imunitate antiviral ă

Imunitate antiviralImunitate antiviralăă

Imunitate antiviralaImunitate antivirala

Multe infecţii virale sunt achiziţionate la Multe infecţii virale sunt achiziţionate la nivelul nivelul mucoaselormucoaselor sau sau direct prin direct prin inocularea în sângeinocularea în sânge..

Tegumentele şi mucoaseloe reprezintă Tegumentele şi mucoaseloe reprezintă adevărate bariere antivirale. adevărate bariere antivirale.

Când acestea sunt depăşite, virusul se replică Când acestea sunt depăşite, virusul se replică la PI şi, ulterior este diseminat. la PI şi, ulterior este diseminat.

Finalul infecţiei virale depinde de capacitatea Finalul infecţiei virale depinde de capacitatea sistemului imun de a limita disemisistemului imun de a limita diseminanarea rea ssi de i de a promova eliminarea virusului ce s-a a promova eliminarea virusului ce s-a multiplicat la nivelul organelor ţintă.multiplicat la nivelul organelor ţintă.

Infecţiile acuteInfecţiile acute: vindecarea depinde : vindecarea depinde în primul rând de mecanismele în primul rând de mecanismele nespecifice cum ar fi febra şi producnespecifice cum ar fi febra şi producttia ia de IFN. de IFN.

Rolul Rolul imunităimunităttii umoraleii umorale în infecţiile în infecţiile acute este limitat deoarece perioada de acute este limitat deoarece perioada de incubaţie este scurtă, virusul se replică incubaţie este scurtă, virusul se replică la PI, este răspândit hematogen la PI, este răspândit hematogen ssi i infectează organele ţintă înainte ca infectează organele ţintă înainte ca Ac Ac neutralizanţineutralizanţi să fie sintetizaţi în să fie sintetizaţi în cantităţi suficiente.cantităţi suficiente.

Infecţiile croniceInfecţiile cronice: vindecarea este : vindecarea este legată mai ales de activitatea legată mai ales de activitatea celulelor T citotoxicecelulelor T citotoxice care sunt care sunt capabile să recunoască şi să distrugă capabile să recunoască şi să distrugă celulele infcelulele infeectate cu virus. ctate cu virus.

Ac nu sunt eficienţi pentru prevenirea Ac nu sunt eficienţi pentru prevenirea răspân-dirii virusului de la o celulă la răspân-dirii virusului de la o celulă la alta prin interme-diul sialta prin interme-diul sinnciţiilor sau ciţiilor sau distrugerea celulelor infectate.distrugerea celulelor infectate.

IFNIFN

Sunt Sunt factorii nespecificifactorii nespecifici ai apărării interne ai apărării interne, , induşi în faza precoce a infecţiei.induşi în faza precoce a infecţiei.

NNu acţionează direct asupra virusurilor,u acţionează direct asupra virusurilor, ci asupra celulelor din vecinătate care devin ci asupra celulelor din vecinătate care devin rezistente la infecţie. rezistente la infecţie.

Există trei tipuri de interferoni: Există trei tipuri de interferoni: alfa (produs de leucocite)alfa (produs de leucocite) – 20 tipuri – 20 tipuri;; beta (produs de fibroblaşti) beta (produs de fibroblaşti) – 1 tip– 1 tip; ; gamma (care este o citokină produsă de gamma (care este o citokină produsă de

celulele TH1)celulele TH1) – 1 tip – 1 tip..

IFNIFN

celulele nu produc interferoni celulele nu produc interferoni deoarece aceste gene nu sunt deoarece aceste gene nu sunt transcrise în celula normală, fiind transcrise în celula normală, fiind represate; represate;

transcripţia acestor gene are loc sub transcripţia acestor gene are loc sub efectul unui efectul unui inductorinductor care, pentru care, pentru IFN alfa şi beta, este reprezentat de IFN alfa şi beta, este reprezentat de infecţia virală.infecţia virală.

IFNIFN

Dintre virusuri, cele cu genom ARN sunt Dintre virusuri, cele cu genom ARN sunt cei mai buni inductori, în timp ce ADN cei mai buni inductori, în timp ce ADN virusurile sunt slab inductori, cu excepţia virusurile sunt slab inductori, cu excepţia poxvirusurilor.poxvirusurilor.

Interferonii sintetizaţi de celulele Interferonii sintetizaţi de celulele infectateinfectate sunt sunt eliminaţi din celulăeliminaţi din celulă, , fixându-se la receptori specifici de pe fixându-se la receptori specifici de pe suprafaţa celulelor neinfec-tate, suprafaţa celulelor neinfec-tate, cărora le induce rezistenţă la infecţia cărora le induce rezistenţă la infecţia viralăvirală. .

IFNIFN

Sub efectul acestei fixări are loc Sub efectul acestei fixări are loc transcrierea transcrierea unui grup de geneunui grup de gene care codifică care codifică proteine proteine antiviraleantivirale implicate în prevenirea replicării implicate în prevenirea replicării virale în celulă; virale în celulă;

această protecţie poate să dureze mai multe această protecţie poate să dureze mai multe zile. zile.

Celula infectată poate muri ca o consecinţă a Celula infectată poate muri ca o consecinţă a inhibării sintezei proteice, evoluţia infecţiei inhibării sintezei proteice, evoluţia infecţiei virale fiind stopată. virale fiind stopată.

Unele virusuri au posibilitatea să inhibe Unele virusuri au posibilitatea să inhibe efectul antiviral al IFN.efectul antiviral al IFN.

IFNIFN

IFN pot modula răspunsul imunIFN pot modula răspunsul imun prin prin amplificarea exprimării CMH de clasă I, amplificarea exprimării CMH de clasă I, favorizând astfel recunoaş-terea lor de către favorizând astfel recunoaş-terea lor de către celulele Tc. celulele Tc.

IFN gamma favorizează, în general, IFN gamma favorizează, în general, răspunsul imun celular prin celule Trăspunsul imun celular prin celule T, mai , mai exact amplifică exprimarea exact amplifică exprimarea CMH de clasă II,CMH de clasă II, rezultând rezultând o mai bună prezentare a Ag o mai bună prezentare a Ag virale celulelor Thvirale celulelor Th..

IFN gamma poate activaIFN gamma poate activa celulele NK care celulele NK care pot omorî celulele infectate cu viruspot omorî celulele infectate cu virus. .

IFNIFN IFN stimulează activitatea IFN stimulează activitatea

antivirală intrinsecă a antivirală intrinsecă a macrofagelormacrofagelor (abilitatea acestora (abilitatea acestora de a rezista la infecţia cu un virus) de a rezista la infecţia cu un virus) dar şi pe cea dar şi pe cea extrinsecextrinsecă (abilitatea ă (abilitatea M de a omorî alte celule infectate cu M de a omorî alte celule infectate cu virus). virus).

IFNIFN

IFN au şi o IFN au şi o activitate antiproliferativăactivitate antiproliferativă, , fiind folosiţi în tratamentul unor afecţiuni fiind folosiţi în tratamentul unor afecţiuni maligne (leucemia cu celule păroase, maligne (leucemia cu celule păroase, leucemia cronică mielocitară, limfoamele leucemia cronică mielocitară, limfoamele cu celule T, sarcomul Kaposi). cu celule T, sarcomul Kaposi).

IFN alfa sau betaIFN alfa sau beta: hepatitele B, C, : hepatitele B, C, infecţiile cu virus herpes zoster, infecţiile cu virus herpes zoster, papillomavirus, dar şi lepra lepromatoasă, papillomavirus, dar şi lepra lepromatoasă,

IFN gammaIFN gamma, toxoplasmoza, boala cronică , toxoplasmoza, boala cronică granulomatoasă.granulomatoasă.

Răspunsul imun specificRăspunsul imun specific

AApare faţă de Ag prezente pe suprafaţa pare faţă de Ag prezente pe suprafaţa virionului sau pe suprafaţa celulelor virionului sau pe suprafaţa celulelor infectate cu virus.infectate cu virus.

Răspunsul imun specific umoral Răspunsul imun specific umoral corespunde Ac de tip IgG, IgM şi IgA, corespunde Ac de tip IgG, IgM şi IgA, contribuţia diferitelor clase în contribuţia diferitelor clase în apărarea antivirală depinzând de virus apărarea antivirală depinzând de virus şi poarta de intrare şi poarta de intrare

Imunitatea umImunitatea umoorală:rală:

IgA vor fi mai importante în infecţii IgA vor fi mai importante în infecţii ale mucoaselor, ale mucoaselor,

IgG intervin în special în infecţiile IgG intervin în special în infecţiile care evoluează cu viremie. care evoluează cu viremie.

Ac nu au eficienţă în infecţiile Ac nu au eficienţă în infecţiile herpetice sau cu paramixovirusuri în herpetice sau cu paramixovirusuri în care virusul trece de la o celulă la care virusul trece de la o celulă la alta prin formare de sinciţiialta prin formare de sinciţii


capsidele proteice acapsidele proteice alele virusurilor virusurilor neînvelite neînvelite ssi glicoproteinele celor învelite i glicoproteinele celor învelite sunt imunogene.sunt imunogene.

A. TIPURI DE ANTICORPIA. TIPURI DE ANTICORPI Ac neutralizanţiAc neutralizanţi: previn replicarea : previn replicarea

virală şi joacă un rol protectiv importantvirală şi joacă un rol protectiv important Ac neutralizanţi reacţionează de regulă Ac neutralizanţi reacţionează de regulă

cu antigene de suprafaţă (proteine cu antigene de suprafaţă (proteine capsidale sau glicoproteine ale anvelopei)capsidale sau glicoproteine ale anvelopei)

Imunitatea umImunitatea umoorală:rală: Iniţial s-a crezut că Ac neutralizanţi blochează Iniţial s-a crezut că Ac neutralizanţi blochează

direct interacţiunea virus – receptor gazdă.. direct interacţiunea virus – receptor gazdă.. De fapt doar foarte puţine molecule de Ac sunt De fapt doar foarte puţine molecule de Ac sunt

necesare să neutralizeze o singură particulă necesare să neutralizeze o singură particulă virală (uneori este suficient un singur Ac pentru virală (uneori este suficient un singur Ac pentru un virion şi uneori, particule rezultate din un virion şi uneori, particule rezultate din mixajul fenotipic (includ 2 serotipuri la nivelul mixajul fenotipic (includ 2 serotipuri la nivelul capsidei) pot fi şi ele neutralizate de un singur capsidei) pot fi şi ele neutralizate de un singur tip de Ac. tip de Ac.

Anticorpii de la nivelul suprafeţelor Anticorpii de la nivelul suprafeţelor mucoase previn infecţia de la PI prin mucoase previn infecţia de la PI prin blocarea ataşării la nivelul receptorilor blocarea ataşării la nivelul receptorilor prezenţi la nivelul acestora.prezenţi la nivelul acestora.


Ac fixatori de CAc fixatori de C’’: sunt importanţi : sunt importanţi d.p.d.v. diagnostic. d.p.d.v. diagnostic.

In plus, ei joacă rol protectorIn plus, ei joacă rol protector,, fie fie prin promovarea lizei mediate de Cprin promovarea lizei mediate de C’’ a celulelor infectate virala celulelor infectate viral, fie, fie prin prin distrugerea anvelopei viraledistrugerea anvelopei virale,, mediată de sistemul Cmediată de sistemul C’’..

Imunitatea umImunitatea umoorală:rală: B. RoB. Rollul Ac antivirali in imunitatea de ul Ac antivirali in imunitatea de

durată:durată: depinde, pentru cele mai multe infecţii depinde, pentru cele mai multe infecţii virale, de sinteza rapidă a Ac neutralizanţi sau virale, de sinteza rapidă a Ac neutralizanţi sau de activarea celor prede activarea celor pre--exsistenţi.exsistenţi.

Memoria imunologică este consecinţa expunerii Memoria imunologică este consecinţa expunerii naturală la infecţie sau post-vaccinare.naturală la infecţie sau post-vaccinare.

Vaccinarea este cea mai eficientă pentru: Vaccinarea este cea mai eficientă pentru: virusurile antigenic stabile, pentru cele cu virusurile antigenic stabile, pentru cele cu puţine serotipuri sau pentru care nu există puţine serotipuri sau pentru care nu există surse de virus printre animale.surse de virus printre animale.

Imunitatea umImunitatea umoorală:rală: Efecte (+)Efecte (+) Ac pot neutraliza virusul prin Ac pot neutraliza virusul prin prevenirea ataşăriiprevenirea ataşării

acestuia la receptorii celulari; acestuia la receptorii celulari; pot pot preveni decapsidareapreveni decapsidarea virusurilor, virusurilor,

interacţionând cu proteine virale implicate în interacţionând cu proteine virale implicate în decapsidare; decapsidare;

complexul complement – Ac poatecomplexul complement – Ac poate liza celuleleliza celulele infectate cu virus sau virusurile învelite; infectate cu virus sau virusurile învelite;

Ac pot acţiona ca opsonineAc pot acţiona ca opsonine viavia Fc sau C3b, sau Fc sau C3b, sau prin aglutinarea virusurilor care, astfel, sunt mai prin aglutinarea virusurilor care, astfel, sunt mai uussor fagocitate;or fagocitate;

Ac participăAc participă si si la citoliza prin celule NK la citoliza prin celule NK, , prevenind răspândirea infecţiei. prevenind răspândirea infecţiei.


efecte dăunătoareefecte dăunătoare: : fixarea C' pe complexe imune poate duce fixarea C' pe complexe imune poate duce

la eliberarea de la eliberarea de amine vasoactiveamine vasoactive care care determină recrutarea celulelor inflamatorii determină recrutarea celulelor inflamatorii ssi, ulterior, lezarea ţesuturilor gazdei;i, ulterior, lezarea ţesuturilor gazdei;

unele virusuri, unele virusuri, ((coriomeningitei coriomeningitei limfocitare, VRS, VHBlimfocitare, VRS, VHB)), produc în , produc în cantitate mare cantitate mare imunocomplexeimunocomplexe în în circulaţie care se depun la nivelul circulaţie care se depun la nivelul membranei glomerulare, cu fixare de membranei glomerulare, cu fixare de complement şi leziuni tisulare.complement şi leziuni tisulare.

Imunitatea celularImunitatea celularăă

Limfocitele B Limfocitele B reprezinta 2-12% din limfocitele circulante. reprezinta 2-12% din limfocitele circulante. Ele au pe suprafata lor markerul Ele au pe suprafata lor markerul CD19CD19 si antigene si antigene MHC MHC

de clasa de clasa IIII.. Cand limfocitul B este stimulat corespunzator prin Cand limfocitul B este stimulat corespunzator prin

limfocitul T-helper sau mai rar de antigene limfocitul T-helper sau mai rar de antigene timoindependente, el incepe sa se divida transformandu-se timoindependente, el incepe sa se divida transformandu-se in limfoblasti care dau nastere la plasmoblasti, apoi la in limfoblasti care dau nastere la plasmoblasti, apoi la plasmocite. plasmocite.

Cele mai multe limfocite B sunt sub control direct al Cele mai multe limfocite B sunt sub control direct al limfocitelor T-helper care stimuleaza activitatea lor si T-limfocitelor T-helper care stimuleaza activitatea lor si T-supresoare care o deprima. Exista insa si limfocite supresoare care o deprima. Exista insa si limfocite timoindependente, care nu necesita cooperarea cu timoindependente, care nu necesita cooperarea cu limfocitele T reglatoare fiind stimulate direct de antigen.limfocitele T reglatoare fiind stimulate direct de antigen.

Toate celulele provenite dintr-un Toate celulele provenite dintr-un singur limfocit B apartin unei singur limfocit B apartin unei singure clone celulare, producatoare singure clone celulare, producatoare a milioane de anticorpi identici care a milioane de anticorpi identici care vor fi eliberati in mediul intern. vor fi eliberati in mediul intern.

Pe suprafata limfocitelor B se Pe suprafata limfocitelor B se gaseste BCR care permite gaseste BCR care permite celulelor B sa recunoasca celulelor B sa recunoasca antigenele specificeantigenele specifice..

Cele mai multe limfocite B sunt sub Cele mai multe limfocite B sunt sub control direct al limfocitelor T-helper control direct al limfocitelor T-helper care stimuleaza activitatea lor si a care stimuleaza activitatea lor si a celor T-supresoare care o deprima. celor T-supresoare care o deprima.

Exista insa si limfocite Exista insa si limfocite timoindependente, care nu necesita timoindependente, care nu necesita cooperarea cu limfocitele T cooperarea cu limfocitele T reglatoare fiind stimulate direct de reglatoare fiind stimulate direct de antigen.antigen.

Dupa stimulare antigenica, Dupa stimulare antigenica, limfocitele se diferentiaza, in afara limfocitele se diferentiaza, in afara de plasmocite secretoare de de plasmocite secretoare de anticorpi, si in anticorpi, si in limfocite B cu limfocite B cu memoriememorie, care sunt celule cu viata , care sunt celule cu viata lunga, fiind responsabile de un lunga, fiind responsabile de un raspuns umoral rapid la o stimulare raspuns umoral rapid la o stimulare ulterioara cu acelasi antigen.ulterioara cu acelasi antigen.

Limfocitele TLimfocitele T reprezinta 69-80% din reprezinta 69-80% din limfocitele circulante.limfocitele circulante.

Ca si limfocitele B, ele recunosc in mod Ca si limfocitele B, ele recunosc in mod specific un numar imens de antigene specific un numar imens de antigene ceea ce inseamna ca si ele trebuie sa ceea ce inseamna ca si ele trebuie sa dispuna de un mecanism care sa le dispuna de un mecanism care sa le garanteze variabilitatea receptorilor. garanteze variabilitatea receptorilor.

Principiul mecanismului de sinteza a Principiul mecanismului de sinteza a receptorilor este asemanator celui prin receptorilor este asemanator celui prin care se sintetizeaza anticorpii. care se sintetizeaza anticorpii.

Markerii de surafata a Markerii de surafata a limfocitelor Tlimfocitelor T. .

La suprafata limfocitelor T se gasesc La suprafata limfocitelor T se gasesc markerii care individualizeaza markerii care individualizeaza subpopulatiile de limfocite T.subpopulatiile de limfocite T.

Limfocitele T helper (Th)Limfocitele T helper (Th) alcatuiesc o alcatuiesc o subpopulatie de limfocite care dupa subpopulatie de limfocite care dupa interactiunea cu antigenul interactiunea cu antigenul stimuleaza stimuleaza limfocitele Blimfocitele B in elaborarea unui in elaborarea unui raspuns imun umoral in anticorpi, raspuns imun umoral in anticorpi, limfocitele Tclimfocitele Tc pentru obtinerea unui pentru obtinerea unui raspuns celular si raspuns celular si activeaza activeaza macrofagelemacrofagele. .

Markerul de suprafata a limfocitului Th Markerul de suprafata a limfocitului Th este molecula este molecula CD4+CD4+. .

Limfocitele T supresoare (Ts)Limfocitele T supresoare (Ts) limiteaza expansiunea clonala a limiteaza expansiunea clonala a limfocitelor B si T stimulate limfocitelor B si T stimulate antigenic participand la reglarea antigenic participand la reglarea intensitatii raspunsului imun.intensitatii raspunsului imun.

Limfocitele T citotoxice (Tc)Limfocitele T citotoxice (Tc) sunt sunt stimulate prin antigene care sunt stimulate prin antigene care sunt exprimate la suprafata celulei gazda exprimate la suprafata celulei gazda ca, de pilda, celule virus infectate, ca, de pilda, celule virus infectate, celule infectate cu microbi cu habitat celule infectate cu microbi cu habitat intracelular sau celule tumorale pe intracelular sau celule tumorale pe care sistemul imun nu le mai care sistemul imun nu le mai recunoste ca self. recunoste ca self.

Markerul de suprafata este tot Markerul de suprafata este tot CD8+CD8+..

Limfocitele TDHLimfocitele TDH11 sunt limfocite care sunt limfocite care au pe suprafata lor marker au pe suprafata lor marker CD4+CD4+ fiind fiind responsabile de producerea responsabile de producerea hipersensibilitatii de tip intarziathipersensibilitatii de tip intarziat

Ele secreta dupa stimulare antigenica Ele secreta dupa stimulare antigenica limfokine care activeaza macrofagele limfokine care activeaza macrofagele ce adapostesc bacterii cu habitat ce adapostesc bacterii cu habitat facultativ sau obligator intracelular.facultativ sau obligator intracelular.

Limfocitele T cu memorieLimfocitele T cu memorie se se formeaza in timpul raspunsului formeaza in timpul raspunsului primar, ele avand o viata de primar, ele avand o viata de aproximativ 40 de ani. aproximativ 40 de ani.

Memoria lor imunologica insa se Memoria lor imunologica insa se intinde pe o perioada de 10-15 ani.intinde pe o perioada de 10-15 ani.

Celulele nuleCelulele nule reprezinta 10% din reprezinta 10% din totalul limfocitelor si sunt totalul limfocitelor si sunt reprezentate de limfocitele K si NK.reprezentate de limfocitele K si NK.

Celulele NK (natural killer)Celulele NK (natural killer) recunosc nespecific celula tinta pe recunosc nespecific celula tinta pe care o distrug printr-un mecanism care o distrug printr-un mecanism de lezare a membranei celulare, de lezare a membranei celulare, asemanator complementului.asemanator complementului.

Celulele KCelulele K sunt responsabile de sunt responsabile de imunitatea celulara imunitatea celulara anticorpodependenta. anticorpodependenta.

Ele functioneaza ca celule citotoxice Ele functioneaza ca celule citotoxice dependente de anticorpi IgG. dependente de anticorpi IgG.

Acesti anticorpi se fizeaza prin Acesti anticorpi se fizeaza prin fragmentul Fab de celula tinta (tumorala fragmentul Fab de celula tinta (tumorala sau virus infectata) iar prin Fc, de sau virus infectata) iar prin Fc, de receptorul pentru Fc al celulei killer.receptorul pentru Fc al celulei killer.

Imunitatea celularImunitatea celularăă

In cursul infecţiilor virale intervin In cursul infecţiilor virale intervin celulele Tc care, ca răspuns la Ag celulele Tc care, ca răspuns la Ag virale, distrug celulele infectate, virale, distrug celulele infectate, prevenind răspândirea infecţiei.prevenind răspândirea infecţiei.

Celulele Th modulează răspunsul Celulele Th modulează răspunsul imun antiviral umoral imun antiviral umoral ssi celular, iar i celular, iar prin eliberare de limfokine pot prin eliberare de limfokine pot recruta recruta ssi activa macrofage i activa macrofage ssi celule i celule NK, amplificând răspunsul antiviral.NK, amplificând răspunsul antiviral.

In concluzie:In concluzie:

limfocitele Blimfocitele B vor duce la sinteza de vor duce la sinteza de anticorpi si sunt responsabile de anticorpi si sunt responsabile de imunitatea umorala,imunitatea umorala,

limfocitele T citotoxicelimfocitele T citotoxice vor vor distruge celule gazda care si-au distruge celule gazda care si-au pierdut caracterul de “self”, cum pierdut caracterul de “self”, cum sunt celulele virus infectate sau sunt celulele virus infectate sau tumorale. tumorale.

Ele raspund de imunitatea celulară.Ele raspund de imunitatea celulară.

Limfocitele T helperLimfocitele T helper au rol reglator. au rol reglator. Stimularea limfocitelor T citotoxice si a Stimularea limfocitelor T citotoxice si a

limfocitelor B timodependente nu poate limfocitelor B timodependente nu poate avea loc in absenta limfocitelor Th,avea loc in absenta limfocitelor Th,

limfocitele TDHlimfocitele TDH au rol reglator prin au rol reglator prin secretia de limfokine. secretia de limfokine. Ele activeaza macrofagele, Ele activeaza macrofagele, care vor distruge la randul lor bacteriile cu habitat intracelular,care vor distruge la randul lor bacteriile cu habitat intracelular,

limfocitele T supresoarelimfocitele T supresoare au rol au rol reglator, limitand intensitatea reglator, limitand intensitatea raspunsului imunraspunsului imun

Cooperarea - limf T si BCooperarea - limf T si B

Mecanisme de eludare a Mecanisme de eludare a răspunsului imunrăspunsului imun

Integrarea în genomIntegrarea în genom, exclusiv la , exclusiv la virusurile ADNvirusurile ADN (sau cele ARN care (sau cele ARN care poseda RT – provirus)poseda RT – provirus)..

După integrare, genomul viral se După integrare, genomul viral se poate transmite orizontal (şi poate transmite orizontal (şi infectează alte celuleinfectează alte celule)), dar şi , dar şi vertical. vertical.

În ultima situaţie, virusul induce În ultima situaţie, virusul induce infecţii persistente cu minima infecţii persistente cu minima implicare a răspunsului imun.implicare a răspunsului imun.


Propagarea directăPropagarea directă de la o celulă la de la o celulă la alta, cu formare de sinciţii alta, cu formare de sinciţii ssi celule i celule gigante multinucleate (herpes virusuri, gigante multinucleate (herpes virusuri, HIV, paramixovirusuri).HIV, paramixovirusuri).

Infectarea celulelor lipsite de CMH IInfectarea celulelor lipsite de CMH I (ex. neuronii) care face ca sistemul (ex. neuronii) care face ca sistemul imun să nu poată recunoaşte peptidele imun să nu poată recunoaşte peptidele virale din complexele pe care le virale din complexele pe care le realizează cu membranele celulelor realizează cu membranele celulelor gazdă.gazdă.


Inhibarea expresiei complexelor peptid Inhibarea expresiei complexelor peptid viral – CMH Iviral – CMH I: transportul acestui complex : transportul acestui complex către suprafaţă presupune existenţa unor către suprafaţă presupune existenţa unor proteine de transport. proteine de transport.

Unele virusuri perturbă acest proces şi previn Unele virusuri perturbă acest proces şi previn recunoaşterea celulei infectate de către recunoaşterea celulei infectate de către celulele Tc.celulele Tc.

Variaţia antigenicăVariaţia antigenică,, ca în cazul HIV, este ca în cazul HIV, este rezultatul unor erori induse de RT în timpul rezultatul unor erori induse de RT în timpul sintezei ADN pe matriţa ARN. sintezei ADN pe matriţa ARN.

Mutaţiile induc modificarea gp120 la nivelul Mutaţiile induc modificarea gp120 la nivelul unor structuri faţă de care apăruseră anterior unor structuri faţă de care apăruseră anterior Ac specifici care nu mai sunt capabili să Ac specifici care nu mai sunt capabili să recunoască noua variantă antigenică.recunoască noua variantă antigenică.


Modularea antigenicăModularea antigenică, cum ar fi pierderea Ag , cum ar fi pierderea Ag implicate în recunoaşterea celulelor infectate, implicate în recunoaşterea celulelor infectate, mecanism care pare implicat în PESS. mecanism care pare implicat în PESS.

Aceşti pacienţi prezintă Ac în titruri mari faţă Aceşti pacienţi prezintă Ac în titruri mari faţă de Ag diferite ale virusului rujeolei, dar acestea de Ag diferite ale virusului rujeolei, dar acestea nu pot fi recunoscute la nivelul celulelor nu pot fi recunoscute la nivelul celulelor nervoase. nervoase.

Celulele infectate ale creierului nu exprimă Ag Celulele infectate ale creierului nu exprimă Ag virale la nivelul membranei, deşi în citoplasmă virale la nivelul membranei, deşi în citoplasmă există mari cantităţi de polipeptide şi există mari cantităţi de polipeptide şi glicopeptide virale.glicopeptide virale.


Inhibarea efectorilor sistemului imunInhibarea efectorilor sistemului imun: : a) multe poxvirusuri produc aa) multe poxvirusuri produc assa numiţi a numiţi

viroreceptori sau molecule solubileviroreceptori sau molecule solubile, , omologi ai receptorilor pentru IFN şi TNF, omologi ai receptorilor pentru IFN şi TNF, care ar bloca efectul antiviral al citokinelor ;care ar bloca efectul antiviral al citokinelor ;

b) VHB induce sinteza unor mari cantităţi de b) VHB induce sinteza unor mari cantităţi de AgHBs de către celulele infectate. AgHBs de către celulele infectate.

Acest Ag circulant blochează Ac antivirali Acest Ag circulant blochează Ac antivirali înainte ca ei să ajungă la celulele infectate înainte ca ei să ajungă la celulele infectate viral, acţionând ca un „scut reflector” care viral, acţionând ca un „scut reflector” care deviază Ac şi protezează celulele infectate, deviază Ac şi protezează celulele infectate, focând ineficienţi Ac specifici sintetizaţi focând ineficienţi Ac specifici sintetizaţi postinfecţie.postinfecţie.

imunitate antiviral ă

Documents