imprumuturile externe a republicii moldova

STUDIUL DE CAZ

“ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ”

CUPRINS :

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 3

I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE EXTERNE ....................... 4II. OBIECTIVELE ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE ...................................................... 5III. ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ................................... 6

CONCLUZIE ............................................................................................................................... 14BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 15

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Contractarea împrumuturilor externe pentru dezvoltarea economică a

unei țări este considerată, în general, ceva normal, însă trebuie să se ţină cont de faptul că

impactul creditării externe asupra economiei naţionale apare în funcţie de volumul, condiţiile,

destinaţia şi modul de utilizare a acestor resurse. În condiţiile unei gestiuni a resurselor

neadecvate, folosirii neraţionale a fondurilor primite din exterior sau a unei lipse de prevedere

care condiţioanează apelarea în exces la împrumuturi costisitoare aceste fluxuri financiare se

transformă doar în mică măsură, într-un ajutor efectiv.

Astfel, condiţiile de atragere a împrumuturilor noi trebuie să fie evaluate luînd în

considerare capacitatea ţării de a deservi datoria externă a împrumuturilor anterioare, în acea

perioadă cînd investiţiile finanţate de ele încă nu au adus randamentul financiar.

Pentru Republica Moldova, studierea şi cercetarea problemelor legate de politica

împrumuturilor externe constituie un subiect de maximă importanţă, deoarece, în linii mari, din

cadrul acestor resurse se preconizează asigurarea creşterii economice durabile în pofilda

insuficienţei de fonduri proprii.

2

Promovînd o politică a împrumuturilor externe eficiente, prin utilizarea raţională a

instrumentelor acesteia şi metodelor recomandate de practicile internaţionale, poate duce la o

creştere economică de durată menţinîndu-se în acelaşi timp un grad de îndatorare optim pentru

ţară.

Scopul lucrării rezidă în analiza împrumuturilor externe a Republicii Moldova,

depistarea problemelor din domeniul împrumuturilor externe și analiza soluțiilor posibile pentru

a eficientiza politica împrumuturilor externe.

Din scopul lucrării date rezultă următoarele obiective:

- Esența și obiectivele împrumuturilor externe.

- Evaluarea împrumuturilor externe a Republicii Moldova.

- Depistarea problemelor existente în domeniul împrumuturilor externe.

I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE EXTERNE

În economia unei ţări pot exista perioade de timp, în care resursele naturale şi financiare

interne nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea. Necesitatea asigurării creşterii economice în

pofida acestei insuficienţe, condiţionează apelarea la mijloace din exterior. Majoritatea ţărilor

cu tranziţia spre economia de piaţă fiind constrînse de astfel de circumstanţe sunt impuse de a

apela la surse externe de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor curente, susţinerea cursului

monedei naţionale, finanţarea deficitului bugetar etc.

Contractarea împrumuturilor externe pentru dezvoltarea economică este considerată, în

general pe plan internaţional, ceva normal, însă trebuie să se ţină cont că o utilizare neadecvată a

resurselor împrumutate şi un volum excesiv al acestora are efecte respective asupra întregii

economii, cuprinzând sfera de producere şi consum care la rândul lor determină situaţia în sfera

socială.

Recurgerea la împrumuturi pe plan extern prezintă multiple dezavantaje, dar şi unele

avantaje. Latura pozitivă a recurgerii la o astfel de soluţie constă în capacitatea rapidă a statului

de a colecta importante fonduri fără ca acest lucru să implice un efort financiar imediat. Pe de

altă parte, există inconvenientul că apelarea la fonduri masive de împrumut pe plan extern

3

angajează viitorul, şi anume generaţiile viitoare care vor trebui să achite atât ratele scadente de

împrumut, cît şi dobînzile.

Împrumuturile externe sunt de mare ajutor pentru ţările debitoare cu condiţia ca termenii în

care se acordă să nu fie împovărători (rata dobînzii, termenul de graţie, termenul de rambursare

etc.), astfel încît, utilizîndu-se creditele în producţie, acestea să genereze surse financiare de

rambursare, câştigând astfel atât debitorul, cât şi creditorul. De asemenea, pentru a fi folositoare,

creditele trebuie să fie utilizate în ramuri productive sau în infrastructura materială generatoare

de venituri şi nu pentru consum privat sau public, care nu generează venituri; în caz contrar,

datoria externă creşte, iar sursele de rambursare lipsesc.

În ceea ce priveşte politica împrumuturilor externe, aceasta este o noţiune relativ nouă,

care încă nu are o răspîndire largă în literatura de specialitate, fiind adesea înlocuită prin

noţiunea de management al datoriei publice externe, ceea ce în esenţă este corect, deoarece

contractarea împrumuturilor duce la crearea datoriei, deci gestiunea gestiunea datoriei reprezintă

de fapt şi elementul esenţial al politicii împrumuturilor externe. Însă este necesar de a delimita

aceste două noţiuni, dat fiind faptul că politica împrumuturilor externe este un domeniu de lucru

mult mai larg, şi importanţa cunoaşterii acestuia este de nivel naţional şi internaţional.

Deci, politica împrumuturilor externe este un ansamblul de decizii ale autorităţilor abilitate

referitor la volumul de împrumuturi de care este nevoie, sursa de creditare, rata dobînzii şi

termenul împrumutului optim. Deasemenea în cadrul politicii împrumuturilor externe are loc

gestiunea contractării împrumuturilor externe, nivelul datoriei publice externe, rambursarea

împrumuturilor, calculul şi plata dobînzilor, oportunităţile de împrumut pe piaţa financiară

internaţională, precum şi modalităţile de restructurare a plăţilor aferente împrumuturilor externe.

II. OBIECTIVELE ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE

În vederea realizării scopului propus autorităţile publice au sarcina de atingere a diferitor

grupuri de obiective: economice, politice, sociale şi obiective ce ţin de asigurarea securităţii

economice a ţării

Obiectivele de ordin economic cuprind:

menţinerea în limite sustenabile a nivelului datoriei externe;

asigurarea surselor de finanţare la un cost cât mai redus;

reducerea costurilor pe termen lung asociate datoriei contractate şi a riscurilor de neplată

a obligaţiilor la scadenţă;

optimizarea structurii portofoliului împrumuturilor externe;

asigurarea unui nivel al riscului acceptabil.

4

Realizarea acestor obiective are loc preponderent în procesul atragerii împrumuturilor

externe. La această etapa este analizată capacitatea ţării de a face faţă noilor împrumuturi în

condiţiile existenţei obligaţiilor aferente împrumuturilor deja existente, se selectează creditele cu

condiţiile cele mai favorabile, care nu ar împovăra în exces cheltuielile publice şi economia ţării

în ansamblu.

Obiectivele politice rezidă în menţinerea stabilitaţii sistemului politic existent. În

condiţiile existenţei unei astfel de stabilitate, creşte încrederea în statul respectiv pe arena

financiară internaţională, ceea ce poate permite în perspectivă atragerea şi negocierea unor

împrumuturi în condiţii favorizante, precum şi posibilitatea de amînare sau reeşalonare a plăţilor

în caz de necesitate.

În ceea ce priveşte obiectivele de ordin social, acestea ţin de asigurarea stabilităţii sociale

şi finanţarea oportună a proiectelor sociale. În momentul adoptării deciziei cu privire la

finanţarea proiectele sociale (în educaţie, cultură, sport etc.), din resurse externe, decidentul

public trebuie să fie conştient de faptul că aceste proiecte nu vor genera un randament financiar

imediat, dar vor avea un efect social benefic pe o perioadă de timp îndelungată. De aceea cea mai

raţională ar fi utilizarea în acest scop a resurselor externe cu titlu gratuit, cu statut de donaţie,

pentru a evita îndatorarea excesivă.

Un aspect de importanţă majoră, care nu trebuie ignorat în cadrul politicii împrumuturilor

externe, este asigurarea securităţii economice a statului. În condiţiile incapacităţii statului de

a-şi onora obligaţiunile privind achitarea datoriilor externe şi a dobînzilor aferente acestora,

apare pericolul ce ameninţă independenţa economică a statului. Povara exagerat de mare a

datoriei externe, neonorarea la timp a ei crează dificultăţi grave în funcţionarea economiei

naţionale, subminează posibilitatea promovării unei politici economice independente şi, prin

urmare, securitatea economică a statului. Acest fenomen duce, practic, la defaultul real al ţării,

atunci cînd pe lîngă incapacitatea de plată a datoriei1 statului îi sunt dictate şi condiţiile de

promovare a politicii economice în ansamblu. Evitarea unei astfel de situaţii este, de fapt,

obiectivul primordial al unei gestiuni eficiente a datoriei externe.

III. ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA

La capitolul intrări de împrumuturi de stat externe, pe parcursul anului 2012, au avut loc

intrări de mijloace băneşti în sumă totală de 1 763,2 mii. lei (circa 144,6 mil. dolari SUA), ceea

ce reprezintă o creştere cu 55,5% faţă de perioada similară a anului precedent.

În structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl

deţin creditorii multilaterali în valoare de 1 654,0 mil. lei (135,7 mil. dolari SUA), ceea ce

5

reprezintă 93,8% din totalul intrărilor de împrumuturi externe. Astfel, cea mai mare pondere este

deţinută de către AID cu 923,6 mil. lei (75,9 mil. dolari SUA), urmată de BEI cu 441,2 mil. lei

(36,2 mil. dolari SUA), BERD cu 130,5 mil. lei (10,6 mil. dolari SUA), UniCredit cu 109,2 mil.

lei (8,9 mil. dolari SUA), FIDA cu 106,1 mil. lei (8,7 mil. dolari SUA) şi BDCE cu 52,6 mil. lei

(4,3 mil. dolari SUA).

Ca pondere procentuală, AID deţine 52,4 la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de

stat externe la situaţia din 31 decembrie 2012, urmată de BEI -25,0%, BERD - 7,4%, UniCredit

- 6,2%, FIDA cu 6,0% şi în cele din urmă BDCE - 3,0 %.

În ce priveşte structura pe destinaţii, volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat

externe pe parcursul anului 2012, a fost destinat după cum urmează:

a) pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe - 1 308,0 mil. lei (107,4 mil. dolari

SUA), ceea ce reprezintă 74,2% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, majorîndu-

se cu 551,9 mil. lei (43,1 mil. dolari SUA) faţă de sfîrşitul anului 2011.

b) pentru susţinerea bugetului de stat - 455,1 mil. lei (37,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă

25,8% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, majorîndu-se cu 77,6 mil. lei (4,8

mil. dolari SUA) faţă de sfîrşitul anului 2011

Pe parcursul anului 2012, au fost semnate şi au intrat în vigoare 7 acorduri de împrumuturi

de stat externe pe termen lung în sumă totală de 116,4 mil. dolari SUA, inclusiv 6 împrumuturi

în sumă totală de 86,4 mil. dolari SUA au fost contractate întru realizarea proiectelor finanţate

din surse externe şi 1 împrumut în suma de 30,0 mil. dolari SUA a fost contractat pentru

susţinerea bugetului de stat, respectiv:

Realizarea Proiectelor finanţate din surse externe:

1) Banca Mondială

a) Un împrumut în sumă de 0,7 mil. DST (circa 1,0 mil. dolari SUA), acordat în baza

Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,

destinat Finanţării Adiţionale privind Proiectul Educaţie de Calitate în Mediul Rural. Acordul a

fost semnat la 20 aprilie 2012 şi a intrat în vigoare la 11 septembrie 2012.

6

b) Un împrumut în sumă de 11,6 mil. DST (circa 18,0 mil. dolari SUA), acordat în baza


destinat Proiectului Agricultură Competitivă. Acordul a fost semnat la 28 mai 2012 şi a intrat în

vigoare la 20 septembrie 2012.

2) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

a) Un împrumut în sumă de 20,0 mil. dolari SUA, acordat în baza Acordului de Împrumut

dintre Republica Moldova şi BERD, destinat finanţării Proiectului de Reabilitare a Reţelelor

Electrice de Transport în Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 22 mai 2012 şi a fost

ratificat prin Legea nr.182 din 11 iulie 2012.

3) Banca Europeana de Investiţii

a) Un împrumut în sumă de 17,0 mil. Euro (circa 21,2 mil. dolari SUA), acordat în baza

Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi BEI, destinat finanţării Proiectului de

Reabilitare a Reţelelor Electrice de Transport în Republica Moldova. Contractul a fost semnat la

26 iunie 2012 şi a intrat în vigoare la 14 septembrie 2012.

4) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei


Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi BDCE, destinat finanţării Proiectului de

Construcţie a Locuinţelor Sociale II. Contractul a fost semnat la 16 iunie 2012 şi a intrat în

vigoare la 04 septembrie 2012.

5) UniCredit Bank Austria AG


Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, destinat

finanţării Proiectului Îmbunătăţirea Serviciilor Medicale în Spitalul Clinic Republican din

Moldova. Contractul a fost semnat la 2 iulie 2012 şi a intrat în vigoare la 12 septembrie 2012.

Susţinerea bugetului de stat:

6) Banca Mondială



destinat Programului de Creştere a Competitivităţii

în Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 7 noiembrie 2012 şi a intrat în vigoare la 14

decembrie 2012.

În ce priveşte creditorii de la care s-au contractat împrumuturile de stat externe în anul

2012, cea mai mare pondere, din totalul surselor noi contractate, este ocupată de: AID care

7

deţine 42,1%, urmată de BEI - 18,2%, BERD - 17,2%, BDCE - 14,4% şi nu în ultimul rînd

Guvernul Republicii Austria cu 8,1%.

Comparativ cu anul 2011, au fost contractate împrumuturi de stat externe noi cu 29,9 mil.

dolari SUA mai mult, ceea ce reprezintă o majorare cu 34,6%.

Totodată, este de menţionat că pe parcursul anului 2012 a început colaborarea cu Guvernul

Republicii Austria, care a acordat prin intermediul Băncii UniCredit Bank împrumutul

concesional menţionat mai sus.

Pe parcursul anului 2013, au avut loc intrări de împrumuturi de stat externe în sumă totală

de 1 227,4 mil. lei (96,5 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o micşorare cu 535,8 mil. lei (48,1

mil. dolari SUA) sau cu 30,4% faţă de perioada similară a anului precedent.

în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl

deţin creditorii multilaterali în valoare de 1 154,7 mil. lei (90,8 mil. dolari SUA), ceea ce

reprezintă 94,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe.

Cea mai mare pondere în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori

este deţinută de către AID cu 405,1 mil. lei (31,8 mil. dolari SUA), urmată de BEI cu 273,4 mil.

lei (21,6 mil. dolari SUA), BERD cu 236,1 mil. lei (18,4 mil. dolari SUA), FIDA cu 121,9 mil.

lei (9,8 mil. dolari SUA), BDCE cu 118,1 mil. lei (9,3 mil. dolari SUA), şi UniCredit Bank

Austria cu 72,7 mil. lei (5,7 mil. dolari SUA).

Ca pondere procentuală, AID deţine 33,0% la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de

stat externe la situaţia din 31 decembrie 2013, urmată de BEI -22,3%, BERD - 19,2%, FIDA -

9,9%, BDCE - 9,6%, şi în cele din urmă UniCredit cu 5,9%.

Pe parcursul anului 2013, au fost semnate 7 acorduri de împrumut pe termen lung în sumă

totală de 564,6 mil. dolari SUA, întru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, dintre

care au intrat în vigoare 4 acorduri, inclusiv:

1. Banca Mondială



privind Proiectul Reforma Invăţămîntului în Moldova. Acordul a fost semnat la 7 februarie 2013,

intrat în vigoare la 1 iulie

2013.

b) Un împrumut în sumă de 6,5 mil. DST (circa 10,0 mil. dolari SUA), acordat în baza


privind Proiectul Suport de Urgenţă pentru Agricultura Moldovei. Acordul a fost semnat la 29

mai 2013, intrat în vigoare la 30

iulie 2013.

8

2. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare


Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare, privind realizarea Lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor în Republica

Moldova. Acordul a fost semnat la 28 iunie 2013.

3. Banca Europeană de Investiţii


Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind

realizarea Lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor în Republica Moldova. Acordul a

fost semnat la 25 iunie 2013.

4. Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională

a) Un împrumut în sumă de 5 926,0 mil. Yeni Japonezi (circa 60,6 mil. dolari SUA),

acordat în baza Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Japoneză

de Cooperare Internaţională, privind Proiectul Imbunătăţirea serviciilor medicale. Acordul a fost

semnat la 27 iunie 2013, intrat în vigoare la 8 octombrie 2013.

5. UniCredit Bank Austria A G

a) Un împrumut în sumă de 7,3 mil. Euro (circa 9,4 mil. USD), acordat în baza Acordului

de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, destinat finanţării

Proiectului Imbunătăţirea serviciilor medicale în Spitalul Clinic Republican din Moldova- faza

II. Acordul a fost semnat la 9 iulie 2013, intrat în vigoare la 3 septembrie 2013.

6. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei


Acordului-cadru de împrumut dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Republica

Moldova, pentru realizarea Proiectului de construcţie a Penitenciarului din Chişinău. Acordul a

fost semnat la 10 octombrie

2013.

Pe parcursul anului 2014 au fost semnate 13 Acorduri de împrumut în sumă de 528,4 mil.

dolari SUA, dintre care au intrat în vigoare 6 acorduri, inclusiv:

Pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (498,4 mil. dolari SUA):

Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (16,1 mil. dolari SUA)

a) Un împrumut în sumă de 10,5 mil. DST (circa 16,1 mil. dolari SUA), contractat în baza

Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare

Agricolă, privind Programul Rural de Rezilienţă Economico- Climatică Incluzivă. Acordul a fost

semnat la 24 februarie 2014, intrat în vigoare la 25 august 2014.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (87,7 mil. dolari SUA)

9

a) Un împrumut în sumă de 10,0 mil. Euro (circa 13,4 mil. dolari SUA),

contractat în baza Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca

Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Alimentarea cu

apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Acordul a fost semnat

la 30 iulie 2014.

b) Un împrumut în sumă de 7,0 mil. Euro (circa 8,9 mil. dolari SUA), contractat în baza

Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare, privind Proiectul Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi S.A. „CET-Nord". Acordul a

fost semnat la 30 octombrie 2014.

c) Un împrumut în sumă de 52,5 mil. Euro (circa 65,4 mil. dolari SUA), contractat în baza

Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare, privind Proiectul Resctructurarea căilor ferate din Republica Moldova. Acordul a

fost semnat la 14 noiembrie 2014.

Banca Europeană de Investiţii (174,2 mil. dolari SUA)



Proiectul Alimentarea cu apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Contractul a

fost semnat la 31 iulie 2014.

b) Un împrumut în sumă de 120,0 mil. Euro (circa 160,8 mil. dolari SUA), acordat în baza


Proiectul Livada Moldovei. Contractul a fost semnat la 31 iulie 2014.

UniCredit Bank Austria AG (7,5 mil. dolari SUA)

a) Un împrumut în sumă de 6,0 mil. Euro (circa 7,5 mil. dolari SUA), contractat în baza

Acordului de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, privind

Proiectul Consolidarea serviciului salvatori şi pompieri în localităţile rurale ale Republicii

Moldova. Acordul a fost semnat la 21 noiembrie 2014.

Banca Mondială (75,8 mil. dolari SUA)

a) Un împrumut în sumă de 20,0 mil. DST (circa 30,8 mil. dolari SUA), contractat în

baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru

Dezvoltare, privind Proiectul Modernizarea Sectorului Sănătăţii în Republica Moldova. Acordul

a fost semnat la 11 iulie 2014.

b) Un împrumut în sumă de 9,7 mil. DST (circa 15,0 mil. dolari SUA), contractat în

baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia

10

Internaţională pentru Dezvoltare, privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a

fost semnat la 15 iulie 2014, intrat în vigoare la 02 octombrie 2014.

c) Un împrumut în sumă de 30,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de

împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a fost semnat la 15 iulie 2014, intrat

în vigoare la 02 octombrie 2014.

Guvernul Poloniei (137,1 mil. dolari SUA)

a) Un împrumut în sumă de 100,0 mil. Euro (circa 137,1 mil. dolari SUA), contractat în

baza Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii

Polone, privind Proiectul Obţinerea unui credit de asistenţă. Acordul a fost semnat la 14 mai

2014, intrat în vigoare la 08 august 2014.

Pentru susţinerea bugetului (30,0 mil. dolari SUA):

Banca Mondială (30,0 mil. dolari SUA)

a) Un împrumut în sumă de 13,7 mil. DST (circa 21,0 mil. dolari SUA), contractat în

baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru

Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în

Republica Moldova -OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29

aprilie 2014.

b) Un împrumut în sumă de 9,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de

împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în Republica

Moldova -OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29 aprilie 2014.

Comparativ cu anul 2013, valoarea împrumuturilor de stat externe contractate pe parcursul

anului 2014 denotă o micşorare cu 36,2 mil. dolari SUA sau cu 6,4%.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat externe a constituit

1 306,1 mil. dolari SUA, inclusiv 1 305,0 mil. dolari SUA - datoria de stat externă directă şi 1,1

mil. dolari SUA - datoria de stat externă garantată asumată.

De la începutul anului 2014, soldul datoriei de stat externe exprimat în dolari SUA a

înregistrat o majorare cu 15,9 mil. dolari SUA sau cu 1,2%. Această modificare poate fi

justificată de finanţarea externă netă în valoare de 102,8 mil. dolari SUA cît si de fluctuaţia

negativă a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute în sumă de 86,8 mil. dolari SUA.

În structura datoriei de stat externe pe creditori, creditorii multilaterali continuă să fie

principalii creditori ai Guvernului Republicii Moldova. Datoria de stat externă fată de

creditorii multilaterali, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 1 133,9 mil. dolari

11

SUA (86,8%) din soldul total al datoriei de stat externe, fiind cu 26,8 mil. dolari SUA mai

mare decît la finele anului 2013. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă

de creditorii multilaterali o deţine AID cu 47,2%, urmată de FMI - cu 27,2%, BEI- cu

11,0%, FIDA - cu 5,4% şi alţi creditori cu o pondere mult mai mică.

Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 171,1 mil. dolari SUA

(13,1%), diminuîndu-se cu 8,4 mil. dolari SUA comparativ cu sfîrşitul anului 2013.

Guvernului Rusiei îi revine ponderea majoră - circa 32,4% din datoria faţă de creditorii

bilaterali.

Datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali a însumat 1,1 mil. dolariSUA

(0,1%), diminuîndu-se cu 2,5 mil. dolari SUA faţă de sfîrşitul anului 2013, fiind formată

integral din datoria faţă de banca germană AKA Ausfuhrkredit-Ge.

12

CONCLUZIE

Este o adevărată artă de a beneficia de un împrumut, deoarece aceasta presupune

elaborarea unei politici în domeniu, care ar permite în viitor efectuarea plăţilor în contul

deservirii datoriei fără a limita utilizarea resurselor disponibile pentru dezvoltarea economică.

În urma analizei a împrumuturilor externe a Republicii Moldova am ajuns la conluzia că în

domeniu dat există o bază legislativă, există structuri responsabile pentru implimentarea politicii

de împrumut, executarea şi controlul acesteia. Însă în contextul unei perioade îndelungate de

tranziţie a economiei ţării noastre, corelate cu criza economică mondială şi criza politică locală-

toate elementele enumerate mai sus au nevoie de a fi perfecţionate în conformitate cu

recomandările internaţionale.

În ceea ce priveşte relizarea unei politici eficiente în domeniul împrumuturilor externe de

stat, propunem pe termen scurt şi mediu următoarele recomandări:

- împrumuturile contractate să nu depăşească suma totală recomandate de BM în domeniul

îndatorării statului;

- să nu fie contractate împrumuturi pe termen scurt şi mediu perioada de rambursare a

cărora să înceapă în anii 2016- 2018, cînd va începe plata pentru mai multe împrumuturi

contractate de la AID;

- în cadrul deciziei contractării noilor împrumuturi să se selecteze variantele cele mai mici

rate a dobînzii (preponderent pînă la 1,5% anual);

- să fie negociate termenele de rambursare a împrumuturilor pentru a se obţine perioade de

utilizare cît mai lugi (35-50 ani);

- termenele de graţie oferite să fie negociate pînă la condiţiile creditelor concesionale şi să

reprezinte nu ai puţin de 35 la sută din perioada de viaţă a împrumutului;

- drept destinaţii pentru resursele împrumutate să fie selectate domeniile care ar duce la

creştere economică pe termen lung, luîndu-se în considerare specificul ţării, şi anume:

agricultură, industrie alimentară, industrie de producţie, turism etc.

- să se întreprindă măsuri de marire a volumului exportului;

- legislaţia în domeniul politicii împrumuturilor publice să fie modernizată pentru a

corespunde standardelor UE şi recomandărilor FMI şi Băncii Mondiale;

- să se asigurare un nivel ridicat al transparenţei în domeniu, pentru simplificarea

procesului de acces la informaţie pentru societate;

- să se elaboreze proceduri stricte de evidenţă a lucrului cu împrumuturile care va contribui

la utilizarea acestora în scopurile propuse şi va facilita procesul de control al acţiunilor

întreprinse, etc.

14

BIBLIOGRAFIE

1. Lege cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr. 419-XVI din

22.12.2006 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.32-35/114 din 09.03.2007

2. Raportul anual al BNM pentru anul 2014// www.bnm.org

3. Raport privind situația în domeniul datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și

recreditării de stat pe anul 2012 // www.mf.gov.md





15

http://www.mf.gov.md/

imprumuturile externe a republicii moldova

Documents