UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIAFACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea Auditul și controlul agenților economiciMaster ANUL I

Proiect Gesiune Fiscală„Impozitul pe profit – Studiu de caz”

PROFESOR COORDONATOR: MASTERAND:DR. EC. STANCIU IONELA CORNELIA Gînju Andreea Elena

2013

Impozitul pe profit – Noţiuni teoretice fundamentale

Impozitul reprezintă o prelevare obligatorie și gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivității și plătită în bani. El consitutuie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locare, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investitiile și inviorarea conjucturii ecoomice. Impozitul este izorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. El este o funcție crescătoare a venitului: la o rată de impunere fiscală dată, el sporește când venitul crește.

Din punct de vedere economic, impozitul îmbracă diferite forme: direct, indirect; pe consum și pe venit; pe capital, pe dobândă etc. Nu este posibil și nici echitabil să se practice un impozit unic. Acesta deoarece elementele impozabile- venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferențiate și impuse prin aplicarea mai mult forme de impozite. Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale din România, impozitul pe profit ocupă un rol important aât în prisma contribuției sale la formarea veniturilor bugetare cât și prin influențarea activităților generatoare de profit.

Profitul impozabil reprezintă diferența între veniturile obținute și cheltuielile aferente acestor venituri cu excepția cheltuielilor nedeductibile. De asemenea reprezintă baza pentru calcularea, recalcularea și regularizarea impoztiului pe profit cu bugetul statului.

Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilite legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate.

Contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe profit:

pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România cât şi din străinătate

1. persoanele juridice române împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile

realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică

care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România

2. persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare situate în

România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică

română

3. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

trezoreria statului

instituţiile publice

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat

Sunt scutiţi de la cultele religioaseplata impozituluipe profit instituţiile de învăţământ particular acreditate

asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar

Fondul de compensare a investitorilor;

Banca Naţională a României;

Fondul de garantare a pensiilor private;

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi patronale;

Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic.

Cota de impozitare generală este de 16%. În cazul în care un contribuabil desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,

a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, inclusiv în cazul în care o persoană juridică realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, impozitul pe profit datorat statului nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activităţi.

Baza de calcul al impozitului pe profit o reprezintă profitul impozabil calculat după următoarele formule:

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile)

Impozitul pe profit = 16% x Profitul impozabil

III. Enunţul problemei

Prezenta lucrare îşi propune să ilustreze modul de calcul a impozitului pe profit în cadrul unei societăţi comerciale.

Societatea comercială SC CONTEX MARK SRL, persoana juridică română are ca obiect de activitate servicii de consultanță financiar-contabilă.

Cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate la 31.08.2012 au o valoare de 55.755 lei. Impozitul pe profit achitat până în perioada de raportare este de 44.500 lei. Pierderea fiscală înregistrată în exercițiul 2011 a fost de 50.000 lei. Pierderea va fi recuperată pe o perioada de 5 ani. Se cunosc următoarele informații :

Tabel Nr.1 leiCapitalul social 10.000Rezerva legală 100Venituri din provizioane aferente activului circulant 4.500Venituri din dividende primite de la o persoana juridică română 9.600Cheltuieli de protocol la 30 septembrie 15.530Bunuri lipsă la inventar și neimputabile 5.794Penalități de intârziere pentru plata obligațiilor către stat 350TVA nedeductibil la 30 septembrie 3.302

Venituri și cheltuieli la 30.09.2012:Tabelul Nr. 2 lei

Elemente Total sume

Venituri din exploatare 3.176.300Venituri financiare 64.710Venituri totale 3.241.010Cheltuieli de exploatare 2.792.000Cheltuieli financiare 48.350Cheltuieli extraordinare 6.144Cheltuieli totale 2.846.494

Pentru calculul impozitului pe profit datorat, se efectuează următoarele calcule extracontabile :

1. Profit contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 3.241.010-2.846.494= =394.516 lei

a)Deduceri fiscale

a1) Rezervele legale sunt deductibile dacă îndeplinesc simultan două condiții : - Nu depășesc 5 % din profitul contabil anual: 394.516 x 5 % = 19.725,80 lei- Nu ating valoarea de 20 % din capitalul social: 10.000 x 20% = 2.000 lei.

Suma permisă pentru ca rezerva să fie deductibilă este de 2.000 lei, din care 100 lei a fost deja constituită. Având în vedere aceste condiții, rezervele legale deductibile care pot fi constituite la 30.09.2012 sunt în sumă de 1.900 lei (2.000-100).a2) Veniturile din dividende –sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la o persoană juridică română. Impozitarea acestor venituri ar duce la o dublă impozitare a aceleiași sume (o dată la societatea care distribuie dividende și a doua oară la societatea care primește dividendele). Veniturile din dividende la data raportării sunt în sumă de 9.600 lei.a3) Venituri din provizioane –sunt neimpozabile deoarece reprezintă venituri realizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere în anul anterior. Suma veniturilor este de 4.500 lei.2. Deducerile fiscale totale = 16.000 lei ( a1+a2+a3) b) Elemente nedeductibile b1)Cheltuieli de protocol – sunt deductibile în limita de 2% aplicată asupra diferenței dintre veniturile impozabile și cheltuielile totale aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.Cheltuieli de protocol efective = 15.530 leiCheltuieli de protocol deductibile = 394.516 x 2 % = 7.890 leiCheltuieli de protocol nedeductibile = 7.640 lei b2)Taxa pe valoarea adaugată aferentă cheltuielilor de protocol peste limita legală este nedeductibilă din punct de vedere fiscal: 7.640 x 19 % = 1.452 lei b3) Stocuri de materiale consumabile lipsă la inventar și neimputabile – potrivit legii cheltuielile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, precum și TVA aferentă acestora sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal : Cheltuielile privind stocurile nedeductibile = 5.794 lei b4)TVA aferentă stocurilor de materiale consumabile neimputabile = 5.794 x 19 % = 1.101 lei.b5) Amenzile și penalitățile datorate statului sunt nedeductibile: 350 lei

3. Cheltuieli nedeductibile fiscal ( b1+b2+b3+b4+b5) = 16.337 lei

4. Profitul impozabil înainte de pierderea fiscală = Profit contabil - Deducerile fiscale totale + Cheltuieli nedeductibile fiscal = 394.853 lei

5. Pierderea fiscală se recuperează în 5 ani : (50.000 :60 luni) x 9 luni = 7.500 lei

6. Profitul impozabil după deducerea pierderii fiscale = Profitul impozabil înainte de pierderea fiscală - Pierderea fiscală = 387.353 lei

7. Impozitul pe profit = Profitul impozabil dupa deducerea pierderii fiscale x 16 % = 61.977 lei

8. Impozit pe profit de plătit până la data de 25.10.2012 = 17.477 lei (61.977- 44.500 )

9. Profit net la 30.09.2012 = 332.539 lei (394.516 – 61.977)

La data de 31.08.2012 societatea are înregistrate cheltuieli cu impozitul pe profit de 55.755 lei în contul 691. Diferența de înregistrat la 30.09.2008 = 61.977 – 55.755 = 6.222 lei.La data de 30.09.2012 societatea regularizează cheltuielile cu impozitul pe profit prin nota contabilă astfel :

1. Se înregistrează rezervele legale deductibile în limita legală : 129 = 1061 1.900 lei

“Repartizarea profitului” “Rezerve legale”

2. Se înregistrează cheltuielile cu impozitul pe profit la 30.09.2012 :

691 = 441 6.222 lei “ Cheltuieli cu impozitul pe profit” “ Impozitul pe profit”

3. Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit :

121 = 691 6.222 lei “Profit și pierdere“ “ Cheltuieli cu impozitul pe

profit”

Baza de impozitare a unui activ

Exemplu : Valoarea contabilă a unui utilaj este de 10.000 lei, durata de utilizare 5 ani. Din punct de vedere contabil utilajul se amortizeaza liniar, din punct de vedere fiscal utilajul se amortizează degresiv (fără influența uzurii morale). Veniturile obținute din exploatarea sau instrăinarea utilajului vor fi impozabile. La sfarșitul primului an de utilizare situația va fi următoarea : Amortizarea contabilă = 10.000 x Cl = 10.000 x 20 % = 2.000 lei Amortizarea fiscală = 10.000 x Cd = 10.000 x 30 % = 3.000 lei Cl – cota de amortizare liniara

Cd – cota de amortizare degresivă Cl = 100%/5 = 20 %Cd = Cl x 1,5 = 20 % x 1,5 = 30 %

Valoarea neta contabilă = Valoarea contabilă - Amortizarea contabilă =10.000 - 2.000 = 8.000 lei

Baza de impozitare reprezintă suma ce va putea fi dedusă din beneficiile economice impozabile, atunci când se va recupera valoarea neta contabilă a unui activ. În următorii 4 ani, societatea va obtțne din exploatarea utilajului beneficii impozabile de 8.000 lei. În primul an de funcționare din beneficiile economice oțtinute s-a dedus amortizarea fiscală în sumă de 3.000 lei. În consecință din beneficiile economice impozabile aferente următorilor 4 ani, se va putea deduce doar suma de 7.000 lei ( 10.000 – 3.000 ). Prin urmare baza de impozitare a activului este 7.000 lei.

La sfârșitul primului an de utilizare : Valoarea neta contabilă a activului = 8.000 lei Baza de impozitare a activului = 7.000 lei Valoarea neta contabilă a activului este mai mare decât baza de impozitare a activului ceea ce are drept consecința o diferența temporară impozabilă de 1.000 lei ( 8.000 -7.000) și care conduce la o datorie privind impozitul amânat de 160 lei ( 16 % x 1.000 ).

Întreprinderea în primul an de utilizare a activului a plătit impozit mai puțin cu 160 lei, decât ar fi fost normal din punct de vedere contabil, datorită faptului că din beneficiile economice obținute, în vederea determinării profitului impozabil s-a scazut suma de 3.000 lei ( reprezentând amortizarea fiscală) și nu suma de 2.000 lei ( reprezentând amortizarea contabilă). Această diminuare privind plata impozitului pe profit în primul an de funcționare va fi compensata în următorii 4 ani, când întreprinderea va efectua plăți mai mari privind impozitul pe profit cu 160 lei, datorită consecințelor fiscale privind recuperarea valorii nete contabile a activului. Este motivul pentru care întreprinderea își constituie după primul an de exploatare a utilajului, o datorie privind impozitul amânat în sumă de 160 lei.

Exemplu : Creanțele comerciale au o valoare contabilă de 1.190 lei.

În contabilitate, în momentul vânzării s-a efectuat urmatoarea înregistrare:

411 = % 1.190 Clienți 701 1.000

Venituri din vanzarea produselor finite

4427 190TVA colectată

Valoarea neta a creanței este 1.190 lei ( valoarea la care creanța este înscrisă în bilanț. Nu există provizioane pentru depreciere).

Baza de impozitare a creanței este de 1.190 lei. Baza de impozitare este formată din doua componente: baza de impozitare aferentă creanței privind veniturile din vânzări și baza de impozitare aferentă creanței privind taxa pe valoarea adaugată.

Venitul din vânzare este un venit impozabil la determinarea rezultatului fiscal, prin urmare baza de impozitare privind creanța aferentă venitului din vânzare este de 1.000 lei. TVA colectată aferentă unei vânzări nu are consecințe fiscale la determinarea rezultatului impozabil. Rezultă ca baza de impozitare aferentă creanței privind TVA este egală cu valoarea sa contabilă pentru suma de 190 lei și prin urmare nu există diferențe temporare.

Baza de impozitare a unei datorii

Exemplu: În contabilitate la sfârșitul exercițiului N se înregistrează cheltuielile cu dobânda aferente unui împrumut contractat de întreprindere, chiar dacă dobânda se va plăti anul următor. Datoriile curente includ cheltuieli constatate în avans la o valoare contabilă de 10.000 lei.

666 = 1682“Cheltuieli privind dobânzile” “Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung”

Valoarea contabilă a datoriei privind dobânda este de 10.000 lei. Baza de impozitare a datoriei privind dobânda este de 10.000 lei. Cheltuiala cu dobânda înregistrată în anul N este deductibilă la calculul profitului impozabil, prin urmare baza fiscală a datoriei privind dobânda în anul N este de 10.000 lei, iar în anul urmator este 0 lei. Rezultă că baza de impzitare a datoriei privind dobânda de 10.000 lei este egală cu valoarea sa contabilă de 10.000 lei mai puțin suma ce va fi dedusă în scopuri fiscale în perioadele contabile viitoare în ceea ce privește respectiva datorie de 0 lei.Valoarea contabilă a datoriei privind dobânda este egală cu baza de impozitare a datoriei privind dobânda și prin urmare nu există diferențe temporare.

Exemplu: Datoriile curente includ amenzi și penalități cu o valoare contabilă de 1.000 lei. Amenzile și penalitățile nu sunt deductibile în scopuri fiscale.

În contabilitate se face următoarea înregistrare:

6581 = 466 “Despăgubiri, amenzi și penalități” “Alte impozite, taxe și varsaminte

asimilate”

Valoarea contabilă a datoriei privind amenzile și penalitățile este de 1.000 lei. Baza de impozitare a datoriei privind amenzile și penalitățile de 1.000 lei este egală cu valoarea sa contabilă de 1.000 lei mai puțin suma care va fi dedusă în scopuri fiscale în ceea ce privește respectiva datorie în perioadele viitoare de 0 lei.

Valoarea contabilă a datoriei privind amenzile și penalitățile este egală cu baza de impozitare a datoriei privind amenzile și penalitățile, drept consecință nu există diferențe temporare.

Generalizând, se poate spune că acele cheltuieli care nu vor fi niciodată deductibile nu generează diferențe temporare; însă cheltuielile care nu sunt deductibile într-un anumit an, dar devin deductibile într-un an ulterior generează diferențe temporare deductibile.

Bibliografie

1. TEODOR HADA, LAURA MACAVEI, Fiscalitatea din România în anul 2011, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2011.

2. ŢÂŢU L., ŞERBĂNESCU C., ŞTEFAN D., CATARAMĂ D., NICA A., MIRICESCU E., Fiscalitate – de la lege la pactică, ediţia a V-a, Editura C. H. Beck, 2008;