Download - Imprumuturile externe a Republicii Moldova
STUDIUL DE CAZ
“ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ”
CUPRINS :
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 3
I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE EXTERNE ....................... 4II. OBIECTIVELE ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE ...................................................... 5III. ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ................................... 6
CONCLUZIE ............................................................................................................................... 14BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 15
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Contractarea împrumuturilor externe pentru dezvoltarea economică a
unei țări este considerată, în general, ceva normal, însă trebuie să se ţină cont de faptul că
impactul creditării externe asupra economiei naţionale apare în funcţie de volumul, condiţiile,
destinaţia şi modul de utilizare a acestor resurse. În condiţiile unei gestiuni a resurselor
neadecvate, folosirii neraţionale a fondurilor primite din exterior sau a unei lipse de prevedere
care condiţioanează apelarea în exces la împrumuturi costisitoare aceste fluxuri financiare se
transformă doar în mică măsură, într-un ajutor efectiv.
Astfel, condiţiile de atragere a împrumuturilor noi trebuie să fie evaluate luînd în
considerare capacitatea ţării de a deservi datoria externă a împrumuturilor anterioare, în acea
perioadă cînd investiţiile finanţate de ele încă nu au adus randamentul financiar.
Pentru Republica Moldova, studierea şi cercetarea problemelor legate de politica
împrumuturilor externe constituie un subiect de maximă importanţă, deoarece, în linii mari, din
cadrul acestor resurse se preconizează asigurarea creşterii economice durabile în pofilda
insuficienţei de fonduri proprii.
2
Promovînd o politică a împrumuturilor externe eficiente, prin utilizarea raţională a
instrumentelor acesteia şi metodelor recomandate de practicile internaţionale, poate duce la o
creştere economică de durată menţinîndu-se în acelaşi timp un grad de îndatorare optim pentru
ţară.
Scopul lucrării rezidă în analiza împrumuturilor externe a Republicii Moldova,
depistarea problemelor din domeniul împrumuturilor externe și analiza soluțiilor posibile pentru
a eficientiza politica împrumuturilor externe.
Din scopul lucrării date rezultă următoarele obiective:
- Esența și obiectivele împrumuturilor externe.
- Evaluarea împrumuturilor externe a Republicii Moldova.
- Depistarea problemelor existente în domeniul împrumuturilor externe.
I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE EXTERNE
În economia unei ţări pot exista perioade de timp, în care resursele naturale şi financiare
interne nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea. Necesitatea asigurării creşterii economice în
pofida acestei insuficienţe, condiţionează apelarea la mijloace din exterior. Majoritatea ţărilor
cu tranziţia spre economia de piaţă fiind constrînse de astfel de circumstanţe sunt impuse de a
apela la surse externe de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor curente, susţinerea cursului
monedei naţionale, finanţarea deficitului bugetar etc.
Contractarea împrumuturilor externe pentru dezvoltarea economică este considerată, în
general pe plan internaţional, ceva normal, însă trebuie să se ţină cont că o utilizare neadecvată a
resurselor împrumutate şi un volum excesiv al acestora are efecte respective asupra întregii
economii, cuprinzând sfera de producere şi consum care la rândul lor determină situaţia în sfera
socială.
Recurgerea la împrumuturi pe plan extern prezintă multiple dezavantaje, dar şi unele
avantaje. Latura pozitivă a recurgerii la o astfel de soluţie constă în capacitatea rapidă a statului
de a colecta importante fonduri fără ca acest lucru să implice un efort financiar imediat. Pe de
altă parte, există inconvenientul că apelarea la fonduri masive de împrumut pe plan extern
3
angajează viitorul, şi anume generaţiile viitoare care vor trebui să achite atât ratele scadente de
împrumut, cît şi dobînzile.
Împrumuturile externe sunt de mare ajutor pentru ţările debitoare cu condiţia ca termenii în
care se acordă să nu fie împovărători (rata dobînzii, termenul de graţie, termenul de rambursare
etc.), astfel încît, utilizîndu-se creditele în producţie, acestea să genereze surse financiare de
rambursare, câştigând astfel atât debitorul, cât şi creditorul. De asemenea, pentru a fi folositoare,
creditele trebuie să fie utilizate în ramuri productive sau în infrastructura materială generatoare
de venituri şi nu pentru consum privat sau public, care nu generează venituri; în caz contrar,
datoria externă creşte, iar sursele de rambursare lipsesc.
În ceea ce priveşte politica împrumuturilor externe, aceasta este o noţiune relativ nouă,
care încă nu are o răspîndire largă în literatura de specialitate, fiind adesea înlocuită prin
noţiunea de management al datoriei publice externe, ceea ce în esenţă este corect, deoarece
contractarea împrumuturilor duce la crearea datoriei, deci gestiunea gestiunea datoriei reprezintă
de fapt şi elementul esenţial al politicii împrumuturilor externe. Însă este necesar de a delimita
aceste două noţiuni, dat fiind faptul că politica împrumuturilor externe este un domeniu de lucru
mult mai larg, şi importanţa cunoaşterii acestuia este de nivel naţional şi internaţional.
Deci, politica împrumuturilor externe este un ansamblul de decizii ale autorităţilor abilitate
referitor la volumul de împrumuturi de care este nevoie, sursa de creditare, rata dobînzii şi
termenul împrumutului optim. Deasemenea în cadrul politicii împrumuturilor externe are loc
gestiunea contractării împrumuturilor externe, nivelul datoriei publice externe, rambursarea
împrumuturilor, calculul şi plata dobînzilor, oportunităţile de împrumut pe piaţa financiară
internaţională, precum şi modalităţile de restructurare a plăţilor aferente împrumuturilor externe.
II. OBIECTIVELE ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE
În vederea realizării scopului propus autorităţile publice au sarcina de atingere a diferitor
grupuri de obiective: economice, politice, sociale şi obiective ce ţin de asigurarea securităţii
economice a ţării
Obiectivele de ordin economic cuprind:
menţinerea în limite sustenabile a nivelului datoriei externe;
asigurarea surselor de finanţare la un cost cât mai redus;
reducerea costurilor pe termen lung asociate datoriei contractate şi a riscurilor de neplată
a obligaţiilor la scadenţă;
optimizarea structurii portofoliului împrumuturilor externe;
asigurarea unui nivel al riscului acceptabil.
4
Realizarea acestor obiective are loc preponderent în procesul atragerii împrumuturilor
externe. La această etapa este analizată capacitatea ţării de a face faţă noilor împrumuturi în
condiţiile existenţei obligaţiilor aferente împrumuturilor deja existente, se selectează creditele cu
condiţiile cele mai favorabile, care nu ar împovăra în exces cheltuielile publice şi economia ţării
în ansamblu.
Obiectivele politice rezidă în menţinerea stabilitaţii sistemului politic existent. În
condiţiile existenţei unei astfel de stabilitate, creşte încrederea în statul respectiv pe arena
financiară internaţională, ceea ce poate permite în perspectivă atragerea şi negocierea unor
împrumuturi în condiţii favorizante, precum şi posibilitatea de amînare sau reeşalonare a plăţilor
în caz de necesitate.
În ceea ce priveşte obiectivele de ordin social, acestea ţin de asigurarea stabilităţii sociale
şi finanţarea oportună a proiectelor sociale. În momentul adoptării deciziei cu privire la
finanţarea proiectele sociale (în educaţie, cultură, sport etc.), din resurse externe, decidentul
public trebuie să fie conştient de faptul că aceste proiecte nu vor genera un randament financiar
imediat, dar vor avea un efect social benefic pe o perioadă de timp îndelungată. De aceea cea mai
raţională ar fi utilizarea în acest scop a resurselor externe cu titlu gratuit, cu statut de donaţie,
pentru a evita îndatorarea excesivă.
Un aspect de importanţă majoră, care nu trebuie ignorat în cadrul politicii împrumuturilor
externe, este asigurarea securităţii economice a statului. În condiţiile incapacităţii statului de
a-şi onora obligaţiunile privind achitarea datoriilor externe şi a dobînzilor aferente acestora,
apare pericolul ce ameninţă independenţa economică a statului. Povara exagerat de mare a
datoriei externe, neonorarea la timp a ei crează dificultăţi grave în funcţionarea economiei
naţionale, subminează posibilitatea promovării unei politici economice independente şi, prin
urmare, securitatea economică a statului. Acest fenomen duce, practic, la defaultul real al ţării,
atunci cînd pe lîngă incapacitatea de plată a datoriei1 statului îi sunt dictate şi condiţiile de
promovare a politicii economice în ansamblu. Evitarea unei astfel de situaţii este, de fapt,
obiectivul primordial al unei gestiuni eficiente a datoriei externe.
III. ÎMPRUMUTURILE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA
La capitolul intrări de împrumuturi de stat externe, pe parcursul anului 2012, au avut loc
intrări de mijloace băneşti în sumă totală de 1 763,2 mii. lei (circa 144,6 mil. dolari SUA), ceea
ce reprezintă o creştere cu 55,5% faţă de perioada similară a anului precedent.
În structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl
deţin creditorii multilaterali în valoare de 1 654,0 mil. lei (135,7 mil. dolari SUA), ceea ce
5
reprezintă 93,8% din totalul intrărilor de împrumuturi externe. Astfel, cea mai mare pondere este
deţinută de către AID cu 923,6 mil. lei (75,9 mil. dolari SUA), urmată de BEI cu 441,2 mil. lei
(36,2 mil. dolari SUA), BERD cu 130,5 mil. lei (10,6 mil. dolari SUA), UniCredit cu 109,2 mil.
lei (8,9 mil. dolari SUA), FIDA cu 106,1 mil. lei (8,7 mil. dolari SUA) şi BDCE cu 52,6 mil. lei
(4,3 mil. dolari SUA).
Ca pondere procentuală, AID deţine 52,4 la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de
stat externe la situaţia din 31 decembrie 2012, urmată de BEI -25,0%, BERD - 7,4%, UniCredit
- 6,2%, FIDA cu 6,0% şi în cele din urmă BDCE - 3,0 %.
În ce priveşte structura pe destinaţii, volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat
externe pe parcursul anului 2012, a fost destinat după cum urmează:
a) pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe - 1 308,0 mil. lei (107,4 mil. dolari
SUA), ceea ce reprezintă 74,2% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, majorîndu-
se cu 551,9 mil. lei (43,1 mil. dolari SUA) faţă de sfîrşitul anului 2011.
b) pentru susţinerea bugetului de stat - 455,1 mil. lei (37,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă
25,8% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, majorîndu-se cu 77,6 mil. lei (4,8
mil. dolari SUA) faţă de sfîrşitul anului 2011
Pe parcursul anului 2012, au fost semnate şi au intrat în vigoare 7 acorduri de împrumuturi
de stat externe pe termen lung în sumă totală de 116,4 mil. dolari SUA, inclusiv 6 împrumuturi
în sumă totală de 86,4 mil. dolari SUA au fost contractate întru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe şi 1 împrumut în suma de 30,0 mil. dolari SUA a fost contractat pentru
susţinerea bugetului de stat, respectiv:
Realizarea Proiectelor finanţate din surse externe:
1) Banca Mondială
a) Un împrumut în sumă de 0,7 mil. DST (circa 1,0 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,
destinat Finanţării Adiţionale privind Proiectul Educaţie de Calitate în Mediul Rural. Acordul a
fost semnat la 20 aprilie 2012 şi a intrat în vigoare la 11 septembrie 2012.
6
b) Un împrumut în sumă de 11,6 mil. DST (circa 18,0 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,
destinat Proiectului Agricultură Competitivă. Acordul a fost semnat la 28 mai 2012 şi a intrat în
vigoare la 20 septembrie 2012.
2) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
a) Un împrumut în sumă de 20,0 mil. dolari SUA, acordat în baza Acordului de Împrumut
dintre Republica Moldova şi BERD, destinat finanţării Proiectului de Reabilitare a Reţelelor
Electrice de Transport în Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 22 mai 2012 şi a fost
ratificat prin Legea nr.182 din 11 iulie 2012.
3) Banca Europeana de Investiţii
a) Un împrumut în sumă de 17,0 mil. Euro (circa 21,2 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi BEI, destinat finanţării Proiectului de
Reabilitare a Reţelelor Electrice de Transport în Republica Moldova. Contractul a fost semnat la
26 iunie 2012 şi a intrat în vigoare la 14 septembrie 2012.
4) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
a) Un împrumut în sumă de 13,4 mil. Euro (circa 16,8 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi BDCE, destinat finanţării Proiectului de
Construcţie a Locuinţelor Sociale II. Contractul a fost semnat la 16 iunie 2012 şi a intrat în
vigoare la 04 septembrie 2012.
5) UniCredit Bank Austria AG
a) Un împrumut în sumă de 7,5 mil. Euro (circa 9,4 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, destinat
finanţării Proiectului Îmbunătăţirea Serviciilor Medicale în Spitalul Clinic Republican din
Moldova. Contractul a fost semnat la 2 iulie 2012 şi a intrat în vigoare la 12 septembrie 2012.
Susţinerea bugetului de stat:
6) Banca Mondială
a) Un împrumut în sumă de 19,8 mil. DST (circa 30,0 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,
destinat Programului de Creştere a Competitivităţii
în Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 7 noiembrie 2012 şi a intrat în vigoare la 14
decembrie 2012.
În ce priveşte creditorii de la care s-au contractat împrumuturile de stat externe în anul
2012, cea mai mare pondere, din totalul surselor noi contractate, este ocupată de: AID care
7
deţine 42,1%, urmată de BEI - 18,2%, BERD - 17,2%, BDCE - 14,4% şi nu în ultimul rînd
Guvernul Republicii Austria cu 8,1%.
Comparativ cu anul 2011, au fost contractate împrumuturi de stat externe noi cu 29,9 mil.
dolari SUA mai mult, ceea ce reprezintă o majorare cu 34,6%.
Totodată, este de menţionat că pe parcursul anului 2012 a început colaborarea cu Guvernul
Republicii Austria, care a acordat prin intermediul Băncii UniCredit Bank împrumutul
concesional menţionat mai sus.
Pe parcursul anului 2013, au avut loc intrări de împrumuturi de stat externe în sumă totală
de 1 227,4 mil. lei (96,5 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o micşorare cu 535,8 mil. lei (48,1
mil. dolari SUA) sau cu 30,4% faţă de perioada similară a anului precedent.
în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl
deţin creditorii multilaterali în valoare de 1 154,7 mil. lei (90,8 mil. dolari SUA), ceea ce
reprezintă 94,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe.
Cea mai mare pondere în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori
este deţinută de către AID cu 405,1 mil. lei (31,8 mil. dolari SUA), urmată de BEI cu 273,4 mil.
lei (21,6 mil. dolari SUA), BERD cu 236,1 mil. lei (18,4 mil. dolari SUA), FIDA cu 121,9 mil.
lei (9,8 mil. dolari SUA), BDCE cu 118,1 mil. lei (9,3 mil. dolari SUA), şi UniCredit Bank
Austria cu 72,7 mil. lei (5,7 mil. dolari SUA).
Ca pondere procentuală, AID deţine 33,0% la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de
stat externe la situaţia din 31 decembrie 2013, urmată de BEI -22,3%, BERD - 19,2%, FIDA -
9,9%, BDCE - 9,6%, şi în cele din urmă UniCredit cu 5,9%.
Pe parcursul anului 2013, au fost semnate 7 acorduri de împrumut pe termen lung în sumă
totală de 564,6 mil. dolari SUA, întru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, dintre
care au intrat în vigoare 4 acorduri, inclusiv:
1. Banca Mondială
a) Un împrumut în sumă de 26,1 mil. DST (circa 40,0 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,
privind Proiectul Reforma Invăţămîntului în Moldova. Acordul a fost semnat la 7 februarie 2013,
intrat în vigoare la 1 iulie
2013.
b) Un împrumut în sumă de 6,5 mil. DST (circa 10,0 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare,
privind Proiectul Suport de Urgenţă pentru Agricultura Moldovei. Acordul a fost semnat la 29
mai 2013, intrat în vigoare la 30
iulie 2013.
8
2. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
a) Un împrumut în sumă de 150,0 mil. Euro (circa 195,3 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, privind realizarea Lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor în Republica
Moldova. Acordul a fost semnat la 28 iunie 2013.
3. Banca Europeană de Investiţii
a) Un împrumut în sumă de 150,0 mil. Euro (circa 196,6 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind
realizarea Lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor în Republica Moldova. Acordul a
fost semnat la 25 iunie 2013.
4. Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională
a) Un împrumut în sumă de 5 926,0 mil. Yeni Japonezi (circa 60,6 mil. dolari SUA),
acordat în baza Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Japoneză
de Cooperare Internaţională, privind Proiectul Imbunătăţirea serviciilor medicale. Acordul a fost
semnat la 27 iunie 2013, intrat în vigoare la 8 octombrie 2013.
5. UniCredit Bank Austria A G
a) Un împrumut în sumă de 7,3 mil. Euro (circa 9,4 mil. USD), acordat în baza Acordului
de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, destinat finanţării
Proiectului Imbunătăţirea serviciilor medicale în Spitalul Clinic Republican din Moldova- faza
II. Acordul a fost semnat la 9 iulie 2013, intrat în vigoare la 3 septembrie 2013.
6. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
a) Un împrumut în sumă de 39,0 mil. Euro (circa 52,7 mil. dolari SUA), acordat în baza
Acordului-cadru de împrumut dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Republica
Moldova, pentru realizarea Proiectului de construcţie a Penitenciarului din Chişinău. Acordul a
fost semnat la 10 octombrie
2013.
Pe parcursul anului 2014 au fost semnate 13 Acorduri de împrumut în sumă de 528,4 mil.
dolari SUA, dintre care au intrat în vigoare 6 acorduri, inclusiv:
Pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (498,4 mil. dolari SUA):
Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (16,1 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 10,5 mil. DST (circa 16,1 mil. dolari SUA), contractat în baza
Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare
Agricolă, privind Programul Rural de Rezilienţă Economico- Climatică Incluzivă. Acordul a fost
semnat la 24 februarie 2014, intrat în vigoare la 25 august 2014.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (87,7 mil. dolari SUA)
9
a) Un împrumut în sumă de 10,0 mil. Euro (circa 13,4 mil. dolari SUA),
contractat în baza Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Alimentarea cu
apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Acordul a fost semnat
la 30 iulie 2014.
b) Un împrumut în sumă de 7,0 mil. Euro (circa 8,9 mil. dolari SUA), contractat în baza
Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, privind Proiectul Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi S.A. „CET-Nord". Acordul a
fost semnat la 30 octombrie 2014.
c) Un împrumut în sumă de 52,5 mil. Euro (circa 65,4 mil. dolari SUA), contractat în baza
Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, privind Proiectul Resctructurarea căilor ferate din Republica Moldova. Acordul a
fost semnat la 14 noiembrie 2014.
Banca Europeană de Investiţii (174,2 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 10,0 mil. Euro (circa 13,4 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind
Proiectul Alimentarea cu apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Contractul a
fost semnat la 31 iulie 2014.
b) Un împrumut în sumă de 120,0 mil. Euro (circa 160,8 mil. dolari SUA), acordat în baza
Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind
Proiectul Livada Moldovei. Contractul a fost semnat la 31 iulie 2014.
UniCredit Bank Austria AG (7,5 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 6,0 mil. Euro (circa 7,5 mil. dolari SUA), contractat în baza
Acordului de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, privind
Proiectul Consolidarea serviciului salvatori şi pompieri în localităţile rurale ale Republicii
Moldova. Acordul a fost semnat la 21 noiembrie 2014.
Banca Mondială (75,8 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 20,0 mil. DST (circa 30,8 mil. dolari SUA), contractat în
baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru
Dezvoltare, privind Proiectul Modernizarea Sectorului Sănătăţii în Republica Moldova. Acordul
a fost semnat la 11 iulie 2014.
b) Un împrumut în sumă de 9,7 mil. DST (circa 15,0 mil. dolari SUA), contractat în
baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia
10
Internaţională pentru Dezvoltare, privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a
fost semnat la 15 iulie 2014, intrat în vigoare la 02 octombrie 2014.
c) Un împrumut în sumă de 30,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de
împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a fost semnat la 15 iulie 2014, intrat
în vigoare la 02 octombrie 2014.
Guvernul Poloniei (137,1 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 100,0 mil. Euro (circa 137,1 mil. dolari SUA), contractat în
baza Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Polone, privind Proiectul Obţinerea unui credit de asistenţă. Acordul a fost semnat la 14 mai
2014, intrat în vigoare la 08 august 2014.
Pentru susţinerea bugetului (30,0 mil. dolari SUA):
Banca Mondială (30,0 mil. dolari SUA)
a) Un împrumut în sumă de 13,7 mil. DST (circa 21,0 mil. dolari SUA), contractat în
baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru
Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în
Republica Moldova -OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29
aprilie 2014.
b) Un împrumut în sumă de 9,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de
împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în Republica
Moldova -OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29 aprilie 2014.
Comparativ cu anul 2013, valoarea împrumuturilor de stat externe contractate pe parcursul
anului 2014 denotă o micşorare cu 36,2 mil. dolari SUA sau cu 6,4%.
La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat externe a constituit
1 306,1 mil. dolari SUA, inclusiv 1 305,0 mil. dolari SUA - datoria de stat externă directă şi 1,1
mil. dolari SUA - datoria de stat externă garantată asumată.
De la începutul anului 2014, soldul datoriei de stat externe exprimat în dolari SUA a
înregistrat o majorare cu 15,9 mil. dolari SUA sau cu 1,2%. Această modificare poate fi
justificată de finanţarea externă netă în valoare de 102,8 mil. dolari SUA cît si de fluctuaţia
negativă a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute în sumă de 86,8 mil. dolari SUA.
În structura datoriei de stat externe pe creditori, creditorii multilaterali continuă să fie
principalii creditori ai Guvernului Republicii Moldova. Datoria de stat externă fată de
creditorii multilaterali, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 1 133,9 mil. dolari
11
SUA (86,8%) din soldul total al datoriei de stat externe, fiind cu 26,8 mil. dolari SUA mai
mare decît la finele anului 2013. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă
de creditorii multilaterali o deţine AID cu 47,2%, urmată de FMI - cu 27,2%, BEI- cu
11,0%, FIDA - cu 5,4% şi alţi creditori cu o pondere mult mai mică.
Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 171,1 mil. dolari SUA
(13,1%), diminuîndu-se cu 8,4 mil. dolari SUA comparativ cu sfîrşitul anului 2013.
Guvernului Rusiei îi revine ponderea majoră - circa 32,4% din datoria faţă de creditorii
bilaterali.
Datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali a însumat 1,1 mil. dolariSUA
(0,1%), diminuîndu-se cu 2,5 mil. dolari SUA faţă de sfîrşitul anului 2013, fiind formată
integral din datoria faţă de banca germană AKA Ausfuhrkredit-Ge.
12
13
CONCLUZIE
Este o adevărată artă de a beneficia de un împrumut, deoarece aceasta presupune
elaborarea unei politici în domeniu, care ar permite în viitor efectuarea plăţilor în contul
deservirii datoriei fără a limita utilizarea resurselor disponibile pentru dezvoltarea economică.
În urma analizei a împrumuturilor externe a Republicii Moldova am ajuns la conluzia că în
domeniu dat există o bază legislativă, există structuri responsabile pentru implimentarea politicii
de împrumut, executarea şi controlul acesteia. Însă în contextul unei perioade îndelungate de
tranziţie a economiei ţării noastre, corelate cu criza economică mondială şi criza politică locală-
toate elementele enumerate mai sus au nevoie de a fi perfecţionate în conformitate cu
recomandările internaţionale.
În ceea ce priveşte relizarea unei politici eficiente în domeniul împrumuturilor externe de
stat, propunem pe termen scurt şi mediu următoarele recomandări:
- împrumuturile contractate să nu depăşească suma totală recomandate de BM în domeniul
îndatorării statului;
- să nu fie contractate împrumuturi pe termen scurt şi mediu perioada de rambursare a
cărora să înceapă în anii 2016- 2018, cînd va începe plata pentru mai multe împrumuturi
contractate de la AID;
- în cadrul deciziei contractării noilor împrumuturi să se selecteze variantele cele mai mici
rate a dobînzii (preponderent pînă la 1,5% anual);
- să fie negociate termenele de rambursare a împrumuturilor pentru a se obţine perioade de
utilizare cît mai lugi (35-50 ani);
- termenele de graţie oferite să fie negociate pînă la condiţiile creditelor concesionale şi să
reprezinte nu ai puţin de 35 la sută din perioada de viaţă a împrumutului;
- drept destinaţii pentru resursele împrumutate să fie selectate domeniile care ar duce la
creştere economică pe termen lung, luîndu-se în considerare specificul ţării, şi anume:
agricultură, industrie alimentară, industrie de producţie, turism etc.
- să se întreprindă măsuri de marire a volumului exportului;
- legislaţia în domeniul politicii împrumuturilor publice să fie modernizată pentru a
corespunde standardelor UE şi recomandărilor FMI şi Băncii Mondiale;
- să se asigurare un nivel ridicat al transparenţei în domeniu, pentru simplificarea
procesului de acces la informaţie pentru societate;
- să se elaboreze proceduri stricte de evidenţă a lucrului cu împrumuturile care va contribui
la utilizarea acestora în scopurile propuse şi va facilita procesul de control al acţiunilor
întreprinse, etc.
14
BIBLIOGRAFIE
1. Lege cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr. 419-XVI din
22.12.2006 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr.32-35/114 din 09.03.2007
2. Raportul anual al BNM pentru anul 2014// www.bnm.org
3. Raport privind situația în domeniul datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și
recreditării de stat pe anul 2012 // www.mf.gov.md
4. Raport privind situația în domeniul datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și
recreditării de stat pe anul 2013 // www.mf.gov.md
5. Raport privind situația în domeniul datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și
recreditării de stat pe anul 2014 // www.mf.gov.md
15