RAPORTprivind activitatea desfășurată la învățămîntul primar (naţ.)

în anul de studii 2014-2015

Nimeni nu va putea instrui și educa eficient un copil, dacă nu-și va preciza ce așteaptă societatea de mîine de la acesta ca adult.

(R. Dottrens)

În contextul actual, societatea necesită modificări de formă şi de fond la nivelul tuturor subsistemelor. Învăţămîntul, asumându-şi o nouă perspectivă de dezvoltare şi funcţionare, de ajustare la noile cerinţe sociale, traversează o perioadă complexă de restructurare şi optimizare a procesului educaţional, care vizează nu numai instruirea elevului, dar şi transformarea acestuia în actor al propriei formări prin intermediul colaborării şcolii cu familia şi comunitatea.

Problema cercetată şi aplicată în anul şcolar 2014-2015 de către învăţătorii claselor primare a fost Rolul managerului școlar și al cadrului didactic în formarea competențelor specifice la matematică în cadrul orelor de bază și a celor opționale.

În cadrul controlului s-a urmărit:- respectarea în desfășurarea procesului educational la clasele primare a principiilor

fundamentale ale educației din Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014 (Titlul I, cap. II, art. 7), în special, principiul calității (art. 7 (b) în baza căruia activitățile de învățămînt se raportează la standardele naționale de referință și la bunele practici naționale și internaționale; principiul relevanței (art. 7 (c) în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice; principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia (art. 7 (d) și principiul participării și responsabilității comunității, a părinților și a altor actori sociali interesați (art. 7 (o);

- activitatea managerului școlar orientată spre formărea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică în clasele primare;

- rolul cadrului didactic în formarea și dezvoltarea capacităților de explorare-investigare și rezolvare de probleme matematice, respectiv, a formării competențelor specifice;

- utilizarea corectă, în contexte variate din cotidian, a terminologiei și conceptelor matematice, în cadrul orelor de matematică;

- aplicarea de către elevi a operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în contexte variate, prin folosirea în acest scop a unor metode confirmate, dar și a unor procedee construite ad-hoc /pentru acest scop;

- folosirea de către învățător /elevi a unor idei, reguli și metode matematice în abordarea unor probleme practice sau situații cotidiene;

- dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și aplicarea matematicii în contexte variate din viaţă;

- implicarea familiei și a altor actori educativi din comunitate în formarea competențelor specifice la matematică în clasele primare.

I. Cuantificarea indicatorilor de bază

În anul şcolar 2014-2015 învățătorii din municipiu s-au axat pe promovarea conceptelor calitate în educaţie, educație centrată pe elev, școală prietenoasă copilului, incluziune ca fiind o etapă esenţială în dezvoltarea acestora. În organizarea procesului educaţional, cadrele didactice din învăţămîntul primar au considerat prioritară cunoaşterea conţinutului comprehensiv al competenţelor-cheie acceptate în sistemul educaţional din Republica Moldova, avînd ca direcţii prioritare ale dezvoltării: accesul, calitatea, relevanţa în condiţii de eficienţă economică.

Reforma învăţămîntului şi modernizarea sistemului educaţional, la toate nivelurile, inclusiv la treapta învăţămîntului primar, îşi definesc cadrul instituţional prin crearea în fiecare unitate de învăţămînt a unei abordări complexe, menite să modernizeze procesul educaţional.

Activitatea desfăşurată la clasele primare în anul curent de studii a fost organizată în funcţie de direcţiile strategice stabilite prin planul complex al DGETS, mun. Chişinău, urmărindu-se realizarea următoarelor obiective:

1. Creşterea calităţii demersului didactic prin implementarea curriculumului şcolar modernizat la clasele primare, printr-o permanentă deschidere spre colaborare;

2. Aplicarea tehnologiilor informaţionale avansate în învăţămîntul primar din municipiu pentru asigurarea unei educaţii de calitate;

3. Formarea competenţelor specifice la disciplinele școlare din învățămîntul primar prin aplicarea strategiilor pedagogice de optimizare a parteneriatului şcoală-familie-comunitate;

4 Implementarea temei de cercetare şi aplicare pentru anul şcolar 2014-2015 prin valorificarea adecvată a parteneriatului şcoală-familie-comunitate;

6. Sporirea exigenţelor în ceea ce priveşte pregătirea elevilor în vederea participării la evaluarea finală la finele treptei primare;

7. Stimularea cadrelor didactice din învăţămîntul primar în pregătirea elevilor pentru a participa la olimpiadele şcolare sau la alte activităţi cu caracter competitiv;

8. Îndrumarea tinerilor specialişti în formarea profesională cu sprijinul învăţătorilor-îndrumători şi prin cursuri de formare, organizate atît la nivel de comisie metodică /unitate şcolară, cît şi de instituţiile abilitate de perfecţionarea cadrelor didactice.

Aceste deziderate urmăresc creşterea calităţii serviciilor educaţionale prin valorificarea resurselor umane şi a celor curriculare, asigurarea bazei materiale adecvate, mărirea eficienţei în utilizarea resurselor, extinderea învăţării informatizate, susţinerea copiilor cu ritm lent de învăţare sau cerinţe educaţionale speciale, pregătirea lor pentru evaluările de selecţie şi a celor de la finele treptei primare, formarea continuă a învăţătorilor debutanţi, formarea-dezvoltarea competenţelor pentru a realiza funcţia didactică cît mai eficient.

Prin activităţile desfăşurate la treapta învăţămîntului primar din municipiu am contribuit la schimbarea mentalităţii părinţilor şi a unor agenţi educativi din comunitate şi atitudinii lor faţă de elevi, ceea ce va determina educaţia corespunzătoare a acestora din urmă. Astfel, în anul curent de studii grija educaţională a fost centrată pe grupurile vulnerabile, acesta fiind un indiciu al nivelului de civilizaţie atins de societatea în care

trăim şi impune căutarea unor noi formule de solidaritate umană, fapt ce are o semnificaţie aparte în societatea noastră.

In prezent, există o creştere a numarului de copii cu nevoi speciale integraţi în clasele primare din municipiu. Numărul lor ar fi și mai mare, însă, mulţi părinţi şi unele cadre didactice nu doresc şi nu ştiu unde să se adreseze, ce documente trebuie să perfecteze pentru ca aceşti copii să fie integraţi.

Sinergia parteneriatelor în contextul Educaţiei Incluzive Şcoala, familia şi comunitatea sînt cei trei piloni care influenţează puternic

mediul în care cresc şi se dezvoltă copiii cu CES, creându-le condiţii şi oferindu-le şansa de a se realiza la egal cu ceilalţi copii.

Graţie sinergiei parteneriatelor am ajuns la schimbarea contextului educaţional, în care se promovează respectul pentru necesităţile individuale, fiind acceptată şi apreciată diversitatea.

Acestea au creat, la rîndul lor, premisa pentru ca şcoala să fie un loc unde poate învăţa fiecare, unde se realizează de facto dezideratul Educaţiei pentru Toţi.

S-a accentuat, de asemenea, importanţa individualizării ca factor amplificator în integrarea cu succes a copilului cu CES. Individualizarea procesului educaţional este realizată din mai multe perspective: tipul de inteligenţă; stilul de învăţare; scop, motivaţie; ritm de învăţare /de lucru; diferenţe psihologice; potenţial, capacităţi; managementul timpului.

II. Analiza sistemului de învăţămînt din perspectiva indicatorilor de bazăa) Formarea cadrelor didactice la clasele primare s-a realizat prin intermediul

reuniunilor metodice, seminarelor, asistărilor la lecţii, activităţilor extracurriculare, acordării de asistenţă metodică, controalelor speciale, frontale, tematice etc.

În anul de studii 2014-2015 au fost puse în discuţie următoarele probleme: dezvoltarea învăţămîntului primar prin asigurarea accesului la o educaţie de

calitate; formarea de competenţe specifice prin implementarea curriculumului

modernizat la clasele primare; rezultatele controalelor frontale și de o zi; rezultatele elevilor claselor a IV-a din municipiu obţinute în cadrul olimpiadelor

şcolare; rezultatele monitorizării procesului de atestare pentru conferirea /confirmarea

gradelor didactice; rezultatele comparative ale evaluărilor finale la finele treptei învăţămîntului

primar; modalitatea de funcţionare a claselor şi grupelor cu program prelungit; rolul parteneriatului şcoală-familie-comunitate în formarea competenţei de

comunicare în cadrul orelor de limbă română și matematică în clasele primare; modernizarea educaţiei într-o şcoală prietenoasă copilului.În cadrul reuniunilor metodice din 29.08.2014 și 30.12.2014 a fost prezentat

raportul privind Asigurarea accesului, relevanţei şi calităţii educaţiei: probleme şi perspective, întocmit în rezultatul controalelor efectuate pe parcursul anului de studii şi s-

a pus, în special, accentul pe: două direcţii fundamentale de evoluţie a activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane:

1. Educaţia permanentă - forţă şi perspectivă de promovare a caracterului său continuu, global, integral, participativ şi prospectiv, care include: caracterul continuu, caracterul global, caracterul integral, caracterul participativ, caracterul prospectiv, orientată spre anticipare, inovare, pronosticare şi proiectare a perspectivelor de formare-dezvoltare a personalităţii umane de viitor, pentru societăţile care încă nu există.

2. Transformarea obiectului în subiect al propriei educații /autoeducaţiaColaborarea implică o poziţie egală pentru toţi membrii unei comunităţi.

Parteneriatul complex şcoală-familie-comunitate presupune o formă de comunicare şi colaborare în sprijinul copilului cu CES; o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali şi noneducaţionali; implicarea activă a celui de-al treilea factor educativ - comunitatea, scopul căreia este concentrarea resurselor umane din mai multe sfere: şcoală, sector economic, mass-media, instituţii religioase, organizaţii pentru sănătate, servicii sociale etc., avînd drept obiectiv crearea unui sistem de protecţie juridico-socială şi specială, care să poată oferi fiecărui copil toate condiţiile necesare pentru dezvoltarea lui multiaspectuală.

De aici a şi pornit ideea creării unui concept de tip nou în învăţămîntul primar municipal - parteneriatul educaţional complex, care, de regulă, se realizează între: instituţiile educaţionale: familie, şcoală, comunitate; agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în probleme educaţionale: psihologi, psihopedagogi, medici terapeuţi etc.; membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului: factori de decizie, reprezentanţi ai bisericii, poliţiei etc.

În promovarea politicilor educaţionale, cadrele didactice de la clasele primare şi-au focalizat activitatea, în special, pe:

1. Monitorizarea permanentă a procesului implementării curriculumului naţional, care s-a realizat prin:

a) intermediul reuniunilor metodice, seminarelor, trayningurilor, asistărilor la lecţii, interasistărilor, controalelor speciale etc.;

b) intermediul controalelor frontale și de o zi;c) evaluarea nivelului de formare a competenţelor educative la disciplinele de studiu în clasele primare (evaluarea finală la limba şi literatura română şi matematică, în clasele a IV-a, propusă de Agenţia de Asigurare a Calităţii de pe lîngă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova);2. Preocuparea implementării tehnologiilor pedagogice avansate şi a TIC-ului în

procesul educaţional.Anual creşte numărul de cadre didactice din învăţămîntul primar, care aplică în

cadrul lecţiilor şi activităţilor extracurriculare (secvenţial sau integral) tehnologiile informaţionale avansate.

Învăţătorii claselor primare participă cu unele comunicări în cadrul reuniunilor metodice, seminarelor şi conferinţelor desfăşurate la nivel de sector, municipiu, republică cu diverse tematici. Prezentările multora dintre acestea sunt menţionate: I.

Botnari, director interimar CME, DGETS, învăţătoare în LT „George Meniuc”, V. Munteanu, învăţătoare în LT „Mihai Eminescu”, T. Frunză, învăţătoare în LTPA „Elena Alistar”, Sv. Dobrovicean, învăţătoare în IPLT „Liviu Deleanu”, C. Locoman, învăţătoare în LT „Dante Alighieri”, N. Duda, învăţătoare în LT „Vasile Vasilache”, V. Casian şi M. Avram, învăţătoare în LT „Academia Copiilor”). Pornind de la problema de bază pusă în discuţie la reuniunea metodică, au fost prezentate comunicări din experienţa de muncă a învăţătorilor claselor primare, privind formarea de competenţe la elevii claselor I - a IV-a prin aplicarea strategiilor de optimizare a parteneriatului şcoală-familie-comunitate şi aspectele metodologice şi praxiologice ale asigurării incluziunii şcolare.

În cadrul reuniunilor metodice s-au discutat unele probleme ce ţin de organizarea procesului educaţional în clasele primare, anul de studii 2014-2015; formarea şi evaluarea competenţei de comunicare în cadrul orelor de limbă română; implicarea familiei şi comunităţii educative în formarea competenţelor specifice la matematică la elevii din învăţămîntul primar; etapele de realizare a compoziţiei, reguli de scriere a unei compuneri, respectarea alineatelor, nu se repetă aceleaşi cuvinte, respectarea celor trei părți componente ale unei compuneri, respectarea regulilor de scriere ortografică şi caligrafică, respectarea scrierii semnelor de punctuaţie, recitirea compunerii şi corectarea greşelilor .

Au fost prezentate unele dintre cele mai eficiente metode specifice scrierii unei compuneri: asocierea informaţiilor, harta expresiilor plastice, metoda cuvintelor cheie, cadrane cu expresii de atitudine, lectura imaginii, „Cercul de idei“, povestirea, evaluarea reciprocă, autoevaluarea compunerii.

Au fost făcute unele concluzii generale şi recomandări: Compunerile reprezintă rezultanta unei activităţi intelectuale complexe, care implică sinteza cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi în lecţiile de citire, gramatică, lectură, precum şi la alte obiecte de învăţămînt.

În aspectul proiectării conţinuturilor educative s-a recomandat managerilor şcolari şi învăţătorilor să valorifice potenţialul creativ specific vîrstei, să aplice în procesul educaţional tehnici speciale pentru a-i asigura copilului dreptul de a-şi forma integral personalitatea prin propria experienţă.

Controale frontale de o zi – 5 (Școala de Arte „Alexei Stîrcea”, IP Școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas”, IPLT „Tudor Vladimirescu”, LT „Dragoș Vodă” şi Gimnaziul nr. 99 „Gheorghe Madan”);

Controale frontale – 1 (IPLT „Ştefan cel Mare”);Controale tematice – 3, în cadrul cărora au fost implicate instituțiile de

învățămînt: LT „Gheorghe Asachi”, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, IPLT „Liviu Deleanu”, IPLT „Onisifor Ghibu”, LT „George Meniuc”, LT „Vasile Vasilache”, IP şcoala-grădiniţă nr. 152 „Pas cu pas”; LT „Lucian Blaga”, Gimnaziile nr. 31, 102 și „Nicolae H. Costin”, IP şcoala primară-grădiniță „Ilie Fulga”; şcoala primară nr. 82, IP Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, LTPA „Elena Alistar”, IPLT „Constantin Negruzzi”, IP Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2, LT „Ion Creangă”, Liceul de Limbi Moderne şi Management, total 17 instituții.

Seminare instructiv-metodice – 4 în LT „Mihai Eminescu”, IPŞPCI „Prometeu-Junior”, IPLT „Ştefan cel Mare”, Şcoala primară nr. 83 „Grigore Vieru”.

Scrisori / petiţii – 7 (Şcoala de Arte „Alixei Stîrcea”, IPLT „Ștefan cel Mare” (2), IPLT „Minerva”, IPLT „Natalia Dadiani”, LT „Miguel de Cervantes Saavedra”, LT „Ion Creangă”).

Asistate – 180 lecţiiConsultaţii metodice - 526 cadre didacticeProiecte de ordin - 20Participare la conferinţe – 1Participare la stagii de formare /ateliere - 8 + 4 (implicare directă)Trecerea în revistă – 2 zileNote informative – 7Comunicări - 8 Pedagogia contemporană reclamă creaţie. Astfel, cadrele didactice din

învăţămîntul primar încearcă să creeze pentru elevi şi împreună cu ei. Numărul acestora este încă destul de modest (ex: 79 de lecţii sau 43,88%, din cele 180 de lecții asistate în cadrul controalelor tematice, speciale, frontale şi de o zi au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”, creştere cu 5,03% în comparaţie cu anul precedent de studii (38,85%). În cadrul monitorizării procesului de atestare pentru conferirea /confirmarea gradelor didactice doi, întîi şi superior situaţia este aproximativ aceeaşi – 21 de lecţii sau 42,85% din cele 49 de lecţii asistate în acest scop au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”, creştere cu 1,45% faţă de anul precedent de studii (41,4%).

În anul de învăţămînt 2014-2015 au fost asistate 180 de lecţii în cadrul diverselor controale efectuate la învăţămîntul primar din municipiu. În histograma de mai jos prezentăm numărul de lecţii asistate şi calificativele acordate pentru acestea.

Fig. 1. Calitatea lecţiilor asistate în anul de studii 2014-2015Se menţionează învăţătorii, care au predat lecţii la un înalt nivel pedagogic în

cadrul evaluării pe teren pentru conferirea /confirmarea gradelor didactice, seminarelor, controalelor tematice, speciale, frontale și de o zi.

sl Botanica: V. Munteanu, O. Rotaru, V. Brînză, E. Garaz, P. Covali, L. Bejenari, (LT „Mihai Eminescu” ); L. Achiruş, A. Branişti, R. Dragomir, T. Frunză, A. Zingan (LTPA „Elena Alistar”); L. Hariton (Gimnaziul nr. 31); Sv. Manoli, C. Rusu, L. Godoroja, G. Sîrbu (IPLT „Tudor Vladimirescu”); A. Toma (IPLT „Liviu Rebreanu”); D. Carauș, U. Rotaru, L. Iojiță (IP Școala-grădiniță nr. 152„Pas cu Pas”);

sl Buiucani: P. Sandu, N. Corghencea, V. Frunză, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”); L. Vlasiuc, L. Vrînceanu, Sv. Lupu, L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu”); V. Dabija, Al. Madan, L. Isac, M. Marian (Gimnaziul nr. 99 „Gheorghe Madan”); E. Mariniuc, R. Lazăr, L. Perjuc, A. Dorina, L. Adespea, N. Veste, E. Chirilă, I. Talmațchi (IPȘPCI „Prometeu-Junior”);

sl Ciocana: V. Strogotean, A. Muntean, M. Garaba, O. Rusu, A. Gînga (IPLT „Constantin Negruzzi”); N. Gherb, N. Şova, I. Chihai (şcoala primară nr. 82); S. Gureu (IPLTPS nr. 2); M. Covbasa, (Școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”); E. Petrașevschi, Z. Șerban, M. Roșca, R. Stolearenco, P. Hristian, T. Anghel, N. Doroftei, M. Balica, Z. Antohi (Școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”);

sl Rîşcani: C. Negru, E. Popa, N. Cocieru, L. Cocîrla, L. Tcaci, (LT „Ion Creangă”); M. Bortă, L. Jardan, I. Prodan, C. Babici, N. Zubco (Şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); N. Cojocaru, N. Valuţa (LT „Lucian Blaga”); L. Lupu, C. Simcov (LLMM); E. Vrabie (IPLT „Mihail Sadoveanu”); V. Vangheli, L. Verdeș, T. Frunze /Șevciuc, A. Bucicov, T. Ivanes, L. Bădărău, E. Andreev, V. Dușmăneanu (IPLT „Ștefan cel Mare”); N. Spatari, G. Sîrbu, A. Codreanu, V. Oboroceanu, G. Andruh (LT „Miguel de Cervantes”).

Lecţiile acestor învăţătoare au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”:Pedagogii vizaţi nu consideră educaţia doar un mijloc de a-şi cîştiga existenţa, ei

pot condensa reflecţia şi simţirea lor în folosul elevului, pentru ca acesta să poată să-l înţeleagă şi să-l iubească. Activitatea pedagogică a acestora o putem numi calitativă. Ei nu cer nimic pentru sine, invers, ei stimulează la elevi o cunoaştere cuprinzătoare a lumii, începînd de la pragul casei, punînd în valoare demnitatea lor. Calitatea cadrului didactic se exprimă prin bogăţia lui interioară şi competenţa de a se transforma pe sine şi de a oferi libertate elevilor în devenirea lor permanentă.

Implementarea curriculumului modernizat pentru învăţămîntul primar (anul ediţiei 2010) s-a verificat prin intermediul controalelor frontale și de o zi în cele 6 instituții de învățămînt din municipiu nominalizate. În cadrul acestor controale s-a studiat nivelul de pregătire a cadrelor didactice şi, respectiv, a elevilor din clasele 1-4, s-a urmărit aplicarea strategiilor didactice în cadrul lecţiilor privind formarea competenţelor specifice la disciplinele școlare din învățămîntul primar, în special, la matematică, și respectarea de către învăţători în cadrul orelor a viziunii comunicativ-pragmatice. S-a menţionat trecerea de la enciclopedismul cunoaşterii la o cultură a acţiunii contextuale, în principiu, în cadrul orelor de matematică de bază și a celor opționale, focalizînd actul didactic pe achiziţiile finale ale elevului – competenţele specifice la matematică. Cadrele didactice din învăţămîntul primar îşi orientează activitatea spre valorile promovate de şcoala contemporană, raportînd achiziţiile dobîndite de către elevi în contexte concrete. Majoritatea cadrelor didactice din control

promovează prin diverse forme de activitate dimensiunile educaţiei (morală, intelectuală, estetică, tehnologică şi fizică), referenţialul axiologic.

Controlul şi dirijarea la clasele primare în unităţile şcolare implicate în controlul frontal și a celor cinci controale de o zi este realizat de A. Cernadciuc şi I. Miricinschi (IPLT „Ștefan cel Mare”), Sv. Nicora (Școala de Arte „Alexei Stîrcea”), D. Moraru (IPLT „Tudor Vladimirescu”), C. Şargu (IP Școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas”), M. Prodan (LT „Dragoș Vodă”), E. Lupașcu (gimnaziul nr. 99 „Gheorghe Madan”).

În planul de activitate al instituţiilor vizate sînt proiectate controale tematice, frontale, personale, de specialitate, de verificare a documentației școlare, rezultatele cărora se ascultă la şedinţele comisiei metodice, a Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Profesoral. În liceele vizate orele din Planul cadru al ME sînt repartizate corect. Administratorii patroni ai claselor primare duc evidenţa orelor de bază și a celor opționale repartizate la cele nouă discipline şcolare de la clasele primare.

Portofoliile managerilor responsabili de activitatea învăţătorilor din instituţiile vizate conţin documentaţia necesară pentru organizarea şi desfăşurarea calitativă a activităţii de dirijare şi control a procesului educaţional.

Lecţiile asistate de către managerii responsabili de procesul educaţional la clasele primare, foarte puține la număr (2, 3, 12, 14) se finalizează cu concluzii şi generalizări, recomandări şi calificative. Calificativele acordate pentru lecţiile asistate se aduc la cunoştinţă cadrului didactic contrasemnătură. Pentru fiecare oră asistată sînt stabilite obiective în concordanţă cu tema controlului în desfăşurare. Acestea se anunţă membrilor comisiei metodice din timp.

Proiectele de lungă durată întocmite de învăţători, sau preluate, corespund cerinţelor în vigoare. Există, de asemenea, proiectele de lungă durată pentru orele opţionale elaborate de învățători.

Comisiile metodice la clasele primare din liceele verificate activează în baza unui program întocmit la început de an școlar.

Există procesele verbale ale şedinţelor comisiei metodice pentru anul curent de studii. Portofoliul comisiei metodice include materiale, care indică activitatea membrilor acesteia: note informative, proiecte didactice, referate, poze de la activităţile desfăşurate în cadrul lecţiilor şi în afara lor, materiale de la seminarele şi reuniunile metodice municipale. Fiecare învăţător dispune de un portofoliu cu materiale acumulate pe parcursul anilor şi are aleasă o temă de cercetare asupra căreia lucrează mai mulţi ani. Se organizează diverse concursuri ce au tangenţe cu disciplinele: educaţia muzicală, educaţia plastică, educaţia tehnologică, se desfăşoară şezători, recitaluri de poezie, concursuri de desen, gazete de perete etc.

Elevii cu capacităţi deosebite /dotați participă la olimpiadele /concursurile organizate în instituție, Centrele municipale de creaţie a copiilor, DGETS.

Lecţiile asistate şi proiectele didactice au fost analizate individual cu fiecare învăţător. În cadrul acordării asistenţei metodice s-a pus accent pe strategia de formare a competenţei de comunicare, în special la lecţiile de limbă română, ştiinţe, istorie, educaţie moral-spirituală şi a competenţelor specifice la matematică. Asistînd la lecţii în diferite clase, la diferite discipline am constatat că elevii claselor primare, au încă, în

multe cazuri, un vocabular sărac, exprimare incorectă, „seacă”. De asemenea, elevii claselor primare nu pot formula întrebări în cadrul analizei unei probleme, cu greu alcătuiesc probleme avînd ca pornire o schemă, o imagine, unele date reale, unele situații din cotidian etc. Dificil le este acestora să se exprime în limbaj matematic, să folosească terminologia matematică în analiza problemelor, rezolvarea exercițiilor, aflarea termenului necunoscut.

Rezultatele acestor controale confirmă faptul că proiectele de lungă durată la clasele primare respectă cu strictețe paşii de formare şi dezvoltare a competențelor specifice, sînt selectate subcompetențele pentru fiecare unitate de conţinut proiectată, conținuturile din curriculum sînt eşalonate logic corect. Proiectele zilnice corespund cerințelor în vigoare. Există o concordanţă între subcompetențe, obiectivele operaţionale, conţinuturile predate, strategia didactică (metode şi procedee, forme şi resurse materiale) şi metodele de evaluare aplicate. Lucrările de evaluare propuse de către învățător sunt elaborate reieșind din competențele, subcompetențele stabilite pentru unitatea de învățare. Monitorizarea progresului școlar este făcută în baza rezultatelor evaluării finale pe parcursul ultimilor 5 ani. Există graficul mediilor elevilor pe clase, pentru ultimii 3 ani.

În raportul anual al comisiei metodice există analiza rezultatelor elevilor la învățătură, grafice, histograme, diagrame însă lipseşte comentarea acestor date. De asemenea, există repartizarea grafică comparativă, dinamică a rezultatelor fiecărui elev. La formularea temelor pentru controalele tematice s-a folosit terminologia din curriculumul modernizat. Toate controalele realizate sînt generalizate și întocmite note informative.

La elaborarea proiectelor zilnice se respectă cu stricteţe cerinţele privind corelaţia dintre competenţele specifice, subcompetenţele selectate, conţinuturile predate, strategia didactică proiectată şi metodele de evaluare. Proiectele zilnice verificate în cadrul controlului, în general, corespund cerinţelor. Monitorizarea progresului şcolar este făcută în baza rezultatelor evaluărilor finale pe parcursul ultimilor 3 ani.

Cataloagele şcolare sînt completate conform instrucţiunii în vigoare. Notele semestriale şi anuale, verificate selectiv, sînt calculate corect. Învăţătorii respectă cerinţele privind completarea principalului document şcolar.

În cadrul controalelor frontale și de o zi au fost asistate 69 de lecţii. Învăţătorii claselor primare din liceele vizate depun efortul necesar pentru a le forma elevilor abilităţi de lucru cu cartea, de a-i învăța să învețe, de rezolvare a problemelor, de comunicare, de competenţe relaţionale, interpersonale, morale şi civice etc. Pentru aceasta în cadrul orelor şi a activităţilor extracurriculare se aplică metode şi forme netradiţionale de lucru, se organizează cu elevii activităţi în cooperare, în grup, în perechi, se implică în diverse activităţi părinţii, se utilizează mijloacele tehnice de instruire etc.

Cu toate acestea, mulţi elevi din învăţămîntul primar din instituţiile implicate în controlul frontal și în cele de o zi nu au formate competenţe adecvate, dovadă este numărul mic de locuri premiante opţinute la olimpiadele şcolare la nivel de sector şi la cele municipale sau lipsa lor. În anul de studii 2014-2015 locuri premiante au obținut

doar elevii din IP Școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” (7) și IPLT „Ștefan cel Mare” (5). Elevii claselor a IV-a din IPLT „Tudor Vladimirescu”, Școala de Arte „Alexei Stîrcea” și gimnaziul nr. 99 „Gheorghe Madan” nu au obținut în anul curent de studii nici un loc premiant la olimpiadele școlare, fazele de sector și municipale, la limba română și matematică,.

Învăţătoarele claselor primare activează în săli de clasă „bine” şi „foarte bine” amenajate, cu o asigurare didactică bună. Materialele demonstrative și distributive utilizate în cadrul lecțiilor sînt, în principiu, confecționate de învățător, cu susținerea părinților.

III. Situaţia efectivelor de personal la disciplinăLa treapta învăţămîntului primar din municipiu activează 1105 învățători (47 de

învățători, din cei 1152, se află în concediu de îngrijire a copilului sau temporar sînt plecați peste hotare) cu un contingent de 23223 elevi, revenind aproximativ cîte 21 de elevi per învățător.

IV. Calificarea personalului didacticDin numărul total de cadre didactice deţin grade didactice: superior - 38 învăţători;

întîi - 181 învăţători; doi - 625 învăţători; fără grad didactic - 261 învăţători. În anul de învăţămînt 2014-2015 a sporit numărul de elevi /clase, respectiv, numărul învăţătorilor fără grad didactic - tineri specialişti.

Fig. 2. Nivelul de pregătire profesională a învățătorilor din municipiu

Monitorizarea atestării a avut ca scop stabilirea nivelului de competenţe profesionale ale cadrelor didactice în conformitate cu standardele profesionale; orientarea cadrelor didactice spre autoperfecţionare, crearea cadrului motivaţional pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, pentru realizarea maximă a potenţialului intelectual şi creativ al acestora. Astfel, în anul curent de studii au înaintat cereri pentru conferirea /confirmarea gradul didactic doi 83 de învăţători. Au susţinut raportul de autoevaluare cu succes 76 de învățători, 5 învățători nu s-au prezentat, iar 2 nu au susținut interviul de performanță (gimnaziul nr. 65 și IPLT „Mihai Marinciuc”.

Pentru conferirea gradului didactic superior au înaintat cereri 8 învăţători. Au susţinut toți. Au confirmat gradul didactic superior 5 învăţători. Gradul didactic întîi l-au confirmat 10 învăţători, iar 19 au obţinut gradul vizat în anul curent de studii.

Controlul tematic Funcţionalitatea sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare din perspectivă curriculară a fost efectuat în perioada februarie - martie 2015 în instituțiile de învățămînt: LT „Lucian Blaga”, gimnaziile nr. 31, 102 și „Nicolae H. Costin”, IP şcoala primară-grădiniță „Ilie Fulga”.

Acţiunile întreprinse în cadrul controlului tematic au vizat două nivele implicate în procesul de evaluare în instituţia de învăţămînt: la nivelul administraţiei instituției de învățămînt şi la nivel de cadru didactic.

În continuare prezentăm descrierea succintă a acţiunilor întreprinse 1. La nivelul administraţiei instituției de învățămînt: Pentru a prezenta o descriere a SIERŞ în fiecare din instituţiile din control au fost

verificate demersurile manageriale pentru anul curent de studii: analiza activităţii corpului didactic pentru anul precedent de studii, problemele privind evaluarea discutate la Consiliul Profesoral, la Consiliul de Administraţie sau la şedinţele comisiei metodice, lucrările de evaluare proiectate și realizate etc. A fost examinată problema cunoaşterii şi nivelul de aplicare a concepţiei pedagogice a sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare.

S-a verificat dacă au fost organizate seminare, discuţii privind Concepţia pedagogică a sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare, cadrele didactice cunosc reperele conceptuale ale evaluării (conceptele-cheie); a fost examinat şi explicat fiecare principiu al evaluării rezultatelor şcolare; s-au examinat demersurile manageriale pentru anul de studii 2013-2014 şi anume, fixarea probelor de evaluare la disciplinele de studiu, în toate clasele din liceu; s-au cercetat notele informative privind rezultatele şcolare la lucrările de evaluare şi raportul anual (compartimentul evaluare) în care s-a urmărit dinamica elevilor la învăţătură; s-au examinat notele informative privind rezultatele şcolare la lucrările de evaluare şi raportul anual (compartimentul evaluare) în care s-a urmărit analiza comparativă a rezultatelor şcolare de la examene, pretestări, teze, evaluări de ordin intern; s-au examinat notele informative privind rezultatele şcolare la probele de evaluare, la evaluările finale sau la examene; pentru a prezenta starea de lucruri privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare interne la diverse discipline şcolare s-au verificat ordinele, orarul, subiectele evaluate, procesele-verbale, ofertele şi dinamica rezultatelor şcolare; s-au verificat selectiv proiectările de lungă durată; s-a determinat numărul lucrărilor de evaluare planificate pentru anul de studii 2014-2015 la disciplinele școlare din Planul-cadru al Ministerului Educației.

2. La nivelul cadrului didactic:S-au examinat cataloagele şcolare, proiectele de lungă durată, proiectele didactice,

elaborate pe unitate de învăţare şi a portofoliilor profesorilor; a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de evaluare a competenţelor elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu); s-au examinat proiectarea şi realizarea lucrărilor de evaluare la nivel de cadru didactic

conform proiectelor de lungă durată, analiza şi interpretarea rezultatelor; analiza subiectelor de evaluare, portofoliul profesorului.

Astfel s-a constatat existenţa unei baze de date bine structurată încă din anul de studii 2005-2006, în gimnaziul „Nicolae H. Costin” (clasele I-a IV-a), tot din acel an au început a stabili baza de date, dinamica elevilor la învăţătură pe clase şi elevi, de la un an de studii la altul clasele primare din instituțiile de învățămînt din control, mai tîrziu, din 2009, au început a completa baza de date LT „Lucian Blaga”, gimnaziile nr. 31 și 102. Se ţin la evidenţă rezultatele elevilor pe discipline şi pentru fiecare elev în parte în IP școala primară - grădiniță „Ilie Fulga” şi gimnaziul nr. 102.

În rezultatul stocării datelor se construiesc tabele, diagrame, histograme sau grafice. În gimnaziul „Nicolae H. Costin” directorul adjunct responsabil de procesul educațional, A. Popov, în cadrul prezentării rezultatelor oricărui control, indică lacunele depistate şi fixează termenii pentru corecţie, precum şi data unui control repetat. Acest lucru se fixează în procesul-verbal al şedinţei Consiliului Profesoral sau a celui de Administraţie. În gimnaziul nr. 31, director adjunct V. Luca, s-a desfășurat un control cu tema Funcţionalitatea sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare din perspectivă curriculară, rezultatele căruia au fost generalizate într-o notă informativă, prezentată la Consiliul profesoral. Administraţiile celorlalte instituții proiectează controale repetate în cadrul altor controale, astfel, paralel cu efectuarea altui control se formulează un obiectiv privind diminuarea /lichidarea lacunelor depistate în controlul precedent.

Obiecţie: În unităţile şcolare din control nu sînt comentate de fiecare dată graficele, histogramele sau tabelele ce includ datele statistice de la probele de evaluare sau acestea lipsesc în analiza anuală a rezultatelor şcolare.

În gimnaziul „Nicolae H. Costin”, dar și în LT „Lucian Blaga” există un plan operaţional de evidenţă a rezultatelor elevilor la olimpiadele şcolare (la nivel de instituţie, la nivel de sector şi la nivel de municipiu / republică /internaţionale). Dinamica performanţelor elevilor la olimpiade, cît şi la Conferinţa „Muncă, Talent, Cutezanţă”, se urmăreşte din anul de studii 2008-2009 pînă în prezent. La fel se procedează în şcoala primară-grădiniță „Ilie Fulga”.

V. Raportul elev per cadru didacticRaportul elev per cadru didactic este de 1 la 21.VI. Rezultatele elevilor Nivelul de formare a competenţelor specifice la elevii claselor a IV-a din municipiu,

s-a verificat în cadrul evaluării finale la limba şi literatura română şi la matematică. În conformitate cu prevederile articolului nr. 44 (p.1) al Codului Educației nr. 152 din

17.07.2014, a ordinului ME nr. 311 din 05 mai 2015 şi întru realizarea prevederilor ordinului DGETS nr. 387 din 25.03.2015 „Organizarea şi desfăşurarea evaluării finale din învăţămîntul primar, anul şcolar 2014-2015” şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării finale a rezultatelor şcolare în învăţămîntul primar a fost organizată şi desfăşurată evaluarea finală pentru elevii claselor a IV-a la limba și literatura română şi matematică.

Au fost stabilite cîteva obiective de bază, în temeiul cărora s-a desfăşurat evaluarea finală la învăţămîntul primar în anul curent de studii.Pentru susţinerea probei finale au fost admişi toţi absolvenţii treptei primare de învăţămînt din municipiu în număr de 5719, cu 613 elevi mai mult decît în anul precedent de studii 5106 elevi.

Conţinutul testului a fost prezentat fiecărui elev pe formular individual. Prin ordin intern a fost constituită comisia de verificare a testelor. Notarea elevilor s-a făcut conform schemei de convertire a punctelor în note propusă de Agenţia de Asigurare a Calităţii pe lîngă Ministerul Educației al Republicii Moldova.

ME. Rezultatele testelor au fost colectate centralizat, prelucrate statistic şi analizate. Datele obţinute în acest mod constituie repere importante pentru factorii de decizie, pentru administraţia instituţiilor de învăţămînt, pentru cadrele didactice, elevii şi părinţii acestora.

Rezultatele evaluării finale:Testul la limba şi literatura română este constituit din 15 itemi elaboraţi în baza

matricei de specificaţie de către Agenţia de Asigurare a Calităţii. Schema de convertire a punctelor în note la limba română şi la matematică a fost

prezentată odată cu baremul de corectare a testelor, lucru ce s-a întîmplat pentru prima dată în istoria evaluării finale. Acest fapt a descurajat învățătorii din municipiu, mai ales, că au fost propuse pentru nota „10” – 48-50 de puncte. Astfel, au obținut note de „10-8” aproxiomativ 86,1% din elevii claselor a IV-a din municipiu.

În baza schemei de convertire a punctelor în note la limba română s-au obţinut următoarele rezultate (vezi tabelul 1).

Tabelul 1

Tabelul 10 9 8 7 6 5 4-1

Nr. elevi 958 1681 1436 489 311 122 7Procente - 2013 19,14% 33,59% 28,7% 9,77% 6,21% 2,44% 0,14%Nr. elevi 659 1404 1630 1136 211 29 6Procente - 2014 12,97% 27,65% 32,19% 22,38% 4,15% 0,57% 0,12%Nr. elevi 1561 1582 1760 522 201 66 0Procente - 2015 27,4% 27,8% 30,9% 9,2% 3,5% 1% 0

Fig 3. Rezultatele elevilor la evaluarea finală la limba română, sesiunea 2015

Fig. 4. Curba lui Gaus

În tabelul 1 indicăm rezultatele elevilor obţinute în cadrul evaluării finale la limba şi literatura română. Din numărul total de elevi (5687) care au scris lucrarea la disciplina vizată au acumulat punctaj maxim pe test 1591 de elevi. Aceştia au acumulat 48-50 de puncte şi au luat note de „10”, ceea ce constituie 27,4%, cu 14,61% mai mult decît în anul de studii 2014. Spre deosebire de anul trecut de învăţămînt, 1582 de elevi au obţinut note de „9”, ceea ce constituie 27,8% sau cu 0,15% mai mult decît în anul 2014; 1760 elevi (sau 30,9%) au acumulat cîte 37 - 44 de puncte şi au luat note de „8”. Note de „7” au obţinut doar 522 de elevi sau 9,2%, cu 13,18% mai puțin decît în anul trecut (22,38%); 28 - 21 de puncte au obţinut 201 elevi, aceasta constituie 3,5%, cu 0,65% mai puţin decît în anul de studii 2014; 66 de

elevi sau aproximativ 1% au luat note de „5”; 12-0 puncte nu a acumulat nici un elev și nu au obţinut note insuficiente. Moda sau nota cea mai frecvent întîlnită pe test este „8”.

Rezultatele elevilor la matematică pentru ultimii trei ani au fost incluse în tabilul de mai jos.

Tabelul 2Note 10 9 8 7 6 5 4-1

Nr. elevi 630 1483 1318 1300 646 243 162Procente 2013 22,50% 29,22% 26,84% 12,20% 7,61% 1,42 0,12

Nr. elevi 1170 1466 1296 864 247 39 0Procente 2014 23% 28,8% 25,5% 17,07% 4,86% 0,77 0

Nr. elevi 1659 1405 1607 643 276 92 4Procente 2015 29,2% 24,7% 28,3% 11% 4,86% 1,6% 0,07

Fig. 5. Rezultatele elevilor la evaluarea finală la matematică, sesiunea 2015

Fig.6. Curba lui Gaus

La 19 mai 2015, 5683 de elevi din cei 5719 de pe listă au susţinut evaluarea finală la matematică. Au lipsit 36 de elevi, motivele fiind diferite.

Punctaj maxim au obţinut 1659 de elevi (sau 29,2%) din numărul total de elevi, aceştia au luat nota 10 (cei mai mulţi), cu 6,2% mai mult decît în anul 2014.

Mai puţini elevi au luat note de „9” (1405), ceea ce constituie 24,72% sau cu 4,1% mai puțin decît în anul trecut de învăţămînt. Au obţinut note de „8” 1607 elevi, aceasta constituie 28,28% sau cu 2,8% mai mult decît în anul precedent de studii (25,5%). Au acumulat cîte 36-29 de puncte şi au luat nota „7” 643 de elevi (sau 11%). Note de „6” au obţinut 276 de elevi (4,86%), iar 92 de elevi au luat note de „5” (1,6%). Procentul eşecului şcolar constituie 0,07%, faţă de 0% din anul trecut de studii sau 4 elevi au obţinut note insuficiente la matematică. Rata notelor insuficiente constituie 0,07%, aşa cum în anul trecut de studii acestea lipsesc.

În continuare propunem tabelul comparativ al rezultatelor şcolare pentru ultimii 3 ani la limba şi literatura română.

Tabelul 3 Anul de

studiiReuşita Calitatea

învîţăriiNota Note:

10 – 9 8 – 7 6 – 5 4 – 12013 99,94% 83,27% 8,4 49,98% 44,84% 5,18% 0,06%2014 99,91% 77,3% 8,2 40,65% 54,5% 4,3% 0,09%2015 100% 86, 1% _8,6 55,2% 40,1% 4,5% 0%

Comparînd rezultatele înregistrate în anul curent de studii cu cele din anul trecut, la limba şi literatura română se observă o creștere uşoară a procentului reuşitei cu 0,09. Calitatea cunoaşterii a crescut de la 77,3% la 86,1% (creștere cu 8,8%). Eşecul şcolar, după cum am menţionat mai sus, este 0%.

Tabelul comparativ al rezultatelor şcolare la matematică pentru ultimii 3 ani. Tabelul 4

Anul de studii

Reuşita Calitatea Nota Note:10 – 9 8 – 7 6 – 5 4 – 1

2013 99,88% 78,56% 8,46 51,72% 39,04% 9,12% 0,12%2014 100% 77,37% 8,49 51,86% 42,5% 5,63% 0%2015 99,93% 82, 2% 8,49 53,95% 39,38% 6,5% 0,07%

În anul de studii 2014-2015 reuşita învăţării la matematică este de 99,93%. Calitatea însuşitei a crescut de la 77,37% la 82,2 %, cu 4,83%. A crescut numărul de note de „10-9” cu 2,09, faţă de anul precedent de studii, dar s-a micșorat numărul notelor de „8-7” de la 42,5% la 39,38% sau cu 3,12% mai puțin decît în anul 2014. Eşecul şcolar constituie 0,07%, în comparaţie cu anul precedent de studii (0%). Moda sau nota cea mai frecvent întîlnită este 10.

La evaluarea finală la limba şi literatura română au lipsit 32 de elevi din cei 5719 de pe listă. Din ei: 17 elevi au fost exmatriculaţi, iar 2 elevi au venit, 17 nu s-au prezentat din diverse motive.

La matematică nu s-au prezentat 21 de elevi, 17 elevi au fost exmatriculaţi pe parcursul anului, iar 2 elevi au venit. Pentru cei 32 de elevi, care nu s-au prezentat la proba de limbă română şi 36 de elevi care au absentat la lucrarea de matematică, dar

şi pentru cei 4 elevi care au obţinut o notă insuficientă la matematică au fost organizate evaluări finale amînate (repetate) în baza ordinului intern. Testele similare pentru evaluările amînate (repetate) au fost elaborate în instituţii. Rezultatele testării amînate (repetate) au fost generalizate, iar datele statistice au fost incluse în baza de date locală.

Analizînd datele incluse în tabelul evidenței învățătorilor claselor a IV în anul de studii 2014-2015, am constatat:

1. În evaluarea finală la limba română şi matematică au fost implicate 97 instituții de învățămînt din municipiul Chişinău cu instruire în limba română, cu un contingent de 5719 elevi ai claselor a IV-a.

2. Tipul instituţiei: şcoli primare (inclusiv şcoli-grădiniţă) - 13; gimnazii – 24; licee – 60;

3. În oraşul Chişinău sînt amplasate 75 de instituţii, iar 22 – în suburbiile din componenţa municipiului;

4. Cadre didactice deţinătoare de grade didactice: superior – 12, I – 44, II - 152, 9 t/s, fără grad didactic – 17 învăţători.

5. În lista elevilor care urmau să scrie evaluarea finală la limba română şi matematică nu au fost incluşi 18 elevi cu CES.

Fig.7. Nivelul de pregătire profesională a cadrelor didactice (în procente)

Aproximativ 5,12% de învăţători ai claselor a IV-a deţin gradul didactic superior, 18,8% - gradul didactic întîi, 64,95% - gradul didactic doi şi 7,26% - sînt cadre didactice fără grad de calificare, tineri specialiști – 4%.

La limba și literatura română elevii au rezolvat bine itemii nr. 1,3,4,6,7,8,9 și14. Au fost atestate unele carențe la rezolvarea itemilor nr 2 (b), 5, 11, 13. Cele mai multe greșeli le-au comis elevii la realizarea itemilor nr. 10, 12, 15. Elevii au întîmpinat dificultăți la identificarea în text a antonimului pentru cuvîntul „a intrat”, căci în text verbul „a ieșit” are alt sens (a ajuns, a fost), precum și la selectarea antonimului pentru substantivul „tînără”, astfel, din cele două variante prezente în

text (forma hotărîtă și nehotărîtă) unii elevi au ales incorect forma nehotărîtă (bătrînă), utilizînd-o fără articol (item 7). La demonstrarea polisemiei cuvîntului „ochi” elevii au arătat că percep unele sensuri, dar unii elevi nu le pot introduce corect în comunicare (item 10). Elevii confundă cuvintele derivate cu formele cuvîntului (item 12). La scrierea textului propriu (item 15) mulți elevi au carențe la formularea unei introduceri originale, de cele mai multe ori ei au reluat titlul compunerii. De asemenea, le-a fost greu să sistematizeze și să redea consecutiv informațiile cunoscute despre personalitatea descrisă, pentru că nu și-au construit un plan propriu. În lucrările elevilor s-au atestat greșeli de exprimare și ortografice.

În concluzie, menționăm că elevii au întîmpinat greutăți la:- selectarea speciei literare a textului, deoarece textul propus putea fi confundat

cu o poveste;- diferențierea părților de propoziție de părțile de vorbire;- alcătuirea enunțurilor folosind ortogramele propuse;- scrierea textului despre o personalitate istorică a creat dificultăți pentru unii,

care mai puțin stăpînesc cunoștințele istorice.Itemii au vizat înțelegerea și operarea cu textul (itemii nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 9) și

operarea cu diferite elemente ale textului din perspectivă comunicativ-funcțională: morfologie, punctuație și ortografie (itemi nr. 8,10, 11, 12, 13 și 14).

La matematică elevii au rezolvat bine itemii 1, 2, 3, 12, 13. Au demonstrat unele carențe la itemii 4, 5, 6, 8, 9, 10. Cele mai multe greșeli au fost atestate la rezolvarea itemilor 7, 11, 14. La identificarea figurilor și a corpurilor geometrice, elevii au demonstrat că confundă noțiunile de cub și cuboid. De asemenea, elevii au comis greșeli la identificarea modului de cîntărire a masei. La itemul 7 cele mai multe greșeli au fost comise la efectuarea operației de împărțire. Unele greșeli de calcul s-au înregistrat și la alți itemi: 4, 8, 11, 12. La rezolvarea itemului 11 elevii au demonstrat că au formate abilități de rezolvare a acestui tip de probleme, dar i-a dus în eroare faptul că în problemă nu se cerea aflarea numărului de locatari maturi. Elevii, fiind obișnuiți să afle toate necunoscutele unei probleme, au efectuat o operație în plus și, respectiv, au formulat un răspuns greșit.

Concluzia făcută de mai multe cadre manageriale și didactice la clasele primare privind schema de convertire a punctelor în note a fost că aceasta este foarte „generoasă”.

În urma examinării notelor informative, expediate la DGETS, privind calitatea testelor şi baremelor de corectare, s-a constatat că acestea au fost construite corect şi respectă aspectul - curs integrat al studierii limbii române şi principiul concentric al învăţării matematicii. La întocmirea testului s-a ţinut cont de matricea de specificaţie stabilită din timp. Conţinutul testelor este accesibil şi corespunde particularităţilor de vîrstă ale elevilor şi curriculumului modernizat la clasele primare. Timpul de lucru (60 minute) a fost suficient pentru ca testul să fie realizat de toţi elevii claselor a IV-a din municipiu. Toate sarcinile sînt formulate corect, clar şi complet, sînt variate şi cu grad de dificultate în ascensiune. Cei 15 itemi la limba română şi 14 itemi la

matematică, cuprind conţinuturile din curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, anul 2010.

În anul de studii 2014-2015 rezultate foarte bune la limba şi literatura română au obţinut elevii din unităţile şcolare: LT „Mihai Eminescu” (Toți cei 101 elevi, care au scris lucrarea, au obţinut note de „10-8”, aceasta constituie 100% calitate). Succese similare au obținut elevii din IPŞP nr. 152 „Pas cu pas”, IPȘPCI „Prometeu-Junior”, IÎLT „Elimul Nou”, IPÎLT „Orizont”, LLMTI „Socrate”. Multe note de „6-5” au luat elevii claselor a IV-a din școala primară nr. 101 (19), IPLT „Traian” (8), IPLT „T. Bubuiog” (13), IPLT „Budești” (11), IPLT „L. Deleanu” (8), IPLT „P. Rareș” (7), LTPA „I. și D. Aldea-Teodorovici” (13), gimnaziul internat nr. 3 (5), IPLT „Universul” (7), LTPA „N. Sulac” (11), LTPR „M. Marinciuc” (6), gimnaziul „S. Grama” (5), gimnaziul nr. 68 (5), IPLT „Hyperion” (10), LT „M. Sadoveanu” (7), IPLT „Al. cel Bun” (15).

Nu au luat nici o notă de „10” elevii claselor a IV-a din LTPS nr. 3 și Gimnaziul „Steliana Grama”. Spre deosebire de anul trecut de studii, în anul acesta nu există instituţii de învăţămînt elevii cărora ar fi obţinut doar note de „10-9”. Note insuficiente la disciplina vizată nu au fost înregistrate.

La matematică notele de „10-9” au întrecut numărul celor din anul trecut. Au obținut 100% calitate elevii din instituţiile de învăţămînt: LLMTI „Socrate” și gimnaziul nr. 65 (Condrița). Procentul notelor insuficiente este 0,07 sau 4 elevi au obținut note de „4-1”. Multe note de „6-5” au luat elevii claselor a IV-a din școala primară 101 (10), IPLT „T. Bubuiog” (14), IPLT „ Budești” (9), LTPA „I. și D. Aldea-Teodorovici” (7), IPLT „ Budești” (11), IPLT „L. Deleanu” (8), IPLT „P. Rareș” (7), LTPA „I. și D. Aldea-Teodorovici” (13), IPLT „Minerva” (7), LTPA „N. Sulac” (9), LTPR „M. Marinciuc” (9), „Universul” (7), LTPA „N. Sulac” (11), IPLT „Al. cel Bun” (14).

Analizînd lucrările de la evaluarea finală la limba română şi matematică, am constatat că acestea au fost realizate la un nivel destul de înalt. Cu toate acestea, managerii – responsabili de procesul educaţional la clasele primare din municipiu, împreună cu învăţătorii implicaţi în evaluare, au menţionat unele inexactităţi în teste, dar şi în baremele de corectare.

Propuneri constructive privind conţinutul testului, baremul de corectare şi nivelul de realizare a testelor la limba şi literatura română şi matematică de către elevii claselor a IV-a din municipiu au fost făcute de către directorii adjuncţi din instituțiile de învățămînt: IPLT „Alexandru Ioan Cuza” (Z. Spinei), LT „Miguel de Cervantes Saavedra” (N. Spatari), IPLT „Hyperion” (A. Timotin), IP școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu pas” (C. Șargu), gimnaziul nr. 99 „Gheorghe Madan” (E. Lupașcu); IPLT „Traian” (A. Carp), școala primară nr. 12 „Anatol Popovici” (E. Călugări). Reieşind din cele expuse, au fost făcute unele propuneri pentru ameliorarea /lichidarea inexactităţilor parvenite, după cum am menţionat, de la cadrele didactice din instituţiile implicate în evaluarea finală.

Conform planului complex de activitate al DGETS pentru anul de studii 2014-2015 şi în baza ordinelor DGETS nr. 386 din 25.03.15 și nr. 426 din 01.04.2015 la 29 martie

și, respectiv, la 04 aprilie curent în școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”, s-au desfăşurat olimpiadele şcolare (faza municipală) la limba română şi matematică pentru elevii claselor a IV-a din instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiu.

În cadrul olimpiadei la limba română s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: IPLT „Constantin Negruzzi”, LT „Miguel de Cervantes Saavedra”, LT „Mihai Eminescu”, gimnaziul nr. 7, IPLT „Minerva”, IPLT „Mihai Viteazul”, IPŞPCI „Prometeu-Junior”, şcoala primară nr.83 „Grigore Vieru”, LT „Gheorghe Asachi”, IPLT „Mircea Eliade”, şcoala primară nr. 12 „Anatol Popovici”, LTPA „Mihail Berezovschi”, şcoala-grădiniţă nr. 152 „Pas cu pas”, IPLT „Liviu Rebreanu”, LT „Nicolae Iorga”, LT „Ion Creangă”, IPLT „Ştefan cel Mare”.

Învingătorii sînt elevii învăţătoarelor: A. Munteanu (IPLT „Constantin Negruzzi”); G. Andruh (LT „Miguel de Cervantes Saavedra”); L. Bejenari (LT „Mihai Eminescu”); E. Dediu (gimnaziul nr. 7), V. Remizovschi (IPLT „Minerva”); M. Bulmaga (IPLT „Mihai Viteazul”), L. Perjuc (IPŞPCI „Prometeu-Junior”); M. Balica, M. Sorocean (şcoala primară nr. 83 „Grigore Vieru”); M. Prodaniuc (LT „Gheorghe Asachi”); Iu. Cazangiu (IPLT „Mircea Eliade”); T. Coliban, M. Covbasa (şcoala primară nr. 12 „Anatol Popovici”); C. Popușoi (LTPA „Mihail Berezovschi”); M. Cerneleanu (şcoala-grădiniţă nr. 152 „Pas cu pas”); N. Laur, V. Manole (IPLT „Liviu Rebreanu”); L. Coșcodan (LT „Nicolae Iorga”); E. Stratan (LT „Ion Creangă”); L. Verdeș (IPLT „Ştefan cel Mare”).

Prin ordinul DGETS nr. 476 din 08.04.2015 p. 3, se aduc mulţumiri membrilor Consiliului Municipal de Coordonare, membrilor juriului şi membrilor comisiei de contestare şi se acorda o zi recuperare pentru munca prestată în ziua de 29.03.2015.

În cadrul olimpiadei la matematică s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: IPLT „Ştefan cel Mare”, LT „Gheorghe Asachi”, şcoala primară nr. 83 „Grigore Vieru”, IPLT „Mircea Eliade”, IPLT „Mihai Viteazul”, LT „Mihai Eminescu”, LT „Dante Alighieri”, IÎL „Litterarum”, Școala grădiniță nr. 226, IPŞPCI „Prometeu-Junior”, LT „Nicolae Bălcescu”, IPLT ,, Traian”, LT „Ion Creangă”, LT ,,Mihail Kogălniceanu”, LT ,,Mihail Sadoveanu”, IPLT „Liviu Rebreanu”.

Învingătorii sînt elevii învăţătoarelor: A. Bucicov IPLT „Ştefan cel Mare”); Z. Panciuc-Galben (LT „Gheorghe Asachi”); V. Bulicanu, Z. Șerban (şcoala primară nr. 83 „Grigore Vieru”); Iu. Cazangiu, O. Postu (IPLT „Mircea Eliade”); V. Mangoș, O. Brașoveanu (IPLT „Mihai Viteazul”); V. Brînză (LT „Mihai Eminescu”); A. Șeptelici (LT „Nicolae Iorga”); N. Leahu (IÎL „Litterarum”); D. Croleveț (Școala grădiniță nr. 226); L. Perjuc, A. Dodiță, L. Adespea (IPŞPCI „Prometeu-Junior”); V. Guceac (LT „Nicolae Bălcescu”); E. Gonța (IPLT ,,Traian”); S. Minciună, L. Cocîrla (LT „Ion Creangă”); L. Gherasimov (LT ,,Mihail Kogălniceanu”); C. Jardan (LT ,,Mihail Sadoveanu”); N. Bernaz (IPLT „Liviu Rebreanu”).

Prin ordinul DGETS nr. 491 din 14.04.2015 (p. 3), se aduc mulţumiri membrilor Consiliului Municipal de Coordonare, membrilor juriului şi membrilor comisiei de contestare şi se acorda o zi recuperare pentru munca prestată în ziua de 04.04.2015.

VII. Acces. Calitate. Relevanţă /Eficacitate. Eficienţă

Menţionăm că elevii claselor a IV-a au avut acces liber la olimpiadele şcolare organizate şi desfăşurate în instituţie, sector, municipiu. Testele au corespuns curriculumului școlar pentru clasele 1-4, iar verificarea acestora s-a efectuat la un înalt grad profesionist. Aprecierea lor obiectivă oferă elevilor posibilităţi de a participa şi de a se manifesta. Considerăm oportună organizarea olimpiadelor școlare la sfîrşitul învățămîntului primar. Susţinerea elevilor dotaţi s-a realizat, de asemenea, prin participarea lor la cercurile pe interese, la orele opţionale, la concursuri, la victorine etc.

VIII. Implementarea curriculumului Monitorizarea implementării curriculumului modernizat pentru clasele 1-4 s-a realizat

prin diverse tipuri de controale: tematic, frontal, special, de specialitate etc.Motto: Matematica este nici mai mult, nici mai puțin,

decît partea exactă a gîndirii noastre.(L. E. J. Brouwer)

Conform Planului complex de activitate al DGETS pentru anul curent de studii şi în baza ordinului nr. 69 din 20.01.2015 a fost organizat, desfăşurat și generalizat în perioada 02.02.2015-27.04.2015 controlul tematic: Rolul managerului școlar și al cadrului didactic în formarea competențelor specifice la matematică în cadrul orelor de bază și a celor opționale.

În contextul actual, societatea necesită modificări de formă şi de fond la nivelul tuturor subsistemelor. Învăţămîntul, asumându-şi o nouă perspectivă de dezvoltare şi funcţionare, de ajustare la noile cerinţe sociale, traversează o perioadă complexă de restructurare şi optimizare a procesului educaţional, care vizează nu numai instruirea elevului, dar şi transformarea acestuia în actor al propriei formări prin intermediul colaborării şcolii cu familia şi comunitatea.

Formarea competenţelor specifice la matematică, spre care se orientează demersul didactic în întregime, are ca parte integrantă şi esenţială dezvoltarea gîndirii logice, a creativității, utilizării în exprimare a terminologiei matematice care obligă elevul nu doar să realizeze acte comunicative, ci şi să opereze cu terminologia adecvată vîrstei şi instruirii la disciplina vizată.

Matematica, înţeleasă ca disciplină fundamentală în trunchiul de bază al Planului-cadru, alături de limba română, asigură succesul şcolar şi integritatea socială a şcolarului mic, constituie unul din reperele de bază de la care porneşte demersul didactic. Formarea competenţelor specifice în cadrul orelor de matematică presupune dezvoltarea deprinderilor de ascultare activă, dialogare, însuşire şi folosire a termenilor matematici, dezvoltare a capacităţii de memorare, gîndire și creație, respectare a normelor de comunicare orală şi scrisă, cunoaştere a limbajului matematic şi vizează ceea ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi elevul la absolvire.

În învăţămîntul primar se desfăşoară activităţi prin care construirea comunicării în limbaj matematic se realizează într-o manieră sincretică /globală, integrată. Perspectiva descriptivă rămâne doar o preocupare a specialiştilor, căci o astfel de abordare este artificială pentru realitatea vie a comunicării, pentru felul în care elevii din clasele primare se raportează la lume şi o structurează prin intermediul acestuia.

Aritmetica, se poate spune, este cea mai grea matematică și, în același timp, este cea care intervine în formarea elevului la o vîrstă foarte fragedă. Este, de fapt, abc-ul cunoașterii (Conf. univ. Dr. Bogdan N. Nicolescu). De aceea, învățătorul are o responsabilitate enormă prin amprenta pe care și-o lasă în personalitatea viitoare a elevului său. Un rol deosedit îl are matematica în dezvoltarea intelectuală a elevului, în dezvoltarea gîndirii logice, adică a unei gîndiri consecvente, clare și precise, în formarea la elevi a deprinderilor utile: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare și motivare. Elevii claselor primare, învățînd conceptele matematice, reușesc să remarce în obiectul observat elemente de asemănare și deosebire, să separe însușirile esențiale și permanente de cele întîmplătoare, să facă o conexiune între însușirile esențiale și cele permanente într-o singură noțiune. În acest proces, extrem de important, al abstractizării și generalizării se dezvoltă la elevi gîndirea abstractă, logică, sănătoasă. Odată cu gîndirea se dezvoltă și limbajul matematic al elevului, căruia îi este caracteristic laconismul, precizia și claritatea.

În primele patru clase, matematica are rol de a înarma elevii cu cunoștințe temeinice în legătură cu noțiunile elementere de matematică, de a le forma deprinderea de a aplica aceste cunoștințe în viața practică, contribuie la dezvoltarea și cultivarea intuiției, spontanietății, rezolvării rapide a situațiilor-problemă ce apar.

În cadrul controlului s-a urmărit:- respectarea în desfășurarea procesului educational la clasele primare a principiilor

fundamentale ale educației din Cod, în special, principiul calității (art. 7 (b) în baza căruia activitățile de învățămînt se raportează la standardele naționale de referință și la bunele practici naționale și internaționale; principiul relevanței (art. 7 (c) în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice; principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia (art. 7 (d) și principiul participării și responsabilității comunității, a părinților și a altor actori sociali interesați (art. 7 (o).

- activitatea managerului școlar orientată spre formărea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică în clasele primare;

- rolul cadrului didactic în formarea și dezvoltarea capacităților de explorare-investigare și rezolvare de probleme matematice, respectiv, a formării competențelor specifice;

- utilizarea corectă, în contexte variate din cotidian, a terminologiei și conceptelor matematice, în cadrul orelor de matematică;

- aplicarea de către elevi a operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în contexte variate, prin folosirea în acest scop a unor metode confirmate, dar și a unor procedee construite ad-hoc /pentru acest scop;

- folosirea de către învățător /elevi a unor idei, reguli și metode matematice în abordarea unor probleme practice sau situații cotidiene;

- dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și aplicarea matematicii în contexte variate din viaţă;

- implicarea familiei și a altor actori educativi din comunitate în formarea competențelor specifice la matematică în clasele primare.

În control au fost implicate Instituţiile de învăţămînt din municipiu: IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”, şcoala primară nr. 82, gimnaziul nr. 31, IP gimnaziul

„Dumitru Matcovschi”, LTPA „Elena Alistar”, IPLT „Liviu Deleanu”, IPLT „Onisifor Ghibu”, IPLT „Constantin Negruzzi”, IP Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2, LT „Ion Creangă”, LT „Lucian Blaga”, Liceul de Limbi Moderne şi Management, total 12 instituții.

Au aplicate diverse mijloace de investigare: cercetarea literaturii de specialitate privind tema vizată, asistări la lecţii, analiza proiectărilor de lungă durată și a proiectelor didactice ale lecţiilor la care s-a asistat, examinarea portofoliilor de colaborare a şcolii cu familia şi agenţii comunitari, verificarea agendelor elevilor, discuţii cu elevii, părinţii şi actorii comunitari, cu cadrele didactice din învățămîntul primar şi cu membrii administraţiei, administrarea unei probe de evaluare la matematică pentru elevii claselor a IV-a, analiza rezultatelor elevilor din instituţiile implicate în control la olimpiadele şcolare, examinarea notelor informative privind rezultatele controlului desfăşurat intern, prezenţa proceselor verbale întocmite în cadrul seminarelor, meselor rotunde, trainingului, şedinţelor comisiei metodice la clasele primare.

Scopul controlului: Activitatea managerului școlar și a cadrelor didactice în formarea competenţelor specifice la matematică în cadrul orelor de bază și a celor opționale.

Obiectivele controlului: Verificarea activităţii managerului școlar și a cadrului didactic orientată spre

formarea competenţelor specifice la matematică în procesul educațional; Motivarea cadrului didactic pentru promovarea unei educații de calitate întru

formarea competenţelor specifice la matematică prin utilizarea terminologiei matematice, cunoașterea conceptelor matematice, aplicarea operațiilor aritmetice și prin rezolvarea de probleme matematice;

Aplicarea strategiilor didactice interactive în cadrul orelor de matematică de bază şi a celor opţionale în scopul formării competenţelor specifice la matematică;

Determinarea nivelului de formare-dezvoltare a competenţelor specifice la matematică prin analiza rezultatelor elevilor obţinute la realizarea testului de evaluare la matematică şi a celor obţinute la concursurile şi olimpiadele şcolare;

Nivelul de implicare a părinţilor şi actorilor educativi din comunitate în formarea-dezvoltarea competenţelor specifice la matematică.

Ca instrumente utilizate în realizarea controlului se consemnează evaluarea proiectării şi realizării demersului educaţional, fişa de observare a lecţiei, fişa de analiză a activităţilor verificate, fişa de autoevaluare a cadrului didactic, portofoliul managerului şcolar, al cadrului didactic şi al elevului, caietele elevilor, nota informativă a managerului şcolar responsabil de procesul educaţional la clasele primare, întocmită în baza controlului intern, procesele verbale ale activităţilor desfăşurate intern privind tema vizată, analiza lecţiilor asistate, realizată sub forma unui dialog constructiv, profesionist, referitor la strategia didactică utilizată, a stilului de predare, gestionare a resurselor materiale, calitatea comunicării, testul de evaluare la matematică, discuţii cu părinţii - toate raportate la obiectivele proiectate.

Acţiuni preventive:

Familiarizarea cadrelor manageriale şi didactice cu tematica controlului în cadrul reuniunilor metodice municipale la clasele primare din 29.08.2014 și 30.12.2014;

Acumularea materialelor specifice temei pe parcursul lunilor august – octombrie 2014 pentru seminarele teoretico-practice ce au fost desfășurare;

Participarea la seminarele municipale organizate şi desfăşurate de specialistul principal la clasele primare de la DGETS pentru managerii şcolari, cadrele didactice din învăţămîntul primar, părinţii elevilor şi actorii educativi comunitari;

Examinarea suportului teoretic şi a sarcinilor pentru activităţile practice desfăşurate în cadrul seminarelor, menite să implice cadrele didactice din învăţămîntul primar, părinţii şi actorii educativi din comunitate în cercetarea temei vizate;

Acumularea de către managerii şcolari a materialelor specifice temei controlului pentru cadrele didactice din instituţie;

Organizarea şi desfăşurarea seminarelor cu tema vizată în instituţie; Desfăşurarea unui control preventiv în instituţie în scopul determinării problemelor

privind tema controlului; Organizarea discuţiilor cu membrii comisiei metodice la clasele primare privind

problemele depistate; Realizarea controlului propriu-zis (asistări la lecţii, discuţii cu elevii, învăţătorii,

părinţii, agenţii educativi din comunitate etc., verificarea documentaţiei şcolare, administrarea testelor de evaluare);

Generalizarea rezultatelor obţinute în controlul tematic efectuat intern; Elaborarea notei informative în baza controlului intern efectuat; Prezentarea rezultatelor la Consiliul Profesoral, Consiliul de Administraţie sau la

şedinţa comisiei metodice la clasele primare. Conform Planului complex de activitate al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi

Sport (DGETS) al Consiliului municipal Chişinău pentru anul curent de studii la tema vizată au fost organizate şi desfăşurate trei seminare teoretico-practice pentru cadrele didactice şi manageriale responsabile de învăţămîntul primar municipal. Seminarele au fost desfăşurate în LT „Mihai Eminescu”, IPȘPCI „Prometeu-Junior” și IPLT „Ștefan cel Mare”.

La seminare au participat 203 cadre manageriale și didactice din instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiu. În cadrul şedinţei plenare al fiecărui seminar a fost prezentată comunicarea cu tema: Formarea competențelor specifice la matematică în cadrul orelor de bază și a celor opționale la elevii claselor primare prin implicarea familiei și a actorilor educativi comunitari. (M. Braghiş, specialist principal, metodist la clasele primare la DGETS). În acest fel, participanţii la seminare au fost iniţiaţi în tema controlului.

În cadrul seminarelor au fost prezentate 23 de activităţi, din ele: 20 de lecţii la matematică în clasele primare şi 3 activităţi extracurriculare. Fiecare participant la seminare a intrat în posesia unui suport teoretic privind tema pusă în discuție și a asistat la cîte două lecţii publice prezentate de către învăţătoarele claselor primare din liceele vizate. Suportul vizează eficientizarea procesului de formare-dezvoltare a competenţelor specifice la matematică prin implicarea părinţilor şi a actorilor educativi comunitari.

În cadrul fiecărui seminar, participanţii au făcut schimb de experienţă, au descris unele din cele mai eficiente modalităţi de formare a competenţelor specifice la matematică şi de implicare a părinţilor şi actorilor educativi comunitari în acest scop. Toţi participanţii la seminare au menţionat necesitatea colaborării şcolii cu familia şi comunitatea în scopul formării-dezvoltării personalităţii elevului, inclusiv, a competenţelor matematice ale acestuia.

În perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015 managerii responsabili de procesul educaţional la clasele primare au cercetat literatura la tema discutată, au organizat și desfăşurat seminare, mese rotunde, şedinţe cu părinţii, discuţii în cadrul şedinţelor comisiilor metodice și a întîlnirilor individuale privind formarea competenţelor specifice în cadrul orelor de bază şi celor opţionale, au asistat la lecţiile de matematică, au invitat părinţii şi actorii educativi comunitari la ore. S-au organizat victorine cu teme matematice.

După o pregătire de cîteva săptămîni, managerii şcolari responsabili de procesul educaţional la clasele primare au organizat şi au desfăşurat controlul vizat în instituţie. Rezultatele controlului au fost generalizate, a fost întocmită nota informativă, pe care au prezentat-o la şedinţa Consiliului Profesoral sau a Consiliului de Administraţie.

Controlul tematic s-a desfășurat ținînd cont de principiile ce trebuie respectate în managementul științific, rațional și creativ, cum ar fi cel al eficienței, utilizării la maximum de randament a întregului sistem, eficacității (al performanței și calității), de rolul central al obiectivelor, de participarea tuturor factorilor responsabili de procesul educaţional din școală, asigurarea dinamismului conducerii, antrenării echilibrate a elementelor într-o organizație rațională (scopuri, acțiuni, resurse, mijloace, factori, relații, rezultate), de motivarea tuturor persoanelor implicate în procesul educațional, de funcțiile managementului în serviciile educaționale de proiectare /planificare – organizare – coordonare și managementul resurselor umane – conducere și antrenare – control /evaluare, dar și a celor trei cerințe de bază: stabilirea standardelor și așteptărilor, monitorizarea rezultatelor și evaluarea performanțelor curente, elaborarea acțiunilor corective.

Pentru a stabili nivelul de realizare a acestor deziderate au fost examinate notele informative întocmite de către directorii adjuncţi responsabili de procesul educaţional la clasele primare din instituţiile de învăţămînt implicate în control. În fond, acestea corespund cerinţelor în vigoare, fiind indicate scopul şi obiectivele controlului, instrumentele de evaluare, acţiunile întreprinse pînă la controlul propriu-zis: au fost create ateliere de lucru, în cadrul cărora s-au stabilit pașii ce urmează a fi întreprinși pentru formarea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică în clasele primare, modalitățile de realizare a obiectivelor. De asemenea, au fost stabilite anumite tipuri de sarcini de lucru pentru elevi: completarea careurilor, valoarea de adevăr în afirmațiile propuse, citirea numerelor și expresiilor utilizînd terminologia matematică; explicarea sensului acestora în contexte matematice; determinarea cuvintelor-cheie în problema propusă, includerea lor în schema problemei, rezolvarea problemei cu plan, cu justificări, prin expresie numerică (prin exercițiu); formularea problemelor pornind de la un enunț incomplet, schemă, exercițiu, imagine, în situații reale și /sau modelate, aplicarea operațiilor aritmetice în rezolvarea problemelor de diferite tipuri etc., s-au concretizat

metodele şi procedeele de lucru, importanţa lor în formarea-dezvoltarea competenţelor specifice la disciplina vizată. În cadrul atelierelor de lucru desfășurate în instituție s-a menţionat importanţa implicării părinţilor şi a actorilor comunitari în procesul formării competenţelor specifice la elevi, în general, şi prin intermediul problemelor nonstandard, în particular, dar şi prin implicarea lor în situații reale din cotidian, aceştia fiind buni cunoscători şi utilizatori ale lor. În cadrul lecţiilor, învăţătorii respectă Curriculumul modernizat referitor la formarea competenţelor specifice la matematică, valorifică vocabularul din materialele citite şi îl utilizează în comunicarea orală şi scrisă. De asemenea, în cadrul tuturor lecţiilor au fost înregistrate strategii de lucru pentru însuşirea terminologiei matematice, tipurilor de probleme, a unor formule şi de includere a acestora în enunţurile unor probleme de matematică.

Utilizarea terminologiei matematice s-a atestat la diverse etape ale lecţiei. Au fost utilizate diverse metode şi procedee de lucru, în cadrul lecţiilor s-a realizat reuşit alternanţa activităţilor frontale, individuale şi în grup. În unele clase s-au iniţiat ateliere de creare a problemelor în baza schemei, exercițiului, imaginii, în situații reale și /sau modelate. Învăţătoarele s-au axat pe studiul mai aprofundat al disciplinei, implicînd, în acest scop, familiile și actorii educativi comunitari, menţionează T. Cojocaru (IPLT „Constantin Negruzzi”). De mai mulţi ani, învățătorii claselor primare din liceu, precizează T. Cojocaru, colaborează cu familia, avînd în instituție clase cu studiere în programul „Pas cu pas”. Cadrele didactice încurajează părinții și actorii educativi din comunitate să se implice în formarea competențelor specifice la matematică. În instituția dată este evidentă implicarea directă şi indirectă a acestora, în cadrul lecţiilor şi în afara lor.

La fel, în raportul său, L. Țugui, director adjunct la clasele primare în LTPA „Elena Alistar”, precizează că o colaborare sistematică a școlii cu părinții și actorii educativi din comunitate este una din condițiile esențiale care asigură succesul școlar. Deci, sarcina primordială a învățătorului este de a-i face pe părinți să devină coparticipanți la întreg procesul educațional, care ar presupune o comunicare eficientă, o unitate de cerințe și acțiuni în interesul copilului. În cadrul controlului tematic realizat intern, menționează L. Țugui, învățătorii au avut un schimb de bune practici în valorificarea parteneriatului educațional eficient pentru formarea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică, dar și pentru crearea unui mediu cultural favorabil acasă, în clasă, în școală, în comunitate, fapt ce nu poate fi conceput în afara parteneriatului educațional. Scopul principal stabilit de comisia metodică din instituția dată ar fi: utilizarea mijloacelor educaționale pentru stimularea gîndirii, raționamentului logico-matematic, perspicacității și creativității elevilor. În ajutorul realizării acestui scop vine ora opțională la matematică, în cadrul căreia învățătorii din liceu rezolvă probleme de diferite tipuri, utilizînd metodele interactive, jocul didactic, mijloacele TIC. În nota informativă, întocmită de G. Chirilov (IPLT „Liviu Deleanu”), s-a pus accentul pe punctele forte în organizarea şi desfăşurarea orelor de matematică, dar şi pe cele slabe, oportunităţile şi ameninţările posibile la predarea disciplinei vizate. Începînd cu treapta primară de învățămînt, elevul, în calitatea sa de subiect al învățării, trebuie să aplice priceperile și deprinderile formate pe parcursul anilor de studii în condiții noi, să creeze un produs, să rezolve o situație-problemă din viață. Organizarea activităţii didactice de către învăţători a demonstrat o dată în plus rolul

metodelor interactive în motivarea elevilor pentru învăţare. Pentru realizarea unui feedback calitativ în cadrul lecțiilor a fost utilizată o gamă variată de metode și procedee. În acest scop au fost implicaţi părinţii, membrii familiei şi agenţii educativi comunitari. Prin interacţiune elevul îşi dezvoltă cel puţin două competenţe de bază: comunicarea şi cooperarea. În raportul G. Chirilov privind rezultatele controlului intern s-a menţionat faptul că învățarea matematicii în clasele primare necesită o înaltă mobilizare a proceselor psihice cognitive, motivaționale, volitive ale elevilor, care au un rol pozitiv în formarea acestora. Astfel, cadrele didactice la clasele primare din IPLT „Liviu Deleanu” utilizează în cadrul lecţiilor mijloacele TIC, gestionează corect timpul programat pentru lecție, pondere activităţilor individuale, independente şi de grup.

Cerințele societății de astăzi impun cadrul didactic să pună accent pe o educație de calitate, o educație dinamică, formativă, creativă.

O deosebită importanţă acordă implicării factorilor educativi externi în formarea-dezvoltarea la elevi a competenţelor specifice în cadrul orelor de matematică şi în afara lor directorul adjunct la clasele primare din școala primară nr. 82, A. Vataman. Conform îndrumărilor directorului adjunct, în școală se practică diverse forme colective de colaborare, cum ar fi: şedinţe cu părinţii, consultaţii colective, lectorate pentru părinţi, în cadrul cărora se pun în discuţii unele teme din psihopedagogie. În acest scop, psihologul şcolii desfăşoară consultaţii individuale şi de grup, activităţi de informare a părinţilor, aplică anchete /chestionare. Lipsa de colaborare direcţionează spre eşec şi, din păcate, cel învins este copilul. De măiestria pedagogică a învăţătorului-diriginte, precizează A. Vataman, depinde, în mare măsură, colaborarea eficientă a acestuia cu părinţii şi alţi actori educativi. Pentru a motiva părinţii să formeze, împreună cu învăţătorul, competenţele specifice la elevii claselor primare au fost prezentate lecții publice la matematică, s-au organizat activități practice, rezolvarea de probleme de vînzare-cumpărare, folosind produse și bani (copia). În cadrul acestor activităţi participanţii (învăţători, elevi, părinţi, actori educativi din comunitate) colaborează şi comunică, astfel discipolii îşi formează competenţele matematice.

În raportul său privind formarea de competenţe specifice la matematică în clasele primare E. Serbuşcă, director adjunct în LT „Ion Creangă”, a specificat acţiunile întreprinse în cadrul controlului intern: coordonarea şi verificarea proiectelor calendaristice, organizarea şi desfăşurarea discuţiilor privind tema controlului la comisia metodică, întocmirea proiectelor didactice, unde învăţătoarele pornesc de la patru elemente-cheie:

1. Ce voi face? – obiective operaţionale; 2. Cu ce voi face? – resurse materiale;3. Cum voi face? – strategii educaţionale;4. Cum voi şti dacă s-au realizat obiectivele? – evaluare.

De asemenea, la formarea competenţelor specifice la matematică, învăţătoarele parcurg patru etape succesive:

1. Cunoştinţe fundamentale asociate verbului „a şti”;2. Capacități funcţionale asociate verbului „a şti să faci”;3. Capacități interiorizate asociate verbului „a şti să fii”;

4. Competențe exteriorizate asociate verbului „a şti să devii”. În cadrul lecţiilor asistate, E. Serbuşcă a urmărit rolul cadrului didactic în formarea

competenţelor specifice la matematică şi a evidenţiat un şir de subcompetenţe asupra cărora lucrează învăţătoarele la lecţii. De asemenea, E. Serbuşcă menţionează participarea părinţilor şi a altor actori comunitari (bibliotecari, profesori, contabili, medici, preotul liceului, educatoare, colaboratori MAI, psihologul liceului, lucrători în comerţ etc.) la formarea competenţelor elevilor. Învăţătoarele conştientizează că baza în formarea competenţelor o constituie experienţa anterioară a elevilor, care este activizată la lecţii. Astfel, acestea pun bazele învăţării conştiente, raţionale, inteligente, realizate la nivel superior de activitate intelectuală, trec la o învăţare în profunzime, calitativă şi durabilă. Acest lucru este confirmat de nota medie pe şcoală la matematică (8,39), dar şi rezultatele elevilor la olimpiada municipală la matematică din acest an: Locul II – 1 elev, locul III – 2 elevi, menţiune – 1 elev (faza de sector) şi locul III – 2 elevi, menţiune – 2 elevi (faza municipală). Cadrele didactice din liceul vizat asigură: o educaţie axată pe competenţe şi centrată pe elev; aplicarea strategiilor didactice care servesc la stimularea creativităţii elevilor; stimularea rolului activ al elevului ca organizator al propriei cunoaşteri etc.

Directorul adjunct din IP școala primară-grădiniță „Ilie Fulga”, T. Brașoveanu, precizează faptul că formarea competențelor specifice la matematică, țintă spre care se orientează demersul didactic în întregime, are ca parte integrantă şi esenţială obținerea de către elevi a performanțelor în efectuarea operațiilor aritmetice /matematice, calcul oral și scris, rezolvarea problemelor de diferite tipuri, care obligă elevul nu doar să realizeze actul comunicativ, ci şi să perceapă sistemul limbii, să opereze cu terminologia adecvată vîrstei. Învăţătoarele, precizează T. Brașoveanu, formează competenţele elevilor la matematică prin dezvoltarea deprinderilor de ascultare activă, dialogare, respectarea normelor de comunicare orală şi scrisă, cunoaşterea şi aplicarea limbajului matematic. Pentru formarea la elevi a competenţei de comunicare eficientă în limbaj matematic, învățătoarele implică părinţi, medici, jurişti, actori etc. Mai puțin învățătoarele dau atenţie rezolvării de probleme, alocă puțin timp în acest sens.

O notă informativă puțin mai teoretizată a întocmit directorul IPLTPS nr. 2, M. Iarmenco. Competența matematică, menționează M. Iarmenco, implică abilitatea și dorința cadrului didactic de a utiliza concepte, reprezentări, modele matematice, de a formula idei sau teorii, păreri personale. Unele din acestea se referă la utilitatea matematicii în cotidian și la limitările pe care această disciplină le impune prin natura sa. De asemenea, M. Iarmenco a menționat contribuția managerului școlar la formarea competențelor specifice la matematică prin diferite forme de organizare: seminare, mese rotunde, traininguri, portofoliul electronic al fiecărui învățător etc. Orele opționale la matematică oferă posibilități mari pentru echilibrarea conținuturilor la disciplina vizată. Pe parcursul anului școlar au fost desfășurate cîteva activități cu caracter competitiv la matematică pentru mobilizarea elevilor dotați: olimpiada la nivel local, concursul Matematica distractivă etc. Doamna director consideră parteneriatul educațional unul din conceptele-cheie în educația copiilor.

Menționăm că oricît de valoroase s-ar dovedi instituţiile de învăţămînt, ele nu pot înlocui legătura strînsă şi permanentă dintre părinţi şi copii. De aceea, implicarea familiei

şi a actorilor educativi comunitari în formarea competenţelor elevilor la matematică este inevitabilă. Necesităţile pedagogice şi transformările sociale au condus la concluzia potrivit căreia părinţii nu trebuie desconsideraţi, implicarea lor trebuie să fie sistematică. Acesta a fost motivul, care ne-a orientat spre determinarea modalităţilor de implicare a părinţilor şi a altor actori educativi în procesul de formare la elevii claselor primare a competenţelor specifice la matematică prin utilizarea metodelor interactive, a resurselor materiale adecvate vîrstei, a mijloacelor TIC, a terminologiei matematice, cît și a rezolvării /compunerii de exerciţii şi probleme în cadrul orelor de bază și a celor opționale.

Managerii şcolari din unele instituții de învățămînt implicate în control (T. Cojocaru, IPLT „Constantin Negruzzi”; L. Țugui, LTPA „Elena Alistar”; A. Vataman, școala primară nr. 82; G. Chirilov, IPLT „Liviu Deleanu”, E. Serbușcă, LT „Ion Creangă”; M. Iarmenco, IPLT cu Profil Sportiv nr.2; A. Postică, LT „Onisifor Ghibu”) au pus accent pe modalităţile de formare a competenţelor prin dezvoltarea interesului şi dragostei faţă de matematică, pe un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional, au evidenţiat rolul şi valoarea implicării părinţilor şi a actorilor educativi din comunitate în formarea personalităţii elevului. Majoritatea directorilor adjuncți au stabilit obiective concrete pentru realizarea temei controlului, au selectat modalități de atingere a acestora, au căutat resursele necesare, împreună cu învățătorii au format echipe de lucru, au elaborat mecanisme pentru monitorizarea și coordonarea activităților, au evaluat rezultatele și au stabilit căi de schimbare a anumitor momente. Astfel, directorii adjuncți din instituțiile implicate în control și-au exercitat principalele funcții manageriale, cum ar fi: proiectarea, organizarea, coordonarea, conducerea /antrenarea, controlul /evaluarea.

Nu putem vorbi despre o activitate eficientă organizată şi desfăşurată de către managerii şcolari, privind realizarea controlului tematic, din instituțiile de învățămînt: IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Liceul de Limbi Moderne și Management, gimnaziul nr. 31, odată ce a fost încălcat termenul de prezentare a notelor informative privind rezultatele controlului intern. Cu atît mai mult, acestea au fost întocmite din mers, fără a indica ce activităţi și cînd au fost organizate, dacă au fost desfășurate seminare la temă, mese rotunde, traininguri. De asemenea, nu au fost prezentate exemple concrete din cadrul lecțiilor asistate.

Astfel, în cadrul controlului reprezentantul DGETS a asistat la lecțiile a 88 de învăţători cu pregătire metodică şi de specialitate diferită. În Histograma 1 prezentăm gradul de pregătire profesională a cadrelor didactice implicate în control.

Fig. 8. Gradul de pregătire profesională a cadrelor didactice din control Din datele incluse în histogramă observăm:- gradul didactic superior îl deţin două învățătoare: E. Popa (LT „Ion Creangă”) și L. Guștiuc (IPLT „Onisifor Ghibu”);- gradul didactic întîi - 14 învăţători (LT „Ion Creangă”– 5, LTPA „Elena Alistar” – 1, IPLT „Onisifor Ghibu” – 2, LT „Lucian Blaga” – 2, IPLT „Constantin Negruzzi” – 1, IPLT „Liviu Deleanu” - 1, LLMM -1, IP școala primară-grădiniță „Ilie Fulga”– 1); - gradul didactic doi - 56 învăţători;- fără grad didactic – 13 învăţători;- tineri specialiști – 3 învățători.

Specialistul principal la clasele primare de la DGETS a asistat 90 de lecţii la cele 88 de cadre didactice, care au demonstrat nivel divers de pregătire metodică şi de specialitate, mod diferit de selectare a metodelor şi formelor de lucru cu cartea, pasiunea cu care aceştia se pregătesc pentru realizarea actului didactic, capacitatea lor de a motiva elevii pentru învățare, iar părinţii lor pentru implicare.

Fig. 9. Calitatea orelor la care s-a asistat în cadrul controlului.

Lecţiile asistate au fost apreciate cu calificativele: „foarte bine” - 39 (sau 43,35%); „bine” - 38 (sau 40,25%); „normativ” - 9 (sau 10%), „satisfăcător” – 4 (4,4%).Din numărul total de ore asistate, 10 sînt ore opţionale la matematică, proiectate şi desfăşurate în baza curriculumului la decizia şcolii. Din ele, cu calificativul „foarte bine” au fost apreciate 3 lecţii, aceasta constituie 30%, cu calificativul „bine” – 5 lecţii (50%), cu calificativul „normativ” – 1 lecţie (10%) şi calificativul „satisfăcător” - 1 lecţie (10%).

Histograma de mai jos reprezintă calitatea orelor opţionale la care s-a asistat în perioada controlului tematic.

Fig. 9. Calitatea orelor opţionale la care s-a asistat în cadrul controlului

În cadrul lecțiilor de matematică învățătorii utilizează diverse metode și procedee de lucru, ce se raportează la elementele instruirii concrete și care motivează elevii, le dezvoltă interesul față de disciplina vizată, îi activizează. Unii învățători știu clar cum se definesc, cum se aleg metodele, cum se poate contura un tablou în acord cu clasificarea cunoscută a metodelor folosite la lecția de matematică și cu cea a metodelor activ-participative pentru a găsi utilitatea fiecăreia dintre ele în activizarea elevilor și în reușita învățării matematicii. De exemplu: Pentru reactualizarea unităților de măsurare a timpului, învățătoarea J. Marandiuc (LTPA „Elena Alistar”) propune elevilor clasei a IV-a să rezolve un careu. Această metodă /tehnică este aplicată în cadrul lecțiilor de matematică de R. Dragomir, de la același liceu, M. Pînzari (gimnaziul nr. 31), I. Panainte (IPLTPS nr. 2) pentru reactualizarea terminologiei matematice sau pentru obținerea unui cuvînt-cheie la subiectul predat.

Realizarea obiectivelor la matematică impune folosirea unor metode şi procedee de lucru, a unei metodologii didactice adecvate.

Tipurile de exerciţii propuse elevilor spre realizare sînt diverse, în funcţie de obiectivele operaţionale stabilite pentru lecție. De exemplu: Determină valoarea de adevăr în propozițiile: Termenul se află prin scădere. Din termenul cunoscut se scade suma (F) sau Scăzătorul este numărul pe care îl scădem (A). Astfel, învățătoarea L. Lupu (LLMM), verifică însușirea conștientă de către elevii clasei I a modalităților de aflare a termenului necunoscut, argumentînd, L. Guștiuc (IPLT „Onisifor Ghibu”) propune elevilor clasei a III-a să argumenteze corectitudinea rezolvării exercițiilor de pe fișa primită, iar I. Carpenco (şcoala primară nr. 82) propune elevilor clasei a II-a să completeze expresiile, folosind informația de pe ecran, de tipul: 30 este .........a lui 15; 5 este ......... a lui 20 etc. Elevii completează propozițiile cu cuvintele îndoitul numărului, o cincime din numărul dat.

Conversația euristică, lucrul cu manualul /studiul independent, observația științifică, exercițiul problematizat, activitatea practică, expunerea, explicația – metode clasice cu

valențe participative sînt utilizate sistematic de către învățătoare în cadrul lecțiilor de matematică. Aceste metode sînt valorificate de majoritatea cadrelor didactice de la clasele primare. Printre acestea putem numi L. Guștiuc (IPLT „Onisifor Ghibu”), Iu. Iacovlev (LTPA „Elena Alistar”), I. Chihai, A. Lisnic (școala primară nr. 82), A. Boicu (LT „Lucian Blaga”), L. Gnip (IP școala primară-grădiniță „Ilie Fulga”), L. Martea (IPLTPS nr. 2), S. Paladi, M. Ştirbu (LT „Ion Creangă”), A. Roșca și A. Botezatu (LLMM).

O bună parte din învățători utilizează în cadrul orelor de matematică metode activ-participative propriu-zise: problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea /jocul didactic, ciorchinele, metode specifice creativității. Chiar dacă jocul este activitatea de băză a copilului, acesta constituie, începînd cu clasa I, trecerea spre o activitate conștientă, bazată pe raționamente, pe elemente simple de deducție, pe un limbaj matematic adecvat și riguros. Metodele nominalizate anterior au fost aplicate în cadrul lecțiilor de matematică în diverse situații, la diferite etape. La etapa de evocare A. Botezatu din LLMM a utilizat jocul didactic „Soarele matematic”; E. Popa - „Găsește-ți căsuța”, L. Cocîrla – „Ping-pong”; S. Paladi - Mingea săltăreață”, N. Cocieru - „Pachetul cu surpriză” (LT„Ion Creangă”); R. Catană (IPLTPS nr. 2) - „Moșul are pălărie”; R. Ababii (IPLT „Constantin Negruzzi”) – „Cine seamănă culege”); T. Capșa și M. Panico (școala primară nr. 82) – „Ghici cine sunt”; C. Meleca și L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu” ) – „Pe tăcute”, „Telefonul”;). Jocul didactic este prezent și la etapele de realizare a sensului și reflecție a lecției: „Numărul interzis” (A. Braniști, LTPA „Elena Alistar”), „Aruncarea mingii”, „Strugurașul” şi „Castelul iernii” (L. Gnip, L. Jardan, M. Borta, școala primară-grădiniță „Ilie Fulga”); „Semaforul” şi „Cursa isteţilor” (L. Hariton, gimnaziul nr. 31); „Cine e perechea mea” (V. Frunze, IPLT „Liviu Deleanu”). În timpul jocului cadrele didactice urmăresc clarificarea unor noțiuni matematice. Un alt scop pe care-l urmăresc învăţătorii în timpul jocului didactic este atragerea elevilor în activitate, încurajîndu-i și stimulîndu-i, făcînd aprecieri pozitive, subliniind partea corectă a răspunsului, dar ajutîndu-i și corectîndu-le modul de exprimare matematic.

Descoperirea /decodificarea ca metodă activ-participativă este foarte des întîlnită în cadrul orelor de matematică, accentul fiind pus pe căutarea şi găsirea soluţiei. De exemplu: Rezolvarea exerciţiilor de pe fişe, determinarea rezultatului de pe razele unui soare, obţinerea cuvîntului „problemă” (C. Simcov, LLMM); calcularea, găsirea locului literei, descoperirea subiectului lecţiei „campion” (A. Apostol, IPLT „Liviu Deleanu”); ordonarea numerelor date crescător, citirea pe verso a cuvîntului „consolidare” (T. Capşa, şcoala primară nr. 82); scrierea în ordine descrescătoare a literelor după valoarea lor – „turism” (L. Vlasiuc, IPLT „Onisifor Ghibu”).

Metoda ciorchinele este un organizator grafic care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei, îi încurajează pe elevi să gîndească liber şi deschis o cale de acces la propriile cunoştinţe, înţelegeri sau convingeri legate de o anumită temă, o formă de gîndire neliniară. Metoda dată este des utilizată de către învăţători (M. Panico, IPLTPS nr. 2; O. Rusu, IPLT „Constantin Negruzzi”; N. Cojocaru, LT „Lucian Blaga”; L. Hariton, gimnaziul nr. 31) pentru caracterizarea numerelor, noţiunilor matematice, termenilor matematici. Metoda vizată a fost folosită ca produs în metoda „Turul galeriei” (S. Gureu,

IPLTPS nr. 2) sau ca formă de esenţializare a informaţiei în metoda „Cubul” (E. Doncă, IPLT „Constantin Negruzzi”.

Aplicarea metodelor şi procedeelor descrise anterior a fost efectuată prin diverse forme de organizare a activităţii didactice: frontal, independent, în perechi, în grup, în cooperare.

Din punct de vedere sociologic cooperarea îl ajută pe individ să-şi descopere propriul eu. Lucrul în grup stimulează spiritul de cooperare şi emulaţie /concurenţă între elevi, controlul reciproc şi spiritul de iniţiativă, favorizează schimbul de idei şi discuţia, dezvoltă creativitatea. Astfel, îvăţătoarele J. Marandiuc, L. Achiruş, R. Dragomir, V. Palade, T. Frunză, N. Gomeniuc, A. Zingan (LTPA „Elena Alistar”); O. Talmazan (şcoala primară nr. 82); A. Roşca, C. Simcov (LLMM); L. Cocîrla, A. Vlad, S. Paladi (LT „Ion Creangă”); S. Gureu, I. Panainte (IPLTPS nr. 2); P. Sandu, N. Corghencea, V. Frunză, L. Chetrean, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”); D. Gorgan, V. Modrîngă, M. Pînzari, L. Hariton (gimnaziul nr. 31); R. Ababii, V. Strogotean, E. Doncă, M. Garaba, A. Muntean (IPLT „Constantin Negruzzi”), A. Postoroncă, L. Jardan (IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); V. Enache (IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”); N. Cojocaru, A. Boicu, N. Valuţa, R. Iust (LT „Lucian Blaga”); L. Vrînceanu, N. Bagrii, L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu”) aplică lucrul în grup, în cooperare în cadrul orelor de matematică. Pentru lucrul în grup sînt propuse sarcini creative, este fixat timpul, se observă implicarea fiecărui elev, se verifică produsul obţinut prin prezentare individuală sau de întregul grup. Uneori, pentru activitatea în grup /în cooperare unii învăţători propun sarcini de tipul: rezolvaţi exerciţiile, ecuaţia, completaţi pătrăţelul liber etc. – sarcini ce nu solicită efort mintal sporit, gîndire logică, creativă (IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”).

În cadrul lecţiilor de matematică, poate mai mult ca la alte lecţii din clasele primare, învăţătorii aplică o metodă didactică cu resurse pedagogice deosebite – problematizarea, care urmăreşte realizarea obiectivelor propuse la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare prin lansarea şi rezolvarea unor situaţii-problemă. Metoda vizată face parte din grupul de metode activ-participative şi solicită reorganizarea şi chiar restructurarea cunoştinţelor dobîndite anterior prin provocarea, sesizarea şi valorificarea a ceea ce elevul ştia înaintea angajării metodei problematizării şi a ceea ce i se cere elevului într-un nou context pedagogic şi social. Astfel, unele cadre didactice din control au implicat elevii în rezolvarea unor situaţii-problemă prin valorificarea deplină a resurselor de creativitate proprii gîndirii divergente, într-o acţiune special proiectată (E. Popa, L. Tcaci, E. Stratan, LT „Ion Creangă”; N. Corghencea, IPLT „Liviu Deleanu”; L. Vlasiuc, L. Stratulat, IPLT „Onisifor Ghibu”; I. Chihai, şcoala primară nr. 82; G. Negruţa, IPLTPS nr. 2; C. Babici, şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”; R. Iust, LT „Lucian Blaga”). Confruntîndu-se cu situaţii neprevăzute, elevii se adaptează la situaţii noi, lipsite de şabloane, învăţătorul îndrumîndu-i să fie capabili să răspundă situaţiilor neaşteptate - în acest mod le formează elevilor competenţele matematice. Problema esenţială pentru cadrele didactice este să ştie cum să-i facă pe elevi să înveţe. Astăzi, accentul nu se mai pune pe dobîndirea cunoştinţelor şi a tehnicilor, ci pe mobilizarea acestora cu descernămînt – aceasta este ideea care se află chiar în centrul noţiunii de competenţă şi de care ar trebui să ţină cont fiecare cadru didactic, fapt conştientizat, la moment, doar de o parte de învăţători.

În afară de metodele nominalizate, în cadrul orelor de matematică au fost utilizate şi alte metode eficiente, care, dacă au fost corect aplicate, au contribuit esenţial la formarea competenţelor elevilor. Acestea sînt: brainstorming-ul, cadranele, piramida cunoaşterii, ştiu, vreau să ştiu, învăţ, puzzle, triada, prima literă, conspectul de reper, completarea lacunară, algoritmizarea, asocierea, ordonarea, descompunerea, compararea, cutiuţa cu idei, interviul /microfonul magic, ascultarea meditativă, analiza, sinteza etc.

Făcînd parte din strategia didactică, mijloacele de învăţămînt intră în relaţie directă cu metodele. Promovarea, confecţionarea, adaptarea mijloacelor de învăţămînt rămîne o preocupare permanentă a învăţătorului şi părinţilor. Materialul didactic, ales de învăţători, atrage elevii, îi sensibilizează, le dezvoltă spiritul de observaţie, le dezvoltă volumul de reprezentări, imaginaţia. Stabilind sistemul de metode şi forme de lucru, învăţătorului îi este mai uşor să aleagă mijloacele, rolul lor fiind ca auxiliar al metodelor. Avînd în vedere că exerciţiul este fundamental în învăţarea matematicii, învăţătorii îl activizează, utilizînd diverse mijloace de învăţămînt: numărătoare, manual, beţişoare, şabloane, bile colorate, pentru exerciţii de grupare, selecţionare, clasificare, completare; planşe, pentru exerciţii de observare; folii, modele, pentru exerciţii de analiză, sinteză, corelare, comparare.

Modernizarea tehnică a mijloacelor didactice vizuale (imagini, ilustrate), sonore (discuri, radio, casetofon) şi audio-vizuale (televizorul, video, computerul, prezentarea PowerPoint, benzi magnetice cu probleme sub formă de poveşti, proiector etc.) creează premiza optimizării metodelor de predare-învăţare-evaluare în cadrul orelor de matematică. Astfel, învăţătoarele Iu. Iacovlev, V. Palade, T. Frunză (LTPA „Elena Alistar”), N. Gherb (şcoala primară nr. 82), E. Popa, S. Paladi, L. Tcaci, C. Negru, E. Dubinin (LT „Ion Creangă”), S. Gureu (IPLTPS nr. 2), P. Sandu, N. Corghencea, V. Frunză, Sv. Şova, E. Popescu, A. Apostol, V. Raievscaia, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”), A. Muntean, A. Gînga, R. Ababii, E. Doncă, M. Garaba, O. Rusu (IPLT „Constantin Negruzzi”), M. Pulber, A. Postoronca, M. Borta, L. Jardan, I. Prodan, C. Babici (şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”), L. Bîrcă (IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”), N. Cojocaru, R. Iust (LT „Lucian Blaga”), L. Samanati, Sv. Lupu, L. Şincu, C. Meleca, L. Stratulat, L. Guştiuc (IPLT „Onisifor Ghibu”) utilizează în cadrul lecţiilor cele mai potrivite şi mai eficiente mijloace de învăţămînt: tabelul, posterul, graficul, diagrama, fişe pentru lucrul individual şi deferenţiat, pentru lucrul în grup, piramida cunoaşterii, tabelul CCC, elementele puzzle, monede, bancnote, cadranele pe poster, manualul, cărţi din biblioteca şcolii, fişe cu propoziţii lacunare, poster cu schema problemei, floarea matematică, expoziţia, pătratul magic /dreptunghiul, şotronul matematic, abacul, cubul /zarul, planşe cu cifre.

Deşi, modernizat şi intens solicitat, calculatorul rămîne totuşi un mijloc destul de rar utilizat în procesului educaţional din învățămîntul primar. Cu toate acestea, unele învăţătoare din instituţiile din control dispun de calculator, proiector, ecran, televizor – mijloace ce sunt sistematic utilizate în cadrul lecţiilor, respectiv, în cadrul orelor de matematică. Cu multă iscusinţă, utilizează programul PowerPoint, filmuleţe privind disciplina dată învăţătoarele: R. Dragomir, N. Gomeniuc, M. Ciubotaru (LTPA „Elena Alistar”); N. Gherb, N. Şova, I. Chihai, I. Carpenco, A. Lisnic, T. Capşa, M. Panico (şcoala primară nr. 82); E. Popa, S. Paladi, L. Tcaci (LT „Ion Creangă”); I. Panainte (IPLTPS nr.

2); P. Sandu, N. Corghencea (IPLT „Liviu Deleanu”); D. Gorgan, L. Hariton (gimnaziul nr. 31); Iu. Iurii, E. Doncă, M. Garaba, O. Rusu (IPLT „Constantin Negruzzi”); M. Pulber, M. Borta, L. Jardan, I. Prodan, C. Babici (şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); L. Samanati, L. Vlasiuc, Sv. Lupu, L. Şincu, C. Meleca, N. Bagrii, L. Vrînceanu (IPLT „Onisifor Ghibu”).

Măiestria pedagogică a învățătoarelor nominalizate mai sus contribuie la îmbinarea eficientă a metodelor, formelor şi mijloacelor de învăţămînt, iar acestea, fiind funcţionale, favorizează formarea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică. Dicipolii dumnealor sînt activi, vorbesc clar, corect, utilizînd terminologia matematică, fac concluzii, îşi expun părerile, găsesc soluţii.

Într-o măsură mai mică sau defel nu utilizează mijloacele tehnice de instruire, mijloacele TIC învăţătoarele din IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, LLMM, LT „Lucian Blaga”.

După cum am menţionat mai sus, învăţătorului îi revine o sarcină deosebită în formarea la elevi a unui limbaj corect, ştiinţific, clar şi precis. Însuşirea şi utilizarea limbajului matematic /a conceptelor matematice este una din competenţele specifice ce trebuie formate-dezvoltate în cadrul lecţiilor, şi în afara lor, la elevii claselor primare. Pentru realizarea acestui deziderat cadrele didactice formulează obiective ce se referă la capacitatea elevului de a înţelege sarcina (sarcinile) propusă, a explica ceea ce se lucrează, a discuta mai multe abordări posibile ale unei sarcini, a se angaja în discuţii critice cu colegii sau învăţătorul, a formula întrebări pentru clarificarea propriilor idei, a susţine propriile idei şi puncte de vedere prin argumente şi justificări, a răspunde corect, clar şi precis folosind terminologia adecvată şi elementele de conţinut ale problemei /întrebării.

Rolul cadrului didactic este de a transmite elementele de limbaj, dar şi de a le clarifica cu elevii, folosindu-le în aplicaţii, propunîndu-le acestora să formuleze întrebări şi probleme pentru conştientizarea şi consolidarea lor. Învăţătoarele N. Gherb, I. Chihai, M. Panico (şcoala primară nr. 82); E. Popa, C. Negru, L. Tcaci, N. Cocieru, E. Dubinin (LT „Ion Creangă”); S. Gureu, G. Negruţa, M. Panico (IPLTPS nr. 2); P. Sandu, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”); A. Muntean, R. Ababii, E. Doncă, M. Garaba (IPLT „Constantin Negruzzi”); I. Prodan, N. Zubco, M. Borta, C. Babici (şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); V. Paşcan (LT „Lucian Blaga”); L. Vlasiuc, C. Meleca (IPLT „Onisifor Ghibu”; S. Botezatu, R. Golban (LLMM) solicită elevii să utilizeze în exprimare /comunicare elemente din limbajul matematic adecvat vîrstei, asigurîndu-le mai întîi înţelegerea acestora.

Cu toate acestea, învăţătoarele din IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi” şi gimnaziul nr. 31, dar şi o bună parte de învăţători din celelalte instituţii din control nu le-au solicitat elevilor să folosească în exprimare elementele de limbaj matematic. Deci, putem spune că formarea competenţei respective nu se realizează consecvent.

În comparaţie cu cele menţionate anterior, competenţa a doua: aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate se realizează mai eficient. În cadrul lecţiilor de matematică, aproape fără exclusivitate, se utilizează calculul mintal, excluzînd mijloacele sau procedeele tehnice ale calculului în scris sau ale diferitelor materiale. Calculul mintal dezvoltă facultăţile mintale ale elevilor, în special ale memoriei,

atenţiei, raţionamentului corect, procesele de analiză şi sinteză ale gîndirii. De aceea, învăţătoarele aplică un şir de procedee în obţinerea unui calcul mintal rapid şi corect: procedeul rotungirii numărului la cele patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea; procedee bazate pe proprietăţile operaţiilor aritmetice; procedeul înmulţirii /împărţirii siccesive.

La efectuarea exerciţiilor complexe (cu mai multe operaţii), cadrele didactice propun mai întîi exerciţii ce conţin operaţii unitare (adunări şi scăderi), apoi exerciţii ce conţin operaţii de acelaşi ordin (adunări şi scăderi sau înmulţiri şi împărţiri) şi în sfîrşit exerciţii care conţin operaţii de ordin diferit, dar care se efectuează în succesiunea dată. Mai greu se descurcă elevii la rezolvarea exerciţiilor care conţin operaţii de ambele ordine (ordinul II – înmulţirea şi împărţirea şi de ordinul I – adunarea şi scăderea). Parantezele (rotundă sau mică (...), mare, dreaptă sau pătrată [...] şi paranteza acoladă {...}) se întrebuinţează pentru a modifica ordinea operaţiilor (în clasa a IV-a). Foarte des învăţătoarele propun elevilor în cadrul lecţiilor de matematică exerciţii de aflare a unui număr necunoscut. Astfel, pas cu pas, se formează competenţa specifică vizată.

Importanţa pe care curriculumul şcolar pentru clasele I-IV o acordă rezolvării de probleme este evidenţiată prin faptul că una din competenţele specifice ale disciplinei matematica este centrată pe acest tip de activitate. Valoarea formativă a rezolvărilor de probleme este net superioară altor demersuri matematice. Iată de ce cadrele didactice implică elevii ei înşişi să descopere modalităţile de rezolvare şi soluţia problemei. Rezolvînd probleme, se formează la elevi priceperi şi deprinderi de a analiza o situaţie dată, de a intui şi a descoperi calea prin care se obţine ceea ce se cere în problemă. Aproape la fiecare lecţie de matematică învăţătoarele L. Vrînceanu, L. Vlasiuc, Sv. Lupu, C. Meleca, L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu”); R. Dragomir, V. Palade, T. Frunză (LTPA „Elena Alistar”); E. Popa, C. Negru, N. Cocieru, A. Vlad (LT „Ion Creangă”); N. Gherb, N. Şova, A. Lisnic, T. Capşa (şcoala primară nr. 82); S. Gureu, L. Martea (IPLTPS nr. 2); P. Sandu, N. Corghencea, V. Frunză, I. Stegari, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”); M. Garaba, A. Gînga, A. Muntean (IPLT „Constantin Negruzzi”); M. Pulber, L. Jardan, C. Babici (IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); D. Gorgan, V. Modrîngă (gimnaziul nr. 31); N. Cojocaru, N. Valuţa (LT „Lucian Blaga”) propun elevilor o problemă de bază, în activitatea de rezolvare a căreia se parcurg mai multe etape, cum ar fi: cunoaşterea enunţului problemei, înţelegerea enunţului problemei, analiza problemei şi întocmirea planului logic, alegerea şi efectuarea operaţiilor corespunzătoare, apoi îndeamnă elevii să efectueze activităţi suplimentare /activităţi de post-rezolvare a problemei: verificarea rezultatului, scrierea sub formă de exerciţiu, găsirea altei căi sau metode de rezolvare, generalizarea, alcătuirea problemelor asemănătoare, compunerea de probleme cu aceleaşi date sau cu date schimbate, dar rezolvabile după acelaşi exerciţiu. Astfel de cerinţe duc la formarea capacităților creative, la antrenarea sistematică a interesului elevilor şi, nu în ultimul rînd, la formarea competenţei de rezolvare şi formulare de probleme, utilizînd achiziţiile matematice.

Prin rezolvarea de probleme asemănătoare, prin compunerea de probleme cu același exercițiu, învățătorii descoperă, împreună cu elevii, schema generală de rezolvare a unei categorii de probleme. Acest demers duce la cultivarea și educarea creativității, la

antrenarea sistematică a intelectului elevului. Astfel, învățătoarele E. Popa, N. Cocieru, C. Negru, A. Vlad, S. Paladi (LT „Ion Creangă”); N. Șova, N. Gherb (școala primară nr. 82); L. Vlasiuc, L. Vrînceanu (IPLT „Onisifor Ghibu”); R. Dragomir (LTPA „Elena Alistar”); V. Frunză (IPLT „Liviu Deleanu”); R. Ababii (IPLT „Constantin Negruzzi”); L. Jardan (școala primară-grădiniță „Ilie Fulga”); N. Cojocaru, N. Valuța (LT „Lucian Blaga”) propun elevilor probleme simple sau compuse, le analizează prin metoda analitică, sintetică sau analitico-sintetică.

Pornind de la întrebarea problemei, stabilirea datelor, în general necunoscute, cu ajutorul cărora se formulează problema simplă, apoi se stabilesc alte date, cu ajutorul cărora se formulează alte probleme simple ș. a. m. d., pînă se ajunge la prima problemă simplă care se poate formula pe baza datelor problemei vizate. Pentru elevi, dar și pentru unii învățători, analiza problemei prin metoda analitică este mai dificilă. Dificultatea constă în stabilirea logică a legăturii între verigile ei, în construirea raționamentului logico-matematic, în succesiunea operațiilor. Învăţătorii, care aplică metoda analitică la analiza problemelor compuse, pun elevii în situația de a gîndi, îi motivează pentru rezolvarea problemelor și le dezvoltă competența respectivă.

Examinînd o problemă prin metoda sintetică, învățătorii orientează atenția elevilor asupra a două din datele problemei și formulează cu aceasta o problemă simplă, rezultatul căreia constituie un element al unei noi probleme simple. Metoda sintetică este mai accesibilă, dar nu solicită prea mult gîndirea elevilor, aceștia pierd din vedere întrebarea problemei, trecînd direct la rezolvare. Și învățătoarelor le este mai ușor să aplice metoda sintetică însă acest fapt nu duce la formarea calitativă a competențelor specifice la matematică.

Mai anevoioasă este cale de explorare /investigare a unor situaţii-problemă reale sau modelate, integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii pentru formarea competenţei specifice respective la disciplina matematica în clasele primare. Doar o parte din învăţători au reuşit să creeze în cadrul lecţiilor de matematică situaţii-problemă reale sau modelate: L. Tcaci, E. Popa, C. Negru, N. Cocieru (LT „Ion Creangă”); L. Vlasiuc, Sv. Lupu, L. Şincu, C. Meleca, L. Vrînceanu, L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu”); J. Marandiuc (LTPA „Elena Alistar”); N. Cojocaru (LT „Lucian Blaga”).

O categorie de probleme, de multe ori neglijată de învăţămîntul primar, dar cu multiple valenţe formative, sînt problemele nonstandard: probleme recriative, rebusistice, de perspicacitate, de ingeniozitate. Această categorie de probleme include probleme ce nu se introduc nici în una din metodele cunoscute, de aceea, sînt foarte greu de rezolvat. Şi totuşi, unii învăţători propun elevilor pentru rezolvare astfel de probleme (A. Zingan, LTPA „Elena Alistar”; L. Lupu, A. Roşca, LLMM; N. Gherb, O. Talmazan, şcoala primară nr. 82; M. Crudu, IPLTPS nr. 2; N. Corghencea, V. Frunză, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean, IPLT „Liviu Deleanu”; O. Rusu, IPLT „Constantin Negruzzi”; I. Prodan, IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”; L. Cocîrla, E. Popa, N. Cocieru, C. Negru, LT „Ion Creangă”).

Misiunea învățămîntului primar constă în faptul că acesta contribuie la formarea copilului ca personalitate liberă și creativă și asigură dezvoltarea competențelor

necesare continuării studiilor... (Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014 (Titlul III, cap. III, art. 26).

Astfel, învăţătorul are sarcina să conducă elevii prin indicaţii clare, prin exemple sugestive folosite ca modele, prin cerinţe raţionale la formarea capacităților creative și a inventivității acestora. De obicei, acest lucru îl realizează prin compunerea de probleme. Creativitatea, mișcarea ei liberă, nu se poate produce decît pe baza unor deprinderi corect formate elevilor de către învățători, în cadrul orelor de bază la matematică, cît și a celor opționale.

Așa cum, compunerea de probleme este una din modalitățile principale de a dezvolta gîndirea independentă și originală a elevilor, pasiunea pentru matematică, cadrele didactice din învățămîntul primar, propun elevilor diverse forme de compunere a problemelor, ținînd seamă de posibilitățile acestora. Învățătorii, inițial, în clasa I și a II-a, le propun elevilor să compună probleme pe teme libere, apoi, treptat trec la alcătuirea problemelor cu înaintarea anumitor condiții din ce în ce mai restrictive /concrete. Pentru îmbogățirea vocabularului și pentru dezvoltarea competenței de comunicare a elevilor învățătorii le propun să alcătuiască probleme cu expresii noi, le sugerează folosirea de date geografice sau istorice, precum și din alte domenii. Fiind organizate și desfășurate în acest mod lecțiile de matematică, învățătorii din control le formează elevilor competențele specifice la disciplina vizată.

Noțiunile de geometrie în clasele primare sînt predate pe cale intuitivă. Învăţătoarele propun elevilor să recunoască figurile şi corpurile geometrice, să măsoare laturile /muchiile acestora, să le compare, să le decupeze, să afle perimetrul, cunoscînd laturile unui dreptunghi /pătrat (O. Talmazan, şcoala primară nr. 82; N. Bagrii, LTPA „Onisifor Ghibu”; M. Ştirbu, LT „Ion Creangă”, Sv. Şova, IPLT „Liviu Deleanu”; Iu. Iurii, IPLT „Constantin Negruzzi”; N. Zubco, şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”; L. Bîrcă, IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”). Elementele de geometrie sînt predate pentru a fi funcționale, valorificate, pentru a fi folosite la rezolvarea de probleme, la măsurări etc.

Pentru a măsura şi a aprecia rezultatele şcolare şi procesul didactic, orice sarcină propusă elevilor spre realizare este evaluată de către învățăror sau singur elevul se autoevaluează. Avînd funcția de reglare și dirijare a procesului didactic, evaluarea se efectuează continuu și complet, într-o strînsă corelație cu activitatea de predare-învățare. În cadrul controlului tematic s-a observat grija cu care învățătoarele efectuează evaluarea rezultatelor școlare. În cataloagele claselor primare există un sistem de evaluare bine pus la punct, care include toate formele de evaluare: inițială, sumativă (cumulativă), formativă (continuă), ultima realizează măsurarea și aprecierea performanțelor tuturor elevilor privind dobîndirea întregului conținut corespunzător fiecărei secvențe. Evaluarea formativă permite cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență de învățare, precum și ameliorarea procesului de învățămînt și a randamentului școlar. În cazul dat, ea vizează un sistem de lecții. Testul propus elevilor claselor a IV-a din cele douăsprezece instituții de învățămînt din control este unul formativ. În baza rezultatelor obținute, cadrele didactice își pot revizui unele activități pentru ameliorarea situației școlare, în timpul care a mai rămas. Așadar, testul conține 12 itemi de diferite tipuri, timp de lucru programat - 60 de minute. Testul a fost verificat şi apreciat de cîte doi

învățători, iar rezultatele au fost incluse în tabele (vezi anexele 1 şi 2). În baza parametrilor statistici incluși în tabele au fost construite histogramele 4 şi 5.

Fig. 11. Rezultatele elevilor la testul de evaluare la matematicăDin histogramă observăm că puţin mai mult de 38% de elevi au obţinut note de „8”,

aproape 10 % - note de „10”. Un număr destul de mare de elevi 164 sau 21,4% au obţinut note de „9”. Calitatea învăţării constituie 69,45%, însuşita – 99,48% şi nota medie – 7,019. Astfel, constatăm că mai mult de 2/3 din elevii claselor a IV-a din municipiu, care au scris lucrarea la matematică, însuşesc pe note de „10-8”. Un procent foarte mic (0,52%) de elevi au obţinut note insuficiente.

Nici un elev din clasa a IV-a din LT „Lucian Blaga” (înv. R. Iust) şi din IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi” (înv. V. Enachi) n-a rezolvat testul la matematică pe nota „10”. Un număr suficient de elevi din instituţiile de învăţămînt: IPLT „Constantin Negruzzi” – 10; şcoala primară nr. 82 – 12; LT „Ion Creangă” – 15; LTPA „Elena Alistar” – 18 au realizat testul integral. Cîte o notă insuficientă au luat elevii din IPLT „Liviu Deleanu”, IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, LT „Lucian Blaga” şi LLMM.

Fig. 12. Calitatea realizării itemilor la testul de evaluare la matematică

Rezultatele obţinute privind nivelul de realizare a itemilor la testul de evaluare la matematică confirmă următoarele momente: peste 80 la sută de elevi au rezolvat corect itemul nr. 6 (completarea enunţului problemei cu date numerice din expresia propusă), 605 elevi (sau 78,98%) au ordonat corect numerele alcătuite din 4-5 cifre (item 3), 589 de elevi (sau 76,89%) din cei 766 care au scris lucrarea au rezolvat corect itemul 4 (stabilirea corespondenţei între propoziţiile date şi termenii matematici). Bine s-au descurcat elevii la scrierea numerelor obţinute prin mărirea /micşorarea cu cîteva unităţi (item 2) şi la includerea datelor obţinute la rezolvarea problemei în tabel (item 9). Nici jumătate (45,95%) din elevi nu au reuşit să rezolve corect itemul 11 (rezolvarea cu plan a problemei compuse de aflare a diferenţei). Astfel, constatăm pregătirea slabă a elevilor claselor a IV-a la rezolvarea problemelor compuse, cu maximum trei operaţii, cu plan - lucru observat şi în cadrul asistărilor la lecţii.

Concursurile /olimpiadele şcolare reprezintă unul din cele mai eficiente mijloace de depistare a elevilor cu aptitudini deosebite la matematică, de apreciere a evoluţiei acestora, precum şi pentru stimularea lor. Unii elevi ai claselor a IV-a din instituţiile de învăţămînt din control au participat la olimpiada locală la matematică, apoi, cei mai buni, au fost delegaţi la olimpiada municipală (faza de sector), iar cei ce au obţinut locuri premiante la faza de sector au participat la olimpiada municipală la matematică.

Potrivit ordinelor DGETS nr. 552 din 16.04.14 și nr. 491 din 14.04.15 privind totalurile rezultatelor elevilor claselor a IV-a la olimpiadele la matematică (fazele de sector şi municipală) am extras rezultatele pentru ultimii doi ani, pe instituţii de învăţămînt, şi am inclus datele statistice în tabelul 1.

Rezultatele elevilor la olimpiadele municipale (fazele de sector şi municipală), clasa a IV-a, au fost incluse în tabelul de mai jos.

Tabelul 5

Anul de învăţămînt 2013-2014Faza de sector Faza municipală

Nr.d/o

Instituţia de învăţămînt

Locul I

Locul II

Locul III

M Locul I

Locul II

Locul III

M

1. LT „I. Creangă” 1 2 2 2 - - 3 -2. LTPA „E.Alistar” - - 1 1 - - - -3. Școala primară nr. 82 - - 1 1 - - - -4. IPLT „C. Negruzzi” - - - 2 - - - --

Anul de învăţămînt 2014 - 20151. LTPA „E.Alistar” - - - 1 - - - -2. IPLT „L.Deleanu” - - - 1 - - - -3. IPLT „O. Ghibu” - - - 1 - - - -4. LLMM - - 1 1 - - - -5. LT „I. Creangă” - 1 3 2 - - 2 36. Şoala prim. nr. 82 - 1 - - - - - -7. IPLT „C.Negruzzi” - - 1 1 - - - -

La olimpiada municipală la matematică (faza de sector) cele mai bune rezultate le-au obţinut elevii claselor a IV-a din LT „Ion Creangă”: 7 locuri premiante în anul de studii 2014 și 6 locuri premiante în anul se studii 2015. Locuri premiante la olimpiada municipală la matematică (faza de sector) în anul de studii 2014 au mai obținut elevii din LTPA „Elena Alistar” (2), IPLT „Constantin Negruzzi” (2) şi școala primară nr. 82 (2). În anul curent de studii, locuri premiante la olimpiada municipală la matematică (faza de sector) au mai obținut elevii din IPLT„Constantin Negruzzi” (2), LLMM (2), școala primarîă nr. 82 (1), cite o mențiune au luat elevii din LTPA „E.Alistar”, IPLT „L.Deleanu”, IPLT „O. Ghibu”. La etapa municipală locuri premiante (5) au obținut doar elevii din LT „Ion Creangă”.

Elevii din IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”, gimnaziile „Dumitru Matcovschi” şi nr. 31, IPLPS nr. 2 şi LT „Lucian Blaga” în ultimii doi ani nu au obţinut locuri premiante la olimpiadele şcolare la matematică (fazele de sector şi municipală).

Familia și școala, instituții cu un rol fundamental în crearea spiritului social, trebuie să-și asume din nou rolul lor de nucleu în jurul căruia să se poată construi o bază durabilă pentru edificarea societății viitoare (Jaques Debors).

Practica a demonstrat că, pe lîngă procesul didactic în sine, este necesar să existe o colaborare eficientă între învăţător, părinţi şi elevi, bazată pe principii democratice, progresiste, participative. Un alt aspect favorizant al colaborării îl are crearea unui mediu cultural favorabil acasă, în şcoală, în comunitate, fapt care nu poate fi conceput în afara parteneriatului educativ.

Colaborarea agenţilor educativi în cadrul unui parteneriat educaţional eficient reprezintă o prioritate a politicilor educaţionale ale statului, orientate spre sporirea calităţii educaţiei.

Acceptat teoretic şi declarativ de toţi actorii sociali, parteneriatul educaţional este o problemă dificilă la nivel praxiologic. Pentru a realiza un parteneriat educaţional autentic, învăţătorii depun o muncă asiduă de pregătire a celor ce urmează a fi oaspeţi la lecţie. Drept exemplu, menţionăm prezenţa la lecţia de matematică a profesoarei de educaţie muzicală din liceul „Onisifor Ghibu”, care a venit cu acordeonul la lecţia de matematică în clasa a II-a (înv. L. Samanati), a numit ce fel de clape şi cîte are acest minunat instrument muzical, iar elevii au comparat aceste numere. La tema matematica în agricultură asistenta medicală din LTPA „Elena Alistar” a prezentat produsele de gradul întîi (din cereale) şi de gradul doi (fructele şi legumele), apoi a propus elevilor clasei a IV-a (înv. J. Marandiuc) să alcătuiască probleme cu numerele date, lucrînd în grup. Bibliotecara liceului a citit o poveste scurtă, iar elevii clasei a IV-a (înv. L. Achiruş) au calculat în gînd numărul de personaje din poveste, în cadrul etapei de evocare. Şefa bibliotecii „Ştefan cel Mare” le-a dat elevilor clasei a III-a (înv. T. Frunză) o problemă despre numărul cărţilor de pe rafturile bibliotecii. La lecţia de matematică în clasa a III-a din IPLT „Liviu Deleanu” (înv. V. Frunză) a sosit o bunică cu o trăistuţă cu probleme de logică. Foarte interesantă informaţie despre însemnătatea somnului în viaţa omului a prezentat o mamă-profesoară de biologie pentru elevii clasei a IV-a din IPLT „Constantin Nagruzzi” (înv. A. Gînga). Informaţia a fost folosită la aflarea fracţiei dintr-un număr dat. Exemplu: O treime dintr-o zi omul o doarme. Cîte ore nu doarme omul în zi? (16 ore)

Elevii cu mare interes ascultă informaţiile prezentate de oaspeţii lecţiei, rezolvă problemele propuse de ei, sînt mîndri de sine, sînt motivaţi, învaţă cu interes matematica. Astfel, aceştia îşi dezvoltă gîndirea, îşi îmbogăţesc vocabularul, formîndu-şi competențe matematice, necesare, de altfel, în toate domeniile vieţii.

Implicarea parentală, relaţiile dintre şcoală, familie şi comunitate, parteneriatul sunt diferite denumiri ale relaţiilor, dar toate promovează ideea că dacă adulţii comunică şi colaborează, atunci cei care vor avea de câştigat sunt numai şi numai copiii.

Altfel spus, educaţia elevului devine o problemă comună şi solicită mobilizarea tuturor energiilor în jurul şcolii. Bucuria de a învăţa este ecuaţia care adună pedagogul reflexiv, copilul implicat şi părintele conştient.

Managerii şcolari şi cadrele didactice sunt responsabili de realizarea unor strategii pedagogice funcţionale. S-a constatat că părinţii sprijină mai mult un program şcolar în care sunt parteneri în luarea deciziilor. Interesul părintelui şi sprijinul său faţă de şcoală şi conducerea acesteia permit copiilor mai uşor să relaţioneze şi să se identifice cu scopurile, valorile şi personalul şcolii. Implicarea parentală garantează faptul că valorile şi interesele lor culturale sunt respectate.

Relaţiile în cadrul parteneriatului educaţional sînt variate, multinivelare, sistematice, axate pe respect, înţelegere şi feedback pozitiv, cointeresate în creşterea, educaţia şi formarea personalităţii responsabile, apte de a se adapta la o societate ce se află într-o continuă schimbare.

Părinţii sînt, în multe cazuri, aliaţii, care inspiră încredere învăţătorului. În cadrul unui parteneriat eficient acesta își realizează obiectivele ce ţin de diferenţierea şi individualizarea instruirii, de realizarea unei educaţii de calitate, iar părintelui i se oferă posibilitatea de a-şi cunoaşte copilul integrat într-un colectiv.

Controlul efectuat permite să concluzionăm argumentat importanţa implicării părinţilor şi a altor actori educativi în formarea-dezvoltarea competențelor specifice la matematică, impactul pozitiv pe care-l au aceştia la sporirea calităţii învăţării, dar şi creşterea competenţelor adulţilor. Colaborarea dintre şcoală, familie şi comunitate demonstrează interesul sporit pentru optimizarea acesteia şi creează condiţii de conlucrare cu ceilalţi actori ai cîmpului educaţional (biblioteca municipală pentru copii, biserica, teatrul de păpuşi, casa de creaţie a copiilor, inspectoratul pentru minori, centrul medical etc.).

În concluzie, putem afirma cu certitudine că prima şi condiţia prioritară de formare a unei conduite elevate şi a competenţelor matematice la elevii claselor primare este competența managerului şcolar de a dirija calitativ procesul educaţional şi a cadrului didactic de a aplica strategia didactică adecvată, de a utiliza mijloacele tehnice de instruire, de a implica familia şi actorii educativi comunitari în activităţi cu caracter educativ în cadrul orelor de bază şi a celor opţionale la matematică.

Dacă „modelele se topesc în generaţii”, fie ca truda învăţătorului de azi să lumineze chipul oamenilor de mîine…

În baza celor expuse anterior, propunem următoarele:1. Se menţionează activitatea managerilor-patroni ai claselor primare şi se apreciază cu

calificativele: „foarte bine” – T. Cojocaru (IPLT „Constantin Negruzzi”), E. Serbuşcă (LT

„Ion Creangă”), L. Ţugui (LTPA „Elena Alistar”), A. Vataman (şcoala primară nr. 82), G. Chirilov (IPLT „Liviu Deleanu”), „bine” – M. Iarmenco (LTPS nr. 2), T. Braşoveanu (IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”), A. Postică (IPLT „Onisifor Ghibu”), V. Olaru (LT „Lucian Blaga”) şi „satisfăcătoare” – V. Luca (Gimnaziul nr. 31), L. Lupu (LLMM), Vl. Logvinenco (IP gimnaziul „Dumitru Matcovschi”) pentru activităţile desfăşurate privind implicarea familiei şi a altor actori educativi în formarea competenţelor specifice la matematică prin implicarea părinţilor şi actorilor educativi din comunitate.

2. Se recomandă pentru anul următor de învăţămînt studierea la nivel de municipiu a experienței avansate a membrilor administrației școlare responsabili de procesul educaţional la clasele primare: T. Cojocaru (IPLT „Constantin Negruzzi”), E. Serbuşcă (LT „Ion Creangă”), G. Chirilov (IPLT „Liviu Deleanu”) şi A. Vataman (şcoala primară nr. 82) pentru desfăşurarea calitativă a activităţii de dirijare şi control privind tema Rolul managerului școlar și al cadrului didactic în formarea competențelor specifice la matematică în cadrul orelor de bază și a celor opționale.

3. Se propune de menţionat activitatea didactică, orientată spre formarea la elevii claselor primare a competenţelor specifice la matematică prin implicarea părinţilor şi actorilor educativi din comunitate în cadrul orelor de bază şi a celor opţionale, cadrele didactice: C. Negru, E. Popa, N. Cocieru, L. Cocîrla, L. Tcaci, (LT „Ion Creangă”); V. Strogotean, A. Muntean, M. Garaba, O. Rusu, A. Gînga (IPLT „Constantin Negruzzi”); P. Sandu, N. Corghencea, V. Frunză, Sv. Şova, Sv. Dobrovicean (IPLT „Liviu Deleanu”); N. Gherb, N. Şova, I. Chihai (şcoala primară nr. 82); L. Achiruş, A. Branişti, R. Dragomir, T. Frunză, A. Zingan (LTPA „Elena Alistar”); L. Vlasiuc, L. Vrînceanu, Sv. Lupu, L. Samanati (IPLT „Onisifor Ghibu”); S. Gureu (IPLTPS nr. 2); M. Bortă, L. Jardan, I. Prodan, C. Babici, N. Zubco (IP şcoala primară-grădiniţă „Ilie Fulga”); N. Cojocaru, N. Valuţa (LT „Lucian Blaga”); L. Hariton (Gimnaziul nr. 31); L. Lupu, C. Simcov (LLMM). Lecţiile acestor învăţătoare au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”.

4. Se recomanda managerilor responsabili de procesul educaţional la clasele primare din instituţiile de învăţămînt municipale:

4.1. să-şi orienteze în continuare activitatea de dirijare şi control privind formarea competențelor elevilor claselor primare;

4.2. să organizeze şi să desfăşoare în cadrul comisiei metodice seminare, mese rotunde, ateliere, traininguri, conferinţe etc. la tema vizată, cu implicarea familiei, în scopul conştientizării de către toate cadrele didactice a importanţei pe care o are parteneriatul educativ în formarea la elevii claselor primare a competenţelor specifice la matematică;

4.3. să organizeze în instituţie studierea experienţei avansate a cadrelor didactice menţionate în punctul 3 (la decizia instituţiei de învăţămînt), în scopul acumulării de experienţă pedagogică de către tinerii specialişti și de către învăţătorii care au necesitatea formării continuă.

5. Se recomandă cadrelor didactice de la clasele primare:5.1. să antreneze elevii claselor I – a IV-a în rezolvarea problemelor de diferite tipuri,

aplicînd metoda analitică, metoda sintetică şi metoda analitico-sintetică;5.2. să solicite permanent, pe parcursul întregii lecţii, utilizarea terminologiei

matematice în exprimarea orală şi scrisă;

5.3. să propună elevilor spre rezolvare probleme nonstandard, pentru dezvoltarea gîndirii logice, raţionamentului matematic, creativităţii;

5.4. să pregătească elevii claselor primare pentru participare la olimpiadele municipale la matematică, astfel formîndu-le competențele specifice la disciplina vizată;

6. Specialistul principal, metodist la clasele primare la DGETS, M. Braghiș:6.1. să promoveze în continuare modalităţile eficiente de formare-dezvoltare a

competenţelor specifice la matematică prin implicarea familiei şi a actorilor educativi comunitari.

Direcţii prioritare de activitate pentru cadrele manageriale şi didactice din învăţămîntul primar municipal:

- să-şi orienteze /focalizeze activitatea pe modernizarea educaţiei într-o şcoală prietenoasă copilului;

- să aplice în cadrul lecţiilor şi activităţilor extracurriculare strategii didactice avansate pentru sporirea calităţii educaţiei;

- să motiveze elevii pentru învăţare prin aplicarea diverselor metode şi forme de lucru;

- să creeze un confort psihologic adecvat, care ar transforma şcoala într-una prietenoasă elevului;

- să se utilizeze tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale în cadrul orelor şi în activităţile extracurriculare;

- să se cerceteze literatura metodică pentru reactualizarea cunoştinţelor privind predarea unui text literar, explorarea acestuia, îmbogăţirea vocabularului etc.;

- cadrele didactice să participe activ în cadrul comisiei metodice (discuţii, referate, prezentări /comunicări, lecţii publice, dezbateri);

- învăţătorii să utilizeze mijloacele artistice în scopul formării competenţei de comunicare prin intermediul parteneriatului educaţional (cu participarea părinţilor, agenţilor educativi din comunitate);

- să formeze competenţele de bază la matematică prin aplicarea diverselor modalităţi de rezolvare a problemelor şi prin implicarea părinţilor şi agenţilor educativi din comunitate în acest scop;

- să acumuleze şi să sistematizeze materialele didactice la disciplinele de studiu din învăţămîntul primar.

M. Braghiş, specialist principal, inspector la clasele primare la DGETS