in c u r s u l s e r ii d e s îm b ă tă la s e r v ic iu l...
TRANSCRIPT
i S S a i u m i t *
ikj-TKALK Utj
Pentru Clujana FPS aînchiderennorriinnalQ
EEHEfr
L a c u l T a r n i t a I a c a a c i v i c t i m a ©_ ^ * I n c u r s u l s e r i i d e s î m b ă t ă l a S e r v i c i u l d e A m b u l a n t ă d i n C l u j - N a p o c a a f o s t a d u s c a d a v r u l u n u i
t î n ă r s c a f a n d r u , s c o s d i n l a c u l T a r n i ţ a . B u c u r e ş t e a n u i V a l e n t i n N i c a , î n v î r s t ă d e 2 0 d e a n i a v e n i tl a C l u j c u c î ţ i v a p r i e t e n i p e n t r u a e f e c t u a s c u f u n d ă r i î n f a c . C a u z a m o r ţ i i s e c e r c e t e a z ă , î n a f a r ac o n f i r m ă r i i d e c e s u l u i d e f a s u r s e d i n “ S a l v a r e ” , a l t e o f i c i a l i t ă ţ i n e p u t î n d f i c o n t a c t a t e w 'c u p r e c i z ă r i .
Vom reveni T.C.
^KOPIERNICUS tjNgL BIROTICA |
calculatoare"
S t r . I . C . B r a t i a n u 1 6 . 0 6 4 - 1 9 1 4 8 6 , 4 3 1 6 7 6
z ia r in d e p e n d e n t
( httpi/Avmv.dfiţcj.ro/qdevaruF^f:, ',vA N U L IX N R . 2 5 8 4 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
L U N I,1 7 M A I 1 9 9 9
Pentru mini - Marshall M i trebuie produse
pagubeILIE CALIAN
T’f oatâ lumea a aflat, înfiorată, de aşa- ziscie “erori neintenţionate ale NATO în războiul din Iugoslavia”:
bombardarea unor civili albanezi şi sîrbi, a sute de şcoli, grădiniţe, spitale şi policlinici, a unor casc, a unor convoaie dc refugiaţi, a unor. clădiri publice,, 4 Ambasadei Chinei. Toate aceste “pagube colaterale” .sînt justificate câ, “erori neintenţionate”, sâvîrşitc de specialiştii americani în războaie cu lovituri aeriene de “precizie chirurgicală”, realizate cu bombardiere şi rachete dirijate prin satelit, prin aparatură radar şi laser. Dacă toate aceste “pagube colaterale” se datorează unor erori, începem să ne întrebăm dacă nu cumva armamentul american nu este chiar atît de precis pe cît ni s-a spus. Şi dacă e aşa, atunci devenim mai îngăduitori: nici un aparat nu este perfect. Şi s-ar mai putea să ne gîndim că unele vieţi sîrbeşti său albaneze au fost sacrificate din cauza unor erori umane - nici un om nu e perfect Totuşi, îţi vine să te întrebi dacă piloţii care confundă un convoi de tractoare şi remorci (cu refugiaţi albanezi) cu o formaţie dc blindate sîrbe sînt cu adevărat militari bine antrenaţi ori nişte răcani neinstruiţi. Şi nu poţi să crezi aşa ceva. Şi revii la prima întrebare: totuşi, americanii pot vedea din sateliţi ceasul de la mîna unei domnişoare, iar piloţii americani sînt profesionişti, nu răcani neinstruiţi. Atunci cum se explică aceste erori?
Cum se poate explica faptul că, în noaptea de jo î spre vineri avioane ale NATO au bombardat un sat din Kosovo în care poposiseră circa 400 de albanezi care se întorceau la casele lor? Au murit peste 100 de oameni, sfîrtecaţi de bombele cu fragmentare, bombe interzise de convenţiile internaţionale. Repet: era vorba de albanezi kosovari care se întorceau acasă din bejenie, după ce armata iugoslavă începuse să se retragă. Mă încearcă gîndul câ nu a fost vorba despre eroare, ci despre teroare. NATO trebuie să inculce teroarea şi sîrbilor, pentru a-i supune, şi albanezilor pentru a-i determina să nu se mai întoarcă
,în Kosovo, pentru a face reală “epurarea etnică” - şi încă la nivelul unui genocid, cum se afirmă în Occident - pentru a se justifica războiul, pentru a destabiliza şi mai mult regiunea, pentru a justifica, apoi, o şi mai adîncă implicare în Balcani, pentru a găsi o unică soluţie: staţionarea de trupe NATO în zonă, cu toate consecinţele asupra suveranităţii statelor balcanice. Desigur, se mai vorbeşte de Un mini plan Marshall, care va fi pus în practică după ce se vor putea evalua corect pagubele produse tuturor ţărilor din zonă. Aţi înţeles: întîi trebuie produse pagube, altfel n-ai ee să evaluezi. Pagube cît mai mari, dacă e vorba să investeşti zeci de miliarde de dolari...
Preşedintele interimar al PNŢCD Ciul estedeputatul loan Vida Simiti
• B i r o u l d e C o n d u c e r e a f o s t c o m p l e t a t c u R a d u S â r b u ( p r o a s p ă t v i c e p r e ş e d i n t e ) , Ş e r b a n R ă d u i e s c u , T i b e r i u B r e h a r u ş i A n d r e i M a r g a •
PNŢCD (chiar şi Ion Diaconescu şi-a arătat public preferinţa pentru fostul vicepreşedinte), acesta a cîştigat Iâ un scor foarte strîns.
C om pletarea Com itetului de Conducere Judeţean s-a făcut, de
■ Andreea MARCU,V ‘ ! continuare în pagina a 16-a -i
Sub atenta m oderare, avicepreşedintelui Mircea Ciumara şi a secretarului interim ar V irgil Petrescu, ieri au avut loc alegeri în cadrul PNŢCD Cluj. Noul vicepreşedinte al organizaţiei clujene a fost ales, cu 16 voturi "pentru", deputatul loan Vida Simiti, fost
vicepreşedinte, la numai două voturi distanţă situîndu-se Tiberiu Breharu, preşedintele PNŢCD Gheria. Pentru postul de preşedinte interimar au mai fost propuşi deputatul loan Roman şi preşedintele FPS Radu Sârbu, care au refuzat să candideze. Deşi Vida Simiti a fost „susţinut” de BCCC al
loan Deac a fost confiimat de cătie Adunarea Generală a PNL drept candidat la
Primărie
Anunţată cu surle şi trîmbiţe, Adunarea Generală a membrilor PNL Cluj-Napoca dc sîmbătă nu s-a bucurat dc o prea largă participare, cu toate câ pc ordinea dc zi figura un punct dc maxim interes: desemnarea candidaţilor la funcţia de primar din partea partidului. După aproape o jum ătate dc oră dc aşteptare, din cei aproximativ 300 dc membri cu drept dc vot, au sosit vreo 70, astfel A dunarea Generală ncputîndu-se desfăşura din cauza lipsei dc cvorum. Liderul judeţean PNL, deputatul Anton Ionescu, a găsit soluţia dc a ieşi din impas, convocînd o nouă Adunare Generală peste... 15 m inute, propunere aprobată dc toţi ccî prezenţi. Trebuie spus, totuşi, că o voce din sală a cerut
amînarca cu cîteva zile... Astfel convocată, Adunarea Generală sc poate desfăşura, conform statutului, cu’oricc număr dc membri.
Listă ca cinci candidaţi
După rapoartele prezentate dc către preşedintele organizaţiei municipale, loan D eac, şi dc către cel ăl organizaţiei judeţene, Anton Ionescu, a urmat cel mai aşteptat moment: audierea candidaţilor la Primărie. 'Reamintim câ Biroul Permanent Municipal a propus o listă de patru candidaţi, iar în urma unei contestaţii,
Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a
Congresul UDMR l-a reales pe
Marko Bela ca preşedinte al
UniuniiCongresul UDMR l-a reales,
duminică, pe Marko Bela în funcţia de preşedinte executiv al uniunii: Marko Bela a obţinut 274 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Kincses Elod, a obţinut 156 de voturi. Votul pentru alegerea preşedintelui Uniunii, care s-a desfăşurat în Jurul orei 5.00, a fost precedat de dezbaterile de la statutul UDMR. Delegaţii la Congres au adoptat aserle de modificări la statutul Uniunii, care sporesc a trib u ţiile Consiliului Operativ si ale conducerii executive a UDMR.
Astfel, Consiliul Operativ, form at din preşedinte le executiv, p reşed in te le -de onoare, preşedinteleConsiliului de Coordonare şi liderilo r grupurilorparlamentare, se poate reuni la convocarea preşedintelui. Forma iniţială a statutului UDMR prevedea că acest consiliu se poate aduna numai în situaţii de urgenţă. Delegaţii la congres au mai hotărît că deciziile preşedintelui sînt obligatorii pentru filiale, iar acestea nu se pot delimita de declaraţiile po litice ale preşedintelui executiv. Conform noului s ta tu t al UDMR, prezidiul executiv, form at din preşed inte le executiv şi din vicepreşedinţii Uniunii, poate decide organizarea de alegeri în filiale.
„ I n d u s t r i a S î r m e i ” a r e d o i p o s i b i l i c u m p ă r ă t o r iRadu Sârbu, preşedintele FPS, a declarat la Cluj-
Napoca, sîmbătă, că există doi potenţiali ofertanţi - firme străine - pentru a cumpăra .Industria Sîrmei" Cîmpia Turzii. Sârbu afirmă că „Industria Sîrmei" va fi vîndută pînă în toamnă şi că va fi nevoie de
, disponibilizarea a 2.000 - 3.000 de salariaţi.Preşedintele FPS susţine că, totuşi, nu problema
salariilor este cea determinantă pentru proasta funcţionare a combinatului, ci datoriile imense pe care „Industria Sîrmei" le are la gaz, apă şi energie
.electrică.Combinatul din Cîmpia Turzii era, la un moment
dat,'foarte aproape de includerea pe lista celorcinci societăţi din cadrul PSAL-ului, S-a renunţat la nominalizarea ei din cauză că se află intr-o zonă monoindustrialâ. „Industria Sîrmei" are datorii de peste 500 miliarde (apă, gaz, energie electrică, datorii către stat şi către furnizori). Combinatul lucrează în pierdere, suma ridieîndu-se la 65 miliarde în acest an. „Industria Sîrmei" a fost
. scoasă la licitaţie de două ori în acest ari, dar nu s-a prezentat nici un ofertant pentru achiziţionarea combinatului: ' ■
Andreea MARCU
• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Ap.Andronic; Sf. lunia; Calendarul greco-catolic. Ss.apAndronic şi
PRtFECTURA,COKSILIULJU D E Ţ E A N : 19-64-16
• I’RIM ARIA C L U J-N A P O C A : 19-60-30 •P R IM Ă R IA D EJ: 21 -17-90• PRIM ĂRIA T U R D A : 31-31 -60 •P R IM Ă R IA C ÎM P IA T U R Z E : 36-80-01• PRIM ĂRIA H U E D IN : 25-15-48• PRIM ĂRIA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6 '• POLIŢIA C L U J-N A PO CA :
95 5 si 4 3 -2 7 -2 7•TOLITLA FER O V IA RĂ
CLU J-N A PO CA : 13-49-76• PO LITIA DEJ: 21-21-21• PO LIŢIA T U R D A : 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITLA H U ED IN : 25-15-38• lO L IŢ lA G H E R L A : 2 4-14-14
PO M PIERII: 981 PR O TEC ŢIA C IV IL Ă : 982
• G A RD A FIN A N C IA R Ă C L U J:19-52-23 ş i 19 -16-70 , i n t 158
D IRECŢIA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI PR O IE C Ţ IE I SO C IA L E : 979
• SALVAREA: 961• SA LV A REA C FR : 19-85-91
INTERNA TIONA L: 771•IN T E R U R B A N : 991
INFO RM AŢII: 931 DE RA N JA M EN TE: 921 O R A EX A CT Ă : 9 58
•K .A T E R M O F IC A R E : 19-87-48 S C M O N TEN A Y S A : 41-51-71
• R A - A PĂ C A N A L 19-63-02• S .C . -S A L P R E S T S A .: 19-55-22
S C P R IV A U 17-43-86 DISTRIBUITA G A ZEL O R NA TU RALE: - IN T E R V E N Ţ II G A Z E
92 8 ; 4 3 3 4 2 4AEROPORT: 956 G A R A C luj-N apoca: 9 5 2
• A G E N D A C F R - i n lo ia lio o a l 13-40-09; - i r j c t n - 43-20-01 :T e n i i • 31 :17-62 ; D ej - 21 -2 0 -2 2
E B BCURSE INTERNAŢIONALE
din Autogara H:• Ct -Napia-Budapesta, cu plcorc din
Cfcij-Napoca in alele dc hmi, mani, joi şi \incntaora 7.00 şi înapoierea din Budapesta in alele dc marŞi, miercuri, vineri şi sîmbiti lacra 11,00.• Ouj'Napoca-Brcrrvcn (German ia), cu
plccin miercuri ora 16,30 si duminica, ora 6.30 si Înapoiere man.i ora 5 şi vineri ora 10.• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare în
zilele dc joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16,00. INFORMAŢII: Autogar» 1:14-24-26
Autogara II: 43-52-78
f F A R M A C I l WFarmacii ca serviciu permanent:
Farmacia "CORAFARM”, atr. Ion Meşter nr.4, telefon 42-65-40.
Farmacii cu serviciu prelungit. Farmacia INTERrilARM". str. Primăverii nr. 5,
telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia 'CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-! 3-63, orar 8-22.
Caria ie noapte: Farmacia nr.3, •HYGIEIA AGSCULAP", P-ţa M.Vitcazul nr. 36. tel. 13 03.64. orar 20-8. '______
GURSl®IENE§r*
TAROM: 28.03.1999- 30.10.1999luni
Quj -> Buc. Buc. -> CIu7,25 82 5 7,15 8,05
15,00 15,50 19,15 20,1520,45 21,45 - —
m a r ţ i8,45 - 9,45 7,15 8,1515,50 17,55 14,30 15,3020,45 21,45 19,15 20,15
m ie r c u r i in i8,45 9,45 7,15. 8,1520,45 21.45 19.15 20.15
v in e r i8,45 9,45 7,15 8,15
15,30 17,55 14,30 15,30- 20,00 21,00
s îm b ă tă7,23 8 2 5 15,00 16,00
13.30 15.55 12.10 13.10d u m in ic ă
- 20,00 21,00 IPreţ bilet: 702.000 lei
marţi: Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 simbâtă:Cluj -> Budapestal5.50-17,00 miercuri ţi joi: Budapesta-)Cluj 16,30-18,20 Preţ bilet: 119$ dus-întors
TELEFON: 13-01-16.
P O L I C L I N I C A F Ă R Ă P L A T Ă" F A M I L I A S F Î N T Â "
17 - 21 mai Medicină generală. D r.M . Suciu -
19(12-14), dr.S.Loga-21 (14-16), dr.I. B o i lă -1 7 ,1 8 ,2 0 ,2 1 (10-12), dr. L. Rasa -1 7 (15-17), dr.R. Cotârlâ - 19 (10-12), dr.V.Tâtam - 21 (10-12), dr.L. M aier-19(12-14), dr A O ro s-19(14- 16); Ilom eopatie. Dr.L. Barbăalbâ - 19,21(10-12); Interne. Dr.F.Ghcrman 17,19(10-12),dr.A. Iancu-18(1120-
13), dr.D .Pîrv - 1 7 (15 -17), dr.Cs. Szakacs -19 (13,30-15), dr.N.Pop - 20 (14-16). Reumatologie. Dr.I_A!b -18 (12-14); dr.C .Z otta - 21 (14-16); Psihiatrie. Dr. L.GIodan -1 9 (15-16); Ecograf. Dr.L.Ncgru - 20 (15-17); Neurologie. Dr.C.Trandafircscu- 18 (13-15),dr.M.Divin-19 (12-14); ORL. Dr.C-tin R âdulcscu - 18 (12-14); Ginecologie. Dr.C.Fodor-18,20 (10- 12); Chirurgie. Dr.C. Cosma -18,20 (10-12),dr.P.Pitca-20 (10-12); Pediatrie . Dr.R.M itca-18 (13-15), dr.M. Fritca -18 (14-16), dr. L Toma - 20 (10- 12); Dermatologie Dr.I I.Radu - 20 (12-14); Ortopedie. DrZ.Popa -17(11-12); Psihologie. Dr.LBoilâ -18 (1530-17); C hiru rg ie es te tică şi re p a ra to rie . Dr.T.Mugea -17 (13-17 ); Urologie. Dr.RVidican-17(13-17), 18,19,20,21 (8-13); R adiologie P o lic lin ica II . Dr.S.Suluţiu-17,2.1 (13-17).
Penlru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se face numai pe bază de bilei de trimitere.
Programarea bolnavilor• de luni p in i vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şl la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.
REPUBLICA - Atingerea dragostei, SUA, premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) - duminica spectacolele încep la ora 12,30 *VICTORIA-Al cincilea element. Franţa (12;
ARTA - 6:3 Meciul14,30; 17; 19,30) secolului, Ungaria, premieră (11; 13; 15; 17; 19) - duminica spectacolele încep la ora 13 * FAVORIT, Babe - Noile aventuri ale lui Babe... In oraş, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - Eraser, SUA (13; 15; 17); Jurnalul unei vedete de film pomo, SUA (19).
TURDA: FOX - Bean - O comedie dezastru, Anglia;DEJ: ARTA - Shakespeare in Iove (SUA);GHERLA: PACEA: 17-19.05 En garde, Franţa; 20-23.05 Patch Adams
- un doctor trăsnit, SUA
UNIPLUS Radio Program Informativ BBC: 6,00-6,30;8.00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30. Dimineţile cu Felix,'Calendarul zilei. Meteo 06,35-06,45, 8,20-8,35; Horoscop 6,45-7,00, 9,45-9,55; Ştiri locale 7,00-7,40,9,00-9,20, Sport 7,40-8,00; Informaţii culturale 9,55-10,00; Ştiri naţionale şi locale10.00-11,00, 12,00, 13,00, 15,00,16,00,17,00; Jurnalul local de seară 19,00; Ştiri naţionale 22,00; Uniplus nocturn 21,30-06,00
BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian B laga” (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîşbăta: 8-13,30.
■ * B ib lio teca Ju d e ţean ă “ OCTAVIAN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR; luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ- (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joi;9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâtă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR; luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOM ICO-JUR1DICĂ ŢStr. E instein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ B iblio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -1 2 :4 5 ; 1 4 -18 .45 :
■ B ib lio teca G erm an ă (strada U niversităţii 7 - 9): luni -.10-14; marţi, miercuri,'"joi'-' 12-16; vineri -10-16. ’ ' : : . "
■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
I B iblio teca B r ita n ic ă (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14 .
■ B ib lio teca “ H e lta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbâtă: 9 - 1 3 .
I Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.
■ Biblioteca C en tru lu i C ultural Francez (strada I.LC. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca C entru lu i C ultural G erm an "H erm an n O b e rth ” (str. M emorandumului 18). O rar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “V aleriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Fărmaicie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbâtă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar; luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9- 12. (B iblio teca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
m m m 2Luni, 17 mal
6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - muzica;
21.30 Videotext; 3,00 închiderea programului.
PORTALEXPORT • IW O R T I .R .L .
Luni, 17 mal 17,00 Rock Out The Earth -
emisiune muzicală; 17,30 Desene animate; 18,00 Mistere, farmece şi miracole - doc.; 18,20 Animalele lui Kratt - doc.; 18,45 Mămici de ocazie- serial; 20,00 îngrijirea trandafirilor ■ film; 21,30 John Cat - film scurt;22.00 Aventurierii americani - doc.;22.30 Un Crăciun cu totul deosebit- film; 0,00 Scandal - program erotic;1.00 Videotext.
( • t e le s p e c t a t o r t )Luni, 17 mai
12.00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din
preerie (r); 13,00 TVR Craiova;14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tradiţii; 15,30 Mapamond; 16,00 Emisiune în iimba maghiară; 17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială; 21,00 Preotul şi cîrciumăriţa (s); 21,50 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Ciuta” de Victor Ion Popa; 23,20 Jurnalul de noapte. Sport; 23,35 Călător în Ţara Eclipsei; 0,05 Scena; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.
1 2 , 0 0 I: C o m i s a r u I Wycliffe . (r);
12,50 Un cîntec pentru fiecare; 13,10 TVR Info; 13,15 Film; Rebelul; 14,00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Engleză; 15,35 Sailor Moon;16.00 Grecia;. 16(45 Santa Barbara; 17,30 De dor.:.; 17,55 Filmele săptămînii;; 18,00 Care pe. care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere;419,10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toate!; 20,10* Căsuţa din preerie; 21,00 Credo; 22,00 Maeştri berari: Charles (Franţa 1996, p.l); 23,40 Patrimoniu. Casele boiereşti, oglinda unei mentalităţi; 0,05 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager.
7.00 Bună dimineaţa, Pro
Raven (s); 21,20 Underground (s); 22,15 Observator; 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Tucă Show; 0,30 Tropical Heat (s);1.30 Doi plus unu '(r); 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r);3.30 Ape liniştite (r); 4,30 Esmeralda (r); 5,30 Foişorul defoc (r).
TV e ai tău!;10,00 Tînăr şi
neliniştit (r); 10,45 Film: Doi într- unul (r); 12,15 Ally McBeal (r); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Profeţii, despre trecut; 13.45 Cei mai frumoşi ani (r); 14,30 Planeta fantastică; 15,00 Oglinda timpului; 15,30 Familia Bundy;
7.00 Sport magazin (r); 9,00 Capsula de oxigen;
13.00 Nimeni nu e perfect; .14,00 Jerry Springer. Show;15.00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus; 19,00 Camera ascunsă; 10,30 Serial; Viper; 20,20 Brooklyn South (s);21.15 Dosarele Y; 22,10 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie.
7 . 0 0 Minciuna (r);
m s m m m 7t45Guadalupe(r); 8,30 Căsuţa poveştilor; 9,30 înger sălbatic’(r); 10,00 Celeste se întoarce ,(r); :10,45 Viaţa noastră (r); ■ 11,30 Dragoste şi putere;' 12,15 Cinemateca de acasă: Săraca: fată bogată (r);14.15 Maria (s); .15,00 Milady (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragerea Cărţii poştale - premiu zilnic; 18,45 înger sălbatic; 19,30, Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Milady; 22,45 Cinemateca de acasă: Fructele mîniei (SUA 1940); 0,30 Hat-trick; 2,00 Doctor în Alaska.T E L F / 7 , 0 0' E L F /
7 / Actualităţi Tele
Z ' b t o c ^ j 10 Bună
16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Ştrengăriţa (s); 17,30 Ştirile ProTV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roată norocului; 19,20 Chestiunea zilei;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Operaţiunea Shanghai (SUA 1986); 22,15 Ştirile Pro TV/ Profit; 22,20 Chestiunea zilei;22.30 Dharma şi Greg; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,15 Audienţa naţională; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio (s); 1,25 Vărul din străinătate (s); 1,50 Cine-i şeful?; 2,15 revizie tehnică; 4,30 Ştrengăriţa (r)
s 6,40 Agenţia de presă (r);
T 6,45 Dimineaţa devreme; 10,00
Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10ţ20 Cafea cu parfum de femeie; 11,30 Odiseea americană (do); 12,00 Civilizaţii pierdute (do); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorui de foc; 15,00 Ape liniştite (r); 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator; 20,00 Emisiune de publicistică; 20,30
n e a ţa , România; 10,00 Actualitatea Tele 7; 10,15 Dintre sute de ziare (r); 11,00 Forţa destinului (r); 12,00 Rendez-vousduminical; 14,00 Magazinul de sîmbătă; 15,05 Pro. Meridian; 16,35 O singură viaţă; 17,30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Primul pas; 19,00 Pronosport; 19,05 Starsky şi Hutch; 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drive; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Clipuri muzicale; 22,00 Dincolo de stadion; 23,35 Pacific Drive; 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Ora H -emisiune de confesiuni cu M.Rapotâ; 1,50 Clipuri muzicale; 2,00 Telejurnal; 2,30 Pacific Drive; 3,00 Dincolo de stadion (r); 4,30 Clipuri muzicale; 4,45 Primul pas (r); 5,45 As Show (r); 6,40 Clipuri muzicale.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
T E A T R U L S .V Ţ I0 X A I,Mîine, 18 mai, ora 19,00Comedia erorilor
OI’IÎRA ROMÂNĂ, Azi, 17 mai, ora 18,30B ă r b ie r u l d in S e v i l la
i i im
Luni, 17 mai 06:00 -10:00 PRIMUL SALUT, 06:20 Agenda zilei, 06:40,07:00,07:40,08:00,08:40,09:00, 10:00,13:00,14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei locale,07:35,16:40 P/us (Adrian Sudu),08:20, 17:00 CD Sport (Cătălin Berindean), 09:20,
15:20 Ce m ai crede lum ea, 09:40 Program ul cinematografelor, 10:00-14:00 CD PLAYER, 10:20 Revista presei centrale, 10:40 Divertis Radio Blitz, 11:20 Buletin financiar (Mircea .Bucin), 11:40, 21:15 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 12:40 Interviul zilei, 13:20 Buletin financiar (Mircea Bucin), 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:40 Ziua în cîteva vorbe, 17:20 Sinteze financiare (Mircea Bucin), 17:40 Divertis Radio Blitz R, 18:00 - 19:00 Retransmisie RADIO EUROPA LIBERĂ, 19:00 - 21:00 COCKTAIL CD (Dan Creta), 21:00 Retrospectiva ştirilor zilei, Revista presei locale, 22:00 - 24:00 CU CAPSA PUSĂ (Tudor Runcanu & Horatiu Nicoară)
. - Luni, 17 maiR a d i o S o n i C Ştiri: 8,10,12,14,17,fm 6* ,» m u , 20‘. 6-10 'Cafeaua de
utileserviciu” (meteo, maxima zilei, informaţii
horoscop, recomandări TV, agenda
McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald’s). 17-19 "Retrospectiva săptămînii”. 19-20 "Clopote tubulare’ (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits”. 21-23 "Călătorii pe portativ’ (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia’ (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.
Luni, 17 mai Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,
19:00.Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 5:30-9:00 Transilvania Matinal. 6.45, 7.20,
• .J> 8.20 - Horoscopelniţa; 8.30 Liniuţa de dialog;9:00-15:00 Patrula de serviciu. 9.20,9.50, 10.20,
10.50, 11.20, 11.50, 12.20, 12.55 Buletin Rutier, 9.30 Revista presei, 10.05 Punctul de vedere; 12.59 Declaraţia zilei; 13.20-14.00 Cafe Concert, 15:00-20:00 Prob Noblem. 15.15- Punct de vedere; 16.00-17.00 Votaţii Radio Transilvania; 17.05 BBC Education Programmes; 19.05 Declaraţia zilet, 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 Taxi Music- dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 PostFactum. 01:00- 06:00 Music Non-Stop. ■
Luni, 17 mai 5:8041:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00:
- n d i t Pauzele de dimineafă’ţmeteo, 8:08
la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator MariusFurdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi
1:00-tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23 24:00 RockBiock 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana NiculescuCostei. 1:00- 5:Q0 Discontact.
Luni, 17 mai
'RADIO . 1 . . 6,00 Bună dimineaţa. OW L w J ^ jlem isiune cu informaţii,
culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare’ (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri e x te rn e , concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17
f Revista presei locale; 8:20 actualitatea »*»»*« locală, recomandări TV; 10:20 trafic,
anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22430 Seara
actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit. prin ţară. De la Radio Cluj, prezintă Dan Mosoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-12,45 Tranzit. Agenda culturală, puncte de vedere, revista presei,sinteze economice. Redactor Lucia Ţibre. 12,00 R adiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoara în direct Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiată. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute în prezentarea lui Andrei Huţanu. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. 19,00 Radiojurnal Bucureşti 19,15-20,06 Spate în spate. Talk-show-uri pe teme sportive. Redactor Radu Săplăcan. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaelei - poveste pentru copii. 20,10 Serata muzicală radio găzduită de Ciprian Rusu. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
m i i
CABINET MEDICAL ONCOLOGIC1 / CLUJ-NAPOCA,
str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier G rigorescu).
CONSULTAŢII:
Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L, Mi; 15-18; Ma, J: 16”-18*
Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)
Ma, J: 14”-16; V: 15-17 S: 9 -1 1
Dr. DAN-S0RIN POPESCU( U r o l o g ie )
L ,M i: 18-20; M a,j:18“-20 V; 16-20
- PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04
în timpul orelor de funcţionare a cabinetului
POLICLINICA ^ INTERSERVISAN
str. Pascafy nri, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE
INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE 4 PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE 4 ECOCRA- FIE 4 ALERGOLOGIE 4 DERMATOLOG IE 4 CHIRURCIE 4 ORTOPEDIE 4 O.RX. 4 OFTALMOLOGIE 4 GINECOLOGIE 4 ONCOLOGIE 4 PEDIATRIE
4 UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE
ENDOSCOFIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE
Examinări Doppler - — Histerosalpingografii pentru
sterilitate feminină Tratamente LASER LABORATOR
(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologic Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Eiaminări citologicc pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii penlru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 - 21 .Medic de garda: orele 21-7 Rezervare, consultaţii
^ Ia tel. 41.41.63. j
> 1
§,c. Stanţai: RO VA* SOCOLOV
' fo ia MaţUer 166, ep.5 THrt*ei«ns» «ornau»logic*
comp!*»; '• b;/?,. Ofcwpk
O jMCfttlSeS (ceramici) .V/O dsimşie (nemţii, smptas&e)
Programări la leL: 430028 Zilnic orar. 9-19 p
siiribăia 10-13
PROF. DNIV. Dr. MIHAI CALOGARtl Dr.ANGELACĂLUGĂRU
Str. Prahovei nr. 11(lîngâ biserica Bob).
PROGRAM OFTALMOLOGIEL, Mi, V -17-20 -S ~ 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
' i i iALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E
Sufletul nostru ia dispoziţia dunmeavoastrâ. Telefonul g de noapte, telefonul vieţii.
- i ± l ; i 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08.-1
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiaţi' deLABORATORUL DE SĂNĂTATE
MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvS.-de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. - .
Ziarul nostru foloseşte ştiri - furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.
Fie că va mai dura o săptămînă, fie o lună, criza' din Kosovo se apropie de Şfîrşit. Liniile fundamentale ale reglementării sînt deja vizibile. întrebarea., care se pune acum este cum va arăta lumea după aceasta. Ne aşteptăm ca SUA să devină mult mai serioase, mai prudente şi chiar uşor izolaţioniste, trebuind să înfrunte adevărul că o putere extraordinară nu este acelaşi lucru cu a fi atotputernic. •- ,
Sîntem martorii unei scăderi drastice a încrederii europenilor în rolul conducător al americanilor. Germania, mat ales, a fost preocupată de reacţiile Rusiei şi ea se va concentra, după toate probabilităţile, pe menţinerea relaţiilor sale cu Moscova, independent de deciziile NATO. Marele cîştigător a fost Rusia, b ţară care a obţinut bani, respect • şi postura de negociator cinstit. Cel mai extraordinar rezultat al aventurii duse de preşedintele american Bill Clinton în Kosovo a fost că ea J-a transformat pe preşedintele rus Boris Elţîn într-un om de stat, reprezentantul său, Viktor Cemomîrdin, fiind luat mult mai serios la Bonn dectt emisarul dlui Clinton
.Strobe Talbott.Conflictul din Kosovo se apropie de
sfîrşit. Fie că o reglementare va lua o zi, fie o lună, elementele-cheie sînt acum .limpezi. Va exista o încetare a focului înaintea punerii în aplicare a oricărui acord. Sîrbii vor continua să controleze Kosovo, iar Poliţia sîrbă îşi va menţine,
>într-un fel, o prezenţă. în Kosovo va fi ypermisă venirea unei forţe internaţionale
de menţinere a păcii, uşor înarmate. Unii membri NATO vor trimite forţe, mai mulţi - nemembri, între care Rusia, vor trimite, de asemenea, forţe. Structura de comandă a forţei Va rămîne, în mod deliberat, vagă.
Se va cădea de acord că albanezii vor putea să se întoarcă la casele lor din Kosovo în etape. Mulţi vor refuza să plece, sperînd să fie aşezaţi în altă parte. Alţii se vor întoarce, în timp ce alţii vor încerca să se întoarcă, dar vor constata că este imposibil. O forţă de menţinere a păcii ineficientă va rămîne în Kosovo un timp foarte îndelungat, cu o misiune neclară. Dacă bombardamentele vor înceta, maltratarea albanezilor va înceta. Lumea va merge mai departe.
Constatînd că NATO refuză să lanseze un război terestru împotriva Serbiei şi câ puterea aeriană a alianţei este insuficientă pentru a zdrobi rezfstenţa sîrbilor, SUA vor fi forţate, în cele dţn urmă, să accepte un compromis pe care îl vor numi victorie.
Aceasta va încheia o eră care a început cu invazia irakiană în Kuweit, în august 1990. Ceea ce a stat la baza intervenţiei împotriva Irakului a fost faptul că operaţiunea era, într-un sens global
şi strategic, lipsită de riscuri. Preşedintele de atunci, George Bush, a trebuit doar A să decidă dacă o astfel de intervenţie . era dezirabilă şi nu dacă era posibilă, intervenţia din Irak a fost prima dintr-o serie de astfel de acţiuni care a inclus Somalia, Haiti, Bosnia şi acum Kosovo. - Nu toate aceste acţiuni s-au sfîrşit cu * bine. Somalia a fost, indiscutabil,.un eşec. Invazia din Haiti a dus la înlocuirea fostului Guvern, dar nimeni nu poate spune că ţara nu a fost scoasă din suferinţele prin care trecea. Cît priveşte Bosnia, iniţial s-a dorit ca intervenţia în' această ţară sâ fie una pe termen scurt, dar, ea s-a transformat într-o prezenţă permanentă.
Dar nici una din aceste intervenţii nu a obligat SUA să înfrunte problema esenţială, anume care sînt limitele puterii .
superioare, pot compensa acest dezechilibru în plan demografic. Dar alteori nu; Uneori, ele pot compensa acest dezechilibru numai după o acumulare a forţelor pe durata a mai multe lurii, după cum s-a întîmplat în cazul operaţiunii „Furtună în deşert”.-
Simpla presupunere că superioritatea generală a puterii militare americane se traduce, inevitabil, într-o victorie rapidă înj orice împrejurări concrete este, evident, eronată şi acest lucru s-a înţeles, în sfîrşit. Am fi foarte surprinşi dacă Administraţia Clinton va mai încerca vreo intervenţie umanitară după Kosovo. într-adevăr, una din lecţiile învăţate de toate administraţiile viitoare este că intervenţiile nu trebuie întreprinse decît dacă şi numai după ce armatei i s-a dat timp să planifice şi. să pună în
SUA se vor retrage din poziţia lor agresivă de lider, nu numai pentru că aşa doresc ele. Se vor retrage deoarece au pierdut grav încrederea multora dintre aliaţii lor din NATO. Cu excepţia Marii Britanii, restul membrilor NATO au fost, (jur şi simplu, îngroziţi de modul în care au condus americanii întreaga afacere. Jocul final este dăltuit de Germania, Italia şi Rusia, deoarece SUA s-au blocat într-o poziţie din care nu pot nici să se retragă, nici să meargă înainte. A devenit foarte repede clar că forţa aeriană nu îi va obliga pe sîrbi să capituleze. în loc să înceapă manevre compensatorii, SUA au'insistat în rigiditate şi dorinţa de a duce războiul mai departe, fără a elabora o strategie militară zdrobitoare.
Politica germană, îndeosebi, se va schimba după Kosovo. Germania are un
americane. Administraţia Clinton a abordat intervenţia din Kosovo ca pe o problemă legată de faptul dacă SUA ar trebui sâ intervină şi dacă ar trebui să le permită sîrbilor • să-şi menţină suveranitatea asupra provinciei Kosovo. Ea nu şi-a pus întrebarea mult mai importantă dacă SUA şi aliaţii săi dispun de putere militară pentru a-şi atinge obiectivele politice şi dacă calitatea de putere militară necesară ar trebui cheltuită într-un loc cum este Kosovo.
SUA au presupus, pur şi simplu, fără a face analiza minuţioasă ce se impunea, că dispun de puterea necesară. Dar situaţia nu stă aşa. Astfel, deceniul început în Kuweit se încheie în spaţiul aerian ai Serbiei. Nici un Guvern american nu va mai presupune, pur şi simplu - cel puţin în viitorul apropiat - că are puterea militară necesară pentru a-şi impune voinţa. Aceasta este, evident, o lecţie care merită învăţată. Există o diferenţă uriaşă între a fi cea mai mare putere militară din lume şi a fi atotputernic. SUA domină pe mare şi pot domina, oricînd doresc, în spaţiul aerian.
Acest lucru nu este echivalent cu a avea capacitatea de a obliga alte naţiuni să capituleze în chestiuni de importanţă naţională fundamentală. Nu trebuie uitat nici un moment că factorul demografic nu Va favoriza niciodată o intervenţie în Eurasia. Forţele terestre americane vor fi întotdeauna depăşite numeric ori de cîte ori vor pune piciorul în Eurasia. Uneori, superioritatea aeriană şi navală, împreună cu o tehnologie şi instrucţie
(Stratfor - Corporate Intelligence Service)
aplicare intervenţia, aşa cum George Bush a permis să se întîmple în cazul „Furtunii în deşert". A vrea, pur şi simplu, să faci ceva nu înseamnă neapărat că acel lucru poate fi făcut. Obligaţiile morale sînt uşor de asumat, dar uneori imposibil de îndeplinit. Aceasta este o lecţie dură, care trebuie învăţată. Cu alte cuvinte, a vorbi nu costă nimic, dar a duce un război este dur.
Ne aşteptăm ca, după Kosovo, să apară două procese paralele. Vom fi, într-adevăr, martorii unor State Unite ale Americii mai pasive, mai izolaţioniste. Asumarea simplistă a responsabilităţii pentru problemele eurasiatice va fi înlocuită de un calcul mult mai prudent nu numai al considerentelor morale, ci şi al costurilor şi al interesului naţional. Cel de-al doilea proces va fi, în mod paradoxal, o creştere substanţială a cheltuielilor de apărare americane. Exerciţiul din -Kosovo a demonstrat limpede că reducerea fondurilor alocate forţelor militare americane a limitat eficienţa armatei naţionale. Bogăţia de opţiuni militare care stătea la dispoziţia fostului preşedinte George Bush nu mai este nici pe departe, astăzi, la dispoziţia lui Bill Clinton. Nu se mai poate pune deloc problema vreunor noi reduceri ale cheltuielilor de apărare. Singura problemă care se pune acum este cît de mult vor fi ele majorate.
E t O S O U O' interes fundamental în a menţine relaţii bune cu Rusia. în sens geopolitic şi financiar, o Rusie ostilă este ultimul lucru de care are nevoie Germania. Situaţia foarte apropiată de o confruntare la care s-a ajuns între NATO şi Rusia în legătură cu Kosovo a fost o experienţă de natură să-i trezească pe germani. Membrii coaliţiei roşii-verzi de la Bonn au o suspiciune intrinsecă atît faţă de SUA, cît şi de aventurile militare. Ei au petrecut ultima lună încercînd să demonstreze că pot fi burii cetăţeni ai NATO, lăsînd la o parte sensibilităţile adînc înrădăcinate din perioada anilor ’60. Rezultatul a fost că .acum ei au sentimentul clar că au avut dreptate să nu aibă încredere în postura de conducător al SUA şi să-şi facă griji în ce priveşte, aventurile în plan militar. Una din urmările acţiunii din Kosovo este câ europenii, în general, şi germanii şi italienii, în particular, vor fi extrem de prudenţi în a-şi da acordul pentru viitoare utilizări creatoare ale NATO.
Marele cîştigător în toate aceste este, desigur, Rusia. Ea nu a primit doar 4,5 miliarde de dolari, ci s-a bucurat şi de atenţia tuturor, lucru care nu s-a mai întîmplat din frumoasele zile ale reuniunilor la vîrf cu Ronald Reagan. Ea nu numai că i-a reamintit Europei de puterea sa militară cît se poate de reală, pregătind prin aceasta stoarcerea banilor de la Occident, ci şi a reuşit, prin manevrele sale, sâ se pună în postura • de negociator onest care se bucură atît de încrederea Germaniei şi Italiei, cît şi de cea a sîrbilor. Intr-adevăr, ruşii au
ieşit din criză cu imaginea de oameni de stat serioşi, care muncesc în interesul păcii şi stabilităţii. Acum, cînd Boris Elţîn poate fi făcut să apară drept un om de stat şi mijlocitor treaz, se vede că ceva foarte rău s-a petrecut cu politica externă americană. Considerăm că conflictul din Kosovo va deveni un eveniment definitoriu în istoria europeană. Eşecul în Kosovo va determină SUA să dea înapoi în faţa unor intervenţii riegîndite temeinic mai înainte. Fapt încă şi mai important, stîngăcia manifestată de americani în problema Kosovo îi va face pe europeni să se ferească de rolul de lider ăl SUA, îndeosebi în ce priveşte chestiunile europene. -
Probabilitatea ca o administraţie americană să ducă NATO într-o altă aventură militară în Europa este minimă. Aceasta este o schimbare crucială. A existat şi există o mare asimetrie între Europa ca entitate politico-militară şi Europa ca entitate economică; NATO este expresia politico-militară de bază a Europei, în timp ce Uniunea Europeană este entitatea economică de bază. Această situaţie a făcut extrem de dificil pentru Europa să-şi exprime un punct, de vedere coerent. UE şi NATO nu au fost, pur şi simplu, potrivite. Europa are un vehicul pentru gîndirea politico-miiitară şi acesta este Uniunea Europei Occidentale, care exclude SUA şi este, de aceea, mult mai potrivit cu UE. Dar nici prin aceasta nu ajungem la miezul problemei. Interesele Germaniei sînt specific germane, ale Franţei sînt franceze, în timp ce interesele britanice sînt ale Marii Britanii şi ele sînt foarte diferite de celelalte două.
Ne aşteptăm la două rezultate după Kosovo. în primul rînd, o consolidare a instituţiilor pur europene în detrimentul NATO. în al doilea rînd, o mai mare precauţie a naţiunilor luate separat faţă de angajamente internaţionale, inclţisiv cele pur europene.
Fără îndoială. Kosovo va pune capăt la ceea ce am putea numi epoca intervenţiilor întîmplâtoare pentru SUA. Nimic nu are mai mult darul de a trezi decît un eşec şi bănuim câ aceasta a fost ultima mare aventură de politică externă pentru Administraţia Clinton. Lucru şi mai important, Kosovo închide ceea pe am numi o perioadă de interimat între cele două epoci. Războiul rece nu a fost înlocuit de o lume unipolară. Aceasta a fost o anomalie temporară. Acum începe o nouă eră, cea a unei superputeri şi a mai multor mari puteri, unite într-o manieră lejeră pentru a limita puterea americană. O vom boteza, pentru început, Noua Dezordine Mondială, aşteptînd ca noua epocă să-şi dea singură un nume.
O V O E S T J O C E C H IL IB R U L M O N D IA LSfîrşitul partidei reprezintă capitolul
cel mai delicat în jocul de şah. La fel,, momentele finale sînt cele mai grele şi cînd este vorba de războaie. în acest caz, dificultatea este extremă pentru că, evident, preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici îşi riscă, în această chestiune, viaţa, dar NATO pune, la rîndul său, în discuţie supravieţuirea sa ca organizaţie politico-militară de securitate: un eşec răsunător ar avea ca efect nu desfiinţarea oficială a organismului numit NATO, ci căutarea tacită, de către europeni, a unei noi structuri continentale de
■ securitate.: , y : - yRusia este deja victorioasă: neglijată
şi dispreţuită de diplom aţia lui Madeleine Albright, această ţară revine în forţă pentru a propune un plan de compromis,: acceptabil penţru toate părţile, cu „binecuvîntarea” deosebit de vădită a gerptanilor, a francezilor şi a acelei fracţiuni a Departamentului de Stat al, SUA întruchipat dc Strobe Talbott, fracţiune care fusese realmente marginalizată de cei penţru care „Parteneriatul pentru Pace”, asocierea Rusiei Ia NATO, trebuia să râmînă o formă fără fond.- Rămîne acum de stabilit cc ultim compromis ar putea fi acceptat de beligeranţi. Opţiunea cea mai puţin
posibilă rămîne divizarea: această soluţie, care ar avea şi ea meritele sale ’ - mai ales faptul că s-ar încheia odată certurile în privinţa statutului şi s-ar lăsa' fiecărui grup dc la faţa'locului, un teritoriu pe care să-l administreze - este- acum respinsă din motive dc principiu şi din cauza dificultăţilor imense pc care le-ar presupune aplicarea sa. în mod paradoxal, este mai gTeu să accepţi schimburi de teritorii, chiar limitate, după izbucnirea „purificării etnice” practicată de sîrbi.
Totuşi, posibila amplasare a unor trupe ruse, şi poate româneşti sau greceşti, în apropierea uneia sau alteia dintre localităţile la care sîrbii ţin în mod special, ar fi o indicaţie în sensul „extrateritorializării” unora dintre ele (oraşul Peci, unde se află sediul Patriarhiei sîrbe) sau în cel al unei regrupări naturale a’ populaţiei„sîrbe din provincia Kosovo spre un astfel de loc privilegiat. A doua ipoteză, mult mai acceptabilă pentru NATO, va fi, deci, o întoarcere amendată la Rambouillet. Este adevărat că impresia jalnică făcută de fanfaronii din UCK (Armata de Eliberare din Kosovo) nu le sporeşte, forţa acestora: foştii şefi ai organizaţiei albaneze au destabilizat conducerea, pacifistă a lui Ibrahim Rugova în
"(Courrier Internaţional)"
Priştina, pentru a lăsa apoi populaţia expusă, la violentele sîrbe şi au continuat să îi critice pe occidentali pe parcursul întregului proces.
Punerea UCK la locul cuvenit va fi o sarcină grea,' dar indispensabilă a perioadei de după război. Deocamdată, s-ar putea ca Miloşevici să accepte, în . cele din urmă, pe de o parte, o administrare a ONU sau a OSCE pentru întreaga provincie Kosovo, cu o prezenţă a forţelor armate ale NATO, dar diversificate - din Grecia, Cehia şi Spania, precum şi din SUA, Franţa şi Marea Britanie - „ şi, pe de altă parte, a Rusiei şi a militarilor din alte ţări ortodoxe care nu fac parte din NATO (ca Ucraina sau România).. Apartenenţa la Serbia a acestui Kosovo administrat ar fi reafirmată, ca şi necesitatea unei conferinţe globale cu un termen precizat, unde statutul definitiv al provinciei ar fi considerat similar cu cel al Bosniei, cu cel al celorlalte state desprinse din fosta Iugoslavie, în urma „exploziei” acesteia, etc. Această ultima clauză ar permite, atunci, să se cîştige timp şi să se mizeze' pe cicatrizarea progresivă a
ansam blului structurii regionale, pariind pe apariţia progresivă, aproape peste fot, a unor forţe mai puţin etnoccntrice. O asemenea concluzie ar fi suficient de um ilitoare pentru Miloşevici şi pentru NATO şi suficient, de interesantă pentru fiecare din tabere, pentru ca ea să fie acceptată, în final, în lipsa alteia, mai bune: "purificarea etnică" ar fi fost complet pusă în şah, dar integritatea formală a Serbiei ar fi fost respectată, cel puţin o vreme.
Dar este ştiut faptul că o situaţie belicoasă se alimentează de la sine, asemenea unui incendiu. Preşedintele Clinton a indicat limpede că doreşte un compromis, chiar dacă acesta nu este solid, refuzînd diaspoziţiile carc ar putea duce la o desfăşurare rapidă de trupe terestre şi redîndu-i vechiului său prieten, subsecretarul de stat Strobe Talbott, un fel de întîietate faţă de Madeleine Albright. însă presiunile unui Congres dominat de republicani, a fla t m ereu „în războ i” cu Administraţia Clinton, aşa cum au dovedit-o recentele voturi ostile din acest for, gafele unei diplomaţii ruse divizate şi accesele delirante ale lui Miloşevici prea sigur că s-a descurcat încă o dată, ar putea obliga Statele U nite a le A m ericii să con tinue
războiul”, dacă ele consideră câ un compromis prea îngăduitor la adresa actualei puteri sîrbe ar ameninţa prea mult coeziunea NATO.
O astfel* de eventualitate prezintă. inconveniente imense, carc ţin dc dinamica acestui conflict: respingerea unei oferte ruse de pace înseamnă refacerea unităţii sîrbe, care a fost diminuată, totuşi, dc scandalul destituirii lui Vuk Draşkovici; umilirea lui Elţîn înseamnă confruntarea cu profunda mînie a Moscovei. Acesta ar fi motivul pentru care această a treia ipoteză este cca mai puţin posibilă acum. Din păcate, situaţiile de război duc Ia pierderea raţiunii, la fel de sigur cum pierderea pionilor de pe tabla de şah, în finalul unei partide, accentuează, la unii jucători, erorile de apreciere.
Să sperăm, deci, că va prevala calculul, căci miza este mare. Dacă din această criză iugoslavă, care se speră că va fi şi ultima, s-ar naşte o frontieră permanentă între Occident şi ortodoxia slavă, ar fi modificat tot viitorul Europei în secolul următor. Dacă, dimpotrivă, s-ar ieşi din criză cu o reconstrucţie care ar permite o înţelegere ruso-europeană, pe de o parte, şi o reconciliere ruso- turcâ, pe de altă parte, atunci echilibrul mondial ar fi, în sfîrşit, consolidat
^ f e în fexclusiv ita teIbeh W g / ^ evărul;
HÂNCU, şeful'Centrukşi-de -D iabet ».
Comprimat la maximum prin exploatarea momentelor cheie din schiţa Amici, din piesele D’ale carnavalului, O noaptea furtunoasă şi O sc riso a re p ie rd u tă , colajul rea liza t dc Constantin Cubleşan şi Gh. M. Nuţescu, regia: Gh. M. Nuţescu, după opera lui C aragialc, trim ite în actualita te prin acea extraordinară “potriveală dc situaţii”, a celor dc acum 100
dc ani cu cele dc azi. Textul de legătură, alert şi bine construit în manieră clasică, pentru a fi mai aproape de gradul dc înţelegere al copiilor, menţine tensiunea, co n d u c în d -o ' în crescendo pînă la momentul în care fiecare răsuflă uşurat: bine că totul s-a terminat cu bine!
Spectacolul oferă o revenire dc succes categorici create anume pentru a servi uzului şcolar, apropierii copiilor dc teatru şi dc marile creaţii ale
dramaturgiei naţionale. Odată văzute pc scenă, piesele se vor lăsa descoperite, textul dramatic va deveni mai familiar, invitînd la o lectură în cunoştinţă dc cauză. în manieră donquijotescă, perscvcrînd în a sc complace la existenţa în iluzie, în ficţiune, fiecare dintre croi se înfăţişează în linii bine desenate, cu un raisonneur absolut convingător: Petre Băcioiu. Iatâ-i la început pc cei trei din schiţa Amici - Mache, Lache şi Tache, în
interpretarea Iui Paul Basarab, Sorin Misirianţu şi Frederik Slavici; apoi pe Ion Marian(Crăcănel) şi P etru Dondoş
' (Pampon) într-un fragment din D’ale carnavalului, în care inocenţa com ică transpare diritr-o energie şi o frenezie fără margini; apoi pe Lucia Wanda ■ Tom a (V e ta ),'M a ria Seleş (Ziţa), A lexandra Georgia Lungu (Spiridon) şi Ruslan Bârlea (Rică Venturiano) în cîteva momente tensionante din O noapte furtunoasă, dialogul sau monologul evidenţiindu-le discursul individual, în continuitate, care delimitează!'-; dramaticul de epic; în fine, M aria Munteanu (Zoe), loan Isa iu (T ipătescu), Dan C hiorean (Pristanda), Paul Basarab (Trâhanacbe), Bucur S ta n . (Cetăţeanul turmentat). Petre Băcioiu (Caţavencu), F rederik Slavici (Farfuridi), Ruslan Bârlea (Dandanache), M. Drăghiţâ (Un fecior) joacă cu mare plăcere, diversifiemd paleta simbolurilor comice din O sc riso a re p ie rd u tă . Personajele sînt atît de pitoreşti
.şi de variat interpretate, lucida şi minuţioasa împletire de nuanţe atît de convingătoare, încît reacţiile publicului nu se Iasă mult aşteptate. Cadrul e susţinut dc scenografia lui T. Th. Ciupe şi dc coloana sonoră selectată din înregistrări de epocă din vremea dc aur a “Iunionului”.
M . BOCUFoto: I. PETCU
Ne-a părăsit, prematur un admirabil dascăl şi artist,pictorul DAN BIMBEA
Dacă - fapt trist-nc-a fost dat sâ dialogăm la trecut despre profesorul şi pictorul DAN BIM BEA estd momentul sâ facem cîteva precizări - dc natură omagială - privind dimensiunea reală' a omului şi creatorului în am bianta cu ltu rii ş i . învâţăm întului rom ânesc. Absolvent dc excepţie al Institutului clujean dc artă a avut şansa să fie integrat în învâţâmîntul de specialitate la liceul din oraşul studenţiei sale imediat după terminarea studiilor academice. A întîlnit acolo un c lim at fe r til, stim ulativ , în tre ţin u t dc dascăli cu .v o ca ţie şi responsabilitate, conştienţi dc rolul generozităţii şi exigenţei în perfectarea aptitudinilor unor elevi carc vizau un destin artistic. S-a dăruit exem plar p reocupărilo r didactice, cucerit dc suflul curat, proaspăt al tineretului şcolar, doritor de cunoaştere şi perfectare. Mtilţi din cei carc au gustat din cupa afirm ării nu u ită sâ recunoască onest aportul substanţial al profesorului Dan Bimbea din fa2a stărilor iniţiale ale cunoaşterii de sine. Ani prelungiţi a condus cu. profesionalism, delicateţe şi spirit de sacrificiu - în calitate dc unanim respectat director Liceul dc artă clu jean , oferindu-i particularitate şi prestigiu între instituţiile similare din ţară, asigu- rîndu-i un statut competitiv, în consonanţă cu exigenţele culturale contemporane.
Nu a neglijat nici un
moment sfera creaţiei originale, deşi abnegaţia din spaţiu l ac tiv ită ţii p ro feso ra le i-a consumat m ult din tim p şi energie. Avea însă în structura intimă a firii combustii viguroase care sc cercau consumate doar în re la ţie cu însem nele configuraţiei plastice. Iubind cu patos istoria şi tradiţia neamului său a devenit interpretul autentic al faptelor dc spirit moştenite, găsind modalităţi adecvate şi expresive în a le surprinde fervoarea, ■ v ib raţia şi specific ita tea . La M uzeul Naţional dc Artă Cluj îndeosebi, la cele din Zalău, Alba Iulia sau Deva, precum şi în numeroase colecţii de stat şi particulare din ţară şi străinătate au pătruns şi se păstrează multiple mărturii ale unei creaţii puternic implicate în
datele fundam entale ale existenţei. R obusteţea firii, ardelene, frumu-seţea datinilor şi ob iceiu rilo r ancestrale, succesiunea ritmică a plaiurilor transilvane s-au constituit adesea
.în motivai inspiraţiei, transpuse sub elevat statut estetic. Dar pictorul Dan B im bea lasă moşţcnrrc artei noastre acel superb şi inconfundabil capitol
unui suflet cald, calm, profund ■mteriorizat, stingînd mereu în armonic şi farmec asperităţile, animozităţile din jur. Muzicalitatea alburilor, asociate şi înnobilate de şoaptele purificatoare ale unui albastru sonor, verde catifelat şi ocru diafan particularizează un stil şi o viziune în contextul valorilor perene ale creativi-
prin carc în zeci dc ipostaze a tâţii româneşti. Poseda acelimortalizat poezia fascinantă a atît de nccesar'şi subtil har allitoralului românesc.. Cu fină configurării prin care materiaintuiţie şi rafinament a transpus picturală capătă sonorităţi şiluminozitatea, suflul liric al unui semnificaţii prin spiritualizare, spaţiu unde ritmurile naturii şi cosmosului stau fixate şi sînt mîngîiate dc un tulburător dor de linişte, seninătate şi absolut.M ătâsuiri dc alburi, infinit decantate şi nuanţate, reprezentau adieri si respiraţii ale
Omagiind componentele multiple ale unei complexe personalităţi estompăm puţin din durerea pricinuită de prem atura sa stingere, la numai 58 de ani.
Negoiţă LÂPTOIU
î n a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă , . s u b d e v i z a :
^ V ““TJUti mcdteL cuKotutete. pU etaU ti' .
Al XXV-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutritie, Boli Metabolice
ri*Nicol a e f :
Nutriţie^Boli;iM etaboJicej|'djn^^^.
. C lu irN apocâ^p reşed in t e le | i ^ ^ ^ ,
Prin instituţiile sale de învăţămînt şi cercetare medicală, Clujul se va afla în această săptămîna, mai exact în intervalul 18-21 mai, în centrul atenţiei specialiştilor din ţară şi de peste hotare, cu ocazia celei de a XXV-a ediţii a Concursului Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice. Adiacent congresului se vor desfăşura lucrările celui de al II-
dea Simpozion Naţional al Asociaţiei Române pentru Studiul, Obezităţii şi celui e al II-lea Simpozion Naţional al Asociaţiei Române de Ateroscleroză şi Lipidologie.
- Cine sînt principalii organizatori ai manifestării ?- Congresul este organizat de: Academia de Ştiinţe Medicale,d
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu" Cluj- NapoCa, Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice (DNBM), Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii (ARSO), Asociaţia Română dd'Ateroscleroză şi Lipidologie (ARAL), Direcţia de Sănătate a judeţului Cluj, Centrul de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice. \ :
- Cît priveşte participarea, pe cine contaţi ?r- Şi-au anunţat participa rea aproximativ 500 de specialişti,
dintre care 25 de peste hotare. Cei din România sînt specialişti în diabet, nutriţie, boli metabolice, cardiologi, medici internişti, endocrinologi, medici de familie, rezidenţi în diabetologie şi alte specialităţi. De peste hotare vor avea oaspeţi din Germania, Franţa, Spania, Italia, Republica Dominicană, Ungaria, Bulgaria,
'Turcia, Suedia, Anglia, Canada, Austria. Aşteptăm personalităţi de primă mînă ale vieţii medicale internaţionale, între care: prof. dr. M. Massi-Benedetti, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Diabet - Regiunea Europeană; prof. dr. M. Serrano-Rios, preşedinte de onoare al Federaţiei internaţionale de Diabet; prof. S. Rossner, preşedintele Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Obezităţii (IASO); prof. P. d. James, chairman al Experţilor Internaţionali în Obezitate, sub egida OMS, prof. R. paoletti, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Ateroscleroză (IAS).
- Care va fi structura congresului şi care vor fi momentele mai semnificative ale acestuia ?
- Congresul este structurat pe mai multe manifestări ştiinţifice; va avea loc o expoziţie permanentă a companiilor farmaceutice cu csare colaborăm; în program figurează adunările unor’ asociaţii ştiinţifice, dintre care menţionăm Adunarea Societăţii de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice din ziua de 18 mai (mîine - n.h.), cînd va fi ales noul preşedinte şi noua conducere a Societăţii; un moment semnificativ va fi marcat de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al U.M.F. “Iuliu Haţieganu" profesorului M. Serrano-Rios, de la Universitatea Complutense din Madrid; în acelaşi cadru vor fi acordate cîteva Premii anuale ale unor societăţi ştiinţifice, după cum urmează: Societatea de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice va acorda Marele Premiu profesorului dr. doc. I. Mincu (sponsor Novo Nordisk); Premiul special profesorului V. Şerban (sponsor Eli Lilly); Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii va'acorda Premiul anual profesorului dr. C. Dumitrescu (sponsor Hoffman la Roche); Asociaţia Română de Ateroscleroză şi Lipidologie ” va acorda Premiul anual profesorului M. Cucuianu (sponsor Bristol Myers-Squibb).
Acordarea titlului şi a premiilor amintite va avea loc joi, 20 mai a.c., după ceremonia oficială de deschidere a manifestării, ora 18,30, în sala de spectacole a Casei de Cultură Studenţeşti. Programul ştiinţific al congresului constă din conferinţe, comunicări orale şi în sistem poster/organizate în cadrul a 18 sesiuni, dintre care cele mai importante sînt următoarele; Simpozionul româno-maghiar “ Neuropatia şi piciorul d iabetic” - sponsor Worwag Pharma; Primul curs postuniversitar pentru medicii de familie - sponsor Novo Nordisk; Simpozionul “Controlul riscului cardiovascular” - sponsor Bristol Myers-Squibb; Simpozionul “Novonorm în tratamentul hiperglicemiei din diabetul zaharat tip 2” - sponsor Novo Nordisk; Simpozionul “Progrese în patogeneza şi managementul diabetului de tip 2 - Diaprei - tratamentul global, metabolic şi vascular în diabet” - sponsor Les Laboratoires Servier; Simpozionul “Xenical în tratamentul obezităţii” - sponsor Hoffman La Roche; Simpozionul “Actualităţi în insulinoterapie - analogii insulinei: Humalog şi Humalog Mix 25” - sponsor Eli Lilly.
- De interes pentru cititorii noştri, pentru toţi cei cu preocupări în dombniile enumerate ar mai fi că...
- Prin varietatea tematicilor abordate,1 prin participarea bogată, prin suportul participanţilor de peste hotare şi al companiilor farmaceutice, acest congres cu caracter aniversar va reprezenta, cu siguranţă, un progres în calitatea asistenţei medicale din specialitatea diabet, nutriţie, boli metabolice. Pentru prima dată, medicilor de familie li se acordă o importanţă cu totul deosebită, ceea ce prefigurează implicarea lor viitoare în îngrijirea persoanelor care suferă de aceste boli. în plus, lansarea şi discutarea unor medicamente noi (Nebilet, Metformin, Monopril, Lipostat, Novonorm, Milgama, Tyogama, Diaprei, Xenical, Humalog Mix 25, Lipanthyl, Glucofroi şi Viagra) vor marca paşi înainte în utilizarea acestora pentru tratarea diabetului, a bolilor de nutriţie şi metabolice.. '
■ ■ ■ M i c h a e l a BOCU
Biserica Ortodoxă Sîrbă a cerut comunităţii internaţionale să contribuie la încetarea bombardamentelor împotriva
Iugoslaviei, se arată într-un comunicat semnat de cea mai înaltă instanţă, Sfîntul Sinod şi difuzat de agenţia
oficială iugoslavă Tanjug.
Elevii din clasa a VIIl-a vor putea da corigenţele Tn perioada 24-26 mai, pentru a participa la
examenul de capacitate dein acest an, a hotărît , Ministerul Educaţiei Naţionale.
Romul Ladea” la 50 de ani între cele mai bune din tară
Semicentenarul Liceului de arte plastice “Romul Ladea” Cluj-Napocaconsemnează un moment semnificativ pentru definirea climatului artistic clujean, pentru definirea valorilor. Autoritatea la care a ajuns liceul a fost dobîndită în timp prin seriozitate şi probitate profesională, s-a amplificat de la un an la altul printr-o prezenţă activă şi numeroase recunoaşteri în ţară şi
peste hotare. Circuite spirituale din cele mai alese şi nobile au înscris liceul în viaţa intelectuală a Clujului, a întregii ţări. Programul plastic a căpătat consistenţă şi s-a definit graţie unor personalităţi artistice aparţinînd tuturor generaţiilo r, fiecare aducîndu-şi contribuţia în date specifice.
Ne-am convins de acest lucru în cele două zile ale Semicentenarului, în
expoziţiile deschise, în manifestarea de, sîmbătă, 15 mai, ca punct culminant. Un punct ce a declanşat în rîndul celor prezenţi, şi nu au fost puţini, un schimb viu.de opinii De amintiri şi rememorări. De la primul director al liceului, sculptorul Nistor Moţiu, la Nicolae Ghiaţă (director al Liceului de arte plastice “Tonitza” din Bucureşti, fost elev al liceului) sau actualul
director, maestrul Eugen Patachi.Putem vorbi la “Romul Ladea” de
un profil distinct, despre un mod personal şi original de concepere a artei plastice - cele. două expoziţii sînt exemplare în acest sens - rod al unei excelente comuniuni între profesori şi elevi. r.;;? .;■■■*. ‘ ‘ •
La vîrstă deplinei maturităţi creatoare, “Romul Ladea” este edificiul care oferă bucurii şi împliniri spirituale. :
L-au cinstit aşa cum se cuvine, trebuie să amintesc acest lucru, şi o fac cu mare plăcere, URSUS SA, Feleacul, Napolact, Conis, Cuptorul fermecat, Paniro, instituţii pentru care mesajul artei e'ste mai presus de orice.
•Demostene SOFRON
% rt.
Ansamblul de operetă în preajma unei noi premiere
Opereta este genul artistic preferat al ghcrlenilor. De... 101 ani încoace în oraşul de pe Someş s-au prezentat peste ,50 (!) de premiere, iar generaţiile de artişti amatori au cunoscut multe
'^satisfacţii. La începutul acestei veri, membrii cunoscutului Ansamblu de operetă al Casei de Cultură va prezenta un nou spectacol. Cu prilejul Zilelor culturii gherlene, soliştii şi balerinii formaţiei vor prezenta în faţa oaspeţilor străini sosiţi în localitate, arii din cele mai cunoscute operete, precum şi lucrări coregrafice. Sub conducerea regizorului Horvath Lajos artiştii amatori din Gherla au reluat repetiţiile, iar la sfîrşitul lunii mai vor susţine un spectacol în faţa publicului local. Tot în această vară vor continua deplasările în oraşele comune din judeţele Cluj şi Bistriţa- Nâsăud. Se preconizează prezentarea unui spectacol cuprinzînd fragmente din operetele jucate în ultimiii ani pe scena. Casei de Cultură din oraşul Huedin, unde reprezentaţiile ghcrlenilor sînt întotdeauna bine primite de public.
SZ. Cs.
Chemarea Societăţii Cultural-Patriotice “Avram-Iancu”
Cu gîndul şi cu inima la ţara vecină şi prietenă, Iugoslavia, atît de greu
încercată, animată de sentimente. de frăţietate cu cei care au nevoie dc ajutor, în dorinţa de a se face tot ceea .ce se poate pentru ca armele sâ tacă şi să înceapă dialogul, cu convingerea câ orice gest de bunăvoinţă, oricît ar fi de mic, este balsam şi mîngîierc pentru cei năpăstu iţi, dorind ca toţi copii popoarelor din Iugoslavia să poată primi o bucurie dc ziua lor, 1 Iunie, Societatea Cultural-Patrioticâ “Avram lancu” face un apel către toţi şi către fiecare în parte; rugîndu-vă sâ contribuiţi la strîngerea de fonduri cu care să-i ajutăm pe copiii loviţi de cruzimea celor care nu se gîndesc la ei. C ontribuţia dumneavoastră sînteţi rugaţi sâ o depuneţi în contul 251100996062209 - B.R.D. Cluj-Napoca, cu menţiunea PENTRU COPIII IUGOSLAVIEI.
18 mai a.c., cu începere de Ia ora 13, la Filiala Zorilor a Bibliotecii Judeţene “O. Goga”, str. Observatorului nr. I.’
Concertele Academiei de Muzică
BJC Lansare de carte şi expoziţie de desene
Biblioteca Judeţeană “Octavian* Goga” Cluj invită pe toţi cei carc doresc sâ participe la evenimentul organizat sub genericul Cincizeci de nuvele triste şi... o expoziţie veselă, carc va consta din prezentarea de către scriitorii Ion Cristofor şi Constantin Cubleşan a volumului Cincizeci de nuvele triste de Zinaida Cenuşă. în continuare va avea loc deschiderea expoziţiei de desene ale copiilor din clasele V-VIII, de la Şcoala nr.10 din cartierul Zorilor.: Ambele momente vor avea loc mîine,
Miercuri, 19 mai, la ora 18,30, va avea loc în Studioul dc concerte al Academici dc Muzică un concert coral susţinut dc . ansamblurile corale ale Facultăţii Teoretice. Dirijor: Ciprian P ara . în program lucrări de: P. . Constantinescu - Patru madrigale pe yersuri de M. Eminescu; J. Brahms Zigeunerlieder op. 103, solişti: Tatiana Lisnic1, Marius Vlad; la pian: Cristina Mureşan. .
P e s c e n a O p e r e i R o m â n e BĂRBIERUL DIN SEV1LLA
* în această scară, dc la ora 18.30, Opera Rom ână din Cluj-Napoca
-prezintă spectacolul cu opera comică Bărbierul din Sevilla dc G. Rossini. Conducerea muzicală aparţine tînărului d irijo r C ris tia n O ro şan u , carc debutează la pupitrul dirijoral al acestei capodopere a genului liric. în rolul celebrului bărbier “Figaro” va evolua baritonul Gheorghe Petean, revenit, recent, dintr-un tumeu în Germania, Austria, Elveţia, întreprins cu acest rol câ invitat al Teatrului liric din Braşov. Gheorghe Petean a mai interpretat
Ecouri la un recita
acest rol în mai multe rînduri şi cu deosebit succes pe scena Operei Naţionale din Bucureşti; precum şi pe scena Operei din Iaşi. în distribuţia serii îi veţi mai putea vedea pe: tenorul Iurie Ciobanu, de la Academia de Muzică “Gh. Dima” - “Contele Almaviva”, basul Titus Pâuliuc - “Don Bartolo, doctor în medicină”, soprana Doina Neculce Sâmpetrean - “Rosina, pupila lui Bartolo”, basul Marius Chioreanu - “Don Basilio,. maestru de muzică”, Ludovic Kendi - “Fiorello, servitorul lui Almaviva”, mezzosoprana Ana Oros - “Bcrta, cameristă”, Ludovic Kendi - “Un ofiţer”, Simion Pop - “Ambrozio”. Regia este semnată de
‘ Em il S tru g a ru , scenografia şi costumele - Andrei Şchiopu, maestru de cor - T iberiu P opa; acompaniamentul recitativelor - Eva Cuşmir Oroşanu.
Universitatea Populară
Pentru miercuri, 19 mai a.c'., instituţia propune cursanţilor şi publicului larg, dc la ora 17 expunerea: YVeimar 1999 - re z o n a n ţă mondială; prezintă cu diapozitive: conf. univ. dr. George Petrescu; la ora 18 expunerea: Mesajul OMS privind Ziua Mondială fără Fumat (31 mai 1999); prezintă: conf. univ. dr. George Petrescu.
realizata de M.
GheorgheKflusat
» -• u n t r o m p e t i s t v i r t u o z •Lipsa unui dispecerat muzical la
Cluj-Napoca are repercusiuni dintre cele mai nedorite. Sînt manifestări muzicale de nivel care se suprapun cu alte două sau trei recitaluri şi concerte.. Aşa s-a întîmplat şi cu recitalul de trompetă şi orgă - o raritate în ţara noastră - susţinut de doi artişti instrumentişti autehtici: Gheorghe Muşat - trompetă, Ursula Philippi - orgă. Ne-a salvat banda magnetică înregistrată în timpul acestui recital. Ascultînd-o de mai multe ori— avantaj pentru criticul muzical - am putut analiza mai în profunzime, interpretarea muzicii baroce de către aceşti doi solişti, de altfel binecunoscuţi. S-au cîntat piese de G. F. Haendel (1685-1759), J. S. Bach (1685-1750), G. Gabrielli (1640-1690),H. Purceii (+1690) şi N. Bruhns. 'Trompetistul Gheorghe Muşat,
cadru didactic la Academia de Muzică “Gh. Dima", care recent a cedat locul de prim-solist trompetist al Filarmonicii “Transilvania”, se menţine în continuare în exigenţa manifestărilor solistice. Sînţ foarte rari soliştii la instrumentele de suflat de alamă şi mai ales la vîrste “cu părul albit”. Recitalul prezentat recent în compania artistei organiste Ursula Philippi a constituit un model de profesionalism. Solistul, dublat de profesorul Muşat a dat prin acest recital şi o lecţie de muzică” autentică. De altfel, ambii solişti au . avut prezenţe solistice şi peste graniţă, atît în recitaluri, cît şi ca profesori. Concepţia unitară în interpretarea pieselor baroce s-a relevat prin respectul faţă de textul muzical, în sensul frazării pe baza punerii în lumină a “vieţii interioare" a pieselor. Am sesizat acest fapt mai ales în Suita în Re major pentru trompetă şi orgă de Haendel, în Sonata nr. 2 în Re major pentru aceeaşi formaţie
. camerala de G. Gabrielli şi desigur în Suita pentru trompetă şi orgă de Purceii. Folosind un instrument de epocă (trompetă în Si bemol acut) Gheorghe Muşat a modelat sonorităţile trompetei în funcţie de caracterul părţilor pieselor. La această frumoasă reuşită solistică a contribuit cu mult şimţ artistic solista organistâ Ursula Philippi, nivelul ridicaţ al interpretărilor relevîridu-se şi în piesele de orgâ-solo.
Emiliu DRAGEA
T* Wi!MJ
■ Sîmbătă dimineaţa, Şcoala nr. 28 din Cluj-Napoca a fost gazda celei de a doua ediţii a Festivalului municipal de umor şcolar “O ra hazului”, la care şi-au dat întîlnire cei mai tineri şi mai talentaţi epigramişti, autori de proză scurtă şi caricatură din 12 şcoli şi licee clujene. După vernisajul expoziţiei de caricatură, elevi de la Şcoala nr. 28, Şcoala nr. 1, Colegiul Naţional “George Coşbuc”, Şcoala nr. 4, Liceul “Nicolae Bâlcescu” au susţinut un aplaudat program artistic, în care s-a recitat, s-au spus epigrame şi glume, copiii au cîntat m ici piese corale şi melodii de muzică uşoară, nu au lipsit teatru l de păpuşi şi dansurile populare, a avut loc "recitalul premianţilor" şi au fost acordate diplome. Pe scurt, gluma bună, rîsul şi dansul au fost la ele acasă. Organizatorii se pot declara mulţumiţi de reuşita unei acţiuni din care au avut de cîştigat, înainte de toate, copiii: unii dintre participanţii la prima ediţie au reconfirmat
premiile cu care au fost răsplătiţi anul trecut, alţii şi-au făcut debutul cu dreptul, iar cei mai mulţi au dobîndit o experienţă benefică, pentru evoluţia lor viitoare.
Vi-i prezentăm pc cîştigâtorii concursului de epigrame şi catrene: Prem iul I - Mihai Banca (Col. Naţ. “G. Coşbuc”), Paul M ureşan (Şc. nr. 28), Sim ona O ltean (Lic. “N. Bâlcescu”); Premiul II - Ariela
Premiul III r Daniela Nicoară (Şc. nr. 4), Roxana Racolţa (Şc. nr. 28), Dan Palage (Col. Naţ. “G. Coşbuc”), Ioana Popa (Şc. “Al. V lahuţă”); M en ţiu n i: C odin A ndrei (L ic. “ N. Bâlcescu”). M arius Felecan (Şc. “Al. Vlahuţă” ), M ihai Totezan (Sc. nr. 28), Onea Fluieraş (Şc. “Al. Vlahuţă”), Tudor George Stanciu (Col. Naţ. “G. Coşbuc”).
La concursul de caricatură, juriul, alcătuit din cadre didactice de la Liceul dc Arte Plastice “Romul Ladea”, i-a desemnat
M oraru (Şc. nr. 4), Bogdan Bucur (Şc. “Al. Vlahuţă”), M ihaela Popa (Şc. nr. 4), T u d o r D ulău (Şc. nr. 1);
“I. Agârbiccanu”); Premiul III - Şerban Sârbu (Col. Naţ. “G. Coşbuc”); M enţiuni: H orea M are (Gr. Şc_ “U nirea” ), Szatmări Sândor (Şc. nr. 28), A nca T itişan (L ic. “N. Bâlcescu”), Codin Sebastian Pop (Lic. “N. Bâlcescu”), Ioana Mârze (Şc. nr. 24), Vinczâ Adel (Şc. “Âi. Vlahuţă”), Răzvan Vasile P e tru ş (Şc. “ I. Agârbiccanu”), A urora Hoţiu (Şc. nr. 4), Augustin Florian (Şc. “I. Creangă”), Radu Meza (Şc. nr. 2), Andreea Vălean (Col. Naţ. “G. Coşbuc”). Toţi premianţii au primit diplome şi premii în bani din partea unor sponsori generoşi, între care: Biblioteca Judeţeană “Octavian
Goga” ; E ditura “C lusium ” ;' Transilvania General Impcx S.R.L., Filiala Cluj; Societatea de Asigurare Mctropol S.A. - Sucursala Cluj; S.C. Evan SiLL. şi S.C; Marex S.R.L. Reeditarea festivalului e gînditâ încă de pe acum, participanţii şi gazdele spunîndu-şi “La revedere!” pînă Ia ediţia din luna mai a anului 2000, cînd organizatorii ar dori să-i dea acestuia anvergură judeţeană. Talentul şi fantezia
' copiilor, umorul lor spontan, de o sinceritate cuceritoare, se cer valorificate prin intermediul unor astfel de manifestări, al căror impact educativ este evident,
i M ic h a e la BOCU Foto: t. PETCU
drept cîştigători pe următorii elevi: Premiul I - Alexandra R us (Şc. “Al. V lahu ţă” ); Premiul II - Bogdan Bâlc (Sc
Marţi, 18 mai| 7,00 MatinalNaţional; 9,00 TVR
I Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR
'Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din preerie (r); 13,00 Credo (r);14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Emisiune pentru persoane cu handicap; 15,30 Ecclesiast ’99;16.00 Emisiune în limba maghiară;17.00 în flagrant; 17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta;20.00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Film: Provinciala (Franţa/Elveţia 1980); 22,55 Jurnalul de noapte. Sport; 23,10 Principiul dominoului; 0,10 De-ar şti luna să vorbească... Melodii de dragoste.
7’0 0 ' TVM- Telematinal; 8,00 » ■ ■ I Sailol Moon (r); 8,50
Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Ultimul tren (r); 10,00 Ecranul (r); 10,30 Preotul şi cîrciumăriţa (r); 11,15 Surprize, surprize (r); 13,15 Rebelul;14.00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info;15,10 Limbi străine. Franceză; 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Baroara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii; 18.00 Care pe care! 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; 20,10 Căsuţa din preerie: 21.20 Sensul tranziţiei; 22,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: .Scapino" de Moliăre; 23,45 Pelerinaje...; 0,15 La porţile măiestriei cu studenţi ai clasei de violoncel Alexandru Moroşanu.•tir. p K * V 7,00 Bună
dimineaţa. Pro TV e al ■f-~ - J . i S t i tău!; 10,00 Tînăr şit c u « neiiniştjt (r); 11.00 Film: Shanghai Surprize (r); 12,30 Dhanna şi Greg (r); 13.00 Ştirile Pro TV/.O propoziţie pe zi; 13,05 Hercule (s); 13.45 Xena, prinţesa războinică;14.30 Planeta fantastică; 15,00 Oglinda timpului; 15.30 Familia Bundy;16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Ştrengăriţa; 17,30 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire;18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Renegatul;21.30 NYPD Blue; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Susan (s); 23,00 Ştirile Pro TV/Profit;23.30 Profesiunea mea. cultura; 0,45 Chestiunea zilei (r); 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1.00 News Radio; 1,25 Cme-i şeful?; 1,50 Planeta fantastică (r); 2,15 Profesiunea mea, cultura (r);4.00 Roata norocului (r).
6,40 Agenţia dei p resă (r,: 6 ,45* - I Dimineaţa devreme;
10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r);10.20 Cafea cu parfum de femei; 11,30 Odiseea americană (do); 12,00 Civilizaţii pierdute (do): .China, Dynasties of Power'; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc; 15,00 Ape liniştite;16.00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila (s); 19,00 Observator; 20.00 Film: Kalifornia (SUA 1993); 22,00 Fără obligaţii (s);22,25 Observator, 22,45 Tucă show; 0,30 Agenţia de presă; 0,35 Caracatiţa 5; 1.30 Odiseea americană (r); 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r); 2,30 Luz Maria (r); 3,30 Ape liniştite (r); 4,30 Esmeralda’(r). J
7.00 Ultima ediţier i f ^ r l r l ( r): 9'00 CaPsula de
oxigen. • Magazin. - matinal; 13,00 Nimeni
nu e perfect; 14,00 Jerry SpringerShow; 15,00 Atingerea îngerilor; 16;00Celebri şi bogaţi; .17,00 MariaMercedes; 18,00 Focus -ştiri, analize,meteo, sport;l 19,00 Camera ascunsă;13.30 Serial: Viper; 20,20 Film: Impostorul (Franţa/SUA ’91); 21,50 Poză la minut (s); 22,10 Real TV;22.20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie.
7.00 Minciuna (r); j 7,45 Guadalupe (rj;' 8,30 Căsuţa poveştilor
(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 11,45 Dragoste şi putere;12.30 Cinemateca de acasă: Fructele mîniei (r); 14,15 Maria; 15,00 Milady (r); 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa
noastră; 17,50 Dragoste şi putere;118,40 Asta-i casa ta - Extragerea Cărţii poştale - premiu zilnic; 18,45 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor;20,15 Celeste şe întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Milady (s); 22,45 Cinemateca de acasă; Crima de pe malul Tibrului; 0,30 Doctor în Alaska.
"-TT E LP V _ 7,00 Actualitatea
7 / - Tele 7 - emisiune de / / Q t D C ?tiri; 7,10 Bună
dimineaţa. România;10.00 Actualitatea Tele 7 - emisiune de ştiri; 10,15 Dintre sute de ziare (r);11.00 Studioul Tudor Vomicu (r); 14,15 Cele două Diane; 15,05 Post Meridian;16.30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Starsky şi Hutch; 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drive; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Clipuri muzicale; 22,00 Cutia Pandorei;22.50 Clipuri muzicale; 23,00 24 din 24; 23,30 Pacific Drive (s); 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Ora H - em. de confesiuni; 1,50 Clipuri muzicale;2.00 Telejurnal; 2,30 Pacific Drive (r);3.00 Cutia Pandorei (r); 4,00 Starsky şi Hutch (r); 4,45 Dosarele istoriei; 5,45 As Show (r).
Miercuri, 19 mai7.00 Matinal
, Naţional; 9,00 TVR I Cluj-Napoca. Rubrică
în limba maghiară; 10,00 TVR Info;10.05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara;12.00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din preerie (r); 13,00 Universul cunoaşterii. Climă la comandă (r); 14,00 TVR Info;14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Repere vitale; 15,30 Pro Patria; 16,30 Don Quijote de la Mancha (d.a.); 17,00 Medicina pentru toţi; 1117,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;21.00 Lumea bărbaţilor, 21,30 Fotbal Finala Cupei Cupelor, 23,40 Jurnalul de noapte. Sport; 23,55 Cultura în lume; 0,25 Autograful săptămînii.
7.00 TVM. Telematinal; 8,00
l y T f Ş I I Desene animate (r);' 8,50 Ştiri bancare şi
bursiere (r); 9,00 Pelerinaje (r(; 9,30 Principiul dominoului . (r); 10,30 Ecclesiast '99 (r); 11,00 Mâpamond (r);11.30 Teleenciclopedia (r); 12,20 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r);12.50 Tineri interpreţi de muzică populară premiaţi la concursul .Moştenitorii"; 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Sailor Moon;16.00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara;17.30 Ansambluri folclorice; 18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp-Art; 20,10 Căsuţa din preerie (s); 21,00 Pentru dv., doamnă!; 22,00 Film: Inima oţelului (SUA 1983); 23,35 Meridianele dansului; 0,15 Ghici cine vine la mine?.
7.00 BunăE fjK T pg g p K dimineaţa, Pro TV e al lo tli tău!; 10,00 Tînăr şi
neliniştit (r); 10,45 Aventura (s); 11,30
NYPD Blue (r);' 13,00 Ştirile Pro TV;13.05 Hercule; 13,45 Xena, prinţesa războinică; 14,30 Planeta fantastică (r);15.00 Oglinda timpului (r); 15,30 Familia Bundy; 16,00 Tînăr şi neliniştit;16,45 Ştrengăriţa; 17,30 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Sommersby (SUA 1993); 22,30 Ştirile Pro TV; 22,35 Chestiunea zilei; 22,45 Nebun după tine; 23,15 Ştirile Pro TV/ Profit; 23,30 Pro şi contra; 0,45 Chestiunea zilei (r); 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio; 1,25 Cine-i şeful?; 1,50 Planeta fantastică (r); 2,15 Pro şi contra (r); 4,00 Roata norocului (r).
6,40 Agenţia de presă (r); 6,45"
a n t M * ? Dimineaţa devreme;► ! 10,00 Ştiri; 10,15
Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie; 11,30 Roata de rezervă (r); 12,00 Civilizaţii pierdute (do); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc;15.00 Ape liniştite; 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila;19.00 Observator; 20,00 Prezentul
IL
simplu; 20,30 LADoctors (s); 21,20 Cronici paranormale (s); 22,15 Observator; 22,35 Agenţia de presă;.22.45 Tucă show; 0,30-Navarro (s);2.00 Observator (r).
7.00 Ultima ediţie (r); 9,00 Capsula de oxigen. ' Magazin matinal; 13,00 Nimeni
nu e perfect (s); 14,00 Jerri Springer Show; 15,00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus; 19,00 Camera ascunsă; 19,30 Serial: Viper; 20,20 Comisarul Rex (s); 21,15 Gardă de corp (s); 22,10 Real TV; 22,20 Focus+;23.00 Ultima ediţie.
7.00 Minciuna (r);7.45 Guadalupe (r);3 3Q căsuţa poveştilor
(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);11.45 Dragoste şi putere; 12,30 Cinemateca de acasă: Crima de pe • malul Tibrului (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Milady (r); 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră (s); 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragere carte poştală; 18,45 înger sălbatic;19.30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna (s); 21,45 Milady; 22,45 Cinemateca de acasă: Asasinii (SUA 1964); 0,30 Doctor în Alaska.
7.00 Actualitatea Y / Tele 7; 7,10 Bună, . dimineaţa, România;C I D C 10,00 Actualitatea Tele
7; 10,15 Dintre sute de ziare (r); 11,00 Cutia muzicală (r); 11,30 Cutia Pandorei (r); 12,15 24 din 24 (r); 12,45 Dincolo de stadion (r); 14,15 Cele două Diane; 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar,18.00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Starsky şi Hutch;20.00 Telejurnal; 20,45 Clipuri muzicale; 21,00 Dintre sute de ziare;21.30 Pacific Drive; 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 Derrick (s); .0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni; 2,00 Telejurnal; 2,30 Pacific Drive (r); 3,00 Reporter Teele 7 (r); 4,00 Documentar (r); 4,45 Dosarele secrete ale istoriei;5.45 As Show (r).
Joi, 20 mai7.00 Matinal
Naţional; 9,00 TVR Cluj-Napoca. Ştiri.
Rubrică în limba germană; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din preerie (r); '13,00 Pentru dv., doamnă! (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tribuna partidelor parlamentare; 15,30 Convieţuiri (mag.); 16,30 Don Quijote de la Mancha (d.a.); 17,00 Timpul Europei; 17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 18,55 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 21,00 Miracole (s); 21,55 Reflecţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n 4; 23,10 Jurnalul de noapte. Sport; 23,35 Dintre sute de catarge; 0,25 Pariul Trio - cursă hipică internaţională de la Paris; 0,30 Bank- Note., | 7,00 TVM.
Telematinal: 8,00I W I [Sailor Moon. Don
' Quijote de la Mancha (d.a./r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Fotbal Finala Cupei Cupelor; 10,45 Alfa şi Omega (r); 11,25 Calea mîntuirii; 11,35 Lumea bărbaţilor (r); 12,00 Cultura în lume (r); 12,30 Medicina pentru toţi (r);13.00 Un cîntec pentru fiecare; 13,10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă;15,35 Sailor Moon (d.a.); 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Interpreţi ai cîntecului popular românesc; 18,00 Spaţiul cibernetic;18,50 Filmele săptămînii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul; 20,10 Căsuţa din prerie;21.00 Ultimul tren; 22,00 Cinematograful de artă: Misteriosul vrăjitor (Italia 1996).
7.00 • Bunădimineaţa, ProTVe al tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45
Film: Sommersby (r); 12,30 Nebun după tine (r); 13,00 Ştirile Pro TV. O propoziţie pe zi; 13,05 Hercule; 13,45 Xena, prinţesa războinică; 14,30
Planeta fantastică; 15,00 Oglinda timpului (s); 15,30 Familia Bundy; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,45 Ştrengăriţa (s); 17,30 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV18,50 Roata norocului;19.20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place; 21,30 Mercenarii; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zildi; 22,30 Prietenii tăi;23.00 Ştirile Pro TV; 23,05 Întîlnire cu presa; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio (s). .
6,40 Agenţia de I presă (r); 6,45j Dimineaţa devreme; .10,00 Ştiri; 10,15
Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie; 11,30 -Prezentul simplu (r); 12,00 L.A. Doctors (r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc; 15,00 Ape liniştite (s);,16.00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00* Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator;20.00 Film: Submarinul (SUA 1996);21.45 Brigada mobilă; 22,15 Observator;’ 22,35 Agenţia de presă;22.45 Tucă Show; 0,30 X-pat Profiie;1.30 Documentar; 2,00 Observator (r);2.20 Agenţia de presă (r).
7.00 Ultima ediţie (r); 9,00 Capsula de oxigen. Magazin matinal; 13,00 Nimeni
nu e perfect (s); 14,00 Jerry Springer Show; 15,00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi (s); 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus -.ştiri, analize, meteo, sport; 19,00 Camera ascunsă;19.30 Serial:. Viper; 20,20 Film: Kickboxer (SUA 1989); 21,50 Apel de urgenţă; 22,10 Real TV; 22,20 Focus+;23,00. Ultima ediţie.
7.00 Minciuna (r);7,45 Guadalupe (rj;
18 30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 10,45 Viaţa noastră (r);11.30 Dragoste şi putere; 12,15 Cinemateca de acasă: Asasinii (r);14,15 Maria (s); 15,00 Milady (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Viaţa noastră (s);17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta- i casa ta - Extragerea Cărţii poştale - premiul zilnic; 18,45 înger sălbatic;19.30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Milady; 22,45 Cinemateca de acasă: Perry Mason: O dispariţie misterioasă (SUA 1989).Tc , p r / 7,00 Actualitatea
7 / ' Teie 7; 7 ’10 Bună/ / > i l - u - » dimineaţa, România; Z / u D C 10,00 Actualitatea Tele
7; 10,15 Dintre sute de ziare - revista presei (r); 11,00 Primul pas (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,06 Asalt MB (r);13,40 Drumuri printre amintiri (r); 14,15 Cele două Diane (s) 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s);17.30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 18,55 Pariu Trio; 19,00 Celebritate (s); 19,55 Loto;20.00 Loto; 20,00 Telejurnal; 20,30 Pacific Drive (s); 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Clipuri muzicale; 21,55 Pariu Trio; 22,00 Linia întîi; 23,00 Lou Grant (s); 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni; 1,50 Clipuri muzicale; 2,00 Telejurnal; 2,30 Pacific Drive (r); 3,00 Linia întîi (r); 4,00 Asalt MB (r); 4,45 As Show (r); 5,45 Dosarele secrete ale istoriei. 1
Vineri, 21 mai7.00 Matinal
| Naţional; 9,00 TVR [Cluj-Napoca; 10,00 'TVR Info; 10,05 TVR
laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Căsuţa din preerie (r); 13,00 Convieţuiri; 13,30 De la lume adunate...; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Ecoturism; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Ceaiul- de la ora 5... onomastic: Constantin şi Elena; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal, meteo, sport. Ediţie specială; 21,00 Ştirile... de sîmbăta
- asta; 22,00 Film: Fetele din Piaţa Spaniei (Italia 1997, p.ll); 23,30 Jurnal de noapte. Sport; 23,50 Planeta Cinema; 0,40 Cinematograful de noapte: Intrusul (SUA 1993).« 7,00 TVM.
Telematinal; 8,00 Sailor • • ■ ^ - i M o o n (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Lumină din lumină (r); 9,40 Timpul Europei (r);10,10 Integrale Mano Negra şi Prodigy
(r); 11,00 Miracole (r); 12,00 Cu ochii'n 4 (r); 13,00 Rebelul (s); 13,45 TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj-Napoca;15.00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii. Italiană, engleză; 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii;18.00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti (s); 19,40 Dreptul la adevăr;20.00 Căsuţa din preerie (s); 21,10 Vînare de vînt; 22,00 Time Out; 22,45 Prietenul nostru comun (s); 23,35 Convieţuiri; 0,05 Ghici cine vine la mine? ^
7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al
| tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00
Melrose Place (r); 11,45 Mercenarii (r);12.30 Adevăruil gol-goluţ; 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Hercule (s); 13,45 Xena, prinţesa- războinică; 14,30 Planeta fantastică (s);15.00 Oglinda'timpului (s); 15,30 Familia Bundy; 16,00 Tînăr şi neliniştit;16.45 Ştrengăriţa (s); 17,30 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire; ’18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Corbul, îngerul negru (s); 21,30 Film: Infecţia (SUA 1993); 23,10-Chestiunea zilei;23.20 Urmărire generală; 23,45 Ştirile-, Pro TV - _Un altfel de jurnal/ O propoziţie pe z i; 0,00 Monştrii (s); 0,50 Chestiunea zilei; 1,00 Profit; 1,05 Femei fierbinţi (serial); 1,30 American Gothic (s); 2,15 Corbul, îngerul negru(r)-
6,40 Agenţia de T I presă (r); 6,45
Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r);10.20 Cafea cu parfum de femeie (s);11.30 Documentar; 12,00 Cronici paranormale (s); 13,00 Ştirile amiezii;13,15 O şansă pentru fiecare; 17,00 Ştiri; 17,25 Camila; 19,00 Observator;20.00 Film: Musonul (SUA ); 21,30 Baywatch Nights (s); 22,15 Observator;22,35 Agenţia de presă; 22,45 Viitorul începe azi; 23,45 Secretul Emmanuellei ( f.er.SUA); 1,30 Cronici paranormale (r); 2,30 Camila (r); 4,15 Film: Musonul (r).
7.00 Ultima ediţie (r); 9,00 Capsula de oxigen. Magazin
Nimeni nu e perfect;14.00 Jerry Springer Show; 15,00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria Mercedes; 18,00 Focus; 19,00 Camera ascunsă; 19,30 Viper (s); 20,20 Alegeţi filmul preferat!;21,50 Real TV; 22,20 Focus+; 23,00 Film: Ucigaş de noapte (SUA 1989);1.00 Piatra magică (SUA 1990).
7.00 Minciuna (rj;7,45 Guadalupe (rj;8,30 Căsuţa poveştilor
(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);11.45 Dragoste şi putere; 12,30 Cinemateca de acasă - Perry Massori: O dispariţie misterioasă (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Milady (r); 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere;18,40 Asta-i casa ta - Extragerea Cărţii poştale - premiu zilnic; 18,50 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna (s); 21,45 Milady (s); 22,45 Cinemateca de acasă: Amintiri la Stardust Hotel (SUA 1989); 0,30 Doctor în Alaska (s). TBLET/ 7,00 Actualitatea
7 / Tele 7; 7,10 Bună / dimineaţa, România; ZV 10,00 Actualitatea Tele
7; 10,15 Dintre sute de ziare (r); 11,00 Derrick (r); 12,00 Linia întîi (r); 13,00 Cîntecul şi casa lui (r); 13,30 Pacific Drive (r); 14,10 Gala Tele 7 (r); 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia;19.00 Celebritate (s); 20,00 Telejurnal;20.30 Pacific Drive (s); • 21,00 Dintre sute de ziare; 21,45 Clipuri muzicale;22.00 Tentaţii; 23,00 Derrick (s); 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Misiune imposibilă (s); 1,00 Celebritate (r); 2,00 Telejurnal; 2,30 Pacific Drive (r); 3,00 Tentaţii (rj; 3,45 Starsky şi Hutch (r);4.45 Omul şi natura (r); 5,45 As Show (r); 6,40 Concert.
I Ţ I A D U C E P R E M I I D E A U R !R egulam ent
îri perioada 15.054999-31.08.1999, în cadrul unei ample campanii promoţionale a berii Tuborg, S.C, United Romanian Breweries Bereprod
SRL, organizează concursul “TUBORG iţi aduce premii de aur*, concurs care oferă şansa de a câştiga următoarele premii:
■ • 5 autoturisme marca Volkswagen Golf IV• 5 lingouri de aur de 14 karate, în greutate de 300 gr.
• obiecte: 300 de televizoare Sharp cu diagonala de 14', 3.000 aparate foto, 10.000 lăzi cu bere Tuborg (sticle de 330 ml,
v nereturnabile)
Modalitatea de participare.La concurs se participă cu capacele de ia sticlele de 330 ml şi/
sau 500 mt de bere Tuborg, produsă de S.C. U.R.B.B. SRL România, în interiorul acestor capace sunt tipărite una din următoarele litere:
• F, D, T, Ej L, A, D, U, B, R, G, Aceste litere vor/pot forma următoarele cuvinte; FOTO, TELE, LADA, TUBORG,:
. Organizarea concursului.; Concursul prezintă 2 forme:
Forma A - premii care constau in următoarele obiecte: aparat toto, ladă de bere sau felevizor.Sharp. Aceste obiecte se acordă la
prezentarea capacelor ce au inscripţionate literele care formează: cuvântul FQŢQ pentru a intra în posesia unui aparat foto, cuvântul
TELE pentru a intra în posesia unul televizor Sharp, cuvântul LADA pentru a intra în posesia unei lăzi de bere. Premiile vor fi acordate numai dacă solicitantul deţine capacele care formează din literele
menţionate mai sus, cuvântul câştigător. Literele surit inscripţionate de organizatori, sub folia interioară a capacului promoţional original.
Deţinătorii acestor capace care formează unul din cuvintele Câştigătoare vor putea intra în posesia premiilor astfel:
• telefonând la nr. (01) 205 50 20, unde vor primi informaţii cu ■ privire la locul unde se pot prezenta şi formalităţile necesare pentru
. ridicarea premiilor. Pentru aparatele foto câştigătorii pot opta între a ridica persona) premiul sati a-l primi prin poştă. Pentru televizoare sau iăzi de bere, câştigătorii trebuie să se prezinte persona! pentru a ridica
premiul / premiile.Termenul limită de prezentare a capacelor câştigătoare şi ridicare a premiilor este 30,08.1999, după această dată
orice drept de revendicare a obiectelor câştigate este prescris., Forma B - formarea cuvântului TUBORG din capace inscripţionate
cu literele T, U, B, O, R şi G conferă şansa de a participa ia 2 tombole promoţionale pentru câştigarea marilor premii: autoturisme şi
lingouri de aur.Cele 6 capace inscripţionate cu literele care formează cuvântul
TUBORG vor fi trimise împreună cu răspunsul la o întrebare, ce va fi publicată, la următoarea adresă "C.P.68,0.P.1 Bucureşti’. Numai trimi
terea celor 6 capace, împreună cu răspunsul corect, într-un plic, la adresa menţionată, acordă expeditorilor dreptul să participe la TOMBOLA ' PROMOJIONALĂ care este organizată în 2 faze independente.
Fa»! - Tombola organizată la tfata de 15.07.1888 - «u următoarei» premii:
• 2 aatoturtsme marca Volswsgen Go8 W,• Z tingourt de aur de 14 karate, în greutate de 300 b-
Faza U-TomtMla organizată ta data de 31,08.1889- , cu următoarele premi:
• 3 autofimismo marca Votswagen Eofl tv,. • 3 lingouri de aur de 14 karate, in greutate de 300 g,
• obiectele neepuizate la FORMA A.
' RffORTANT: pentru plicurile sosita la iocul de organizare înaintea 1 fâzei I (respectiv până la data de 15.07.1999) se acordă şansa de a
participa la ambele faze; pentru plicurile sosite.la locul de organizare, , după (aza I. dar înaintea fazei II (respectiv până la data de "
" 30.08.1999) se acordă şansa de a participa numai la faza.il, cu - menţiunea expresă câ premiile autoturism Volkswagen Golf IV sau
• lingou se pot câştiga NUMAI O SINGURĂ DATĂ. ‘ Astfel: câştigătorii unui premiu constând intr-un autoturism sau un
/ . lingou de aur, nu mai pot participa la tembela ulterioară pentru ăceleaşi premii. Ei pot participa însă, in cadrul ternei faze, la
; tragerea la sorţi pentru câştigarea premiilor în obiecte, rămase . : neepuizate, de la Forma A.■ Parîicipantii necâştigâtori la una din faze pot lua parte la tombola
ulterioară până la terminarea campaniei promoţionale.
Drept de participare.La toate formele campaniei promoţionaia, pot participa toţi cetăţenii
care au împlinit vârsta de 18ârit, până la data de 15.05.1999,'cu
T i s e p a r e c ă a i
p r e a m u lt d e c it it p e n t r u
a c â ş tig a5 A u t o t u r is m e
V o lk s w a g e n G o l f IV
sau5 Lingouri de aur
de 14 karate, fiecare în greutate
de 300 gsi
300 Televizoare
3000 Aparate foto 10000 Lăzi cu bere
excepţia angajaţilor companiilor Cartsrom Beverage Co., United Romanian Breweries Bereprod SRL, Ammirati Puris Lintas şi Graftiti/BBDO, ai organizatorilor şi ai agenţiilor implicate în această activitate promoţbnală, precum şi membrii familiilor acestora. „ Participarea nu este condiţionată de cumpărarea produsului.'
Participanţii ia această promoţie acceptă implicit ca numele, adresa şi fotografia câştigătorului să poată fi făcute publice şt folosite în scopul publicităţii. - '
Participanţii acceptă să se conformeze acestui Regulament
Condiţii de participare.Persoanele care îndeplinesc condiţiile de maî sus şi care doresc
să participe la această promoţie vor proceda astfel:Pentru forma A - vor suna la telefonul (01) 205 50 20 "hot line’ şi vor
fi informaţi cu privire la numele distribuitorului la care se vor prezenta cu capacele inscripţionate, de la care vor primi formufarul de partfoţare pe care trebuie să-l completeze la predarea capacelor. Premiile potj primite după cum urmează: aparatele foto de la distribuitor sau prin poştă, televizoarele şi lăzile de bere numai de la distribuitor.
Pentru Forma H- vor trimite pe adresa "C.P.68 O.P.1 Bucureşti" un plic conţinând cele 6 capace care formează cuvântul TUBORG . împreună cu răspunsul la întrebare. Pe plic, expeditorul ara obligaţia * de a înscrie clar «JMQF, PflENUMQf, ADRESA COMPlfTÂ Şl VÂRSTA. Lipsa uneia din_aceste date atrage după sine descalificarea participantului. în interiorul plicului se va trece numărul de telefon personal sau un număr de telefon unde poate ti contactat. •
Plicurile primite la destinaţie vor fi desfăcute în momentul extragerii lor pentru a se constata dacă au fost îndeplinite comiţiile de participarş. Constatarea, fie şi la un moment ulterior extragerii, a neîndeplinirii condiţiilor de participare atrage după sine anularea respectivei trimiteri şi deci a premiului câştigat.
Comisia de Coordonare a Promoţiei va ţine evidenţa strictă a trimiterilor invalidate.
Trimiterile primite la destinaţie, conţinând numete şi adresa completă a participanţilor, vor fi introduse într-o bază de date
. computerizată.La terminarea campaniei promoţionale, la cererea expresă a
participanţilor datele menţionate pot fi şterse din evidenţele computerizate.
Infoimap'i privind capacele.La această Campanie Promoţionalâ se participă cu capace de la
sticlele de bere Tuborg de 330 ml şl 500 ml, produsă ţn România.Pentru participarea la tombole, capacele tipărite cu literele T,U, B,
O, R şi G au în interior un liner cu un număr şî o serie.Organizatorii îşi rezervă dreptul de a verifica originalitatea
capacelor prin folosirea unor coduri secrete de control.Capacele promoţionale falsificate precum şi cele necorespunzătoare
codurilor secrete de control vor fi dedarate nule şi vor atrage răspunderea legală a deţinătorului sau utilizatorului, după caz.
în cazul unei dispute asupra valabilităţii unei solicitări, verdictul ORGANIZATORULUI este definitiv şl irevocabil.'
Organizatorul nu are nid o răspundere in cazul eventualelor dispute pe tema dreptului de proprietate asupra unui capac promoţional.
Organizatorul nu işi asumă nici o răspundere pentru defectele de tipar sau de altă natură, sau pentru capacele promoţiohale
"necorespunzătoare.Organizatorul nu îşi asumă nid o răspundere pentru posibilele
deficienţe ale arcuitului poştal.
Dispoziţii finale. < -în cazul în care, la verificările dirt timpul tragerilor ia sorţi sau
ulterioare acestora, se constată că una sau mai mufte dintre regulile de participare nu au fost respectate, premiul acordat se anulează. •
La inmânarea premiîfor se ya fine seama de toate elementele ce identifică cert şi unic câştigătorul, verificându-se concordanţa dintre datele procesului-verbal şi actul de identitate al, persoanei, precum şi' datele care confirmă autenticitatea capacelor,. - 1
Organizatorul nu işi asumă nid o răspundere in legătură cu eventualele taxe, impozite sau alte impuneri de natură fiscală ce pot
- apare In legătură cu premiile acordate. ~Eventualele contestaţii cu privire la această campanie
promoţfonală se pot formuîa şi depune te adresa ’C.P.68, O.P.1, Bucureşti", in termen de 30 de zile de la data de 31.08.1999.
TUBORG (01) 205 50 20,Campania promoţionate este coordonată de o COMISIE, special
constituită din reprezentanţi ai S.C. UNITED ROMAN !AN BREWERIES BEREPROD SRL şi ai GRAFFfTl/BBDO.
Aplicarea şi respectarea întocmai a prezentului regulament este obligatorie pentru toţi membrii comisiei..
V A R A D E A U R T U B O R G 1 9 9 9
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACJIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
P ^ W P Sjj
A D U C
V A R A D E A U R T U B O R G
V a r a s e n u m ă r ă c â ş t i g ă t o r i i T u b o r g ! A i o n o u ă o c a z i e s ă f i i C e i m a i b u n i a l e g P r e m i i l e d e A u r . P e n t r u a p a r t i c i p a la e x t r a g e r i , p r e m i a t , p e n t r u c ă a c u m c a p a c e l e T u b o r g s u n t o m i n ă d e a u r ! s t r â n g e c a p a c e l e c u l i t e r e l e c a r e f o r m e a z ă c u v â n t u l m a g i c
C o n s u m ă b e r e a f a v o r i t ă ş i u i t ă - t e î n i n t e r i o r u l c a p a c u l u i . " T U B O R G " ş î t r i m i t e - l e l a O . P . 1 , C . P . 6 8 B u c u r e ş t i , î m p r e u n ă F i e c a r e l i t e r ă i n s c r i p ţ i o n a t ă t e a j u t ă s ă - ţ i f o r m e z i s i n g u r p r e m i u l , c u r ă s p u n s u l l a î n t r e b a r e a : C e c u v â n t l i p s e ş t e d i n t e x t u l " T u F O T O , T E L E s a u L A D A , i a t ă c e c â ş t i g i s i g u r c u T u b o r g . P e n t r u ş i " ?r i d i c a r e a p r e m i i l o r i n s t a n t , s u n a ţ i l a 2 0 5 5 0 2 0 . A c u m e ş t i m a i a p r o a p e d e A U R !
Cele două extrageri Tuborg îţ i pot aduce:
15 Iu lie : 2 VOLKSWAGEN GOLF IV 2 LINGOURI DE AUR DE 300 DE GRAME
31 August: 3 VOLKSWAGEN GOLF IV 3 LINGOURI DE AUR DE 300 DE GRAME
Participanţii vor m enţiona pe plic num ele, prenum ele, adresa completă şi vârsta. La această promoţie nu pot participa persoanele care până la 15 Mai 1999 nu au împlinit vârsta de 18 ani, angajaţii com paniilor C arl3 rom Beverage Co,, U n ited Romanîan Breweries Bereprod srl, Graffiti/BBDO si Ammiratî Puri3 Lintas. Participarea la
• promoţie nu este condiţionată de cum părarea produsului. Pentru doritori, Regulamentul com plet al acestei promoţii poate fi consultat în presa cotidiană din zilele de 14 şi 17 M ai 1999. Capacele ce participă iş prom oţie sunt m arcate prin coduri secrete pentru a preveni falsificarea. Capacele trimise vor fi validate prin verificarea acestor coduri. Pentru orice informaţii legate de concurs vă rugăm să sunaţi la: 205 50 20.. : (2093727)
m a m ciuj-NâpocâK .« -dul Eroilor nr, 43/8 f C «el.: 193049, 430259*;
fax; 193048 e-mail: [email protected]
' Etţs*
M O N TA N A * R E Z O L V A R E F A R Ă P R O B L E M E
Problemă nr. 1: “şă meargă pa atice tip de dram, încărcaîă la maximum..."Rezolvare: O m aşina ob işnu ită , ech ipa tă cu MONTANA, suportă fără p rob lem ă 8 persoane a câ te 100 Kg flecare, d a c i îş i fac s in g u ri ioc...Problema nr. 2 ‘ “să fie cât mai rezistente şi sâ asigure manevrabilitate, stabilitate şi siguranţă, indiferent ^ 5 s \de anotimp"., ‘Rezolvare: P ro fila m oderne şi m a te rii . p r im e de fo a r te b u n ă c a l i ta te X / -;ijP roblem a nt. 3 : "...p e rfo rm an ţe j? / , ,ridicate” 7 / V j ; / /Rezolvare: Anvelopele MONTANA * 1 'sun t testate la v iteze cuprinse / %% V ■între 200«250 K m /h : - ‘ " " ,P rob lem a nr, 4 : ".-..ca lita te L,.; . , ,, ,, " /
■recunoscută la nivel internaţional •) ' 1 / ;Rezolvare: 40% d îrr p ro du c ţie se v in d e pe p ia ţa eu ropeană " 'Problema nr. 5: “ .„s ă meargă pe -maşini străine” ' ' | §Rezolvare: D im e n s iu n i d ife r ite , .d ispon ib ile pe n tru Jante de 12 ,13 , * I14 Si 15 to ii N N < .Problema nr. 8: “ . . .s i aibă garanţie reală (fapte, nu vorbe),..-’ :;Rezolvare: Reţea serv ice care funcţionează întoâts judeţe le ţă rii, ' ţ% ': L : Ţ:§;|.; , , . xC; ' xProblema nr. 7: să fio uşor de găsit" ' ir fiRezolvare: M O NTANA «sta p rezen tă în aproape, toa te magazinele de p iese de sch im b d in tară.Probtema-nr. 8: “..„preţul!?!" .Rezolvare: Dacă vorbim de MONTANA, nici o problemă... i
vă oferă soluţii, proiectează şi produce• Mobilier la comandă;• Mobilier de birou; \• Bucătării; , l• Mobilier de cameră; - s• Dormitoare;• Mobilier pentru camere de copii.
Telefon: 199.270. -
4337 Cărbunar nr. 1 (Baia Mare) Tel:>062-223.318; 223.319
Fax: 062-223.320 produce:
1. Placaje marmură, trepte f i glafuri;
2. Mozaic f i terasit toate granulaţii/e;.
Culori: roz, alb,, vemii, crem, roşu, negru, gălbui. (20937221
Cluj-Napoca str. Fabricii 145A Tel.: 094-655.559 Fax: 094-735.559
Comercializăm seminţe legume, flori, iarbă, furaje din import, la cele mai mici preţuri.
Magazin 21 Dec. nr. 18 (vis a vis de SORA, în curte, lîngă Banca româno-turcă în construcţie). s
Tel. 430.516,-143.234. §
Şes. oftenttal ÎS-37, Sector 4, Boeureşd tot. 01 13835030, fax ; 01 /303S005
: . . wvftv. toîan.fo
LIDER NAŢIONAL IN PRODUCŢIE Şl K P S j E ! distribuţie de îngheţată ’i S î n w ANGAJEAZĂ PENTRU DEZVOLTAREA Q t t / u A , REŢELEI LOCALE DE DISTRIBUŢIE
G R O U P E I M O R M A I U ţ l E
I . \ T T : I Î , \ A T I 0 X , \ L
deşire se renforcer et recherche:
I N G E N I E U R S D 'E T U D E S V B , D E L P H I , D E V 2 0 0 0 ,
S Q L , O R A C L E A D M I N I S T R A T E U R S D B
Interesses par des m issions de long duree en France Langue franţaise indispensable.
Conditions financieres motivantes. Merpi d'envoyer votre C V par fax au no:
0 1-3 15 .75 .6 1 ou par maii [email protected]
Ş O F E R I D I S T R I B U I T O R ICondiţii
carnet de conducere categoria B şi C; vîrstâ cuprinsă între 25 şi 35 de ani; stagiu-militar satisfăcut;; experienţă în distribuţie; fără cazier.
C. V.-urile se prim esc la fax: 064-418.744 p în ă în data de 20.05.1999.
A G E N T / A D E P U B L I C I T A T E
I t o s B î i•w -t
o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e
s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e
. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ămaisim plunu se poate!
Baia-Mare
C l u j - N a p o c a O T 9-M v a ş„Alba-luiia '
o BraşovSibiu °
Timişoara °i . v n
BUCUREŞTI
instanţa
 O E V A R U L d e C l u j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
f j t l L
3400 CIuj-Napoca, f str. Napoca 12 §
Tel: 19.45.41, 19.45.38
• V ind apartam ent în v ilă , compus din 2 camere, bucătărie, baie, 55 mp, cu grădină 300 mp, garaj, telefon internaţional, zonă cen tra lă , p reţ 28.000 USD negociab il. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd casă parter + mansardă, finisaj complet, cu gresie, faianţă, parchet, m obilă bucă tă rie , com pusă din 2 liv inguri, 2 dormitoare, un fumoar, bucătărie, baie, suprafaţa locuibilă 100 mp, suprafaţa totală 600 mp, preţ55.000 USD negociabil. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort mărit, 87 mp, etaj 2/4, camcrc decomandate, cu parchet, telefon, cu balcon închis, în Plopilor Vechi, preţ negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartam ent 3 camcrc, confort unic, etaj 1/4, în g rijit, balcon, te lefon , modificări interioare, Mănăştur, preţ 155 milioane negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 3 camere, confort unic sau II, preferabil etaj intermediar, indiferent dc' finisaje, în M ănăştur. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1,2 băi, telefon, îngrijit, M ănăştur central, p re ţ 210 m ilioane negociabil. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 3 camcrc, confort I , preferab il etaj interm ediar, în G heorgheni,
G rigorescu , P lop ilor. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.) -• V înd apartam ent în vilă, compus din cameră,, bucătărie, baie, hol mare, 58 mp, teren 67 mp, zonă centrală, preţ 230 milioane. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere; confort 1, nefinisat, 2 băi, cart. M ănăştur, preţ 155 milioane negoc iab il. T e l .: . 194.541,194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 4 camere, zona centru sau 2 apartamente 2 camere zona centru, ocupabilc imediat, cu telefon. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, conf. I, etaj 4, cu telefon, 2 balcoane, cu sau fără garaj, zona Pata, preţ 27.000 DM. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere conf. I, complet nefinistat, cu telefon, etaj 4/4, suprafaţa 82 mp, zona complex Nora, Mănăştur, preţ 155 mii. neg. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camcrc, etaj 3, cu parchet, telefon, parcare, zona ultracentrală, preţ 15.000 USD negociabil. Tel. 1.94.541,194.538. (Ag. i.)• Vînd apartament 2 camcrc, conf. I, parter înalt, cu balcon închis, semifinisat, Gheorgheni, zona Mercur, preţ 20.000 DM neg. T el. 194.541, 194.538. (A g.i.)• Vînd apartament 3 camere, nefinisat, cu telefon, etaj 1/4,73 mp, Aleea Peana, preţ 175 mii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag. i.)• Vînd apartament 2 camcrc conf. I, decomandat, 98 mp, etaj 5/10, nefinisat, Mănăştur, 220 mii. neg.
Tel. 194.541,194.538! (A g.i.).• Vînd apartament 2 cam. conf. I, decomandat, semifinisat, cu telefon, etaj 10 din 10, cart. Gheorgheni, preţ: 160 m ii., negociabil. Tel. 194541,194538. (Ag. i.) .• Cumpăr teren 200 mp. zona Gheorgheni, poate fi în curte comună. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.) ' ;
v. SLtiLiX / 2093726js t r . A v r a m l a n c u 9 C I u j - N a p o c a t e l . 0 6 4 - 1 9 6 2 6 2 , 0 6 4 - 4 3 1 . 3 0 2 ,
E - m a i l : r e n @ z o r t e c . r o
• Vînd apartament 2 camere, lîngă Brinel, etaj 2, cu modificări in terioare, fin isat, telefon, ocupabil imediat, preţ: 34.000 DM, negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)
• Vînd apartament 2 camere, Grigorcscu, decomandat, str. Vlahuţâ, semifinisat, telefon, preţ 170 milioane. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)
• Vînd spaţiu comercial central, funcţionează magazin alimentar, cu sau fară dotări specifice, 90 mp. Tel.: 196.262, 431.302. (Agă-)
• Ofer chirie hală Mărăşti, 314 mp, necompartimentată, curent trifazic, încălzire centrală, grup social, cventual+depozit 100 mp, acces tir, pentru depozit sau producţie. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.), • Vînd apartament 2 camcrc, M ănăştur, str. G rigore Alexandrescu, parchetat, etaj 4, acoperiş dc tablă, ocupabil imediat, preţ: 137 milioane Tel.:196262.431.302. (Ag.i.)
d © O s u l
Ziarul “A devărul de C lu j” este: - ,
■ publicaţia cu cea m ai îndelungată existenţă pe piaţa clujeană, fiind singurul ziar care din 23 decem brie 1989, a apărut cu regularitate, avînd în permamenţă tirajul m axim pe p resa locală;
■ cotidianul cu cea m ai m are arie de pătrundere în majoritatea localităţilor din judeţul Cluj; .
■ ziarul cu o excelentă pag ină pe Internet, avînd num eroşi cititori şi în străinătate; adresa: http://w w w .dntcj.ro /adevărul — , '
■ publicaţia locală cu cel m ai m are tiraj; de m enţionat că tirajul ziarului nostru nu e constant, variind în funcţie com enzile d ifuzorilor, desfacerea faeîndu-se fară retururi. P ractic, tira jul tipărit este cel vîndut integral, y
Conform sondajelor, co tid ianul nostru se d istinge în peisajul presei locale ca
fiind: ' ~ 7 ■ !.-, , ! - ;-.!‘□ cotidianul cel mar citit, în com paraţie atît cu alte publicaţii locale cît şi centrale;□ cotidianul local cu cele m ai interesante articole econom ice - 20% din eşantion
a apreciat astfel pagina econom ică a ziarului nostru; publicaţia locală cu cei mai obiectivi ziarişti;
O cotidianul local cu cel m ai m are volum de m ică şi m are publicitate;C ititorii ziarului “A devărul de Cluj” se identifică prin: studii superioare, vîrsta
peste 35 de ani, aproape jum ăta te au venituri peste 1,5 milioane lei pe lună. ,. S u rsa d a te lo r M etro M edia Transilvania, NAPOCA MEDIA BAROMETER.
• Ofer chirie spaţiu ultracentral, cu acces stradal, preţ- negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)
• Vînd apartament 4 camere, Grigorescu, str. Fîntînele, etaj 1/ 4, decomandat, ultrafin isat, parchet, gresie, faianţă. Tel.:196.262.431.302. (Ag.i.) -
■ Vînd casă 2 cam ere,bucătărie, baie, zona Gării, teren aferent 500 mp, preţ 260 milioane negociabil. Tei.: 196.262,431.302. (Ag.i.) • /
• Vînd garsonieră, Mănăştur, confort I, str. Porţile de Fier, etaj 2,-nefinisatâ, preţ 105 milioane negociabil. Tel.: 196.262,-431.302. (Ag.i.)
• • Dau în chirie casă 5 camere, 2 băi, (ne)mobilatâ, terasă, curte, zonă centrală, pentru locuinţă, sediu firmă, 2 posturi telefonice internaţionale. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)
• Vînd teren Floreşti, 12.000 mp, utilităţi, front la stradă 100 m. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)
VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI
• Dau în chirie pentm sediu firmă apartam ent 2 camere ultracentral P-ţa Păcii,4 parter, telefon internaţional. Informaţii Ia tel. 092-50-53-25.(586300)• Dau în chirie spaţiu comercial
ultra central 60 mp. Tel. 19-20- 54 orele 9-16. (586311)
DIVERSE• Execut deratizări. Tel.
17-11-88. (429550)
• Urgenţe stomatologice. Program perm anent. Str. Oţetului nr. 12, tel. 19-79- 46.(583386)
• Vînd vilă 5 camere, construcţie nouă, finisată cu m agazin de p re z e n ta re , curte, garaj, suprafaţă 340 mp. Informaţii 092-34-60- 03. (429583)
• Vînd două apartam ente a lă tu rate 4 şi 3 cam ere, confort 1, cu posibilitate extindere terasă, bun pentru p riv a tiza re (po lic lin ică , cabinete medicale, notarial, avocat etc.) e ta j 1, consum uri co n to riza te sep ara t de a so c ia ţia de locatari, posibilitate scară ex te rio ară , c a r t ie r M ăn ăştu r, vad bu n , în ap rop ie rea s ta ţie i de tramvai. Inform aţii la tel.16-26-19, 16-70-77, 17-15- 54, 092-62-03-23. (583349)
• Cumpăr acte MAN. Tel. 092-50-24-98 (586242)
• S istem e de ae r cond iţiona t - p e n tru autovehicole. încărcare şi întreţinere. Tel. 14-00-77, 092-26-01-37. (583205)
• Vînd u rg en t telefon Ericsson 628, în s ta re perfectă. Preţ 95S. Tel. 092- 771-947.(586073)
Vînd 4 camere, etaj 2, garaj sub bloc. Tel, 43-01-73. (429580
• Vînd u rgen t Skoda Form an B reak , cu lo are vişinie, stare excepţională. Rulaj 13.000 km. Tel. 094- 69-77-24 sau 13-03-97. (429610) v - r ' '
• Vînd două covoare lînă ţesute în casă , costum popular feminin şi ştergare - toate zona Oltenia, foarte vechi. T el. 18-73-07.(583363)
ÎNCH IR IER I• Doresc să înch iriez
spaţiu comercial, preferabil central de circa 100 mp. Tel. 092-88-44-44. (586313)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 Parohia Greco-Catolicâ Gherla anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de- mediu pentru obiectivul Biserica dc Lemn situat în Gherla cartier Cocoşvar. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (429648)• SC Prodmold SRL în calitate
de producător, vinde în fiecare zi, în comuna Apahida, pui vii, puicuţe Rosso, găini şi ouă. Tel. 092-32-63-22,18-00-25. (583355)
• Angajăm bucătărese pentru pizzerie. Relaţii Ia tel. 19-92-57. (583389)
• Liceul T eoretic “N. B ălcescu” organ izează licitaţie pentru întreţinere calculatoare. Relaţii la tel. 43-25-18. (429632)
• Cadru universitar cu experien ţă m editez geografie pentru admitere la facultate. Tel. 094-23-80-93. (429606)
• Profesoară de muzică pregătesc pentru examen de adm ite re (o rice nivel), T eo ria m uzicii. Telefon 13-32-66, după o ra 17. (583354)
PIERDERI• -Szabo Arpad Bcla pierdut
abonament RATUC pensionar. îl declar nul. (429638)
• P ierdut legitim aţie de călătorie CFR, carnet de student pe numele Bâcean Carolina Olivia. Le declar nule. (429640)• Pierdut legitimaţie de serviciu
pe numeleTrimbiţaş Septimiu. O declar nulă. (429643)
• Pierdut carnet de student pe numele Ciciovan Ciprian. îl declar jiul. (429645)
DECESE . COMEMORĂRI• Cu inimile frînte de
durere anunţăm dispariţia scum pei n o a s tre mame, soacre şi bu n ic i POP FLOARE în vîrstă de 70 ani. Înmormîntarea va avea loc luni 17 mai, ora 14 Ia Cimitirul M ănăştur, Capela N ouă. O d ihnească-se în pace. F am ilia îndoliată . (429641) _____
• Cu ad încă du rere anunţăm încetarea din viaţă la 5 mai a profesorului pensionar KISS ZOLTAN GYORGY. înhum area a av u t loc la 13 mai Ia Budapesta. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (429642)
V Sîntem alături de familia Bujor în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi. Vecinii din bl. T l l , sc. VIII. (429637)
• Cu durere în suflet ne despărţim de cel cc a fost prietenul şi colegul nostru ing. SIM IO N LASCĂR plecat prem atur dintre noi. O d ihnească-se în pace. S incere condoleanţe fam iliei. Fam ilia ing. Mureşan Ştefan. (429639)
• Un ultim omagiu adus celui ca re a fost ing. LASCĂR SIM ION. O dihnească-se în pace. Familia Râmboiu. (429644)
• Sîntem alături de colega noastră Legean Mâriuca în aceste clipe grele de p ie rd e re a soţului drag . S incere condoleanţe. Colectivul de la SC Măriuţa SRL CIuj-Napoca. (429646)
• S înt alături de tine M aria Legean în m area d u re re p ric in u ită de trecerea în eternitate atît de repede a soţului tău drag. S incere condoleanţe. M ă riu ţa V işan, C ornel, Ovidiu, Cornel.1 (429647)
• S întem a lă tu ri de distinsa noastră profesoară, doamna Veturia Popescu* în marea durere pricinuită de trec e rea în e te rn ita te a iubitei sale mame. Diriginta, părinţii şi elevii clasei V-E, Liceul T eoretic “Nicolae Bălcescu”. (586327)
• Un ultim omagiu iubitului n o s tru nepot p lu ton ier a d ju ta n t (r) MESAROŞ GHEORGHE la trecerea în eternitate. Dumnezeu să-l odihnească. Condoleanţe familiei îndurerate. Familia colonel (r) Săbăduş Gheorghe. (S)
Citiţi zilnic
A D E V Ă R U Lde Cluj
Spania- 34 Racing Santander- Mallorca'1-0 (Ismael 64) .FCBarcelona-Valadollid 1-1 (Enrique 62-Lozano 82)
FRANŢA:restanţâ: Sochaux-Le Hâvre 1-0 (Ljuboja 58) în finală Cupei Franţei pe "Parc des Princes*' Nantes
Atlantiques a dispus la limită de Sedan 1-0, gol marcatde Monterrubio (57 pen.) cîştigînd competiţia.
[ 4 |T j î 'f ? M
d fost etapa cu trei derby-uri. singura beneficiară netă - Rapidul!
Derby-ul numărul unu a avut loc în “groapa” haiticului “clinilor roşii”, dar “bîriogul” propriu nu le-a priit şi campionii “en-titre” au reuşită să-i “lege” la gardul “remizei". Al doilea derby a avut loc în “Parcul cu platani" şi “bancarii” au fost devalizaţi de giuleşteni de toate trei punctele. Cel de al treilea derby al cozii clasamentului, cu caracter aproape decisiv, a avut loc la Suceava, dar “pădurarii" n-au reuşit să-i biruie pe reşiţeni, cum făcea pe vremuri Ştefan cel Mare şi Sfînt cu turcii, tătarii sau leşii în Codrii Cosminului. A fost şi o ploaie torenţială, cu gheaţă şi partida a fost întreruptă în minutul 80 pentru 45 de minute. Egalul i-a avantajat pe reşiţeni care menţin în faţa “pădurarilor” un avans de două puncte. Ultimele două clasate, prinse în centrifuga neputinţei au încasat bătăi, sătmărenii cu scorul etapei în propria ogradă, clujenii în Bănie. Au înclinat steagul acasă Astra şi Oţelul. Pe malul mării, “marinarii” au înălţat cu trudă steagul victoriei în faţa plăieşilor nemţeni. Pe Bîrgaie, la Bistriţa, armeanul Florin Halagian s-a înecat cu două goluri. Dar să trecem la detalii. ,
’ • UNIV. CRAIOVA - “U” CLUJ 4-1. Trupa din Bănie s-a impus în faţa clujenilor fără probleme deosebite. Au fost primele două goluri foarte rapide marcate de Cl. Viczlescu în minutele 30 şi 31, goluri ce-ău
4 descumpănit defensiva clujeană. După pauză a ven it şi “reprezentaţia” caracteristică a obsedatului Ilie Dobre cu acel stupid gooool (sub valoarea “recordului” personal de 44 secunde) cînd a înscris Domokos golul trei (din liniştea tribunelor ne-am dat scama că Ilie Dobre a ţinut cu orice preţ să-şi etaleze capacitatea pulmonară). A urmat un gol al clujenilor înscris de Aştilean (67, fără reacţia sonoră a lui Ilie Dobre) şi apoi golul ce a pus capac tabelei de marcaj, înscris dc Bârcâuan (76).
• ASTRA - F.C. ARGEŞ 0-1. In tur au cîştigat “găzarii” de Ia'Astra în “Trivale”. Acum s-au revanşat piteştenii prin
golul reuşit de A. Chiriţâ (74). Şi uite că piteştenii atacă locul trei, cu secunzii Zamfir şi Spe- riatu la timona tehnică a echipei.
• OLIMPIA - F.C. ONEŞTI 1-6. în etapa anterioară, în deplasare la Piteşti, sătmărenii au încasat doar trei “boabe”, Sîmbătă, acasă, au încasat dublu. Se vede că nu le prieşte “iarba verde dc-acasâ”. Oneştenii s-au răzbunat pe sătmăreni pentru înfrîngerea suferită acasă în faţa “bancarilor” în etapa anterioară, m arcîndu-le sătm ărenilor o jumătate de duzină de goluri prin Bîrsan (17, 40 şi 70), Iriza (37 şi 45) şi Lepădatu (90)/ Golul de onoare al sătmărenilor l-a semnat Dragomir (73).
• FO R ESTA - C.S.M . REŞIŢA 0-0. Speranţele “pădurarilor” în victorie s-au stins treptat înaintea ploii to ren ţiale cu grindină din minutul 80. S-au stins pentru că atacul gazdelor a fost unul
• de calibru redus, purtînd amprenta precauţiei şi fricii de
•contraatac a reşiţenilor. Cînd• totuşi acţiunile de atac ale : “pădurarilor” au avut un gradsuperior de periculozitate s-a
• impus m intea limpede a stîlpului defensivei reşiţene,
.. Vali Ştefan (ex-gâlâţeanul anulîndu-le prin intervenţii prompte).
•F.C. NAŢIONAL-RAPID 1-3. Un studiu cam prelungit, cu o ocazie mai clară a “bancarilor” irosită de Butoiu (18) şi un final, în trombă al giuleştenilor care au încheiat repriza întîi cu ratarea a trei imense ocazii. Notă de superioritate a liniei mediane şi a atacului rapidist şi, la reluare, golul care plutea în aer a “picat” prin reuşita lui Ionel Ganea (57) carc a liftat în plasă balonul centrat impecabil de căpitanul giuleştenilor, Neluţu Sabău (centrare de pe dreapta). A venit golul egalizator înscris de Carabaş (72) şi se părea că “bancarii” vor în toarce
, rezultatul, dar bucuria lor a durat doar două minute şi lenei (74) urcat în atac a expediat o senzaţională torpilă de la 20 metri, balonul îndoindu-i mîinile lui Munteanu, oprindu-se în plasă după cc a mîngîiat partea inferioară a transversalei. După înscrierea golului, antrenorul- preşedinte Gino Iorgulcscu a pătruns pe teren, luîndu-se la harţă cu centralul C. Zotta,care cu un “roşu” l-a poftit în tribună. Pentru ca tacîmul să fie complet, Dânuţ Lupu (84) a transformat un penalty acordat pentru un fault în careu asupra lui Nanu. în finalul partidei, prelungită cu 5 minute, jucătorii rapidişti l-au aruncat în sus, cu entuziasm şi bucurie, pc Mircea Luccscu. în lupta pentru titlu o victorie dc 24 dc carate.
S FARUL - CEAHLAUL 2-1. “M arinarii” lui F lorin Marin au “tras la rame” vîrtos pentru a-şi apropia victoria. A fost primul gol înscris de Robert Niţâ (25) urmat dc barele lui Grigoraş şi... pauza. La rpluare m ari emoţii pe Litoral cînd Şerban (50) a egalat din 11 m etri. A venit însă golul ‘victoriei înscris de Bădescu (73) şi pe “nava amiral’' a Litoralului a fost înăltat marele pavoaz.
• OŢELUL - PETROLUL 0-1. ‘Gălâţenii nu şi-au revenit după înfrîngerea din etapa de m iercurea trecută şi de lîncezeala de care a început să - sufere formaţia lui Vasile Simionaş au profitat “lupii tineri şi galbeni” ai Iui Ion Marin, care au stat atent la pîndă şi pc contraatac au înscris o dată, dar suficient prin Onuţ (62). Deşi răstim p de egalare a fost suficient, gălâţenii s-au bramburit în atac şi în final au părăsit cu capul plecat propriul stadion. Era cea de a treia în frîngere consecutivă a gălăţenilor, a doua pe teren propriu.
• GLORIA - F .C .M . BACĂU 2-0. Cîte un gol de repriză, marcate în ordine de Dânuţ Matei (14) şi Miszti (72). Replica băcăuanilor a fost unalpiiinîitji
• DINAMO - STEAUA 0-0. Continuă pasa neagră în haiticul lui Comei Dinu. De cînd cu semifinalclcCupei şi insuccesul cu Rapid, totul merge pc dos în “groapă” . Sîmbătă ce folos cu dominarea accentuată din unele perioade detimp din moment ce superioritatea era oarbă la finalizare. Şi uite-aşa Cupa s-a
“dus şi titlul s-a îndepărtat, fiind greu dc crezut câ avînd 4 puncte rapid iştii sc vor urca în scrînciobul automulţumirii.
CLASAMENT1. Rapid 302. Dinamo 30 •3. Steaua •. • .: 304. F.C. Argeş 305. F.C.M. Bacău 306. F.C. National 307. Oţelul - 30 ;8. Petrolul '3 09. Astra 30,10. Ceahlăul 3011. F.C. Farul 3012. Univ. Craiova 3013. Gloria 3014. F.C. Oneşti 3015. C.S.M. Reşiţa 3016. Foresta 3017. Olimpia 3018. “U” Cluj 30
24.23161715 1716 14 12 13 11 10 10 1056 3 3
.54
12'5634 6 6
3 11 64 4
13
- 6 9 ■ 7
12 12 11 12
,14 15 14 1417 1418 23 23
68-1688-2451-2950-3539-32574243-29464037-3049-503145.394646-5346-6126-5629-5019-6515-78
777356555352504742423736363326241313
(+32).(+28)(+11)(+10)(+8)(+7)(+5)(+2)(-3)(-3)(-8)(-9)(-9)
(-12)(-19)(-21)(-32)(-32)
ETAPA A XXXI-A (sîmbătă, 22 mai): F.C. Farul - “U” (3-1), F.C.M. Bacău - Dinamo (0-1), C.S.M. Reşiţa - F.C. Naţional (0-3), Steaua - Foresta (2-1), Rapid - Olimpia (1-1), F.C. Oneşti - Astra (1-3), F.C. Argeş - Univ. Craiova (0-2), Petrolul - Gloria (0-2) şi Ceahlăul - Oţelul (2-1). în paranteze rezultatele din tur. „
. . • . R om eo V. C ÎR TA N
Truşcă şi Velţan s-au autoexdus?!Din lotul deplasat la Craiova au lipsit Adi Truşcă şi Liviu Velţan,
deşi nici unul nu se afla în stare de suspendare sau accidentat. Motivul refuzului de a juca în Bănie îl reprezintă banii. Marcel Lăzăreanu, contactat telefonic Ieri dimineaţă, consideră gestul celor doi jucători incalificabil. “Nu au nici o scuză oricîte argumente mi-ar aduce. Truşcă s-a supărat că nu a primit şl el 2 milioane de lei de pe urma victoriei de la Satu Mare. La fel şl Liviu Velţan, însă stimabilii fotbalişti uită că în meciul cu Olimpia Satu Mare nu au jucat. Şi-au dat “examenul” în faţa noastrăl Mai ales Adi Truşcăl Nu cu mult timp în urmă el a încasat de la club 76 milioane de lei şl acum se plînge că nu are bani. Sita a începui să cearnă adevăratele caractere". Codin SAMOILĂ
S e r i a I :
11. Tractorul12. Sportul Stud.13. Dunărea14. Chindia Tgv.15. Metrom ICIM16. Rulmentul17. Nitramonia18. D.U. Brăila
29 13 2 14 39-43 41 ‘ (-1)29292929292929
111111101072
75465 5 4
1113141314 17 23
29-28354034-4039-3229-2824-5611-88
40383736352610
(-2)(-7)(-5)(-6)(-7)(-16)(-35)
• STfîTa QCiO" IN FRUNTEft SI COfîDfiCLASAMENTULUI
O etapă soldată cu şapte, victorii ale gazdelor şi două aie oaspeţilor, cu un total de 27 de goluri marcate (22 de către gazde). Cu cinci etape înainte de final “stătu quo" în fruntea şi coada clasamentului în sensul că F.C. Braşov este ca şi promovată, iar Rocar nu mai are concurente pentru locul secund şi... baraj. Semne de întrebare în subsolul clasamentului unde bătălia pentru Iodul salvator 15 este foarte interesantă (am spus locul 15, fiind că ultimele două clasate şi retrogradate, totodată, sînt de acum cunoscute, Nitramonia şi Dacia Unirea urmînd ca, din toamnă să evolueze în eşalonul trei). Să parcurgem rezultatele etapei cu numărul 29:
Precizia Săcele - Sportul Studenţesc 1-0 ( revanşă pentru înfrîngerea din toamnă); Laminorul Roman - Chindia 4-0 (şi trupa tîrgovişteană se apropie ameninţător de zona periculoasă a‘ clasamentului); Rocar Bucureşti - Metrom ICIM Braşov 2-0 (cu anlrenorul Silviu Dumitrescu deplasat la Copşa Mică pentru a urmări la lucru posibila echipă din baraj, U.T.A., ocupanta locului secund şi-a luat revanşa pentru înfrîngerea din toamnă şi a cîştigat la pas disputa); Cimentul Fieni - Nitramonia Făgăraş 4-0 (răzbunare dublă ca scor petru înfrîngerea din tur); Dacia Unirea Brăila - Tractorul Braşov 0-1 (fără comentarii); Rulmentul Alexandria - Petrolul Moineşti 2-0 (un pas mic, dar important în zbaterile pentru salvarea de la retrogradare); Poli laşi - Gloria Buzău 0-3 (un rezultat ce denotă, într-un sens, renunţarea ieşenilor la lupta pentru locul doi, surprinzător ca scor, în alt sens, primăvara devenind cu adevărat fastă pentru buzoieni); F.C. Braşov - Dunărea Galaţi 3-1 (victorie scontată a liderului): Midia Năvodari - Poiana Cîmpina 6-0 (scorul etapei). • .. Vr ■ • ' .
CLASAMENT
.ETAPA A XXX-A (sîmbătă, 22 mai): Tractorul-Cimentul (0-1), Rulmentul-Dacia Unirea (1-1), Nitramonia - Laminorul (04), Metrom- Precizia (3-0), Chindia - Rocar (1-3),.Moineşti - Dunărea (0=2), Poiana - F.C. Braşov (1-3), Gloria - Midia(0-3) şi Sportul Studenţesc- Poli laşi (0-1): în paranteze rezultatele din tur.
r S e r i a a l l - a :
1. F.C. Braşov 29 20 6 3 58-16 66 (+21)2. Rocar 29 18 3 8 54-30 57 (+12)3.~holi laşi 29 13 7 9 42-33 46 (+1)4. Cimentul 29 13 7 9 39-31 46 (+1)5. Laminorul 29 14 4 11 33-26 46 (+1)6. Moineşti 29 , 13 5 11 36-33 44 (+2)7. Midia Nvd. - 29 12 7 10 50-30 43 (-2) .8. Poiana 29 12 7 10 35-38 43 (+1) .9. Precizia 29 13 3 13. 39-35 42 (-3)10. Gloria 29 13 3 13 36-35 42 (0)
“BĂTRÎNA DOAMNĂ" Sl-A PASTRAT LOCUL DOI GRATIE “REMIZEI"
MUSCELENILORCum bătălia pentru locul întîi este ca şi încheiată, meciurile cheie
erau cele de la Cîmpulung şi Copşa Mică, unde se juca “ruleta rusească" a locului doi: în cazul muscelenilor, mai ales ca gazde singura alternativă pentru recîştigarea locului doi, era victoria; la Copşa Mică tot victoria,.dar pentru "Bâtrîna doamnă". Muscelenii au dat cu piciorul victoriei reuşind doar o "remiză" şi astfel au rămas pe mai departe pe locul trei.
•GAZ METAN -U .T . ARAD (2-1) A fost 1-0 pentru arădeni la pauză graţie golului marcat de Claudiu Drâgan (37). După pauză medieşenii au preluat hăţurile disputei mareînd de două ori prin lorga (61) şi Claudiu Şomfăleanu (74). Prim această victorie a fost anulat zvonul lansat de bîrfitori care “au cotcodăcit” că medieşenii vor ceda victoria în faţa "Bâtrînei doamne".
•F.C. APULLUM - MINERUL MOTRU 4-2. Albaiulienii aveau neapărată nevoie de victorie. Pînă la urmă au obţinut-o, dar cu
• transpiraţie densă şi emoţii de infarct. Culmea e că gazdele au avut 3-0 prin golurile înscrise de Drâgulin (11), Decu (35) şi Sorin Mărgineanu (54). Apoi gazdele s-au lăsat pe tînjală şi, drept urmare, “ortacii” motreni au punctat de două ori prin Napu (71) şi Petre Narcis (87). Noroc că exact ca un boxer care se trezeşte din pumni recepţionaţi puştiul Ţâlnar (fiul antrenorului Comei Ţălnar) a adus liniştea şi pacea înscriind golul patru - în ultimul minut de joc
•ARO C-LUNG - CHIMICA TÎRNĂVENI 3-3. Incredibil, dar adevărat. Pe scurt evoluţia scorului, că merită: 0-1 Ungureanii (12 pe contraatac); 1-1 Stancu (24), urmat de 2-1 Zadea (35) şi Butaru (44); după pauză 2-3 Ştefănică (70... autogol) şi 3-3 Gabor (88). De reţinut, toate cele şase goluri au fost înscrise, conform relatării crainicului-reporter, din faze fixe şi din lovituri de cap.
•JIUL - CORVINUL 3-1 “Ortacii” din Petroşani aveau extrem de mare nevoie de victorie şi au obţinut-o de la corvineşti. Golurile au
fost marcate de Mocanu (23), Stoian (33) şi Stoica (80, din 11 metri) pentru “ortaci", respectiv Gheară (35) pentru hunedoreni.
•F.C. DROBETA - POLI TIMIŞOARA 1-0. Victorie la limită, dar . teribil de importantă pentru severineni, graţie golului ex-timişoreanului
Vlaicu (23).•F.C. BIHOR - ASA TG. MUREŞ 3-0. Scor de forfait realizat de
orădeni prin golurile marcate de Nedelea (43), Bucurescu (62) şi Albeanu (73). Un meci de antrenament.
•VEGA DEVA - UNIREA DEJ 2-1. A fost o primă repriză albă în care dejenilor le-a fost anulată o lovitură de la 11 metri (Şuvagâu fusese faultat îh suprafaţa de pedeapsă, dar arbitrul a “mutat" lovitura dincolo de “punctul cu var"). In repriza secundă două goluri ale devenilor marcate de Popa (48) şl Tănase (53, din 11 metri) şi unul al dejenilor înscris de S. Pop (87, dintr-o “liberă"), ultimele trei minute fiind un adevărat iad pentm gazde şi suporteri din cauza emoţiilor.
•INTER SIBIU - EXTENSIV CRAIOVA 2-2. O “remiză” aş zice... calculată de ambele părţi. Evoluţia scorului: 0-1 Neagoe (25), 1-1 Marius Seghedi (38), 1-2 Neagoe (68) şi 2-2 Galea (88). Din min. 65 sibienii au jucat în zece oameni, Popa recepţionînd al doilea "galben".
•FX. BAIA MARE - DACIA PITEŞTI 4-1. Partidă dominată de băimăreni care au punctat de patru ori prin Ghindă (22) şi Şomcherechi (29, 55, 63). Pentm piteşteni a marcat Şerban (58, din 11 metri). Ca urmare a rezultatului, băimărenii au urcat cîteva trepte, iar piteştenii le-au coborît pe scara clasamentului, dar ambele formaţii se află în continuare angrenate în lupta aspră pentm evitarea retrogradării.
CLASAMENT 31.F.C. Extensiv 29 20 5 4 76-25 65 (+20)2.U.T. Arad 29 16 5 8 56-34 53 (+11).3.ARO C-lung 29 16 4 ' 9 52-37 52 (+7)4.F.C. Bihor 29 14 5 10 34-30 47 (+4)5.Gaz Metan 29 14 4 11 49-43 46 (+1)6.ASA Tg. Mureş 29 14 2 13 38-37 44 (+2)7.PoIiTmş. 29. 13 3 13 48-35 42 (0)8.Inter Sibiu 29 13 3 13 43-39 42 (-3)9.Corvinul 29 12 4 13 42-48 40 (-2)10.F.C. Drobeta 29 11 5 13 36-41 38 (-7)11.Min. Motru • 29 11 4 14 38-46 37 (-5)12.Baia Mare 29 10 6 13 37-43' 36 (-9)13.Chimica . 29 10 5 14 32-47 35 (-7)14. Jiul 29 11 2 16 30-51 35 (-10)15.Vega Deva 29 10 5 14 30-51 35 (-10)16.Dacia Piteşti 29 10 4 15 4048 34 (-8)17.F.C. Apullum 29 10 4 . 15 - 3346 34 (-11)18.Unirea Dej 29 9 4 16 * 39-52 31 (-11)
ETAPA A XXX-A (sîmbătă, 22 mai): F.C. Bihor - F.C. Drobeta (0-2), Poli - Jiul (1-2), Corvinul - F.C. Apullum (1-2), Chimica - Gaz Metan (1-4), Minerul Motru - ARO (1-2), ASA - Extensiv (0-4), Dacia - Inter (0-2), Unirea Dej - Baia Mare (1-2) şi U.T. Arad - Vega Deva (0-1). în paranteze rezultatele din tur.
Victor E. ROMAN
Germania-32: Nurnberg-Bayem2-0; Stuttgart-Freiburg 3-1; Hertha Be rl i rvHa nsa Rostock 2-0; Monche nglad bach-Ham burg 2-2; Bochum-Wolfsburg 0-2; Duisburg-Bayer LeverkusenO-O1 Eintracht Frankfurt-Borussia Dortmund 2-0.
frnmS U S *
Italia 33: în urma succesului înregistrat sîmbătă pe "Giuseppe Meaza" în faţa lui Empoli, AC Milan a devenit noul lider al campionatului, "rosso-nem" dispunînd cu 4-0
prin punctele realizate de Bierhoff (31, 54,60) şi Leonardo (88). Principala contracandidată a diavolului milanez, Lazio Roma, a remizat pe "Artemio Franchi" cu
Fiorentina 1-1. Florentinii au deschis scorul în min. 14 graţie lui Batistuta, lazialii reuşindegalarea în min. 27 prin Vieri.
s - 3 , F - m o m 'T h - n ; r rl is -
C.F.R. : Someşul Satu Mare 5-3 (1-1)Stop-cadru: Singurul
nemulţumit din tabăra gazdelor a fost Vasile Iepure, i atacantul feroviar, fiind foarte supărat pe faptul că nu a reuşit sâ... marcheze.
frumos; T e r e n : bun;
1 - 0 m i n . 3 9 - Matiş pătrunde în careu talonat îndeaproape de Ciuclcan de care scapă prin fentă la 8 metri dc poartă şi şutează puternic în transversală, mingea
S t a d i o n : C . F . R . ; T i m p :S p e c t a t o r i : 1 . 0 0 0 .
CFR: Cîrian - Cazan, Baci, David, Benke- Gâvruş, Matiş,, Tanca, Mircea( 72 Gocan) - lurişniţi, Iepure.
S O M E Ş U L : Morar- Pop, Boroş, Ciuclean, Pascu. (46 Tenteş) - Lăpuşte, Blajan.Tuturaş (85 Aioaniţoaiei) - Raţiu, Rapoş.
A r b i t r i : I. Toma - D.Lazăr. A. SomeşanC a r t o n a ş e g a l b e n e : G ă v r u ş , Iepure - Tenteş, Lăpuşte,
Blăjan, Tuturaş, Aioaniţoaiei.M a r c a t o r i : Matiş (39,58), Cazan (50, 77), lurişniţi (53)/
Raţiu (40, 79), Lăpuşte (81).
i t v(gSr*4**i m m i
r / m•t* t
' Y j «
m m ® S m i
m M m.
I m .
îr?.-îrratar*tr ~-»
asBiafeBafe
P r i m u l g o l a l c e f e r i ş t i l o r
“muşcînd” pămîntul după liniaporţii.
14 m i n . 4 0 - Sătmărenii repun dc la centru, obţin rapid o lovitură liberă pe care Rapoş o înalţă în careu şi Raţiu, ncmarcat, reia cu capul în plasă.
2 - 1 min.50 - Tanca execută defectuos o lovitură liberă de la 25 metri, dar aflat pe direcţia şutului Cazan deviază balonul în poartă
3-1 min.53 - La cîteva minute după ce a făcut senzaţie în tribune la o fază în care a driblat inclusiv portarul şi vrînd să îndeplinească o formalitate a trimis din 2 metri... peste poartă, lurişniţi pune latul pe centrarea lui David şi majorează avantajul gazdelor.
4 - 1 m i n . 5 8 - Iepure întoarce
Omul meciului: Matiş - chiar dacă nu a strălucit în mod deosebit, el a fost omul care a dat culoare atacurilor
'feroviare. , î ■
un balon în mijlocul careului, Matiş şutează în portar, mingea îi revine norocos şi a doua ratare cu poarta goală nu mai are loc.
5-1 min.77 - Iepure “bate” un corner de pe stînga, direct pe poartă, portarul scapă balonul în faţă şi, pe fază, Cazan înscrie.
5 - 2 m i n . 7 9 - Centrare Lăpuşte, cap Raţiu pe lîngă un Cîrian rămas fară replică.
5 - 3 m i n . 8 1 - Lăpuşte şutează violent, din unghi, la colţul lung şi Cîrian scoate iarăşi balonul din plasă.
Mihai HOSSU
Oheilenu Înscriu 3 goluri în deplasare, dar...• Telecom Arad - Olimpia Gherla 4-3 (1-1) •Omul meciului: Extrema
Manea autorul a două goluri, jucător cu multă experienţă dar şi cu un apetit de gol! / \ \
Gherlenii au pierdut la Arad, dar au înscris 3 goluri frumoase. Ei nu au fosl departe de un egal. dar gazdele şi cei doi asistenţi de linie au făcut totul, ca in uiiimelb 10 minute să nu mai fie goluri. In poarta gazdelor; desigur. Dar şi în aceste condiţii merită sâ remarcăm ambiţia şl incisivitatea cu care au evoluat jucătorii antrenaţi de Mihai Pop.
SZEKELY Csaba
S t a d i o n - T e l e c o m ; V r e m e - bună; T e r e n - acceptabil; S p e c t a t o r i - 150.
T E L E C O M : Bota - Varga Mureşan, Szel, Berar - Rus, Grad, Mogoşan - Petruţ (Bugariu), Riviş ş i Manea;
O L I M P I A : Pădure - Marchiş, Boerean, Cionca, Giurgiu - Kilin, Coroiu II (Fericean), Muntean - Cupşa, Bar, Bartoş.
M a r c a t o r i : Manea (minutele 5, 46), Petruţ ( 6 1 , 65) - Bartoş (minutele 28, 70) ş i Bar (min. 66).
A v e r t i s m e n t e : Mureşan, Zel, Berar - Cionca, Fericean, K i i i n .
A r b i t r i : C . Andreescu - A. Dida, L. Preduţ (toţi Craiova).
Stop - cadru: Spectatorii au aşteptat în picioare
sfîrşitul partidei, gherieniî dominînd copios ultimole 10' minute, banca de rezervă a
Telecomului cerînd cu
insistenţă centralului sâ
fluiere odată sfîrşitul întîlnirii.
l.S.C.T. - WEST Petrom Arad 5-1 (1-0)Omul m eciului: L-am
desemnat pe Varga, jucătorul oaspeţilor, tehnic şi laborios în mijlocul echipei sale, dar care nu a putut răsturna de unul singur ‘carul* numit l.S.C.T. . . .
A fost o partidă aşteptată cu mult interes la Cîmpia Turzii. datorită faptului că cele două protagoniste erau despărţite de un singur punct înaintea acestei etape şi sint angajate în lupta pentru locul 3. Disputa a fost aprigă şi în final a fost tranşată în favoarea echipeî care şi-a dorit mai mult victoria. începutul a fost echilibrat, doar 1-0 la pauză, şi aceasta după o lovitură de la
Stadion - l.S.C.T.; Timp - frumos; Teren - bun; Spectatori - 250; l.S.C.T.: Ceclan, Gatea, M. Stoica, Nicola, Văsîi (75 Cr. Stoica),
Fodor, Mâţiu, Bratu, Dâmbean, Trifu (7 Chiş, 61 Kallai). Antrenor: S. Fodor.
WEST PETROM ARAD: Papaş, Agachi (41 Kzouc), Paiujan (76 Zecson), Mataş (45 Hada), Ştefănicâ, Ardelean, Radu, Carsinschi, Varga, Arman, Copăcean. Antrenor: R. Bogdan.
Arbitri: I. Sandu - Piteşti, B. Buzatu - Cîmpulung,. N. Sandu - Piteşti
Avertismente: Ştefânică min. 45 şi Carsinschi min. 58. Marcatori: (1-0) 17 M. Stoica 11 m., (2-0) 57 Dâmbean, (2-1) 59
Carsinschi, (3-1) 63 Fodor. (4-1) 70 Mâţiu, (5-1) 87 Mâţiu.
Stop-cadru: Faza meciului o putem denumi astăzi şi "neînţelegeri în familie”, pentru câ protagoniştii ei, “fraţii Sandu" sau mai bine zis arbitrii Sandu din Piteşti, nu s-au înţeles la faza golului din minutul 57 marcat de Dâmbean. Atunci cînd N. Sandu a ridicat fanionul de la margine fratele îi face semn să-l lase jos şi validează golul.
11 m. transformată cu măiestrie de M. Stoica la un fault asupra lui M. Rus. Echilibrul s-a rupt în minutul 57 cînd M. Rus şutează, Dâmbean interceptează balonul pe care apoi îl lobează peste portarul Tapaş. Oalspeţii au o zvîcnire de orgoliu două minute
mai tîrziu, atunci cînd Varga pătrunde, pasează spre Carsinschi, care cu un şut necruţător îl învinge pe Ceclan. Elanul luat de arădeni a fost stopat după 4 minute atunci cînd Fodor înscrie printr-o foarfecă de zile mari din 6 metri, după o pasă
venită de la Kallai. Scorul final avea să fie pecetluit de golgeterul sîrmarilor Mâţiu prin dubla reuşită în minutele'70 şi 87.
Alin BOŢIOC
Divizia C dc fotbal -32Seria a IV-a
U.M.T. - Sticla Arieşul Turda 1-0, Telecom Arad - Olimpia Gherla 4-3, Metalurgistul Cugir - Crişul Aleşd 4-2, l.S.C.T. -. West Petrom Pecica 5-1, Minaur ZIatna - Electrica Timişoara 1-0,Inter Arad- Obilici 3-1, C.F.R. Cluj - Someşul Satu Mare 5-3, .Minerul Sârmâşag - Phoenix Baia Mare 3-1, C.F.R. Timişoara - Minerul Stei 8-0, Armătura Zalău - a stat.
CLASAMENT -1. U.M.T.2. Sticla Arieşul3. l.S.C.T. '4. West Petrom ,5. C.F.R. Cluj6. Olimpia Gherla7. Armătura Zalău8. Telecom Arad.9. Crişul Alcşd10. Electrica Tmş.11. Phoenix Baia Mare12. Minaur ZIatna13. Inter Arad14. Someşul Satu Mare15. C.F.R. Tmş.16. Minerul Sărmăşag17. Metalurgistul Cugir18. Obilici19. Minerul Stei
303031 3130313031 31 30 30 30 30 30 303031 30 30
2622.181616141413131312129119910 9 4
371111
11121214141415 12 17. 14 4 18 18 23
84-1358-23 57-4859-51 5343 44-30 5442 5441 52-51 56-54 524634-6135-50 39-59 46-57 2841 35-58 35-61 27-73
796756525 1 ’48464543 '42403936 ■35343433-,3315
Etapa viitoare (sîmbătă, 22 mai): West Petrom - Sticla- Arieşul Turda, l.S.C.T. - Metalurgistul Cugir, Crişul Alcşd - Telecom Arad, Armătura Zalău - C.F.R. Timişoara, Minerul Ştei - Minaur ZIatna, Electrica Timişoara - Minerul Sărmăşag, Phoenix Baia Mare - C.F.R Cluj, Someşul Satu Mare - Inter Arad, Obilici - U.M.T., Olimpia Gherla - va sta. -1--
Alin BOTIOCV , '
M Campione tul Diviziei ” D " 1r
• ... - etapa a 25-a -Rezultatele seci ale etapei: Sintcrom - Vlâdeasa Huedin
3-0, Apollo Gherla - CFR II Cluj 5-1, Minerul Ocna Dej - Turdcana Casirom Turda 2-0, Cimentul Turda - ASA Electroceramica 4-0, Metalurgistul - Minerul Iara 0-0, ATL Selena Dej - Clujana 2-1, Dromex şi ASA Victoria Somcşeni au stat. ' * . . ; -
CLASAMENT : .1. Ocna Dej2. Turdeana3. Sintcrom4. ASA - Victoria5. ATL Selena6. Minerul Iara -7. Clujana8. Metalurgistul ?9. Cimentul
, 10. ASA - Electro.11. Apollo Livada12. Dromex13. CFR II Cluj
222122222122222223212222,21
1714121211II11109
5 4 5 . 4 7645 2 3 2 1 0
0356 3 5 7 7 12 10 14 18 19
45-956-2144-2050-2336-1533-2042-1936-23 -33-3829-39304612-1413-66
5646414040393735292717106
Etapa viitoare (marţi, 18 mai): Vlâdeasa - Dromex, CFR II - Sinterom, Turdeana - Cimentul, Victoria ASA - Clujana, Electroceramica Turda - Metalurgistul, Mineral Iara - ATL Selena Dej, Apollo Livada şi liderul Mineral Ocna Dej vor sta.' ; - v > ; / V'n ’
C lasam entul golgeterilor se p rezin tă astfel: Bean (Turdeana) 15 goluri, C. Roman (Ocna Dej) 13, C. Danciu (ASA Victoria) .10, Ballok (Metalurgistul) 9 goluri.'
Rezultatele la juniori: Sinterom - Vlâdeasa 3-0, Apollo - CFR II 1 4 , Ocna Dej - Turdeana 3-1, Cimentul - ASA Electro. 0-2, Metalurgistul - Minerul Iara 4-2, ATL Selena - Clujana Cluj 0-2, Dromex şi ASA Victoria au stat.: înclasament conduce Clujana cu 62 p , ; , : -1 • , ,
<• - Cristian FOCSANU
C a m p i o n a t u l J u d e ţ e a n - 2 2sa i
Cimentul Turda • ASA Electroceramica Turda 4-0 (2-0)Stadion - Cimentul; T i m p - înorat; T e r e n - excelent;
Spectatori - cca. 120.CIMENTUL: Oroian, Filip, Belea - cpt., Toma, Berindei,
Crisan (74 Andreica), Mocan, Orvos (83 Sechereş), Cr. Moldovan (66 Buzgar), Pîrjol, C. Vilt (85 M. Moldovan). Antrenor: Viorel Pintilie.
ASA: Cheţan, S. Moldovan (46 N. Coroiu), Geamănă, Popa Emil. Szabo, Mocan, Guţiu (55 Pop Emil), V. Moldovan, Ti'inca, M. Coroiu, Szentgyorgyi - cpt. Antrenori: Dorin Suciu, Jean Iliescu.
M arcatori - O tvos (7, 54), C. Vilt (39), Buzgar (81). A rb itr i - Cosmin Techereş, Emeric Komuveş, Doru
Moldovan- Cîmpia Turzii.Avertismente - Otvos/ Geamănă, Pop Emil, Mocan. Cartonase r o ş i i - Andreica (76), M. Coroiu(76) - pentru o
încăierare /ără balon la o fază în care obiectul jocului se afla la circa 25 de metri de ei.
Cu toate că scorul era de 3-0 pentru formaţia Cimentul Turda, iar jocul pe ansamblu se prefigura a fi unul fără incidente, totuşi, în minutul 76 Andreica de la Cimentul care a evoluat doar două minute, respectiv M. Coroiu, s-au luat la harţă undeva departe de balon, la mijlocul terenului, fapt oe l-a determinat pe centralul Cosmin Techereş să-şi consulte asistenţii, după care sâ-i invite pe cei doi “cocoşi" la cabine pentru a se răcori.
Alin BOTIOC
PI
ă '
|
R ezu lta te le etapei: CFR Dej - în fră ţire a 1-2,(Simon 40 - Chiş 78, 88);
• Unirea Jucu - ERS CUG 5-0 (Almaş 23, Filip 27, Cristian Rus 86, 88, 89);
• Motor IRA-Avîntul Luna 5-1 (Rusu 20, 42, 62, Sima 23,
■ Vajas 83 - Groza 78);• P ro d fu ra j Iclod -
Carbochim Cluj 2-2 (M. Rus 64, C. Rus 81 - Borz 22, Cîmpcan 28);
• Sinterom Frata - Arieşul Turda. 3-1. Unirea Floreşti a stat, în timp ce partida Sănătatea - Napopan Pata a fost omologată cu scorul dc 3-0 pentru gazde, prin neprezentarea adversarului.
CLASAMENT
1. ERS CUG - 21 13 6 2 53-21 452. Arieşul 22 13 v 3 5 64-38 423. CFR Dej 21 9 5 ' 7 46-25 324. Carbochim . ; 20 9 4 7 46-35 31,5. Unirea Jucu . 20 9 4 • ? 4540 316. Sinterom 20 10 •L 1 : 9 : 46-51 317. Sănătatea 21 8 5 ' 8 3840* 298. Unirea Floreşti 20 8 3 9 37-35 279. Napopan Pata 20 8 2 10 4749 2610. înfrăţirea 20 - 6 7 7 ' 27-32 2511. Prodfuraj 20 6 ;• 4 10 4245 2212. Motor IRA 20 5 1 14 29-70v 1613. Avîntul Luna 20 4 3 13 21-60 15
Etapa viitoare (joi, 20 mai): Avîntul - Sinterom, A ricşul- Unirea Jucu, Carbochim - Motor IRA, Napopan - Prodfuraj, înfrăţirea - Sănătatea, Unirea Floreşti - CFR Dej, ERS CUG va sta. ' ' '-** 4 | ‘ ,1' '
Cristian FOCSANU
i.
Şerban Doboşi •Un antrenor ce are motive să fie fericit
M e m e n to
s m r i nie
D . N . , e t a p a
a X V ! l l - a
Schimbare de lider
■ : v ' "
S L f e m i n i n ă ,
t u r n e u l 3
Nu ar strica mai multăconsideraţie...»
Rezultate tehnice: Voinţa Galaţi 6-1 cu CSM Cluj, 6 4 cu BNR Bucureşti, 6-2 cu CSS Tg. Mureş • BNR Bucureşti 6-4 cu CSS Tg. Mureş, 6-1 cu CSM Cluj, 4-6 cu Voinţa Galaţi • CSS Tg; Mureş 3-6 cu CSM Cluj, 4-6 cu BNR, 2-6 cu Voinţa Galaţi • CSM Cluj 6-3 cir CSS Tg. Mureş, 1-6 cu Voinţa, 1-6 cu BNR • clasament după trei turnee: Voinţa Galaţi 9 9 0 , BNR Bucureşti 9 5 4, CSS Tg. Murcs 9 3 6,’ CSM Sibiu 9 1 8 * prezenţe de marcă la Cluj- Napoca: Cornelia Vaida şi Lucia Balaş (CSS Tg. Mureş), Ana G ogoriţă şi N atalia Voiculescu~ (Voinţa), Ioana Popescu şi Mirabela lancu (BNR) • arbitri: Adrian Crişan, Radu Hadîrcă, Kovacs Lajos, Papp Emest.
A fost un tumeu cu meciuri dc calitate, cu rezultate strînse, cu v ic to rii la lim ită ale favoritelor. CSM Cluj a obţinut prim a victorie, extrem de preţioasă, carc confirmă talentul fetelor noastre. Şi îmi face plăcere sâ le amintesc: Anca Coroiu, Andreea Lupaş, Paula Apostu, Ana M aria M iron, G abriela Parlaghi, antrenor Şerban Doboşi. Păcat doar că la nivel dc club, echipele dc
tenis dc masă nu sînt apreciate ■ la justa lor valoare. într-un an destul de sărăcit la sporturile de echipă, locul 4 al echipelor CSM; băieţi şi fete, se aşază cu
-cinste alături de performanţele “U” Carbochim (locul 3 la baschet); “U” BT ACSA (locul 4, baschet), “U” CUG (locul 4 la handbal), a lături de
. rezultatele fetelor de la judo. Clubul CSM le-ar putea acorda o mult mai mare atenţie şi importanta celor două echipe de tenis de masă, materială şi financiară în egală măsură.
“în cadrul Clubului CSM sînt persoane rău Intenţionate”Şerban DOBOŞI (antrenor) : “Echipa noastră de fete a obţinut prima victorie, ea este cu atît mai preţioasă cu cît a fost obţinută în faţa unei echipe, CSS Tg. Mureş, în luptă pentru locul 2 sau 3. A dat satisfacţie totală Anca Coroiu şi Paula Apostu, cu victorii importante. Ana Maria Miron a lipsit din motive dc sănătate, dar ca va fi prezentă în ultimul tumeu, cel de la Galaţi, 5, 6 iunie • Prin locul 4 din 16 echipe, avem
dreptul de a participa într-o cupă europeană. Sînt doar vise, atîfa timp c ît conducerea clubului manifestă un total dezinteres faţă de echipele de tenis de masă. Pe nedrept dacă ne gîndim 'la rezultatele de ansamblu ale jocurilor sportive.- Clubul CSM Cluj motivează dezinteresul prin lipsa de viitor a actualilor sportivi, lucru total eronat. Ei sînt pe locul 4 din 16 - echipe şi nu este deloc puţin . Luna trecută au luat 200.000 lei fiecare! îmi este jenă să-i aduc şi să-i hârţuiesc în antrenamente şi jocuri la cum sînt apreciaţi. Sînt jucători care fac eforturi mari, sînt sportivi de marc caracter, care nu merită sâ fie bătaia de joc a nimănui. în cadrai clubului sînt persoane rău intenţionate, pentru care aceste eforturi ş rezultate se pare câ nu contează. Personal voi avea cîteva surprize faţă dc aceşti sportivi, plăcute chiar, în detrimentul clubului însă. Sc
1 parc câ performanţele la CSM Cluj sînt prea mari ca un loc 4 să mai contczc!”-
Subscricm în totalitate la declaraţia profesorului Doboşi.
Demostene SOFRON
/ / /W/l/• în 1928 în această zi s-a
“dat startul” în întrecerile din cadrul celei de a IX-a ediţii a Jocurilor O limpica de vară. Deschiderea a constituit-o turneul de hochei pc iarbă la care s-au în sc ris . 9 selecţionate. La sfîrşitu l întrecerii, titlul dc campioană olimpică a revenit, conform aşteptărilor, sportivilor din India, ei fiind urm aţi în fruntea clasam entu lu i de echipele Olandei, Germaniei, Belgiei, D anem arcei şi Franţei. Aceste jocuri au fost ultimele care s-au desfăşurat după un program relativ larg în timp ca desfăşu rare , ultimele finale disputîndu-se abia pe... 15 august! Începînd cu J. O. de la Los Angelcs (ediţia jubiliară, a X-a, în 1932, program ul a fost “condensat” într-un interval de 15-16 zile.
• Acum trei decenii, în 1969, în această zi au început în oraşul suedez, Landskrona C. E. de gimnastică feminină (ediţia a Vil-a). După cele două ediţii precedente (în 1965, la Sofia şi în 1967, Ia Amsterdam), carc au fost dominate dc cehoaica Vera Caslavska, care a cîştigat la toate cele 10 probe (!) incluse în program, dc data aceasta s-a evidenţiat în mod special Karin Janz, din fosta R.D.G. care a obţinut-4 medalii, a cincea revenindu-i O lg ii K arasiova , din fosta U.R.S.S. ,
LASZL6 Fr.
j FOTBAL INTERNATIONAL î
W O R L D C U ? 2 0 0 6 V A O C O L I E G I P T U LFotbalul rămîne în primul rînd o industrie extrem dc profitabilă. . v
în spatele, spectacolului fotbalistic sc vehiculează sume enorme. Lupta pentru organizarea Campionatului Mondial dc Fotbal din anul 2006 pierde luptători pc drum.. Prima “victimă” a fost Ghana.Deşi iniţial se angajase în luptă, a cedat pe parcurs. Principala cauză o reprezintă problemele dc ordin financiar.
Este rîndul Egiptului să iasă din horă. Diriguitorii Federaţiei egiptene dc fotbal s-au zbătut sâ stoarcă ceva fonduri dc la autorităţi, însă glasul lor a fost în zadar. Ei nu puteau confirirta candidatura lor pînă cînd Guvernul nu dădea nici o garanţie. în această situaţie, Egiptul se vede nevoit să-şi amînc visul dc a găzdui un turneu final al Campionatului Mondial.
Şi cum se intenţionează aglomerarea competiţiilor continentale, nu c exclus ca nu peste mult timp să se reducă şi perioada dintre două turnee finale la nivel-mondial de la patra ani fa doi ani. Astfel, vom putea avea în acelaşi an şi un turneu final european , şi unul mondial. Partea bună este şi aceea că şansele unor ţâri mai sărace — ca Egiptul - de a găzdui o asemenea competiţie vor creşte, cel puţin teoretic.
Pînă în prezent America şi Europa au deţinut exclusivitatea dc a găzdui turnee finale ale Campionatului Mondial. Această regulă .
- se va sparge în 2002, cînd Asia va fi noua inimă a fotbalului, World Cup 2002 desfaşurîndu-se în Japonia şi Coreea de Sud.
Revenind Ia World Cup 2006,- vom spune că logic ar fi să se desfăşoare în Africa, idee promovată de însuşi preşedintele F.I.F A ., Sepp Blatter. Candidatele pentru 2006 rămase în competiţie sînt: Africa de Sud, Maroc, Nigeria, Brazilia, Germania-şi Anglia. ' Şanse sporite are Africa de Sud, dar nu trebuie neglijate nicidecum nici celelalte două ţări africane.
Rămîne de'văzut dacă sistemul dual reprezentat dc Belgia - Olanda pentru Euro’ 2000 şi Japonia - Coreea de Sud pentru World Cup 2002 va da roade şi dacă va putea fi aplicat şi în 2006. ' Dincolo de orice presupuneri, marea favorită rămîne Africa dc Sud. Cu toate acestea, pînă în martie 2000, cînd sc va hotărî ‘ gazda pentru World Cup 2006, multe se mai. pot întîmpla. Cred că un scandal pentru corupţie în acest caz este exclus, dată fiind recenta anchetă privind Sidney 2000. Rămîne imprevizibilul...
' . ’ ' r . Marius MATEI
v “ U ” C l u j - G r i v i ţ a 2 5 - 1 6 ( 1 5 - 9 ) •
Sîmbătă, 15 mai, ParcuLşportiv “Haţieganu”, spectatori circa 100 • “U”: Popean, Lungeanu (Cilincă), Cerceş (Croitoru), Tudori, V. Samuil, Tincu, Tămaş, Ionescu, Flutur, Copil (C. Podea), Săuan, Stupar, Dragomir, Daschievici (D. Podea), Iacob, antrenor Ştefan Ionescu; GriviţaT Vlăsceanu, Mihăilâ, Florea, Neacşu, Iorga, Tudor, Stoian, Nicolescu, Udroiu, Preda, G. Olăraşu, Damaschin, Drâghici, M. Olăraşu, Pricop, antrenor Theodor Râdulescu.* Arbitru Mircea Paraschivescu (Bucureşti) • Observator FRR Dudu Florian • M arcatori: Daschievici (eseu min. 17), Săuan (eseuri min. 30, 38, 60), Iacob (eseu min. 74) pentru “U”; Preda- lpc, -Pricop. 2 l.p., Ungureanu (eseu min. 80), Râducanu tr.. . “U” Cluj a făcut un joc bun, cîştigînd pe merit în faţa unei echipe Griviţa mult mai motivată în acest retur. Scorul putea fi cu totul altul decît cel din final dacă “U” nu ar fi ratat şi pierdut 22 de puncte, 12 Lip. plus 10 transformări, unele ratate din poziţii centrale, ideale. Şi dacă vreţi, Tincu a fost un campion al ratărilor, 12 puncte, toate în prima repriză. O luăm ca pe o zi mai puţin fastă a jucătorilor şi nimic altceva. \ 1
Prima repriză a fost echilibrată, cu o alternanţă a scorului (0-3,5-3v5 -6 ,10-6) pe fondul unei lupte pentru balon extrem de îndîrjită. în repriza a doua, Griviţa nu a arătat mai nimic, a cedat terenul căutînd o limitare a scorului. Carc limitare s-a datorat în
' exclusivitate... clujenilor. Altfel, într-o creştere de formă care nu poate decît să ne bucure. _ '
Rezultatele complete ale etapei: “U” Cluj-Griviţa 25-16, REMIN Baia M are - Ştiinţa 51-19, CFR Constanţa-Farul 15-22, Steaua - Dinamo 23-20 (şi Steaua schimbă liderul), CSM Sibiu - “ U” Timişoara 43-3, Rulmentul Bîrlad - Minerul Lupeni 5-0 (neprezentare oaspeţi).
C l a s a m e n t
1. Steaua 18 16 1 1 699-259 512. Dinamo 18 16 1 1 637-271 51
' -3. Sibiu 18 12 0 .6 512-336 424. REMIN 18 9 1 8 446-342 375. Farul - 18 9 0 9 411-388 36,6. “U” Tim. 18 9 0 9 426438 367; “U” Clbj- 18 8 0 10 386-381 348. Bîrlad' 18 7 0 11 315-380 . 329; Griviţa 18 7 0 11 350427 3210. Stiinta 18 6 0 12 281490 30
'• : 11. CFR 18 5 0 13 278-580 28.12. Lupeni 18 2 1 15 230-679 23 -
De reţinut...Fiecare prezenţă a domnului Dudu'Florian, preşedintele
Comisiei dc disciplină, este una a verticalităţii şi â corectitudinii • Popean, Tăriiaş, Tincu, Ionescu, C. Podea, Dragomir şi Iacob au fost selecţionaţi în lotul lărgit al naţionalei pentru meciul cu Franţa. Lor li se alătură V. Mafiei • Campionatul se întrerupe pînâ în 12 iunie pentru acţiunile lotului naţional de seniori • sîmbătă, 22 mai, Ia Săcele, în sferturile Cupei FRR, “U” Cluj - CSM Sibiu.
I . . , Demostene SOFRONFoto: Zeno REINHARDT
Sportcil murdărit de politica...I Lumea ştiinţei a progresat s-a aliat împotriva Iugoslaviei echipa de handbal din huliganice, de ură faţă de om.
enorm în acest secol. Doar omul şi o ucid cu bombe şi rachete zi Kruşevacz ’nu au unde juca A ataca şi bombarda o ţară fără: politic a răm as la nivelul şi noapte, au apărut voci finala europeană a unei cupe, să-i declari război c un gest
Im periului Roman şi, mă occidentale - căci de oameni nu căci nu le primeşte nimeni. Mai nobil, uman, democratic. Agrăbesc să adaug, din perioada puteam vorbi în acest caz - care ' nou, m inistrul britanic al evolua pe un teren de sport înlui de falnică decădere! Un cer ca toţi sportivii sîrbi să fie Culturii şi Sportului a cerut cea mai paşnică cu putinţăadevăr ce ar trebui să-i pună pe bo ico taţi, -alungaţi de pe organelor şi o rganizaţiilor dispută umană este, iată, o
. gînduri pe politicienii de azi şi tefenurile de sport. Ei sînt sportive din ţara sa să renunţe crimă, o barbarie, un sacrilegiu,dc pretutindeni. Dar ei merg socotiţi criminali pentru câ , la orice cdntact cu echipe sau Mă întreb cu tristete! Nimic dinsurzi şi orbi înainte. Mai mult, participă la o întrecere sportivă, persoane ce reprezin tă ceea ce e viu si curat sub-soare
■ sînt şi dintre acei ce împing pentru câ reprezintă Iugoslavia Iugoslavia. Din tenisul de masă ;- deci nici sportul - nu trebuiepolitica şi în sport, sportivă, şi nu politică, sportivii iugoslavi au fost deja sărămînăneîntinat,nemurdărit,murdărindu-1. Caută ţapi Hochciştii iugoslavi nu au putut expulzaţi. nebatjocorit şi neotrâvit deispăşitori şi chiar criminali şi în participa la Cam pionatul Şi alte voci susţin asemenea politică?! De ce?! sport. După ce o lume întreagă Mondial din Olanda. Fetele din puncte dc vedere -rasiste , ' Viorel CACOVEANU
METALURGISTUL CLUJ-NAPUCA ■ IARAStadion: CUG II; .Timp: răcoros;Teren: moale; - - '*Spectatori: cu indulgenţă 200METALURGISTUL: Sabo-Mureşan (78 V. Sabo), Maier, Suller,
Dămian, I. Mureşan, S. Mureşan (46 Coşiu), Muscă-Lorinţ-Ballok (73 Csallai), Chifor. Antrenor: I. Mureşan.
M INERUL ~ IARA:Creţar-Gherman, Onacă, Ciuf. R. Vîtcă-Moteoc, Vilt, Bica, Vana- Zoicaş (89 C. Vîtcă), Pocol (65 lancu). Antrenor: I. Samoilă.
Arbitru: R. Moholea, Asistenţi: M. Rigo şi C. Mînduc.Avertismente: R. Moholea, Asistenţi: M. Rigo şi C. Mînduc.Avertismente: S. Mureşan, Maier, Coşiu, Lorinţ/lancuEliminări: Lorinţ (83) •OMUL MECIULUI:Portarul oaspeţilor Creţar, foarte sigur în intervenţiile sale care nu
au fost puţine la număr. A contribuit decisiv la rezultatele partidei şi implicit la acumularea unui punct preţios am spune pentru echipa sa. •
Terenul aproape impracticabil i-a determinat pe jucătorii celor două combatante să nu forţeze nota, mulţumindu-se cu rezultatul înregistrat la final. în mod clar cele două echipe s-au menajat, ambele fiind lipsite de probleme în clasament. în concluzie am asistat la un joc steril, lipsit de spectaculozitate şi, evident, de goluri. . . •• ,r
y \ Cristian. FOCŞANU
Comunităţile rurale sărace pot solicita sprijin financiar de la Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) dacă îndeplinesc cel puţin patru din cele zece criterii de eligibilitate stabilite, informează un comunicat al FRDS.
wJ o G » Y
Pentru Ciujana FPS a decis: închidere operaţională parţială '
Aşa cum era programat, sîmbătă, în prezenţa a 'doar 40 de persoane, a avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor de la Ciujana. Principalul punct de pe ordinea de zi a fost cel referitor la închiderea operaţională. Cum era de aşteptat, avînd în vedere că FPS- ul deţine 57,51 la sută din acţiuni, AGA şi-a dat .acordul de principiu pentru înch idereaoperaţională parţială". Acordul defin itivurmează să fie dat de Comitetul de Direcţie al FPS Bucureşti, pe baza datelor referitoare ia sănătatea economică a societăţii. Ulterior, cel mai probabil în jurul datei de 29 mai, Adunarea Generală a Acţionarilor va trebui să se întrunească încă o dată pentru a aproba decizia'centralei FPS.
Potrivit programului de închidere operaţională, încă nedefin itivat, Ciujana urmează să-şi reducă personalul cu circa 2.200 de salariaţi. Cei disponibilizaţi vor beneficia de sum ele compensatorii prevăzute în Ordonanţa 9 /1997. Reducîndu-şi personalul cu aproape jum ătate, societatea urm ăreşte r e d im e n s i o n a r e a capacităţii d efuncţionare şi reducerea cheltuielilor, în actuala formulă fiindu-i imposibil sâ mai continue datorită lipsei de lichidităţi necesare finanţării producţiei. Potrivit programului deînchidere operaţională capacitatea de producţie a societăţii se va reduce de la 200.000 perechi/ lună la circa 120.000 perechi/lună.
Conform mandatului dat de FPS Bucureşti, această redimensionare a capacităţii funcţionale se face în vederea pregătirii pentru privatizare. Radu Sârbu ! spunea că s-a optat pentru înch idere operaţională, şi nu pentru lichidare, pentru a nu deteriora imaginea externă a Clujanei. El a vehiculat ideea eâ privatizarea societăţii, care se va face printr-o bancă de investiţii, ar putea începe "peste trei luni.
CristianBERINDEAN
rul de CI î lsssrMs luni. 17 mai
V e ş t i b u n e d i n . . . A m e r i c aSăptămîna trecută, Banca Americană de
Investiţii Morgan Dean Witter recomanda investitorilor obligaţiunile externe emise de Rom ânia, po rn ind de, la judecata câ România are capacitatea de a-şi onoră obligaţiile de plată şi de a realiza reformele structurale. Sugestiile au fost date în perspectiva valorificării euroobligaţiunilor în anul 2002. Emisiunile au fost lansate de RENEL, respectiv dc BNR, cu scadentă în 2002 şi 2001.
Bancherii americani sînt optimişti în privinţa obţinerii de către România a creditelor, chiar din a doua jumătate a acestui
an, datorită reducerii serviciului datoriei externe. ■
Deşi admite şi anumite riscuri, ale căror cauze ar putea fi o criză politică, urmată dc alegeri anticipate şi revolta sindicatelor, bancherii americani mizează pe stabilitate pînă în anul 2000 (anul alegerilor locale şi generale). , 'v .- •
După ce, în repetate rînduri, agenţiile de rating ne-au depunctat, incluzîndu-ne în rîndul ţărilor de risc maxim, încrederea în potenţialul României pare a sc reface, taman de unde ne aşteptam mai puţin, de la "America cea îndepărtată. Cunoscătorii
apreciază că reacţia pozitivă a Americii este cauzată.de dorinţa de a da o replică m in i-' planului Marshall, în care liderul ar fi un stat de pe bătrînul continent, Germania. ’ Ipoteza este plauzibilă. Oricare ar fi cauzele, vestea este una dintre cele mai bune care au circulat în ultimele luni. Dupâ staţionarea pe foarte rău, din ultimii ani, nici nu ne mai vine sâ credem în veştile bune venite din afară. Dar, aşa cum agenţiile de rating au făcut profeţii validate, tot aşa ar. fi bine să ţină cont şi investitorii autohtoni de optimismul celor de peste oceanr
: Maria SÂNGEORZAN
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci
cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei- a .
- p erso an e fizice %Banca, la vedem 1 lunâ 3 km! 6 lunî 9 luni 12 kinlBCR- 10 55 56 57 68 59
BANCOREX 10 45 37 < 33 , 36 42BRD* 1 10 60 62 63 64 55
** 10 60 63 64 65 66BA (d revttub*) 10 60 57 58 $9 60
*•«**) 10 70 76 - - -Banc Post ' 10 65 75 -77 78 79tonŢtriac- 10 53 57 58 . 59 60
BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67• Bucureşti 8 60 65 *y;y .-Transilvania 10 61 62 56 55 55Românească 10 72 71 70 . 67 66
CEC 10 50 51 52 • 50Albina « rrt<n*<*> 10 46 50 52 54 56
IU) • 60 60 50 : 50 50ALIANŢA 12 56 60 61 62 63
BiR. 11 60 81 62 62 62NAPOCA 60 61 - - •
77 80 62 - 60LOIALCOOP 10 56 50SFINXCOOP I 10 56 58 • . ■ • •
- p erso a n e ju r id ice - %, Banca U vedere 1 luni 3 luni 6 luni 9 luni 12 tuni
BCR* 10 55 56 57 58 59BANCOREX 10 55 : 57- » 58 ; 59, 60
BRD- 10 50 52 53 54 55BA* 10 $0 Y: 57 58 59 60
Banc Post* 10 45 50 55 57 63ten Ţlriac* 10 53 57 58 59 60
BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62Bucureşti 8 55 60 . r ?:;■• v; .-
Transilvania 10 58 59 53 52 52Românească 10 : 65 ... 64 63 62 61
CEC 12 - • 35Albina (ir**t»M»ţ 10 • . 48 50. ~ 52 54 56
60 60 50 50 . 50 ,B.LR. 10 . 50 51 52 53 54
NAPOCA(4ob. flHCttUMi) 14 55 57 51 • 50LOIALCOOP 10 56 50 • *SFINXCOOP 10 56 58 -
E v o lu ţ ia c u rs u lu i o f ic ia l d e s c h im b •R O L /E U R în s a p ta m în a 10 - 14 m a i
V 1 9 9 ?Lei
■ 16200 t ' ‘ ■ * v
16100 -fr—— -
16000
15900
1 6 ,0 7 8
. : ......
15800 -
1 0 .0 5 1 1 .0 5 1 2 .0 5 1 3 .0 5 1 4 .0 5
E v o lu ţ ia c u rs u lu i o f ic ia l d e s c h im b R O L /D E M în s a p ta m în a 1 0 - 14 m a i
- 1 9 9 9 1 • 7Lei
8300
8250
8200
8150
8100
8050
: , ,8 x 2 6 7 '-------sp-------- \-----“ ---- T
\ •
8 . 2 2 N ^-— 8 . 2 3 5
■li
* S s. * :
*■i 1
" f :
.. * s,rA 8 .1 4 4..X y - - — O ....i...^ 3 .i.Y:.f
ip! ' N ‘'s ' ■ o 8 .1 6 0■A
y! -:! ■, yyyYX'v (/ )! Yysiii;' ■’ ; x'
1 \ ' s 1..... :,y.:::y;;;; , . . yV . ./y.y yyV .:^
1 0 .0 5 1 1 .0 5 1 2 .0 5 1 3 .0 5 1 4 .0 5
SIFMuntenia va
deveni acţionar la Demirbank
Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Muntenia va deveni, în perioada următoare, acţionar al băncii comerciale româneşti Demirbank, prinţr-o , majorare de capital, alături de International Financial Corporation - divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi de alte SIF.
“Sperăm să încheiem toate formalităţile în. maximum o lună. Banii s- au depus încă de anul trecut, dar formalităţile de la BNR au întîrziat procesul”, a declarat Teodor Mihăescu, preşedintele Muntenia- Invest, societatea care administrează ' SIF Muntenia.
Capitalul Demirbank se va majora de la 8 milioane de dolari la 13 milioane; de dolari. In.urma majorării, noii acţionari vor fi IFC - 20%, societăţile de investiţii financiare Muntenia, Banat - Crişana şi Transilvania - 20% şi Demirbank Turcia • 60%.
La sfîrşitul lui 1998, Demirbank România avea active totale de 868,4 miliarde de lei, ia un capital social de.90,301 miliarde de lei. Profitul net obţinut a fost de 8 miliarde de lei.
Demirbank este una din cele patru bănci cu capital turcesc care operează pe piaţa românească, iar în acest an este aşteptată apariţia unei noi bănci turceşti - Finans.
“ dobînda s* capitalizează ’| ţ * cu plata dobînzfi la expirare
Not.i: Modificarea dobmzilor se comunică prin fax: 19.74.18 're d a c ţie i pînâ ia oro 12.
Evd ut la cur sul ui cfldd desdiImbROL AJSDîn ■ scptaninalO- I4mdl 1999
Le
14990 -r, 14990 -L 14970 j-. • pi14960 -p 14950 -P 14940 -k
14.968
!4.956 :
10.0 11.0 12.0 13.0 14.0
Cursuri de schimb valutar CIuj-Napoca 15.05.1999
Casa de schimb valutar
USD ' DEM
C ■: V : C VMACROGROUP 14.850 14.960 8.070 8.150
PLATiNUM 14.750 14.950 7.950 8.140CAMBIO 14.870 14.980 8.070 8.140PRIMA 14.850 15.980 8.050 8.140
Patronatele consideră că în lanţ ale preţurilor de a creşterilor preţurilor Îs
Patronatele din industria cărnii şi a produselor de morărit şi panificaţie consideră câ se vor înregistra creşteri în lanţ ale preţurilor de producţie, ca efect al majorării preţurilor la energia electrică, energia termică şi transporturi.
Mihai Lungu, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, a dedarat, că preţul produselor din carne ar putea creşte cu circa 3-5%, ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi transport.
"Deja de astăzi se va vorbi de preţuri majorate la achiziţionarea cărnii”, a spus Lungu. El a predzat că produsele din carne şi carnea au devenit deja • un produs de lux, astfel că noile majorări vor duce implicit la scăderea vînzărilor şi, în final, mulţi agenţi economici vor fi în stare de faliment. '
Aurel Popescu, preşedintele Organizaţie? Patronale de Ramură a Industriei de Morărit şi Panificaţie Rompan, apreciază că atît influenţele directe, prin creşterea preţului energiei electrice şi termice, cît şi influenţele indirecte, prin creşterea preţurilor la materiile prime, cum ar fi ia griu, vor duce la o majorare a preţului plinii.
Unele fabrici de pîine au fost nevoite încă de săptămîna trecută să majoreze preţul cu 200-300 lei la pîine din cauza lipsei de făină şi grîu, iar aceste creşteri de preţuri vor continua, a spus
se vos înregistra creşteri producţie ca urmare i energie şi transport
Popescu: "Situaţia este foarte delicată şi la procesatorii de lapte", a dedarat Valeriu Steriu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Procesatorilor de Lapte. Cu toate acestea, preţurile la lapte nu vor creşte în perioada imediat următoare, pentru câ puterea de cumpărare a populaţiei este diri ce îri ce mai scăzută şi producţia de lapte este destul de mare în această perioadă a anului, ;. Gheorghe Naghiu, prim-vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, apreciază că va urma o creşţere în lanţ, cu aproape 10% la toate produsele agricole şi industriale, ca urmare a creşterii preţurilor la'energie, pentru că aceasta este parte componentă a procesului de fabricaţie a acestora. • , v ’
"Producătorii însă nu îşi vor permite să crească preţurile la produse proporţional cu creşterile la energie, pentru câ puterea de cumpărare a populaţiei este foarte mică şj.ei âu nevoie de cumpărători”, a spus Naghiu. ;
Guvernul a aprobat, joi, creşteri de preţuri la energie electrică, termică şi transporturi. Preţurile la energia eledrică şi termică s-au majorat în medie cu 24%, iar la transportul feroviar şi urban de călători şi la transportul fluvial, tarifele au crescut cu drea 9,5%.
N
C E N T R U L M E D I C A L P R O C T O L O G I C p l
t r a t e a z ă :
i S l K M S i
. . si a l te p r o b le m e l e g a te d e a c e s t s u b ie c tA c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a
(13&8S9) t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n if ă r ă o p e r a ţ i i !
T r a t a t m e n t d e s c u r t ă d u r a t ă , u ş o r
lĂPÂRAIURâiEDICAIAIMODERNfeEXGLUSIVIRESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR B A IA M A R E : 0 6 2 - i i . O " i . 0 3
B U C U R E Ş T I : 0 1 - 3 1 1 1 . 9 6 9 T IM IŞ O A R A : 0 5 6 - 2 2 1 . 2 1 9
Uri tabloid britanic a oferit suma de 100.000 de lire oricărei persoane a cărei mărturie ar duce la arestarea celui care a omorît-o pe jurnalista televiziunii BBC, Jill Dando. m m .n m M S xLicornul de florar
! .'vi
P R IM U L D IN T R E EG flLISau prim us in te r pares, cum spuneau
paleocreştinii. De atunci şi pînă astăzi axioma şi-a pecetluit adevărul şi, chiar şi în şansă, unul a avut prioritate faţă de celălalt. Aşa se face că, dincolo de hotărîrilc justiţiei, de analiza pe toate feţele a unui caz să zicem, apare un moment, un interes, un zaflîc politicesc şi ordinea se răstoarnă, iar clipa cea dreaptă se decolorează. Cîteodatâ asemenea clipe se numesc graţieri.
Nu sîntem noi în măsură să judecăm dacă gestul de acum cîteva zile este sau nu corect (moral vorbind, pentru câ legea lasă, pentru mai marii zilei, această portiţă). Trebuie remarcat, însă, câ eliberarea din puşcării a unor borfaşi creează, frisoane şi întunecă crugul oamenilor care n-au
avut niciodată treabă cu Legea. Pentru că “aşa-i la înghesuială”, porţile puşcăriilor s-au deschis şi pentru pungaşii mărunţi, şi pentru cei care au în genă, de chirigiu, balcîzul zilelor negre şi numai negre. ,
Acum, că tot am spus-o, e bine să nu ne gîndim numai la tutucul uciganiei. E mult mai bine să ne luăm măsurile necesare pentru a preveni nelegiuirile şi pentru a putea sâ-i reintegrăm pe aceşti semeni în societate. Numai aşa vom putea să-i declarăm pe cei hărăziţi slobozeniei înainte, de vreme, egali între egalii ce stîlpuiesc mersul unei societăţi.
■ •' ‘ - Radu VIDA
FRONTUL INFORMATIC DIN COSMOS(“Polska Zbrojna”)
Ideea “războaielor stelare” (Iniţiativa Strategică de Apărare), lansată în urmă cu
. peste zece ani de către Ronald Reagan, preşedintele de atunci al SUA, nu a fost încă realizată,
, însă; judecind după o serie de informaţii destul de recente,
• sferele cereşti reprezintă o zonă J de penetrări militare deosebit de
intense. în primul rînd se referă Ia apărarea şi distrugerea sateliţilor orbitali cu destinaţie militară. Sute de asemenea sateliţi care se învîrt în jurul Terrcî joacă un rol deosebit în cadrul sistemului american rafinat sub aspect tehnologic. Reprezintă ochii şi urechile acestuia, un element deja, necesar în urmărirea intenţiilor unor adversari potenţiali, în m enţinerea legăturilor de com unicaţie, în navigaţia aeriană şi maritimă, în ducerea Ia ţintă a unor unităţi de luptă şi ‘în controlul acţiunilor acestora. Este de acum o chestiune elementară. însă, în acelaşi, timp, dependenţa SUA dc un sistem complicat - mai marc dccît oricînd - stimulează alte state să-şi intensifice activitatea asupra armei antisatclit, pentru ca, în caz dc tensiuni sau conflicte să orbească sau să facă să “tacă” America. Un raport al Ministerului Apărării al SUA,
, citat- de publicaţia londoneză “Sunday Tim es”, vede în principal sub acest aspect o
• sursă de pericol din partea Chinei, care beneficiază şi de
. ajutorul oamenilor de ştiinţă ruşi. Congresul, informat în această direcţie, a apreciat
• pericolul ca fiind “real şi serios”, deoarece, între altele, “în anumite condiţii” China ar putea chiar acum să distrugă senzorii optici ai sateliţilor americani. Potriviţ raportului respectiv, Rusia nu poate în prezent sâ facă mari investiţii în acest domeniu. în schimb, în
m m m
China au început lucrările la o rampă de lansare a fasciculului de laser care ar putea atinge şi distruge sateliţii ce se învîrtesc la o înălţime de cîteva sute de kilom etri. Nu e greu să ne gîndim că americanii nu vor rămîne inactivi. Au confirmat experimental câ un atac cu laser, ar putea atinge obiecte în spaţiul cosm ic. Armata SUA, cu cheltuieli de miliarde de dolari, efectuează teste cu un laser gigant pe poligonul de la White Sonds, statul New Mexico. Aviaţia lucrează la un sistem laser antirachetă care poate fi instalat la bordul avioanelor de transport. Alte ştiri vorbesc despre faptul că oameni, de ştiinţă şi ingineri din SUA proiectează nave cosm ice capabile să răpească de pe orbită un satelit inamic, pentru a-1 aduce în straturile inferioare ale atmosferei unde acestea ard. Totodată, sateliţii dotaţi cu armă laser ar putea intercejrta şi distruge în zbor rachete inamice cu focoase purtînd încărcături nucleare, biologice sau chimice.
Continuă cursa pentru dominarea spaţiului informatic. Pentru SUA, ţară care dispune de cea mai dezvoltată reţea de transmisii computerizate, este pur şi simplu o problemă de viaţă şi moarte. Un intrus care ar fi în stare să pătrundă în ea şi sâ înfăptuiască un atac ■ informatic ar putea să întrerupă aprovizionarea cu energic eîectrică a marilor oraşe, să paralizeze sistemul telefonic, să provoace coliziuni ale trenurilo r, sâ scoată din funcţiune sistemele aviatice, să^ provoace explozii în rafinăriile petroliere. Studiul Ministerului Apărării al SUA, care prezintă un astfe l de pericol; este c o m p le ta t. su scenariul pătrunderii în sfera intimă a operaţiunilor bancare,; ca şi al bruierii funcţionării apărării strategice. Existenţa unor astfel de pericole l-a ob ligat pe
M t f f ş i i- Fara taxo interurbane
preşedintele Bill Clinton sâ declare, în mai anul trecut, că în următorii cinci ani SUA vor fi asigurate în faţa unor atacuri “asimetrice”, respectiv în faţa posibilităţii ca un inamic relativ slab sâ poată penetra reţeaua informatică şi sâ dea unei mari puteri lovituri grele. Capacităţile de apărare se leagă de cele din sfera ofensivei. Directorul CIA, George Tenet, a dat asigurări Congresului câ tehnicile războiului informatic sînt deja folosite în acţiunile antiterofiste şi antidrog. Au fost folosiţi, de exemplu, viruşi de computere pentru a bruia transferul de bani ai bussinesmanilor arabi spre grupări suspecte de participare la acţiuni te ro riste . Washingtonul nu exclude câ planuri sim ilare sc află nu numai în arscnalurile Rusiei, Chinei, ci şi ale Irakului sau L ibiei. Rusia propune organizarea în cadrul ONU a unei dezbateri asupra pericolului războiului inform atic şi compară eventualele consecinţe ale acestuia cu rezultatele folosirii armei de distrugere în masă. Rămînerea cu mult în urma SUA a Rusiei în sfera tehnologiei înalte, fapt care a determinat-o desigur sâ facă o asemenea propunere, generează la americani o anumită temere, şi anume apariţia posibilă Ia confluenţa secolelor a unor perturbări în sistemul său militar com puterizat foarteneperformant. Rusia ar putea-o interpreta greşit, ca rezultatul unui atac informatic îndreptat împotriva ci şi ar răspunde cu un atac nuclear. De altfel, linia roşie Washington - Moscova există tocm ai în scopul preîntîmpinârii unei coliziuni nedorite. Perfecţionarea şi folosirea în masă a tehnologiei rafinate sînt însoţite, ca de obicei, de acţiuni de neutralizare şi nimic nu atestă câ această adevărată cursă ar putea fi întreruptă.
■ P ; . v \ Cucereste-ma...| Potface iicrnii
I . J, . 1 incredibile1• M B i l l .
B JJ I § t * \ v 1
-j
■L’E X P R E S S ’
• Bernadette aşteaptă de zece ani să i se facă dreptate • în 1984, Bernadette a fost violată de psihanalistul ei. în prezent,
la 61 ani, ea încearcă să-şi facă cunoscută povestea pentru a servi drept exemplu tuturor. împreună cu alte victime ea a fondat “Asociaţia Naţională împotriva Abuzurilor Sexuale” (Ancas/CPPS) comise de medicii care profită de naivitatea şi slăbiciunile psihologice ale pacienţilor.
‘Treceam printr-o perioadă dificilă. Eram în conflict cu ierarhia mea religioasă şi cu directorul închisorii unde lucram ca asistentă socială” - povesteşte Bernadette.
Gabriel, care se pretinde “psihanalist” organizează şedinţe dc psihologic aproape dc Monpcllicr. El îi propune Bcmadettei o metodă dc “armonizare” pentru a o ajuta sâ depăşească angoasa. O convinge că doar ascultîndu-1 o va putea vindeca. în timpul celei dc a doua şedinţe cl o violează. Dezorientată, mai participă Ia încă două şedinţe înainte dc a înţelege câ “gurul psihanalist” este un şarlatan pervers. Mai tîrziu, Gabriel înfiinţează o sectă numită “Grădinile vieţii” înscrisă în Raportul parlamentar al sectelor întocmit dc Alain Gest, în .1996.
Bernadette se hotărăşte să-I acuze pc violator, dar după zece ani, plîngcrea este încă nerczolvatâ.
în ceea ce-l priveşte pe “guru” Gabriel, acesta continuă să-şi exercite “talentele de psihotcrapcut” într-o localitate din Pirincii Orientali. -
Traducere si adaptare Monica IVlOLDOVAN
K o s o v dMotto:Pare din ce în ce mai greu cînd lumea o conduc suspuşii.Păţit, mă rog lu i Dumnezeu să nu-i elibereze ruşii
ORIZONTAL: 1. Vecina sfişiată de război. 2. Interior. 3. Maşini blindate 4. Deloc esenţial! - Crînceni 5. Atinsă de schije - înfruntat de nave 6. Lansată - Vase 7. Atacată în final ! - Spion (dar e secret) 8. Redat la centru! - Păsări dc pradă 9. Secrete - Incendiat 10. Infectat
VERTICAL: 1. Războiul din Kosovo 2. Aliaj metalic - Noe! 3. Maimuţe - Imagine toracică normală (abr.) 4. Organizaţie mondială care a aprobat intervenţia NATO - Visat fară limite! - Căit! 5. Tactică 6. Asemănătoare - Rai 7. Calvar la final! - Sonat în esenţă! 8. Culpabil - Asin! 9. Din avion! - Calibru redus! - Duşmănie 10. Luptător la baterie ' '
Dicţionar: ELO, EDA, ISA, ONA\ . l o a n P O P
L A L O C C O M A N D A !
(Soluţia numărului trecut)
ORIZONTAL: 1. COMPETENTĂ 2. OSTILE • ETC 3. OT • CÂRTI • T 4. ROMANA • N.DI • T* SAT • V 6. ORBECAIELI 7. NE MILI • 8. A • LENE • EST 9. RIT • ON 10. EXECUTA • AR
“ Graţiatul*’ a părăsit
PenitenciarulUnul dintre cei 20 de deţinuţi
graţiaţi de preşedintele ţării, Emil Constantinescu, cu ocazia vizitei efectuate de Papa loan Paul al II-lea în Rom ânia, Alexandru M ilăşan a părăsit Penitenciarul Gherla, unde a stat 7 ani! El a avut o condamnare de 15 ani pentru omor.
Originar din judeţul Mureş, Milăşan a avut o comportare bună în puşcărie, unde nu a avut nici o problemă disciplinară. D im potrivă , dum in ică de dum inică a as is ta t la toate slujbele religioase oficiate î n . biserica închisorii. .
Hoţul din... cimitir
Mai nou, locul preferat al ho ţilo r şi t î lh a r ilo r este... cimitirul.
A colo este lin işte şi pot acţiona nestingherit Dacă acum cîţiva ani au dispărut florile, iată că mai nou se fură plăcuţele şi inscripţiile de pe monumentele funerare. Unul dintre infractorii “îndrăgostiţi” dc cimitire este Gheorghe Horvath din Cluj- Napoca. în vîrstă dc 24 ani, tînâru l s-a p ro fila t pe dem ontarea p lăcu ţe lo r de aluminiu dc pc monumentele funerare. El a provocat mari dureri familiilor respective, dar nu şi poliţiştilor, carc trec şi c i ' prin locurile sfin te de la marginea oraşelor. Aşa au dat şi dc Gheorghe Horvath, pc carc nu l-au... legat dc o piatră funerară, ci l-au condus în Penitenciarul G herla, unde cimitirul dc afla în imediata vecinătate a puşcăriei. Numai că acolo gardul închisorii este bine păzit, iar cimitirul sc află în “vizorul” gardianului dc pc gard...
Se fură... drapelul
Nu ştim cine nu încape dc cl, ’ dar în oraşul Gherla a dispărut drapelul naţional dc pe faţada clădirilor. Hoţii fură tricolorul dc la sediile partidelor politice, dar şi de ia porţile societăţilor comerciale. Zilele trecute, dc exemplu, sediul filialei locale PD a rămas fără drapel. Recent, tricolorul a luat altă destinaţie şi de la intrarea societăţilor agricole de stat. Paznicii unor instituţii ne-au spus câ in timpul nopţii tinerii certaţi cu bunul simţ fură drapelele. Cc fac cu ele nu ştim, însă ştim câ în localita te pen tru paza domeniului public au rămas doar... doi gardieni publici.
Grupaj re a liz a t d e SZEK ELY Csaba
• IX 3. MT • M • BOLTE 4. PICATELE • ELAN • C* NOU 6. TERASAMENT 7. E AII • EA 8. NEÎNŢELES • 9. TT • A • L 10. ACTIVI - TIR
C 5. • T
1 7 0— - ^____ a J. — * q in
7 I i iT l||i iM4
IT H
5 -
’ *
T
R
Q
■HI>■ .-
loan POP
Un enorm nor negru se deplasează spre nord-estul Bulgariei prin România, ca urmare a bombardamentelor NATO de stmbâtă, care au vizat portul Prahovo şi minele din localitatea Bor din Iugoslavia, a anunţat agenţia bulgară
- C l
Candidatul partidului de centru la alegerile care vor avea loc, .1 astăzi, în Israel, Yitzhak Mordehai, a anunţat, ieri în cadrul
unei conferinţe de presă, că s-a retras din cursa pentru postul de premier, acordînd voturile sale candidatului
Partidului Laburist, Ehud Barak.
mmatrnmmssm Uit?
E b i s u - i î s b i i I p r e ş e d i n t e
a l o r g a n i z a ţ i e i P U S E : S e |
Tumultoasa, din punct de vedere politic, zi de sîmbătă a însemnat pentru PDSR alegerea noii conduceri a Organizaţiei municipale Dej. Sala mare a Primăriei din oraş a găzduit lucrările Conferinţei municipale a PDSR, la care au participat deputatu l A lexandru Lăpuşan, preşedintele filialei judeţene, Grigore Zanc şi membri ai Biroului executiv Teodor Groza şi loan Rus. După raportul deputatului Lăpuşan, la acea oră preşedinte al organizaţiei Dej, au urmat dezbateri în care vorbitorii au criticat dur actuala politică de guvernare, relevînd că, foarte probabil, situaţia economică va duce la “catastrofă financiară”. Conferinţa municipală a aprobat şi
- noua conducere a organizaţiei, la propunerea Biroului executiv. Astfel, noul preşedinte al PDSR Dej este Vasile Rus, carc-1 înlocuieşte pe deputatul
de Cluj. Alexandru Lăpuşan a primit titlul onorific de preşedinte de onoare, ca urmare a hotărîrii adoptate de noul Consiliu de conducere. în exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj” deputatul a precizat: “Nu am candidat pe nici una dintre funcţiile de conducere. Am avut discuţii cu membrii organizaţiei, iar eu consider că preşedintele trebuie să fie din Dej, pentru ca organizaţia de acolo să fie mai activă şi mai funcţională. Am acceptat funcţia dc preşedinte de onoare, fiind una pur onorifică, pentru a nu se interpreta că vreau să părăsesc organizaţia”. .
Menţionăm că Ia Conferinţă au participat şi primari şi consilieri PDSR din comunele afiliate Dejului, precum şi primari foşti membri PAUR, care au aderat la partidul condus de Ion Iliescu.
* . - Titus CRĂCIUNI H H H B B B & E a B n n B B a E I H iE n B S i r a i
urmare din pagina 1
asemenea, rapid şi fără probleme. Cele 10 locuri râmase libere după plecarea aripii Boilâ au fost ocupate de persoanele de pe lista aprobată de BCCC, printre care S-au aflat Andrei Marga, Radu Sârbu, Oliviu Pascu, Doru Radosav, Şerban Rădulescu. SecretâriiIPNŢCD'Cluj a fost desemnat lortel Chicinaş, la propunerea preşedintelui interimar.
Marga a fost sau nu de acord cu alegerea sa în
conducerea PNŢCD Cluj?Problemele au intervenit la completarea
Biroului Judeţean, cînd au fost propuşi _ următorii: Pascu, Marga, Sârbu, Alexandru
Man (preşedintele PNŢCD Dej), Tiberiu Breharu, Vlad (liderul PNŢCD Turda), Doru Radosav şi Şerban Rădulescu (directorul Direcţiei Sanitare). Deputatul loan Roman, urmat la scurtă vreme şi de Doru Radosav, au susţinut câ s-ar crea un viciu de procedură dacâ Marga ar fi ales în Birou, fârâ ca acesta să ştie şi fârâ sâ fie de fajâ. Fn replică, Vida Simiti a declarat câ ministrul Educaţiei Naţionale ştie câ este pe lista propusă pentru Comitetul de Conducere, afirmaţie întărită şi de Virgil Petrescu, care a.citat din statut o
prevedere conform căreia o persoană poate fi aleasă în lipsă pentru o funcţie în BPJ. De asemenea, o parte din cei prezenţi au contestat directiva reprezentanţilor BCCC de a se permite ca fiecare ţărănist să facă doar o propunere. Cu toate divergenţele, s-a trecut la vot, iar rezultatele nu au mirat pe nimeni. Noii membri ai Biroului Judeţean au fost desemnaţi in persoanele lui Radu Sârbu, cu 25 voturi "pentru", devenind astfel vicepreşedinte în locul lui Vida Simiti; Şerban Rădulescu, cu 23 de voturi, Tiberiu Breharu -16 voturi, urmat de Marga cu 15 voturi.
Postul eliberat de consilierul local Dan Mircea Cîrlănaru în Comitetul de Conducere a revenit organizaţiei de studenţi a PNŢCD Cluj. care îşi va desemna, ulterior, un reprezentant.
Cu toate aluziile făcute-de participanţi la anumite .vicii de procedură", la încheierea alegerilor nu s-a auzit nici o contestaţie. Astfel, Petrescu şi Ciumara au declarat că alegerile urmează să fie validate de către BCCC, iar contestaţiile se mai pot depune în termen de cinci zile.
In conferinţa de presă care a urmat, Virgil Petrescu a afirmat că dacă ministrul Marga va găsi de cuviinţă să refuze postul în Biroul Judeţean, va putea depune o contestaţie în scris, înainte de validarea rezultatelor.
Viitoarea luptă pentru conducerea PNŢCD Cluj
se va da între Sârbu şi Vida Simiti
Preşedintele FPS, Radu Sârbu, a declarat că va candida pentru postul de preşedinte al PNŢCD Cluj la alegerile ordinare, care se pare că vor avea loc în vara acestui an. Sârbu susţine că i se va da mai multă importanţă dacă va avea o funcţie şi pe linie politică. El şi-a argumentat refuzul de a candida pentru funcţia de preşedinte interimar prin necesitatea de a se ocupa, în aceste două luni, exclusiv de activitatea la FPS, pentru .a trece hopul" perioadei de vîrf pentru plata datoriilor externe. Sârbu vrea să asigure accederea tinerilor în funcţiile de răspundere politică şi o deschidere către . intelectualitate şi către societatea civilă a filialei clujene. Aceleaşi obiective au fost declarate şi de actualul preşedinte interimar, deputatul Simiti. Deocamdată, Sârbu a declarat că acest lucru îi va ajuta pe cei doi viitori rivali sâ lucreze în echipă, tn aceeaşi ordine de idei, prefectul Alexandru Fărcaş, vicepreşedinte at PNŢCD Cluj, a afirmat câ nu va candida pentru postul de preşedinte ca să „lase loc liber tinerilor”.
Lui Ciumara nu-i convine cuvîntul „grupare"
Chestionat asupra persoanelor care au trimis BCCC-ului, acum două săptămîni, o cerere pentru formarea unui Comitet Interimar de Conducere, în loc să fie organizate alegeri, Mircea Ciumara a refuzat să copceapă că în PNŢCD Cluj ar exista o grupare care s-ar fi simţit discriminată de conducerea Boilă. Motivul pentru care propunerea acestora a fost respinsă de BCCC a fost că nu s-a dorit să se creeze impresia că organizaţia clujeană a fost atît de mult afectată de plecarea boileştilor. Ciumara îl aşteaptă pe părintele Matei Boilă să se întoarcă în PNŢCD, însoţit sau nu de persoanele care au,plecat să înfiinţeze ANCD, Virgil Petrescu, secretarul generai al PNŢCD, a declarat că există doar 161 de demisii oficiale din PNŢCD, la nivelul întregii ţări.
Mircea Ciumara afirmă câ partidele formate din facţiuni „nu au şanse de supravieţuire", iar tentativa ANCD, „va eşua". Pentru a întări spusele fostului ministru de Finanţe, Virgil Petrescu a ţinut să specifice că PNŢCD a propus, prin intermediul unui deputat din Buzău, ca intrarea în legalitate a unui partid să se facă cu un dosar care să cuprindă 20. 000 de adeziuni, şi nu simple semnături.
I3i B9 B§ 18W ET4 BH iMti BS1 h-f-l PH
loan Deac a fost confirmat de către Adunarea Generală a PNL drept candidat la Primărie
urmare din pagina 1
lista a fost completată cu încă o persoană. Pc rînd s-au prezentat în faţa adunării Sorin Albăcan, loan Dcac„ preferatu l BPM , V alen tin Naumcscu, reprezentat dc o altă persoană, candidatul fiind plecat din ţară, Mircea Puşcă şi Romulus Zamfir. Cei cinci, pe lingă discursurile prezentate au fost nevoiţi să treacă prin ciurul întrebărilor membrilor adunării, majoritatea referitoare la experienţa organizatorică şi în administraţia publică, abilităţi de comunicare în limbi străine şi imagine publică. Şi a urmat voiul...
Voturi cu cîntecCa nu cumva să îşi dezmintă apartenenţa la
disciplinata clasă politică românească, liberalii s-au încurcat în voturi. Comisia de numărare a anunţat câ, faţă de cei înscrişi pe listă, în urnă se mai află încă şase buletine. Vădit nemulţumit, deputatul Ionescu a spus: “S-au sustras buletine, iar asta înseamnă că este o echipă ce vrea sâ fraudeze alegerile” . S-a decis reluarea votului, de această dată s-a procedat la strigarea tuturor celor prezenţi, fiecare primind un buletin din mina deputatului, cu semnătura acestuia.'între timp, însă, o parte dintre cei prezenţi au plecat. După toată tevatura cu chematul înapoi de la ţigară, s-a ajuns
la concluzia că nu a fost o fraudă, ci doar o greşeală de înregistrare a secretariatului.
După al doilea scrutin au fost anunţate rezultatele: cu 38 dc voturi, din cele 64 valabile, loan Deac a fost confirmat de către Adunarea Generală drept candidat unic la funcţia de primar din partea PNL, urmînd ca săptămîna viitoare să fie aprobat şi de către Biroul Permanent Judeţean. La mică distanţă a urmat consilierul municipal Romulus Zamfir, carc a obţinut mai puţin de jum ătate din voturi, 31, nefiind, conform statutului, validat drept candidat la Primărie din partea PNL. Arhitectul Zamfir a declarat, ieri, pentru “Adevărul de Cluj”, că se pregăteşte să depună contestaţie, motivul principal fiind că “Adunarea a fost nestatutară, din pricina lipsei de cvorum, iar o nouă convocare, făcută după. un sfert de oră, nu permitea anunţarea celorlalţi membri. încă o dată a fost sacrificată imaginea partidului în scopuri personale”.
Dacă însă o eventuală-contestaţie nu va fi aprobată, loan Deac arc toate şansele_ca în urma lucrărilor Biroului Permanent Judeţean de vineri sâ devină candidatul oficial al PNL în lupta cu Gheoghe Funar. Preşedintele filialei municipale a partidului, loan Deac, are 46 de ani şi este profesor de istorie Ia Liceul Agricol, iar din 1996 este consilier municipal pe listele PNL.
i i -S (îi. .ta a
«fir®..
W * i-i- t
M o d e r a ţ i i*c î ş t i g a c u
l e j e r i t a t e
a l e g e r i l e d i n
U D M RIn perioada 15-16 mai, la
Miercurea-Ciuc s-au desfăşurat lucrările celui de al Vl-lea Congres al UDMR.
Lupta pentru putere a celor două grupări din Uniune era anunţată cu mult timp. în urma, unde s-a constatat o ascensiune a grupării radicale care-l susţinea pe Kincses Eiod, preşedintele UDMR Tîrgu- Mureş, care a încercat să-şi atragă electoratuî, în speţă voturile, considerînd falim entară 1 actuala orientare politică.
Preşedinţia României, reprezentată la lucrări de Constantin Teleagă, a transmis mesajul său de salut. Primul ministru a fost reprezentat de Constantin Dudu Ionescu. Mesaje de salut au m ai'tran sm is PNŢCD, PNL, PD şi PAR
O fic ia lită ţile de la Budapesta, prezente în număr destul de mare pe toată durata lucrărilor, au transmis mesaje de salut prezentate de David Ibolya, ministru al Justiţie i în Cabinetul Orbân, Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe, şi Lanyi Zsolt, secretar general al Partidului Micilor Proprietari Agricoli. De asemenea, au fost prezenţi, în număr destul de mare, membrii corpului diplomatic al Ungariei, acreditaţi la Bucureşti, în frunte cu ambasadorul “ Szocs Ferencz. ' •
Din luările de poziţie ale celor prezenţi, interesant s-a dovedit schimbul de replici în tre episcopul Tokes Lăszlâ-şi juristul de marcă Frunda Gyorgy pe tema proprietăţilor aparţi- nînd lăcaşurilor de cult naţionalizate şi a dublei cetăţenii, so lic itată de episcop pentru ardelenii de naţionalitate maghiară. Juristul, operînd cu lejeritate cu termenii din dreptul internaţional, a demonstrat teoria, lăsînd să se subînţeleagă că dreptul nu se învaţă la Teologie.
Delegaţia “clujenilor” a făcut eforturi disperate pentru a-şi impune punctul de vedere privind necesitatea unei schimbări radicale în ceea ce priveşte politica Uniunii. fn demersurile sale a fost susţinută şi de reprezentanţii organizaţiei de Ciuc şi Covasna, cît şi de radicalii conduşi de Katona Adam.
In dimineaţa zilei de 16 mai, în jurul orei 5,40, Markâ Bela a fost reales cu
-274 de voturi, în timp ce candidatul aripii radicale, Kincses Eiod, a avut doar 156 de voturi. .
Putem aprecia faptul că în staff-ul UDMR şi, implicit, în politica sa nu vor apărea schimbări spectaculoase de orientare, Marko Bela urmînd să-şi redefinească echipa în zilele viitoare. -
SZACZ Lorand
— = - 3 ----------------------------------------- IU E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ; R E D A C Ţ I A : C l u J - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16n f i C A S A D E E D I T U R Ă V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; T elefoane: P u b l i c i t a t e : tel-fax: 19.73.04;
C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) . C o n t a i b?,i*a t®:
: I c o S S— ..ou.', t,a
n i'A R lIL ^ X E T O T ^ ^Autorizată pnn S.G. nr. 128/1991, judscstcna ...... . , , _ » i . _«/f_v , O'î*
Cluj;Napoea. înmatriculată la Oficiul Registrului S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e ' T e l / f a x : S u b r e d a c ţ i a ^ T u r d a . telftax .Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/ 1 2 /3 0 8 din d p tp i iq ’ 19 74 18 S u b r e d a c ţ i a D e j : tel/fax: 21.60.75 , 22 .0 3 . 19 9 1 cad fiscal R 204469 ‘ H o r e a P E T K U Ş i a . r e . i o