proiect licenta construire locuinta sp+p+m

8/10/2019 Proiect licenta Construire locuinta Sp+P+M

1/126

UNIVERSITATEA TEHNICA GH ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

SPECIALIZAREA C.C.I.A.

PROIECT DE DIPLOMA

COORDONATOR STIINTIFIC:

ABSOLVENT:

-2006-

BORDEROU

PIESE SCRISE:

-Tema proiectului;

-Memoriu tehnic justificativ;

-Calculul higrotermic;

-Calculul sarpantei;

-Evaluarea incarcarilor;

-Calculul structurii;

-Calculul scarii;

-Calculul stalpilor,stalpisorilor si al centurilor;

-Calculul planseului;


2/126

-Calculul fundatiei;

-Calculul tehnologic;

-Calculul economic.

PIESE DESENATE:

-Fatada principala;

-Fatada laterala;

-Plan subsol;

-Plan parter;

-Plan etaj;

-Plan acoperis;

-Plan fundatii.Detalii;

-rmare stalpi si stalpisori;

-rmare centuri in elevatie;

-Plan cofrare!armare scara;

-Plan cofrare!armare planseu;

-Plan sarpanta.Detalii.

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

A. Me!"#$ %e &"'#(e)($"&

". DTE #E$E%&E &E '$(E)T'T'E'*


3/126

"." Denumire proiect* Construire locuinta pe teren proprietate privata;

".+ eneficiar* -ore 'ulian si (iorica;

"./ mplasament* )tr.)pancioc,$r."0.

+.TEM DE P%1'ECT%E*

Preenta documentatie s!a intocmit la comanda beneficiarului ,in baa

temei de proiectare ,in conformitate cu prevederile Certificatului de

2rbanism si cu legislatia in vigoare referitoare la autoriarea e3ecutarii

lucrarilor de constructie.

Prin tema,beneficiarul solicita construirea unei locuinte individuale cu

regimul de inaltime )4P4M.

Proiectul a fost intocmit in baa urmatoarelor documente*

5Certificat de urbanism;

5ct de proprietate;

5%idicare topografica;

5)tudiu geotehnic.

/.MP&)ME$T*

Terenul pe care se amplaseaa constructia,cu o suprafata totala de 6"7

mp,se afla in intravilanul Municipiului 'asi.cesta are o forma poligonala

neregulata si nu preinta denivelari semnificative,panta generala fiind

descendenta de la nord la sud.

ccesul auto si accesul pietonal se vor face din strada )pancioc pe

latura nordica a amplasamentului.

8ona este studiata din punc de vedere urbanistic 9aliniament,regim de

inaltime,distanta fata de vecinatati,plastica arhitecturala: prin Planul

2rbanistic de Detaliu aprobat de Primaria Municipiului 'asi,iar

reglementarile specificate sunt respectate intocmai de documentatia

preenta.


4/126

ccesul pietonal principal la locuinta, se desfasoara prin intermediul

unei alei descoperite, care dirijeaa circulatia dinspre accesul de la strada

catre o terasa de acces situata la nivelul parterului9cota &indab? de culoare verde.

Perimetral locuinta va fi prevauta cu trotuare din beton.

5Pentru incarcari seismice, ona C, @sA

)T) "lainaltimea de "< m deasupra terenului si coeficientul de variatie a

presiunii dinamice de baa in raport cu inaltimea deasupra terenului liber

este de


5/126

&ocuinta propusa prin preenta documentatie se inscrie in plan, in

principal, intr!un dreptunghi cu decupaje.'naltimea totala a constructiei este

de ,/0 m de la cota trotuarului pana la cota coamei acoperisului.

vand in vedere configuratia, dimensiunile si topometria terenului,

imobilul )4P4M propus se va amplasa in teren in modul urmator*

!fata de strada )pancioc,acesta va avea o retragere variabila de la 6,


6/126

matrimonial, )A"=,


7/126

cestea se vor stabili prin intocmirea unui program de urmarire a

e3ecutiei de catre proiectant de comun acord 606d/"e cu beneficiarul in

baa unui contract.

Dupa contractarea e3ecutiei de catre beneficiar, acesta va pune

proiectantul in legatura cu e3ecutantul pentru analiarea si insusirea corecta

a proiectului, spre o e3ecutie corecta.

"


8/126

Constructia este situata in Municipiul 'asi pe strada )pancioc nr.

"0,beneficiar fiind dl. -ore 'ulian si (iorica.

%egimul de inaltime * subsol partial4parter4mansarda.

'naltimea subsolului este de +,6 m, inaltimea parterului este de +,7 m,iar inaltimea mansardei variaa de la ",< m la peretii din a3ele "!6 pana la

+,7< m la peretii din a3a .

Clasa de importanta este ''' 9GAC?.

Conform normativului P"

idurile structurale, realiate dintr!o talpa de fundatie din beton simplu c"$ormativ privind e3ecutarea lucrarilor de terasamente pentru realiareafundatiilor constructiilor civile si industriale? indicative C"=!77.

!se deafecteaa ona;

!se e3ecuta sapaturile pentru fundatii sub protectia sprijinirilor;

!se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare;

!nu se va trece la e3ecutia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea

proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare;

!la e3ecutie se vor respecta ordinea si tehnologia, aferente lucrarilor

prevaute in poroiect.

6.+ EEC2T%E 2MP&2T2%'&1%*

!umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor

realia din pamant sortat din cariera!argila prafoasa,praf argilos conform

normativului C"=B77;

!umpluturile se vor e3ecuta in straturi elementare de "

fiecare strat elementar.baterile admisibile fata de gradul de compactare

prevaut in )T) este de "J pentru mediu si +J pentru minim.%eultateleacestor verificari se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse.

0.&2C%%' DE F2$DT''*


12/126

!lucrarile de fundatii se vor e3ecuta in conformitate cu prevederile din

>$ormativ privind proiectarea si e3ecutarea lucrarilor de fundatii directe la

constructii? indicativ P"

!lucrarile de fundatii se incep spre e3ecutare numai dupa

receptionarea lucrarilor de terasamente;

!la e3ecutarea fundatiilor se vor avea in vedere*

Hmaterialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din

proiect si prescriptiilor tehnologice in vigoare;

Hrosturile de turnare vor respecta prevederile din prescriptii tehnice

>Cod de practica pentru e3ecutarea lucrarilor din beton, beton armat si beton

precomprimat?, indicativ $E


13/126

!lucrarile se vor realia in conformitate cu prevederile din $E


14/126

!receptia hidroiolatiilor se face pe baa proceselor verbale de lucrari

ascunse din care sa reiasa*

Hdaca structura hidroiolatiei este identica cu cea prevauta in proiect;

Hdaca e3ecutia s!a efectuat in ordinea si etapele corespunatoare;

Hdaca pe parcursul e3ecutiei au fost verificate suprafetele suport,

calitatea amorsajului si realiarea corecta a straturilor.

7.&2C%%' DE TE%M1'81&T''*

!lucrarile de termoiolare a elementelor din beton 9plansee, centuri si

stalpisori: vor fi e3ecutate in conformitate cu prevederile tehnice specifice

materialului din care este e3ecutata termoiolatia;

!termoiolatia stalpisorilor din beton se va e3ecuta intre rebordurile

din dreptul planseelor, iar a grinilor se va e3ecuta pe inaltimea grinii sub

rebordul din placa;

!ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de

bare I prevaute la < de cm distanta pe verticala pentru stalpi 9sau cu

bolturi impuscate: si 6< cm distanta pentru grini;

!indiferent de tipul de iolatie prevaut, la receptie se vor avea in

vedere*

Hcalitatea si dimensiunile materialelor folosite;

Hcontinuitatea stratului iolator pe toata suprafata, conform

proiectului;

Hmodul de prindere si protectie.

=.EEC2T%E &2C%%'&1% PE T'MP F%'#2%1)*

Pe timp friguros lucrarile se vor e3ecuta in conditii prevaute in actele

normative in vigoare, printre care*

!normativ pentru e3ecutarea lucrarilor de beton si beton armat* $E


15/126

!normativ pentru e3ecutarea lucrarilor pe timp friguros* C"!76;

!instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton* C+7!

7/.

"%egulamentul

privind protectia si igiena muncii in constructii? editia "==/; &egea

Protectiei Muncii $r. =$orme specifice de protectie a muncii pentru diferite

categorii de lucrari?.

&ucrarile se vor e3ecuta pe baa proiectului de organiare si a fiselor

tehnologice elaborate de tehnologul e3ecutant, in care se vor detalia toate

masurile de protectie a muncii. )e va verifica insusirea fiselor tehnologice de

catre intreg personalul din e3ecutie.

Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaa*

Honele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;

Hse vor face amenajari speciale 9podine de lucru, parapeti, dispoitive,

etc.:;

Htoate dispoitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in

conformitate cu normele in vigoare;

Hasigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile

de protectie a muncii in vigoare din >%egulamentul privind protectia si

igiena muncii in constructii? editia "==/ cap. "!6".

)e atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii

preentate nu au caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a luatoate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca

9masuri prevaute si in >$orme specifice de securitate a muncii pentru

diferite categorii de lucrari?:.

"". C1$T%1&2& C&'TT'' &2C%%'&1%*


16/126

(erificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face

in conformitate cu prevederile din $E


17/126


18/126

$r.crt. Denumire strat

de material#rosime

9m:

Coeficient de

conductivitate termica L

9 Bm@ :

" Tencuiala e3terioara


19/126

(erificare*

b: P&$)E2 '$FE%'1%*

b": Planseu inferior peste sol 9cu pardoseala rece:*

$r.crt. Denumire strat de #rosime 9m: Coeficient de


20/126

material conductivitate

termica L

9BmN:

" Padroseala C7B"<


21/126

$r.crt. Denumire strat de

material

#rosime 9m: Coeficient de

conductivitate

termica L

9BmN:

" Tencuiala intrados

M0


22/126

)e calculeaa o reistenta medie *


23/126

d: TMP&%'E*

$1T*Tamplaria se va realia din lemn stratificat si geam termopan.

2.C&)$$ "e#/(e(e# (e"#)e /1e)##)e )!"e)(&(e R3

2.,.C&)$$ $4##!" 1$(#!" (e"#)e

a: %.(.*colt iesind!0 bucati

b:%.(.*colt intrand!" bucata


24/126

c: %.(.*curent!/ bucati

d: %.(.*curent!" bucata

e: %.1.*pereti e3teriori pe fundatii


25/126

f: %.1.*pereti interiori pe fundatii

g: %.1.*planseu current!perete e3terior


26/126

h: %.1.*centura de reemare a mansardei

i: %.1.*contur tamplarie


27/126

&a parter*

&a mansarda*


28/126


29/126

P&$)E2

'$FE%'1%

%.1.*pereti e3t.

pe fundatii


30/126

.9.S$1"&&(& (!(&& & &5e!1e# :

..De(e"#&"e& $# :

)e calculeaa raportul *

.6.C&)$$ ee)(#5 & )!e#)#e($$# 4!7& %e #!&"e (e"#)& G :

Calculul se face folosind formula *

Cladirea se afla in oras, deci rata ventilatiei va fi *


31/126

CALCULUL SARPANTEI

CALCULUL SARPANTEI

Calculul sarpantei se face in baa codului $P


32/126

b: Evaluarea incarcarilor*

! invelitoare si suportul invelitorii *

! greutate proprie *


33/126

! incarcari din actiunea apeii *

! incarcari din actiunea vantului *

! incarcari utile *

c: 'potee de calcul *

d: (erificari *

! de reistenta la incovoiere plana *


34/126

! de reistenta la forfecare *

! de rigiditate *


35/126

2. C&)$$ 1&e#:

a: )chema statica si suprafata aferenta *


36/126

b: Evaluarea incarcarilor *


! capriori *



37/126


!incarcari din actiunea vantului*

! incarcari utile *

c: 'potee de incarcare *

d: (erificari *

! de reistenta la incovoiere plana *


38/126

! de reistenta la forfecare *

! de rigiditate *


39/126

.C&)$$ 1!1$$#

)chema statica si suprafata aferenta*


40/126

b: Evaluarea incarcarilor *


! capriori *

! pane *



!incarcari din actiunea vantului*


41/126

! incarcari utile *

c: 'potee de incarcare *

d:.(erificarea de reistenta la stabilitate elastica *

; unde*


42/126


43/126

! seismul.

2. I)&")&"# 1e"&e(e /# )5&/#1e"&e(e:

'ncarcarile permanente sunt reultatul greutatii proprii a elementelor

structurale si nestructurale ale cladirii si, in acelasi timp, a altor incarcariaplicate cu caracter permanent * presiunea pamantului.

#reutatea proprie a elementelor componente se determina prin

multiplicarea volumului elementelor respective cu greutatea specifica

fiecarui material ce intra in compoitia elementelor de constructie.

#reutatea proprie de calcul a elementelor de constructie se determina

cu ajutorul relatiei *

*

! incarcarea permanenta de calcul;

! coeficientul incarcarii, conform )T) "


44/126


45/126

6 #resie 4 adeiv


46/126

$r.crt Denumire material

" Tencuiala tavan

M0


47/126

Total incarcari permanente 0


48/126


" Tencuiala

e3terioara9mortar cu

polimeri:


49/126


" Tencuiala interioara

M0


50/126


" Placi din ipsos armat


51/126

'ntensitatea normata a incarcarii din actiunea apeii va fi *

I(e/#(&(e& %e )&)$ & #)&")&"## %&(& %e &)(#$e& &1e## *

Pentru calculul la starea limita ultima de reistenta si stabilitate *

! coeficient partial de siguranta

Clasa de importanta a cladirii este ''', deci*

Pentru calculul la starea limita a e3ploatarii normale *

! coeficient partial de siguranta

Clasa de importanta a cladirii este ''', deci*


52/126

7; I)&")&"e& %# &)(#$e& 5&($$# *

Cladirea este amplasata in localitatea 'asi, in ona climatica C,

conform )T) " I(e/#(&(e& !"&(& & #)&")&"## %# &)(#$e& 5&($$#:

;unde termenii au urmatoarele semnificatii *

! coeficient de rafala, functie de categoria constructiei

Categoria ! constructii curente, putin sensibile la actiunea

vantului

! coeficient aerodinamic pe suprafata *


53/126

! coeficient de variatie a presiunii dinamice de baa, in

raport cu inaltimea 8 a constructiei, deasupra terenului liber, ce

depinde de tipul de amplasament.

!Tip de amplasament '' * amplasament din oras, cu e3ceptia

marilor orase.

! presiunea dinamica de baa stabiliata la hA"


54/126

,. I%e(##)&"e&* )&"&)(e"#/(#)#e /# 1!#(#!&"e& !(&(#!"

1e"e(#!" /("$)($" %e & 1&"(e"+

2. S$1"&e(e &e"e(e !(&(#!" 1e"e(#!" /("$)($" %e &

1&"(e":

! de pe directia transversala a structurii;

! de pe directia longitudinala a structurii;

. I%e(##)&"e&* )&"&)(e"#/(#)#e /# 1!#(#!&"e& !(&(#!"1e"e(#!" /("$)($" %e & &/&"%&+

9. S$1"&e(e &e"e(e !(&(#!" 1e"e(#!" /("$)($" %e &

&/&"%&:

! de pe directia transversala a structurii;


55/126

! de pe directia longitudinala a structurii;

. C&)$$ #)&")&"#!" 1e !(&(## 1e"e(#!" /("$)($" %e &

&/&"%&:

0." 'ncarcari din invelitoare si suportul invelitorii*

! se calculeaa incarcarea pe de suprafata inclinata*

H tabla cutata tip >&indab?*

H astereala*

! se calculeaa incarcarea pe de suprafata oriontala*

0.+ 'ncarcari provenite din actiunea apeii*

0./ 'ncarcari pe de suprafata oriontala, provenite din capriori sipane*

!capriori * "


56/126

!pane * "+3"+9cm: ; "3"9cm:*

5 ceasta incarcare se imparte la proiectia oriontala a acoperisului*

5 Pentru a determina incarcarea din apada, invelitoare si suportul

invelitorii, se determina toata incarcarea de pe toata suprafata si apoi se

raporteaa greutatea respectiva la proiectia proiectia oriontala a

acoperisului*

0.6 Determinarea greutatii pe de perete e3terior, situat peste

e3tradosul planseului de la cota 4+,0 m*

! Determinarea suprafetelor tuturor peretilor e3teriori*


57/126

! Determinarea lungimilor tuturor peretilor e3teriori*

! Determinarea inaltimii medii , a peretilor e3teriori de la

mansarda*

! Determinarea incarcarii din perete e3terior 9 de la mansarda :*

5$1T* )e considera pentru simplificare*

! Determinarea greutatii pe de perete e3terior*


58/126

0.0 Determinarea greutatii pe de perete interior, situat peste

e3tradosul planseului de la cota 4+,0 m*

! Determinarea suprafetelor tuturor peretilor interiori*

! Determinarea lungimilor tuturor peretilor interiori*

! Determinarea inaltimii medii , a peretilor interiori de la

mansarda*

! Determinarea incarcarii din perete interior 9 de la mansarda :*

5$1T* )e considera pentru simplificare*

! Determinarea greutatii pe de perete interior*


59/126

0. Determinarea fortei a3iale N, pe montantii peretilor structurali de

la mansarda, din*

!apada;

!invelitoare 4 suportul invelitorii;

!capriori 4 pane;

!centuri;

!greutatea proprie a peretilor 9dupa ca * interiori sau e3teriori:.

": Pe directie transversala*

+: Pe directie longitudinala*


60/126


61/126


.+ Determinarea greutatii pe de perete e3terior 9 de la parter :*

./ Determinarea greutatii pe de perete e3terior 9 de la parter :*


62/126

.6 Determinarea fortei a3iale $, pe montantii peretilor structurali dela parter, provenita din podestul intermediar si rampa scarii*

5 Din podestul intermediar al scarii*

$1T* )e distribuie incarcarea din podestul intermediar al scarii,

montantilor peretilor structurali de la parter 9D!" si D!+,longitudinali:.

)uprafata aferenta a podestului se masoara din a3ele planului.

Qumatate din aceasta suprafata, devine aferenta montantului peretelui

structural D!", iar cealalta jumatate devine aferenta montantului peretelui

structural D!+.

5 Din rampa scarii*

$1T* )e distribuie incarcarea din rampa scarii, montantilor peretilor

structurali de la parter 9D6!" si D0!+,transversali:.

Din etapa referitoare la calculul scarii s!a determinat*


63/126

.0 Determinarea fortei a3iale $, pe montantii peretilor structurali de

la parter*

": Pe directie transversala*


=. C&)$$ 4"e$(&(## /("$)($"##


64/126


65/126

T"e&1(&:este elementul alcatuit dintr!o suprafata oriontala pe care se

calca si care formeaa treapta propriu!isa si o suprafata verticala care leaga

doua trepte consecutive intre ele, numita contratreapta. &a scarile e3terioare,

fata unei trepte trebuie sa aiba o panta usoara spre e3terior, pentru a asigura

scurgerea apelor.

Pentru ca o scara cu rampe drepte sa fie comoda la urcat, trebuie ca

intre latimea si inaltimea a treptelor sa e3iste relatia*

&atimea scarii &, care corespunde cu lungimea treptelor, se alege in

functie de destinatia cladirii si de numarul de persoane evacuate intr!un

anumit interval de timp, alfate la un moment dat in cladire. Circulatia pe

scari se considera ca se face sub forma de flu3uri. $umarul de flu3uri princare se evacueaa un anumit numar de persoane se determina cu relatia*

; unde*

F ! $umarul de flu3uri prin care se evacueaa un anumit numar de

personae;

$ ! numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;

C ! capacitatea de evacuare a unui flu3.

,. S(&7##"e& /)'ee# /(&(#)e:


66/126

P&)& , > dupa conditiile de reemare, este de tip * doua dintre laturi

fiind considerate simplu reemate, iar celelalte doua incastrate.

armare pe o singura directie.

P&)& 2 > dupa conditiile de reemare, este de tip 2, trei dintre laturi

fiind considerate simplu reemate, iar una din laturi incastrata.

armare pe o singura directie.

2. C&)$$ #)&")&"## 1e 1!%e/(:


67/126


" Tencuiala intradosM0


68/126


69/126


70/126

)e adopta pentru armatura de reistenta si pentru repartitie.

0.+ rmarea rampei scarii*

)e adopta pentru armatura de reitenta si pentru repartitie.

CALCULUL PLANSEULUI

CALCULUL PLANSEULUI

Planseele sunt elemente de constructie oriontale care

compartimenteaa volumul cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea

superioara. Din punct de vedere al rolului in structura de reistenta,

planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le transmite

altor elemente structurale 9 grini, pereti, stalpi :, precum si de a asigura

intrarea in lucru a altor elemente verticale 9stalpi, diafragme : la actiunea

incarcarilor oriontale 9 efectul de saiba :.

'n general, planseele se dimensioneaa la incarcari verticale si se

verifica la incarcari oriontale.

I)&")&"# 5e"(#)&e & 1&/ee:

greutatea proprie a planseelor 9 placa, sapa, pardoseala,

tencuiala :;


71/126

utile 9 persoane, mobilier, pereti despartitori :;

temporare 9 apada R doar la planseul de acoperis :.

C!%#(## %e "ee&"e /# %e/)&")&"e: )e refera la reemarea si

conlucrarea planseelor cu elemente de constructie pe care reaema* grini,

pereti portanti.

%eemarea elementelor de planseu se considera astfel*

simplu reemate, atunci cand rotirile de reaeme sunt posibile,

iar momentele pe care reaemul le poate prelua sunt de valori

neglijabile.

'ncastrate, cand rotirile de reaem sunt e3treme de mici,momentul de incastrare se poate prelua si transmite integral, iar

rigiditatea reaemului este suficient de mare.

'ncastrate partial, atunci cand sunt indeplinite conditii

intermediare simplei reemari si incastrarii.

E!"($"#e la care sunt solicitate placile planseelor se determina prin

calcul static in domeniul elastic, utiliand una sau mai multe scheme de

incarcare.

A"&"e&planseelor din beton armat se poate realia*

Dupa o singura directie, cand * ;

Dupa doua directii, cand * .

,. S(&7##"e& #)&")&"#!":

a: Planseu curent pardoseala rece 9 hol, casa scarii, balcon, logie :*


72/126


" Tencuiala tavan

M0


73/126

6 #resie 4 adeiv


74/126


" Placi din ipsos armat


75/126

2., De(e"#&"e& #)&")&"#!" /# 1e("$ #e)&"e 1&)& %#

/#/(e$ &:


76/126

a: Placa " tip +*


77/126

7; Placa + tip 9:

); Placa / tip ,9:


78/126

!armarea se va face doar dupa o singura directie* cea

scurta9principala:.

%; Placa 6 tip 6:

e; Placa 0 tip :


79/126


80/126

a: Placa "*

b: Placa +*

c: Placa /*


81/126

!armarea se va face doar dupa o singura directie* cea

scurta9principala:.

d: Placa 6*

e: Placa 0*

f: Placa *

g: Placa *

h: Placa 7*


82/126


83/126

'n camp *

'n reaem *

D#"e)(#& 2:

'n camp *

'n reaem *


84/126

'n final, pentru usurinta la montaj, precum si acoperitor se va adopta*

'n camp, pe ambele directii * cu

'n reaem, pe ambele directii * cu

ARMAREA ELEMENTELOR DIN

BETON

ARMAT ALE STRUCTURII

ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE

STRUCTURII* CONFORM NORMATIVULUI P2-

, S(&1#/!"## %# 7e(! &"&(:

)talpisorii din beton armat turnati dupa e3ecutarea idariei ce

conlucreaa cu acestia, se prevad pentru *

! sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari

verticale;

! sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiuneacombinata a sarcinilor verticale si oriontale;

Prin intarirea idariei cu stalpisori si centuri si prin conlucrarea

acestora se realieaa panouri de idarie inramata pe contur.

lcatuirea stalpisorilor din beton armat se va face tinand seama de

urmatoarele*

! laturile sectiunilor stalpisorilor se coreleaa cu grosimile peretilor in

care sunt turnati; stalpisorii care se prevad pentru pereti structurali e3teriorise ioleaa termic prin placarea lor la e3terior, pentru evitarea formarii

puntilor termice;

! armarea longitudinala a stalpisorilor se face constructiv cu 9minim

bare cu din otel !conform normativului P+!70: din ;


85/126

! armarea transversala se realieaa cu etrieri din bare de otel din

9conform normativului P+!70, se folosesc in mod current etrieri din bare

de otel : la , indesiti la in onele de inadire a

barelor longitudinale, precum si la partea superioara stalpisorilor, sub

centura, pe o lungime de minim .

ncorarea barelor in centura ultimului nivel se face pe o lungime de

+< de diametre.)talpisorii se vor solidaria cu idaria adiacenta prin bare

dispuse in rosturile oriontale ale idariei, la , patrunand in

idarie sau pana la marginea golului, cand distanta de la stalpisor la gol este

mai mica de .

&a nivelul planseelor, stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile dinb.a.

2 Ce($"#e %# 7e(! &"&(:

Centurile din beton armat se prevad in mod obligatoriu in peretii

structurali din idarie la nivelul fiecarui planseu al cladirii, ele alcatuind o

retea inchisa si continua pe toata suprafata nivelelor constructiei.

Centurile din beton armat de la nivelul planseelor, prin forma,

dimensiuni si suprafata de contact cu idaria, vor asigura *

!transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladirii la

peretii structurali si de la nivelurile superioare la cele inferioare acesteia;

!transmiterea fortelor de inertie ce apar la nivelul planseului ca

raspuns al cladirii la miscarile seismice, la peretii structurali;


86/126

!preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurii sub

actiunea sarcinilor oriontale seismice, efectul tasarilor neuniforme sau al

variatiilor de temperatura.

Prin conlucrarea cu planseele cladirii, centurile participa la preluarea

eforturilor de intindere sau compresiune ce apar in saiba oriontala, formata

de plansee, solicitata in planul ei de forte de inertie seismice.

Centurile din beton armat au fost proiectate tinand seama de

urmatoarele aspecte *

!latimea centurilor este egala cu grosimea peretelui structural pe care

il intareste, iar inaltimea este mai mare decat grosimea planseului.

!centurile prevaute in peretii e3teriori se protejeaa termic, pentru e

se evita formarea puntilor termice.

rmarea centurilor se face astfel

!armarea longitudinala a centurilor prevaute in peretii structurali

interiori se face cu bare din otel sau reultate din calculele de

reistenta , aria minima corespunatoare fiind de ;

!sectiunea armaturilor longitudinale a centurilor marginale 9prevaute

pe peretii structurali de pe conturul cladirii: va fi cu mai mare decat a

centurilor interioare;

!barele din centuri se innadesc prin suprapunere pe o lungime de

de diametre si legare; in aceeasi sectiune se vor innadi cel mult din bare,

distanta dintre onele de innadire fiind de minim ;

!barele longitudinale se ancoreaa la intersectii pe o lungime de

diametre dincolo de marginea centurii in care se ancoreaa;

!Conform normativului P+!70, diametrul minim al barelor

longitudinale care se vor utilia in centur este* pentru bare din si

si pentru cele din ;

!Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura de centura

trebuie sa fie asigurata prin suprapunere 9in caul planseului monolit:;


87/126

!barele longitudinale ale centurilor se leaga cu etrieri sau agrafe

minimum B .

!'n portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat se recomanda

indesirea la "< cm a etrierilor pe lungimi de circa 0< de cm stanga!dreapta;

!Centurile intermediare vor avea latimea egala cu grosimea peretelui,

admitandu!se in caul peretilor e3teriori centuri cu latime mai mica pentru a

se putea realia iolarea termica a acesora, dar nu mai putin de +6 cm;

!'naltimea centurilor intermediare va fi egala cu cel putin un rand de

de caramida 9"6 cm:;

!Distanta ma3ima intre doua centuri pe verticala va fi de ma3im 6,< m

pentru gradul de protectie antiseismica / si /,< pentru gradul si mai mare,fara insa a depasi suprafetele de idarie incadrate de centuri si stalpisori;

$1T*)olutia adoptata in caul de fata respecta intocmai prevederile

normativului P+!70 si anume *

5)ectiunea centurii este de +03+09cm: si se armeaa astfel*

Harmatura longitudinala din bare de otel *! pe sectiune 9/

bare sus si / jos:;

Harmature transversala 9etrierii: din bare de otel * , in

portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat indesinu!se la "< cm.

B$#&%"$4##:


88/126

#olurile mari prevaute in peretii structurali vor fi marginite la partea

superioara de buiandrugi din beton armat turnati monolit.

uiandrugii au latimea sectiunii transversale egala cu grosimea

peretelui structural, iar inaltimea de minim din lumina golului.Distantadintre partea superioara a buiandrugului si cota inferioara a centurii de la

nivelul planseului se completeaa cu idarie si este egal cu un numar intreg

de asie de idarie 9conform normativului P+!70:;

tunci cand diferenta de nivel dintre cota inferioara a buiandrugului si

cea superioara a planseului nu depaseste , buiandrugii din beton armat

monolit se e3ecuta impreuna cu centurile planseelor, formand centuri

buiandrugi.

&ungimea minima de reemare a buiandrugilor este de minim .

Daca distanta dintre capetele a doi buiandrugi este mai mica decat

, se prevede un singur buiandrug continuu pe ambele goluri vecine.

DIMENSIONAREA FUNDATIEI

DIMENSIONAREA FUNDATIEI


89/126

FUNDATIILE RIGIDE:

)unt fundatiile la care, sub actiunea incarcarilor date de constructie si

reactiunii terenului in sectiunea cea mai solicitata, apar numai tensiuni de

compresiune, iar daca apar si tensiuni de intindere, acestea vor fi preluate de

capacitatea de reistenta la compresiune si intindere a materialului din care

sunt realiate.

Fundatiile rigide pot fi*

5'olate;

5)ub iduri cu descarcari pe reaeme iolate;

5Continue sub iduri si diafragme.

F$%&(## )!(#$e %e 7e(! /#1$ /$7 #%$"# /&$ %#&"&4e:

ceste fundatii se e3ecuta in mod curent din beton simplu sau din

beton armat. Fundatiile din beton simplu sau beton ciclopian sunt rigide,

neputand prelua eforturi de incovoiere.

Fundatiile de sectiune dreptunghiulara se recomanda atunci cand talpa

fundatiei depaseste peretele sau soclul cu cel mult "0!+< cm de fiecare parte.


90/126

,. De(e"#&"e& )&1&)#(&(## 1!"(&(e & (e"e$$# %e $%&"e:

!Calculul se face in gruparea fundamentala*

;unde*

Acoeficient al conditiilor de lucru 9conform tabelului 6. din

>#eotehnica si fundatii? '.P. 'asi "=7":;

Amedia ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor desub fundatie, cuprinsa pe o adancime de B6 masurata de la talpa fundatiei 9

:;

Alatura mica a fundatiei 9m:;

SA supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei 9@Pa:*

cA valoarea de calcul a coeiunii stratului de pamant, de sub talpa

fundatiei 9@Pa:;

A coeficienti adimensionali, functie de valoarea de calcul a

unghiului de frecare interioara 9: a terenului de sub talpa fundatiei.

$1T* Prin studiul geotehic s!au stabilit caracteristicile stratului de

fundare 9 argila grasa contractila:* ,c,U cu care s!a determinat *

!pentru #.F.*

2. De(e"#&"e& &(### (&1## %e $%&"e


91/126


92/126

R )e adopta inaltimea fundatiei* -A6


93/126

CALCULUL TEHNOLOGIC

CALCULUL TEHNOLOGIC

, TEHNOLOGII DE EECUTIE:

L$)"&"# 1"e4&(#(!&"e:

a: Curatirea si nivelarea amplasamentului 9cu pante de scurgere spre

e3terior, pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor

in sapaturile de fundatii:, trasarea a3elor constructiei si satbilirea cotei ;

b: Devierea sau deafectarea retelelor din amplasament 9ingropate si

aeriene:.

S&1&($"# 1e("$ $%&(##:

cestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului

verbal*

! sapatura pentru santurile fundatiilor continue se va e3ecuta manual dar simecanic, la cotele si dimensiunile din proiect;

! receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru

lucrari ce devin ascunse.

Fundatiile se e3ecuta direct in terenul bun de fundare, la cotele

prevaute si cu o incastrare minima de in acest strat.

&ucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de

predare!primire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabiliriireperelor de nivelment conform planurilor din proiect, acestea facandu!se

prin procesul verbal de trasare a lucrarilor.

&ucrarile de sapaturi se vor organia astfel incat sa se asigure masurile

de prevenire a degradarii terenului de fundare si anume *


94/126

! nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de

fundatie pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor

invecinate sa nu fie influentata;

! se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile

fundatiilor;

! turnarea fundatiilor se va e3ecuta fara intarieri, dupa ce sapatura a

ajuns la cota de fundare din proiect;

! se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii, fundul gropii

de fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce.

2mpluturile in jurul fundatiilor se vor e3ecuta cu pamant de natura

specificata in proiect, fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare

de cu o abatere de ma3im .

E8e)$(&"e& $%&(##!":

'ncepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru

fundatiile continue si receptionarea acestor lucrari.

&a e3ecutarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte *

! materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din

proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare;

! fundatiile se vor e3ecuta fara intrerupere;

! inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate, precum

si poitionarea cofrajelor laterale, respectandu!se prevederile din )T)

"

! in caul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si

masuri contra efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton;

! pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce

deformatiile din contractie, se va mentine umiditatea betonului din primele

ile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de


95/126

protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa ore de la

turnare, functie de tipul cimentului folosit si de temperatura mediului.

C!"&ee se e3ecuta pentru elementele din beton ale fundatiilor

situate peste cota superioara a sapaturii generale.

Principalele operatiuni sunt *

! trasarea poitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele

materialiate la trasarea sapaturilor;

! transmiterea pe verticala a cotelor 9cu firul cu plumb:;

! cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn;

! inainte de montare, panourile de cofraj vor fi curatate si unse;

! dupa montare, va fi verificata poitia, etansietatea, stabilitatea si

reistenta si se va e3ecuta incheierea definitiva, sprijinirea si etansarea.

Depoitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau

degradarea lor pe toata durata e3ecutiei.

M!(&"e& &"&($"##din elevatii se e3ecuta la poitia si dimensiunile

prevaute in proiect cu urmatoarele preciari *

! otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform

prescriptiilor din proiect;

! barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de

carcase sau bare, poitia barelor in cadrul carcasei asigurandu!se prin legare

cu sarma, agrafe si distantieri;

! se va acorda deosebita atentie poitiei mustatilor pentru stalpisorii de

la parter.

T$"&"e& 7e(!$$# /#1$ /# &"&( pentru fundatii se va face

respectand prevederile normativelor $Evedere urmatoarele *

! se e3ecuta controlul sapaturilor si a cofrajelor;


96/126

! se verifica calitatea materialelor ce urmeaa a fi introduse in lucrare;

! fundatia se va e3ecuta pe cat posibil fara intrerupere pe distanta

dintre doua rosturi de tasare; in caul in care nu se poate indeplini aceasta

conditie, se vor introduce rosturi de lucru conform $E

! atunci cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta va fi realiat

vertical la o distanta de "m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de

pereti

%ostul de tasare se va face intr!un plan perpendicular pe talpa

fundatiei si va avea latimea prevauta in proiect.

I!&(#& /$7 1&)& /$1!"( & 1&"%!/e##:

)e e3ecuta din *

! un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a

capilaritatii;

! un strat de folie de polietilena aplicat peste stratul de pietris peste

care se toarna betonul in placa suport a pardoselii.

E8e)$(&"e& #%&"##!" %# 7!)$"# /# )&"%& 1#&:

E3ecutarea peretilor din blocuri de idarie se realieaa conform

proiectului si normativului P+!70.


97/126

Materialele folosite sunt blocuri de ceramica si caramida plina,

manipularea, transportul si depoitarea facandu!se in pachete balotate si

acoperite.

Principalele operatiuni *

! trasarea idariilor, numai daca e3ista procese verbale de receptie a

structurii;

! idaria se e3ecuta din blocuri intregi sau fractiuni taiate, teserea se

face la fiecare rand, rosturile verticale fiind decalate cu din bloc;

! colturile si ramificatiile se vor tese;

! idaria se va ancora in stalpisorii structurii cu tije din 1 prinse inelementul de beton armat 9 la :;

! placarea stalpisorilor, centurilor si a buiandrugilor se face cu placi

care se introduc in cofraj inainte de turnarea betonului;

! prinderea placilor 9de iolatie: de centuri si stalpi se face cu mustati

din sarma galvaniata la .

E8e)$(&"e& 1&/ee!" /# & )e($"#!" %e 7e(! &"&(:

lcatuirea si tehnologia lucrarilor de )!"&e cu panouri din placaj

pentru plansee turnate monolit, preinta urmatoarele particularitati *

! turnarea betonului pentru planseu se e3ecuta o singura data cu

turnarea centurilor peretilor structurali;

! sustinerile cofrajului vor fi sustinute prin intermediul unor talpi sau

elemente ale constructiei si vor fi prevaute cu pene care sa permita

decofrarea;

! placa se cofreaa cu panouri demontabile din placaj cu rama din

lemn, cu prevederea unor fururi de compensare necesare decofrarii;

! cofrarea fetelor laterale ale centurilor se face cu panouri dispuse cu

latura lunga pe oriontala;


98/126

! esafodajele de sustinere a cofrajelor pentru planseu se alcatuiesc din

grini e3tensibile si popi metalici contravantuiti pe doua directii

perpendiculare.

E8e)$(&"e&$)"&"#!" %e 7e(!&"e

Prepararea si transportul betonului se fac conform $E


99/126

Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa de beton armat, in

cofraje puse pe inaltimea contratreptei.

2. TEHNOLOGIA PROIECTARII COFRAJELOR PENTRU

PLANSEE

etoanele pentru plansee se toarna in cofraje de lemn, de inventar

9cofraje modulate:. &a betonarea unui planseu apar trei categorii de

elemente*

a:C!"&ee, care sunt alcatuite din *

! 1#$ 1&!$$#, placaj foarte reistent la umiditate si de grosime

7mm;

! eee(ee %e "e#/(e(&* se numesc)!&/(esi sunt din cherestea de

rasinoase, provenite din dulapi rindeluiti;

! %#/(&(#e"#, nu sunt elemente de reistenta, dar au rolul de a pastra

distanta intre coaste.

Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt *

! pentru placaj*

! pentru coaste*

Privit frontal, panoul arata astfel *

$omenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora *


100/126

/< "0 &4"e4&(e $/)&(e*

a: Cantitatea orientativa de apa * Conform , ane3a '.6, tabel

'.6.6*

b: %aportul * Conform , ane3a '.6, tabel '.6.+ si

ane3a '.6, punctul /./.6*

c: Cantitatea de ciment *

Conform tabel 0.0, pentru clasa de e3punere +a R

d: Cantitatea de agrgate uscate *

5 de beton cuprinde*

Conform , tabel '.0.+, pentru agregate de natura silicioasa

de balastiera * R

Conform , ane3a '.0, punctul +./ R

(olumul de aer oclus *


102/126

d.": gregate pe sorturi *

!)e fragmenteaa agregatul in 6 sorturi * .

d.+: 8ona de granuloitate recomandata *

Conform , tabel '.6.0* R ona degranuloitate recomandata este '' 9'''H:

Conform , tabel '.6.*

8ona &imita J Treceri in masa prin sita sau ciur

''

D A "mm


103/126

B. C!1!#(#& %e 7&& &4"e4&(e $/)&(e:

&a probele preliminarii, pentru obtinerea lucrabilitatii impuse, a fost

necesara o cantitate de apa *

Pentru , vom avea o tasare de* .

Densitatea betonului va fi *

)e recalculeaa cantitatea de ciment *

)e recalculeaa cantitatea de agregate uscate *


104/126

C. C!1!#(#& %e $)"$ > )!1!e(# "e:

)e cunosc umiditatile agregatului * si

a:.Cantitatea de apa din agregate *

R

b: Cantitatea de agragate umede *

R


105/126

c: Cantitatea de apa de amestecare *

d: Densitatea betonului *

f: Compoitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacit.*

; unde

5Cantitatea de apa *

5Cantitatea de ciment *

5Cantitati de agregate, pe sorturi *

F') TE-$1&1#'C PE$T%2 C1MP18'T' ET1$2&2' F.T."


106/126

Compoitia betonului se stabileste conform si

)tabilirea codului betonului *

Component Compoitie normalaDe baa De lucru

".


107/126

- Procedee de compactare *

etonul din centuri *

vibrare interioara cu pervibratorul (E' /

raa de vibrare *

lungimea capului vibrator *

diametrul capului vibrator *

etonul din planseu *

vibrare e3terioara cu placa vibratoare (EE +0 )apatura mecanica cu e3cavatorul de si *

Cantitate *

2.TSA0B, > )apatura manuala in spatii limitate sub ". )apatura manuala in spatii limitate sub ". 'mprastierea manuala a pamantului, in straturi uniforme de

"


124/126

Cantitate *

.TSD09A, > Compactare cu maiul de mana a umpluturilor*

Cantitate *

6.TRB0,A,2 > Transportul materialelor cu roaba pe pneuri la +< de m*

Cantitate *

=.TRI,AA0,C,> 'ncarcarea materialelor grele si marunte in mijloc auto*

Cantitate *

@.TRA0,A0P Transport rutier al pamantului sau moloului cu

autobasculanta la 0< Nm*

Cantitate *

?.CA0,A, Turnare beton simplu in talpi fundatii*

Cantitate *

,0.CA0,D, Turnare beton simplu in straturi de / de /W+< cm grosime la

constructii cu -X/0m*

Cantitate *

,,.CZ00,A, Confectionare armatura, fasonare bare pentru fundatii

iolate continue 91/R DAW7mm:*

Cantitate *

,2.CZ00,E, Confectionare armatura, fasonare bare pentru fundatii

iolate continue 9PC0+R DA"


125/126

Cantitate *

,.CC0,C, Montare armature din otel beton*

Cantitate *

,9.CB02B, Cofraje pentru beton in elevatie din panouri refolosibile*

Cantitate *

,.CA02C,Turanare beton armat in fundatii continue,radiere si pereti sub

cota


126/126

,?.CB99A, )ustineri cu popi e3tensibili

Cantitate *

20.CZ002M, !Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste

91/R DAW7mm:*

Cantitate *

2,.CZ002P, ! Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste

9PC0+R DA"

proiect licenta construire locuinta sp+p+m

Documents