G A S T R O E N T E R O L O G I E

BOLILE ESOFAGULUI

1 SPASMUL ESOFAGIAN Definitie Contractie spasmodica a musculaturii esofagului, cu durata variabila de la cateva minute pana la cateva ore, sau char mai mult.

Localizare = in oricare portiune , dar mai frecvent la extremitatile esofagului. Cardiospasm este localizarea la nivelul orificiului CARDIA- comunicarea dintre esofag si stomac.Este persistent, repetitiv, prelungit si determina dilatarea esofagului deasupra cardiei. = difuz sub forma contractiilor multiple , spontane, provocate uneori de

deglutitie.

Etiologie multiple cauze; in unele cazuri acestea raman neprecizate , se vorbeste de spasm esofagian idiopatic. - cauze psihogene --: socuri psihice, emotii, teren nevrotic.

- cauze esofagiene ( spasm secundar) in : polip, cancer, -cauze digestive: ulcer duodenal, boli ale colecistului, alimente reci

- cause mediastinale

- intoxicatii Semne clinice:

Disfagia cu durata variabila, dureroasa, generand dificultate in inghitirea alimentelor solide.

Investigatii :

- Ex. radiologic cu substanta de contrast (bariu) arata ca substanta trece tarziu, greu , sau nu trece prin zona spasmului. - Endoscopie digestiva superioara (EDS) Tratament

- inlaturarea cauzelor alimentare - medicatie antispastica, anxiolitica si sedativa - dilatarea cu sonda esofagiana

2 ESOFAGITA Definitie : Iritarea, inflamarea , infectarea mucoasei esofagiene , cu aspect difuz sau localizat, in forma acuta sau cronica, avand ca urmare aparitia stenozelor esofagiene ( sechele dupa vindecare)

Cauze :

- toxice: ingestia de substante corozive acizi ( sulfuric, clorhidric azotic) sau alcaline( soda caustica),alcool.

- termice :ingestia alimentelor fierbinti

- traumatice: corpi straini

- infectioase prin propagarea unui proces de vecinatate

Simptome- manifestate progresiv de la forma usoara la grava:

- DISFAGIA dificultatea de a inghiti, deci imposibilitatea de a se alimenta.

- DUREREA RETROSTERNALA moderata sau intensa in arsuri caustice

- HEMATEMEZA cu aspect brun , sau cu resturi necrozate in continut

(arsuri)

- HIPERSALIVATIE reflexa.

- ARSURI ALE MUCOASEI BUCALE

Complicatii: - imediate perforatia esofagului

-tardive - stenoze esofagiene

Investigatii paraclinice: - Ex. ORL efectuat cu prudenta in caz de arsuri , evidentiaza leziunile corozive ale mucoasei bucale.

-Endoscopia digestiva superioara evidentiaza aspectul mucoasei esofagiene. NU se efectueaza imediat dupa accidentele corozive. Ex. radiologic - identifica perforatia esofagului, stenozele si dilatatia esofagului, ulceratiile mucoasei gastrice. Tratament

- in caz de arsuri NU SE FACE SPALATURA GASTRICA

- neutralizarea toxicului prin instilare esofagiana de: sol. bicarbonat de sodium , apa de sapun, lapte, albus de ou batut in apa, limonada oricare dupa principiul neutralizarii ACID-BAZA. - tratamentul socului; -sol. glucoza sau ser fiziologic, in perfuzii, tonice cardiace, oxigenoterapie

- simptomatic antialgic cu actiune medie sau majora, mialgin, chiar morfina.

- antispastice in perfuzie

- antibiotice in toate cazurile

- corticoterapie initial in doze mari, pentru combaterea socului; se prelungeste cu scaderea dozelor pentru prevenirea stenozarii - asigurarea alimentatiei prin gastrostomie.

- chirurgical in caz de complicatii

3 GASTRITE ACUTE

Definitie Inflamatia, eroziunea, hemoragia mucoasei gastrice, procese intinse sau localizate, datorate :

- ingestiei de: alimente nocive ( alcool) , caustice, medicamente (AINS). - traumatismelor, interventiilor chirurgicale.

- arsurilor , infectiilor

- stresului sever.

Simptome durere epigastrica, varsaturi, hematemeza, disfagie, eructatii, flatulenta,

anorexie, febra, cefalee, astenie fizica, insomnie.

- leziunile superficiale ale mucoasei dau semne sterse, minime, reduse, cu evolutie benigna.

Forme clinice:

1- Gastrita acuta simpla, cauzata de alimente, medicamente, evolueaza cu varsaturi alimentare, uneori bilioase, dureri epigastrice, spasm pyloric, staza gastrica, diaree. Tratament- dieta hidrozaharata, antispastice si antiemetice injectabile, hidratare cu sol. perfuzabile.

2 Gastrita coroziva are forma acuta grava in caz de ingestie de substante caustice, urmata de necroza a mucoasei gastrice. Simptome :

- dureri intense retrosternale si epigastrice, disfagie marcata, varsaturi repetate, - hematemeza, ulterior melena, stare de soc, posibil perforatie gastrica in jumatatea inferioara a stomacului.

- Tratament : SPALATURA GASTRICA ESTE CONTRAINDICATA, pot fi ingerate sol.neutralizante cu concentratie redusa.

- combaterea starii de soc prin perfuzii cu sol. glucozata, sol. ringer, ser fiziologic, corticoizi, tonice cardiace, hemostatice. - asigurarea alimentatiei parenterale

- in forme usoare sau dupa ameliorarea simptomelor,se trece la dieta

hidrolactozaharata.

- antibiotice cu spectru larg administrate in perfuzii

3 Gastrita flegmonoasa foarte rara, necesita interventie chirurgicala 4- Gastrita alergica in general de cauza alimentara, are manifestari acute.Se insoteste de manifestari alergice cutanate, pruriginoase si edeme.

-Tratament dieta cu eliminarea alergenului din alimentatie

- rehidratare orala sau , dupa caz, parenterala

- antispastice si antiemetice injectabile

4 GASTRITE CRONICE

Etiologie -cuze multiple asociate: alcool, medicamente, fumat, infectii bacteriene , cauze psihice ,reactii autoimune.

Evolutia este indelungata, cu mai multe stadii, de la hipertrofia mucoasei pana la hipotrofie, de la hiperaciditate pana la hipoaciditate, sau anaciditate.Simptome

- dureri vagi, moderate , greata,varsaturi inconstante,senzatie de stomac plin, -apetit scazut pana la inapetenta, scadere in greutate, diaree, anemie

Tratament - dieta permanenta

- medicamente antispastice si antiemetice in cure cu durata de o luna.

- fermenti, antianemice,antiacide in cazurile cu hiperaciditate

5 HERNIA HIATALA

Definitie Patrunderea in torace , prin alunecare, a unei parti din stomac si esofagul inferior, prin hiatusul esofagian. Simptome:

- dureri sau arsuri retrosternale , epigastrice, precordiale sub forma de crampa, constrictie, cu durata variabila de la cateva minute, pana la cateva zile , fara orar sau periodicitate, fara legatura cu mesele.

- pirozis (arsura epigastrica), rar disfagie, greturi, varsaturi. Investigatii- Ex. radiologic cu substanta de contrast , efectuat in pozitie TRENDELEMBURG (plan inclinat cu capul decliv)

Tratament

- repaus in pozitie de decubit dorsal cu capul ridicat,reducerea eforturilor

fizice, reducerea presiunii abdominale (evitarea corsetelor)

- dieta similara bolii ulceroase, combaterea constipatiei.

- medicatie simptomatica: antispastice, antiacide, - psihoterapie, sedative in cazul persoanelor nevrotice.

- metode chirurgicale in caz de complicatii: hemoragii, anemie, risc de strangulare, esofagita , compresiuni toracice.

7 ULCERUL GASTRODUODENALDefinitie Leziune ulcerativa de forma rotunda sau ovalara, care depaseste mucoasa gastrica sau duodenala,cu evolutie cronica, recidivanta. Este mai frecventa la barbati decat la femei (proportie 4:1).Localizarea duodenala este de 5-6 ori mai frecventa decat cea gastrica.

Etiologie- complexa, cu factori multipli implicati, combinati in mod variabil. 1- Factori endogeni : ereditatea da predispozitie la boala,grupul sanguin O are

mai multe cazuri, - dereglarile neurovegetative, agitatia psihica,

- existenta unor boli digestive:ciroza, hepatita cronica,

- factori alergici si hormonali

2 Factori exogeni cu actiune generala si locala:

- stress in orice forma:emotii conflicte, trauma psihice.

-alimentari:consum rxcesiv de alcool si tutun, dezordini

alimentare,carente proteice si de vitamine.

- medicamente iritante in cure prelungite: AINS ,

histamine, bronhodilatatoare,

Ulcerul este rezultatul dezechilibrului dintre actiunea agresiva acida a sucului gastric si rezistenta (apararea) mucoasei gastroduodenale.

1 Agresiunea acida este reprezentata de hipersecretia gastrica si hiperaciditate clorhidrica, caracteristica ulcerului duodenal,mai putin ulcerului gastric.

2 Rezistenta mucoasei gastrice scade din cauza reducerii cantitatii de mucus si a modificarii calitatii acestuia, precum si prin scaderea capacitatii de regenerare a epiteliului mucoasei.

Simptome

= Debut marcat de tulburari dispeptice, cu jena, durere ,arsura epigastrica, influentata de mese cu durata pana la 2-3 saptamani,cu aspect sezonier (crize primavara si toamna) .Uneori debutul este de tip gastritic.Rar debutul este acut , cu complicatii. = Perioada de stare simptomele se accentueaza , manifestate sezonier.

- durerea epigastrica iradiaza lateral , mai ales in hipocondrul drept,dar si

posterior.

- pot exista dureri nocturne, manifestate ca foame dureroasa

-durerea are ritmicitate , fiind influentata de ingestia de alimente:

= UG-are 4 timpi: alimentatie- acalmie- durere acalmie

= UD- are 3 timpi: alimentatie acalmie durere.; se manifesta si noaptea - criza dureroasa pote dura 30-60 min, pana la 2 ore

- tulburari dispeptice:pirozis, balonari, eructatii,sialoree, varsaturi care

amelioreaza durerea.

In evolutie alterneaza perioadele dureroase de 1-2 luni , cu perioade de acalmie

de 4-5 luni.Recidivele pot apare mai rar la 1 an ,dar in evolutie durata crizei creste si scade durata perioadei de acalmie.

Vindecarea este spontana in max. 20% din cazuri.

COMPLICATII = acute: HEMORAGIA, PERFORATIA;

= cornice: STENOZARE(prin cicatrizarea leziunii), ULCER CALOS

PERIVISCERITA, MALIGNIZARE. 1 HEMORAGIA prin erodarea unui vas de sange, poate apare in formele acute, sau in cazurile cronice ,ajunse in perioada de acutizare.

Simptome: hematemeza cu sangerare redusa, usoara, pana la grava cu pierdere de 500-1000 ml. de sange, care determina stare de colaps, chiar soc hemoragic ; anemie, melena. Durerea se poate ameliora, prin acoperirea ulceratiei cu un cheag de sange.

2 PERFORATIA mai frecvent in UD , - - debut acut, cu dureri violente epigastrice, care se extind in cateva

ore in tot abdomenul , datorita aparitiei peritonitei acute.

- exista contractura rigida dureroasa a peretelui abdominal, In cazul ulcerelor vechi perforatia este acoperita de aderentele la viscerele vecine.

- diagnosticul se stabileste prin Rx. abdominala simpla.

3 STENOZA poate avea localizare gastrica, duodenala, pilorica.Exista forme REVERSIBILE, produse prin spasm + edem +inflamatie locala.si forme IREVERSIBILE prin cicatrizare scleroasa si periviscerita. (multiple aderente la organele vecine ).

- Stenoza cicatriciala determina insuficienta evacuare gastrica,progresiva, cu durere continua, varsaturi zilnice, cu alimente nedigerate, inapetenta, modificarea starii de nutritie si tulburari metabolice.

Diagnosticul se stabileste pe baza Ez. radiologic gastroduodenal.

4 . ULCERUL VECHI CALOS , penetrant (deschis si patruns in ficat sau pancreas)este inconjurat de aderente cu organele vecine (mai ales cu peritoneul). Durerea este continua, iradiata mai ales posterior, nu este influentata de mese sau medicamente; varsaturile sunt frecvente, starea generala devine alterata.

5 MALIGNIZAREA (transformarea inproces canceros) este posibila in cazul UG VECHI, SITUAT PE CURBURA MICA GASTRICA.

Durerea este continua, se insoteste de hemoragii mici( oculte) persistente, cauzatoare de anemie, de scadere in greutate si inapetenta.

Diagnosticul se stabileste prin EX. ENDOSCOPIC SI BIOPSIE DIN LEZIUNE.

TRATAMENTUL ULCERULUI

=Metode medicale se folosesc in ulcerele necomplicate

= Metode chirurgicale se folosesc in cazurile de ulcer complicat,

Metodele de baza se constituie din masuri profilactice si curative.

1 Masurile.profilactice indepartarea si combaterea factorilor etiologici identificati.

2 Masurile curative trebuie adecvate fiecarui caz.In faza acuta se recomanda spitalizare

= Regim igieno-dietetic:

- repaus fizic si psihic aprox. 3 saptamani, prelungit ulterior pana la disparitia

semnelor majore

- dieta de crutare , strict hidrolactozaharata.(cu exceptia diabeticilor) . Dupa ameliorarea durerii se introduce alimente usor digerabile(paste, unt,ou fiert, cartofi piure, legume fierte si pasate,branza de vaci,. Se exclude alimentele dure, aspre, condimentele, cruditatile ,orice produs iritant ,incusiv medicamente per os. = Medicatia are ca scop :- combaterea aciditatii crescute

- restabilirea rezistentei mucoasei

- echilibrarea psihica, metabolica, endocrina. Se recomanda:

- antiacide alkaline(neutraluzante) ce contin:carbonat de Na , oxid

de Mg, hidroxid de Al, carbonat de Ca.Alegerea tine cont de

existenta diareii sau constipatiei. Alcalinele se pot administra si in cursul noptii, in caz de UD cu hiperaciditate nocturna. - antisecretorii de HCl de tip ATROPINA (belladonna), administrate cu 8 h inaintea meselor .Se continua 35-40 de zile, dupa disparitia ulcerului. - antispastice: no-spa, papaverina, propantelina, scobutil.

- pentru restabilirea proprietatilor mucoasei gastroduodenale si cresterea rezistentei se folosesc: solutii alkaline, aminoacizi, protectoare ale mucoasei. ,

COMPLICATIILE STOMACULUI OPERAT

Tulburarile postoperatorii pot sa dureze timp de 6 luni- 1 an, perioada de adaptare a digestiei la conditiile noi create prin extirparea unui segment important (stomac + duoden). Cauzele sunt reprezentate de exereza intinsa ( 2/3 inferioare din stomac si duodenul), adica gastrectomie subtotala cu anastomoza gastrojejunala.Suferintele sunt tardive cu localizare gastrointestinala, hepatobiliara si pancreatica.

1 SINDROM DE STOMAC MIC

Apare in primele luni de adaptare din cauza lipsei rezervorului gastric.

Simptome : senzatie de plenitudine gastrica, jena sau durere post prandiala, uneori varsatura. Alimentatia va cuprinde pranzuri mici, 6-7 pe zi, cu consistenta pastoasa sau semilichida, calde,preparate prin fierbere.Un remediu util este aplicarea de comprese calde pe regiunea epigastrica.

2 SINDROM POSTPRANDIAL PRECOCE

Este cel mai frecvent si apare la 10-30 min dupa pranz, mai ales dupa consum de lapte, lichide dulci, alimente concentrate (hipertone) si dureaza 30-40 min.

Simptome: distensie epigastrica, greata, borborisme, diaree.

- reactii vegetative- palpitatii, tahicardie, transpiratii,ameteli, cefalee, astenie, lipotimii.

Remediu- repaus fizic timp de 1h dupa masa, pacientul fiind asezat in decubit. 3 SINDROM HIPERGLICEMIC POSTPRANDIAL TARDIV

Imediat dupa pranz glicemia creste prin absorbtie rapida, apoi scade semnificativ din cauza secretiei de insulina Simptome: - astenie fizica si psihica, cefalee, paloare, transpiratii, tahicardie,hipotensiune arteriala, somnolenta, lipotimie . Apare la 2-3 h dupa pranz si poate fi combatut prin reducerea cantitatii de glucide la fiecare masa.

4 TULBURARI DE MOTILITATE

Incetinirea tranzitului determina staza secretiilor biliare , pancreatice si a alimentelor aflate in intestin ; ca urmare acest continut digestive reflueaza in stomac si esofag.

Simptomele apar la1-2 h dupa pranz : plenitudine, dureri epigastrice si in hipocondrul drept, varsaturi bilio-alimentare care calmeaza starea, meteorism. Pot exista infectii ale cailor biliare si steatoree (eliminarea grasimilor nedigerate.)

5 ULCER PEPTIC POSTOPERATOREste localizat de regula pe jejun ,avand drept cauza persistenta aciditatii crescute, Simptomele sunt aceleasi ca in alte localizari , dar durerile sunt intense, continue varsaturile pot fi incoercibile insotite de,febra .

Determina adesea complicatii acute cu dezechilibre metabolice severe ;denutritie,perforatii, fistule.Tratamentul este similar cu cel al ulcerului, dar cu masuri mai severe si prelungite. :. E N T E R I T E

DefinitieInflamatie partiala (jejun, ileon) sau totala aintestinului subtire cu evolutie acuta sau cronica.

Etiologie- cauze functionale prin dereglari nervoase - infectioase - frecvent cu bacterii, virusuri, paraziti, dismicrobism intestinal (antibioterapie)

- imunologice

- prin deficiente enzimatice secundare unor boli gastrice, pancreatice, biliare

Forme clinice ENTERITA ACUTA afecteaza orice varsta , are caracter extensiv, luand aspect de enterocolita acuta. Etiologie bacterii: bacili coli, enterococi,proteus,salmonella,shigella: deci germeni anaerobi sau producatori de toxine. - factori toxico-chimici- accidentali profesionali

- medicamente- laxative, antibiotice,AINS

Simptome Debut brusc, la cateva ore dupa consumarea unor alimente alterate, infectate sau substante toxice.Pot fi precedate sau asociate cu semne de gastroduodenita. - durerea abdominala este difuza, progresiva,chiar colicativa,

- varsaturi alimentare si bilioase,meteorism, borborisme.

- eliminari explosive, fetide; scaune lichide,galbui-brune,insotite de mucus, in numar de 5-20 pe zi, pecedate si insotite de tenesme. - semne generale; febra, frisoane,astenie.

- deshidratare: oligurie, sete, tegumente uscate

- hipotensiune arteriala,dispnee,cianoza,colaps

Investigatii- sanguine: HLG ,uree,ionograma

- ex. lichi de varsatura, ex. coproparazitologic,coprocultura.

Evolutie simpla poate regresa in 2-3 zile prin masuri medicale

Profilaxie indepartarea cauzelor- igiena alimentara, consum rational de medicamente. TRATAMENT

Dieta hidrica timp de 24-48h: apa, ceai fara zahar, zeama de orez: apoi- supa

de zarzavat strecurata, orez fiert, morcov fiert,timp de 24-48h;in continuare- branza de vaci, mere rase, carne slaba fiarta, piure de legume, compot fara zahar.

In convalescenta si in continuare regim de crutare-fara prajeli, condimente,leguminoase,mezeluri,cruditati,dulciuri concentrate. Medicatie antispastice, antiemetice injectabile

-chimioterapice sulfamide sau antibiotice cf. antibiogramei per os

eubiotice saprosan

- spitalizare in cazurile severe, cu dezechilibre hidroelectrolitice ENTEROCOLITE CRONICE

Etiologie sunt secundare parazitozelor intestinale; lamblia, tenia, precum si dupa interventii chirurgicale gastroduodenale, soldate cu evacuare digestive rapida.

- mai rar sunt forme primare ,cu etiologie polimorfa ; sunt constante abuzurile alimentare; alte cause: medicamente, carente nutritive, stari alergice.Simptome accelerarea peristaltismului- scaune moi, 3-4 pe zi,cu mucus

- durere abdominala difuza, cu intensitate redusa

In evolutie pot sa apara:

- tulburari motorii- constipatie alternand cu diaree

- dureri, meteorism , presiune abdominala,, flatulenta

- astenie, cefalee,scaderea apetitului si a greutatii

- la palpare colonul este ca un cordon indurat si dureros

-simptomele se accentueaza dupa consumul unor alimente; lapte, dulciuri, fructe, legume., bauturi reci, precum si dupa emotii sau expunere la frig.

Evolutie cu crize si perioade de acalmie, durata lor fiind influentata de dieta si de existenta altor boli. Prognosticul este bun.

TRATAMENT

Profilactic igiena alimentatiei este decisiva Curativ individualizat prin; repaus fizic, gimnatica.

- dieta are in vedere combaterea ;

-fermentatiei- fara glucide si celulozice; cu orez, branza -putrefactiei se vor consuma iaurt fructe,legume,cartofi -alimente premise:carne slaba fiarta, oua fierte,lapte cu

gris, ulei,piure de legume, cartofi,compot,ceaiuri

-echilibrare neurovegetativa (fara stress ,cu somn normal)

-comprese calde pe abdomen aplicate postprandial -MEDICATIE:-antiinfectioasa in caz de diaree:sulfamide

-laxative usoare in caz de constipatie

-antispastice- se recomanda-METOCLOPRAMID

-fermenti, enzyme ca suplimente digestive

-cura minerala

C O L E C I S T I T A A C U T A

Definitie- Inflamatie severa a peretilor si continutului veziculei biliare,cu evolutie grava spre complicatiiEtiologie- infectioasa provocata de;

-bacterii mai multe specii:coli, enterococ, streptococ,stafilococ,

,klebsiella+anaerobi,asociere grava- cale de transmitere-sanguina- cu punct de plecare din focare la distanta sau pe cale limfatica din focare vecine

-conditii favorizante-litiaza biliara,obstacol pe canalul coledoc Simptome

-debut brusc , dupa un pranz colecistokinetic, pe fondul unui sdr.dispeptic biliar.aspectul frecvent fiind de colica biliara manifestata prin:

-durere violenta cu sediu in hipocondruldr.extensiva,amplificata de mobilizare si caldura; iradiaza in umarul drept,epigastru si posterior

-varsaturi alimentare si bilioase, intoleranta alimentara

- meteorism, diaree, hepatomegalie moderata, icter

- hiperestezie cutanata,febra, frisoane repetitive

Complicatii angiocolita-extinderea infectiei in tubul digastiv

- pancreatita, abces hepatic, septicemie - peritonita biliara prin perforatie

Investigatii in criza- Rgrf. abdominala pe gol indica aerocolie, litiaza biliara - ecografia- arata modificari ale veziculei, peretelui si

cailor biliare - ex.laborator- indica sdr. infectios

Tratament - repaus fizic,punga cu ghiata pe hipocondrul dr.SPITALIZARE

- dieta hidrozaharata per os sau parenteral

Medicatie antiinfectioasa-antibiotice in asociere, parenteral

-simptomatice- antispastice asociate, antiemetice -chirurgical in caz de complicatii ,(peritonita),dupa stingerea puseului

C O L E C I S T I T A C R O N I C A

Definitie- inflamatie cronica a vezicii biliare , secundara altor afectiuni; malformatii si litiaza biliara,diskinezie biliara persistenta, refluxul sucului pancreatic in caile biliare , colita, ulcer; deasemenea, poate urma consumului excesiv de medicamente sedative si antibiotice orale.

Simptome declansate de factori alimentari, stres

-durere in hipocondrul dr., postprandiala, cu aspect de colica in perioadele de acutizare sau numai jena abdominala - greata, varsaturi, subfebra,migrena.

- sdr. dyspeptic biliar: gust rau, digestie grea,meteorism -simptomele pot sa dispara in cateva zile de dieta restrictivaInvestigatii ecografia indica modificari ale veziculei, pereti ingrosati,prezenta calculilor

- ex. sangelui- nr. leucocite crescut,bilirubina crescuta, VSHmare

- ex. urina-aspect hipercrom, saruri si pigmenti biliari prezenti, urobilinogen mare

Complicatii hepatite cr. pancreatite, acutizari

Tratament in faze de acutizare este similar cu cel al colecistitei acute - este recomandat tratamentul medical

Dieta este individualizata, cu 4-5 mese pe zi

- alimente care nu fermenteaza , fara grasimi, si prajeli

- asigurarea drenajului biliar zilnic, utilizand ceaiuri medicinale ; ca alternativa- se poate administra ulei de masline sau porumb , 10 ml zilnic, pe nemancate, 10-15 zile pe luna, 3-4 luni.

Medicatie colecistokinetice usoare : fiobilin, colebil, anghirol,

-antispastice moderate- metoclopramid cu efect de reglare a motilitatii sau mai active, de ex. papaverina, scobutil

- fermenti ,de ex.mexaze, mezym;dezinfectante intestinale, ex.saprosan

-cure de ape minerale in statiuni cu climat bland , psihostabil P A N C R E A T I T A A C U T A Etiologie factori determinanti refluxul bilei in canalele pancreatice

-leziuni vasculare cu hemoragie - factori favorizanti abuz alimentar, alcoolism, infectie a cailor biliare,

-

hepatita ac. virala, hepatite cr.,ulcer duodenal.

Mecanism de producere activarea fermentilor pancreatici din tesutul pancreatic - autodigestia glandei

Secretia biliara de reflux sau din lichid de varsatura se asociaza cu secretia excesiva dupa un pranz cu grasimi,sau crescuta constant prin consum de dulciuri si grasimi(obicei nociv) , la care se adauga agresiunea constanta a alcoolului.Acesti factori agresivi produc leziuni vsculare , revarsarea enzimelor in tesut pancreatic si patrunderea lor in sange.Efectul distructiv al enzimelor: tripsina altereaza proteinele; lipaza da steatonecroza pancreatica; elastaza ataca fibrele elastice pancreatice si din peretii vaselor .Enzimele difuzeaza pe cale sanguina, limfatica,prin spatiile libere peripancreatice, ajungand in cavitatea peritoneala, cavitatea pleurala,in cea pericardica si in aparatul urinar,declansand iritatie chimica extinsa.

Simptome debut brutal,manifestat prin:

=dureri violente,transfixiante, in bara . ocupand etajul sup. al abdomenului, continui, extensive; iradiaza dorsal, retrosternal = varsaturile preced sau apar concomitent cu durerea, au continut alimentar, bilios,hemoragic, aspect negricios si nu calmeaza durerea.deshidratare

= distensie abdominala,aparare musculara, tranzit incetinit care evolueaza catre ileus si sdr. ocluziv

= febra, stare generala alterata progresiv catre stare de soc = tegumente marmorate, echimoze,paloare, icter

Investigatii amilazemie crescuta pana la 1000ui, care scade prin distrugerea tesutului glandular;Nr L= 20000/ml, glicemie mare,FA mare, bilirubina mare,teste de coagulare cu valori scazute,uree crescuta,modificari electrolitice. Ex. radiologic pulmonar poate arata pleurezie

- abdominal poate arata prezenta calculilor biliari sau semne de ocluzie intestinala cu imagini hidroaerice Ex. ecografic pancreas mare, cu modificari de structura

Evolutie cu agravare rapida deces prin stare de soc,HDS(hemoragie digestiva superioara),infarct miocardic ac.(IMA),coagulare diseminata Complicatii peritonita purulenta, ileus paralitic, ocluzie intestinala, fistule

- abcese pancreatice subdiafragmatice, tromboze vasculare

-pancreatita cronica

TRATAMENT SPITALIZARE

Masuri urgente medicale de tip terapie intensiva:

1-reducerea cantitatii de secretii pancreatice prin:

= suprimarea alimentatiei(3-5 zile), cale parenterala

= gheata pe abdomen

= aspiratie continua pe sonda nazogastrica si introducere de sol. alkaline

= antisecretorii;atropina, glucagon 2 combaterea socului prin:

= corectarea volemiei si reechilibrare hidroelectrolitica prin perfuzii cu sol.Ringer, ser fiziologic,glucoza, sol. electrolitice(Ca, K)

= corticoterapie in doze mari-400mg.pe zi

3 combatrea infectiei-antibiotice in asocieri,

4 combaterea durerii cu atropina, fortral, antispastice,NU MORFINA 5 stimularea refacerii celulare cu compusi trofici; proteine, anabolizante, aspatofort,vit. K,C

6 inactivarea proteazelor cu: trasylol( antitripsina), zymofren

-plasma proaspata, transfuzii ( 2-5 zile) 7 anticoagulante heparina ;NU in pleurezie si peritonita

Tratament chirurgical- pentru complicatii:peritonita, abcese,necroze intinse

H E P A T I T E C R O N I C EMoto Hepatita cronica ramane ascunsa celor care nu o cauta

Definitie Suferinta cronica a parenchimului hepatic determinate de apritia si evolutia unui sdr. inflamator cronic ce modifica structurile hepatice,fiind urmat de raspunsul organismului cu producere de anticorpi si repararea structurilor distruse.Etiologie precisa = virala in 75%din cazuri cu VHB , VHC si VHD = toxica alcool, medicamente

= dismetabolica

=microbiana salmonella, leptospiroza, paraziti

HEPATITE CRONICE VIRALE

Reprezinta suferinta hepatica generate de infectia cronica, avand ca factori VHB, VHC si VHD.

Cale de transmitere a virusurilor parenterala , prin sange infectat provenit de la omul bolnav sau de la purtator sanatos.Modalitati :

= transfuzie cu sange sau componente: plasma, concentrate sanguine = manevre medicale folosind instrumentar cu resturi de sange infectat

= interventii chirurgicale, tratamentul plagilor, investigatii invazive

= injectii , tratamente stomatologice

Patogenie . Virusul patruns in organism se fixeaza si se multiplica in tesut hepatic, producand infectie acuta (aparenta) sau cu evolutie inaparenta.Factorii cronicizarii; = tipul virusului- VHB, VHC nu VHA.

=persistenta virusului in organism forme prelungite sau tratamente cu

imunosupresoare

= raspuns imunologic tardiv, redus fata de dezvoltarea virala

= modificarea celulelor hepatice (self) care devin straine (non-self), cu rol de autoantigen , impotriva carora se produc autoanticorpi. Boala devine autointretinuta (autoimuna).

SIMPTOME aprox. 50% din cazuri au in antecedente un episod acut clinic evident sau cu semne sterse(inaparent), dar cu modificari biologice.Debutul insidios are semne minime necaracteristice:astenie, tulburari digestive,greata. Rar apar forme cu debut prin icter recidivant sau ciroza.Perioada de stare simptomele sunt prezente in diferite grade,unele pot lipsi din tabloul clinic.Exista: astenie febra moderata,cefalee,greata uneori varsaturi,meteorism ,diaree

- hepatomegalie dureroasa la efort

- tegumente icterice sau cu hemoragii punctiforme

- splenomegalie cu gingivoragii , epistaxis - tulburari endocrine cu amenoree, artralgii

Investigatii determinari sanguine:

= sdr de citoliza cu transaminaze crescute

= sdr. inflamator cuVSH mare, valori crescute ale gamaglobulinelor , fibrinogenului.si proteinei C reactiva =sdr. metabolic cu proteine, cholesterol, glicemie scazute

= sdr. icteric- bilirubina mare,

= tulburari de coagulare- tendinta la hemoragii-TS, TC mari -determinari imunologice-anticorpi anti virus B si anti virus C

- determinari virusologice- evidentierea Ag. VHB si Ag. VHC, precum si VIREMIA = Nr UI/ml prin determinarea cantitativa a virusului

Ex. ecografic imaginea ficatului: marit sau mic,structura normala(omogena) sau crescuta(neomogena) PBH (punctia biopsie hepatica)-este o tehnica agresiva,permite prelevarea unui fragment de tesut ,in scopul ex. histopatologic.Exista un grad de incertitudine prin faptul ca fragmentul poate proveni din zona cu tesut sanatos.

FIBROSCAN, FIBROTEST, FIBROMAX sunt metode noi, neinvazive,precise care aduc informatii complexe privind structura si functiile hepatice (citoliza, fibroza,afectare alcoolica).Sunt teste sanguine.

FORME CLINICE

1 Hepatita cr. persistenta are simptome reduse cu intensitate mica,cu modificari biologice periodoce,cu intervale de normalitate.Fibroza hepatica lipseste sau este minima. Aceasta forma evolueaza rar spre ciroza hepatica. 2 Hepatita cr. agresiva este activa, agresiva, evolutiva.Semnele clinice pot fi reduse ,dar tabloul biologic este mereu amplu, cu citoliza permanenta,fibroza progresiva,semne de HTP ( hipertensiune portala); splenomegalie, edeme, ascita, varice esofagiene.Are prognostic rezervat, cu evolutie spre ciroza.TRATAMENT Dieta -de protectie, netoxica, usor digerabila. Alimente proaspete, gatite prin fierbere.Sunt necesare multe fructe, legume integrale sau sucuri. Medicatie trofice hepatice, aminoacizi , fosfolipide esentiale,fermenti enzyme

Tratament etiologic- medicatie antivirala

= lamivudina, entecavir antiVHB

= interferon+ribavirina cura de 48 saptamini

- symptomatic antianemic, antispastic