CUPRINS

INTRODUCERE

-CAPITOLUL I. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE

1.1 Definitii privind impozitele si taxele

1.2 Caracterizarea generala a impozitelor si taxelor

1.3 Elementele impozitelor si taxelor

1.4 Clasificarea impozitelor si taxelor

1.5 Impozitele si taxele locale - rolul si importanta acestora

-CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE

LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI RM.VALCEA

2.1.Prezentarea Institutiei

2.2. Impozite si taxe locale, componenta importanta a bugetului local

2.3.Analiza veniturilor bugetare

2.4.Analiza cheltuielilor bugetare

2.5.Sistemul electronic de colectare a impozitelor si taxelor locale

2.6.Evaziunea fiscala si repercusiunea impozitelor

-CONCLUZII

-BIBLIOGRAFIE

1

INTRODUCERE

Administraţia publică, în orice societate, fie ea clasică, fie modernă, reprezintă un

instrument al statului indispensabil în atingerea unor obiective majore detreminate de el, de

realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,în scopul satisfacerii interesului

general, prin acţiunea puterii publice ,, .

Alături de interesele generale ale statului se regăsesc şi interesele locale între acestea

existând o interdepenţă reciprocă.

Anibal Teodorescu în concepţia sa subliniază că, ,,într-un stat există interese generale,

alături de care există interese judeţene şi interese locale ‘’

Anibal Teodorescu mai precizează că, pe de altă parte nu trebuie să credem că între stat,

în general şi interesele judeţene sau cele pur locale ar exista o separaţiune completă ci,

dimpotrivă şi unele şi altele au întotdeauna o anumită înrâurire asupra bunului mers al statului. O

nevoie judeţeană şi chiar una locală sunt resimţite adeseori de întreg statul, numai că, cu mai

puţină intensitate.

George Alexianu înţelege ,, prin administraţie locală, toate acele organisme ale statului

care sunt chemate să satisfacă interesele care nu sunt generale, ci privesc în primul rând grupările

omeneşti din localitate, se caracterizează prin faptul că titularii nu deţin puterea de la autoritatea

centrală, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere’’.

Aceşti titulari sunt şi ei subordonaţi autorităţii centrale reprezentată prin Guvern, care îşi

exercită dreptul său de coordonare şi unitate a statului pe calea tutelei şi a controlului.

Administraţia publică locală, fundamentată pe dispoziţiile constituţionale, apare ca

totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate să administreze

interesele proprii ale colectivităţilor locale, prin autorităţi administrative autonome cu putere de

decizie alese de către acestea şi sub controlul de legalitate al autorităţilor statului.

Rolul administraţiei publice locale, constă, în principal în a rezolva treburile publice şi a

asigura, în acest cadru, interesele colectivităţilor locale conform nevoilor şi cerinţelor exprimate

de acestea strâns legate de specificul unităţii administrativ-teritoriale de care ele aparţin.

Analizând dispoziţiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistraţiei publice locale rezultă

că menirea acestea este de a rezolva şi de a gestiona, prin autorităţile sale autonome, în nume

2

propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importantă a trebutilor publice, în interesul

colectivităţilor locale pe care le reprezintă.

CAPITOLUL I

1.1 DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE

Intre “impozit” si “taxa” exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de

vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor economic,al

interpretarii fiscale.

IMPOZITUL reprezinta”plata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite

persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau

drepturi.”Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al

unor drepturi”

Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala,

nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct si

imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de

stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.

TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si

nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie

sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre perdoanele

fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate.

1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR

Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale statului;in

nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata mai mult

nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati.

Notiunea de “impozit” este sinonima cu “venit al statului”.Din punct de vedere al

“contribuabilului” al acelui care are obligatia legaka de a suporta din veniturile sale darile catre

stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului

spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la

salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta “o obligatie legala”:de a retine

3

obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor

in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in

discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se

apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri.

Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe.

Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in

vigoare,care nu respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel

mai convingator il reprezinta denumirea “taxei pe valuare adaugata”.Atat din punct de vedere al

sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de

taxa pe valuare adaugata.

Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:

-neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri,

cu forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

-certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la

interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie précis satbilita pentru

fiecare, platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum

sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

-echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in

functie de marimea acesrora;

-eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului

fiscal, astfel incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane

fizice si juridice.

Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si anume:

caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei.

Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este o

sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si

rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de a

decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale

pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa

contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa

asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.

4

Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre

stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta

acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare.

Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului

un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit.

Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri:

-in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a

unor anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire

sau impulsionare a comertului exterior;

-in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de

colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau scadea

atat in marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori,

extinderea bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere;

-in plan social:rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul

asigura redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca

acestia sunt persoane fizice sau juridice.

Incasarea impozitelor:

-la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul

efectueaza lpata in nimerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in

present se folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice;

-delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului

-retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre

suportatorului impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si

virarea acestuia la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se

incadreaza la aceasta forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii,

veniturile din drepturile de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din

dobanzi,venituri din jocuri de noroc si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu

character neperiodic,intamlpator.

-perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a

unor impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru

plata acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.

5

In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin

partile, fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la

termen.Astfel spus,plata taxelor se face “prin retinere la sursa” nu se ofera prestatia pana nu se

incaseaza taxa.

1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR

Elementele comune impozitelor si taxelor sunt:

-plata baneasca;

-plata individuala;

-plata definitive si nerambursabila;

Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru

serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o “contraprestatie sau un echivalent

direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice”.Nivelul tazei depinde de felul si de costul

serviciului prestat .

Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice

sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice,

pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).

In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu

numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata

sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.

In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita

contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili

cu “persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic”.

La o analiza se poate constata ca unele taxe precum “taxa pentru folosirea mijloacelor de

transport”intrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului.

Cuantumul impozitului se determina in functie de:

1.volumul venitului impozabil;

2.marimea materie impozabile;

3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau

reducerea cat mai mult a consumului acestora.

6

Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul

impozitului, pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil

imediat.

Elementele care deosebesc impozitele de taxe

IN CAZUL IMPOZITELOR IN CAZUL TAXELOR

1.plata este obligatorie; -plata este facultativa

2.plata se face fara obligatia din

partea statului la o contraprestatie sau un

echivalent direct si imediat catre persoanele

fizice si juridice;

-plata se face cu obligatia din partea

prestatorului (unitate e stat sau privata) la o

contraprestatie sau un echivalent direct

catre persoana fizica sau juridical;

3.se pot institui numai de catre stat

prin lege;

4.nivelul lor nu se negociaza;

-se pot institui atat de stat, cat si de

lege

-nivelul lor este negociabil;

5.termenul de plata este précis

stabilit prin lege

-plata se face anticipat, in timpul

sau la sfarsitul prestatiei;

6.avem de-a face cu contribuabili; -aven de-a face cu platitori;

7.marimea impozitelor datorate se

stagileste in functie de venitul, averea,

structura consumului de bunuri si servicii,

situatia personala si familiara a

contribuabilului

-nivelul taxei pltite este in functie

de marimea si importanta serviciului

prestat,indifferent de venitul,averea si

situatia personala si familiala a

platitorului.pentru anumite servicii, nivelul

taxelor este influentat si de politica statului

cu privire la serviciile respective(la cele la

care se urmareste reducerea consumului

stabilindu-se accize);

8.sunt venituri nu

mai ale statului

-din taxele percepute de unitatiile

private numai o parte se vireaza bugetului

de stat sub forma de impozite;

7

9.in stabilirea structurii si a

nivelului unor impozite se au in vedere si

Directivele Comunitatii Europene in

materie fiscala

-structura si nivelul taxelor nu intra

in sfera de reglementari ale Comunitatii

Europene.

Componentele impozitelor:

Prin urmare ,componentele impozitului se refera la:

-subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota

impozitului,termenul de plata si sanctiune;

a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata

sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil.

b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta

efectiv impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor

fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre

o alta persoana).

c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele,

impozitele locale.

d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea

se poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare.

(lei)

e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi

venit sau avere.

f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta

impozitul datorat pentru o unitate de impunere.

g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie

sa fie achitat.

h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii

care incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati.

1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR:

8

In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite

care sunt constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste

continutul si forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de

fond si forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le

administreaza.

A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele

categorii de impozite:

•Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o

datoreaza statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart

in doua categorii:

-Impozite reale –ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod

cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc.

Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte

magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum sunt:numarul

si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata curtii,marimea

chiriei

In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari

in curs de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este

impozitul pe venituri globale.

-Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia

personala a platitorului.

Impozitele personale se intalnesc sub forma:

a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere;

b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice.

La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit;

impozitul pe dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor.

•Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri

care contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin

cumpararea de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin

impozite indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele

indirecte imbraca mai multe forme de manifestare:

9

-taxa pe valoare adaugata;

-accizele;

-taxele vamale;

-alte impozite.

Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de

consumatie este taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se

calculeaza asupra cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul

realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit.

Platitorii de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza

servicii.

Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic

infiinteaza cel putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de

recuperate.

In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente:

-necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;

-cresterae resurselor financiare ale statului;

-amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene.

In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o

cota redusa de 9%.

Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse

sau grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea

consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse

limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse

care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi

alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de

produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale,

articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.

Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de

impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:

a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe gradul

de concentratie, pe cifra octanica).

10

b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.

In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote.

Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului

in comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si

indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau

exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se

impune o clasificare a lor.

Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:

-sensul fluxurilor comerciale;

-modul de fixare;

-modul de percepere a taxei;

-scopul instituirii taxelor vamale.

●In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:

-taxe vamale de import;

-taxe vamale de export;

- taxe vamale de tranzit.

●Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi:

-taxe vamale autonome – se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri

privind “clauza natiunii celei mai favorizate”.

-taxe vamale conventionale – au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica

asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc

sit axe vamale preferentiabile.

●Dupa modul de percepere al taxei, intalnim:

-taxe vamale ad valorem – presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra

taxei de impozitare (valoare de vama)

-taxe vamale speciale – sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor

importate.

-taxe vamale mixte – imbina cele doua forme anterioare de taxare.

●Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim:

-taxe vamale cu scop fiscal –au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului;

11

-taxe vamale cu scop protectionist – au ca scop principal protejarea productiei interne a

anumitor produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;

-taxe vamale cu scop preferential - sunt determinate de negocierile intre govern si

constau intr-o reducere reciproca a taxelor vamale;

-taxe de sanctiune – pot imbraca urmatoarele forme:

1.taxe anti-dumping;

2.taxe compensatorii;

3.taxe retorsiune.

Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care

cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de

taxe.

Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru

diferite procese si inregistrari notariale.

Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar,

cinematografic, teatral, musical si folcloric.

Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de

taxe fiscale), cum sunt:

-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;

-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism.

B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel:

-impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului,

prin care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate;

-impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre

contribuabili,intr-o perioada de timp;

-impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului

sis au bunurilor cumparate;

-impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv

contribuabilul.

C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi:

-impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri

la bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot

12

intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru

si de inregistrare.

-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv

cu caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma

accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare.

D.Dupa frecventa utilizarii lor:

-impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la

contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil;

-impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora.

E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt:

-impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;

-impozit la nivel de stat component al federatiei –se stabilesc drept venituri fiscale la

nivelul statului respective;

-impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc

drept venituri similare cu cele ale administratiei locale;

-impozite ale administratiei centrale de stat;

-impozite ale administratiei locale.

1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE – ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA

Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza :

a. impozit pe cladiri ;

b. impozitul pe teren ;

c. impozitul pe mijloacele de transport ;

d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ;

e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;

f. impozitul pe spectacole ;

g. taxa hoteliera ;

h. taxe spaciale ;

i. alte taxe.

13

Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie

venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.

In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor,

compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a

solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a

materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum si

alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile,

dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara

plata.

Autorităţile administrative publice locale au următoarele componente şi răspunderi în

ceea ce priveşte finanţele publice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2. stabilirea şi urmărire impozitelor şi taxelor locale în codiţiile legii

3. urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul anului

bugetar, în condiţii de echilibru bugetar

4. Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include

obţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi sau

servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor

5. Administrarea eficientă a bunurilor din propietatea publică sau privată a

instituţiilor administrativ-teritoriale

6. Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la

scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din aceste

7. Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în condiţii de

eficienţă

8. Stabilirea obţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuierlilor

publice locale

9. Elaborarea, aprobarea, modificare şi urmărirea realizării programelor de

dezvoltare în perspectivă a unitaţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionarii bugetelor

locale anuale

14

10. Organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra

gestiunilor proprii, gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliului local si

consiliului judeţean al municipiului Rm. Valcea

Prin bugetele locale se înţelege bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor

administrativ-teritoriale .

Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aprobă

astfel :

1. bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile judeţene şi consiliul judeţean

al municipiului Rm.Valcea, după caz.

2. bugetele instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral sau parţial din

bugetele locale, de către consiliile menţionate la pct. 1 , în funcţie de subordonarea acestora

3. bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri

extrabugetare , de către organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de

credite.

Fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, respectiv municipiul Rm. Valcea, întocmeşte

bugetul local, în condiţii de autonomie potrivit legii.

Intre aceste bugete nu exista relaţii de subordonare .

Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă o dată cu proiectul anual al

bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii

publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.

Instituţiile publice, în interesul prezentei legi, cuprind autorităţile unităţilor administrativ-

teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică,

indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora . Veniturile bugetelor locale se formează din

impozite taxe alte venituri şi cu venituri cu destinaţie speciale, precum şi din sume şi cote

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de

stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat .

Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliul local si judeţean al municipiului

Rm.Valcea după caz în limitele şi în condiţiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de

stat.

Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul

municipiului Rm. Valcea, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.

15

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea plătitoare virează la data plăţii

salariului , o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale ale

căror rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv.

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma

demolării , dezmembrării sau defectării în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau

din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate

integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni,

constituie venituri ale bugetului local şi se varsă la acestea.

Sume încasate din concesionarea sau din închiriere unor bunuri aparţinând domeniului

public sau privat , de interes local sau judeţean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat ale unităţilor

administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi se

utilizează pentru realizarea de investiţii din componenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unităţi administrativ – teritoriale, prin legea

bugetului de stat, precum şi criterii de repartizarea a acestora pe unităţile administrativ –

teritoriale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie

specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui

judeţ respectiv al municipiului Rm. Valcea.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cotă de

până 25% se alocă judeţului propriu iar diferenţa se repartizează pe comune , oraşe, municipii, de

către consiliul judeţean, prin hotărârea, după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de

specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, în funcţie de

criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiţii

finanţate din împrumuturile externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul.

Din bugetele locale se finanţează acţiuni social – culturale sportive , inclusiv ale cultelor,

acţiuni de interes local în beneficiul comunităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a

administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute

prin dispoziţii legale.

16

Consiliile judeţene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea şi consiliile locale, după caz , pot

aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local.

Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere în care se

prevăd şi resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice

locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de către ordinatorii principali

de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau

asociere.

Consiliile locale, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăţi

comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau judeţean, după caz.

Fondurile necesare se asigură din bugetele locale.

În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local,

judeţene şi al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, după caz, în cotă de până 5% în totalul

cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective , pentru finanţarea

acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi

naturale.

Consiliile locale, judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Valcea, după caz, pot aproba şi

utiliza, în întregime , sume încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local,

pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiţii :

1 depăşirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local

respectiv şi să menţină până la finele anului.

2 bugetele respective să aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane

neachitate, aferente împrumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investiţiile judeţelor , municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, şi

ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală, care se finanţează,

potrivit legii, din bugetul local şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investiţii al fiecărei

unităţi administrativ-teritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local

judeţean şi Consiliul Municipiului Rm. Valcea , după caz.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în

programul de investiţii, după caz, în prealabil documentaţiile tehnico- economice, respectiv

notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii, au

fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

17

Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor de fiecare

obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu

aceste destinaţii, asigurând totodată , utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi

realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale

administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală.

Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale,

echilibrate, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, până la data

de 15 mai a fiecărui an, urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor

locale pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai târziu până la data

de 1 iunie a fiecărui an.

Veniturile şi cheltuielile prevăzute şi bugetele locale se repartizează pe trimestre, în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară

efectuarea cheltuielilor şi se aprobă de către.

1. Ministerul Finanţelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat şi

pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai

bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlul financiar de

stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele

instituţiilor şi serviciilor publice subordonate în termen de 15 zile de la probarea sumelor

prevăzute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, de consiliile locale, judeţene şi

Consiliul Municipiului Rm.Valcea, după caz, în condiţiile generale ale finanţelor publice şi

controlului financiar de stat întocmeşte şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul

fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi

cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui judeţ şi a municipiului Rm. Valcea pe comune, oraşe,

municipii şi bugetul propriu , pe structura clasificaţiei bugetare de Ministerul Finanţelor.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul

local , pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele

respective şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispoziţiilor

legale.

18

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi

ierarhice , ai căror conducători sunt ordinatorii terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor

din bugetele proprii , cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai

pentru nevoile unităţilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le

conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite răspund de :

1. elaborarea proiectului de buget propriu

2. urmărirea modului de încasare a veniturilor

3. necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în

limita şi cu destinaţia aprobată prin bugetul propriu.

4. Integritatea bunurilor aflate în administraţie.

5. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor

contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

Transferurile către bugetele locale , în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat , se

efectuează de către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi

controlului financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcţie de

necesităţile execuţiei bugetare.

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigură prin deschideri de credite de către

ordinatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi

potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi

cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes

local se asigură astfel :

1 integral din bugetul local, în funcţie de subordonare.

2 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de

subordonare

3 integral din venituri extrabugetare.

Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfăşurarea şi lărgirea

activităţilor lor , mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub forma

de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.

19

În cazul în care, la înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor

activităţi finanţate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , în

baza unor documentaţii temeinice fundamentate, consiliile locale, judeţene şi Consiliul

Municipiului Rm. Valcea după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază

de convenţie. Împrumuturile acordate în aceste condiţii vor fi rambursate integral în termen de un

an de la data acordării.

Pentru funcţionare unor servicii publice locale , create în interesul persoanelor fizice şi

juridice , consiliile locale judeţene şi Consiliul Rm. Valcea după caz, stabilesc taxe speciale.

Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale, fiind

utilizate cu scopurile pentru care au fost înfiinţate.

Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenţă între veniturile

încasate şi plăţile efectuate , se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie , o dată ci

încheierea exerciţiului bugetar. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie

specială.

Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice şi juridice care se servesc de

serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Constatarea , aşezarea şi urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin

compartimentele de specialitate ale primăriilor, consiliilor judeţene ale primăriei Municipiului

Rm. Valcea după caz.

Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică cu

obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării fizice şi morale ale mijloacelor fixe aferente acestor

activităţi, prin tarif sau preţ, potrivit legii.

Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru

realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii

ca sursă de finanţare a acestora.

Activităţile de natură economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe,

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL II

2.1PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI RM. VALCEA

20

Primarul, viceprimarul, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate

reprezentat de consiliul local, constituie Primaria, structura functionala cu activitate permanenta

care aduce la indeplinirea hotararilor consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand

probleme curente ale colectivitatii locale.

Aparatul propriu al Consiliului Local este structura organizatorica de specialitate care

asigura indeplinirea sarcinilor si atributiilor ce ii revin in domeniile de activitate stabilite de lege.

Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea

executiva la nivelul Primariei Rm. Valcea. Regulamentul de organizare si de functionare a

aparatului propriu se aproba de catre consiliul local, la propunerea primarului.

Primarul este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, al

autoritatilor, administratie publice locale, pe care ii conduce si ii coordoneaza. El indeplineste o

functie de autoritatea publica. In exercitarea atributiilor ce-i revin, primarul emite dispozitii cu

caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai dupa ce au fost aduse la

cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz .

Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea nu au capacitate

decizionala si nici dreptul de a initia proiecte de hotarari, ci doar componenta legala de a

fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienta

si/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind:

-compartiment stare civila si asistenta sociala;

-compartiment pentru evidenta persoanelor;

-compartiment registru agricol;

-compartiment informare, relatii publice si secretariat;

-compartiment de audit intern;

-compartiment protectie civila;

-compartiment resurse umane;

-compartiment informatica;

-compartiment Contabilitate si achizitii publice;

-compartiment impozite si taxe locale;

-compartiment A.D.D.P.;

- compartiment administrativ gospodaresc.

21

Pe langa aceste compartimente la nivelul Primariei Rm. Valcea functioneaza un serviciu

de intretinere parcuri si zone verzi. De asemenea este subordonata si gestionata activitatea

desfasurata la nivelul Casei de Cultura, respectiv bibliotecii.

2.2 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE-COMPONENTA,IMPORTANTA A

BUGETULUI LOCAL

Impozite şi taxe de la persoane fizice

A) Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin

aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafată construită desfaşurată la

clădiri şi alte construcţii determinată potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute mai

jos :

22

TIPUL CLĂDIRII Valoarea

impozabila

conf.H.G.1514/2007

-lei / mp-

Valoarea

impozabila indexata cu

15% 2008

-lei / mp-

a) Clădiri cu pereţii

sau cadre din beton , din

cărămidă arsă , piatră

naturală sau alte materiale

397 457

b) Clădiri cu pereţii

din lemn , cărămidă nearsă ,

valatuci , faianţă sau alte

materiale asemănătoare

114 131

c) Construcţii anexe

corpului principal al clădirii

cu pereţii din cărămidă arsă,

piatră , beton sau alte

materiale asemănătoare

102 117

d) Construcţii

anexe corpului principal al

clădirii cu pereţii din lemn,

cărămidă nearsă, valatuci,

faianţă, sipci sau alte

materiale asemănătoare

45 52

TIPUL CLĂDIRII Valoarea

impozabila

conf.H.G.1514/2006

-lei / mp-

Valoarea

impozabila indexata cu

15% 2007

-lei / mp-

a) Clădiri cu pereţii

sau cadre din beton , din

cărămidă arsă , piatră

naturală sau alte materiale

397 457

b) Clădiri cu pereţii

din lemn , cărămidă nearsă ,

valatuci , faianţă sau alte

materiale asemănătoare

114 131

c) Construcţii anexe

corpului principal al clădirii

cu pereţii din cărămidă arsă,

piatră , beton sau alte

102 11723

Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate, după cum

urmează :

- înainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15% ;

- între anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%.

B) Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de

rangul şi zona din interiorul localităţii pe sate componente, după cum urmează :

Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de

zona din interiorul localităţii pe categorii de folosinţă, după cum urmează :

Satul

component

Rangul Zona Nivelul

impozitului

-lei /

ha-

Coeficient

de majorare

10%

Stoeneşti,

Berislăveşti

IV A 636 700

Scăueni,

Brădişor

IV B 509 560

Robaia,

Dângeşti

IV C 382 420

Categoria de folosinţă Zona

A

Zo

na B

Zona

C

Teren arabil 20 15 13

Paşune 15 13 11

Fâneaţă 15 13 11

Vie 33 25 20

Livadă 38 33 25

Pădure sau alt teren cu

vegetaţie forestieră

20 15 13

Teren cu ape 11 9 6

24

C) Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice

şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau

fracţiune :

1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism :

Suprafată pentru care se obţine

certificatul

Taxa

-lei-

Până la 150 mp inclusiv 4

Intre 151-250 mp inclusiv 5

Intre 251-500 mp inclusiv 7

Tipul mijlocului de transport Nivel impozit

-lei/200 cmc sau

fracţiune-

Motorete, scutere, motociclete şi

autoturisme cu capacitate cilindrică de până la

1600cm inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate cilindrică între

1601-2000cm

15

Autoturisme cu capacitate cilindrică între

2000-2600cm

30

Autoturisme cu capacitate cilindrică între

2601-3000cm

60

Autoturisme cu capacitate cilindrică peste

3001cm

120

Autobuze, autocare, microbuze 20

Alte autovehicule cu masă totală maximă

de până la 12 tone inclusiv, precum şi

autoturismele de teren din producţie internă

25

Tractoare înmatriculate 15

25

Intre 501-750 mp inclusiv 8

Intre 751-1000 mp inclusiv 10

Peste 1000 mp 10+0,01 lei/mp

pentru fiecare mp ce

depăşeşte 1000 mp

2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de

1% asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalaţiile aferente acesteia.

3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări =9 lei pentru fiecare

mp.afectat.

4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire chioşcuri, tonete, cabine,spaţii de

expunere, precum şi pentru amplasarea panourilor de afişaj =6lei pentru fiecare mp.de suprafaţă

ocupată de construire.

5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi branşamente la

reţelele publice de apă, canalizare, gaze, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu=9 lei

pentru fiecare branşament.

6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi

amenajarea teritoriului, de către primari=11 lei

7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă=7 lei.

8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfăşurare a unei activităţi economice=11 lei.

9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producător =50 lei.

10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi

amenajărilor =0,1% din valoarea impozabilă a acestora.

11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe

o taxă de 30% din valoarea iniţială.

Alte taxe locale

1. Taxă înmatriculare mijloace de transport :

Pentru autovehicule cu greutatea până 750 kg=26 lei

Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500 kg =52 lei

Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg =104 lei

26

2. Taxă bilet proprietate :

- bovine=22 lei

- ovine=10 lei

- porcine=17 lei

3. Taxă oficiere căsătorie

- în zilele lucrătoare=25 lei

- în zilele nelucrătoare=60 lei

4. Taxă eliberare certificat de stare civilă=10 lei

5. Taxă eliberare adeverinţe de orice fel=3,5 lei

6. Taxă înstrăinare teren curţi construcţii=25 lei

7. Taxă înstrăinare alte categorii de terenuri=15 lei

8. Taxă de deplasare în teren pentru diferite constatări=25 lei

9. Taxă înregistrare succesiune=15 lei pentru fiecare succesor

10. Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei

11. Taxă pentru transcriere documente=30 lei

12. Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu :

- greutatea totală între 3,5t – 10t = 450 lei / lună ;

- greutatea totală peste 10t =650 lei / lună.

Impozite şi taxe de la persoane juridice

A. In cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe clădiri se calculează în cadrul

localităţii astfel :

- prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în

contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare ;

- dacă persoanele juridice nu au afectat nici o evaluare a clădirii începând cu anul

1998, cota impozitului pe clădiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată

în contabilitatea acestora.

B. Pentru terenurile proprietate privată sau publică a comunei aflate în administrarea sau

folosinţa persoanelor juridice ( terenurile ocupate de stâlpii de susţinere a reţelelor electrice,

telefonie), utilizate în alte scopuri decât pentru agricultură sau sivicultură, se percepe o taxă

identică cu impozitul pe teren.

27

C. Pentru terenurile amplasate în extravilan, după rangul localităţii, categoria de folosinţă

şi zona unde este situat se percepe o taxă, după cum urmează :

Categoria de folosinţă Zona

A

Zona

B

Zona

C

Teren cu construcţii 22 20 18

Arabil 36 34 32

Păşune 20 18 16

Fâneţe 20 18 16

Vie pe rod 40 38 36

Vie până la intrarea pe rod X X X

Livadă până la intrarea pe

rod

40 38 36

Livadă până la intrarea pe

rod

X X X

Pădure sau alt teren cu cu

vegetaţie forestieră

12 10 8

Pădure în vârstă de până la

20 ani

X X X

Teren cu apă, altul decât cel

cu piscicole

4 3 2

Teren cu amenajări piscicole 24 22 20

Drumuri şi căi ferate X X X

Teren neproductiv X X X

Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi

juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau

fracţiune :

28

Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1%

asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalaţiile aferente acesteia.

Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări =9 lei pentru fiecare mp.

Afectat.

Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi

amenajarea teritoriului, de către primari=11 lei

Taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă=7 lei

Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi

amenajăriilor=0,1% din valoarea impozabilă a acestora.

Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o

taxă de 30% din valoarea iniţială.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afişaj, panouri sau alte asemenea

mijloace publicitare=17 lei

b. pentru firmele instalate la locul desfăşurării activităţii, taxa anuală este de 23 lei/mp.

Tipul mijlocului de transport Nivel impozit –

lei/cmc sau fracţiune

Motorete, scutere, motociclete şi

autoturisme cu capacitate cilindrică de

până la 1600 cmc inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate

cilindrică între 1601-2000cmc

15

Autoturisme cu capacitate

cilindrică între 2000-2600cmc

30

Autoturisme cu capacitate

cilindrică între 2601-3000cmc

60

Autoturisme cu capacitate

cilindrică peste 3001cmc

120

29

Taxa astfel stabilită se va plăti integral până la data de 31 martie a anului sa în termen de

30 zile de la data instalării( în cazul instalării în cursul anului.

Impozitul pe spectacole

Alte taxe locale

Taxa înmatriculare mijloace de transport :

Pentru autovehicule cu greutatea până 750kg=26 lei

Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500kg=52 lei

Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg=104 lei

Taxă înstrăinare teren curţi construcţii=25 lei

Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei

Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu :

greutatea totală între 3,5t – 10t=450 lei/lună ;

greutatea totală peste 10t=650 lei/lună.

Taxă pentru activităţi de comerţ stradal=10 lei.

2.3.ANALIZA VENITURILOR BUGETARE

Pentru anul 2008 s-a prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli , venituri totale în sumă de

31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% faţă de anul 2007.

Evoluţia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentată în tabelul următor:

Evoluţia veniturilor Consiliului Judeţean:

Tabelul nr.1

Indicatori 2006 2007 2008

mii

lei(RO

N)

% mii

lei(RO

N)

% mii

lei(R

ON)

%

Manifestarea artistică sau activitatea

distractivă

Nivelul impozitului

Videoteci 1 leu / mp./zi

Discoteci 2 lei / mp./zi

30

Venituri proprii 5998,7

9

2

5

6623,7

7

2

4

1461,

26

5

Prelevări din buget 13675,

83

5

6

20947,

16

7

4

26270

,09

8

2

Subvenţii 4672,3

4

1

9

570,00 2 4039,

28

1

3

Încasări din

rambursarea

împrumuturilor acordate

0 0 0 0 0 0

Împrumuturi 0 0 0 0 0 0

Venituri totale 24346,

97

1

00

28140,

93

1

00

31770

,64

1

00

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Graficul nr.1

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 7

Analiza veniturilor totale

Din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale au crescut de la o perioadă la alta în medie cu

15% pe an.

31

Prezintă importanţă analiza în structură a veniturilor totale şi analiza în dinamică a veniturilor

exprimate în preţuri nominale şi preţuri reale.

În termeni nominali în anul 2006 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), în anul 2007 au

crescut cu 15% ajungând la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate în preţuri curente .

Interesant este de analizat evoluţia veniturilor prin prisma factorului preţ. Astfel pe baza indicilor de

preţ comunicaţi de Comisia Naţională de Statistică:

- Indice de preţ 2007/2006 - 1,303;

- Indice de preţ prognozat 2008/2007 - 1,18;

Consider an de referinţă, anul 2006, cifrele nominale exprimate în preţuri curente le voi

actualiza la nivelul anului 2007 pe baza relaţiei mărimilor relative cu bază fixă.

Evoluţia veniturilor bugetare în preţuri curente şi în preţuri comparabile

-lei(RON) – Tabelul nr.2

Indicator 2006 2007 2008

Nominal

(real)

Nomin

al

Real Nomin

al

Real

Venituri

proprii

5998,7

9

6623,

77

5083,4

7

1461,

26

950,41

Prelevări

din bugetul statului

13675,

83

20947

,16

16076,

10

262

70,09

1708

63

Subvenţii 4672,3

4

570,0

0

437,45 4039,

28

2627,

17

Total venituri 24346,94 28140,

93

21597,03 31770,

64

20663

,83

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

În termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au scăzut faţă de cele din anul 2006,

ajungând la 21.597,03 mii îei(RON), ceea ce reprezintă o scădere de 12%. În anul 2008 veniturile

bugetare au crescut faţă de cele din anul 2006 cu 35% adică cu 8323,67 mii iei(RON).

32

În termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au o valoarea 26.663,29 mii iei(RON),

ceea ce reprezintă o scădere faţă de anul de referinţa, cu 16%.

Se poate constata că dacă la nivelul preţurilor curente s-a înregistrat o creştere a

veniturilor, analizate la nivelul preţurilor comparabile (la nivelul anului 2006) acestea au

înregistrat o scădere. Acest lucru se observă foarte bine în graficul de mai jos.

Graficul nr.2

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelului nr.8

Evoluţia veniturilor proprii

Tabelul nr. 3

Indicatori 2006 2007 2008

mii % mii % mii %

lei(R

ON)

lei(RON

)

lei(R

ON)

Venituri proprii 5998,

79

1

00

6623,77 1

00

1461

,26

1

00

totale

1. Venituri

curente

1014,

56

1

6,91

649,65 9

,81

838,

96

5

7,41

- Venituri 371,8 6 340,72 5 116, 8

33

fiscale 8 ,20 ,14 90 ,00

-Venituri

nefiscale

642,6

8

1

0,71

308,92 4

,66

722,

06

4

9,41

2.Venituri din

capital

84,43 1

,41

104,61 1

,58

1,00 0

,07

3 .Venituri

cu

4899,

79

8

1,18

5869,51 8

8,61

621,

30

4

2,52

destinaţie specială

Sursa:Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.

Graficul nr. 3

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.3

În anul 2007 veniturile proprii au crescut cu 105 faţă de cele din 2006, în timp ce în anul

2008 acestea au scăzut faţă de cele înregistrate în 2007 cu 78%. La prima vedere pare o situaţia

confuză şi greşită, ştiind că o dată cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui să

crească, de aceea voi face o analiză mai amănunţită a acestui aspect.

În termeni nominali veniturile proprii au scăzut de la 25% în anul 2006, la 24% în anul

2007, şi au înregistrat o scădere bruscă la 5%.

34

În termeni reali veniturile proprii au scăzut de la 5.998,79 mii lei(RON), în anul 2006, la

5083,47 mii lei(RON) în anul 2007, ajungând la 950,41 mii lei(RON) în anul 2008, aceasta

însemnând o scădere de 6 ori.

Evoluţia veniturilor din capital Tabelul nr .4

Indicatori 2006 2007 2008

mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

%

Venituri din

valorificarea unor bunuri

ale instituţiilor publice

0,25 0,30 0,97 0,93 1,00 100

Venituri din

valorificarea unor bunuri

ale instituţiilor publice

0 0 0 0 0 0

Venituri din

privatizare

84,18 99,7

0

103,64 99,07 0 0

Venituri din capital 84,43 100 104,11 100 1,00 100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Grafic nr.4

35

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.4

Evoluţia veniturilor CU destinaţie specială

Tabelul nr.5

Ind

icatori

2006 2007 2008

mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

%

Fondul

pentru

intervenţie

0 0 602,

80

10

,27

310

,00

49

,90

Amortiz

area

mijloacelor fixe

0 0 240,

50

4,

10

285

,00

45

,87

Donaţii

si spnsorizari

15,9

9

0,

33

25,4

6

0,

43

20,

00

3,

22

Sume

acordate de

pers fizice si

juridice

74,4

0

1,

51

77,0

0

0,

01

6,3

0

1,

01

Fondul

pentru

4809 98 5000 85 0 0

36

drumurile

publice

,40 ,16 ,00 ,19

Venituri

cu destinşie

speciala

4899

,79

10

0

5869

,51

10

0

621

,30

10

0

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Analiza veniturilor cu destinaţie specială

Veniturile cu destinaţie specială uu avut o evoluţie descrescătoare plecând de la valori

aproximativ egale în anii 2006, 2007 (4899,79 mii lei(RON) respectiv 5869,51 mii lei(RON)) la

o valoare de 621,30 mii lei(RON).

Ponderea veniturilor cu destinaţie specială în totalul veniturilor proprii

scăzut de la 88,61% în anul 2007, la 42,52% în anul 2008.

În anul 2006 şi 2007 o mare parte a fondurilor cu destinaţie specială (98,16% respectiv

85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice, acest lucru se

poate uşor constata prin lucrările de modernizare care s-au făcut pe drumurile publice : Piteşti-

Rm. Vâlcea şi Rm. Vâlcea-Sibiu.

Graficul nr.5

37

Analiza veniturilor curente

In cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evoluţie oscilanta astfel in anul 2006 au

inregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% în totalul veniturilor proprii, scazand in

anul 2006 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru ca sa creasca la 838,96 mii lei(RON), o

pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorita reducerii veniturilor proprii in anul 2007.

a) Veniturile fiscale au avut o evolutie descendenta, ele au scazut de la 371,88 mii lei(RON), o

pondere de 6,20% in anult 2003, la 340,72 mii lei(RON), o pondere de 5,14% in anul 2007 ajungand la

116,90 mii lei(RON), pondere de 8% in anul 2008.

Evoluţia veniturilor fiscale

Tabelul nr.6

In

dicatori

2006 2007 2008

mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei (RON)

%

Impo

zit pe profit de

la RA si SC

de sub

autoritatea CJ

169,

29

45,

52

182,

90

53,

68

111,

90

95,

72

Taxa 0 0 0 0 5,00 4,2

38

asupra

mijloacelor de

transport

deţinute de

persoanele

juridice

8

Alte

încasări din

impozite directe

202,

59

54,

48

157,

82

46,

32

0 0

Total

venituri

fiscale

371,

88

100 340,

72

100 116,

90

100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Impozitul pe profit de la regulile autonome si de la societatile comerciale de sub autoritatea

Consiliului Judetean au scazut datorita privatizarilor si a iesirii de sub autoritatea Consiliului Judetean a o

serie de intreprinderi.

Taxa asupra mijloacelor de transport se determină de către compartimentul Serviciul

Buget, Impozite şi taxe din cadrul Consiliului Judeţean se va urmări încasarea cotei de 45%, 55%

la bugetul local. Ea se utilizează pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi

construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean.

Evoluţia veniturilor nefiscale

Tabelul nr.7

Indicatori 2006 2007 2008

mii

Iei(RO

N)

% lei(RON) % mn

Iei(RO

N)

%

Varsăminte nete

din profitul net al RA

83,15 1

2,95

53,36 1

7,27

156,6

0

2

1,69

Vărsăminte de 2,15 0 80,00 0 1,00 0

39

SA instituţiile publice ,33 ,26 ,14

Venituri din

recuperarea cheltuielilor

de judecată ,

irnputari,despagubiri

30,00 0

,05

5,15 1

,67

5,00 0

,69

Venituri din

amenzi şi sancţiuni

10,50 1

,63

1,80 0

,58

2,00 0

,28

Restituiri din

finanţarea bugetară locală

a anilor precedenţi

168,5

0

2

6,22

215,54 6

9,77

292,4

6

4

0,50

Venituri din

concesiuni

13,72 2

,13

13,30 4

,31

15,00 2

,08

Venituri din

ATEE surse

364,3

6

5

6,69

18,97 6

,14

250,0

0

3

4,62

Total venituri

nefimfe

642,6

8

1

00

308,92 1

00

722,0

6

1

00

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

b)Veniturile nefiscale au o evoluţie oscilantă cu o tendinţă de creştere astfel în anul 2006

aveau valoare de 642,68 mii lei(RON), o pondere de 10,71%, în 2007 s-au redus la 308,92 mii

lei(ROM) atingând o pondere de 4,66% ,pentru ca apoi să se majoreze la 722,06 mii lei(RON),

înregistrând o pondere de 49,41% în totalul veniturilor proprii pentru anul 2006, în termeni reali

vemturile nefiscale au scăzut de la 642,68 mii lei(RON) în anul 2006,1a 469,62 mii lei(RON) în

anul 2007, înregistrând o scădere de aproximativ 27%.

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioadă la alta având

cea mai mare pondere în totalul prelevărilor de la bugetul de stat.

O pondere importantă a acestor sume a fost repartizată pentru echilibrarea bugetelor

locale.

40

În termeni nominali în anul 2006 au înregistrat o valoare de 12.421,14 mii lei(RON),

reprezentând o pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2007 au

crescut cu 9,23% ajungând la 13.568,73 mii lei(RON), în anul 2008 au înregistrat o creştere faţă

de anul 2007, cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adică 84,05% din totalul

prelevărilor din bugetul de stat.

În termeni reali, în anul 2007 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut

faţă de anul 2006 cu 16%. în anul 2008 au crescut faţă de 2007 cu 38%, comparativ cu creştere

nominală fiind de 62%.

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii

Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scăzut de la o perioadă la alta ajungând la

10,03 mii lei(RON) în anul 2008, scădere de 25 ori faţă de anul 2006 când s-a înregistrat o

valoare absolută de 247,40 mii lei(RON).

Analiza cotelor defalcate din TVA

Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o pondere de 34,36% în total prelevări

din bugetul de stat.

Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o evoluţie oscilantă, maximum

valori atingându-se în anul 2008 .Astfel, dacă în anul 2006 s-a înregistrat o valoare absolută de

1007,29 mii lei(RON) reprezentând 7,37% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul

2007 ele au ajuns la 7197,72 mii lei(RON) (o pondere de 34,36%), pentru ca în anul 20058să

scadă înregistrând o valoare de 4179,8.8 mii lei(RON).

În termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiaşi evoluţie, dar comparând anul

2008 cu anul 2007, ele au scăzut cu 51%.

În termeni nominali, în anul 2006 au înregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei(RON),

reprezentând o pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2007 au

crescut cu 9,23%, ajungând la 13,568,73 mii lei(RON), în anul 2008 au înregistrat o creştere faţă

de anul 2007 cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adică 84,05% din totalul

prelevărilor din bugetul de stat.

2.4.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE

41

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.45/2003 prevede clar că bugetele de venituri şi

cheltuieli la nivel local funcţionează pe principiul echilibrului bugetar, astfel că odată cu

aprobarea acestuia de către Ministerul Finanţelor se asigură finanţarea tuturor cheltuielilor

înscrise în acesta.

Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: „Sume defalcate din impozitul pe venit

pentru echilibrarea bugetelor locale".

Acestea fiind zise, mărimea cheltuielilor pe fiecare an este egală cu mărimea veniturilor,

în acest sens prezintă interes analiza structurii cheltuielilor, iar în cadrul fiecărei structuri a

evoluţiei acestora.

Evoluţia cheltuielilor clasificate după natura lor

Tabel nr.8

Indicatori 2006 2007 2008

mii

lei(RON)

% mii lei(RON) % mii

lei(RON)

%

1.Cheltuieli

curente

19685,72 80,

85

23950,28 85,1

1

27491,82 86,5

3

-Cheltuiel de

personal

-Cheltuieli

materiale si servicii

-Subvenţii

-Transferuri

-Plaţi de dobanzi

7414,88

11297,07

0

970,00

3,77

30,

46

46,

40

0

3,9

8

0,0

2

8073,81

11405,81

1537,78

2932,88

0

28,69

40,53

5,46

10,43

0

9462,56

11899,00

1865,99

4264,25

0

29,78

37,45

5,87

13,43

0

2.Cheltuieli de

capital

4622,74 18,

99

4159,64 14,7

8

4273,81 13,4

5

42

-Investiţii ale

institutiilor publice

-Investiţii ale

regiilor autonome

1641,78

2980,96

6,7

4

12,

25

2773,62

1786,02

8,33

6,35

3136,83

1136,98

9,87

3,58

3.Imprumuturi

acordate

38,50 0,1

6

31,00 0,11 0 0

4.Rezerve 0 0 0 0 5,00 0,02

Total cheltuieli 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Analiza cheltuielilor totale

În termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioadă la alta cu 15% pe an.

Astfel dacă în anul 2006 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), în anul 2007 au crescut cu 15%

în valoare absolută cu 3793,96 mii lei(RON).

În anul 2008 aceste au crescut faţă de anul 2007 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).

Graficul nr.8

43

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8

Analiza cheltuielilor curente

Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei(RON) în anul 2006, având o pondere de

80,85 % în totalul cheltuielilor. In anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei(RON) cu o pondere de

85,11% ,pentru ca în 2008 să ajungă la 274.91,82 mii lei(RON), reprezentând o pondere de

86,53%.

În anul 2008 faţă de 2006 cheltuielile curente au crescut în termeni nominali cu 39,65%.

în termeni reali cheltuielile curente din 2006 au scăzut de la 19.685,72 mii lei(RON), la 18.380,88

mii lei(RON) în anul 2007, 7.880,85 mii lei(RON) în anul 2008, o scădere de aproximativ 10%.

Analiza cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital în 2006 au avut o valoare de 4622,74 mii lei(RON), reprezentând

18,19 % din totalul cheltuielilor. Acestea au început să scadă, ajungând la 4159,64 mii

lei(RON),reprezentând o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce înseamnă o scădere

de 10%.

În anul 2008 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei(RON) ceea ce

reprezintă o pondere de 13,45% şi o scădere în termeni nominali faţă de 2006 cu 8%.

În termeni reali cheltuielile de capital au căzut de la 4622,74 mii lei(RON) în anul 2006, la

3192,36 mii lei(RON) în anul 20078 şi la 2779,64 mii lei(RON) în anul 2008, ceea ce înseamnă o

scădere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiţii de interes public şi investiţii

ale Regiilor Autonome deveniind din ce în ce mai nesemnificative.

Analiza subvenţii şi transferuri

În cadrul cheltuielilor curente subvenţiile şi transferurile au o pondere destul de însemnată

de aproximativ 16% în totalul cheltuielilor.

In anul 2006 Consiliul Judeţean nu a acordat subvenţii. Din tabelul nr. 4.3.1 se observă

că datorită împrumuturilor, a trebuit să se vireze 3,77 mii lei(RON) pentru dobânzi. În anii 2007 şi

2008 nu s-au mai contractat împrumuturi.

Analiza cheltuielilor materiale şi servicii

44

Cheltuieli materiale şi servicii în cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezintă

cheltuielile materiale şi servicii, o pondere de 42% în medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile materiale şi servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluţie descrescătoare ca pondere. Dacă

în anul 2006 erau în sumă de 11.297,07 mii lei(RON), reprezentând o pondere de 46,40%, în anul 2007 au

ajuns la o pondere de 37,45% în totalul cheltuielilor, ceea ce reprezintă o valoare de 11.899,00 mii

lei(RON).

În preţuri reale cheltuielile au scăzut cu 32% faţă de nivelul anului 2006.

Analiza cheltuielilor cu personalul.

Cheltuielile de personal au crescut în mărime absolută de la o perioadă la alta cu aproximativ

13,5% pe an, dar ca pondere au scăzut în anul 2007 (29,75%) faţă de anul 2006 (30,46%).

În condiţiile în care rata inflaţiei a fost destul de ridicată 30% în anul 2007/2006 şi 18% pentru

2008se poate aprecia că salariul real a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2006 cu 17%.

Graficul nr.9

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8

Situatia cheltuielilor bugetare dupa destinatie

45

Tabel nr.9

Indicatori 2006 2007 2008

mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

%

1.Servicii publice

generale

2221,83 9,13 2690,64 9,56 4180,00 13,16

2.Cheltuieli social

culturale

12830,81 52,70 15433,88 54,84 18956,78 59,67

-invatamant 1768,09 7,26 2175,36 7,72 4050,58 12,75

-sanatate 0 0 0 0 0 0

-cultura,

religie ,actiuni privind

activitatea sportiva

2729,47 11,21 4778,12 16,98 6100,65 19,20

-asistenta soc.,

alocatii, pensii, ajut. si

indemnizatii

8333,24 34,23 8480,39 30,14 8805,54 27,72

3. Servicii şi dezvoltate

publică, mediu şi apă

1538,69 6,32 1057,00 3,76 664,00 2,09

4. Acţiuni economice 2550,96 10,48 2738,19 9,73 7018,58 22,09

- arcuituri şi

alviasfeură

0 0 122,17 0,43 129,30 0,41

-transporturi şi

comtmicaţii

2550,96 10,48 2616,02 9,30 6889,28 21,68

-alte acţiuni economice 0 0 0 0 0 0

5.Alte acţiuni 262,51 3,27 320,70 1,14 324,97 1,01

6. Fond de garantare şi

redistribuire

0 0 0 0 0 0

7.Transferuri din

bugete locale

0 0 0 0 0 0

46

8. Imprumuturi

acordate

0 0 31,00 O,11 0 0

9.Plati de dobanzi si

alte cheltuieli

3,77 0,02 0 0 0 0

10.Rambursari de

imprumuturi

38,50 0,16 0 0 0 0

11. Fonduri de

rezervă

0 0 0 0 5,00 0,02

12.Cheltuieli cu

destinaţie specială

48498866 19,92 5869,51 20,86 621,30 1,96

Total cheltuielii 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Graficul nr.10

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.9

Analiza cheltuieli social- culturale

Cheltuielile social-culturale au crescut în termeni nominali de la o perioadă la alta, atât ca

valoare absolută cât şi ca pondere în totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei(RON), o pondere

de 52,70% în anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei(RON), o pondere de 59,67% în anul 2008.

47

În termeni reali cheltuielile social-culturale au rămas aproximativ constante pe parcursul

celor 3 ani.

2.5.SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR

LOCALE

Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor şi taxelor arată că sistemul bancar

din România a înţeles mesajul Guvernului şi a demarat modernizare acestui proces. Accesul la serviciile

bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite accesul modem

la serviciile guvernamentale şi pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghişeele unde îşi plăteau până acum

datoriile. Funcţionarea acestuia prim sistem electronic de plată a taxelor dovedeşte că decizia Guvernului de

a extinde acest proiect pilot la nivel naţional a fost realista şi s-a bazat pe disponibilităţi reale.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 24/30 ianuarie 2002, autorităţile publice locale au obligaţia de a

asigura şi implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor şi taxelor, în fiecare oraş şi

municipiu din teritoriu.

Sistemele electronice pentru colectarea taxelor şi impozitelor vizează optimizarea relaţiei

administraţie publică - cetăţean prin:

- reducerea birocraţiei din administraţii;

- operativitatea interferenţei cetăţean - administraţie;

- reducerea costurilor din administraţie;

- creşterea transparenţei procesului administrativ;

- reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetăţenilor;

- eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor de la cetăţeni;

- funcţionarea non stop , oferind condiţii civilizate de relaţionare între administraţie şi

contribuabili.

Pentru a înţelege modul de utilizare a implementării sistemului electronic sunt necesare cunoaşterea

abrevierilor care au următoarele semnificaţii:

a) ISO - Organizaţia Internaţional de Standardizare;

b) SSL - Protocol de comunicare securizat prin Internet.

Termenii utilizaţi au următoarele definiţii:

a) Sistem - Sistemul electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale;

48

b) Entitate fiscală - Autoritate a administraţiei publice locale însărcinată cu colectarea taxelor

şi impozitelor locale;

c) Utilizator - Persoană fizica sau juridică, romană sau straină, care beneficiaya de serviciile

Sistemului.

d) Pagina web – Document electronic, accesibil prin internet;

e) Navigator Internet - Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web.

In vederea asigurării operării Sistemului, entitatea fiscală are următoarele responsabilităţi:

a) punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor şi

impozitelor locale prin mijloace electronice;

b) întreţinerea şl operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista

taxelor şi impozitelor locale datorate, precum şi lista detaliată a plăţilor efectuate după punerea în funcţiune a

Sistemului;

c) să furnizeze servicii de consultanţă şi suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului şi a

tranzacţiilor ce se desfăşoară prin intermediul Sistemului;

d) să supravegheze şi să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care

utilizează Sistemul;

Entitatea fiscală va adopta acele proceduri de utilizare care să asigure confidenţialitatea, integritatea,

accesul şi disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii şi stocării acestora, în conformitate

cu legislaţia în vigoare.

Toţi utilizatorii Sistemului au obligaţia să respecte procedurile stabilite de entitatea fiscală în scopul

asigurării nivelului de securitate necesar bunei desfăşurări a operaţiunilor în cadrul acestuia.

Utilizatorii Sistemului sunt obligaţi să utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea

fiscal. Entitatea fiscală are obligaţia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le

stabileşte, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor în timpul transmiterii acestora sau în

timpul stocării for precum şi confidenţialitatea informatiilor transmise.

În scopul promovării competiţiei, entitatea fiscală are obligaţia de a adopta soluţiile care utilizează

doar standarde deschise.

În scopul asigurării securităţii Sistemului, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare

implementării mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea şi originea tranzacţiilor din

punctul de vedere al expeditorului.

49

Pentru asigurarea securităţii datelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru

stocarea în deplină siguranţă a datelor şi documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel

încât să se păstreze originea, destinaţia şi momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului.

Pentru asigurarea integrităţii şi securităţii datelor şi a documentelor, entitatea fiscală trebuie să ia

toate măsurile necesare, care ţin de acesta, pentru asigurarea securităţii comunicaţiei dintre Sistem şi

utilizatorii săi.

Entitatea fiscală are obligaţia să informeze cetăţenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu

privire la obligaţiile fiscale şi la tipul de taxe şi impozite pe care aceştia le pot achita şi prin mijloace

electronice.

Entitatea fiscală pune la dispoziţia utilizatorilor facilităţile Sistemului fără a percepe taxe. Aceasta

este obligată să furnizeze informaţia gestionată, la cerere, gratuit, celorlalte instituţii ale administraţiei

publice, dacă acestea sunt abilitate legal de a deţine, prelucra sau folosi informaţia solicitată.

2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Evaziunea fiscală este fenomenul de încălcare a reglementărilor fiscale care au

consecinţa financiară a plăţii unor impozite şi taxe mai mici decât cele legal datorate, ori chiar a

neplăţii unor impozite şi taxe.1 În legislaţia fiscală românească, evaziunea fiscală reprezintă

sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor

sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi

fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau

străine.

Evaziunea fiscală constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă

importanţă cu care se confruntă fiecare stat şi ale cărui consecinţe nedorite.

Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesară datorită efectelor sale: ea se repercutează

direct asupra diminuării veniturilor fiscale şi favorizează apariţia unor distorsiuni în mecanismul

pieţei, consolidând nejustificat poziţia pe piaţă a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie

la accentuarea inechităţilor sociale.

Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:

1

50

unele norme şi reglementări legale privind stabilirea şi plata impozitelor şi taxelor

pot fi lipsite de precizie şi pot oferii posibilitatea de a fi interpretate în moduri diferite;

evaziunea fiscală poate fi şi rezultanta folosirii unor metode şi modalităţi

defectuoase de aplicare a legislaţiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaţiilor fiscale pentru unele

categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit şi nu pe baza venitului efectiv

realizat);

se poate vorbi şi de o înclinaţie psihologică generală a contribuabililor – pe fondul

lipsei unei educaţii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage parţial sau total, de la

plata obligaţiilor fiscale care le revin; o asemenea înclinaţie derivă din faptul că omul este

preocupat să pună mai presus interesele sale individuale decât interesul general al societăţii;

încălcări ale legislaţiei fiscale săvârşite de către funcţionarii publici cu atribuţii

fiscale, vamale şi de control financiar, care au consecinţe de evaziune fiscală;

existenţa unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depăşeşte gradul de

suportabilitate a contribuabililor;

neajunsuri în organizarea sistemului de control financiar;

desele modificări ce se produc în sistemul fiscal în perioada de tranziţie.

Formele evaziunii fiscale

evaziunea care poate fi realizată la adăpostul legii;

evaziunea fiscală ce se realizează cu încălcarea legii, denumită fraudă fiscală.

● Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii constă în sustragerea de impozitare a

unei părţi din materia impozabilă realizată de către contribuabilii de drept, la adăpostul legii, fără

ca fapta lor să fie considerată contravenţie sau infracţiune şi sancţionată corespunzător. Aceasta

este o evaziune fiscală nefrauduloasă, putându-se înfăptui prin două moduri:

- prin includerea în legislaţia fiscală a unor prevederi care să permită unor categorii de

contribuabili să sustragă în totalitate sau parţial, de la impozitare, o parte din materia impozabilă.

Este vorba de a include în legile fiscale unele prevederi ce se referă la privilegiile fiscale pe care

le acordă statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;

- alt mod de a determina evaziunea poate să apară datorită unor lacune ale legilor fiscale

care permit unor persoane fizice sau juridice să plătească un impozit mai mic. Un asemenea

fenomen devine posibil deoarece legislaţia fiscală din unele state permite, prin lacunele sale,

scoaterea de la impozitare, a unor venituri, părţi de venituri sau averea care, dacă prevederile

51

legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situaţii de

scoatere de sub incidenţa fiscală a lor.

Evaziunea fiscală la adăpostul legii presupune a uza de prevederile legislaţiei fiscale spre

a apăra cât mai mult interesele contribuabililor, diminuând sarcinile fiscale, pornind de la

impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilităţile fiscale prevăzute în legislaţie.

În orice ţară există legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculează pentru

a-şi uşura sarcina fiscală.

Se pot prezenta multiple posibilităţi de apariţie a evaziunii fiscale la adăpostul legii. In

situaţia determinării veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creează

posibilitatea ca acei contribuabili care obţin venituri superioare normei medii stabilite, să nu

plătească impozit pentru venitul suplimentar înregistrat. Aceste situaţii se pot ivi în cazul

impozitării veniturilor din profesii libere dacă sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.

Sarcina fiscală se poate determina şi prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli

pentru calculul veniturilor impozabile ( artiştii plastici, scriitorii ), prin scăderea din profiturile

reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiţionale, de sponsorizare etc.

În aceste cazuri contribuabilii care efectuează cheltuieli reale mai mari sau mai mici decât

cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca şi contribuabilii cărora li se admit la scăderea din

profiturile reale cheltuieli investiţionale şi de sponsorizare ajung să plătească impozite necorelate

cu baza reală de impozitare.

Acordarea unor facilităţi fiscale ( exonerări, scutiri parţiale, reduceri de impozite ),

actorilor economici in anumite domenii ale economiei, asigură un cadru favorabil pentru a

recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se

sustrage temporar de la plata impozitelor, solicită şi obţin aprobări de a constitui noi societăţi

comerciale cu acelaşi obiect de activitate ca al celor vechi cu toate că în realitate, acestea sunt noi

forme de organizare şi exploatare în care se obţin profituri mai mari decât în vechile societăţi care

sunt menţinute într-o stare de aparentă funcţionare.

Facilităţile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la înfiinţarea firmelor,

sau pe parcursul desfăşurării activităţii, permit ca o parte din venit să nu fie supus impunerii.

Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societăţile nou

înfiinţate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societăţile care creează noi locuri de muncă sau

52

angajează personal din rândul şomerilor, scutiri de taxe vamale pentru maşinile şi utilajele sau

materiile prime aduse din import.

Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o

parte din profitul obţinut în echipamente tehnice.

Reglementările fiscale din alt state oferă şi alte posibilităţi de evaziune fiscală la

adăpostul legii. În S.U.A. legea conferă dreptul unui întreprinzător persoană fizică să-şi declare

ca asociaţi pe soţie şi copii, chiar dacă ei nu au nici o contribuţie la capitalul social sau la

activitatea firmei. Avantajul pentru ei este că prin impunerea separată pe fiecare membru de

familie, impozitul de plătit va fi mai mic.

CONCLUZII

Putem deci concluziona că în ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administraţiei

publice, deşi s-a desfăşurat greoi şi a întâmpinat multe obstacole, a dus la obţinerea unei

autonomii locale relative în curs de perfecţionare. Un rol capital pentru obţinerea unei adevărate

autonomii decizionale la nivelul administraţiei locale l-au avut finanţele publice locale.

Autonomia financiară a administraţiilor locale determină o degrevare a finanţelor centrale

de o seamă de venituri şi cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate între cele

două nivele structurale ale finanţelor publice, precum şi o mai mare transparenţă a utilizării

fondurilor publice.

Se observă o creştere considerabilă a veniturilor proprii în anul 2008 faţă de 2007, adică

cu 140,66% ceea ce denotă o mai bună colectare a acestora şi o descentralizare a impozitelor şi

taxelor la bugetul de stat către bugetele locale.

La impozitul pe mijloace de transport se observă o creşter considerabilă (în medie de cca

100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrică fracţionată de 200cmc faţă

de 500cmc cât era în 2006.

Conceptul de autonomie locală este însă sortit să rămână golit de conţinut atâta vreme cât

autorităţile locale nu dispun de resursele financiare, de competenţele legale şi de autoritatea

politică de care au nevoie pentru a-şi asuma efectiv responsabilităţile ce le sunt acordate de

această autonomie. De aceea, trebuie să se realizeze o echivalenţă între competenţele acordate

53

autorităţilor publice locale şi modalităţile de atragere a veniturilor aflate la dispoziţia acestora,

pentru a analiza cu stricteţe efectuarea cheltuielilor.

In momentul de faţă, cu toate prevederile favorabile ale legii finanţelor publice locale

( Legea nr.189/1998 care va fi abrogată prin Ordonanţa de urgenţă nr.45 publicată în M.O.

431/19 iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt

confruntate încă cu imposibilitatea asigurării anumitor servicii publice din cauza insuficienţei

fondurilor pe care le au la dispoziţie.

Deci se impune aplicarea unor măsuri care să ducă la creşterea fondurilor disponibile

organelor de conducere locale.Una dintre aceste măsuri ar fi creşterea valorică a cotelor defalcate

din impozitele directe şi indirecte, în sensul acordării unei părţi mai mare din acestea bugetelor

locale, cum ar fi :

- impozit pe venit persoane fizice ;

- impozit pe venit asociaţii familiare ;

- T.V.A aferentă activităţii desfăşurate pe raza localităţii respective.

O altă măsură benefică ar fi colectarea mai judicioasă a impozitelor directe şi indirecte

atât la nivel central cât şi la nivel local. Pe aceeaşi linie, se poate înscrie şi măsura de acordare a

cât mai puţine scutiri nejustificative de la plata unor impozite şi taxe de către autorităţile statului.

De asemenea, ar trebui ca autorităţile locale să depună un efort mai susţinut pentru

obţinerea unor fonduri suplimentare de pe piaţa de capital, apelând la împrumuturi sau la

obţinerea unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internaţionale, pentru a putea

duce la îndeplinirea strategiilor de dezvoltare şi a proiectelor propuse pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE

Emil Bălan, Administrarea finanţelor publice locale, Ed.LuminaLex, 1999

Mariana-Cristina Cioponea, Descentralizarea bugetară în România, în, ,, Buletinul

financiar”, nr.9/1997, Bucureşti.  

Mariana-Cristina Cioponea,Fiscalitate 2007

Mariana-Cristina Cioponea, Realizări şi perspective ale reformei sistemului fiscal din

România în vederea integrării în Uniune Europeană. Descentralizarea bugetară, Academia

Română, Institutul de Finanţe, Preţuri şi probleme valutare ,, Victor Slăvescu”, Bucureşti, 1997.

54

Mariana-Cristina Cioponea, Autonomia financiară a administraţiilor locale-cadru de

realizare a relansării ecnomice, Academia Română, Institutul de Finanţe, Preţuri şi probleme

valutare ,, Victor Slăvescu”, Bucureşti, 1998. 

Radu Dobrescu, Surse de venituri ale bugetelor locale, Revista Economie şi

Administrare Locală.

Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etică şi corupţie în administraţia publică,

Editura Economică, Colecţia de administraţie publică, Bucureşti, 1999.

Iulian Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

Legea nr.189/1998, Privind finanţele publice locale, în ,, Monitorul Oficial” , Partea

I , nr.4040/22 octombrie 1998.

Ordonanţa de Urgenţă nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind

finanţele publice locale, în ,, Monitorul Oficial “, Partea I, nr.517/30 decembrie 1998.

Legea bugetului pe anii 2007/2008.

Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal cu modificăriile şi

completăriile ulterioare.

Ordonanţa nr.36 privind impozitele şi taxele locale publicată în ,, Monitorul Oficial”,

nr.92/2 februarie 2002.

Hotărârea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G.

nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale.

Hotărârea nr.561 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru

aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele şi taxele locale aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr.1278/2002.

Ordonanţa de urgenţă nr.45 privind finanţele publice locale.

55