Ore crimaorbirea lor ?

«Fie pdinea cdt de rea, tot mai bine insara mean, a dis poetul G. Cretzianu.

Ori-cat de vitrega §i de rea mama ar fi

- 223 ---

civili-seta',

si

N. BAS LESCU

Romania pentru unii dintre fill ei, totu0,nu este perrnis acestora, dacri et inteadevEirail pentru P a «acel mare i neperitor amor»,sa urzésca intrigi in contra onórel i dem-nitatel el, in contra vietet 0 independentetStatului roman ; nu le este permis, subnici un pretext, de a invoca in contra pa-trier Thr, de fapt, sprijinul strdinilor ; nule este permis sa umple vazduhul en lipe-tele lor falacioase, dar sfa0etóre.

Nu,cael tOte acestea constituesc, In tOtetOrIle din lume, erima cea mar mare, crimade inaltd tradare,crima contra sigurantel,linitet §i independenta patriei lor (ZetaRomdnia este cu adev6rat patria Mr, defapt, precum ei pretind.

Socrate, Eu condemnat la mOrte de con-cetatenii sel 0 preferi sd se supuna legilorpatriel lui, §i sa mOrä, in loc sa-0 scapeviata prin fuga, cum il consiliail unil amidal lui,-0 niel un cuvint nu a e0t ain guralui contra uciga0lor sOt legall 0 contra le-gilor o-Aratice ale patriel, a caror victimainsa el cadea I

Aristidecel justnu comisese nici ocrima §i numat pentru ca, gratie ascen-clentului WI asupra poporulut, el ar fi pu-tut deveni periculos cetätet el fu exilat: el

- 224 -

ALTANTA ISDRAILITA F EVRRII DIN ROMA NIA

mud insa drumul pribegirel, fail insa a ridicapumnul contra patriel lui ingrate.

*i Evreii romárit sail Romdnii-Evrei--cumqic ei insis,l,umplu spatiul, de la Pacificpina la Marea Négrdcu tipetele, calomniele*i. insultele cele mai' trivial° §i nedrepte a_duse patriel lorRománia!

Nu,acei carl ridica pumnul in contrapatriel lor, nu sunt MI el.

Ace*tia, in zadar, vor tipa, In zadar vorvovifera §i calomnia, Romdnia nu-i varecuru5sce, nu-i va indaili la sinul s'eg l

Cum traue totuV resolvat acest litigiii,cam este cert, precum am dovedit, ca et nu'Ate dura inflnit? Ca nu este just, in orl-cecas, se solidarisam, nici pe top streinilaflati in Romania, cu top' Evreci, i nici petotf Evreil, cu totl duvnanii Roma/lid ?Dreptatea cere ca sa dam fie-caruia ce esteal sed : suum cuique trebuere 1

Solutiunea litigiului sta insa-in mana stre-inilor in§iV,§i in special in mana Evreilor.

Lor le incumba datoria de a se pune inrndsura O. satisfaca exigentele, pe cart ra-tiunea si principiile Dreptutui Gintilor amvèclut câ le pune : de a da dovecli ca suntin fapt deja Ronuini qi incd buni Romani :

225 15---

N. BASILESCIJ

dacä voesc sä patrunda in cetatea roman6,ca trap Romani.

Penttu a pregati acest resultat, rolul ti-nerimei isdrailite iLstruite este consicierabil.

In loc sä 800 spiritele, sa verse, in tie-care cli,--veninul .i ura lor contra Romaniei§i Romanismului in presa lor din tara iin cea din streinatate, in loc si inspirevrajha intre Romani §i Evrelei trehue säse inharne la marea opera de asimilatiunei de contopire a Evreilor in masa rornanrt,

fara de care asimilare sti se scie bine ccinici odutei Evreii 72? t vor deveni cetateniRomcini.

Prima lor dato, ie este dad de a cercetadad póte,cum se clice,ea insd nu scia,in religia, -in moravurile, in sentimenteielor, nu este ceva de revisuit, dad nuexista veri un impediment intarziat, caresa se opuna la acèsta fusiune.

Et vor trebui sâ deschida cursurt pu-blice, ad usum Evreorum, in care sa le ins-pire sentimente rornanesci, sä ii invetelimba romana, sa le incurnhe moravurileromane i iubirea de patria roma* §inumal de patria romcinci.

In acest scop, ei sunt in drept sä fadapel la iimenii invetatt roman% cari cu

- 226 -

ALIANTA 1S1D1 AIWA i EVREI I DIN ROMANIA

drag '1 vor seconda in ace-sta opera de im-paciuire sociala

Sa se convinga, intr'un cuvint, Evreit caalta solutiune de cat acésta nu exista,

cu forta i in potriva Vointei natio-nate a Romilnilor, nici o data, porldlecetätei nOstre nu li se vor deschide

In fine, sä inceteze de a mai at ela lainterventiunea stréinilor ctici acésta nupote de cat vatama causei lor i aceleiaa cureligionarilor lor.

Acesta este, de alt-Iel, trebue sa re-cunOscem, §i sentimentul tutulor Evrei-lor, cari inteadevör ail dor de tam acéstase gandesc nu nurnal la interesele lor vre-melnice, ci la viitorul patriei comune.

Acest sentiment '1 gäsesc exprimat, inmod fOrte just i laudabil, inteo scrisórepe care mai multi Isdrailiti arA adresat'odirectorului ziarului Le Journal de Buca-rest, inca din 1874. (Ve)i. No. 427 din 8Octombrie).

«Am citit, çlic ei, cu o aclevèratä satisfac-tiune in stimabilul dv. ziar din 4 curent,un articol prin care desmintiati a:ertiunileunei foi americane, recundgeti patriotis-mul Isclrailiilor incligeni din Romaniaexprimati convic[iunea Ca ei aü incredere

- 227 ---

ti Ca

!

ti

BASILESCU

in guvernul Ii legislatiunea torel i ca eisciit ca acésta chestiune se va resolva deceitre tara, conform spiritultu secolului incare nol traim.

«In calitatea nostra de Isdrailiti indigenT,ne grabim sd ne exprimdm profunda nós-trä recuno0Intd pentru Mina opiniune coaveti de no i ye asiguram di nu v'atiinqelat. Top iubim peimentul Romeiniei, incare treiim, uncle avem interesele nóstremorale i materiale, §i suntem tot deaunagata sà confirmeim sentimentele nóstre prinactele ncistre.

«Multumindu-ve, Inca o data, D-le Re-dactor, pentruideile emise in numèrul din4 curent, ye' asiguram, ca a0,eptam cu in-credere momentul, In care guvernul i legislatorit tOrel vor resolve, din propria lor

chestiunea Isdrallitilor romaniin spiritul secolului nostru.

«PrirnitT, D-le Redactor, expresinnea pro-fundel nOstre recunoscinte, §i stimd,totul particulare, ce vö pastram.

G. I. Halfon, M. Leon, A. Buchner, Em.Farchy, Israel I. Preciaclo, F. A. Focqa-nianu, Adolphe Weinberg».

Ce se intamplase, inteadevdr ?atunci, ca §i acum, o raqueta pornise,

- 228 -

cii

14 .

initialled,

ALIANTA ISDRAILITA I EVREU DIN ROMANIA

tot din America, asupra capului nostru.Un jurnal american Jewish Messager, din

tam-nisam, acusa Romania de intoleranlãrc ligiósä; el o cleclara nedemna de a trai,ca fiind o patd pe carta Europei, subpretext cd noT am persecuta pe Evrei.

La ace:itii acusatiune, le Journal de Bit-carest rOspunsese in termenii urrnatorlidentici in fond cu aceea-ce noi int:ine amscris aici :'«Ylesagerul isdrailit din New-York (mu-

tatis mutandis acg s'ar putea qice A-lian[a Isdrailita) face un servicidcoreligionarilor sOi politioi din Romania,atacand, precum o face, gnvernul romanprin calomnii ()chose. IsdraiiiiT indigeninu voesc de loc amestecul strein In aface.rile lor ; edci ei sciii bine cd un asemeneaan2estec ar fi o atentare la drepturile §i laclemnitatea Romdniei fi nu le-ar putea, inconsecintd, de cdt face reu. El ad there-dere in guvernut §i li gile Orel, i ei scidCa o chestiune sociala, ceea-ce impropriiise chiamd chestiunea isdrailitd, se va re-solva in lard si numal prin Ora, conformspiritulut secolului.

Incd o data, nu prin violenta i calom-nie Isdrailitii streini vor veni in ajutorulfratilor lor din România, ci

- 229 -

rod

consiliindu-le

N. B ASILESCU

de a iubi sara lor, de a se Wentifica cu le-gile sale, cu obiceiurile tradigunile ei».

Acest limbagii leal, onest, animat deinalte sentimente de justitie, de umani-tate, de patriotism, l'a tinut atunci «leJournal de Bucarest» tinem not, aqi,Evreilor, din launtru i mai ales din arara,§i acest lirnbagiü Fad aprobat insa§i cape-teniile isilrailite du atunc%

Pentru ce nu se scOlä, insa, i all dinmijlocul tinerilor evrei o leiad5, care saradice stindardul asimilatiunci, sa deaexemplu de iubire, de devotament i de ab-negatiune pentru palria comuna? CI( a.maimare parte, insa, tac, iar a1ii clama im-otriva Romaniei..Dar, cine sernana vênt, furtund

1) Dm Cronica 24 Noenthre 1902.

- 230

culegel).

i

ei'l

TAMA DE MATER11

Vagina

Jdeel Rom:1115 . . 3Evreil in RornAnia 7

Erene Politiet . . . . s . 1.5

iir.erviewurile 1-111 Pi irn-Ministru al Bo minim 23

Cornitas Gentiurn 47AmericanI 59

Doctrirri 1n1 Monroe in Romania 73reurn confitentem b3

TradMoru11 91Duplicitate §i Anarchie 107DTA in Horninia '117

Ldrai 11t5 §i Evreil din Romini,t 125

t3

Emigraliqr ile 3.

Noh

lIthernus

Alianh

....