raionarea geotehnica rm.valcea

SC BEFAC SRL, Rm.Vâlcea, Str.Ştirbei Vodă, nr.81 Proiect nr.4328/februarie 2009

Raionarea geotehnică a teritoriului municipiului Rm.Vâlcea

Primăria Municipiului Rm.Vâlcea,jud.Vâlcea

Proiectant de specialitate: S.C. BEFAC S.R.L., Rm.Vâlcea

EXEMPLAR NR.......

1


Raionarea geotehnică a teritoriului municipiului Rm.Vâlcea

CUPRINS

A) Piese scrise

1. Foaie de capăt ....................................................... 1pag.2. Pagina cu semnături ....................................................... 1pag.3. Cuprins ....................................................... 1pag. 4. Referat hidrogeologic ....................................................... 11pag.

B) Piese desenate

1. Plan de situaţie, scara 1 : 100.000 .......................................... 1planşă2. Profil geologic 1-1, sc.1:10.000……................................... 1planşă3.Structura litologică în zona arealului Rm.Vâlcea..... ……… 1 planşe

2


STUDIU GEOLOGICprivind proiectul

Raionarea geotehnică a teritoriului Municipiului Rm.Vâlcea

Cap. I. Date generaleLocalitatea Rm.Vâlcea din jud.Vâlcea se află în partea central-estică a judeţului Vâlcea, localitatea dezvoltându-se în zona de confluenţă a râurilor Olt şi Olăneşti. Din punct de vedere geomorfologic localitatea se află în zona unităţii morfostructurale, cunoscută în literatura de specialitate ca “Depresiunea Getică”. Aceasta se învecinează la nord cu structurile muntoase ale Carpaţilor Meridionali, la est cu Muscelele Argeşului şi Gruiurile Argeşului, la sud în zona Balş cu câmpia Boianului, iar la vest cu Podişul Olteţului.Vecinătăţi:- la vest comuna Vlădeşti;- la nord comuna Bujoreni;- la est comuna Goleşti şi Budeşti;- la sud comuna Mihăeşti.

Cap. II. Date privitoare la geologia zonei cuprinsă între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.Marea Sarmatică se extindea peste Depresiunea Getică, până pe teritoriul Bulgariei dincolo de cursul actual al Dunării. Din Sarmaţianul inferior (Volhinian), Marea Sarmatică a fost în continuă restrângere ca întindere, retrăgându-se în Besarabian şi Kersonian spre est spre Platforma Rusă şi Moldovenească. În Pliocen marea îşi reduce extinderea, din cauza unor slabe mişcări de ridicare a Carpaţilor (I.P.Voiteşti) din faza atiană de la sfârşitul Sarmaţianului. Formaţiile sarmaţiene măsoară cca 1000 m marne şi argile. Marea Sarmatică prin ridicarea lanţului Carpatic a fost divizată în trei lacuri îndulcite: Lacul Panonic, Lacul din centrul Depresiunii Transilvaniei şi Lacul Pliocen de la exteriorul Carpaţilor, unde se află şi zona Drăgăşani.Lacul Pliocen este redat în figura 170 din colţul Planului de situaţie anexat, şi se întindea la sud de lanţul Carpaţilor până la cursul actual al Dunării, în sudul Moldovei până în Ucraina. Colmatarea Lacului Pliocen a continuat până în Levantin, adâncimea maximă fiind în apropiere de lanţul Carpatic,

3


astfel că limita sudică a lacului s-a retras permanent către nord. Depozitele pliocene, ating grosimea de peste 3000 m, fiind mai subţiri spre sud unde se efilează, cretacicul ieşind la zi pe linia Giurgiu. Colmatarea Lacului Pliocen a continuat şi la sfârşitul Levantinului, în Cuaternar. La începutul Levantinului s-a ridicat masiv lanţul carpatic (faza valahă,H.Ştille.) a revigorat cursul râurilor care coborând din Carpaţi au erodat şi transportat cantităţi imense de pietrişuri şi nisipuri, s-au depus în stratificaţie încrucişată în zona Piemontului getic, le întâlnim în Levantinul superior.În Pleistocenul inferior au continuat aceleaşi procese naturale de transport şi depunere de pietrişuri. În Cuaternarul inferior lacul avea limite mult mai restrânse decât cel din Pleistocenul superior. Spre sfârşitul Pleistocenului lacul din Câmpia Română s-a colmatat treptat,transformânduse în mlaştini care dispar până în Pleistocenul superior. La sfârşitul Cuaternarului inferior, Oltul sparge lanţul Carpaţilor Meridionali creând defileul de la Turnu Roşu, masivele muntoase de la Racoş şi Tuşnad, dând posibilitate apelor din Lacul Transilvănean să se scurgă.Cercetările geologice din această zonă aparţin lui G.Murgoci care în 1907 a întocmit o schiţă geologică a regiunii subcarpatice din Oltenia.Succesiunea orizonturilor considerate de la stratele cele mai vechi spre cele Cuaternare este următoarea:

formaţiunile eocene - sunt reprezentate prin două orizonturi de conglomerate, separate prinntr-

un orizont de marne cenuşi-verzui, nisipoase cu rare intercalaţii de gresii, cu o bogată faună de foraminifere(Olăneşti);

formaţiunile oligocene- se dispun normal peste formaţiunile eocene şi sunt constituite din 3

orizonturi:1)orizontul inferior marnos;2)orizontul mediu,din conglomerate şi nisipuri;3)orizontul superior din marne şi gipsuri,efloreşcenţe de sare şi tuf dacitic.

formaţiunile miocene- au 3 subdiviziuni: 1. Mediteraneanul I (Aquitanian-Buglovian)unde sunt dispuse depozite greu de separat; 2. Mediteraneanul II (Helveţian-Tortonian) dispus transgresiv şi discordant peste depozitele Mediteraneanului I fiind constituit din conglomerate

4


grosiere peste care se dispune un orizont de marne, tufuri daciticie, nisipuri şi gresii; 3. Mediteraneanul III (Buglovian-Sarmaţian) dispus în continuare de sedimentare peste Mediteraneanul II şi care este alcătuit din marne nisipoase cu intercalaţii calcaroase. Seria miocenă o încheie sarmaţianul de tip salmastru, cu orizonturi în facies pelitic.

formaţiunile pliocene(Ponţian Dacian, Romanian) - se dezvoltă în special în sud şi sud-estul zonei miocene, în interiorul

acestora întâlnindu-se frecvente variaţii de facies, discordante, transgresiuni, lacune stratigrafice.

formaţiunile meoţiene- au fost interceptate în forajele de la Celare, Balş, Slatina şi au o grosime

ce variază între 20 m, în sud şi 200 m în nord, fiind reprezentate prin marne cenuşi cu intercalaţii de gresii calcaroase, grosiere. În gresii au fost găsite cochilii de Modiolus încastratus minor, Ervilia, Congeria sp. Dosinia, sp. Hidrobiasp.

formaţiunile ponţiene - au grosimea de 25-126 m, încep în bază cu un orizont marnos cenuşiu-

verzui, compact, apoi un orizont superior constituit din nisipuri cu intercalaţii de marne nisipoase.În cele două orizonturi au fost descoperite fosilele Paradacna abishi şi Congeria sp. (pentru or. inf.), Viviparus aschatinoides (pentru or. sup.).

formaţiunile daciene- au grosimi cuprinse între 40 şi 180 m şi sunt reprezentate prin nisipuri

fine, cenuşi-albicioase, necimentate, cu intercalaţii de argile şi intruziuni subţiri decărbune(0,5-51,70m) Fauna, Prosodacna Haueri, Pr. Numieri,Viviparus bifacinatus (pe linia Cuceşti-Copăceni-Berbeşti-Alunu jud Vâlcea.

formaţiunile levantine- depozite levantine au fost interceptate în forajele executate la Caracal,

Grădiştea, Tetoiu, Grădinari, aflorează în malurile pârâului Peşceana, râului Cerna. Grosimea lor variază între 100-150 m şi sunt alcătuite din marne cenuşi închis şi argile cenuşi cu intercalaţii de nisipuri;

5


- Orizontul romanian conţine strate din partea superioară a Dacianului şi din partea inferioară a Levantinului.Aici se întâlnesc argile cu intercalaţii subţiri de cărbune care apar la nord de comuna Laloşu, pe valea pârâului Şasa, în forajul F1 la Tetoiu, şi forajul Grădinari. Fosilele găsite în strate Ostracode (Candoniella albicas,Davinela scheneidarae) indică facies de apă dulce specifică Romanianului.

Depozitul de argile cu pietriş, cimentat natural, din valea Stăncioiului în care torenţii au sculptat şiroirile monument al naturii din valea Stăncioiului Goranu sunt atribuite levantinului

formatiunile CuaternareCuprind subdiviziunile: Pleistocen inferior, mediu , superior, ultimul fiind Holocenul.- Pleistocenul inferior-apar la zi în malurile râului Olteţ la Făureşti, Iancu

Jianu, la sud de Balş, la vest de Drăgăşani, în văile ce străbat interfluviul Olt-Olteţ. Din acest etaj fac parte şi Pietrişurile de Cândeşti de origine aluvionară carpatică;

- Pleistocenul mediu-se dezvoltă la baza superioară a Pietrişurilor de Cândeşti, fiind constituit din depozite prăfoase nisipoase, uneori cu un conţinut mai ridicat de argile considerate ca depozite loessoide şi apare în zonele înalte dintre Olt şi Jiu. În masa depozitelor loessoide se întâlnesc şi lentile de nisipuri şi pietrişuri mărunte de origine deluvio-proluvială a acestora;

- Pleistocenul superior-se dezvoltă pe o suprafaţă foarte mare şi este constituit din nisipuri cu pietrişuri şi bolovănişuri cu intercalaţii lenticulare de argile nisipoase şi nisipuri argiloase cu strate de lignit. Orizonturile au grosime de 150-200 m;

- depozitul de terasă suspendată de la Feţeni sunt atribuite pleisocenului.

formaţiunile holocene- formează terasele joase şi luncile râurilor, fiind constituite din nisipuri şi pietrişuri precum şi depozite loessoide care se întâlnesc peste depozitele aluvionare de terase joase şi acumulările luncilor.

Din profilele forajelor executate în zonă,se observă că până la 330 m adâncime în zona Rm.Vâlcea există formaţiuni de la Helveţian-Tortonianîn sus, până în Cuaternar, Holocen, formaţiuni de terasă cu grosime de 10-20 m.(Terasele r.Olt şi r.Olăneşti

6


Cap.III.Date informative privind geomorfologia zonei Rm.Vâlcea .

Pe teritoriul municipiului Rm.Vâlcea se pot separa următoarele forme de relief:- terasele râurilor Olt şi Olăneşti- dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrişor (+550) şi Dealul Valului(+584), pe latura de vest a localităţii şi Dealul Feţeni(+619), Dealul Dănicei (+584) pe latura de est a localităţii.În cadrul teraselor se individualizează următoarele subdiviziuni:- terasa joasă conturată pe marginile râului Olt şi Olăneşti (+225-/+235);- terasa medie existentă între terasa joasă şi poalele dealurilor(+245);- terase suspendate, terase Feţeni, individualizată pe versantul de est al văii râului Olt (+310). Resturi de terasă (petice) se întâlnesc şi pe versantul de vest al văii râului Olt;- la confluenţa râurilor Olt-Olăneşti se poate contura un con de dejecţie cu stratificaţie încrucişată de facies deltaic.

Cap. IV.Hidrologia zonei Rm.VâlceaLocalitatea Rm.Vâlcea este străbătută de la nord la sud de râul Olt. Râul Olt izvorăşte din munţii Ciucului, traversează Carpaţii Meridionali pe la Turnu Roşu, adună afluenţii în zona ardeleană apoi olteană, pentru că la Rm.Vâlcea să înregistreze un debit minim de 40mc/sec, iar maxim de 500mc/sec (la asigurarea de 1:1000 debitul râului Olt se cifrează la cca 1000 mc/sec).Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş-Dunăre, viiturile care inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al debitului lichid al râului valorificat în hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe Olt însumând o capacitate hidroenergetică de cca 1000MW). Pe teritoriul municipiului Rm.Vâlcea au fost executate două hidrocentrale, Rm.Vâlcea Nord cu lac de acumulare la cotă maximă +248,00 şi Rm.Vâlcea Sud, cu nivelul maxim al lacului +231,5.

Afluenţii r.Olt în zona Rm.Vâlcea . Pe partea dreaptă:- râul Olăneşti ce izvorăşte din munţii Căpăţânii.- pârâul Sărat se formează sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona Ocnele Mari.Pe partea stângă:- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni curge pe direcţia est-vest;

7


- pârâul Sâmnic format sub Paltoul Dealul Negru curge pe direcţia sud-vest şi întâlneşte râul Olt aval de UHE Rm.Vâlcea sud;- râul Topolog ce izvorăşte de sub masivul Făgăraş curge pe direcţia nord-sud apio sud-vest şi întâlneşte râul Olt în zona comunei Galicea.

Cap V.Alcătuirea litologică a orizonturilor din zona Rm.Vâlcea Din profilul geologic 1-1 întocmit la scara 1:10.000, se observă că roca de bază a zonei Rm.Vâlcea este alcătuită din marne cenuşii stratificate, tari. Peste marnă urmează orizontul cuaternar alcătuit nisipuri şi pietrişuri de terasă în zonele de terase, şi argile şi nisipuri pe versanţii văilor Olt şi Olăneşti.Litologia este prezentată în planul A3 anexat la studiu,şi pe harta municipiului prezentată la studiu. Litologia existentă este alcătuită astfel:- în zona de terase joase şi lunci0,00-4,00m/ Nisip argilos afânat la îndesare medie4,00-6,00m/ Pietriş şi bolovăniş de îndesare medie,sub apă.De la 6,00m în jos, urmează roca de bază,marna cenuşie tare.- în zonele de terase medii0,00- 5,006,00m/Alternanţe de argile şi nisipuri medii deluviale de îndesare medie cu rarefieri. (Grosimea este variabilă.6,00-12,00m/Pietriş şi bolovăniş de îndesare medie,sub apă.De la cca 12,00m în jos, urmează roca de bază,marna cenuşie tare.- în zonele de terase suspendate(Terasa Feţeni).0,00-4,00m/ Argile, praf, coluviale, cafenii, pl.vârtoasă (grosimea este variabilă).4,00-25,00m/ Pietriş în terasele suspendate,cu apă la bazăDe la cca 25,00m în jos, urmează roca de bază,marna cenuşie tare.- în zonele de terase ale râului Olăneşti.0,00-4,005,00m/Alternanţe de argile şi nisipuri medii deluviale de îndesare medie cu rarefieri. (Grosimea este variabilă).5,00-7,00m/ Pietriş şi bolovăniş de îndesare medie,sub apă.De la cca 7,00m în jos, urmează roca de bază,marna cenuşie tare.

În zona Dealului Capela (lângă Motelul Capela)0,00-0,30/ Sol vegetal

8


0,30-3,50m/ Alternanţe de argile şi praf cafenii, pl.vârtoase sau consistente (consistenţa fiind decisă de precipitaţii, în perioade secetoase plastic vârtoase şi la precipitaţii plastic consistente sau moi).3,50-20,00m/ Nisip gresificat startificat, semicimentat, cu trovanţi în masă. La bază se află o peliculă de apă.Sub adâncimea aproximativă de 20 m urmează orizontul de marnă cenuşie tare.

În zona Dealului Petrişor.0,00-0,30/ Sol vegetal0,30-2,005,00m/ Alternanţe de argile şi praf, tufacee, cafenii, pl.vârtoase sau consistente (consistenţa fiind decisă de percipitaţii, în perioade secetoase plastic vârtoase şi la precipitaţii plastic consistente sau moi).5,00-25,00m/Tuf dacitic zaharoid tare. La bază se află o peliculă de apă. Sub adâncimea aproximativă de 25 m urmează orizontul de marnă cenuşie tare.În zona Dealului Valului (în dreptul satelor Copăcelu şi Căzăneşti).0,00-0,30m/ Sol vegetal0,30-2,005,00m/ Alternanţe de argile şi prafuri, tufacee, cafenii, plastic vârtoase sau consistente (consistenţa fiind decisă de percipitaţii,în perioade secetoase plastic vârtoase şi la precipitaţii plastic consistente sau moi).5,00-25,00m/Tuf dacitic zaharoid tare. La bază se află o peliculă de apă.Sub adâncimea aproximativă de 25 m urmează orizontul de marnă cenuşie tare.În zona Dealului Feţeni.0,00-0,30m/ Sol vegetal0,30-5,00m/ Alternanţe de argile şi nisipuri argiloase, cafeni-gălbui plastic vârtoase sau consistente (consistenţa fiind decisă de percipitaţii,în perioade secetoase pl.vârtoase şi la precipitaţii persistente, pl.cosistente sau moi).Sub adâncimea aproximativă de 5 m urmează orizontul de marnă cenuşie tare.

Cap.VI.Date privind apa subteranăÎn zonă se pot evidenţia următoarele orizonturi de apă.În zona de terase apa subterană are nivel variabil, însă oscilează în limita următoarelor valori:

9


- în terasele joase (pe malurile râurilor Olt şi Olăneşti ) în Cartierul Central Cerna (lăţimea terasei cca 300 m lăţime), Ostroveni 4,5,6 (lăţimea terasei de cca 100m lăţime), Goranu lângă lacul de acumulare (lăţimea terasei de cca 100m), deoparte şi de alta a râului Olăneşti (cu dezvoltare restrânsă 20-100m), apa se află la adâncimea de 3,00m;- în terasele medii benzile terasei pe dreapta şi stânga Oltului cuprinse între terasele joase şi bazele versanţilor dealurilor, apa se află la 8-12 m adâncime. Începând de la nord spre sud terasa medie pe teritoriul municipiului Rm.Vâlcea începe de la Bujoreni, traversează zona centrală a municipiului, apoi la sud de râul Olăneşti se continuă în zona cartierului 1 Mai, zona Troianu cu grupul Şcolar Troianu şi staţiile de benzină OMV şi Rompetrol, se continuă cu zona de industrie a municipiului care cuprinde pe lângă unele unităţi mai mici, predomină platforma chimică Oltchim, Uzina Mecanică, CET şi Uzina de Sodă. În zona de sud terasa medie se dezvoltă ca lăţime atingând cca 1000m lăţime faţă de zona Troianu unde terasa măsoară cca50m lăţime, în zona centrală şi de nord a municipiului terasa are cca 300m lăţime.Banda terasei medii de pe partea stângă a râului Olt este mai îngustă decât cea din partea dreaptă a Oltului. Aceasta se întinde de la Malul Alb unde măsoară cca 200m, se îngustează către aval şi se confundă treptat în zona Goranu, cu terasa joasă. Aici întâlnim cartierul Goranu cu case de 2-3 nivele. În terasele suspendate apa apare la baza acestora ca pânză (terasa Feţeni) permanentă, care se scurge pe versanţi spre bază, unde cuvertura alunecă. În zona Goranu la baza terasei suspendate ”Islaz” cartierul Feţeni, există alunecări active care afectează cuvertura de 4-6 m grosime. Au fost afectate şi locuinţe (Almariei, Dubinciuc, Mărginenan etc).Apa cedată de către resturi ale podişului Getic. Resturi de podiş se întâlnesc la coamele dealurilor. Restrurile din podiş sunt alcătuite litologic din depozite grosiere, care acumulează apă din precipitaţii, pe care o cedează ca pânză, apa cedată umezeşte cuvertura argiloasă nisipoasă din aval, care se deplasează gravitaţional la exces de umiditate. Alunecările se manifestă în special la seisme sau precipitaţii abundente. Asfel de cazuri întâlnim în municipiu, pe versantul de la Cetăţuie-Bujoreni, versantul Troianu, la vest de staţiile de benzină OMV şi Rompetrol, Căzăneşti, Petrişor-Aranghel pe versantul de sud al văii râului Olăneşti.

- Orizonturile de apă de adâncimeDin forajele executate la adâncime (80-200m) pe teritoriul municipiului s-au depistat apă cu conţinut mare de NaCl, Ca şi Mg.

10


Cap VII.Date privin stabilitatea zoneiÎn zona de terase joase sau medii stabilitatea terenului este bună. Din acest motiv localitatea s-a dezvoltat în preponderenţă în zone de terase.Zone instabile se întâlnesc:- pe versanţii din partea dreaptă a râului Olt, zona Bujoreni, Cetăţuia, pe versantul din zona Troianu la vest de staţiile de benzină OMV şi Petrom, pe pantele dealului din zona Căzăneşti, în partea de sud a municipiului;- pe versantul estic al văii alunecarea în islazul de la Malul Alb, alunecările din zona” Islaz” care se continuă până la strada Feţeni.Cauzele producerii alunecărilor sunt:- roca de bază- marna are faţa înclinată spre vale,- pe marnă se scurge permanent pânză de apă mai bogată sau slabă infiltraţie, care joacă rol de lubrefiant reducând la zero frecarea rocă-rocă pe limita marnă cuvertură;- cuvertură alcătuită din argile nisipuri, prafuri etc este aşezată pe suprafaţa marnei înclinate, iar la înmuiere până la saturaţie, se deplasează gravitaţional

Cap.VIII.ConcluziiÎn urma descrierilor din cap. I-VII rezultă că Municipiul Rm.Vâlcea este situat pe valea râului Olt în zona confluenţei cu râul Olăneşti.in punct de vedere geotehnic suprafaţa construibilă a teritoriului municipiului Rm.Vâlcea se poate raiona în felul următor:- zonele de teraseAceaste zone se întâlnesc pe ambele maluri ale râului Olt şi Olăneşti. Terasa din partea dreaptă a Oltului este mai dezvoltată ca lăţime, datorită tendinţei de migrare a râului spre est. Terasa din partea stângă a Oltului este mai îngustă. Din descrierile de la cap.V reiese că structura litologică a teraselor începe la suprafaţă cu un orizont de nisipuri, argile sau prafuri, de capacitate portantă medie la modestă cu Pconv cuprins între 100 şi 250kPa. Uneori în zonele joase se întâlnesc lentile mâloase dovedind că în aceste locuri au existat băltiri.În zona de terasă din stânga Oltului au fost amplasate clădiri de 1-2 nivele, Stratificaţia terasei se continuă în adâncime cu orizontul macrogrosier de terasă, pietrişuri şi bolovănişuri de îndesare medie. Pe acest strat au fost fundate blocurile(P+4 la P+11) din Cartierele Ostroveni, Centru şi o parte din blocurile Cartierului Traian.

11


Cuvertura terasei alcătuită din nisipuri şi pietrişuri stă pe stratul de marnă cenuşie tare. În acest orizont au fost încastrate fundaţiile hidrocentralelor de pe râul Olt.-zona de versantConstrucţii în zonă de versant au fost amplasate pe strada Dealul Malului, stradă ce urcă pe lângă Cetăţuia spre vest. Construcţiile au fost amplasate şi fundate de la caz la caz la adâncime corespunzătoare, în urma unor studii de teren. Satele Feţeni şi Săliştea se află pe coama dealului, unde se observă şi deplasări ale cuverturii. Unele case au fost afectate.În zonele de versant unde există un strat stabil şi numai cuvertura poate aluneca, fundarea construcţiilor poat fi realizată de la caz la caz, condiţii definite de către studii geotehnice.

Studiile geotehnice trebuie să fie întocmite în conformitate cu prevederile normativelor şi STAS-urilor specifice activităţii de cercetare geotehnică, valabile pe teritoriul României enumerate în continuare:

Normativ P100/2006. STAS 11100 Macrozonarea teritoriului Românie .

STAS 1243-88 Clasificarea şi identificarea pământurilor.

STAS 6054-77 Adâncimi de îngheţ

STAS 3300/1/85 Principii generale de calcul

STAS 3300/2/85 Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe

STAS 1913/1-82 Determinarea umidităţii

STAS 1913/3-76 Determinarea densităţii pământurilor

STAS 1913/3-76 Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5-74 Determinarea granulozităţii

STAS 8942/2-82 Determinarea unghiului de frecare interioară şi coeziunea

STAS 1913/15-75 Determinarea greutăţii volumice pe teren

STAS 1949/3-71 Terminologie

STAS 1242/4-81 Cercetarea geotehnică prin foraje executate în pământuriNP074/2007-Normativul privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.

Climatul în regiuneClima perimetrului cercetat este temperat continentală subtipul climatului continental de tranziţie având următorii parametrii:-temperatura medie anuală...............................................+10,2oC-temperatura minimă absolută........................................-31,0oC

12


-temperatura maximă absolută.......................................+40,6oCPrecipitaţiile medii anuale au valori cuprinse între 750-800mm/m2

Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:-iarna ..............................................................................156,0mm-primăvara.......................................................................211,0mm-vara.................................................................................223,9mm-toamna.............................................................................179,6mmDirecţia predominantă a vânturilor este cea sudică 13,5% şi nordică 10,2%. Calmul înregistrează valoarea procentuală de 37,4%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 0,8-2,0 m/s.

Încărcările de zăpadă conform ord. 2225/27.12.2005, cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3-2005, pentru Rm.Vâlcea-j.Vâlcea SO K=2,0kN/m2.Încărcările date de vânt, ord 165/15.02.2005-Acţiunile vântului indicativ NP 082-04. Viteza caracteristică pentru Rm.Vâlcea-j.Vâlcea, având T=50ani este de 21 m/sec.

În conformitate cu STAS-ul 11100/93 localitatea Rm. Vâlcea se află în zona gradului 71 macroseismic după scara Richter. Normativul P100/92, privitor la zonarea teritoriului României după valorile coeficienţilor seismici Ks şi Tc, include localitatea Rm. Vâlcea în zona D cu Tc=1,00 sec. şi Ks = 0,16. (P100-1/06 indică pentru Rm.Vâlcea Tc=0,7 sec şi ag=0,2gpentru IMR 100ani). STAS - ul 6054/77 indică adâncimea de îngheţ pentru Rm.Vâlcea 0,60 - 0,70m.

ÎNTOCMITing.Toma Florică

13


14

raionarea geotehnica rm.valcea

Documents