IMPORTANȚA UTILIZĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR PENTRU

DEZVOLTAREA CURRICULARĂ- Eseu -

În societate cât şi în domeniul educaţiei, Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) oferă o largă gamă de posibilităţi pentru ameliorarea practicilor actuale de interacţiune cu utilizatorii, permiţând demersuri de facilitare a învăţării.

În ultimii ani, învăţământul românesc a parcurs o perioadă de informatizare în a cărui fază iniţială dotarea cu computere a reprezentat o problemă-cheie, accentul fiind pus pe însuşirea limbajelor de programare. Încetul cu încetul, computerul a devenit un instrument folosit şi în afara orelor de informatică, în predarea altor discipline.

Instruirea asistată de computer, cu soft-uri educaţionale speciale, a reprezentat vârful acestei direcţii. Apariţia Internet-ului a accelerat trecerea spre utilizarea noilor tehnologii şi a favorizat deschiderea spre noi forme de realizare a interacţiunii educator-elev-disciplină de învăţământ

Bogăţia şi varietatea conţinutului informaţional, precum şi varietatea suportului (imagini, texte, sunete) reprezintă potenţialul deosebit care îi permite educatorului realizarea unor demersuri interactive (lecţii, exerciţii, prezentări), cu o putere motivaţională cu totul diferită faţă de predarea tradiţională.

Pornind de la faptul că nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze şi să nu se transmită informaţii atât în cadrul domeniului respectiv, cât şi spre exteriorul lui, este necesar ca în procesul educativ sa se imprime ca scop dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi deprinderilor în utilizarea TIC. Introducerea în TIC va conduce la dezvoltarea capacităţilor de utilizare a resurselor TIC, la utilizarea acestor resurse în învăţarea altor discipline, la dezvoltarea deprinderilor legate de accesarea, interpretarea şi prezentarea informaţiilor, de modelarea şi controlul evenimentelor, de înţelegere a implicaţiilor TIC în societate.

Dacă primele realizări ȋn domeniul instruirii asistate de calculator se concentrau mai mult pe ȋnvățare prin verificarea cunoştințelor, ulterior au ȋnceput să apară softuri complexe, care ȋncurajează construcția activă a cunoştințelor, asigură contexte semnificative pentru ȋnvățare, promovează reflecția, eliberează elevul de multe activități de rutina şi stimulează activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de adulți ȋn procesul muncii. Toate aceste elemente modifică aria activităților profesorului atȃt cantitativ cȃt şi calitativ.

In zilele noastre, fiecare persoana are un calculator pe care ȋl utilizează ȋn diferite scopuri. Elevii ȋl folosesc fie pentru ȋnvățare, fie pentru jocuri, profesorii ȋl folosesc atȃt ȋn viața profesională cȃt şi particulară, iar marea majoritate a persoanelor ȋl folosesc la locul de munca. Majoritatea specialiştilor consideră că nu trebuie să ne ȋntrebăm dacă instruirea se ȋmbunătățeşte prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitățile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operațiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că pot interacționa consistent şi diferențiat cu fiecare elev ȋn parte. În societatea zilelor noastre, aptitudinile, abilităţile, cunoştinţele oamenilor au devenit cel mai valoros capital al lor. Întreaga dezvoltare trece prin educaţie: valorile ştiinţei şi tehnicii, spiritul inventiv şi pragmatic, noile atitudini şi mentalităţi, modul de a fi şi de a evolua cerut de societatea modernă, toate acestea sunt învăţate în cadrul sistemului educaţional.

Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi, deja obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, calculatorul este o cerinţă intrinsecă.

Şcoala trebuie să ţină pasul cu tehnologia, să înţeleagă şi să anticipeze impactul aspra modului de învăţare. Calculatoarele au fost incorporate în programele educaţionale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate şi flexibilitate mai mare dar si individualitate în clasă. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturală dintre elevi/studenţi şi Internet a dat naștere mai multor proiecte orientate înspre elevi, iniţiate de

elevi, conduse de elevi Să nu uităm că inventatorii calculatorului personal l-au dedicat în primul rând scopurilor educative. În ultimul timp au fost efectuate numeroase studii comparative referitoare la folosirea calculatoarelor personale în şcoală, iar în multe ţări sunt în curs de desfăşurare programe naţionale de introducere a tehnologiilor informatice în procesul de învăţământ.

Fiecare elev ajunge în felul lui la însuşirea materiei, în funcţie de experienţa anterioară şi potenţialul intelectual propriu; că nu există un singur mod în care elevii învaţă şi cu atât mai puţin nu există un singur mod în care aceştia să fie învăţaţi; că învăţarea este un proces activ şi constructiv ce rezultă din interacţiunea subiectului cu obiectul cunoaşterii şi că dezvoltarea cognitivă individuală are nevoie: şi de cuvânt şi de acţiune; şi de experienţă directă, empirică şi de experienţă abstractă; şi de reproducere şi de rezolvare originală a sarcinilor; şi de libertate de alegere şi de acţiune impusă, riguros dirijată: şi de interacţiune cu colegii şi cu mediul, dar şi de meditaţie şi confruntare cu sine însuşi.

Instruirea asistată de calculator si e-learning se referă la folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii, precum şi a mediilor pentru distribuirea materialelor didactice şi pentru îmbunătăţirea proceselor de predare, învăţare, asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor şi de evaluare a elevilor În sens larg, prin e-learning se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației si comunicării. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învațare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interferează cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experiențelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/ mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educațional, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educație: harți, dicționare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărți (e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilități, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învațare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).

În sens restrâns, e-learning-ul reprezintă un tip de educație la distanta, ca experiența planificata de predare-învățare organizata de o instituție ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvențială si logica pentru a fi asimilate de elevi în maniera proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informației si comunicării - în special prin Internet.

Internetul constituie atât mediul de distribuție al materialelor, cât si canalul de comunicare între actorii implicați. Funcțional deocamdată doar la nivelul învățământului superior si în educația adulților, sistemul de instruire prin Internet replica si adaptează componentele demersului didactic tradițional/ față-în-față: planificare, conținut specific si metodologie, interacțiune, suport si evaluare.

Societatea se confruntă în prezent cu schimbări rapide şi profunde: apar produse şi servicii noi, cercetările evoluează în direcţii neaşteptate generând descoperiri care păreau până mai ieri de domeniul imaginarului. Schimbările determinate de evoluţiile tehnologiilor moderne nu se mai manifestă doar în domeniile pentru care au fost iniţial concepute, ci provoacă transformări şi în alte zone ale vieţii şi activităţii individului care, la prima vedere, nu par a fi relaţionate. În această lume în care singurul aspect nemodificat este schimbarea, învăţământul trebuie să se integreze şi să îşi adapteze ofertele pentru a veni în sprijinul noii generaţii, actualizându-şi permanent finalităţile şi resursele, astfel încât să răspundă noilor provocări şi, în acelaşi timp, să le ofere subiecţilor educaţiei deprinderi şi instrumente de muncă eficiente.

Aplicarea tehnologiilor informaţionale în sistemul de învăţământ este impusă de exigenţele societăţii actuale. Mediile de instruire bazate pe Internet aduc cu sine atât un nou mediu educaţional cât şi noi metode de predare-învăţare-evaluare care adaugă noi valenţe procesului de învăţământ. Valoarea adăugată de acestea vizează organizarea procesului de învăţământ şi creşterea calităţii sale, dezvoltarea deprinderii de a lucra în echipă şi de a privi profesorul ca îndrumător în procesul de învăţare, testarea şi dezvoltarea de noi mijloace de învăţământ.