Universitatea Babeș-BolyaiFacultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Impozit pe profit în Regatul Unit

Masterand: Juhos Kinga Beata

Master II, FCA

Cluj-Napoca

2011

Cuprins

I. Introducere..........................................................................................................3

II. Analiza legislativă a impozitului pe profit .........................................................6

III. Analiza etapelor armonizării.............................................................................10

IV. Analiza veniturilor încasate în perioada 2000-2010.........................................13

V. Comparația cu EU27, EU17 și România...........................................................19

2

I. Introducere

1. Definiție

Impozitul este instrumentul cel mai important al politicii fiscale, care are ca obiectiv stabilizarea

economiei și stimularea creșterii acesteia.

Impozitul se definește ca o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor

fizice și juridice la dispoziția statului, din acre acesta dorește să-și acopere diferitele cheltuieli

publice. Aceste plăți au un caracter obligatoriu, sunt nerambursabile și nu există o contraprestație

a sa. Se stabilesc prin lege și au rol financiar (colectarea resurselor financiare necesare acoperirii

cheltuielilor publice), economic (instrument de stimulare sau inhibare a economiei) respectiv rol

social (redistribuirea a unor părți din PIB diferitelor categorii sociale înnevoiate).1

2. Tipologie

Impozitele sunt de foarte multe feluri și se deosebesc între ele prin formă și conținut, acestea

putând fi grupate pe baza unor criterii științifice:2

Trăsăturile de fond și formă

1. Impozite directe

2. Impozite indirecte

Obiectul asupra cărora se așează

1. Impozite pe venit

2. Impozite pe avere

3. Impozite pe consum

Scopul urmărit de stat prin introducerea lor

1. Impozite financiare

2. Impozite de ordine

Frecvența cu care se realizează

1. Impozite permanente (ordinare)

2. Impozite incidentale (extraordinare)

1 Doina Leonte, Mariana Cristina Cioponea – Finanțe publice, Ed. Fundației România de Maine, București, pagina 412 Catineanu F, Donath Liliana, Seulean Victoria – Finante publice, Ed. Mirton, Timisoara 1997., pag. 155-159

3

Instituția care le administrează

1. Impozite ale administrației centrale de stat

2. Impozite locale, ale organelor administrativ – teritoriale

3. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este un impozit direct, și pentru a ajunge la acesta, voi prezenta următoarele:

Impozitul direct se stabilește nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcție de

veniturile, averea acestora, cu ajutorul cotelor legale de impunere. Se percep direct de la

subiectul impozitului la termene precis stabilite.3

Acest tip de impozit reprezintă sursa principală a veniturilor realizate de bugetul de stat în

majoritatea lumii. Este cea mai veche formă de impozitare și se stabilește direct pe numele

fiecărui subiect, acesta fiind același ca suportatorul impozitului, iar termenul în care acestea

trebuie plătite sunt cunoscute în prealabil. Cuantumul impozitului se stabilește în funcție de

venituri și/sau averi și efectul este acela de diminuare a lor.4

3. Structura categoriilor impozitelor directe este prezentată în tabelul de mai jos

Tabel 4 – structura categoriilor impozitelor directe

Sursă: Catineanu F, Donath Liliana, Seulean Victoria – Finante publice, Ed. Mirton, Timisoara

1997., pag. 229

3 Lacrita N.G Cioponea Mariana Cristina – Finante publice si fiscalitate, Ed. Fundatia Romaniei de maine, Bucuresti 2004, pag 181-1824 www.idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/finante-publice

4

Impozitul pe profit este parte a impozitelor personale, cunoscute și sub numele de impozite

subiective. Ramura impozite pe venit este cea care cuprinde impozitele pe veniturile societăților.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice îmbracă mai multe forme, dintre care:

Impozitul pe profit

Impozitul pe dividende

Impozit pe venituri din vânzarea activelor

Cel mai important dintre acestea este impozitul pe profit, obiectul proiectului meu, deoarece

profitul este principala formă de venit a societăților.

Profitul este definit ca diferența dintre veniturile unui agent economic, realizate din activitățile pe

care le desfășoară și cheltuielile care aparțin acestor realizări. Impozitul pe profit se impune pe

diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile deductibile aferente. Este important deoarece

există și cheltuieli nedeductibile cum ar fi cheltuielile cu impozitul pe profit, doobânzi, amenzi,

cheltuieli privind stocurile, cheltuieli de protocol mai mari de un procent stabilit din totalul

veniturilor impozabile, și multe altele. E important, deoarece profitul impozabil se calculează

astfel:5

Profit impozabil = venituri impozabile – Cheltuieli aferente realizarii veniturilor + cheltuieli

nedeductibile

5 Talpos I – Finanțele României vol. 1, Ed. Sedona, Timișoara 1995, pag. 151-159

5

II. Analiza legislativă a impozitului pe profit 6

În Regatul Unit impozitul pe profit este numit corporate tax, care se impune asupra asupra

companiilor și profiturile generate de către unități non-rezidente dar cu stabilire permanentă

respectiv asociații care comercializează, își are activitatea pe teritoriului UE. Înainte de adoptarea

legii din data de 1 aprilie 1965, companiile și indivizii plăteau aceeași impozit pe venit,

companiilor fiind adăguat un impozit pe profit adițional. Actul Finance Act 1965 a înlocuit

acestea cu un singur corporate tax pentru companii și asociații, care își avea bazele și regulile

conform impozitului pe venit. În anul 1997 s-a pornit proiectul de rescriere al legilor de taxe –

Tax Law Rewrite Project – care are ca obiectiv modernizarea legislației din UK, începând cu

impozitul pe venit. Impozitul pe profit este guvernat de către Income and Corporation Taxes Act

1988.

În sistemul clasic, atât profitul companiei cât și dividendele acesteia sunt subiecte de impozit,

impozit pe profit apoi impozit de venit. În 1973 acesta s-a schimbat, impozitul pe venit din

dividende fiind înlocuit cu un singur impozit pe profit însă sistemul clasic a fost reintrodus în

1999. O altă schimbare a fost prezentarea a trei tipuri de impozite pe profit în loc de unul singur,

cum este și ăn România. Rata principală a fost de 28 % până-n anul 2011 însă se dorește

schimbarea acesteia la 26 % din aprilie 2011.

Guvernul UK a avut probleme din cauza politicii fiscale care nu este compatibilă cu tratativele

UE. Adevărul este că impozitul pe profit în UK este unul complex, proiectul de rescriere având

ca rezultat actul Corporation Tax Act 2010.

1. Finance Act 1965

Se introduce corporate tax-ul, o măsură unică pe toate tipurile de profit dar exista și un impozit

adițional impus asupra dividendelor date investitorilor. Deci profiturile erau taxate de două ori.

Acesta este similar metodei clasice și este folosită și în SUA. Acest a fost acela care introdus

impozitele pe veniturile de capital, la o rată de 30 %, care nu existase până la momentul dat. În

anul 1973 ACT (Advance Corporate Tax) a fost introdus pentru a ușura această dublă impozitare

6 http://www.hmrc.gov.uk/stats/corporate_tax/introduction.pdf

6

prin diferite măsuri, era de 30 % însă în anul 1993 au fost tăiate la 22,50 % iar în 1994 la 20 %,

la fel ca și impozitul pe profit. ACT a fost șters în 1999 și creditul de taxe a fost scăzut la 10 %.

2. Evoluția ratei corporate tax

Tabel 1 – Evoluția impozitului pe profit

1965 1969 1970 1971 1973 1979 1982 p1988 p2001

40

%

45 % 42,5 % 40 % 52 %

42 %

52

%

40

%

52 %

38 %

35 %

25 %

30 %

19 %

Sursă: construcție proprie pe baza date wikipedia

Odată introdusă, rata de impozit pe profit a fost de 40 %, crescând în 1969 la 45 % apoi scade

din nou. În 1973 se disting impozitul pe profit pentru companiile mari și pentru companiile mici,

respectiv se introduce ACT-ul, și de aceea vom avea două rate diferite 52 % pentru companiile

mari, care însă deși pare mai mare, consolidat cu efectul ACT-ului era defapt mai mică, respectiv

42 % în cazul firmelor mici. Până-n 1982 rata în cazul companiilor mari rămâne constantă, în

timp ce cea pentru companiile mici scade continuu. Din 1982 scad ambele, ajungând la 35

respectiv 25 % până-n 1988 și la 30 respectiv 19 % în 2001.

În 1999 însă se introduce un alt buget, cel al cancelarului Gordon Brown, conform căreia se

disting trei mari canale de impozitare. Pentru profituri între 0-10 000 lire sterline se aplică o rată

de profit de 10 %. Pentru profituri între 10 000 – 50 000 lire sterline se aplică o rată între 10-19

%, 19 % fiind rata companiilor mici.

În 2002 rata de start s-a schimbat de la 10 % la 0, adică profiturile între 0-10 0000 lire sterline nu

erau deloc impozitate, ceea ce a atras foarte multe companii mici, care înainte erau înregsitrate ca

persoane fizice autorizate (self employ). Numărul noilor companii în perioada 2002-2003 a

crescut cu 45 % față de perioada 2001-2002.

Guvernul însă a realizat că aceasta este o modalitate foarte bună penru evitarea impozitelor și în

2004 s-a introdus rata distribuției non-corporative, pentru a fi sigur că companiile care plătesc

7

impozit pe profit sub rata de 19 %, dividendele oferite persoanelor să fie totuși impozitate cu 19

% și doar reinvestițiile să nu fie impozitate.

Impozitele sunt colectate de către Parlament. Impozitul pe profit este administrat de către HMRC

(Her Majestys Revenue and Customs), format în 18 Aprilie 2005 ca fuziunea dintre Inland

Revenue și Her Majestys Customs and Excise.

Societățile au responsabilitatea de ași calcula propriile profituri li impozite și acestea trebuie

achitate într-o perioadă de 12 luni după terminarea anului de contabilitate, după care se plătesc

penalități, dacă aceasta nu s-a plătit.

În tabelul următor voi prezenta ratele de impozitare valabile începând din 1 Aprilie 2011.

Tabel 2 – Rate pentru anul 2011 din 1 aprilie

Rate 2009 2010 2011 2012

Rata de profit mică 21 % 21 % 20 %

Limita companiilor mici 300 000 300 000 300 000

Limita de jos 300 000 300 000 300 000

Limita de sus 1 500 000 1 500 000 1 500

000

Rata principală de profit 28 % 28 % 26 % 25 %

Rată specială 20 % 20 % 20 %

Sursă: http://www.hmrc.gov.uk/rates/corp.htm

Adică: companiile cu profit mic, sub 300 000 lire sterline, vor suporta un impozit de 20 % în

2011, 21 % în anii precedenți. Companiile care înregistrează profituri între 300 000 și 1 500 000

lire sterline, în funcție de mărimea profitului și activitate, domeniul de activitate a companiei, vor

suporta impozit între 20-26 % în anul 2011, 21-28 % în anii 2009-2010. Dacă o companie nu se

încadrează în tabelul cu diferitele cote de impozitare, se va impune cota principală de profit de

26 5 în 2011, 28 % în 2009-2010.aceasta este rata care aplică și în cazul companiilor care

înregistrează profituri mai mari de 1 500 000 lire sterline. Rata specială este pentru unitățile de

trust și companii de investiții deschise, acesta fiind constant dealungul celor 3 ani, 20 %.

8

Subiectele impozitului pe profit sunt companiile și organizațiile care includ cluburi, societăți,

cooperative, și alte corpuri neîncorporate. Profiturile taxabile de către impozitul pe profit sunt:7

Profit de investiții, profit pentru comercializare – excepție fac dividendele

Câștiguri din capital

Nu contează ce fel de activitate se desfășoară, se impune această taxă. Pentru companiile care nu

au decât agenții în UK, profitul impozabil este doar acela generat pe teritoriul țării.

Pentru calcularea profitului impozabil se i-a ca bază profitul brut, se adaugă deprecierile, de

deduc ”reducerile” de capital, se adaugă orice alt venit relevant și se deduc orice deduceri,

reduceri și pierderi importante după care se aplică rata de impozitare și după care se adaugă

creditele de taxe și veniturile impozate deja.

7 http://www.hmrc.gov.uk/ct/getting-started/intro.htm

9

III. Analiza etapelor armonizării

Regatul Unit a avut probleme din cauza structurii impozitului de profit și nu doar. Anglia are un

alt tipar de contabilitate decât IFRS-ul, standardele internaționale, și anume GAAP-ul.

Armonizarea acestora două are ca obiectiv mușamalizarea marilor diferențe dintre cele două, să

nu creeze concurență. De exemplu în 2010 s-au acceptat aducerea a niștor schimbări, ca o reacție

schimbărilor din Europa cunoscute sub Solvency II și va intra în vigoare din 2012. Obiectivul a

fost atragerea a unor super-companii de asigurări în Anglia pentru a oferi locuri de muncă.

Măsurile s-au luat în așa fel încât companiile să nu-și poată transfera profiturile în paradisuri de

taxe. Deși ratele impozitelor au căzut și aceasta înseamnă pierderi din bugetul de stat de 0,2 %,

2,5 % din totalul impozitelor pe profit, însă aduce ocuparea forței de muncă și o creștere

adițională. 8

Deja de câțiva ani se vorbește de un sistem comun de impozit pe profit și pe seama acesteia s-a

propus sistemul CCCTB, care ar însemna un regim unic și comun în loc de multele practici din

EU27. Facturile ar putea fin emise centrat, cheltuielile administrative ar scădea și țările ar putea

să-și păstreze independența de a alege rata impozitului pe profit. Ideea este una atrăgătoare

pentru mulți însă există și îngrijorări în ceea ce privește practica acestora. Cea mai îngrijorată

fiind Irlanda căreia îi este frică să nu-și piardă atractivitatea.

UK și-a prezentat clar dorința de a participa parțial în proiect, deoarece ei consideră că adoptarea

unui singur set de reguli ar scădea flexibilitatea țărilor de a răspunde la dezvoltarea economică,

creșterea și obiectivele investiționale. Totodată, ideea fiind promovată de Franța și Germania,

este ușor de crezut că această problemă va fi mai mult discutată în Zona Euro decât în EU27.9

În ceea ce privește viitorul GAAP-ului în UK, am citit un articol din septembrie 2011.

Schimbările cele mai importante aduse de ASB (Accounting Standards Board) sunt:

8http://www.tax.org.uk/media_centre/blog/Media+and+Politics/CorporateTaxChangeswhatdotheymean 9 http://www.ft.com/intl/cms/s/0/a94e67ba-4b31-11e0-911b-00144feab49a.html#axzz1h5tAk6Uh

10

- Aplicarea FRSME10-urilor s-a amânat pe 1 ianuarie 2014

- Permiterea FRSME-ului să reevalueze proprietățile, uzinele și echipamentele,

capitalizațiile costurilor de împrumut și a costurilor de dezvoltare

- Se retrage Tier 1, adică nu toate companiile vor trebui să folosească în totalitate IFRS-

urile

- Adăugarea unor cerințe celor deja prezente în FRSME

Deciziile nu sunt finale și încă mai pot fi schimbate. Propunerea ASB-ului de a schimba GAAP-

ul cu IFRS-uri a fost publicat în FRED (Financial Reporting Exposure Draft) în octombrie 2010.

De atunci s-au făcut schimbările enumerate mai sus, sumarul ar arăta astfel:

Tabel 3 – propunerile făcute de către ASB

Natura entității Regimul de

contabilitate

Dezvăluiri reduse

pentru:

Tier 1 Entități care au contabilitate publică IFRS din EU

Tier 2 Entități fără contabilitate publică și

entități mici cu contabilitate publică

FRSME

Tier 3 Entități mici, fără contabilitate publică FRSEE11

Sursă: http://www.grant-thornton.co.uk/services/audit_and_assurance/the_future_of_uk_gaap.aspx

În imaginea următoare vom prezenta ratele de impozit pe profit efective din cele 27 țări a Uniunii

Europene.

10 FRSME – Financial Reporting Standard for Medium-sized Entities11 FRSSE – Financial Reporting Standards for Smaller Entities

11

Figura 1 – Ratele efective a impozitelor pe profit din UE

Sursă: http://www.iiea.com/blogosphere/effective-eu-corporate-tax-rates

12

IV. Analiza veniturilor încasate în perioada 2000-2010

1. Impozitul pe profit în sume absolute

Sume absolute în milioane de EURO

Figura 2 – Impozitul pe profit în Regatul Unit în milioane de EUR, între 2000-2010

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100.0

10,000.0

20,000.0

30,000.0

40,000.0

50,000.0

60,000.0

70,000.0

80,000.0

IMP PR

IMP PR

Sursă: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=gov_a_tax_ag&lang=en

După cum se vede și în figura de mai sus, impozitele pe profit colectate sunt în jurul a 50  000

milioane EUR, fără o tendință oarecare. Se notă totuși că din anii 2006 există o tendință de

scădere, pentru relaxare și stimularea economiei. Mai ales în 2009, în timpul crizei financiare, au

fost impozitele cele mai scăzute, circa 40 000 milioane EUR. Scăderea impozitelor colectate se

datorează și faptului că rata de impozitare a fost în ușoară scădere în acea perioadă.

2. Ponderea impozitului pe profit în taxa de consumație

Figura următoare arată cum a evoluat ponderea impozitului pe profit în taxa de consumație.

Pentru a înțelege mai bine de ce se schimbă această pondere, vom analiza evluția celor două în

paralel.

13

Figura 3 – Ponderea impozitului pe profit în taxa de consumație

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20100.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

pondere tot

pondere tot

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Figura 4 – Impozitul pe profit și taxa de consumație

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20100.0

50,000.0

100,000.0

150,000.0

200,000.0

250,000.0

IMP PRtaxa consum

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Dacă privim cele două curbe, exista o regresie relativ strânsă între ele. Tendința pare să fie

aceeași, dar dacă privim cu atenție, sunt momente în care taxa de consumație crește – 2002, iar

impozitele pe profit scad. La fel și în anul 2007. Din 2003 ambele aratp o tendință de creștere

14

însă impozitul pe profit începe să scadă ușor încă din 2006 însă taxa de consumație scade doar

din 2008. În 2010 ambele cresc. Deși tendința celor două pare să fie asemănătoare, ponderea

impozitelor pe profit din taxa de consumație nu este constantă. Această scade, crește, scade apoi

crește din nou. Faptul că impozitele pe profit scad dar taxa de consumație crește este explicat

prin faptul că celelalte taxe au crescut, și astfel nu s-a simțit scăderea indirect și în taxa de

consumație.

3. Ponderea impozitelor pe venit în impozitele directe

Pe baza graficului de mai sus constatăm, că tendința de creștere și scădere a celor două este

aceeași, li acest lucru este normal deoarece impozitul pe profit este un element foarte important

al impozitelor directe. Există o tendință de creștere din 2003 care se oprește în 2007 după care

începe să scadă din nou. Ponderea este în medie de 20 % din impozitele directe.

Figura 5 – Evoluția impozitului pe profit și al impozitelor directe

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100.0

50,000.0

100,000.0

150,000.0

200,000.0

250,000.0

300,000.0

350,000.0

400,000.0

450,000.0

d5IMP PR

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Tabel 4 – Ponderea impozitului pe profit din impozitele directe

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

pondere20,04

% 20,50%17,61

% 17,66%18,18

% 19,90%22,34

% 19,20%20,41

% 17,17% 19,06%Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

15

4. Ponderea impozitului pe profit în totalul veniturilor fiscale

Ponderea impozitului pe profit din veniturile fiscale totale este reflectat în tabelul nr. 5, valoarea

fiind în jur de 10 %, sub 10 % în anii 2002-2004, după care crește, scade și crește din nou. Nu

putem vorbi de tendință/ valoarea lor în euro însă scade din 2000 până-n 2003 după care cește

până-n 2007 și scade din nou, în concordanță cu veniturile fiscale totale.

Figura 6 – Evoluția impozitului pe profit și veniturile fiscale totale

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20100.0

100,000.0

200,000.0

300,000.0

400,000.0

500,000.0

600,000.0

700,000.0

800,000.0

venituri fiscIMP PR

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Tabel 5 – Ponderea impozitului pe profit din veniturile fiscale totale

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

pondere10,78

% 11,22% 9,39% 9,29% 9,63% 10,94%12,53

% 10,72%11,07

% 9,65% 10,29%Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

5. Ponderea impozitului pe profit din veniturile totale de stat

Tabel 6 – Ponderea impozitului pe profit din veniturile totale ale statului

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

pondere 8,64% 8,96 % 7,48% 7,29% 7,50% 8,51% 9,81% 8,39% 8,70% 7,40% 7,97%Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

16

Ponderea impozitului pe profit din veniturile totale ale statului sunt mai mici decât cel din

veniturile fiscale. Graficul următor arată că există strânsă legătură între veniturile fiscale și cele

totale.

Figura 7 – Evoluția ponderii impozitului pe profit în veniturile fiscale respectiv totale

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20100.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

pondere totpondere fisc

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Figura 8 – Evoluția impozitului pe profit și a veniturilor totale ale statului

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100.0

100,000.0

200,000.0

300,000.0

400,000.0

500,000.0

600,000.0

700,000.0

800,000.0

900,000.0

TOTALIMP PR

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

17

Și aici se vede clar corelația care există între impozitele încasate de către guvern și veniturile sale

totale.

6. Ponderea impozitului pe profit din produsul intern brut

Figura 9 – Evoluția ponderii impozitului pe profit în PIB

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

1.8

imp pr/PIB

imp pr/PIB

Sursă: construcție proprie pe baza datelor de pe EUROSTAT

Acest tip de impozit însemna 0,2 % din PIB în mod constant timp de 4 ani, în perioada 2000-

2004 după care a început să crească, având o creștere spectaculară în 2008, de la 0,3 % constant

în 2005-2007, la 1,7 % în 2008 apoi 0,3 % și 0,2 % în anii următori.

18

V. Comparația cu EU27, EU17 și România

Tabel 7 – Ponderea impozitului pe profit din PIB

GEO/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20082009

2010

United Kingdom 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 1,7 0,3 0,2European Union (27 countries) 0,2 0,2 0,2 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,5 0,3 0,2European Union (15 countries) 0,2 0,2 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3 0,5 0,4 0,3

Romania 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Sursă: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do

Impozitele pe profit în România sunt atât de mici încât nu ajută nici măcar cu 1 % la produsul

intern brut. UK însă, cu câteva excepții, se ține de media oferită de către UE27 și UE15, și chiar

dacă valorile nu sunt egale, doar în anul 2008 există diferențe mari între acestea.

19

Bibliografie

1. Doina Leonte, Mariana Cristina Cioponea – Finanțe publice, Ed. Fundației România de

Maine, București

2. Catineanu F, Donath Liliana, Seulean Victoria – Finante publice, Ed. Mirton, Timisoara

1997

3. Lacrita N.G Cioponea Mariana Cristina – Finante publice si fiscalitate, Ed. Fundatia

Romaniei de maine, București 2004

4. www.idd.euro.ubbcluj.ro

5. Talpos I – Finanțele României vol. 1, Ed. Sedona, Timișoara 1995

6. http://www.hmrc.gov.uk

7. www.tax.org.uk

8. www.ft.com

9. www.grant-thornton.co.uk

10. www.iiea.com

11. http://epp.eurostat.ec.europa.eu

20