I n 1 9 9 4 m a i m u l t e

t i t l u r i d e p r o p r i e t a t e .

In cursul anului trecut, în judeţul nostru au "tost eliberate 123.868 acievp-'nţe de proprietate, ceea co reprezintă peste 9Cf la sută din total şi au fost puse în posesie 127.400 persoane. In acelaşi timp, Prefectura-- a dat 7220 decizii celor care deţin tere­nuri la unităţi agricole, de stat şi In staţiuni de cercetare; Anul trecut au pe. alt titluri de proprietatel4.100 persoane.

. Volumul de muncă rămas de efectuat pentru înmînarea titlurilor-de .proprietate tuturor-celor în. drept cu forţele actuale implicate ." în această acţiune, a r solicita încă cîţiva ani. Pentru finalizarea aplicării Legii nr. 18 într-un timp cît mai scurt, ar mal fl ne­voie de 227 de,spcclallşti care să lucreze efectiv în teren. Cu forţe suplimentare, printr-o urm ărire atentă a realizării ritmice a lu ­crărilor Ia fiecare coţnisie, a volumului de muncă prestat, în acest an a r fi posibil să se elibereze 25.200 titluri de proprietate.(i.R.) : ■ . , ■■■■ - - - ■

• Agenda/2

© Roza vînfurjlor/3 - . 9 Economia do pia}â/4 0 Administraţia locala/5 ® .Pagina cititorului^6 9 Diverse/?- 9 Publicifafe/3-9-10-11 O Sport/12 ANUL VI NR. 1B87 MIERCURI

9 MARTIE 199412 PAGINI 100 LEI

Astăzi, o vreme normală term ic pentru această perioa­dă ,a anului. Cerul, parţial noros; în cursul după-amiezii şi al serii va prezenta înfio­rări accentuate; temporar, po­sibil sâ plouă. Vîntul va su­fla slab. Maxima zilei se va situa în ju r de 7 grade; Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca e-, rau 6 grade, iar presiunea a - ' tmosferică- m ăsura 734 mm Iîg, în creştere.

Ion GOIA

C u aproximativ o lună” în urmă, cînd presa anunţa o imi­nentă remaniere guvernamentală, în baza-tratativelor din­tre PDSR şi PUNR au fo st; menţionate posibilele portofo­

lii care vor avea noi titulari: Armata, Internele, Justiţia şl Trans­porturile. Preluînd aceste „zvonuri" le-am dus mai departe J n ;ziarul' nostru, evitînd, însă nominalizările care au apărut . în diverse publicaţii. Un nume care' circula atunci s-a confirmat: dL. loan Doru Ţărăcllă, vicepreşedinte al Senatului, lider mar- .cant al PDSR,' a devenit ministru ds interne.- Acum, după ce ■ remanierea guvernamentală a devenii efecti­vă, se ridică num eroaseîn trebări. Care a fost motivaţia? Satis­face ea solicitările anum itor forţe politice interne? Este ea o decizie (in foi mula anunţată) de ultimă oră sau o idee mai ve­che,, o carie ţinută în mînecă de -'PDSR (sau de preşedintele îliescu?) care a fost pusă acum pe m asă-pentru a împăca şi car pră şl varza? Beci, dacă în urmă cu m a i-m u lte săp tăm în i'se . discuta de Un num ăr de patru ministere, dacă PUNR vorbea de patru portofolii care urmau să-i fie cedate, dacă un lider m ar­cant al PDSR, dacă nu mă înşel chiar dl. Oliviu Gherman in persoană a spus categoric că Armata şi Internele nu' vor fi ce­date nimănui, adică vor rămîne în sfera de influenţă a partidu­lui de guvernămînt, înseamnă că PD S R . â gîndit mai demult aceste mişcări, dar i-a lăsat şi pe unii şl pe alţii să se „agi­te". ■ ' - - ■ ' V' ! -f > ' ■"

; Intr-un fel, PUNR poate-fi mulţumit, în prima etapă, în sen­sul că Ia insistenţele sale o remaniere a avut loc Dar nu poa­te fi mulţumit deoarece nu a intrat în guvern, aşa cum stipula Protocolul încheia! cu PDSR iar remanierea; chiar- îri formula de guvern monocolor nu a vizat ministerele, de care depind re-- formă şi privatizarea. Dar opoziţia? Opoziţia este mulţumită că PDSR nu s-a „combinat" cu PU N R ,'ea PRM şl PSM s-au „de­lim itat” de partidul de guvernămînt. Cam atît. Ba, nu! Iată. că o mal veche dorinţă a opoziţiei şi în , special a PNŢCD este sa­tisfăcută: Armata şi Internele au miniştrii civili. Civili, civili, ar putea spune opoziţia,! dar Internele,, avînd ca ministru pe vice­preşedintele PDSIt în s e a m n ă ^

Deci civili la cele două ministere menţionate. Prin această schimbare de orientare s-a -d a t curs recomandărilor Consiliului

-Europei, a spus di. preşedinte Ion îliescu. Fără- comentarii! Cei care doresc un alt ritm» şi curs ai reformei vor spune că re­manierea guvernamentală s-a făcut doar pentru a astupa gura lumii, că, în fond,'nu s-a schimbat nimic.

' P.S. Ieri, în Senat, partidul de guvernămînt a, simţit atît din partea opoziţiei Cît şl o foştilor (şi actualilor?) aliaţi consecinţe­le remanierii guvernamentale. E gtvu să,guvernezi .c înd 'eşti mi­noritar în Parlam ent. : - ’ ,;

MINORITĂŢILE IN EUROPA: Drepturile minorităţilor, s-au > transform at (aşa ciim colabo-’ ratorul- Universităţii din Flori­da, Renâ Lernarchand, .prevăzu­se deja in 1939—1990 in articolul (.Minorităţile ca. arm ă politică") în dictatura minorităţii asupra , majorităţii in linele ţări. Pagu- / bele materiale şi spirituale adu- » se de către extremiştii naţiona-

' lişti maghiari (şi nu’ de minori­tatea maghiară în general) şi de ţigani sînt enorme pentru ro­mâni. în Polonia asemenea „ce- - tăţeni“ sînt expulzaţi şi li se re­trage cetăţenia. In România, a-; cuzată de „naţionalism",- to tu l; este posibil. Aceasta se datoreşto dezinformării şi deznâţronaliză- \ r i f românilor practicate de ' co. m uhişti zeei de ani.

Neglijarea drepturilor cultu­rale ale populaţiei- băştinaşe va > conduce în viitor la grave con­flic te ' etnice. Dreptul la cultura proprio în ţară proprie trebuie

: asigurat şi romanilor din jude- . ţele în care ei se află în îiiinori-

tate. De ce -României trebuie să i se aplice alte criterii decît ce­

lorlalte ţări?!• In F ranţa locuieşte cea mai

compactă şi numeroasă minori­tate din Europa.- alsacienii. Dar nu există nici o şcoală în limba alsaciană (dialect german) In biserică se predică întîi în frarv- ceză.: Practic, noţiunea de mino­ritar nu există. •:

• La fe l" în Germania. Există

num ai noţiunile de german şi străin (Aiislander, denum ire de- . venită apiroape o insultă). Cu toate că potrivit - Televiziunii - germane, circa 25 la sută din populaţie este -de origine polo--

, neză. Politica germană este de integrare a m inorităţilor şi nu - - de acordare de drepturi specia- * le de „autonomie".

9 Iri - Suedia, minoritatea fin­landeză de 12 la sută nu are nici m ăcar şcoli în limba m aternă.

• In Austria minorităţile sînt aproape total integrate în .socie­tatea austriacă. M inoritatea slo­venă nu are şcoli suficiente în ;

-limba m aternă.• In Bulgaria, m inoritatea

turcă nu e recunoscută de Cons­titu ţie , deşi reprezintă 15 la su-

- "tă.: Pen tru Învăţăm înt în lim bă turcă sînt prevăzute prim ele tre i 'c la se primare-

• In Grecia minorităţile nu sînt recunoscute prin C o n s titu .' ţie. : ■

• în Turcia, minoritatea curdă de 25.1a siltă -— populaţie băşti­naşă, fără ţa ră proprie — doar recent a p rim it:c îteva drepturi,

Peter PAPP (Continuare în pag-- 3)

t INVITATIE LA STANDULVOLKSWAGEN - AUDI

Miercuri, 9 martie, ora" 10, in cadrul magazi- nului CENTRAL, va avea Ioc deschiderea stan­dului VOLKSWAGEN — A U D I, manifestare or­ganizată de TÎIETIS INVEST/SiC. Central S A .

TN ATENTIA AGENŢILOR EC O N O M IC I:

Reglementari noi privind încheierea exerciţiului financiar pe 1993 (pag. a 8-a ) . . ..

STUDIOUL DE RADIQTELEVIZIUNE CLUJ LA 40 DE A N I DE EXISTENŢA (1954-1994)

Manifestările ocazionate de împlinirea a 40 d® ani.de existenţă a Studioului clujean de Radiote- 1cviziune vor debuta luni, 14 m artie a.c. şi se vor desfăşura, la „Casa Radio11, după urm ătorul program : ora 11,00— - Simpozionul „Drumuri hertziene în. vrem uri de tranziţie11 (comunicări, expozeuri, opinii); vernisareîf expoziţiei documen­tare „RTV Cluj — o istorie în imagini11; ora 16,00 — „Bun venit la Casa Rad io“ — întîlnire cu oas­peţii studioului. M arţi, 15 m artie, programul va continua, tot la Casa Radio, cU: „Matineu XL — . spectacol radiofonic în limba maghiară (ora 10.00)! „Ecourile unei- vîrste" . (întîlnire, cu oficialităţi,

ginduri aniversare, m ărturii), „Tablouri dintr-o expoziţie" (ora 13,00); „Aici, Radio Cluj — Acus­ticon 40" (ora 17,00); Coctail în onoarea invitaţi­lor, în saloanele restaurantului' „Victoria11 (ora 20.00).

, M. D.

TRATAT DE PRIETENIE Ş l COLABORARE9 VILNIUS. La Cancelaria prezidenţială din Vilnius

s-a procedat Ia sem narea de către preşedintele României, Ion îliescu, şi preşedintele Lituaniei, Algirdas Brazaus- kas, a Tratatului de prietenie şi colaborare dintre cele două: ţări. Documentul consfinţeşte stadiul superior al raporturilor româno-lituanlcnc şi prefigurează dezvolta­rea în viitor a acestor relaţii. -

; CAPTURA RECORD DE CO CAINA9 ROMA. Poliţia italiană a reuşit să captureze in

_ noaptea de sîm bătă spre luni o cantitate record, de cinci tone şl jum ătate de cocaină, aflată într-un camion ce

^wtircula pe o şosea din uordul ţării — -relatează agenţia France Presse, care citează surse oficiale de Ia Roma.

VINATOARE DE... DOLARI FALŞI; 9 BELGRAD. E xperţii, iugoslavi au lansat o veritabi­lă vînătoare in căutarea dolarilor falşi lansaţi po piaţă,

anunţă agenţia Taniug, citată de France Presse. Este vorba de bancnote de 100 de dolari foarte bine imitate, ■lin care 250 au fost descoperite în ultimii doi ani. Agen­ţia afirm ă câ m ajoritatea-bancnotelor provin de la o bancă din Geneva, căreia nu-i citează numele, însă ada­ugă că această bancă furnizează fonduri Forţei de Pro­tecţie a N aţiunilor Unite (FORPRONU).

; AMESTEC.. IRESPONSABIL9 BEIJING. Cererea preşedintelui american, Bill Clin­

ton, de a fi eliberaţi disidenţii chinezi recent arestaţi a fost calificată de Beijing drept un amestec „irespon­sabil" in afacerile unui stat străin. „Nici o ţară, orga­nizaţie san persoană străină nu are dreptul de a face afirm aţii iresponsabile sau să recurgă la ingerinţe", a declarat în acest sens, un purtător de cuvînt hi MAE chinez, citat de ngenţla Reuter.

820 M ILIOANE ŞOMERI

9 WASHINGTON. Aproximativ 30 la sută din foi ţa de muncă mondială (820 milioane oameni) se află in şo­m aj sau au venituri mici — menţionează, într-un ra­port, .Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), citată de (A3sociated Press ş i’ de agenţia chineză Xinhuo. In lume există aproxim ativ 700' milioane do muncitori cu venituri mici, a căror activitate economică nu permite atingerea unui standard minim de viaţă. OIM aprecia­ză că 1,1 miliarde oameni de pe tot cuprinsul globului trăiesc sub lim ita sărăciei, datorită lipsei locurilor de m uncă bine plătite, precizează Xinhua. „Aceste date de­monstrează de ce considerăm situaţia şomajului o criză generală m ult mal serioasă decît problemele economice ale anilor a afirm at M idiei Ilansonnnc, directorul general al OIM.

ADEVĂRUL DE C lU j MIERCURf, 9 MARTfE, PAG. Z

SFINŢII 40 DE MUCENICIAstăzi este sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevas-

tia — tot atîţia creştini, bărbaţi viteji şi vrednici în războaie. I 'en tru refuzul de a se fi închinat idolilor au pătimit şi s-au je rtfit pe altarul credinţei în Cristos, primind cununa muce­niciei. T radiţia creştină face ca tot astăzi, 9 martie,_ să fie socotită jriua patronimică a tu turor celor ce nu-şi regăsesc nu* mele prin tre filele calendarului ortodox, cel 40 : de mucenici constituind astfel simbolul m artirilor creştini cărora cronica is­toriei nu le-a consemnat numele. ; (M.B-)

IRINA LOGHIN JN SPECTACOL LA CLUJ-NAPOCA

în zilele de lâ şi 16 martie, la Casa de Cultură a Studenţi­lor din • Cluj-Napoca, va avea loc spectacolul folcloric „Mugu­rel <le , prim ăvară-* cu participa­rea ' extraordinară a Irinei Lo-

' ghin. Alături de fermecătoarea in terpretă de muzică populară vor ointa Maria Dan, Daniela

-■Coridurache, Aurel Ciceoari. Va; evolua ansamblul folcloric „Rap­sodia Someşan". Biletele pentru aceste ./spectacole pot fi obţinute zilnic, între orele 12—17, la Ca­sa de Cultură a Studenţilor. .

vsfa fi laALA BE JOCURI

a f irm e i s i . AUTOfAATEhi | SCHEMBOR im PEK s.r.!.,

c a r e s - 3 d e s c h is p e ■ sfr. isac la nr.2,

V vis« a -v fe d e c o fe tă r ia U ra n la . ' |

Mori posibilităţi de cişligurijProgram NON STOP.

A VENIT „VACANŢA MARE”Astăzi şi mîine-spectacol sati­

ric la Casa de Cultură a Studen­ţilor cu grupul „Vacanţa Mare". Acida trupă craioveană va pre­zenta „în premieră** divertismen­tul „GO wEST, by PET SHOP BORIS". Spectacolele încep Ia orele 17 şi 20.

INVITAŢIE LA DANSClubul de dansuri şi muzică

veche Amaryllis vă invită lâ cursul de dansuri renascentiste, care are Ide bisăptămînal (şi în data de 11 martie a.c ), de ,1a orele- 16,00 în holul Operei Ma­ghiare de Stat \ din' Cluj-Napoca,

LOCURI DE MUNCA / ' VACANTE ’ '

MUNCITORI NECALIFICAŢI— 10 remizieri pentru distribu­irea laptelui la SC ALIMENTA­RA SA, P-ţa Mihai Viteazul (Hală), telefon 19-86-41;

MUNCITORI CALIFICAŢI — 3 depanatori TV la SC ELEC- TRO DIAMANT SRL, str. Horea nr. 81; 70 sudori, 20 lăcătuşi, 15 zidari; 5 dulgheri, 3 izolatori, 15 instalatori la SC TIM SA;' str.; Piteşti nr. 7, telefon 1I-C9-21; 3 fochişti la SC CEROC, strada A.T. Laurean nr. 1, telefon 13- 40-98; lăcătuşi, mecanici, insta­latori, tîmplari, fasonatori cera­mică la SC MÂNUFACTURERS SRL, B-dul Muncii nr- 25 A, telefon 15-67-57, 15-29-88; 6 tîmplari la SC TÎMPLARIE CO- PREAN VASILE SRL, comuna Floreşti, str. Cloşca nr. 8; 1 su­dor, 2 instalatori, 1, tîm plar la SC MAFIR SA, B-dul Muncii nr. 12, telefon 15-48-14.

PREZENTARE DE CARTE

Editura „Dacia" şi Centrul Cultural Francez organizează joi, 10 m artie 1994, ora 13,00 prezentarea cărţii ADIO DI­FERENŢEI de Clatide Kar- noouh. Vor prezenta . Vasile Igna, directorul Editurii şi Ioan Maxim Danciu, secretar jgenerial de redacţie la re ­vista „Tribuna*1, •. ‘ -

• PREFECTURA CONSILIUL JU!J£T EAN: 11-G4-18; - ' «- PRIMĂRIA , CLUJ-NAPOCA 1fM>3-3$ PRIMĂRIA DEJ: 2M7-3Q- PRIMĂRIA TURDA 31 -31-SGf PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 33-30-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4Ş PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26« POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 Si 11-15-10; POLITIA FEROWW CLUJ-NAPOCA 13-48-76- POLIŢIA DEJ: 21-21-21;POLIŢIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII 38.82-22;POLIŢIA HUEDIN: 25-15-33 POLIŢIA GHERLA: 24-12-24.® POMPIERI: 981 ® APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71 o SALVAREA: 987; SALVAREA' : C.F.R.: 11-85-91 ® INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII 931; DERANJAMENTE: 921;ORA EXACTĂ 958• -REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE ■ DISPECER/iT: 11-37-40; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT1 11-63-02S. C. ‘SALPRESP S A. • DISPECERAT: 11-20-63; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: • ' 11-10-13 interior 132 , e GARA • INFORMAŢII: 95% AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - INFORMAŢII: 11 -22-12 (intern);11-24-75 (intet naţional)• AUTOGARA I: 14-2C-2Ş• AUTOGARA II: 13-44-88.

CURSE INTERJUDEŢENE- din Autogara. I • Cluj-Napoca Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca ■ Tîrgo Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara IJ; Cluj-Napoca A brudr 6,00; Cluj-Napoca Zalău: Ş.30 (nu c ircu li duminica); Cluj-Napoca Gîrbâu - Zalău: 6,40, Cluj-Napoca. • Jibou: 7,00; Cluj-Napoca • Şimleu Sitvaniei:8,30,CURSE INTERNATIONALE: din Autogara l t^Cluj-Napoca • BOdapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în ziur de vineri, ora 7,00 şi înapoit re din Budapesta în ziua o s î m b ă t ă , o ra l 1,00. oCluj-Napoca ■ Budapesta, c plecare din Cluj-Napoca îri ziu<. de luni, ora 7,00 şl înapoierea din Budapesta in ziua de marţi, ora i i .INFORMAţll:Autogara M4-24-2Eţ Autogara II 13-44-88.

DECOL&I DIN CMfJ-NAPOCA Si>RE BUCUREŞ Tl:

9,20 şl 19,40 (do luni pînă vineri, inclusiv); s im băta, 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti - Cluj-Napoca 8,50;19,10 (de luni pînă vineri. Inclusiv); sîmbătă : 9,00 (o singură cursă).

PROGRAMUL FILMELOR4-10 MARTIE ;

ÎN CLUJ-NAPOCAREPUBLICA - Lambada —

SUA - PREMIERA - Cu: J. EDDIE PECK (din-serialul Dal- las). MELORA HARDIN (9: II; 13; 15; 17; 19) « M ^R A Ş T I SA­LA A — Răsărit, de soare — SUA — Cu: SEAN CONNERY YVESLEY SNIPES (11; .13,30; 16;18,30); SALA B - Surf Ninţas— SUA - Producţie „NE-W LI­NE CINEMA'V 1993 (14; 16; 18)• VICTORIA — La " Totale — Spionai în familie — Franţa — PREMIERA - Cu: TH1ERRY LHERMITTE, MlOU MlOU11: 13; 15; 17; 19) . 8 ARTA — Maestrul meu, Churk Norris —• SUA — Cu; CHUCK NORRIS (11; 13; 15; 17; 19) ©FAVORIT — Lovituri fulgerătoare — SUA — Producţie „TWENT1ETH- CEN- TURY FOX“, 1992 (11; 13; 15; 17; 19) • APOLLO — 4-6 mar­t i e — Arma fatală 1 — SUA (16; 18); 7-8 martie .— A doua căde­re a Constantinopoluluj — Ro­mânia (16; 18); 9-10 - marţi» — Warlock — SUA - PREMIERA (16; 18).ÎN JUDEŢ TURDA

TINERETULUI - SALA A — A doua cădare a Constantinopo- iuiui — România; âommersby — SUA — PREMIERA - Cu: JO- D1E FOSTER, R1CHARD GERE; SALA B — Pedeapsă fără jude­cată — SUA - PREMIERA _ Cu: LOU DIAMOND PHILLIPS, SCOTT GLENN ® FOX - In bălaia puştii — SUA — PREMI ERA — Cu: CLI NT EASTWOOD JOHN MALKOVICH.DEJ

ARTA — în bătaia puştii — SUA — . PREMIERA — Co CLI NT EASTWOOD. JOHN MALKOVICH.GHERLA .

PACEA — Dispariţia — SUA— PREMIERA - Cu- JEFF RRIDGES;. THE HITMAN — S.U.A,

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE ÎN DIRECT

fl MARTIE 1994

15,50— 18,00 Seriale — RE- TEQUATTRO

18.00 — 20,00 Desene animate— CARTOON NETWORK

20,30 — 21,00 „Pe Orbita" Au-dio-magazin

21,15 — 23,00 Spargeţi frontul— Sat 1 . -

23.00 — 0,00 Conspiratorii— - Sat 1 ,

0,00 —- 1,35 O disciplină ' de fier — Sat 1

ORARUL TRENURILOR DE * CĂLĂTORI - PLECĂRI DIN *

CLUJ-NAPOCA ACCELERAT, RAPID, EXPRESBAIA-MARE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59; 7,5? (nu circulă sîmbătă, dum in ica_■ ş i In sărbătorile legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55; (prin Simeria): 9,39 • ~ ; EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 k v GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 > : IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 ? r - SATU MARE: (prin d e j • Bala Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CA. IEI); (prin Oradea): 4,11 S IB IU :10,55; 15,30 SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 20,51 ZALĂU: 5,31

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CORAFARM", str- Ion Meşter n r . -4, telefon 17'51-05.

GARDA DE-NOAPTE: . FAR­MACIA nr. 2 „PERLA"; strada Gh. Doja nr. 37, telefon 13-69-69, orar 20—3.

S.C, S.RL.P-rŢA CIPARIU

P R S B U S E A L IS m N S W ,

TOTUL FEMTRU VOI !

S.C. "SOMEŞ TAXI"Vd stă la dispoziţie

NON STOP la tel. 191 *144 şl 191*145 cu numai 190 lol/km.

^ <7546> -

Programul 1: 7,00 TVM- Te- lem atinai; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30 Limbi străine (engleză);: Bariera numerelor; 11^0 Film serial: „Salvaţi de clopoţel" (r); 12,00 Culorile Fran­ţei; 12,30 — 1001 audiţii; 13,30 Desene anim ate; 14,00 Actuali­tăţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,50 Magazin spor­tiv; 16,20 A ctualităţi; 16,35 Să fiu eu însumi; 17,20 Tezaur fol­cloric; 18,05 Medicina pentru

-toţi; 18,30 Film serial: „Salvaţi de clopoţel"; 19,00 Cheia succe­sului; 19,30 Desene- animate;20,00 A ctualităţi; 20,45 Ce-i de făcut?; 21,15 Film serial: „Blin- dpţea nopţii**; 22,15 Interpreţi îndrăgiţi ai cîntecului popular;22,30 Noi frontiere; 23,15 Actua­lităţi; 23,35 Confluenţe; 00,25 Poesis — Radu Gyr ' :. Programul 2: 14,00 Actuali­

tă ţi; 14,10 M eridiane; 15,00 — La poalele Olimpului (documen­tar); 15,30 în tîln irea de la mie­zul nopţii (r); 16,30 Film serial: „Tînăra stăpînă"; 17,00 Interfe­renţe; 18,30 Emisiune în limba m aghiară; 20,00 ZDF; 20,30 De­sene anim ate; 21,00 TVM. Me­sager; 21,30 Limbi străine (en-. gleză); 22,00 . Teatru TV: Tai­fun" de Cao Yu.

TVR CLUJ-NAPOCA: 9,00 - Panoramic; 9,10 Ambient 2000: Drumuri din Europa; 9,30 Emi­siune în limba maghiară; 15,00 v— 15,50 Lumea copiilor: Docu­m entar: Rezistenţa anticomunis­tă în Apuseni; în limba maghia­ră. Scena mea lirică: dialog cu baritonul Matyăs Jeno.

Redacţia nu îşi asumă < res. ponsabilitatea; în legătură cu e- ventuale modificări intervenite în programul anunţat. -

' • BACLAVA Alimentele şi cantităţile ne­

cesare: 400 g miere, 200 g unt,; 400 g nuci, 2 prafuri de vani­lie, 1 pachet foi de plăcintă, 100 g. rom. .. ' '

Mod de pregătire: în tava un­să foarte bine cu unt se aşează, 3—4 foi de plăcintă, urigîndu-se bine cu unt fiecare în parte. Se presară peste ele nuci date prin maşina de tocat, succedin- du-se straturi de foi bine unse cu-straturi de nuci, pînă se ter­mină. Ultimul strat să fie din foi de plăcintă. Se porţionează cu un cuţit foarte bine 'ascuţit, se toarnă deasupra untul fier­binte rămas la care s-a adăugat vanilia şi se introduce în cup­tor la foc potrivit. Cînd s'e scoa­te din cuptor se însiropează cal­dă cu miere încălzită şi se stro­peşte cu rom-

POLICLINICA"INTERSERV1SAN"

Str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni- INTERNE - CARDIOLOGIE

- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE• ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE• OERMATOLOGIE

• CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L.- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE •; • PEOIATRIE - UROLOGIE

•ACUPUNCTURA- LABORATOR

(Blochimle-Sacteriologle• Imunologle • Parazttologle

- Teate SlOA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare consultaţiila tei. 19-39-39.

MIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 3 ADEVARUL DE C tU /

iiOZAWJNT'URrfcOII

Moartea IHelinei Mercouri—o mare pierdere pentru comunitatea

(KEîiTEU,'AFP). Melina Mer- couri, a r tis tă ' de cinema deve­n ită proeminent om politic so­cialist, de două ori ministru al culturii _ in Grecia, a decedat, duminică, după o lungă bătălie cu necruţătoarea boală — can­cerul. Melina Mercouri a fost m inistru al culturii între 1981- 1989 şi a revenit la post în octombrie 1903, după succesul în alegeri al Mişcării Socialiste PASOK. Ca m inistru al culturii ea a. fost o susţinătoare , plină de pasiune o moştenirii ' elene' şi a dus o campanie îndelunga­tă pentru readucerea în ţară a- frizelor de la Parthenon, u- nele dintre cele mai frumoase sculpturi clasice' elene, luate in secolul al XlX-lea de pe fron­tispiciul templului de la A- cropole de lordul . Elgiri care le-a vînd ut Muzeului Britanic. Ea a dus, do asemenea, o cam­panie, fără succes, pentru pro­movarea Greciei ea gazdă a Jocurilor Olimpice din 1996 —

- — cînd se va sărbâtor centena­rul jocurilor moderne — ' re­înviate îri Atena în 1896.

„Dacă nu aş fi iubit Grecia atît de mult, aş fi devenit o persoană leneşă, egoistă şi .laşă" a declarat ea într^un interv.u

Blondă naturală şi înaltă cu ochii .verzi, Mercouri şe tră ­gea. dintr-o familie care ă ju­c a t 'u n rol proeminent în poli­tica- elenă.

Mercouri a - fost nominalizată pentru Premiul .Osear în 1960, în tr-un ■ film rîn care a jucat ro­lu l unei prostituate pline de bunătate. Ea a mai jucat . ro­lu ri principale în peste 70 de film e şi piese de teatru. Un critic din New York scria: „Mercouri are frum useţea lui Ingrid Bergman, strălucirea lui Lauren Bacali şi pasiunea An- nei Magnani". .

Filmele ţi cînteceje ei au fost interzise de junta militară, ca­re . a luat puterea şi a condus Grecia din 1JX57’ pînă în 1974 şi care _a emis un m andat de arestare împotriva, ei. Partici­parea ei la demonstraţii poli­tice şi discursurile ei, critice împotriva guvernului militar, ău .costat-o pe Mercouri cetă­ţenia, dar pe care a recăpătat-o după eşuarea dictaturii. -

întreaga Grecie deplînge pier­derea acestui simbol naţio­nal, „Grecia este în doliu din cauza morţii Melinel, ~o luptă- I toare curajoasă, o m are artistă11-

ROMPRES Ministerul Afacerilor Externe

a dat publicităţii următoarea de­claraţie:

„După cum este cunoscut, la6 m artie 1994, cetăţenii din Re­publica Moldova, t n , cadrul u- nui sondaj sociologic, iniţiat în baza vinul decret ' prezidenţial din 4 februarie 1994, au fost chemaţi să răspundă la întreba­rea: „Sinteţi pentru ca Repu­blica Moldova să se dezvolte ca stat independent, unitar şi indivizibil în frontierele de la data proclamării suveranităţii ei (23 iunie 1990), care să pro­moveze o politică de .'-.neutrali­tate, să întreţină . relaţii de co­laborare . reciproc-avantajoasă cu toate ţările lumii, să garanteze tuturor cetăţenilor săi drepturi egale conform normelor drep­tului internaţional?"

Sondajul a fost argumentat prin „necesitatea stringentă ă stabilizării situaţiei socîal-poli-, tine Şi economice, creării condi­ţiilor favorabile pentru consoli­darea independenţei Republicii Moldova şi asigurarea integrită­ţii ei teritoriale".^Pentru noi este numai un e-

xerciţiu de sondare a opiniei publice şi-l vom trata ca atare. Constatăm însă tendinţa unor

Referendumul din Moldova in atenţia agenţiilor, tle presă

forţe de a-i conferi, în mod uni­lateral şi generalizator, valoarea unui răspuns definitiv la o ches­tiune la care num ai-isto ria are dreptul de a da răspuns.

a .f .p . * v < / ■ ■ ■Peste jum ătate din cel 2,9

milioane de locuitori din Mol­dova au participat la re fe ren -- dumul asupra „independenţei" acestei mici republici /româno- fone, un scrutin care trebuie să îndepărteze -eventualitatea unei alipiri la România şi să ratifice o apropiere, de Mos­cova.

Scrutinul a fost totuşi bol- ; cotat de autorităţile autopro- clamatei republici nistrerie, te­ritoriu separatist cu _ m ajorita­te rusofonă din estul ţării.

P reşedintele Moldovei, Mir­cea Snegur, a afirmat, în drum spre secţia de votare, că acest scrutin va „decide s o a r ta ' Re­publicii Moldova şi .va elimi-v na speculaţiile în privinţa^ linei fuzionări cu România". '

Mircea Snegur' şi Patidul De­mocrat , A grar care a cîştigat recentele alegeri speră ca, da­torită acestui referendum , să împuşte doi iepuri d intr-un ' foc: să - îndepărteze eventualitatea alipirii la România şi să rea­ducă astfel în cadrul Moldovei minorităţile : rusofone şi găgă- uze, înfricoşate. de această perspectivă. •• *REUTEU

La 6 m artie moldovenii ,s-au prezentat Ia., un sondaj de opi-, nle in cadrul unui referendum asupra- independenţei r e p u b l i ­cii.

„Acest referendum este p ri­mul păs către o nouă- Consti­tuţie, a declarat preşedintele Mircea Snegur într-un interviu Această1 , în trebare va decide destinul statului nostru inde­pendent. ■ Votul va lăm uri to a - . te problemele referitoare Ia unificarea cu România. Popo- rul va aduce la cunoştinţa în ­tregii lumi că Moldovă doreş­te să fie un sta t separat şi in­

dependent1*. ;Autoproclamata . republică

nistreană, a cărei populaţie es­te form ată in m ajoritate . din ruşi şi ucrainieni, a boicotat

- votul, afirm ind că se află în fifara ii'.ţ.orităţii Chişinăului.

Ea • a m anipulat şi v o tu l, de săptăm îna trecu tă ., Cei 700 ,000 de slavi din republica nistreană şi cel. 800 000 de conaţionali - din- a lte părţi ale Moldovei : se , tem că a r putea deveni cetăţeni de rangul al doilea în 1 cazul unificării cu România.

Liderii . găgăuzi au renunţat la am eninţarea de a boicota referendum ul naţional în schtm bul prom isiunii' de. a li 's e a-

; corda o autonomie specială, tn conformitate cu un tra ta t cu Chişinăul^ autoproclamata repu- blică găgăuză îşi ya m enţine un preşedinte, un -parlament ş i. un guvern propriu.

Republica Găgăuză, care şi-a '.a n u n ţa t independenţa . oficială

în 1991, vâ rămîne î n c a d n il . Moldovei exceptînd situaţia în care ţara decide unificarea cu România. „Uri moldovean v o-

' bişnuit se va sim ţi în România ca un' cetăţean de rangul doi,

'•'dar un găgăuz va fi de rangul trei11, a declarat preşedintele

■găgăuz, T opal.' • ' . . ~ ■

Terorizarea majorităţii Mşlinaşe iii numele minorităţilor

Ghiveci oriental cu... ingrediente occidentale

(Urmare din pag: 1)

cum ar fi apariţia unor z ia re ..•=> în Bucovina de Nord şi Ţi­

nutul Herţa, -aflate sub ocupa­ţie ucraineană, rom ânii, popu­laţie băştinaşă, sînt “îm piedicaţi !

-prin toate mijloacele să aibă o - viaţă culturală proprie.) 1

întrebarea este: Ce au făcut organismele internaţionale (Con­ferinţa Helsinki, Comisia: ONU pentru drepturile omului. Con­siliul Europei) în direcţia regle-

, m entării' acestor probleme? " De ce riu există un cod bine defi­n it al drepturilor şi obligaţiilor minorităţilor? -:

Delegaţii şi delegaţi americani şi europeni, care au venit Ia faţa locului ca să verifice drep­turile m inorităţilor îri România, ' au priceput imediat că nu e vor­ba de încălcarea "drepturilor m i-v noritâţilor. :Ei au . fost surprinşi câ minoritatea maghiară — şi numai ea! — nu învaţă limba română. Im ediat după aceasta, strategia de presiune asupra Ro­mâniei din partea Consiliului Europei s-a schimbat: -cerin ţa descentralizării, autonomie loca­lă . . . De fapt; nimic altceva de­cît strategia dezm em brării Ro­mâniei ' . ‘

România este o ţa ră prăbuşită în haos oriental. Ce.ar. mai în­semna în acest caz autonomia locală?! Nimic altceva decît

dezm em brarea' României- ' Din păcate, opoziţia democratică d in România nu a avut capacitatea de a pricepe aceste manevre.' Ele au acceptat chiar 50 la su­tă din prim ul Memorandum ma­ghiar adresat Consiliului - Euro­pei. în dorinţa de putere — boală tradiţională la români — opoziţia e oarbă şi incapabilă să priceapă problemele naţionale. Mai trist este că PNŢCD, prin declaraţiile d-ltii Coposu (tot respectul pentru . cei 17 ani „ de închisoare comunistă) dezam ă­geşte. Cu astfel de linie-politică în , problema naţională, şansa , opoziţiei în 'v i i to r va fi blo­cată. - ■ " ■

Iar guvernul , român actual a fost capabil să facă ' m ari con­cesii chiar de la ' prim ul' „hop14 al adm iterii României în Con­siliul Europei. -

tN ACKASTrt PACilNA PUHI.ICAIM .MA l-KIOAL-ff

FURNIZATE l)B

AGEIfJTA NAŢIONALĂ DE FHESÂ

KATJOUAL NEWS AGENCYt ' ''PRECUM §1 DIN ALTE SURSE

Din culisele vieţii politice americane

„Mai aveţi o cameră de luat vederi'în caz că se stinge lum i­na?11, — a mai întrebat Nixon

„Aceasta este camera principa­lă, jar aceasta e camera dc fond“, a explicat un tehnician. Preşedin­te le -a ară tat spre camera 'de fond. „Asta e o cam eră NBC, ,cred."

„Nu, ambele sînt CBi>“.- OCJn banc obişnuit11, spuse Pre­şedintele şi rîse nervos. „Să ve­dem, a ţi rezolvat problema lumi- nilor?" Acestea li străluceau în ochi. Clipeam ărunt. „Ochii mei întotdeauna au... veţi vedea că nrată trecuţi de şaizeci...1* ,

• „Postul", spuse un tchnlcian care regla luminile. Atkins a fă­cut o fotografie.

„Prietenul meu Ollie vrea în­totdeauna să-ml facă nenumărate fotografii41 — spuse Nixon şl rîse. „Mi-e teamă să nu mă surprin­dă stergîndu-ml nasul14. Un rîs blînd...

„N-o să tipăreşti astn, totuşi, Oddie" — apoi se corectă — „ah, Ollie?1*'. ■

„Nu, domnule".„Poţi să faci mai multe acum11,

a spus Nixon, Vocea J1 mai tre­mura. Şi-a priv it foile discursu­

lui. „Cred că le văd". Tehnicienii i-au cerut să verifice microfo­nul.

„Vreţi să-iasă uniform, nu? Da, .da" — rriai spuse: Luă foile şi, ijbrusc, glasul i se schimbă deve­nind ferm, sincer, prezidenţial:

„Bună seara. Este pentru a treizeci şî şaptea oară că vă vor­besc din acest birou în care s-au luat numeroase decizii care au dat contur istoriei naţiunii noas­tre 11. Lăsă paginile jos. „Mai e nevoie?1* — Întrebă.

„Da11, veni răspunsul.„De fiecare dată a m , v ru t; sfi

discut cu voi..." . .

: „Destul11.„Okay11, a spus el cu uşurare.

Apoi s-a adresat lui Atkins. „O- llie, pe tim pul transm isiei răm î­ne aici numai- echipa CBS11. At-

- kins voise să răm înă să facă fo­tografii.

„Nu, nu, fără fotografii. t N-al făcut lina chiar acum? Destul". Aproape că ţipase.

• „Da, domnule11. I -a ordonat a- : poi iui Atkins să . mai facă una

— ca să fie «folosită drept foto­g ra fie . oficială după. transm isiu­ne. „Fă-o chiar acum. Ai făcut-o? Hai, okay1'.

Atkins a mai făcut numeroa- se fotografii in tim p ce Preşe­dintele îndeplinea rugămintea u- nui tehnician de a privi spre camera TV.

„Okay... bine... frumos. Nu vreau să-i înnebunesc pe ceilalţi fotografi lăsîndu-le pe tine , să faci prea multe. Acum e destul. Okay11. Atkins s-a oprit din ţă­cănit.

„Acum, a continuat Nixon, toţi< ie i de la Serviciul Secret., e ci-

, neva de Ia 'S erv ic iu l'S ecre t ir* . încăpere?"

„Da11, a răspuns Bull. „Doar un singur agent".- „AFARA". Agentul Keiser nu s-a mişcat.

„Nu eşti obligat să stal, nu?"„Ba da, domnule". .

: Ţi se cere asta" Keiser a in­dicat că da.

„Glumeam doar . cu tine", a spus Nixon. „N-avcm mai mulţi de obicei?"

„Nu, cînd dumneavoastră vor- ‘ biţi aici".

^.înţeleg. Bine. Dar e mai bi­ne pentru echipă — cît mai pu­ţini străini prin preajmă. Une­ori... Am discutat cu nişte prie­teni de la Hollywood. Pe ei îi calcă pe nervi să ' aibă oameni ln preajmă",

- „Un rriinut şi jum ătate pînă In­trăm in emisie" — spuse un teh­nician. Nixon îşi drese glasuL

' „Mai bine m-aş pregăti". (Va ur­ma)

Selecţie şl comentariu Dan DRUD/1ŞCU

ADEVĂRUL DE CIUJ ^ MIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 4

BLOCAJUL FINANCIAR SE LOCALIZEAZĂ . LA UNITĂŢILE SUBVENŢIONATE

;,S.C. „S o m e ^ [C.F.C.H.] a scăpat de necazuri”Continuăm publicarea celei

de-a doua părţi a intervialul realizat cu dl loan Ungur; di­rec to rii generai â l S.C. „Someş" Dej.

— Rămăsesem la creşterile prevăzute lă combinat pentru anul 1994. înafară de investiţii, ce măsuri aţi luat pentru a vă

, adapta Ia economia de piaţă?— Ne-am orientat-m ai puter­

nic înspre diversificarea produc­ţiei.; Am introdus tn fabricaţie role pentru casele de marcat (500 de tone In acest an) şi h îr­tie polietilenizată pentru amba­larea produselor alimentare (2000 de tone). Exportul de hîrtie va fl de minimum 10.000 tone.

: — E mult, e puţin? Faţă, de 1989'. de exemplu? : -

■.... — Faţă de anul anterior e mal mult. Dacă ne raportăm la anul 1989, exportul a scăzut. ; Anul acesta va fi un an bun. Dacă izbutim să facem export lâ ni- veldl anului 1989 va fi foarte bine) -v.-1

— Ce piaţă externă aveţi?— înainte de toate doresc să

afirmi că, graţie ameliorării ca­lităţii, ne-am reformat piaţa ex­ternii. Cererile din exterior sînt' in creştere. Exportăm în Ita lia ,1 Germania,- Egipt, Serbia, Croa­ţia, i Bosnia, Israel, Kuweit, An­glia/ v : ■ - -..-w .

— Pe piaţa internă, care v&‘ sînt beneficiarii? . • \ :■. — Noi aprovizionăm fabricile de hîrtie cu celuloză cu fibră

lungă din lemn . (sîntem singurii producători de astfel de celulo­ză din ţară), furnizăm • h îrtia pentru pungile folosite în in-

' dustria alimentară, producem m aterial pentru tapet, * livrăm hîrtie pentru „Azomureş". In ur­ma investiţiilor făcute . am. iz­butit să creştem" conţinutul de fibră scurtă, ceea ce asigură

'creşterea gradului de opacitate a hîrtiei. Aş mai am inti şl_ faptul că am reuşit să ne asociem cu22 de firme comerciale din ţa ră şi rie-am făctlt depozite proprii în judeţe, v :

— Ca un cunoscător al feno­menelor economice româneşM,. unde credeţi că se localizează' blocajul financiar? - ' " .

Blocajul s e ” localizează la fabricile - subvenţionate de gu-

. yernv Noi îi dăm în judecată ca să ne recuperăm banii, cîştigăm procesele, dar nu avem de unde lua banii! Chiar dacă am sume foarte mari de încasat, nu scoa­te nimeni la v în z a r e ;p a tr im o ­niul unei regii sau societăţi co­merciale. Noi avem de încasat (de la Brăila) bani din: 1992!

'— Soluţia pentru â 'scăpa de bloca} este -exportul. ' Care este : evoluţia preţului la h îrtie în exterior? : "

Preţurile la hîrtiei „afară ', au crescut cu 30 procente. Dacă am scăpa de blocajul intern, combi­natul ar scăpa - de toate necazu­rile.

--Depinde de dvs să nu mai

Ne cheamă naturaAnul trecut, în unele' comune

din; judeţul nostru a avut loc un adevărat ,,război” !al păşuni­lor. Oamenii au revendicat su­prafeţele deţinute de J fostele IAS-uri, devenite între timp so­cietăţi comerciale pe ; acţiuni, iar nemulţumirile au atins cote înalte. Din această cauză,' nici acţiunile de curăţire şl ^regene­rare : a păşunilor’ n-au -demarat I_s, t*<np,'irifluenţind negativ pro­ducţia de lapte din gospodăriik-

.prpula(iei. Astfel de „lupte* în­tre. celăţec1 şi societăţi conifer-: tia le âm consemnat prim ăvara trecută şi în satul Silivaş. apar-

,tm înd oraşului Gherla, Pe par- n i r v problemele s-au rezolvşţ, ■')mi nSţunile tot neîngrijite auiSfliSK

Acum condiţiile; s-nu schimbai, în bine. ■ Oamenii d in satsle. noastre —■ unii posedîntf şi cer­tificatele de proprietate — sînt

.. conştienţi de răspunderea ■ pe carefo aii privind-soarta pâmîn-

- tu lu t ' T im p u l: deosebit de, favo­rabil de la, Începutul lunii febru­arie a permis declanşarea lu.'râ-t i l a r . agricole mult mai devreme

- ca altădată.-M ai ales1 pentru cu­răţirea păşunilor, condiţiile me­teorologice' 0U tost prielnice Gospodari! satelor au rămas în­să pasivi, foarte puţini, dintre ei ieşind ' la lucru. Zilele trecute

, chemai de obligaţiile profgsionâ- le în cîteva comune de pe valea:

' Someşului Mic, nu am văzut nici o „mişcare'V dar în jurul C h i ­tii, în vecinătatea salului Bă iţa

furnizaţi m arfă răilor platnici.; — - Ar fi o soluţie pe termen scurt. în tradevăr, putem proce­da astfel, cu rezultate incerte intr-o prim ă: etapă. Însă, pe ter ­men lung, mi-aş falimenta pro­prii colaboratori. , Or, interesul nostru este să avem parteneri comerciali cît mai competitivi,

-pentru a putea lucra la capari-' tateâ maximă. Diri acest consi­derent, temporar, tolerăm situa­ţia creanţelor care la noi sînt de ordinul miliardelor,

v - —Domnule director, n-aţi fost singurul director care a trecut prin: cercetarea organelor ; de control fin an c iar.. : Dar, a ţ1 fost p rin tre puţinii conducători cu care s-au solidarizat făţiş o bu­nă parte (majoritară) a salaria­

ţ i lo r . Cum explicaţi -atitudinea- ÎOr? ' - : ' >

- Eu nu vreau şă .dau nici o explicaţie. Pot să o facă foarte bine oamenii înşişi,. Noi. condu­cerea combinatului adică, am în­cercat doar su ţinem socoteală, în investitiiîe pe care ,le-am fă - . cut, şi de nevoile salariaţilor noştri. Am investit, spre ex?m- plu, 200 de milioane de lei pen­tru o sală polivalentă de spo t. destinată., tuturor ..locuitorilor municipiu!*::'. Apoi, avem în construcţie un bloc de lo-.rnţe de. 80 de Apartamente pentru sa- l&riaţi ai '.societăţii.:*, noastre: co- •ncrciale. . .....

IVI, SAVGEORZAN

cîţiva oameni lucrau .pe păşuni­le de lingă şoseaua Cluj-Napneâ -Dej. La fel, ia marginea satu­lui Livada am i văzut posesorii, de animale cu unelte de munfă ieşind pe dealurile ’ din împreju­r im i;. v :;:,:Ţ ,;;;V

Ca să : obţinem,'*' producţii. cit mai bune şi4 în sectorul zooteh­nic; trebuie să pregătim1' din timp condiţiile de păşunat- Acum este momentul să acţionăm eu toţii câ să evităm neplăcerile de

-anu l trecut, cînd Primăria; ora- , şului Gherla â- trebuit să inter­vină de mai multe ori în apia narea conflictului referitori la

.păşuni pe terenurile d’-n satf-e aparţinătoare, Prea : ' favorabile sînt; condiţiile acuma, ca să se.

.repete neplăcerile, din primă^sV ra anului 1993' ”

- SZEKELY Csaba

g |p

♦A*

Zir *

A « « A

Parodie: i,In pas domol, de cai Rutere, se crapă zorii - ; unei n lle ... ere!“

ÎNTÎLNIRE A REPREZENTANTLOR F.P.S.

ÎN A.G.A.In data de 10 martie a.c., ora

16, în sala mare. a Prefecturii Cluj va avea loc o întîlnire cu to ţ i ; reprezentanţii Fondului Proprietăţii de Stat în Adunarea generală :a acţionarilor Ia socie­tăţile comerciale. participarea este obligatorie, precizează, prin noi, F.P.S. Filiala Cluj.

N O U !

fondii! Mutual ăl Oamenilor de AfaceriPrimul fond de investiţii apă­

rut tn Ronifinia este Fondul Mu-’ tuaj al Oamenilor de Afaean . Despre această nouă instituţie ’ am obţinut informaţii de la dl prof..univ , dr. Teodor Roşea, specialist în domeniul finanţe- ; lor.

— Cum definiţi Fondul Muujn!’ a; Oamenilor de afaceri?

— Trebuie, mai îriîîi, fnţt» leasfi noţiunea de „fond mutual" Cf>a mai sugestivă definire ar fi cf>a de concentrator de capitil, t'ă'<îndu-se şi dezvoltîndu se la IţT,eput, prin participarea in cs- litfitea de investitor atît a cwr soisnelor fi?jce, respectiv, persoa­ne particulare), cit şi a firm^loi dt stai «su private, deci a per- ' sn/melor iuridice,'■ ■prir.tr uri'- t e v \ o i^ en ian t a) acestora.' ' : ? *

— Cin< sînt iniţiatorii a c e le i " iifiivi'ftţ; financiare? . .r j.;

— K.M Oa . este constitiiH prinţ/-un contract: de- societate c vila, fă>â personalitate jund i- ‘•fi. F-qndstorl sîn t: Consiliul Na-,

a l . întreprinderilor Priva- ‘r Mici şi. Mijlocii, Institutul - Manager şi Asociaţia .. Română

- pentru Management îtv ' Aprovi- ■/tonare şi Vînzare. ; Aceştia au ■ încheiat un contract de adnh ni str are a FM O.A. cu Societa* ţen de Asistenţă Financiară şiVT?.V(isîlVn SAF1 S.A. din Bm- cuieşti (preşedinte dl- George

Danielescu fosţ; m inUtru!;a r fl- = nanţelor îir guvernul Stoloj.m) Fondul care, în esenţă, reprezin­tă o m are acumulare de bani, este depozitat, conform unui

. Contract de Societate Depozita­ră în Banca „Dacia F tlix“, pr'.ri intermediul ‘ căreia se efectuea­ză operaţiunile specifice şi pla­samentele financiare.; i'

*— Cîtă încredere se poate avea în acest gen de instituţii? Doresc să se înţeleagă că F-MO.A. reprezintă o institaţie eminamente financiară, care nu cere nimănui să adopte dictonul „crede şi nu cerceta". Cei enu­meraţi ca fiind iniţiatori, cei care coordonează adm inistrarea fondului, Banca „Dacia Felix", ar trebui să constituie primo garanţie a seriozită ţii: şi compe­tenţei acestei institu ţii,’ A poi,pe­riodic, sînt publicate în mass- media din Capitală, profitul in­vestiţiilor. in arm a plasam ente­lor fondului' efectuate de SAFI.

~ Care este mecanismul de funcţionare a F M.O.A.?

— Voi începe' cu modalitate* de investire, deci captarea drep­turilor care decurg din calitatea de Investitor» Aceasta calitate se capătă şl se constată prin emi­terea de Certificate de Investi­tor. de către SAFI tu turor celor decişi să investească în FMOA. Aceste certificate sînt hîrtil ca*

re-şi modifică valoarea în func­ţie de politica de investiţii g fondului promovată de SAFI De exemplu, în luna ianuarie,, va­loarea la zi a unui certificat (prin valoarea la zi -înţelsgînd valoarea actualizată;' a acestuia, respectiv valoarea cu care se cumpără sau se vinde 'acesta) era de 50.000 de lei.,La data de

: 14 februarie, în urma reevaluării fondului, ca urmare a primelor plasamente, valoarea la zi pub­licată şi în presă era de 62 481, lei deci se poate observa o creş­tere a valorii certificatului cu aproxim ativ-25 ia sută. Dacă ci-- ncva a investit, de exemplu, un milion de lei în certificate în luna ianuarie, valoarea totală Ie zi cumulată Iri respectivele cer­tificate este de aproximativ 1250000 iei; După cum se Înţe­lege, m ărirea, valorii certificate­lor este urm are a investiţiilor • făcute de SAFI. Politica de in­vestiţii a SAFI este orien'ată^ înspre valorile mobiliare, rts-“ pectiv hîrtii de valoare cum ar fl: acţiuni şi obligaţiuni ale fir­melor care se privatizează sas

.îşi majorează capitalu l. propriu, titluri $i înscrisuri de stat, de exemplu bunuri de tezaur; obli­gaţiuni de stat, precum şi- inve­stiţii tn alte active cu grad ri­dicat de lichiditate (care pot fi transformate rapid 'în . b3ni). De

. . . M A I BINE MARFA STRICATA

. Politica economică â. reduce­rilo r de preţ la .mărfurile în prag de expirare este, se pare, necunoscută com ercianţilor, 'ioş- tri. Merele, citricele, ceapa, zar­zavatul se descompun sub o 'h ii celor ce vînd, fără să se reducă preţul; Ori iei marfa pe a! ;se, ori bagi în sacoşă ceea ce a rrai rămas, după ce a ales toată !u

-mea, preţu l rămîne invariabil, lucru ce nu-i deloc normal, nici pentru client, nici pentru vînză- tor. Noi :âm învăţat de unda am putut economia de piaţă aşa că nu-i de m irare că marfa, în loc să fie vîndută la jum ătate de preţ, este aruncată, cuni a aran- cat o firm ă de la noi de pe stradă mandarinele! D ar tot la noi pe stradă (pe Napoca, adUă) a apărut şi o surpriză bană Pîinea veche se vinde la aproape jum ătate de preţ. Magazinul ca­re face acest lucru ţine de „Pa- negrano“. Deci, o pot face ş) aîţi producători şi comercianţi.

• (M.S.)H88KB8 S53î52t9 fflfşSSMl.asemenea, FMOA poate finanţa activitatea firmelor care au in­vestit în i acesta, sub formă de îm prum uturi, participare ca par­tener de afaceri, dovedite ca avînd grad înalt de rentabilita­te şi siguranţă, multe alte forme de cooperare între investitori şi fond. Veniturile realizate în ur­ma plasamentelor fondului, du-

. pă scăderea cheltuielilor de ad­ministrare, sînt integral reparti­zate investitorilor prin maj ara­rea continuă a valorii certifica­telor investitor precum şi boni­ficarea, sub formă de dividende proporţională cu valoarea certi­ficatelor deţinute de investitor

— FMOA poate acorda asis­tenţă financiară investitorilor, Ce condiţii de acordare a asi­stenţei are şi ce dobîndă perce­pe pentru credite?

— Să riu folosim termenul credit care eşţe specific băncilor Fondul poate finanţa p ro p ra activitate: a membrilor săi suh forma unor împrum uturi ps ter­men scurt (pînă la şase ioni) Dobîndă pentru îm prum uturi va fi tot tim pul sub dohinda pieţii. Ar fi o dovadă de neseriozitate dacâ v-aş spune acum cît va fi dobîndă într-o perioadă viitoare, a tîta vreme cît sa manifestă actuala instabilitate financiară.

Volumul finanţării din partea FMOA este proporţional cu valoarea la zi a certificate­lor deţinute de investitor, mal exact spus, de trei ori acsattfi valoare,

Un fost director ii inculpă pe muncitori

Fostul director al Uzinaior Chimice Turda (pînă în 10 mai: 1993), Viorel Moraru, a plecat silit din societate, în urma unei revolte a propriilor salariaţi, îri vara, anului trecut, dînsul a făcut o plîngere penală împotri­va cîtorva: salariaţi, acuzaţi,' de insultă, calomnie şi lovire. Săp- tăniîna trecută, lâ Judecătoria Turda a avut loc cea de-a şa?ea zi de dezbateri,.cu audierea mar­torilor.

Făptui este singular în istoria noastră postsocialistă, caracteri­zată prin numeroase „conflicte” (legale sau mai puţin legale), în sensul ca mulţi conducători aa fost calomniaţi, dar . puţini s-as adresat organelor de judecată pentru a-şi apăra drepturile. ;

Martorul Nieolae Şerban a de­pus o m ărturie ..în tinsă în timp, despre momentele -ce au prece­dat scandalul. Din depoziţii domniei sale am reţinut: în z’ua de 10 mai, ca membru al CIMS a participat ia şedinţa acestui, consiliu. ..Preşedintele CIMS, dl. Moga reprezentant al Departa­mentului Industriei Chimice, 8' venit cu recomandarea ds a schimba directorul general (Via-- rel Moraru) din funcţie. După consultări cu ceilalţi membri ai CIMS s-a optat pen tru - acorda­rea â încă trei iuni d e - probă pentru dl M oraru,’ cu > condiţia să salveze întrepr inderea, con-1 form planului de măsuri pro­pus. D) directof s-a angajat demisioneze în două luni dacâ nu realizează ceea ce i s-a spus.. Salariaţii nemulţumiţi erau adu­naţi în grup de dimineaţă şi li trim iteau pe liderii sindicali să aducă rezultatul de la şedinţa CIMS. Cei de afară nu au mal avut răbdare, au năvălit în bi­roul directorului, au scandat „Hoţii** şi l-au prins de cravată,I-au imbrîncit, pe un culoar for­mat printre ei, afară. Despre faptul câ a fost bătut a aazit mai tîrziu. Nu' a identificat vreun „inculpat". A precizat doar c.ă tf ştie pe liderii sindicali c t ca­re CIMS a purta t discuţii.

Din motive de tim p riu am putut urm ări ■ depoziţiile ce lo r '1 lalţr martori.

Inculpaţii, însă, s-ati declarat a fi cu totul nem ulţumiţi de r a - şinea că au alun* prin sălile ju ­decătoriei, fapt ce creează tra t tr me mai ales. mamelor. $1 s o ţi i- - lor. tn plus ar dori ca, In p r i­vinţa faptelor şi deciziilor lo a te de dl V. Moraru, să se pronunţe mal curînd organele de control financiar şi procuratura. Vem reveni.

MIERCURI, 9 MARTIE, PAO. 5 , i j i

Experienţă bcnofică

Administraţia publică locală/ Domnul , prof. univ. Victor R-. •

Constantinescu, - preşedintei* Consiliului judeţean Cluj, este ' unul din cei zece reprezentanţi; ai României la - Adunarea per­m anentă a Regiunilor Europei.' D espre rostul acestui; organism, dom nia sa ne-a precizat ' urm ă­to a re le : ' „După prim irea 'Roaiâ- niei In : Consiliul. Europei, am obţinut-xşi acceptul de a trimită reprezentanţi, în ' consiliul aceste* adunări care lucrează pe lingă Consiliul Europei, ţi care urmă­reşte obiective -privind admi­nistra ţia-publică locală şi regio­nală ; reg iu n e . însemnînd prima un ita te de sub stat (echivalentul judeţului — cum este la noi). F iecare-ţa ră âre: dreptul la re­prezentanţi proporţional cu nu­m ărul populaţiei' — Ungaria are '7. reprezentanţi, Anglia.' Franţa— 12, Germania — 18. Din par­tea României s-a s tab ilit. să fie cinci" preşedinţi de consilii ju d e ­

ţene şi cinci primari. Şe lucrea­ză p e ’ comisii care se ocupă di­rect de problemele administra­ţiei locale, probleme de învăţă-- mlnt, Sănătate, problem e. legişi a- tive în aceste dom enii.:J Exista, un regulam ent conform căruia se schimbă delegaţia din şase In şase luni.

In esenţă, activitatea acestei asociaţii urm ăreşte îmbunătăţi­rea • autonomiei ' locale,- a prero- •. gativelor pe c a re le . au aceste consilii locale: ş l regionale, a schimbului de experienţă întră

, d iferite: ţârl" ş î ti' efectuării.-unor, proiecte' comune în aceste do­menii ,

m u m i !

• In şedinţa extraordinară h Consiliului judeţean C lu j,, din . data de 4* martie" a.c., a fost a- probat proiectul ele' hotărîre p ri­v ind’ obiectivele .'..de interes -din judeţ la care. urm ează-să se a-

.sigure paza bunurilor-„prirî‘Cor­pul ' gardienilor publici;- aii -fost. stabilite .500 obiective de interes publici din care la 110 se va fo­losi armamentul pentru p a z ă ,' numărul rondurilor de pază stra­

dale fiin d - de 103, cuprinzînd 2153 agenţi economici.,:: ţ .

• Asociaţiilor 1 de locatari ca­re d o resc: sa achiziţioneze : prin; efort propriu ' contoare pentru : energie • termică,—Regia ■ autono-: mă de terfnoficare \ Cluj-Napoca le; pune: l a : ; d ispoziţie' documen-. ta ţia : necesară ~ - inform aţii des­pre tipuri de .contoare ’ omologa­te de Biroul Naţional de Metro- log ie, furnizori,; p reţ — " , pre-

■ cum şl'specia lişti/ pentru ‘.partea’ ’ de-,i^rVice.' ‘Vr

• O paţte a instalaţiei de, po-.. tabilizare a apei .industriale - la Turda va. fi realizată la „Tehno* frig“, de: asemenea, carcasele

7 pen tru contorii de npă * avînd in vedere acţiunea': de contori- ; zare — : Vor fi ro d u l•: colaborării i d intre „Armătura14 şi o societate franceză.: Efectul 'este 'benefic şi pentru unităţile c lu jen e . menţio­nate, - bare au posibilitatea’ astfel

■ s ă . in tre în circuitul economic .Internaţional. '■ r f ' ' ' î l :

• Cifrele cuprinse in Raportul'■ privind : execuţia : şi- contul • > de încheiere a ' exerciţiului bugetar- pe an u ll9 9 3 au-dus-la un' calcul simplu: 22 :dolari/lociiitorl buge.- tul ,unui judeţ pe. un an de zile. Fără .comentarii!

Deocamdată un- deziderat

Pîrghii de■ p u p ă ' organizarea unor întil-

niri cu • aproape jum ătate din consilierii locali din cadrul ju ­deţului Cluj, i-am solicitat dom. hUlui prof. univ. dr. Victor Constantinescu, - ■ r preşedintele Consiliului ju d e ţean / o apreciere n ceea ce .s-a constatat:

: „Este o formă . de lu c ru : in ca­re-.delegaţia pe rm an en tă . / face aceste întîlniri directe cu :,cpn-' s ilierii. locali,'. nu^' prin. interme­diul- p rim arilor,: ,:viceprimarilor şi secretarilor cu , care : avem contacte - aproape permanent. Din .întilnirile' c u ; consilierii: am aflat problemele cu . care se con­fruntă, care ne-au în tă rit' con­vingerea -■ câ autorităţii ’ locale trebuie să 1 se dea nişte pîrgliii mult - mai importante în ceea ce priveşte implicarea şl posibilita­tea ca această implicare să fie eficientă; 'De aceea, prima p ro­blemă ca re -a r fi se referă la descentralizarea efectivă a ser­viciilor şi punerea lor sub coor­donarea consiliilor locale. Mă gîndesc că şi Sănătatea şi In- văţămîntul şi Agricultura, chiar şi problemele: financiare — pre-

cepturile — să fie subv egida şl , sub directa activitate a consi­liilor locale; ministerele să.şl păstreze aria de specialitate, dap problemele funcţionării şl, ad- : m inistrârii acestor servicii t r e - ' buie să f ie : în subordinea con­siliilor . locale, problema bugetii- ; - Iul aş susţine ca distribuţia Iul ’ pe localităţi, pe capitole să fia ■ ia latitudinea consiliilor, locale, ceea ce ' hotărăşte acesta' să ' îio ! legea bugetului pentru localita­tea respectivă, iar consiliul poar­tă răspunderea cuvenită. De ■ altfel, şedinţele sînt publice, proiectul de buget se afişează ? (este adus lâ cunoştinţa ' popu­laţiei), se poate discuta orice , contestare a bugetului, decizia prin care se aprobă se prezintă- în consiliu, iar acesta răspunde '} de ceea ce se face cu banul pu- ' blic. Apoi, în probleme de re­structurare, în orice mişcare de .privatizare poate fi, măcar, con-, ■ sultat consiliul .local; e greu de-* crezut că un grup de oameni, chiar dacă îşi face o 'anum ită structură de specialişti, să nu • .aibă-nevoie de un" sprijin local*.

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

DiRECTIA DE URBANISM/AM ENAJAREA TERITORIULUI, LUCRĂRI PUBLICE

SI GOSPODARIF-.COMUNALA^

• Dialog cu demnul ing. Petru LITAN, vicepreşedinte ol Consiliului Judeţean Cluj ©

î . : , Apariţia „Companiei Gena- : râie de Apă Cluj", rezultată din asocierea* Companiei Generale a ■ Apelor Paris şi Regia autonomă ; judeţeană de apă-canal Ciuj, a , provocata reacţii : contradictorii. Ce-părere: aveţi? - ,

R.: Dacă nu ui. răbdarea' ne­cesară să analizezi statutul unei

; societăţi: sau -un contract, şi d£i- că nu cunoşti bine mecanismul

•'-.de înfiinţare .şi • funcţionare a : societăţilor comerciale pe acţiuni, atunci'sigur: că se ridică semne : de întrebare. Ca să le elim’ni : trebuie să cunoşti ibine Legea 15/90, Legea 31/90, : Legea 35/91 : şi statutul patrimoniului. Au 1 existat semne de întrebare refe­rito r şi la participarea • RAJAC ! la această societate. Dar este fi- - resc să participe pentru că in statutul acestei societăţi mixte se prevede ca ea să .facă nişte servicii, şi le face în primul ;

—rind;racestei regii cu care şi un plan - de,, acţiune - imediată, care : ar fi contorizarea. Şi ştim cum ’ şi-o doresc (sau nu şi-o doresc) unii această contorizare! A trăi : într-o societate ' civilizată • în­seamnă „a sţa“ pe. nişte suporţi reali, logici, şi logica — în prob­lema apei-este contorizarea. Ştim de la cei care- au parcurs aceste etapă că economia de apă este extraordinară; beneficiarii îşi pun, la punct instalaţiile interi­oare, iar cei care răspund de distribuţia apei, au grijă de in­stalaţiile1 lor .pentru că plătesc a p a 'ia 'furnizorul general după contorul cu care in tră apa pe- conducta de transport, iar de la beneficiar încasează numai cit acesta consumă..

I-: Iar ceilalţi participanţi .-. .R.: Da, s-ar pune întrebarea

- ce caută Consiliul judeţean şi Primăria aici. Consiliul jude­ţean, conform prevederilor Legii 69/1991, are dreptul de a parti­cipa 7la' asocieri. Am dorit acest lucru, pentru că astfel sîntem •n priză- directă cil desfăşurarea activităţii acestei societăţi. Exact aceleaşi! motive sînt valabile şi pentru Consiliul municipal Cluj- Napoca. Ar fi fost bine să se participe cu mai . mult, dar nu avem-bani şi partic iparea/ch iar simbolică, înseamnă uri control al. administrării asupra noii so-

CCea co priveşte Ban- • ca „Dacia Felix", aceasta a fost opţiunea partenerului, fiind una dintre ■ puţinele bănci româneşti cunoscute în Franţa.

1.: Colaborarea . -aceasta ronsâ- no-franceză a avut deja un efect benefic. Vă rog, nă nepre-* cizaţi cîte cev a . . . , ■

R.: Este vorba de potabilizaij tea jipei industriale de la Turda,- care ” printr-un ; sistem ' / chimlş-: biologic devine, potabilă;; se va ajunge la un debit de aproxima-* tiv 500 l/s, ceea. ce ar asigura necesarul de apă în Turda.. Sîn­tem ia ora. actuală' în tr-o ' fază de .cercetare, urm ărită direct, d e . soţie:tatea"pariziană. ‘„Trâilî Gas*1.' I.: Ce presupune'.această; pota- bilizare?

R.: Se ştie că apa . din Arieş are o anum ită doză de im puri­tăţi. iar partea cea mai neferici-’ tă este, faptul că are în- conpo- nenţă cianuri, pe de-o parte, n r fie de a ltă parte are în suspans'e metale grele. Deci, tehnologia pe care s-a merŞ- cu cercetarea a fost neutralizarea acestor com -. ponente. La întîlnirea avută cu reprezentanţii , societăţii, francele şi ai Institutului d e . cercetai' pentru ape reziduale din Bucu­reşti, am constatat că rezultatele- sînt mai m ult decît satisfăe'ă- toare. Este aproape incredibil ce se poate face pentru ■ potabil’za- rea apei! ' ,

I.: In ce etapă s-a ajuns?R.: Ca să se poată promova

investiţia. la nivel de proiecte de execuţie şi chiar asigurarea fon­durilor-de la buget, se impune să se obţină absolut toate avize­le din punct de vedere sanitar, pentru ca să nu avem ■ surprize, făcînd documentaţia de execuţie, că ne lipseşte un aviz sau altul. In această , etapă — a ■ obţinerii’ avizelor — ne aflăm acum. După ce se fac aceste demersuri, se întocmeşte studiul de fezabilita­te; există un studiu de fezabili­tate pentru alim entarea cu apă de la Cîmpia Turzii în ’ ' sistem clasic, deci aducţiune de !a su­prafaţă din rîul Poşaga şl se vor compara cele două studii din toate punctele .de", vedere, promovîndu-i pe cel mal bene-, fie. Dar există date certe că această potabilizare prin sistem rhimico-biologic este m ult mai ieftină şi durata de .execuţie mai scurtă. Se poate - spune că este vorba de o staţie-pîlot din puncţ de vedere tehnologie al po tab 'U -. zării apel, cu aplicare şi în -alte localităţi, prim a pe care o vizăm este municipiul Dej. ,

Flavla SERGHIE

Ecouri

„CUM SE ARDE GAZUL DE POMANĂ”D-1 conf. - dr. GrigoVe Sâlăgean nt? scrie cele

ce urinează, în numele ■ unui > grup de locatari al blocului K4, str. Parîng-^12:

, . „ In1 legătură :eu scrisoarea Asociaţiei de - loca­ta ri Aleea Bizuşa nr. 10, publicată in numărul de joi, 3 ■ februarie 1994' al- ziarului ADEVĂRUL DE CLUJ?, ne permitem 'să facem cîteva-obser­vaţii pornind 'd e la urm ătoarea afirm aţie" cu­prinsă în respectiva jscrisoare: , , . . . / în ' acest Ia­nuarie : prim ăveratic ' centralele ne „sufocă" cu căldură do peste 20 grade, evident pe seama- buzunarului locatarilor. Este totuşi, indecentă -o asemenea risipă '1. *

1. Este cel puţin .ciudat, că o temperatura de 21 grade, -sau chiar - de 22 poate fi considerată de unii „sufocantă" şi '„indecentă". Sîntem de părere ;că, dimpotrivă, începînd cu 20-grade con­diţiile de, trai lritr-tin ' apartam ent devin ' decente, civilizate,- aliriiindu-se la . standardele europene. Peste '20 : grade nu mai 'sîntem. obligaţi ,,să. opu­nem o h a in ă ' în : plus“ ;şi; putem ;sâ ne desfăşurăm în condiţii ele > confort^ activitatea cotidiană care adesea 'n e ; obligă :pe. unii să petrecem ore ’ J n - tregi la 'Q' m asâ/de .ştiidiU; îi includem aici şi po elevii şl studenţii ; care pot învăţa şi scrie fără mănuşi. Să -J nu , mai; vorbim ; despre bolnăvi, bă- trîn i sau preşcolari, mal numeroşi decît cei care se sim t in largul lor la 15 grade.' - /

2. Ni se pare normal., ca orice efort să fie rea­l i z a t ,prin - forţe proprii, plătit: din propriul / bu­zunar, . chiar : dacă p e : m ajoritatea dintre noi nu ne d a u :banii afară din casă. De,; altfel, d acă .p ri­vim - com parativ cheltuielile ;dg : bloc din ■ 1989 şi

în ’ prezent, constatăm o creştere de aproximativ .35 de ori. ■ " '

3. Trebuie rem arcat,-cu regret, că în alte sec­toare la fel d e , importante pentru calitatea vie­ţii, preţurile au crescut de 50-100 de ori. Toate acestea ne provoacă serioase dezechilibre buge- ■ tare, ceea ce ne face să împărtăşim îngrijorarea sem natarilor sc r iso rii/fă ră însă a . fi de acord cu .'propunerea de reducere a confortului din apartamente.

4. Subscriem la m ajoritatea sugestiilor de îm­bunătăţire a activităţii Regiei Autonome de Ter- ‘ moficare. Să nu ardem gazul de pomană, dar să-l arclem, totuşi, dacă astfel calitatea vieţii noastre poate fi îm bunătăţită chiar şi numai cu . . . un grad1'. ' ' - ... -

Cele scrise de d-1 conf. dr, Grigore Sălăgean. , sînt perfect adevărate. Dar problema de fond a

grupajului- publicat sub titlu de mai sus este aceea a utilizării cu eficienţă şi utilitate cît- mai înaltă a- agentului termic. Nu este nimeni împotrivă ca In locuinţe să avenr'-tem peratură de peste 20 grade. Dar nu este normal să ar­dem în • neştire gaz, păcură sau mai ştiu ' eu ce pentru ca apoi să pierdem o . mare parte . din căldură prin reţelele de transport sau prin su­praîncălzirea locuinţelor.: in u nele1 zone, cînd afară este destul de cald. Aceasta este problema! Se plăteşte extrem de m ult pentru încălzire, o che ltu ia lă -care nu poate fi evitată de locatari, precum altele. Există convingerea că Regia Au­tonomă dc Termoficare poate face multe _ de aci încolo pentru ca noi să plătim mai puţin pen­tru încălzire. Ion GQIA .

- l t :

i, -

« h.\ * .OvTţ? \ \. . . » *

A „ * j % c£*

Şi maşinile na parte de [ 'r o p i le ş i . . .

* * r ' * “ * * '“ ' n * ; .

* \ *• v ' ^» ,/■ . F t f

ţ Consiliul judeţean Cluj ;

T C O i V î U N I C A TIn şedinţa extraordinară a

Consiliului judeţean Cluj, ţinută la data de 4 martie

: 1994, prin hotărîrea nr. 1/ 04.03.1394, s-a aprobat exe­cuţia şi contul de încheiere a bugetului propriu pe anul

. 1993, în urm ătoarea struc-• tu ră: Cultură şi artă — prevederi anuale: 775568 , mii lei, cheltuieli efective: 77-5540 mii lei; Asistenţă socială

prevederi , anuale: 11545 mii lei,- cheltuieli efective: 23180 mii lei; Gospodărie comuna­lă: prevederi şi cheltuieli e- fective: 1383413 mii lei; Or­ganele autorităţii executive;— prevederi anuale: 306622 , mii lei, -cheltuieli efective: 306618 mii lei; Transporturi şi telecomunicaţii — preve­deri anuale: 2047545 m ii lei, cheltuieli efective: 2047507 mii lei; Alte acţiuni — pre-; vederi anuale: 143634 m ii lei

cheltuieli efective: 142702 mii lei; Rezerva bugotarăt 11635 mii lei. Total — pre­vederi anuale: 4684962 mii lei; - cheltuieli efectivei 4683960 mii lei.

Preşedinte VICTOR ROMULUSCo n s t a n t in e s c u

ADEVARUL DE CLUJ*■---------

MIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 6

iW G IN A ^CITITORULUI#O RUGĂMINTE ADRESATA...

D O M NULUI PRIMARFLORICA ZSEJKI, CIuj-Napo-.

ca: Revin cu . rugămintea de a publica solicitarea noastră, adi­că a mai multor pensionari care am început să depunem la „Ca­ri tas" abia anul trecut şi unii d in tre noi nu au ridicat nici un leu

Rugăm ca domnul primar, ca­re ne-a îndemnat să depunem, deoarece în dînsul am avut în­credere, să-l cheme pe , domnul Stoica şi să-l întrebe ce are de gînd să facă cu acei depunători, pensionari, ’ şomeri care au în­ceput abia anul trecut, şi să ne dea un răspuns concret.

Bucureştenilor le promite că va plăti luna august, iar aici , nu a term inat nici. cu ■ luna iu- lie.

Aşteptăm intervenţia domnului- 'p rim ar prin presă ori televiziu­ne, cum a făcut-o de atîtea ori • anii trecuţi, . deoarece lumea spune> că după ce ' dinşii şi-au încasat milioanele ori miliardele

■ nu mai au grijă şi de cetăţenii pe care i-a îndemnat să-şi depu­nă puţinii bani agonisiţi ani şi ani de zile. Aşteptăm un răspuns concret din partea . dînsului.

RĂSPUNS LA SESIZAREA i UNUI CITITOR

MARGARETA. NAGHI, direc­tor al Sucursalei Judeţene Cluj CEC; în cotidianul’Adevărul de Cluj din data de 23 februarie a c, la pagina cititorului. Dl. Govo- lea Aurel arată că în ziiia de 2 februarie 1994, la blocul C-2 din calea Floreşti nr. 135 a fost în­trerupt gazul la bucătării, vino­vată de această situaţie fiind Casa de Economii şi Consemna-j ţiuni, Sucursala judeţeană Cluj, care nu a decontat facturile de­puse de unitatea prestatoare pe luna noiembrie. Inform ăm re­dacţia şi în acelaşi timp pe domnul Govolea Aurel că date- - Ie prezentate sînt nereale. în ­treprinderea de distribuţie a ga­zelor naturale a depus facturile în 16'noiembrie 1993, dar pe lu­na octombrie, care de altfel au

şi fost decontate. Pentru luna noiembrie, facturile au fost de­puse la CEC în 16 decembrie 1993 şi nu au fost achitate, aso­ciaţia de locatari neavind dispo­nibil în cont. . astfel că după trei zile s-au returnat unităţii prestatoare. Deşi .pentru , lunile •decembrie 1993 şi .ianuarie 1994 facturile au fost decontate, s*a procedat la închiderea . gazului, asociaţia de locatari neluînd mă—

• suri de clarificare a situaţiei pe luna noiembrie.

Prin cele de mai sus, credem că am • răspuns şi la întrebarea „cine se face vinovat de situaţia creată şi cine trebuie să suporte, penalizările-şi costul reinstalării gazului". ■ . ■•••■. în acelaşi timp - considerăm câ menţiunea din ziar „responsabi­litatea pentru cele scrise de ci­titori aparţine în - exclusivitate semnatarilor" riu motivează cu 'nimic prezentarea unor afirma­ţii nefondate, care conduc 13 denigrarea activităţii unei insti­tuţii, apreciată de altfel de cele peste 1.400 de asociaţii de loca­tari care au cont la CEC. -

AGENDA ECOFORUMIn această săptămînă agenda ECOFORUM este

marcată de cîteva activităţi atractive şi, sperăm, de rezonanţă pentru cetăţenii Clujului. Pe lîn;jă deschiderea expoziţiei omagiale dedicate femeii —- realizată de membrii cenaclului de arte plas- tce „ATELIER 11“ şi găzduită de Casa do cul­tu ră a municipiului, ' calendarul manifestărilor ECOFORUM mai cuprinde: 0 o deosebit de in­teresantă şi instructivă conferinţă organizată de LIGA CONTRA TABAGISMULUI avînd ca subiect .FUMATUL ÎN MEDIUL UNIVERSITAR'* comunicările fiind susţinute de Viorica. Maria PETRESCU, Ana MIRCEAN, M. Pop, T. DRU- GAN şi G. PETRESCU; @ consultaţii gratuite pentru cei ce doresc să se lase de fumat, ofe­rite de conf. dr. George PETRESCU. . Manifestă­rile aii loc succesiv miercuri* 9 martie, de. la ora

17, în sala Casei municipale de cultură, 'sub egida Universităţii Populare; ffl CLUBUL ECO­LOGIC , „TRANSILVANIA" deschide serie' acti­vităţilor practice de asanare şi protejare, a me­diului urban cu o acţiune de igienizare şi ame­najare a zonei CALVARIA', acţiune la care şi-au

i anunţat deja participarea şi membrii Clubului turistic speo-alpin „S A L T " . Este insă de dorit ea în primul rînd cetăţenii din cartierele Mă­n ă ş tu r ’şi mai ales enoriaşii ce beneficiază de~ serviciile religioase ale bisericii Calvaria să participe la această importantă acţiune ce se ya desfăşura sîmbătă, 12 m artie începînd cu ora 8, cu sp rijinu l, nemijlocit a l Regiei Autonome a Domeniului P u b iic '' care va asigura m aterialul să d ito r-ş i uneltele necesare ' reîm păduririi zonei amintite. -

AURELIAN VOICU-DOL J, Cluj-Napoca: Din ce în ce mai des aud la „Actualităţi" că şeful Statului Român a prim it îa Cotroceni pe cutare ambasador străin, om de; afaceri, sau că acelaşi şef va fa c e : o vizită în F ra n ţa ; în luna aprilie a.c. (d-na Tudor). ■-

Am răm as şocat la această nouă titu latură acordată preşe­dintelui României şi am purces la cercetarea Constituţiei, care la capitolul 2 „Preşedintele Ro­mân iei“, în articolele 80-100 sta­bileşte tot ce este în legătură cu această funcţie, fără să găsesc cuvîntul ,,Şef“ Gîndul mi s-a dus la t o p u l trecut cînd „Să tră iţi don' şef": ţinea loc de „Bu­nă ziua". P en tru .p rim a dată am în tîln it acest salut în ; perioada cînd am lucrat în cadrul CFR* ului, unde .,Şef“, este şeful de echipă ...de lucru, titlul fiind in- tîln it în mod obişnuit în admi­n istra ţia de stat: şef de birou, şef de serviciu etc.

DIALOG CU M IN E ÎN S Ă M I

. LIA DERJAC, clasa a Xll-a, Cluj-Napoca: De obicei . timpul zboară fără să-ţi dai scama şi fără să-l poţi opri. Parcă mai Iert ai făcut primul pas, strîu- gînd mîna caldă a mamei; azi" alergi deja fără să te mai uiţi înapoi, iar mîine cine ştie unde.

.te vor, duce paşii. . Parcă mai Ieri ai prins primul fulg în pal­mă, uimită de frumuseţea Iui r e c e . . . Şi mai veni o primăva­ră, cînd zăpada se” topi de zîm-, betul cald al mamei, şi răsări pentru ea primul ghiocel. Apoi

.ai cules de pe alee frunza,gal­benă ce căzuse în' prima ta zi de şcoală. Mai trecură - multe veri, chiar şi aceea în care! ma­ma a foşt lîngă tine cînd a tre­buit s ă - ţ i ' dai examenul de ad­mitere. Şi dintr-odată . ai deve­nit m are! Fără să-ţi dai seama, fără a putea schimba ceva! Ai Străbătut munţi şi ape repezi ca să ajungi într-un oraş frumos unde^ţi vei face studiile. Ai lă ­sat ţa ra copilăriei şi ai păşit în cea a tinereţii tale. Ştii de ce-ţi este mai uşor sâ înfrunţi greu­tăţile de care te izbeşti Zilnic, necazurile care apar? Pentru că mereu Sţi aminteşti de - mina caldă a mamei ’care te sprijină, de ochii ei blînzi care îţi insuflă curaj, de zîmbetul dulce care te însufleţeşte, de inima ei totdeau­na deschisă spre tine Deci, L ia ,. nu uita acest cuvînt m inunat'— MAMA. Mulţumeşte Cerului ră îl poţi rosti şi ai pentru cine îl rosti. Cu el pe buze nu-ţl va fi -greu să treci şi mai departe, în cealaltă „ţară", a maturităţii.

şftn t

ALINA TUTUN ARU, elevă in clasa a Xll-a, Cluj-Napoca: D ra­gostea faţă de mamă înseamnă neuitarea casei-părinteşti, a lo-, cului în care te-ai născut, ai copilărit şi ai crescut;1 înseam­nă permanenţă, limbă, totul. Cine nu are mamă,: nu are n i­mic. ;

Dragostea melancolică a omu­lui matur pentru mamă a r fi ’ dorinţa lui de a redeveni copil şi conştiinţa - imposibilei reîn­toarceri. ■ -- :.. . ,

; Mama—n u n e sfin tee ne ream in­teşte vorba-i cu poveţe, chipul ei. Tot ce e s te m a i bun în lu­me, &a ne dă; ea ne veghează mereu fericirea. Se spune că nu îmblă soarele pe cer cît îmblă mîna măicuţei pe capul şi fru n ­tea pruncului dormind.

Pentru că fiecare din noi pur­tăm o irîn tu ră din ea, este da­toria noastră să-i mîngîiem mă­car. o lu r iă din an mîna ce ne îngrijeşte. chipul ce ne lumi-

Mircea OLARU-ZAlNESCUCSS®» *3333 62ST5 . IKSSSSSnează în -fiecare, zi şi să-i în - . f2orim viaţa cu faptele noastre cele m ai bune. , ••

MEREU ALĂTURI DE NOJ, M A M A

LORA BASARAB, elevă, Clrtj- Napoca: Mama .. Cîte gînduri ne sugerează acest cuvînt,, rostit la naştere şi la moarte, rostit la bucurii nemaipomenite şi la du­reri n ea ş te p ta te ...

Nimeni în afară de mama nu poate să dăruiască dragostea şi acea căldură sufletească de- cara avem fiecare atita nevoie, indi­ferent că sîntem adolescenţi sau în a in ta ţi ' în vîrstă! Doar pen'cru ea noi răm înem ' mereu copii. Doar ea ne iubeşte aşa cum sîn­tem,, cu toate calităţile şi defec­tele noastre. Orice.: ai avea pe suflet, te destăinuieşti - mamei care te a ju tă şi te Încurajează, redîndu-ţi încrederea în proprii­le tale puterii. J

Sînt la m are depărtare de ma­ma. Ii scriu scrisori, în eonvar-

î} '■ ‘\

. I' * ' * ' A v - \ -

r'W m m

" »- - T-

PAUZĂ (?) LA INFORMAŢII

GEORGETA C., Cluj-Napooa: ;In data de 5 m artie 1994, găsin- du-m ă la Zalău, am form at nu­m ărul de ja Serviciul Inform a­ţii d in Cluj, dorind să aflu un num ăr de telefon; Dar din. nefe­ricire, între orele ,19,30-23,00 (timp în care am form at aproa-- pe necon ten it' 11-15-15 ,/ -număr care _ mi-a fost dat de la Infor­m aţii Zalău) n-a ridicat nimeni receptorul. .

O are ce s-ar fi întîm plat dacă eram la , Cluj şi v.oiam să aflu num ărul de la Salvare sau Pom­p ie ri? .'. '

b irile telefonice îi povestesc adesea lucruri vesele ca să-i aud r îs u l . . în clipele grele mă stră­d u i să-mi aduc aminte de chi­pul ei drag şi de zîmbetul ei dulce care mă mîngîie sufleteşte. Această lungă depărtare şi în­trevederile rare şi scurte m-au făcut s-o preţuiesc pe mama m ai mult. Toate succesele pe care le am le datorez şi părin ţi­lo r ; mâi, şi mulţumesc -Domnu­lu i pentru această binecuvîntare.

CÎNTEC PENTRU M A M A 'ALINA PANZARI, elevă în

clasa a XII-a, Cluj-Napoca: Toate sînt pe lumea asta trecă­toare. Dar este un cîntec ce dăi­nuie veşnic. Mereu drag, mereu proaspăt — cîntec pentru mama.11 cîntăm din vremuri străvechi, căci graiul nostru însuşi, este un neîntrerupt poem despre ma­ma. .’ . . . Mama — are chip de icoa­nă şî ochi de rouă. Ochii ei nicidecum nu-şi vor trăda sufe­rin ţa cuibărită mai în adînc. să nu o vadă oricine. O sc in tre de zîmbet stă mereu , gata să se aprindă în ochii mamei. Vorba e i ' seamănă cu cîntecul ciocîrli’- lor, privirea ei-cu răsăritul zori- lor. '■ , -

Dacă cineva m-ar întreba pe cine aş alege ca prieten la un

-drum greu, i-aş răspunde ime­diat: pe mama. Sînt sigură că' oricîţi ani voi avea, întotdeauna voi avea nevoie de privirea şi de mîngiierea maniei.] A r fi multe de spus. Dar dra­gostea dc, mamă n-o poţi scrie pe o simplă foaie. £a trebuie scrisă în viaţă. Casa părintească, mama — sînt imaginile pe care dorurile noastre le poartă în suflet, mereu.

N.red. 8 Martie a trecut, e adevărat, dar pentru tinerii aceştia frumoşi la gînd şi faptă, care ne-au -scris, ziua femeii, n mamei, rămîne o permanenţă consemnată de calendarul inimii In flecare zi. . ,

'--Să fim bine înţeleşi!;,.’ Una e şeful ; de echipă , şi alta „Şeful Statului Român", titlu ce îi plăcea grozav de m ult dicta­torului şi. care i-a fost atribuit pentru prima dată de către gru-, pa. de lingăi dornici de ascensiu­ne. Este lesne de înţeles :că ori- - ce cuvînt linguşitor gîdilă pe

' destinatar,- o dată, de dpuă ori, 'pînă ce se obişnuieşte . cu Jdeea şi i" se pare norm al să i ,se spunâ

■ aşa. .-.vEi bine, eu consider că folosi­

rea unor cuvinte în definirea in­stituţiilor de bază ale. statului constituie o -încălcare a Consti­tuţiei şi trebuie cenzurate cu :

: atenţie pentru a nu da naştere la aberaţi) nedorite.' .Folosirea cuvîntului „Şef" pentru preşe­dintele ţării dă dovadă de o to-

... tală necunoaştere a legiiPăi ce , şef e . preşedintele cînd

are în coastă Parlam entul şi pu­terea judecătorească; reprezenta- ' tă prin Curtea • Constituţională?; Şef al Arm atei? Nici a tît,. pen­tru că el nu poate ■ hotărî fără avizul Consiliului - Superior • de Apărarea Ţării, , i-tV>.' ■

Aşa că, domnilor redactori de la XV, Radio sau presa scrisă. nu-1 re-botezaţi pe. .• domnul îliescu. El răm îne deocamdată preşedintele.'. României şi nimic mai mult. Şi în particular pot să

• afirm că • domnia sa nu este omul care iubeşte linguşitorii." Ne-am convins cu ocazia con­sultărilor avute -cu delegaţii par-

' tidelor parlam entare în scopul realizării unui .JPact, politic" .

POŞTA PAGINIIVERONICA CEPOI, VIO­

RICA BARLEA, eleve, Cluj- Napoca: Am reţinut gînduri- le voastre bune “' îndreptate către nîamele care de acoîc, din Moldova de dincolo-de Prut; se gîndesc şi ele cu si­guranţă la voi. r ; > i r ; ,

IRINA MALIC, elevă, Cluj- Napoca: Am reţinut şi-,vom publica scrisoarea ta în cu­rînd. Dar pînă v atunci „fu­răm" din ea o idee în ton cu scrisorile altor .. adolescente, publicate astăzi; ,,Ce bucu­rie este pentru o mamă cînd copilul :învaţă bine, dar Şi pentru , un copil cînd este aşteptat de mama,, cînd este sărutat de părinţi. Pentru el părinţii vor rămîne totdeauna cei mai dragi, căci ei ne iu­besc aşa cum sîntem (.. •) De-ar fi să nu mai vedem niciodată femei cu faţa _ în­lăcrim ată şi copii neglijaţi sau părăsiţi!"

CRISTIAN PETRESCU, Cluj-Napoca: Fiind o zi aproi. piaţă- celei de 8-•'.martiejf«ţi- dat prioritate rîndurilor dedi­cate .„M am ei" din,* scrisonlî urtor eleve. Sperăm că nu vă veţi supăra pentru faptul câ sîntem nevoiţi să mai amî- năm publicarea scrisorii dumneavoastră

DRAGA-OCTAVIA - NE- STOR, Cluj-Napoca: Am pr'- mit şi vom publica scrisoarea dumneavoastră cîţ mai-, cu­rînd posibil.

Cam asta este. Adolescenţii (adică adolescentele, şi în primul rînd elevele basaraben- ce) şi-au făcut curajul s î ne scrie în tim pul în care .adul­ţii refuză să ne comunice (deocamdată) cum văd ei-vii­torul circuitului de întrajuto­rare „Caritas" ş i , dacă, spe­ranţele lor se mai leaiiă tn vreun fel de acest circuit. Oricum, zice-se, „tăcerqa e de aur“. Rămînem . totuşi în aşteptarea scrisorilor dum­neavoastră.- Aveţi libertatea să alegeţi orice temă doriţi să abordaţi. O pagină - ■ din ziarul nostru de miercuri este dedicată în exclusivitate scrisorilor dumneavoastră.

SCORPION

MIERCURI, .9- MARTIE, PAG. 7 ADEVARUL DE CLUli-./ . t ':-f ' ' »

5

4î’r

i.Ş X

JV1r* * i* ' ' ■ 1- C' 4 <•' ' ' ţ ^ i »

i i t *.:i' r\ *■»h j •

k m * s*-' ** ^. / •'#***

. yi4 ■ «

; V-, \

*. i •' H H p

i i ■>« * * 1 * ’ st ţ * iS w ihvi | h R 8

î

cVm

ti * 'jr,r ' -iS^‘l

l i pk . I.'- ■- i h |1 ‘

sShnfcăîă, 5 m artie 1994, cel mai tinăr. contingent din cadrul trupelor de jandarmi a depus jnrăm întul. 1 Foto: R. SÂNTE JUDEAN

G5C2B8 ISK3SO tSSSI

Tentativă de omor... de la un lătrat de ciineSentinţa 51 a " Tribunalului

. Cluj-Napoca consemnează un fap t puţin obişnuit. Halmai Zol- tan şi Bilak N. s-au deplasat la cabana proprietatea lui Halmai «ituată în comuna Baciu, pentru a repara: gardul Împrejmuitor. In aceeaşi zi, Varga Vasile, , impre- :■ Ună, cu coftcubina sa Rostaş An- gela şi copilul lor Valentin se găseau la domiciliul lui Rostaş Valentin, unde făceau pregătiri pentru o aniversare familială. Minorul Valentin a fost trimis de părinţii lui să cumpere ceva M uluri alcoolice. In momentul in care Valentin a trecut pe lin­gă grădina unde lucra Bilak N., ciincle acestuia a lă tra t la copil şi băiatul, speriindu-se, a fugit acasă. Văzînd că fiul său s-a în­tors fără băutură, Varga V. s-a enervai, a luat o secure şi a- pornit spre grădina unde lucrau cei doi prieteni. A juns acolo, a rup t sîrma ghimpată şi pătrun- zînd înăuntru l-a lovit cu secu­rea în cap pe Bilak N. Deşi Bi­lak era în imposibilitate 'de a se apăra, Varga a continuat să-l lo-

B B E S 3 -£33 £JS3 £ 3 E i

vească^ pînă cînd acelaşi cline, credincios stăpîhului său, s-a re ­pezit asupra lu i Varga şi l-a pus pe fugă. Plin de sînge, pe jum ă­tate inconştient, Bilak a . fost

, transportat la Clinica Neurochi- rurgicală Cluj-Napoca: unde i s-au

! acordat îngrijirile, medicale de care avea nevoie. X-au fost tra ­tate cu atenţie plaga tăiată de pe frunte, de , 5/5 cm, buza in­ferioară secţionată şt multiplele echimoze de pe gît. In trucît in ­culpatul — : se - menţionează în sentinţa tribunalului — a lovit victima cu toporul într-o reg iu ­ne anatomică vitală (capul) şi a continuat s-o lovească cu aceeaşi intensitate, deşi victima era că- zută la păm înt, se face vinovat de TENTATIVA D E ' OMOR şi urmează să execute în detenţie

. 6 ani şi să i se aplice interzi­cerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b pe o perioa­dă de 3 ani. T ot clinele a fost cel care l-a împiedicat de la o faptă mai gravă, salvînd viaţă stăpînului său. ~ '

Ion GIIERCIOIU

i m wss m si3 ssss a m

A dispar ut un „SU ZU K I’ ’- 0 Aventura unei motociclete fabricate In Japonia, cumpărată in -Germania, furată în România

şi vîndută în Ungaria ®

Vidrean Cristian Doru se sta­bilise cu cîtva tim p în urm ă în Germania. In- vara lui 1993 el revine în ţară, în tr-o ' plimbare prin locurile natale. Şi, pentru impresie .trece graniţa „călare". Pe o motocicletă „Suzuki". Sute de cai putere, sub o şa de piele. (Trecătorii întorceau capul după ea, ca după o femeie - frumoasă.

Lui Rarău Gligore şi Moldovan Dorin le-a furat ochii. Mai vă­zuseră el asemenea drăcovenie, dar asta chiar că le întrecea pe toate. „De ce să le furăm japo­nezilor ideile, cînd putem să le furăm produsele?" — s-au între­bat ei. Şi, prin urm are, în noap­

tea de 16 spre 17 'august 1993, frumoasa din Ţara Soarelui Ra- sare îşi schimbă proprietarul. „Ce nu-i de cumpărat, e de fu ­rat", şi-au zis ei în momentul în care s-au văzut stăpîni pe si­tuaţie şi... motocicletă. Dar cum nici unul n-aveau nici măcar un loc' de muncă, şi-âu dat repede seama că asemenea bijuterie nu vor putea întreţine niciodată. Deci, - trebuia de urgenţă „mări­tată". ' Fapt ce s-a şi întîmplat, dar în Ungaria. Că de, hoţi fără frontiere! Cumpărătorul a răm as pînă în ziua de azi necunoscut. Pe făptaşi, însă, poliţia i-a prins zilele trecute.; Şi aventura s-a terminat la...

bcci.

Mihai TIOSSU

VIOL NEREUŞITîn data de 5 martie, noaptea la 2,30, Un necunoscut a intrat

cu forţa în locuinţa unei bătrîne de 79 de ani. Nemernicia s-a petrecut la Beju şi a făcut repede înconjurul judtţului. N-au trecut nici două zile şi, iată, poliţia l-a identificat pe autorul care, datorită rezistenţei cu care s-a opus bătrîna, n-a reuşit s-o violeze. Este vorba despre Dirlea Ioan, locuieşte în Boju şl are .22- de ani. Din păcate, buletinul de evenimente al poli­ţiei nu. suecifică dacă anum ite conexiuni din acel obiect cu care Dîrlea gindeste sînt în regulă. Noi credem că nu..

• —■ r.v . •—

O EXPERIENŢA {REUŞIT7) UNICA

„Casa Rhea” şi Familia regăsită© Casa Rhea â fost vizitată de 40 de persoane i.

din străinătate şl 100 de persoane din România © • „Mai bine să te. mişti imprudent decît să stagnezi cu p ru d en ţă" ..© Dacă ştiţi ce eforturi a ţi făcut să creşteţi un -copil sau doi, înm ulţiţi - - aceste eforturi cu 5 sau cu 7 şi veţi vedea ce : înseamnă o zi de muncă la Casa Rhea ©

Toate aceste lucruri -au fost spuse şl scrise, alături de multe altele, la recenta adunare ge­nerală a asociaţiei „Familia regăsită". -

înainte de, orice, trebue rem arca t' făptui că anul 1993 a m arcat ‘ un ^reviriment, in activita­

tea asociaţiei:, la Casa Rhea, familia Mureşan creşte şapte copii: doi ai lor şi cinci copii aban­donaţi de părinţi. Faptul că aceşti copii au g ă - - s it doi oameni cărora să le mai spună mamă şi - tată, şi două su ro ri mai m ari este cel mai în- . sem nat lucru. ' ■ .. ’/ .

Domnul M. Henzelman, iniţiatorul asociaţiei şi; susţinătorul principal moral şi material al ’ aces-’ teia a afirm at: „în organizaţia „Familia regă­sită" a luat fiinţă, de fapt, o organizaţie româ- } nească activă de ajutorare. „ Mulţi membri. , au -» putut constata singuri că prin iniţiativă proprie - se pot realiza multe şi chiar este necesar . să se realizeze. Acum patru ani, Berta (soţia d-lui Henzelman) şi cu mine am căutat cu disperare :; un preşedinte a l asociaţiei. Astăzi discutăm în tr-V un ■ comitet democratic, despre un succesor ca* ' pâbil, potrivit, energie şi activ. Activităţile aso­ciaţiei au luat o asemenea extindere îneît ne este tot mai , greu . să le. coordonăm". Ş i dacă un elveţian are (de data aceasta) cuvinte buhe, în­seamnă că are tem ei să le spună.1 Este adevărat că dînsul â avertizat cu. subtilitate: ' ajutoarele pe care le primim constituie un subiect de me­ditaţie. Mesajul- este adresat ambelor părţi, ro­mâni ş i elveţieni. Domnia sa a abordat şi . ca­drul mai, larg al relaţiilor de prietenie româno- elveţiene" care s-au intensificat şi a fost lârau-/," rito r pentru ambele părţi: românii nu sînt -ţi­gani iar elveţienii nu au toţi cont-la bancă.

Fam ilia M ureşan a .întocmit un raport cu - rea-■sa e t a n ' tuem ss m 'EXPOZIŢIE

Iizările," dar:; a prezentat pe la rg : şi necazurile pe care Ia are. Pentru a putea merge jrm i departe este. nevoie de siguranţă, materială şi linişte su­fletească.:; „Ceea .c e . facem noi. este o muncă de - apostolat, care «implică, curaj,- risc, decepţii, gre- u tăţi,’ neîndredere,: f^lse impresii, 'căderi psihice, crize de familie şi ;abia la sfîrşit puţină fericire, fericirea ca', şapte; copii care:' nu ştiu cu ce pret o familie stă cu ei,' să spună mamă şi-tată, fără să ţină cont de. problemele mărunte de. zi- cu zi. „Tot d-nă M ureşan a citat din - Keats: „Mai bine să te m iş ti, imprudent, decît să stagnezi-cu : prudenţă”. Dincolo de preamultele necazuri cu care se confruntă familia Mureşan, părinţii' de la Casa. Rhea şi-au; asumat răspunderea de a fa­ce tot posibilul pentru fericirea copiilor. ’

Ca să izbutească, . însă; este, nevoie de m ult m a i ' m ult sp rijin ., Anul trecut,, sipre Jena noastrăa. tu tu ro r 'ce lo r ; ce ne mîndrim cU faptul că sln- teni români, dar: lăsăm în sarc ina. altora să ne Crească copii, ajutoarele' financiare au fost ex­trem d e ; rare; „Caritas'Vul ■. a : dat, prin Prim ărie, u n milion , de lei, -d-na Ana Potcoavă ă donat 500 :000 de lei, firm a Bica Lux a sponsorizat emisiunea; tv ce a prezentat Casa Rhea. în rest, sensibilităţile potenţialilor : sponsori funcţionează doar pentru mişcări sportive .şi. culturale. Din păcate dependenţa materială de familia Henzel­m an nu a încetat. Statul român şi autorităţile locale nu sînt interesaţi de reuşita unui expe­rim ent upic, ce s-ar putea extinde în toată ţara, Sn favoarea copiilor români. E ventualii; sponsori poate că nu ştiu despre doi părinţi ce se încu­metă să crească , şapte copii, -făVă a- avea securi­tatea , financiară / necesară;-. Ori ■ nu sînt interesaţi decît de finanţările sonore, eu multă publicita­te, care le aduc apoi venituri. Deci se Închide cercul în .lu m e a afacerilor. Asociaţia a t i p ă r i t pliantp, a „cerşit" pur şi simplu ajutoare, pentru binele celor cinci % • copii, contul din BRCE (4510140050004) răm îne gol, iar telefonul tace.

, ‘ , » > M. SANGEORZAN

CIVILI ZAŢ IA GETO-DACILOk DIN BAZINULŞIRETULUIIn sălile de expoziţii ale Mu­

zeului Naţional de Istorie a T ran­silvaniei, v iz ita to rii— fie ei Io-' calnici sau în trecere prin m u - 1 nicipiul nostru — zăbovesc cu m ult interes în fa ţa vestigiilor dacice, descoperite ’ în cetăţile din Munţii Orăştiei unde s-a- a- f la t şi capitala ultim ului rege- erou, Decebal. Interesul manifes­ta t faţă de antichităţile dacice este justificat de grandoarea si originalitatea construcţiilor ridi­cate în p iatră de talie, de mă­reţia sanctuarelor circulare sau rectangulare, dar în egală m ăsu-' ’ ră şi de bogatul inventar - con- stînd din unelte şi arm e de f ie r , ' podoabe din argint şi bronz, ce­ram ică de excelentă calitate.- Se poate afirma — şi toţi specialiş­tii sînt de acord în această p ri­vinţă — că apogeul civilizaţiei dacice s-a- manifestat, în varia­te forme, tocmai în zona Sarml- zegetlisei Regia — ultim a capi­tală a Daciei libere. Aceasta nu ; înseamnă însă, nici pe departe, ’ că a existat o „enormă discrepan­ţă 'în tre . zona capitalei şi. cele: mai îndepărtate.E2S a s » '- s j* s 3 ; ‘es®!a s r a c s s i

PROGRAMUL RADIO CLUJ 9-11 MARTIEMIERCURI, 9 m artie: / W;'6.00 — 8,00 B u n ă : dimineaţa: Actualităţi şi, mu­zică; 10,00 Infoquick; 10,05 Metronom; 10,25 Cro­nica juridică;- 10,35 - A'notmipuri : muzicale; 11.00 Ambient 2000: Ofensiva m ediului'asupra interio­rului locuinţei; 11,30 Interpeţi de m uzică-popu­lară: Ana Strîm turean şi A ndrei: Bărbos; 12,00 Reporter ’94; 16,00 Unda pentru minte, inimă şi literatură: Critica literară îri' impas?; 16,30 Su- persound; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi m u­zică; -20,00 Du-te dorule d ep a rte :' Muzică .popu­lară la cerere; 20,30 Chemarea pâminUilui: S ta­rea agriculturii transilvane in prima decadă a lunii m artie; • . ; 'JOI, 10 martie: • . ' ; ,6.00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şl m u­zică; 10,00 Infoquick; 10,03 Suflet şi cîntec ro- ■ mânesc: Virgil Moga şi cîntecele Mureşului de Mijloc; 10,30 Salonul artelor: Dialog cu criticul dram atic Valentin Taşcu; 11,10 La fî.ntina, do-

O dem onstraţie în sprijinul n- cestei afirm aţii o face expoziţia organizată la Cluj, , ce va. ptitea fi vizitată p înă’în' 27 m artie a.c., . cuprinzînd >503-'piese/', aparţinînd muzeelor d in Bacău, Român, Bră­ila, Buzău, G a la ţi,. Tecuci, Foc­şani şi Botoşani.

Harnicii cercetători moldoveni au re u ş it ' să cerceteze în ultimii 20 de ani un num ăr foarte ma­re de aşezări dacice prin tre;care marile staţiuni ^ e ; la Brad, Ră- cătău, Poiana, . Bîtca Doamnei, Bărboşi, Cîrlomăneşti, Cîndeşti, Grădiştea, Brăiliţa, Loznă ' etc. Sînt piese deosebit de valoroase din fier, bronz, argint^ sticlă, ce­ramică, m ulte d in tre 'e le simila­re celor , descoperite în zona ca­pitalei-dace. A lături apar, în spe­cial: în ceram ică,-piese cu forme- şi decoruri neîntilnito în Munţii Orăştiei, sau foarte ra r descope-" rite în Transilvania. Acestea s în t; fie importuri, ,fie imitaţii - după piese provenind din mediul ele­nistic. Nu trebuie să uităm / că

geto-dacîi din Cimpia Munteniei , ş i ' cei din ' Moldova : erau strfns• legaţi ; de cetăţile greceşti din Do-- brogea sau din sudul Dunării şi că Şiretul -a fost în antichitate o cale navigabilă pe b m are lun­gime.: Uneori copierea unor for* , me greceşti. (cupe deliene, cupe de tip kantharos) este a tît de

’ fidelă =rşi de iscusit realizată în - cît cu greu pot fi deosebite de ce le ‘romane. • ?

Remarcabilă ni se pare şl des­coperirea de la- Cîrlomăneşti - a

• unor figurine antropomorfe şi , zoomorfe imitînd lupi, cervidee, păsan. prezenţa lor fiind proba­tul legata de anumite credinţe şi practici rituale. : '

Ideeă pe care/expoziţia şi-a propus să o sublinieze, referitoa­re la caracterul original a l civi­lizaţiei dacice în contextul lum ii

. antice,' dublată de cea a un ită ţii- sale pe întreg spaţiuL daco-ge- tic, va fi, sperăm, sesizată de vi­zitatori,; rîndurile de faţă dorind să fie o reînnoită invitaţie / la

' Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.-, /

. Eugen IAROSLAVSCni

ţ, rului: ': Obiceiuri' -populare > d e /p rim ăv a ră ; 11,40 P eregrinu l, transilvan:' La cules de ghiocei; 12,00

; Realitatea, '. economică: Exportul la „Sanex", Cluj-Napoca; /12,30 D in; culisele operei: Dialog cu compozitorul Tudor Jarda; 16,00 File de is­to rie :" R ăzboiul: din E st1 în jurnale şi mem orii (II); 10,30 .Zig,; — zag muzical; 17,00 Radio fax : Actualităţi şiJ muzică; 20,00 ; Du-te dorule de­parte: Muzicii, p o p u la ră /la cerere: '20,30 A pără­tori âi. gliei'transilvanfc; , / ;VINERI, 11 m artie:

"6,00• — 8,00 Runa dim ineaţa: A ctualităţi şi. m u­z ic ă ; '10,00 Infoquick; 10,05, Reprize muzicale; 10,35. Femina club: Proîesiuni pen tru -fem ei în epoca ’de tranziţie; 11,00 Rezonanţe corale: Me­dalion, compozitorul Gh. Dima, .11,30 Din lu ­mea largă; 12,00 Dialog pentru un portre t: De

_ vorbă cu poeta şi" artista plastică M ariana Bo- jan ; 12,30 Concert de prînz; Din repertoriul for­maţiei" IL Sm ith; 16,00 Un milion de prieteni: Prietenia — ' limbaj universal; 17,00 Radio fax : A ctualităţi şi 'm uzică; 20,00. Top 9099; .

Referitor ta. închiderea exerciţiului .financiar1993, oo apărut noi reglementari în^legărurd cu:

-•'-calcularea şi reflecfarea amortîiariij . .• înregistrarea diferenţe lor favorabile diri re­

evaluarea stocurilor de valori materiale, la; unele produse ale căror preţuri se stabilesc sub supra­vegherea Ministerului Finanţelor (cf. HG. 206/1993) ş\ : ■ " / ' ' ;

; • reflectarea. în contabilitate a diferenţelor do curs valutar aferente activelor, fi pasivelor în va­luta. ■' '

Toţi agenţii economici cărora le sfnt aplicabile aceste reglementări vor lua măsuri de reflectare în contabilitate a acestora.- Bilanţul contabil pentru -închiderea exerciţiului

financiar 1993, contul de profit şi pierdere şi ane­xele la bilanţ vor fi întocmite în spiritul acestor reglementari. ” t

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICEşi C o n t r o l u l u i f i n a n c i a r d e s t a t aJUDEŢULUI CLUJ '

- SERVICIUL B ILA N ŢU R I-

m m ';aesBt..Mns. «sa:

II 0 T A R î R EPRIVIND CALCULAREA Şl REFLECTAREA

AMORTIZĂRII FN CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE : SAU CIRCULAŢIE DE CĂTRE AGENT»

ECONOM ICI ÎN ANUL 1993 «

GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. - Agenţii economici vor calcula şi re­flecta amortizarea în cheltuielile, de producţie sau circulaţie ale anului 1993 conform metodologiei aprobate de Legea nr. 62/1968, privind amorti­zarea fondurilor fixe, republicată îri Buletinul O fi­

cial nr, 6 -7 din 19.01.1977. . (ART. 2. - La data intrării în vigoare a prezen­

tei hotârîri se abrogă ART. 15 din Hotărîrea Gu­vernului nr. 412 din 30.07.1992.

- PRIM MINISTRUNICOLAE VĂCAROIU

MINISTERUL FINANŢELOR CABINET MINISTRU ^

£ c:i z a r i ^privind calcularea şi reflectarea amortizării încheltuielile de producţie sau circulaţie de către

agenţii economici pentru anul 1993

' In aplicarea reglementărilor aprobate' prin Ho­tărîrea Guvernului nr. 77/04.03.1994 privind cal­cularea şi reflectarea amortizării în cheltuielile de producţie sau circulaţie de către agenţii economici în anul 1993, precizăm următoarele: V

,1) Agenţii economici vor calcula şî reflecta a- mortizarea în cheltuielile de producţie sau circu­laţie ale anului 1993 conform metodologiei apro­bate de Legea nr. 62/1968, republicată, privind amortizarea fondurilor fixe la valoarea fondurilor fixe reevaluate conform prevederilor Hotârîrii Gu­vernului nr: 26/1992 - 4, (500, 510, etc. = 110 şi 477 - 716).

2) Agenţii economici care în cursul anului 1993 au calculat şi înregistrat amortizarea - în cheltu­

ielile de producţie sau circulaţie - la valoarea fondurilor fixe reevaluate conform Hotârîrii Gu­vernului-nr. 26/1992 vor menţine în cheltuieli su­mele înregistrate.

3) Agenţii economici cdre in cursul anului 1993 au calcula? şi înregistrat amortizarea aferentă fon­durilor fixela valorile reevaluate şi au înregistrat diferenţele de amortizare în debitul conturilor 703 „Fond de rezerva", 530.10 \,Cheltuieli anticipate aferente din reevaluare conform Hotârîrii Guver­nului "r. 26/1992", vor efectua următoarele înre-

; gistrari: ..

A) Conturi de cheltuieli =■== 703 - cu s u m a re - (500, 501, 510, 520, ' prâzentînd diferenţa de

" 521, 610.) amortizare pe anul 1993B) Conturi de cheltuieli . == 530.10 - cu suma re- (500, 501, 510, 520, prezenfînd diferenţa de 521, etc.) amortizare pe anulT 993

. la agenţii economici ca­re nu aveau constituit

; fondul de rezervă la ni-- velul sumelor respective

C) Concomitent cu operaţiunile de la lit. A şi B se va efectua înregistrarea privind constituirea fondului de dezvoltare, astfel: ; % *

477 „Decontări privind _.*= 716 - „Fond de dez- amortîzarea" voltare" - cu suma re­

prezentând diferenţa'de amortizare pe anul l 993

4) Avînd în vedere că prin operaţiunile de mal sus se modifică profitul realizat şi respectiv impo­zitul pe profit aferent, «agenţii economici vor pro­ceda la recalcularea profitului impozabil şi a im­pozitului aferent, după care se va efectua repar* tizarea profitului oet pe destinaţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. „

5) Agenţii economici care în urma aplicării pre­cizărilor de mai sus vor realiza pierderi pe anul 1993 vor acoperi pierderile respective din fondul de rezervă constituit conform prevederilor legale, în conformitate cu pct. 7 din precizările Ministeru­lui Finanţelor nr. 9107/1994. ;

6) Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat vor aduce de urgen­ţă la cunoştinţa tuturor agenţilor economici pre­zentele precizări pentru reflectarea în contabilita­te a amortizării aferente anului 1993 şi încadra­rea în termenele prevăzute, de lege pentru pre­zentarea bilanţurilor contabile.

MINISTRU DE STAT MINISTRUL FINANŢELOR

FLORIN GEORGESCU

MINISTERUL FINANŢELOR

V N - P R I C 1 1 Ă 1! sPRIVIND ÎNTOCMIREA SI DEPUNEREA

BILANŢULUI CONTABIL LA 31 DECEMBRIE 1993

I. Ca urmare a aplicării Hotârîrii Guvernului nr. 58/19.02.1994, privind reglementarea diferen­ţelor favorabile din reevaluarea stocurilor de va­lori materiale la unele produse ale căror preţuri se stabilesc sub supravegherea Ministerului Finan­ţelor, precum şi diferentele favorabile de curs va­lutar rezultate ca urmare a deprecierii cursurilor în lei ale valutelor la unele bănci comerciale cu capital-majoritar de sfat şi a Hotârîrii Guvernu­lui nr. 77 privind calcularea şi reflectarea amorti­zării în cheltuielile de producţie sau circulaţie de către agenţii economici în anul 1993, termenul de depunere de câfre agenţii economici a bilanţuri­lor contabile de la 31 decembrie 1993, prevăzut în Normele Metodologice nr. 85274/14 feb. 1994, se decalează astfe1: r

. - Societăţile comerciale cu capital privat pîncî la 23 mcirtie 1994. .

- Roriiile autonom.?, societătile comerciale cu

capital de stat ,alte unităţi economice de stat, pre­cum şi unităţile din sectorul cooperatist şi obştesc pîna la 5 aprilie 1994. '

- Societăţile comerciale cu capital mixt pînă la 12 aprilie 1994.

- Direcţiile Generale ale . Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţene şi a muni­cipiului Bucureşti pînă la 4 mai 1994.

' . 2. Societăţile comerciale care au întocmit şi de- X pus la această dată bilanţurile contabile pentru

anul 1993, vor reflecta operaţiunile.contabile ca- *\ re decurg din.reglemenlările menţionate la pct. 1,

în exerciţiul anului 1994.3. Referitor la aolicarea prevederilor art. 3 din

Hotărîrea Guvernului nr. 58 /19 februarie 1994, se precizează următoarele: .

Agenţii economici care n u ,au datorii la intern neachitate în termen, vor reflecta în creditul con­tului 703 „Fond de rezervă" diferenţele favorabi­le de curs valutar aferente disponibilităţilor pro­prii în devize. : - , ,

Unităţile care au datorii la infern neachitate în termenele legale de plată (obligaţii faţă de buge­tul statului, fonduri speciale furnizori, bănci, etc.),’ vor evidenţia diferenţele favorabile de curs valu­

tar aferente disponibilităţilor proprii' în valută e- xisfente la 3! decembrie 1993, cu ajutorul contu­rilor 650 „Venituri financiare" sau 550 „Cheltuieli financiare" după caz, potrivit precizărilor Ministe-. rufui Finanţelor nr. 9107/10 ianuarie 1994.

Diferentele, de curs valutar aferente disponibili­tăţilor în valută provenite din împrumuturi sau credite bancare nerestifuife, precum şi cele desti­nate rambursării rateior scadenţe la creditele ban­care în valută şi dobinzilor aferente, se vor re-' flecta distinct prin intermediul contului 494-09 „Di­ferenţe de curs valutar - 31 decembrie 1993". în mod similar se vor reflecta şi diferenţele de curs valutar aferente creanţelor şi obligaţiilor în va­lută. fn categoria pasivelor în valută nu se inclu­de capitalul social în. valută şi ca urmare acesta nu este supus Reevaluării. 1

4. Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat vor lua măsuri pen­tru cunoaşterea şi aplicarea corectă a acestor pre­vederi de către toţi agenţii economici.

MINISTRU DE STAT MINISTRUL FINANŢELOR

* FLORIN GEORGESCU

MIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 9 ADEVA8UL D * U U J

PU B LIC ITA TE

Str. Bihorului nr. 1, cartier Grigorescu, .? vis-a-vis de complexul Studio.

Tel. 180-969, fax: 185294 . Anunţă onorata clientelă că fncepfnd cu dsta de

7 martie 1994, va funcţiona la noua adresă:str. M ărăşeşti nr. 77

{Intrarea de pe str. Bucureşti, zona "Farmec"). Tel/fax: 136401 şi VINDE EN-GROS: ® GAMA KINDER şl FERRERO: Duplo, ' Bueno, Tic Tac, Nutella, ouă Kinder Surprlse

• GAMA MARS, SNICKERS, TWIX, BCUNTY

• GAMA WRIGLEY’S * SPEARMINT, DGMBLEMINT, JUICY FRUIT, ORBIT lame şl pastile, Spearmlnt mentol şl frult.

• CIOCOLATĂ NESTIE lapte şl alune, CAPRICCIO, SONINA, SFRENGEL SWISS PRESTIGE, lapte şl alune, CONDOR lapte şi alune şl stafide.

• PASTE FĂINOASE TOMADINI* 10 sort• VEGETA 250 g• ARAHIDE KELLY’S USA 50 g şl 150 g• VODCĂ - STOUCHNAYA, GORBATSCHOW, ■ KONZUMNS.KUTUSOV, MARSAL• COGNAC NAPOLEON • 3 sortimente •

ALEXANDER• PALINKA UNGARIA - 8 sortimente• LICHIORURI DOLCE VITA - 6 sortimente o CHIPS produse în Germania de firma

BAHLSEN, la 100 g, 150 g şl 250 g.

ANGAJEAZĂ cu probă de lucru

a MAISTRU-CROITOR :j(cu şcoală de croi)

B BRIGADIER (şef atelier) aC R O ITO R ESE CALIFICATE.

înscrierile se fac pînă la data de 12.03.1994, la adresa:

Bloc URBANA • cart. Mănăştur, str. Taberei nr.4, et.IV.

< 5 0 . Se cer cărţi de muncă şi atestat de calificare. Informaţii la teL:

111*090,114*575. FIRMA STAIL asigură condiţii de salarizare şi de muncă deosebite! (130)

.casa.

TELEFOANE - en-grosMAŞINI DE SCRIS MECANICE f

H CALC ş! O ZA LID !S PLASTIC AUTOCOLANT !MILITEC s.r.î.-Tel. 095 -193017,

str. Constanţa nr. 10 (8283)

' g * © . s m ,Cluj-Napoca, str. P iteşti nr.11, vinde EN-GROS:

ŢIG Ă R I INDIGENE*.CARPATI (168), DACIA (187),

TOP (194), COLOANA (PAPASTRATOS) (680).Preţurile Includ TVA. Inform aţii ZILNIC orele 8-16,

^ -r ta tel/fax: OBS 1 118293 . (8325)

Fjrmă germană GABOR-REISEN, transportă săptămînal persoane România-Germania si retur.Telefon: 11-24-08

angajeaza prin concurs

>at)j

■ )J 3 0 J i i (§ £ r î3 c § ^

i o ®

1£l ţ Mîn condiţii av a n ta jo a se

Copiatoare, faxuri C AU O ti

Centrale telefonice p anQ SO nlc

Maşini d o scris electronico O P T I MA ... c u caractere rom âneşti v r u m n

Im prim anta m atriciale st laser S e lk o u h a ■

C alculatoare personale R ow n 871 com patib ile IBM cm**** Ma

C alculatoare d o birou şlm a n a ge ria le w u z w i

CONSUMABILE. SERVICECLUJ-NAPOCA P-ţa Ştefan ce! Marc nr.5

Tel./fax: 095-117 879; 118 067

pentru ocuparea postului de ŞEF .DEPARTAMENT RELAŢII INTERNE şl

a INTERNAŢIONALE.Condiţii: • studii economice, de preferinţă

absolvent al secţiei de corherţ exterior; - vechime min. 8 ani în activităţi economice şi de comerţ

exterior;. limbi străine - două limbi de circulaţie | internaţională; - domiciliul în Cluj-Napoca.

Concursul va avea loc în data de 24 MARTIE 1994 ora 9.

înscrierile se fac pînă în data de • 18 MARTIE 1994 ora 14.

Relaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul Clui. tel. 111743,191472,192214.

Î M I

■ ■ a if iM a n c i a a n B a n i a a mesia t a a a a v s * «cn BBERg

5 TAVI-TOURS REISEN, FIRMĂ GERMANĂ i J Efectuează TRANSPORT PERSOANE ş i COIETE | » ÎN / DIN GERMANIA. : 5* informaţii orele 14-20, tel. 0 9 5 /114871V (6569) J■l i .

T^ m O D K O M B s I r â J

■■ . ■■ . :■ ■ i —■

Cluj-Napoca,"sîr. MEminesm5, * teL 095/116160, fax: 095/145790

* DOZATOARE DE SUCURI şl BERE * SUPERCONCENTRATE pentru sucuri

APARATE ÎNGHEŢATĂ şl CUBURI DE GHEAŢĂ* LINII SNACK-BAR ' :* VITRINE FRIGORIFICE VERTICALE şl

ORIZONTALE, LĂZI pentru ÎNGHEŢATĂ* Alte dotări pt. restaurante, hoteluri, baruri.

ASIGURĂM SERVICE ÎN GARANŢIE §1 POSTGARANŢIE, REPARAŢII FRIGIDERE;

ASIGURAM TRANSPORT. (8329) r

;. COMAT CLUJ S A.Str. Traian Vuia nr. 206 Cluj-Napoca, ;

organizează licitaţie cu strigare în data de 29 martie 1994 orii 10 ,'la sediul din str Traian Vuia nr. 206, pentru mijloace fixe.

disponibile ş i pentru casare din categoriile 3-9 cum sint: ■

TRACTOARE RUTIERE, REMORCI diferite tipuri, PLUG, AUTOMACARA AM 5

■-.-v AUTOFURGONETĂ ARO - 320, ELECTROSTIVUITOARE,

MOTOSTIVUITOARE, CÎNTARE, REDRESOARE, MAŞINI DE CALCUL,

TEHNICE QE CALCUL, XEROX ELECTROMUREŞ, MAŞINI de FACTURAT,

LINII AUTOMATE de TRANSPORT CU ROLE, LOGli şl RAFTURI METALICE pentru

depozitare, APARATE DE ALIMENTAT COMBUSTIBIL, INTERFOANE,

MULTIMETRE, MAŞINI DE GĂURIT PORTABILE etc.

|L/sfa completă cu preţurile de început a licitaţiei se poate consulta la poarta societăţii din -

• str. Traian Vuia nr. 206 ş i cea din str. Cantonului nr. 30, ia r alte detalii tehnice său

] condiţii de participare se po t p rim i zilnic între jo rete 7-15 la telefonul 146138 /1 1 7 . (8331)

s.c. G.M. STIL s . r . l .

Execută lucrări de TÎMPlARIE la comandă:

■ BINALE (UŞI DIN STEJAR şi BRAD, GEAMURI).

■ MOBILIER: DE BUCĂTĂRIE, TINERET/ BIROURI şi DE MAGAZINE

■ LAMBRIURI .VINDElVfe RAElMELAMINAT

din import , ,Cluj-Napoca, str. Govora nr. 13,

tel. 095/163430.. (8353)

A e e i T i A s e

cosmsncr ~i dauă fotegrafit color s

lpastRpautov28.ap.tl $ u j<*flapoca.t

R.Â.G .C.L Gherla,scoate la licitaţie în data de28.03.1994, ora 10,

! următoarele mijloace fixe:' - »; 0 2 buc. AUTQBUZ l)D 112;

.□ autoturism DACIA * papuc;□ 2 AUŢOBASCULE de 5,5 to.; diferite arisamble şi subansnmble auto.9

[.Licitaţia va avea loc fa ik ^ iu t unităţii din Gherla, . str. M ihai Eminescu hr.10.

Relaţii suplimentare la tei. 241832; 241915, la ; . ■ '. ing. Mureşan Io a n r JS333)J‘

ADEVARUL DE C 'U JMIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 10

s s tn tc ty S a f l B r a i B s l K c s a .

str O bservatorului, b l.O S i, r*t 1 . tel. 118263.

Transporturi de marfă pînă Ia 3,5 t (16 jn 3) în $ camion carosat metalic la preţuri avantajoase.

Cr_-.

Schimburi9 Schimb garsonieră plus Da­

cia impecabilă {eventual dife­renţa) cu apartam ent 2 camere,

v Telefon 17-36-36, după 13.• (206874)*' • » Schimb apartam ent 4 ca­mere cu apartament, 2 camere plus diferenţa. Slr? Calea Flo­reşti nr. 75, et I, ap! 31. (266905) . , ® Schimb garsonieră confort, Mărăşti, cu apartam ent două camere Diferenţă. Telefon 12- 99-36, seara. (291911) ,

© Schimb apartam ent în vilă, in Baia Mare, cu similar Cluj. Telefon 16-44-23 după ora 18,

închirieri

© Tineri căsătoriţi căutăm garsonieră de închiriat. Telefon19-86-32, pînă la ora 16. (291928)

© Medici stagiari, căutăm gar- • sonieră sau apartament. Oferim 40—70.000 lei. Telefon 14-98-57, după 16 (266916)

Aniversări

9 Caut pentru închiriat sp a ţii pentru birouri firmă, de preferinţă casă particula­ră- Telefon 11-64-50, sau 13.05-36. (291906)

O CJn sincer LA MULŢI ANI, multă sănătate, fericire demnului profesor loan Po- tra, director general al fir­mei Oldan Pres SUL. Anga­jaţii firmei. (291896)

Vinzâri n m ;m a Cumpqrârî

• Vînd mo locul tor cu mo­tor America penti u săpat şl arat. Telefon 11-58 35. (26685)

• Cumpăr avantajos -certi­ficate de proprietate. Telefon 17-88-86. (266S39)

O Vind autocar MAN 58 locuri, autodubă 12 t, Volvo. Telefon 16-14-39. (291937)

© Cumpăr Dacia papuc a- caperită, an de fabricaţie pes­te 1990. Telefon 18-28-74.

® Vînd furnir’ de stejar. Telefon 15-68-78, între orele 9—15. (291819) , . - ■

® Cumpăr, avantajos, cer­tificate proprietate. Teiefon: 15-11-06, (291895)

■ 9 Vînd apartam ent cu patru camere confort I etaj II, două, băi, cartier Gheorgheni. Telefon 15-48-63. (266742) • .

9 Vînd apartam ent p a t ru 'c a ­mere- Telefon 16-55-83. (266806)

o Vînd apartam ent 3 camere avantajos Mănăştur. Telefon 17-

. 54-89 între 17—19. (286318) /; * Vînd U rgent casă cen tra l/ singur în curte, teren construc­ţie în Cluj- Telefon 16-29-60.

; (26682)- Vind vilă elegantă -ca rtie r

Andrei Mureşanu Telefon 01 —6-50-03-84. (266830) i

© Vînd apartam ent- 2 . camo­re localitatea Floreşti, str. Gh. Doja bl. N, ap. 32 (266904)

9 Vînd Dacia 0 km s i. înscrie­re. Telefon 18-25-32. (266817)

« De vînzare Dacia 1310 TLX şi MI.S cu motor 1400 5 viteze, ' an fabricaţie 1990 şi 1987,' 14.000 km respectiv 74.000 km. Telefon 095 16-21-52 Fam. Barta.(266868) v * . ; - , . ; . . - .

0 Vind. frigider, congelator/ maşini de scris, TV color. Tele­f o n '17-45-56. (266895)

® Vînd magnetofon Tesla B . : 115, 80.000 Iei şi- Rostov " 105,

120.000 lei, bară spate Audi "80, model 90. Telefon 17-4^-56. -

o Caut locuinţă 2—3 came­re mobilate cu telefon în Gheorgheni sau apropiere Telefon 11-86-65- (266919)

r ROCCHI DÎSCO în Luna de Sus

Săptămînă aceasta vineri, sîmbătă

între orele 22-04. , şi duminică

între oreie 20-02. ^ C ursă specială pentru d iscotecă:

Plecare: 21.00: Vizavi d e fosta

autogara cart. Mărăşti 21 $ 5 : O pera Maghiară 21.40: După Peco din

- C alea Floreşti 22.00: Floreşti, din faţa ..

restaurant Cora Întoarcere la sfîrşitul prog­

ramelor.

)9m artle Baiu l Primăverii cu supertombolâ! între ore!& 22-05. \§ r M------------ ---- --------- -------

. © Caut apartam ent 3—1 ca. mere- în cartierul Zorilor. Tele­fo n , 12-42-55; (291954)

.o Caut apartam ent cu 2 ca­m ere în Gheorgheni, Zorilor cu telefon. în tre orele 15—21 la te­

le fo n 12-41-68. (291966)..1 o închiriez, pentru familişti, 2 camere zona Gării, pe valută, Telefon 13-24-13, orele ,15—19. (291849) . . - '

e Student .grec, caut pentru închiriat garsonieră mobilată cu frigider, telefon, zona\ centrală - sau zona Zorilor. Informaţii la telefon 12-22-17 în tre orele 20—22. (266872) •

s Dau în chirie o cameră în Gheorgheni, pen tru o fată. Te­lefon 14-55-09, după ora 15 (291529) .

O închiriez garaj central. Te­lefon 13-11-67. (291886) ;

« închiriez apartam ent mobi­lat,-M ănăştur. I e i ' 100-000. Tele­fon 13-24-61, (291898) ' >

o Caut de, închiriat spaţiu pentru un dozator TEC (asocia­ţii de locatari, magazine, etc).. Telefon 16-62-96. (291768). s Iau în chirie trei sau patra foii' serioase. Telefon 15-17-67.

O Investiţi valută pe ter­men scurt sau lung. Extrem, de sigur şi profitabil. Infor­m aţii ia telefon 15-38-09, (291830) ( ~ --

• SC Framlid SRL, Calea Turzii 56, cu vînzare engros angajează vînzătoare cu ex­perienţă, fără obligaţii, zil­nic 9—18, sîmtiătă 9—14. Re­iaţii I a sediul firmei. (29193)

c SC Transariene SRL cu sediul în Rădaia, comuna Ba­ciu, angajează contabil sau econom ist.-Se asigură mijloc de deplasare. Relaţii la tele­fon 19-11-90 între orele 7— 15. (291950)

© Deţin capital. Caut a- faceri. Telefon 14-08-91., (266921)

@ Dau în arendă livadă 2000 pruni şi 2 ha arabil în sa t Ni- reş — Dej. Informaţii 22 Decem­brie nr. 59, ap. 1 Cluj sau Alba Iulia 096 — 82-51-15, seara (266899) :

, o Societatea Agricolă Răscru­ci, vinde cartofi consum cu DO - lei kg. Informaţii la restaurant.

© Societate specializată pen­tru curăţenie îşi o fe ră servici­ile pentru scări, blocuri, apar­tam ente si vitrine. Telefon 17- . 94-93; 16-64:77- (266901)

® Efectuez transport m arfâ >0—5 tone. Telefon 17-26-33; 10- -06-45, (8338)

O Transport m arfă 5 tone 283 lei km. Vînd cîntar 500 kg, sta­re perfectă şi motocicletă Minsk 125 cmc nouă, la preturi conve­nabile. Telefon 14-61-40. (8346)

© Angajez persoană fără lo­cuinţă şi familie, pentru supra­veghere bolnavă. , Ofer dormit, mîncare şi bani. Rog seriozita­te, persoană corectă şi sănătoa- • să. Telefon 13-81-12 intre orele15—21. (291838) ■ ^

• Şlefuiesc ieftin Darchet- Te- . lefon 15-81-28, (29914) , ’

9 Caz extrem , telefon 16-25- -01. (291909)

© Repar autoturism e Dacia. Telefon 13-82-25. (291808)

© Confecţionăm pe loc chel - auto şi chei" yale, str. Universi- '. tătii nr. 10, Coop Metalcoop. Te. - lefon 11-17-90, orele 7,30—15. (291811):

O S.C. ZELLA angajează co- : mis-voiajor. Tel 13-37-78 intre10-16. (266932)

© Meditez matematică. Iau stu­dent’ în garsonieră. Tel 14-47-93. 7 (291951)- V

® Firm a Epival execută kv:iări de zidărie, finisaje interioare yX- ‘ terioare, montează faianţă, s-.-e-•. . sie, lambriu parchet şi sobă ie- racotă. Telefon 18-50-74. (291980), © Meditez pentru gimnaziu ' matematică şi franceză. Tel 13-'.19-24, (266934) 1

H B 8 M ", ‘

© Pop Sorin pierdut legitima­ţie de ^servici. O declar nulâ.(291894)

o Ilea Traian, pierdut certi­ficat înm atriculare Camera de- Comerţ sub num ărul 12 3440 *91. î l declar nul. (291901)

® Pierdut ştampila SC Alina Com Aliment SRL. O declar nulă. (291910) ■■ ■ -

O Covaci Ecaterina . pierdut legitimatie de servici. O declar, nulă. (291912) , , /

© Pierdut carnet de student pe ; numele Popescu Răzvan. îl de- ■ clar nul. (8339) , ^

o Pierdut dosar SC Viruca: ; Comimpex SRL. îl declar nul. (291834);

® Bisioc Georgeta pierdut legi-,.- tim aţie serviciu, O declarcnulâ. (26693?)

ANUNŢSOCIETATEA COMERCIALĂ

COOPERATISTĂ PE ACŢIUNI, I.N.C. "FLORA" Cluj-Napoca

«• COMPLEX FLORA - MĂNĂŞTUR

CAUTĂ ASOCIAT pentru SOCIETATE,

DEŢINEM aproxjmativ 90 mp.ANGAJEAZA prin transfer sau concurs

B CONTABIL PRINCIPAL n MAISTRU sau T E H N IC IA N *

Specialitatea confecţii încălţăm inte (ŞEF SECŢIE CU G ESTIUNE).

Informaţii la tel. 161677 sau 112514,(8019)

m k p e t r o l gompanyKm 8 la ieşirea din £

FLOREŞTI, pe drumul naţional 'sp re ORADEA, \

------T -r- .• .

S.C. DUiRAL INVEST PROBCOM S .R J J J

G EXECUTĂ: Reparaţii Ia domiciliu pentr» maşini de spSfat AUTOMATIC & ALBAî n X %

® VA OFERĂ: Maşini de spălat cu AUTOMATIC SUPER.

Str. N. Titulescu nr. 35, bl. B2, ap. 22,tel. 14-87-91. (8335)

- ■S.C.C.A. Munca Invalizilor

Cluj-Napoca,deţinător lega! de valută cautâ _

PARTENERI SERIOŞI (societăţi comerciale cu: capital de stat sau privat) pentru preluarea

(derularea) tn condiţii reciproc avantajoase a ' CONTRACTELOR LA IMPORT.

inform aţiila telefon 166866 sau 141088. f8348)

MIERCURI, 9 MARTIE, PAG. Tî ADEVABUl 'OE CtUJ

Vinzâri

Cumpăr GARSONIERĂ, APARTAMENT, sau !

TEREN pentru construcţii. Tel. 1 4 2 9 0 7 . (1891)

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERĂ, APARTAMENT, CASĂ sau

TEREN. Tel. 1 9 57 1 5 . (880)

Vînzărl-cumpărărlde case şl terenuri prin

PRIMORDIAL,str Braşov nr . 44,

tet 147897, orele 10-17, (8275)

QStr. I.C.Frlmu 26,

% tel/fax: 095/192216J§? (col} cu str. Bucureşti}* Unic distribuitor tn România â

produselor firmei italiene ALMA, VINDE MOCHETĂ de diferite tipuri şi culori, pt. amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor,, restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pentru orice tip de autoturism preşuri, precum şi

seturi de covoare pt. bale. Vinde EN-GROS produse din import: FERMOARE METAUCE de diferite lungimi şl culori, BUTONI RAPIZI,

NASTURI şl CATARAME, -v Preţurile noastre sfidează orice ^

concurenţă. gVă aşteptăm ZILNIC 8-17. w

x ®‘ Vînd combină frigorifică nouă, F ia t Ritmo înm atriculat 2200 DM. Telefon 15-80-70. ,(266903) -

• Vînd acid. citric. Telefon 13- 23-33â; 13-52-05. (2668265

Vederi veclii, colecţii tim-' lore cum păr Plătesc deosebit STelefon 14-13-54. (8252-C)

9 Vînd apartam ent 2 camere confort I, Calea Floreşti nr. 133, bloc C 3, etaj Ii; ap. 11. Infor­m aţii Ia domiciliu între orele16-20- (8344)

o Vînd televizor sport. Tele­fon 16-38-11. (8343)

O Vindem spaţiu comercial in P iaţa Flora. Telefon 17-26-33;-14-13-75: (8337)

© Vînd certificate proprietate. Telefon 24-13-54. (8336)

9 COmpăr teren, foarte mic. pentru construcţie Telefon 17-90-31, (291871)

» Vînd teren construcţie caba­nă în .Făget. Telefon 12-73.93.(291930)

• Vînd grădină şi apartam ent 3 camere. Telefon 16-54-19, ora15-20- (291943)

O Vînd urgent teren 2900 mp < pentru cabană, zonă Pădurea Lomb. Preţ 2500 lei mp nego­ciabil. Telefon 12*17-05, • între orele 17—21 (291944)

O Vînd teren pentru construc­ţii, zona CUG şi Valea Chintău-

' lui. Accept variante. Telefon:14-21-01, după ora 16. (291795)

o Vînd rulotă comercială tip• Feliciâ amplasată în Turda şi

apartam ent trei camere ultrafi- nisat, situat în Baia de Arieş, 'telefon 31-20-85, după ora 20.

' (291844) /

• Cumpăr garsonieră confort1, zona Pata, Cipariu, Doroban­ţilor. Platal în valută. Telefon:15-51-00. (291902)

• Vînd urgent casă cu 600 mp str- Madach. Telefon 15-11-87. (291913) ’

• Vind apartam ent 2 camere Dorobanţilor n r 102, bl. 29, sc.2, ap. 57. (291922)

• Vînd’ sau închiriez la socie­tate privată, casă particulară în Dej, str. Varga Katalin nr. 96i(291923)

• Vînd casă 3 camere m an­sardă (2 camere), garaj mare, bucătărie, str. Luncii nr. 17.(291931)

• Vînd casă în cartierul Ghe- orgheni sau . schimb cu aparta­ment cu două. camere plus dife­renţa- Telefon- 15-16-60. închiriez spaţiu cu dotSri pentru prepa­ra t şi îm buteliat suc. (291940)

• Vînd două garsoniere con­fort I, M ănăştur, etr X, preţ 8 milioane Telefon 16-30-53, zil­nic dupâ ora 17. (291945)

• Vînd Ford Sierâ Combi,,model nou 1988 (61.000 km), 8909 DM. Telefon 11-99-92. (291750)

• Vind Mazda 626 — 1930 şi Dacia — *88. Telefon 13-62-91. (291807) "

• Vînd Renault trafic u rg en t.. Informaţii P -ţa Ştefan cel Ma* re nr. 5, Magazin Auto- (291839)

O Vînd Dacia 1310 adusă din RFG, în stare perfec tă 'de func­ţionare. Informaţii: la telefon 18- 88-83, în tre orele 13-17. (29184)

• Vînd Mercedes Diesel 300 din 1978 şi microbus Nisa din 1987, Ia preţuri avantajoase Te­lefon 13-37-96. (291847)

• Vînd Mercedes 200 TD combi fabricaţie 1988. P reţ 19000 DM. Telefon ' 19-51-40. (291855)' 9 Cumpăr talon Ford Fiesta. Informaţii CP 214 Oficiu Poştal nr. 1. (291887) .

• Vînd Audi 80 (1938), 10-500 DM, Peugeot 405 (1988), 7900 DM, VW Passat Combi (1990)11.900 DM. Telefon 16-13-33. (291900)

• Vînd Mercedes 240 D în ­matriculat, accidentat P reţ 2000 DM, discutabil. Telefon 13-41-74,12-49-66. (291907)

• Vînd dubiţă Ford m arfă 80. Telefon 15-77-02,. ora 15., (291908)

• Vînd talon VW Golf. Tele­fon 17-14-05. (291916)

• Vînd carburator Granada, 3 cauciucuri 175X14 rulate. Tele­fon 11-46-97 (291918) -

' • Vînd piese Talbot Horizon1,5 L. Telefon 15-10-59 sau 18- 71-18. (291921)

• Vînd F iat Bambino 650. Preţ 2500 DM Telefon 15-32-37. (291933)

0 Vînd Audi 80 Diesel 1986, stare ireproşabilă, preţ avanta­jos. Conducător auto B, C, E, viză Germania 1994, prestez ser­vicii. ' Relaţii: Plopilor 73, bloc P 11, ap. 11, seara, (291936)

9 Vind Dacia papuc cu cinci locuri cu diferenţial km 2000. Str. Donath 113, ap 9. Telefon 18-93-29. (291946)

• Vînd Audi 100 pentru, piese de schimb, foarte ieftin. Relaţii la telefon 15-09-07. (291949)

• Vînd PC/AT 486 DX2 66■ MHz; plata în valută Telefon

18-97-36, după orele 17. (29892)9 P e vînzare vitrină frigori­

fică, ladă / frigorifică,' casă mar­caj, cîntar electronic, cîntar me­canic, rafturi albe, birou, tej­ghea, calculator, pistol etichete, maşină de găurit, firmă lumi­noasă, scaune şi aparat "'tăiat mezeluri. Informaţii: .seara, du­pă ora 19, la telefon 12-79-80. (291893)

9 Vind jocuri electronice tip Poker, model 1991 şi antene sa­telit, preţ avantajos. Telefon 18- 98-80 sau 18-24-37. (291903)

e Vind tractor chinezesc 18 CP. Comuna Vultureni, familia Lungu, telefon 152-A (291816) '

• Vind contract locuinţă 3 camere, în construcţie, dormitor si sufragerie Luxor ambalate, în tre orele 16—22, telefon 15-35- 89 (291877)

• Vînd femelă Rottweiler de3 luni cu pedigree, im port Un­garia. Telefon 11-27-27 (291850)

• Vînd solar de s tic lă , 10/5 metri si cuşti de nutrii Telefon13-24-61. (291897), a Vînd acţiuni Ursus. Infor­maţii: telefon 228 Gilău.(291899)

• Vînd chitanţe Caritas 20 ; iulie, colecţie tim bre româneşti

1981—1984, tim bru Ungaria 1916. Telefon 11-46-97. (2919-7) .

• Vind acţiuni Ursus 50.000 lei bucata- Telefon 13-47-28.(291924)

• Vînd apartamente 2 camere, M ănăştur Telefon 17-07-22, du­p ă ora 13. (291952)

• Vînd apartam ent 2 camere, . ..confort m ărit 80 mp cu pod.plus■ grădină 100 mp Calea Turzii

nr. 66, ap. 6. (291953) -• Vînd apartam ent 3 camere,

str. * Parîng. Informaţii telefon:16-43-86, după ora 15- (291959)

/ • Vînd 4 -camere în Zalău cu gaz metan, cartier Brâdet, bloc11, ap. 1, pentru spaţiu comer­cial sau locuinţă. Telefon 63-19-43 sau 1-54-04.' (291961)

• Vind set . motor Piteşti 1300, 1400, 60 000 lei. Telefon 15-02-20,18—20. (291953)

Vind m aterial lemn pentru construcţii,- cazan fiert ţuică, rezervor metalic 6000 1, Renault 25 6 V injecţie, ABS. Telefon:12-35-58, după ora 15. (291965)

• Vînd m aşină de îngheţată import. Informaţii telefon 0968'— 6-33-11. (291955)

• Vind mobilă şi alte. Tele­fon 18-26-19- (291957)

9 Vînd teren şi gospodărie ţărănească la 20'km de Cluj. Te­lefon 16-39-85, orele 20—22. (266929)

• De vînzare grădină în str. Donath şi un hectar de păm înt arabil. Telefon 18-02-11. (266937)' C Vînd garsonieră Mărăşti.

Inform aţii str. Dîmboviţei nr. 85, bl. D 17, ap. 91. (266918) :

O Vînd apartam ent 4 camere; etaj 2, str- Pascaly. Informaţii telefon- 15-12-93. (266922)

O Vînd apartam ent 2 camere. S tr G îrbău nr. 11, b l R 3, ap.23. '(266930) . ~

• Vînd Audi 80, 6500 DM, Re­nault 5 GTD 4800 DM, Opel As- cona 6500 DM, Ford Esicort 5000 DM. Informaţii telefon 16-34-30;14-16-06. (266907)

• Cum păr bloc motor Dacia ; 1300, palier normal fără fisuri. Telefon 13-82-43, orele 16—20. (266914)

• Vînd Dacia 1300 1977, sta­re bună- Telefon 16-04-31 după ora 16. (266923)‘ • Vînd VW Passat- 1985, sta-

' re ireproşabilă. Telefon 16-55- - 45. (266924) •

• Vînd videoplayer nou- 11-87-70. (266926)

• Vînd TV Philips diagonala 54 şi videoplayer Elekta Tele­fon 14-33-92. (266940)

9 Cum păr aparatură folosită-, pentru restaurant. Telefon 15- 45-46. (266911) - _

9 Vînd tractor • pe roţi H art 200, 20 CP. Telefon* 095 — 81-51. 26, M: Ciuc- (266927) ‘ ;

• Vînd 75- oi. Telefon 11-17- 72, după' ora 18. (266913)

:9 De vînzare: Ford S ierra 2,3D, Break an de fabr. 1984, 100 000 km : Ford Sierra 2,3D, . Break, 1984, 150.000 km; ' F iat Fiorîno1,7D, camionetă, 1991, 70.000 km: , Fiat Regatta 1,7D, 1984, 120000 km; Fiat Uno 1000 cmc, benzi­nă, 1991, 75.000 km, 3 uşi, p te- cum şi accesorii, piese de schimb, caroserii Fiat şi Ford Sierra. Re­la ţii la tel. 13-25-19. (266908)

• Vînd două paturi dormitor şi un bar pe. rotile. Telefon 14- 48-24, după ora 18. (2:30925) ■<

O Vînd mobilă cu furn ir de nuc. Telefon 14-27-44. (266928)

© Vînd trifoi furajer calitate superioară, p înă la 4000 kg, preţ negociabil. Adresa: RipaV Si- mion, Popeşti nr. 203. (266938)

• Vînd canapea, dulap, masă, scaune, pat, toaletă. Telefon 13-76-68- (266939) '

Decese Comemorări

9 Sincere condoleanţe di­rigintei Vesa Felieia în ma­rea durere pricluultă de moartea mamei sale. Clasa a IX . a_fizică-chimie. (266'JOO) J

• Sîntem alături de doam­na ingineră lancu Otilia în momentele g re le . datorate pierderii dragei- sale mame. Colectivul Grupului şcolar de industrie uşoară- (266906)

• Tristă a fost ziua dc 9 m artie 1987 cînd ia-am des­părţit de unicul meu fiu, pro­

curorul FUZESI ALEXANDRU SANDU, res­pectiv trei ani de cînd m-aro

despărţit şi de soţul meu FUZESI ALEXANDRU dum ­nezeu să-l odihnească în pa­ce. îndurerată mama, soţie. (266780) : '

9 După şase luni am inti­rea verişoârei noastre

SPIRIDON MARIA cu suflet bun, luminos şl nobil a ră­mas vie în inim ile noastre. Dumnezeu să i dea eterna li­nişte. şi pace. Verişorul Bren- dea Ioan şi M ariana. Parase tîisul va avea ioc în data de12 martie 1994 Ia capela din str. Molilor nr. 26, o ra 13.(266852) ■

9 S-au scurs 6 luni de la­crimi, ' durere şi singurătate, de la trecerea în nefiinţă, după o grea şi nem eritată su­ferinţă* a celui care a fost şi rămîne iubitul 'nostru soţ şi

. ta tă lt. col- (r) SATMAREANU T1BERIU.

Dumnezeu să-ţi dea odihna veşnică ia r nouă să ne aline

/durerea d in suflete. Come­morarea va a v e a ' Ioc sîm bă­tă, 12 m artie 1994 ora 11 la biserica Sf. Dum itru, cartie- rut Gheorghehl. (266862)

• . Un ultim omagiu celui care a f o s t . vecinul nostru SZOLOSI ADALHERT. Sin­cere condoleanţe familiei în daliate;, Locatarii din Tinere­tului 66. (8341) -' e Sîntero alături de fami­lia Comănaru în aceste mo­mente grele prilejuite - . de pierderea părintelui drag. Colectivul Liceului teoretic „Gheorghe Şincai". (8342)

9 Cu profundă -tristeţe ne despărţim de dragul nostru

profesor ANDRAU IOAN- Puica, Viorel, A ndreea şl Florin. (8317)• Sincere condoleanţe distinsei

noastre colege înv M arta Mureşan de la Liceul ..Ni- colae Bălcescu" la moartea mamei sale. Colegele,' (8349)

9 Mulţumim tu turor ace­lora care au fost alături de noi la ducerea . pe ultimul druin a scumpului nostru ta ­tă şi bunic CAT1NAŞ IOAN. Familia Răcean Ioan cu co­piii. (291803)_________v

e Mulţumim din suflet, conducerii Universităţii, De­canatului, Catedrei de Socio­logie, fam. . dr. Paţiu şi tu ­turor celor care au fost ală­turi de noi în momentele de "rele încercări la despărţirea do cel care ne-a fost sprijin

de nădejde prof IOAN ALUAŞ. Familia- (291920) :

o. Cu Inimile; zdrobite de durere anunţăm încetarea din

viaţă a dragei noastre AŞIILEAN VAI.ERIA ICA (Tătăişn). tnm orm înlarea va avea loc- in d a ta .d e 9 . martie Ia capela I a cimitirului Cen­tral, Dumnezeu s-o odihneas­că. Familia îndureraţii. £91932). ’ /

9 Sincere condoleanţe prof. Vaii.-ea Eugenia. Colegii de la S 'oa lu rte surzi nr, 1 ' (2668H8)

9 Cu sufletele îndurerate, sîntem alături-de familia în­doliată la trecerea in e t e r n i ­

ta te a distinsului dr. ŢICLETE IOAN, Sincere con­doleanţe din partea locatari­lor din str. Peana nr. 7 (291889)

9 Colectivul l'olicllnlcll III este alături de familia asis­tentei şefe Hota Lonuţa în aceste clipe grele cauzate de decesul tatălui s<>cru drag- Sincere condoleanţe. (291887)

• Cu Imaginea lui in suflet adunăm tonte am intirile in­tr-un omagiu la 10 ani de la decesul soţului şi tatălui nos­tru nUCUK ŞTEFAN, din Berchteşu. Dumnezeu să-l. o . dihneascâ. Soţia Anica şi co- piil cu familiile. (291710)

• Patru ani grei, umhrlţi- 'de durere do cînd moartea nedreaptă l-a luat de lîngă noi pe ce) mai iubit soţ şi

tată GI1IKU1CEAN IOAN. lăsindu-ne In veci nemîn- gîiaţi. Soţia Li via, copiii Ne- lu. Ovidlu şl părinţii. (291793)

O La şase săptămîni de la ' decesul dragei noastre

SZEKELY MUREŞAN VIORICA, pioasă aducere 8- minte. Fratete A lexandru. cti familia. (291888)

9 Sîntem alături de fami­lia prof.- Florea ' în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Colegii do ia Şcoala generală Gilău. (29196)

» Sîntem alături de cole­ga noastră Mihatela în aces­te momente grele. Colegii Si­nul VI seria I Medicină. (291965) -

• Sîntem alătnri de fami­lia colegului nostru Vlrgltiu Florea în momentele . grele pricinuite de; decesul mamei. Sincere condoleanţe. Institu­tu l de Folclor al Academiei. (291967)

9 Profund îndureraţi adu­cem Ia cunoştinţa tuturor ce­lor ce l-au cunoscut, înceta­rea din viaţă, în ziua de 8 m artie, a bunului nostru soţ, ta tă- şl socru, - profesor IOAN ANDKAU. Chipul iui blînd răm îne veşnic în am in tirea ' noastră- Să-i fie ţărîna uşoa­ră. - înm orm întarea va avea loc joi, 10 martie, ora 14 de Ia capela-nouă a cimitirului M ănăştur. Familia. (266928)

9 Aducem un pios omagiu omului de aleasă nobleţe su­fletească, distinsul profesor TOAN ANDRAU, care a slu . jit cu competenţă şl dăruire învăţăm întul clujean, ca. das­căl şl director de şcoală. Sîn­tem alături de. familia greu . încercată şi-i împărtăşim du­rerea. Cadrele didactice şi e- levii Scolii nr: 2 Cluj-Napoca. (266936) -

• Colegii de la Editura acia** sîn t alături de Cris-

tina Savati în greaua încerca­re prin care trece la m oartea tatălui său drag, - distinsul profesor ANDRAU, Sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (266909)

A Sîntem alături de fosta noastră farm acistă diriginte

Ţiclete Aniela în clipele, grele suferite la decesul soţului. Co­lectivul Farmaciei 1 Cluj- (266902)

o. Dragă Gina sîntem alături de tine şi fam ilia ta la m area durere pricinuită de m oartea

, mamei taîe dra;>i. Colegii Serv.■ Inform atică a Direcţiei, generala

a finanţelor- publice. (8352)« Condoleanţe fam. Chira,

pentru decesul fratelui şi cum ­natului lor. Colegii de Labora­tor toxicologie, (260910)

ADEVARUL DE CIUJMIERCURI, 9 MARTIE, PAG. 12

NOTE DE., SPECTATORFiindcă în „matineul" de sîmbătă, dintre

C.F.R. şl Phoenix Baia Mare, am fost un simplu spectator. Şi totuşi nu mă p o t răbda să nu-rni etalez cîteva păreri. Nu de alta dar in pregătiri am urm ărit două „colocvii", ale ceferiştilor in vederea „examenului" returului şi am avut o părere bună despre cum s-au prezentat elevii „ trip lete i" ' Rădulescu — Ciocan — Mureşan la acele jocuri. Este foarte adevărat că există o di­ferenţă netă între un Joc-test de verificare şi unul de campionat. In altă ordine de idei, pen-, tru nimic în lume n-aş dori să se înţeleagă ca aş pune Ia îndoială pregăti rea / pentru _ retur. Mal degrabă aş considera prestaţia de sîmbătă trecută a ceferiştilor drept un accident, respectiv bioritm urile lor au fost în scădere. Se întîmplă şi la case mai mari.

.Concret, sîmbătă am urmărit o prestaţie a ' ceferiştilor departe de ceea ce mă aştepţam. Şi

mă aşteptam la-o victorie’ la scor. Pînă la urmă m-am m ulţum it.şi cu cea la limită, deşi _ cefe-,/ ristii au dominat cu autoritate, minute - întregi jucîndu-se cu fundaşii la centrul terenului Din păcate au abundat pasele greşite, cursivitatea jocului s-a rupt datorită linor acţiuni_ individu­ale Cel mai supărător a fost faptul că omul de gol numărul unit, Matei, a fost într-o îngrijoră­toare eclipsă. Aproape nimic nu i-a reuşit. _ Chiar dacă a înscris un gol frumos, cu un şut sănătos, Piroska m-a îngrijorat- prin suita sa de şarje individuale în perimetrul .careului mare. al băi- mărenilor, ’ toate soldîndu-se cu pierderea ^balo­nului şi ratarea; atacului. Apărarea a fost com­partimentul bun. . \ . . . ' . „

îm i exprim speranţa că prestaţia de sîmbata,. va fi cîntărită cum se cuvine, în primul rînd de jucători, că ei vor trage învăţăm intele cuvenite şi la viitoarele partide ne vor oferi prestaţii pe măsura adevăratei lor valori. .

Victor MOREA

JUDO:BRONZ

p la n a Câmpean, Alina Mol­dovan, Ramona Pascu, Sallay

. Violeta,. Miklos Delia, Claudia " Popa şi Claudia Cormoş sînt

componentele echipei de feţe care, timp de 2 .zile, a partici­pat Ia - finala Campionatului, n a -: ţional — : speranţe. Elevele an­trenorului Florin Bercean (CJS.M. Cluj) au avut o com^ portare destul de bună, ocupînd la acest turneu 'de la Iaşi, lo­cul al Ill-lea.

Primele două locuri ale . po­diumului cîşţigătorilor au fost ocupate în ordine de fetele de la Steaua, Bucureşti şi , CSS D o b ro g e a C o n s ta n ţa .

' ■ — r.v. —

Popice, b lv i/ia A, femininCONSTRUCTORUL GHERLA-

VOINTA TIMIŞOARA 2228-2077

Jucind din nou pe propria arenă- din Parcul 'oraşului, Constructorul a obţinut - cea de ă doua victorie din retur, fiind în cursă în continuare pentru obţinerea unui loc in Superligă, cea mai prestigioa­să competiţie a sportului cu popice din ţara noastră De astă dată a fost mal greu examenul pentru fetele din Gherlă, ad­versarele lor din Banat pu- nîndu-Ie multe probleme. Re­zultatele/individuale au fost sub, posibilităţi, nicluna din com­ponentele celor două formaţii" nedepăşind cifra de 400 ,t p.d. De la gazde s-au rem arcat A- d ina Mureşan — 381 p.d. şl M arinela Istici — 380 p.d., iar de la Voinţa s-a evidenţiat doar ; veterana echipei, Ebel cu 398 p d . ’ Sz. CS,

EXCURSIE ^ CU TRENUL

LA TG. MUREŞSîmbătă, 12 martie, „U“

va în tîln i,, la Tg. Mureş, în cadrul semifinalelor Cupei României la fotbal, echipa Gloria Bistriţa. Clubul organizează pentru supor­teri şi cei dornici de-a ur­mări „la faţa locului" des­făşurarea întîlnirii, o ex­cursie cu trenul. Costul ex­cursiei este de 2000 lei, in pret fiind inclus şi biletul pentru meci. înscrieri la club, în Piaţa Păcii 1-3, în­cepînd de joi 10 martie, o- relo 10.

Scor cu adevărat d e . . . rugby

’ „U"-16 FEBRUARIE - SPORTUL STUDENŢESC 83-13 '

"De obicei, un astfel de s c o r . .. astronomic . te lipseşte 'de co­mentarii. Totuşi citeva remarci sînt necesare. Intîlnirea de sîm­bătă,'d in tre cele două^divizionare ş i . . . colege de studenţie, a în­semnat, pentru clujeni un: adevărat galop de sănătate. Cu excepţia începutului întîlnirii, cînd studenţii bucureşteni au reuşit să îns­crie dintr-o lovitură de pedeapsă, în Test clujenii au dominat cu autoritate, reuşind prin procedee tehnico-tactice şi acţiuni specta­culoase să desfiinţeze, pur şi simplu, palida defensivă a colegilor din Capitală. Succesul de sîmbătă confirmă pe cele reuşite în re­centul . turneu de la Cluj-Napoca^ Cale liberă, în continuare spre astfel de scoruri. . '

Automobilism: CUPA „8 MARTIE"Intr-o organizare de excepţie, duminică, pe cartodromul din car­

tierul Gheorgheni, a avut loc un reuşit concurs organizat de noul club de raliuri „Samaco Rancing, Cluj-Napoca", întrecere sprijinită de sponsorii Ares S.R.L., Compania de intermedieri Borsos şi do­ta tă cu Cupa „8 Martie", Ziua femeii. ■ "r

Timpul excelent a prile juit celor 31 de concurenţi şi concurenteo. întrecere viu disputată pentru ocuparea locurilor de pe podiu­mul de premiere, disputa fiind urm ărită de un numeros public spectator. Iată ierahia stabilită în final: Categoria 1300 cmc: SavU Horaţiu (Dacia 1100), Bogdan Mărişca (Dacia 1300) şi Sorin Colce- riu, (Dacia 1410); categoria 1600 cmc: Horaţiu Avram (Alfa Romeo 33), Dan Mora (Fiat Ritmo 105) şi A ttila Kovacs (Peugeot 205 GTI) categoria 1100 cmc:. Laurenţiu Moldovan (VW Polo); categoria 1800 cmcr Dâniel U ngur'(A lfa Romeo GTI); premiul de consolare: Ci- prian Moş (Dacia 1300); premiul special 8 Martie, categoria 1300 cmc: Cornelia Tirrionea (Dacia 1300); peste 1300 cmc: Adriana Fi- lipescu (Alfa Romeo GTI). - • ' "■ '

Cîştigătorii şi cîştigătoarele' au' prim it premii în obiecte şi bani, cei urcaţi pe podiumul de premiere avînd parte şi de tradiţionala.„baie de şampanie", (vlc) ' 1

• NEMULŢUMIRI. Despre preparativele, organizatorice dis­cutate de curînd la New York cu delegaţiile celor 24 de ţă ri calificate în turneul final, Puiu Iordănescu — la recenta 'în tîln i­re din Capitală, cu ziariştii bu­cureşteni — şi-a exprim at unele nem ulţum iri legate, de două „seg- mente1’1 numite Detroit şi. Los Angeles. Concret este vorba ' de terenul acoperit din. Detroit un­de România va întîlni în preli­m inarii echipa Elveţiei, expri- mîndu-şi îngrijorarea legată de condiţile climatice oferite de un astfel de stadion acoperit, ; mai- ales în contextul că partida va avea loc în... plină vară. Va funcţiona sau nu sistemul de condiţionare a aerului? Vor reu­şi tricolorii să se acomodeze cu uri astfel de „mediu" am biant o- ferit de o uriaşă cuvă aflată sub presiunea spectatorilor şi a pro­tagoniştilor din teren? -Deocam­dată întrebări. Nemulţumiri şi în privinţa terenului de antrena­ment de îa Los Angeles, aflat la o distanţă de numai... 90 km de ; hotel. . Adevărată... deplasare pen­tru pregătire; Am mai aflat că echipele trebuie să fie prezente la stadionyl unde esţe programa­tă partida cu 90 m inute înainte şi că lotul celor care Vor intra pe teren, respectiv rezervele, vor trebui comunicate cu 65 minute înainte de fluierul ■ de. început, că orice eventuală schimbare du­pă minutul 65 va fi foarte greu

Italia 26: MARŞUL LUI A.C. M ILAN / CO NTINUA

Am aşteptat cu m are nerăbdare derbyul de duminica trecută dintre Juventus şi A.C. Milan. Poate că dintr-o antipatie datorată faptului că Fabio Capello prea de m ult îl ţine pe tuşă pe Florin Radu Răducioiu a l-nostru sau aerului, său de îngîmfare, de răceală ostentativă. Mă gîn- deam că Giovanni Trapatoni şi trupa lui, in frunte cu Roberto Baggio, vor reuşi să năşească pe A.C. Milan, să mai reducă acea diferenţă deS puncte care se m enţine de atita vreme ’ între fruntaşa clasamentului Şi cele care au încercat să atace de pe locul secund poziţia de lider. A trebuit să recunosc, din puţinul pe care I-am re­văzut din partida-derby, că A.C. Milan este o formaţie prea exactă, o m aşinărie perfect pusă la punct. Fireşte asta nu atita datorită „dirijo­rului" acestei celebre „orchestre fotbalistice1*" nu­mită A.C. Milan, l-am numit pe Fabio Capello, cît m arilor valori diri lotul bogat al echipei. Sin­gura consolare de compatriot al Iul Răducioiu este faptul că în ultima vreme a intrat Sn conul de umbră buldozerul francez Jean Pierre Papin. Pe de altă parte m-am bucurat că „vecinul" Dc- jan- Savicevicl a reuşit să -l. oblige pe Capello că— indiferent de indicaţiile date de „il maestro"

— fără el şi m area ,sa fantezie A.C. Milan n-ar reuşi în marşul său . pentru uri nou titlu.

Dar să revenim Ia partida-derby: într-un joc cu serioasă încărcătură nervoasă, Eranio a găsit o portiţă şi înscriind a consemnat pe tabela de marcaj rezultatul Juventus,^— A.C. Milan 0-1. A doua victorie în deplasare în partida Lecce — Napoli 0-1. A u fost, duminică, şi patru „remize": Cagliari — Cremonese 0-0, Foggia — Atalanta 1-1 (surpriză), Piacenţa — Genoa l- l (punct pre­ţios pentra echipa lui Dan ■ Petrescu) şi Reggi- ana — Parma 0-0 (punct preţios pierdut de for­maţia lui Mateuţ, dar în faţa cîştigătoarei Su- percupei Europei). Victorii ale gazdelor: Inter ~ Udinese 1-0 (primul succes In campionat al no­ului antrenor Marini, prin golul reuşit de Ruben Sosa şi plăcuta surpriză a reintrării Iul Nicola Berti, după o îndelungată absenţă), Lazio — Roma 1-0 (in derbyul Cetătii Eterne, prin golul reuşit printr-un superb voleu de Signori în pri­ma repriză) şi'S am pdoria — A.C. Torino 1-0 (golul fiind m arcat de Ruud Gullit). ;

În clasament A.C. Milan totalizează 42 de puncte, urm ată de Sampdoria 36, Juventus şi Parm a cîte 34, Lazio 33, Inter 28, Torino şi Na­poli cîte 27, Foggia şi Cagliari cîte 26, Piacenza 23, Cremonese, Roma şi Genoa cîte 22, Udinese 21, Reggiana 19, Atalanta 17 şi Lecce 9 puncte.

Victor ROMAN

de efectuat şi numai cu aproba­rea specială, de la caz la caz, a celor desemnaţi să arbitreze partida. ' . ' '

ALTE DECIZII PRIVITOARE LA DESFĂŞURAREA TURNEULUI FINAL

O Va fi permisă . înlocuirea a trei jucători (nu doi ca pînâ acuma), cea de a treia înlo­cuire fiind valabilă numai • în cazul cînd este vorbq de portari»

• Timpul de joc va .fi crono­m etrat şi contabilizat cu stric­tă rigurozitate şl precizie. Trage­rile de timp la efectuarea-ziduri-' lor la loviturile libere din preaj­ma careurilor, la executarea .lo­viturilor, de colţ, , degajarea ba- Ioanelor în tribune — toate vor f i adunate secundă- cu secundă , şi partida va fi prelungită cu totalul minutelor, pierdute . cît : balonul n-a fost în- joc datorită cauzelor amintite. .’. -

• Aceeaşi contabilizare rigu­roasă şi In cazul jucătorilor ac­cidentaţi, hotărîndu-se ca^ indife­ren t de starea de gravitate a ac­cidentării, îngrijirile să fie date la marginea terenului, imediat ce jucătorul respectiv va fi adus cu brancărda în afara terenului de joc. Această măsură, ca şi cele'7 prevăzute anterior, vizează reali­zarea unei fluidităţi a jocului,. -

• Controlul anti-doping se va efectua prin tragerea la sorţi a cîte doi jucători din fie­care echipă. Operaţiunea 'va a- vea Ioc în pauza partidelor ia» ■ după scurgerea; timpului regula­m entar de joc, deci imediat du-, pă minutul 90, „recolta" de pro­be va fi expediată; şi supusă a* nalizelor; la Los Angeles. Jucă­torii care vor refuza să se su­pună probelor . vor fi declaraţi automat „pozitivi".

• Pentru echipa care va fi promotoarea celui' mai frumos spectacol fotbalistic s-a instituit un trofeu iar jucăto rii ei vor fl solicitaţi să sem n eze o declaraţie fair-play'

O O decizie surprinzătoare în­tr-un fel: dispariţia gardurilor împrejmuitoare a terenurilor, pre- cum şi absenţa oricăror alte. obstacole artificiale între spec­tatori şi terenurile de joc, res­pectiv idolii din teren, domnvfl Joseph S. Blatter, secretarul ge­neral al F.I F.A.. expunîndu-şi „punctul de vedere" că „avem încredere în spectatorii -noştri, care nu trebuie consideraţi male“. Asta pînă la proba con­trarie — zicem noi. Nu de -Jlta dar avem prea ■ multe exemple de ce Jnseam nă exuberanţa spec­tatorilor faţă de idoli sau repli­ca lor cînd vor considera că i- dolii, au fost frustaţi de victo­ria pe care o meritau.-

Romeo V. CIRŢAN

Corectura acestui numâr a fost realizata de:

Radu SÂNTEJUDEAN Victoria PETRUŞ Cristian BARA Mihai HOSSU

A uto riza tă prin S.C . nr.128/1991, Ju d ecă to ria C lu j-N ap o ca ,

în m a tr ic u la tă la Oficiul Registrului Comerţului Judeţu lu i Cluj, s u b nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1991

irwiTînrin nitMiiwTmiw rurf»

C O LE G IU L DE REDACŢIE:ILIECĂUAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VERSŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE

MARIA SANQEORZAN; RADU VIDA

■ REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

1. .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl conta bl lltatesj z aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic într£ orele 8 -1 6 , str. Napoca nr.16 (la p« rter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame ; şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22