implicarea trezoreriei statului în asigurarea stabilităţii financiare

8/6/2019 Implicarea trezoreriei statului în asigurarea stabilităţii financiare

http://slidepdf.com/reader/full/implicarea-trezoreriei-statului-in-asigurarea-stabilitatii-financiare 1/20

Implicarea trezoreriei statului în

asigurarea stabilităţii financiare



Cuprins:

1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Publice. Premise şi principii.................p.2

2. Funcţiile Trezoreriei Publice.........................................................................p.7

Bibliografie

1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Publice. Premise şi principii

2



Tranziţia la economia de piaţă reprezintă un proces complex şi de durată care presînfăptuirea unor multiple obiective, printre care un loc important îl ocupă restructurarea econaţionale. Această acţiune necesită importante resurse financiare şi materiale ale căror procuadministrare constituie o problemă realmente dificilă, dacă se urmăreşte şi respectarea unor p

de bază cu privire la o fiscalitate echitabilă şi o politică bugetară corectă. Se poate apreTrezoreria apare ca o necesitate a sistemului finanţelor publice în condiţiile economiei dedeschizând noi perspective de integrare a acesteia la nivel european şi mondial.

Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanţelor publice şideterminat în primul rând de atribuţiile ei principale care se referă la: asigurarea execuţiei bu public naţional privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor dispuse de ordonatori încreditelor acordate; casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor, efe plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor; asigurarea evidenţei contabile privind execuţia de casătoate operaţiunile de încasări şi plăţi, asigurarea controlului fiscal asupra încasării veniturilcelui financiar preventiv asupra efectuării plăţilor.

Întreaga execuţie bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operaţiunilor ajungcifre importante ce pun în evidenţă rolul trezoreriei. Referindu-se la unul din principalele roanume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanţelor publice generează o adereţea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre încasări şi plăţi, în permtrebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă scadenţelor.

Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atribuţiilor MinisteFinanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii apafinanciar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului şi importanţei unităţii fiscale teritoriale în căreia funcţionează un compartiment destinat cu activitate de trezorerie. Trezoreria aorganizarea celor mai bune condiţii pentru exercitarea controlului prin organe proprMinisterului Finanţelor Publice privind realizarea veniturilor.

Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului

Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost1:

1 Tatiana Moşteanu şi colab. – ” Buget şi trezorerie publică ”, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 274;3



reorganizarea sistemului bancar cu consecinţe asupra execuţiei finanţelor publice. Astloc separarea Băncii Naţionale ca bancă centrală, independentă cu atribuţii clare perealizării politicii monetare a tării şi înfiinţarea Băncii Comerciale Române, care a prella Banca Naţională conturile de venituri şi cele de cheltuieli ale bugetului de sta

bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, ale .bugetelor fondurilor speciconturile instituţiilor publice, deci întreaga execuţie de casă a bugetului public;schimbarea concepţiei privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice;întărirea autonomiei finanţelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze exde casă a bugetului de stat;

înfiinţarea şi funcţionarea unor fonduri speciale, în afara bugetului de stat;

diversificarea fondurilor extrabugetare.

Importanţa organizării Trezoreriei Statului

Importanţa organizării Trezoreriei Statului a Finanţelor Publice în România rezulturmătoarele:

a) este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor pu protejându-le de toate riscurile;

b) permite soluţionarea unor probleme importante financiare prin mijlocirea operspecifice şi anume:

gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programereformă;

mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului buge pentru serviciul datoriei publice;finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontaconturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurexporturile.

Înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional pristatul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli. Astfel a d posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării obiecşi utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării obiectivelor şi acţiunilor aproburmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi rezolvarea implicaţiilor specifice ge

4



financiare publice. În plus Trezoreria facilitează folosirea de către Ministerul Finanţelor Pubocazia întocmirii aprobării şi execuţiei bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamede supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar, voluntar şi a datoriei publice.

În România, Trezoreria publică este concepută ca un sistem integrat, centralizat, la n

Ministerului Finanţelor Publice, şi descentralizat, în plan teritorial, cu unităţi funcţionalegestiune financiară la nivel de municipii (inclusiv municipiul Bucureşti), oraşe, comune şi secmunicipiului Bucureşti, coordonarea activităţii acestora în teritoriu fiind asigurată în judactivităţile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene.

Funcţionarea Trezoreriei statului la nivel central este asigurată de Direcţia genercontabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public şi Unitatea de managemTrezoreriei statului.

Principiile de bază privind funcţionarea Trezoreriei Statului

1) Realitatea informaţiei

În numeroase cazuri, până la organizarea Trezoreriei statului, informaţia cu privstructura veniturilor publice era deformată din cauza greşelilor de înregistrare a acestosubdiviziunile clasificaţiei bugetare, ca urmare a unui control insuficient a documentului prin efectua vărsământul către buget. De asemenea, în cazul plăţilor de casă, neajunsul consta încă, datorită aproape inexistenţei controlului financiar preventiv, se efectuau plăţi de casă c

concordau cu clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice pentru care erau aprobate cr bugetare. Practic, se efectuau, în multe situaţii, deturnări importante de resurse financiare pub

2) Realizarea actului de control

Un control fiscal se realizează din punctul de vedere al încadrării corecte a venitu bugetare, a fondurilor speciale şi extrabugetare pe clasificaţia indicatorilor privind finanţele şi al altor criterii urmărite pe plătitori etc., precum şi un control financiar preventiv exercitattuturor documentelor de plăţi, cu sau fără numerar, privind execuţia componentelor buggeneral consolidat în principal;

3) Universalitatea

În accepţia pe care o înţelegem, în contextul acestei cărţi, universalitatea se referă la fapactivitatea de Trezorerie a statului trebuie să se manifeste la nivel naţional. în acelaşi sens, refne la o universalitate în plan teritorial, această instituţie, prin organele sale operative, înfăp

5



execuţia la nivel judeţean, la nivelul sectoarelor şi municipiului Bucureşti pentru toate compo bugetului general consolidat;

4) Unicitatea

În sensul subiectului abordat, obligă ca toate bugetele să se execute numai prin Trez

statului; instituţiile publice au obligaţia de a păstra disponibilităţile numai în conturi deschisfiind exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la băncile comerciale. Excepţie fac, deocadisponibilităţile virate pentru procurarea valutei, păstrarea acesteia, inclusiv a încasărilor în monedă provenite din activitatea proprie, donaţii sau sponsorizări, restricţie care credem că înlăturată pe viitor. Unicitatea se referă, de asemenea, la metodologia de lucru şi a mecanisimplementate, la documentele care circulă prin Trezoreria statului, la obiectivele de conttehnica de prelucrare a datelor şi de elaborare a situaţiilor de sinteză, ceea ce facilitează funcţunitară a sistemului informaţional-contabil instituit.

5) Operativitatea informaţiei

Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la execuţia componentelor bugetului gconsolidat, în plan judeţean, al municipiului Bucureşti, cât şi naţional, se realizează prin siinformaţional-contabil propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor pderularea execuţiei bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de s bugetelor fondurilor speciale.

6) Corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte ,

denumit în literatura de specialitate din Germania „al completivităţii".Acest principiu impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului că

aparţin, iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde a prevăzute, regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un buget. Aceeaşi regulă obligă ordonatorii de credite de a nu efectua plăţi directe din încasări, pnu se elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării veniturilor şi a celui fin preventiv asupra efectuării cheltuielilor, prin obligativitatea evidenţierii în conturi a încasărilor, pe de o parte, şi a tuturor plăţilor, pe de altă parte.

7) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei statului

Obligativitatea Trezoreriei statului de a-şi echilibra intrările de fluxuri financiare cu ireprezintă regula de fier care nu poate fi încălcată sub nici o formă, întrucât această institu poate funcţiona pe „roşu". Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime, şi îmoment al exerciţiului financiar, plăţile. Dacă nu se colectează suficiente resurse propr

6



impozite şi taxe pentru acoperirea plăţilor, se apelează invariabil la întregirea acestoraîmprumuturi de stat.

8) Legalitatea are în vedere respectarea dispoziţiilor legale, adică nici o cheltuială nu poînscrisă în bugetele publice şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exist

legală pentru respectiva cheltuială.

2. Funcţiile Trezoreriei Publice

Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care se public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra cărora Ministerul Finanţelor Pexercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Funcţiile de bază ale trezoreriei finanţelor psunt următoarele2:

2 Tatiana Moşteanu şi colab. – ” Buget şi trezorerie publică ”, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 275;7



a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugefectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilo

b) asigurarea execuţiei de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de st bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare, reflec

încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili (pefizice) precum şi în efectuarea plăţilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita cre bugetare aprobate;

c) exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cîncadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în conformitate cu prevededestinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi cheltuieli;

d) efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice precum şi păsdisponibilităţilor acestora, în urma constituirii şi utilizării mijloacelor extrabugetarfondurilor speciale;

e) atragerea disponibilităţilor din economie (de la agenţi economici, instituţii financi populaţie) pe calea constituirii de depozite cât şi prin împrumuturi de stat lansate în vasigurării resurselor financiare pentru reabilitarea şi retehnologizarea unor sectoareconomie, pentru acoperirea deficitului bugetar, ş.a.;

f) efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor statului existente întemporar în conturile trezoreriei finanţelor publice;

g) gestionarea datoriei publice, reflectată atât în primirea împrumuturilor interne şi exterşi în folosirea acestora conform destinaţiei prevăzute în contractele încheiate, precumrambursarea la scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor aferente;

h) asigură evidenţa operativă şi contabilă privind execuţia de casă pentru toate operaţiunîncasări şi plăţi, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate pe subdivizclasificaţiei bugetare şi pe plătitori;

i) asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind rapoexecuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondspeciale şi extrabugetare, ş.a.

Funcţiile clasice ale Trezoreriei

Trezoreria are două funcţii clasice, respectiv: funcţia de casier al statului şi cea de bastatului.

8



A. Funcţia de casier al statului

Trezoreria, în calitate de casier al statului, asigură centralizarea fondurilor publice prin:a) execu ia de casă centralizării opera iilor de încasări i plă ț ț ș ț i efectuate de stat

Obiectul execuţiei îl reprezintă operaţiile autorităţilor publice şi ale corespondenţil

(instituţii publice, agenţi economici). Trezoreria efectuează un număr mare de opera iuni de îț şi plăţi. Acestea sunt operaţii prevăzute în Legea bugetară anuală. Totodată, Trezoreria ecasierul corespondenţilor săi, care, în baza reglementării generale a contabilităţii publice, deptitlu obligatoriu sau facultativ, fondurile la Trezorerie sau sunt autorizaţi să efectueze operîncasări şi plăţi prin intermediul conturilor trezoreriei. Aceştia au conturi deschise la trez pentru care Ministerul Finanţelor Publice fixează condiţiile de funcţionare şi regimul dobâAstfel, Trezoreria este casierul administraţiilor autonome care întocmesc bugete anexe s personalitate juridică distinctă de cea a statului, cum sunt instituţiile publice.

În calitate sa de casier al statului, Trezoreria emite titluri de împrumut public şi gestiodatoria publică. Pentru împrumuturile pe termen scurt, Trezoreria are un rol important în emtitlurilor de stat, destinate onorării obligaţiilor exigibile, precum şi vegherii la exidisponibilităţilor băneşti.

b) vegherea la existen a disponibilită ilor pentru a face fa ă angajamentelor sț ț ț tatului

Rolul fundamental al Trezoreriei este acela de a veghea dacă, în fiecare moment, fonduri disponibile pentru a face faţă cheltuielilor statului şi ale corespondenţilor săi. Procur

bani, în casieria publică, este prima dintre operaţiile trezoreriei. Aceasta este legată de mfondurilor în timp, determinată de termenele la care devin exigibile încasările şi plăţile. Aîncasările şi plăţile sunt obiectul fluctuaţii for în cursul anului.

Pentru cheltuielile ordinare ale bugetului public există o anumită regularitate în nivelunar, cu excepţia lunii decembrie, în care se execută parţial cheltuielile, serviciile publice utcea mai mare parte a creditelor lor încă neconsumate înainte de închiderea exerciţiului, crriscând să fie anulate în virtutea legii anualităţii.

Pentru veniturile bugetare, regularitatea este mai puţin realizabilă, deoarece depinritmicitatea vieţii economice, mai ales în cazul impozitelor directe.

Aceste mişcări ale veniturilor şi cheltuielilor se combină cu alte mişcări de foexcepţionale (emisiunea de împrumuturi, rambursarea împrumuturilor contractate de peinterne, plăţi de comisioane) şi cu mişcările datorate operaţiilor corespondenţilor. Prin aacestor mişcări excepţionale se poate determina un trend în fluctuaţia lichidităţilor Trezore

9



succesiunea perioadelor de creşteri (lichidităţi abundente) şi scăderi (lipsa lichidităţilor). Ase perioade pot fi identificate în cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, între trimestre, dar şi înlunilor.

Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse: fond

corespondenţilor; certificatele de trezorerie; credite primite de la banca centrală.Mecanismul centralizării fondurilor a constat în crearea unei administra ii speț însărcinată să primească veniturile i să efectueze plă ile – institu ia Trezoreriei publice. Încș ț ț început această institu ie fiind axată mai mult pe func ii contabile, a presupus separarea sa înț ț cu administra iile, respectiv cu autorită ile care iau decizii privind execu ia bugetului.ț ț ț

În contextul func iilor originare, înființ țarea Trezoreriei Statului a prezentat importan ă ț special din punct de vedere al independen ei în raport cu puterea financiară privată, dar i tratț ș sub forma centralizării politice i administrative. Instituirea Trezoreriei Statului centralizateș una dintre etapele importante pe planul separării între finan ele publice i cele private. Staț ș unită ii casieriei în favoarea serviciului public al Trezoreriei Statului a fost înso ită de atriț ț agen ilor săi a dreptului de control asupra ansamblului opera iilor de execu ie a bugetului ceț ț ț întărit centralizarea politică i administrativăș 3.

Mișcările veniturilor si cheltuielilor se combină cu alte mi cări de fonduri excep ionaleș ț ar fi emisiunea de împrumuturi, rambursarea împrumuturilor contractate de pe pie e externe, ț ț

comisioane i cu mi cările datorate opera iilor coresponden ilor. Aceste mi cări excepș ș ț ț ș ț imprimă lichidită ii Trezoreriei mari varia ii i prin intermediul lor se poate determina un trț ț ș fluctua ia lichidită ilor Trezoreriei i succesiunea perioadelor de cre teri (lichidită i abundeț ț ș ș ț ș scăderi (lipsa de lichidită i). Asemenea perioade pot fi identificate în cadrul trimestrelor, pe lț acestora, între trimestre, dar i în cazul lunilor, între decadele acestora.ș

Pentru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse:a. utilizarea fondurilor coresponden ilor ț

Solu ia prin care Trezoreria în elege să rezolve problema procurării de resurse pț ț asigurarea disponibilită ilor în orice moment în casieriile publice constă mai întâi în a drț casieriile sale o masă de resurse, pe care le tranzitează, însă care contribuie la alimentarea csale.

3 Belean P. - ”Trezoreria Statului în România – evolu ie, structură organizatorică, coordonate ale contabilită iiț ț ”, Ed.Vasile Goldi – University Press, Arad, 2000, pag. 63;ș

10



Fondurile cele mai mari provin din depozitele coresponden ilor: autorită ilor publice lț ț institu ii publice, întreprinderi publice i altele. Trezoreria are posibilitate să dispună de ț ș fonduri în momentul când ace ti coresponden i, la rândul lor, dau ordine de eliberare de fondș ț aceste conturi în vederea efectuării plă ilor proprii.ț

În ciuda centralizării fondurilor, disponibilită ile astfel procurate de Trezorerie pț insuficiente pentru asigurarea lichidită ilor necesare. Această insuficien ă poate fi cauzată ț ț deficit bugetar important, precum i de faptul că acesta creează un gol în casieria trezorerș asemenea, această insuficien ă poate să ină de deciziile luate de coresponden i privind retrț ț ț fondurilor din conturi. Aspecte ale dezechilibrului monetar, deficitul balan ei conturilor ț asemenea, să restrângă lichidită ile bancare i prin acesta să diminueze solvabilitatea Trezoreț ș acest caz, trebuie ca trezoreria să procedeze la alimentarea casieriei sale prin alte mijloace, dedisponibilită ile coresponden ilor săi nu sunt suficiente. Astfel se apelează la emisiunea bonuț ț tezaur i la avansurile acordate de Banca Na ională a României.ș ț

b. emisiunea bonurilor de tezaur

Bonurile de tezaur sunt împrumuturi pe termen scurt i mediu, destinate publicuș ș băncilor sau organismelor financiare.

Categoriile de bonuri de tezaur ce pot fi emise sunt:

a) bonuri în formular 4

; b) bonuri în cont curent.

Bonurile în formular sunt plasate la ghi eul deschis. Acestea constituie unul dș elementele esen iale ale politicii de economisire. De asemenea, regimul lor de emisiune varț func ie de obiectivele cantitative sau calitative ale acestei politici. Astfel, caracteristicile bonuț formular sunt modificate frecvent în scopul schimbării volumului sau stabilită ii resurselor coț de la public.

Trezoreria are posibilitatea de a face să varieze nivelul bonurilor în circula ie i de aț ș subscrip iile procedând la a a-numita „campanie a bonurilor”. Prin ridicarea ratei dobânziț ș cre terea anumitor avantaje ale de inătorilor îndeosebi fiscale, prin recurgerea la publicitatș ț sporirea comisioanelor acordate organismelor de plasare, este posibil să se mărească emi bonurilor. Este posibil i fenomenul invers, procedându-se la o diminuare a ratei dobânzii bonș

4 Sunt bonuri de tezaur destinate prescrip iei în ac iuni sau obliga iuni;ț ț ț11



Bonurile în cont curent sunt bonurile cumpărate de diferite institu ii financiare, băncț doresc să- i înscrie valoarea lor într-un cont curent girat de Banca Na ională a României.ș ț sistem este mai eficient, economisind cheltuielile de confec ionare, de pază i de manipuț ș formularelor.

Politica de emisiune a bonurilor de tezaur se referă la alternativele opera iunilor trezț posibile de folosit pentru a influen a masa subscrip iilor. Acestea sunt:ț ț

m ecanismul plafonului , care constă în propor ia stabilită de autoritatea monetarț procentaj din disponibilită ile băncilor, care poate să fie plasată în bonuri de tezaur. ț mecanism reprezintă un împrumut for at prin care băncile trebuie să asigure, prin bonț tezaur, o anumită masă a subscrip iilor;ț

m ecanismul coeficientului de trezorerie , stabilit ca raport între activele lichide ale băinclusiv bonurile de tezaur i ansamblul resurselor. În acest sistem, trezoreria nuș singurul beneficiar al blocării activelor bancare ca în cazul mecanismului plafodeoarece efectele de comer mobilizate se pot substitui bonurilor în calculul coeficieț De fapt, stabilirea coeficientului de trezorerie poate permite reducerea, pu in câte puț ț propor iei plafonului;ț

m ecanismul rezervelor obligatorii , prin care băncile sunt constrânse să conserve, într-ucreditor neremunerat de la Banca Na ională a României, active reprezentând o anț frac iune a depozitelor astfel încât partea respectivă din creditele poten iale să fie consiț ț

ca economie. Cre terea acestui procentaj restrânge expansiunea creditelor i reprezș ș formă concretă de luptă contra infla iei. De i aceste mecanisme au dus la reducerea rț ș bonurilor de tezaur în sistemul bancar, totu i băncile continuă să subscrie la bonuri de ș pentru plasarea disponibilită ilor;ț

m ecanismul emisiunii de bonuri în raport cu nivelul resurselor bugetare . Aceasta presstabilirea unui anumit procentaj al valorii bonurilor emise în raport cu nivelul toresurselor bugetare. Bonurile de tezaur reprezintă forma curentă, obi nuită sau normș recurgere la împrumut ca mijloc de procurare de resurse publice. Împrumuturile proprsunt relativ rare, dar mai ales neregulate. Împrumuturile prin bonuri de tezaur se fac ri de o manieră permanentă. Ele generează o datorie pe termen scurt, cunoscutș

denumirea de datorie flotantă.c. avansuri acordate de banca de emisiune

12



Cel mai important ajutor pe care Banca Na ională a României îl acordă statului rezulț avansurile pe care i le transmite. Avansurile se acordă pe baza unei conven ii încheiateț Ministerul Finan elor Publice i Banca Na ională a României prin care banca consimte volunț ș ț avans i îi fixează condi iile.ș ț

Banca Na ională a României efectuează pentru Trezorerie următoarele opera ii:ț ț• asigură mi carea fondurilor în spa iul dintre diferitele sucursale i de inătorii de conturiș ț ș ț

• asigură gestiunea contului curent general al Trezoreriei, a bonurilor de tezaur;• pune la dispozi ia Trezoreriei, în mod gratuit, ghi eele pentru plasarea bonurilor i aț ș ș

gratuit serviciul său;• varsă o redeven ă statului în contrapartidăț privilegiului emisiunii;• ia în păstrare bonuriși alte valori publice;• scontează bonuri de tezaur i colaborează cu Trezoreria în politica monetară (cș ț ie

monetară).Prin funcția de casierie, Trezoreria efectuează toate opera iunile propriu-zise de încasț

veniturilor bugetare i de plă i de la buget, în numerar sau prin decontări în cont; controlul ș ț cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i asigurarea informa iei necesare privind eș ț ț de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de execu ie a bugetului i a elaborării rapoț ș periodice asupra acesteia; gestionează pozi ia zilnică de casă a bugetului i asigură lichiț ș ț necesare prin cunoa terea fluxurilor de încasări i plă i, elaborarea de prognoze cu privș ș ț

cerin ele de plată, la sincronizarea plă ilor i încasărilor, inclusiv a acelora privind finaț ț ș ț deficitului i serviciul datoriei publice.ș

B. Func ia de bancăț a statului

Rolul de bancher al Trezoreriei prezintă două forme i anume: Trezoreria ac ioneazăș ț bancă de depozit, bancă de afaceri care furnizează capitaluri unor întreprinderi pentru a le dezvoltarea, dar, totodată, Trezoreria ac ionează ca o bancă de emisiune i în acest fel intervț ș domeniul circula iei monetare.ț

Gestionarea fondurilor publice este activitatea Trezoreriei ce se realizează datorită uț casieriei i a unită ii de gestiune a acesteia, casieria poate asigura gospodărirea fondurilor ș ț timp, cât i în spa iu. Gestionarea în spa iu presupune compensa iile, adică compensarea defș ț ț ț cu excedentul înregistrat, precum i transferul de numerar pentru centralizare la Trezorerș

13



Ministerul Finan elor, care asigură compensarea între casieriile locale componente ale uț ț administrativ-teritoriale.

Compensarea se efectuează numai pe baza ordinului trezorierului plătitor general cu cț existen ei disponibilită ilor băne ti în Casieria Generalăț ț ș 5. Astfel, Casieria centrală trebuie să se

aprovizioneze cu lichidită i băne ti.ț șGestionarea fondurilor în timp înseamnă planificarea i efectuarea opera iilor de încaș ț ș

plă i bugetare atât în cadrul anului financiar, cât i pe mai mul i ani prin conturile speciț ș ț Trezoreriei, al cărui rol constă în ajustarea acestor opera ii în timp.ț

Administrarea Trezoreriei Statului presupune realizarea distinc iei între echilibrul bugț ș echilibrul Trezoreriei. Chiar i într-un buget echilibrat există decalaje sezoniere, Trezoreria trș să asigure conexiune între secven ele fluxurilor bugetare. În perioade de deficit bugetar, ț ț Trezoreriei este aceea de a asigura acoperirea nevoilor de finan are ale Statului, mobilizând ț pe pie ele de capitaluri. Atunci când volumul datoriei sale a atins un anumit nivel i când stț ș acesteia s-a diversificat, Trezoreria trebuie să ducă o politică eficientă de gestiune a îndatintervenind pe pia a titlurilor sale pentru a ob ine profit din oportunită ile reducerii sau extț ț ț costurilor datoriei.

În calitatea sa de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:• este banca la care institu iile publice î i au deschise conturile de încasări i plă i, realț ș ș ț nd

astfel gestionarea disponibilită ilor băne ti ale sectorului public i integrarea acestoț ș ș

politica de lichidită i a bugetului;ț• gestionează datoria publică internă i externă, asigurând eviden a i plata serviciului dș ț ș

publice;• asigură contabilitatea privind execu ia de casă pentru opera iunile de încasări i plă i pț ț ș ț

veniturileși cheltuielile sectorului public;• efectuează i opera iunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipș ț

coordonarea de împrumuturi diferitelor agen ii guvernamentale, care la rândul lor pot ț împrumuturi;

• exercită un control fiscal asupra încasării veniturilor bugetare i unul financiar prevș asupra efectuării plă ilor privind respectarea limitelor i destina iei creditelor bugetaț ș ț ș cum acestea au fost aprobate, deschise i repartizate.ș

5 Are rol de împrumutător pentru Ministerul Finan elor Publice, fiind astăzi reprezentată de Casieriile juț ț municipale, oră ene ti etc. ale Trezoreriei Statului;ș ș

14



În plus fa ă de func iile tradi ionale ale Trezoreriei, casierie i bancă, Trezoreria se aț ț ț ș strânsă legătură cu pia a financiară i mai ales cu pia a monetară. Pe măsură ce statul a evoț ș ț fost posibilă exercitarea unui anumit control asupra acestor pie e. Trezoreria Statului ț

responsabilă cu acest control. Astfel, ea joacă un rol prim-plan în exercitarea uneia dintre fuț esen iale ale finan elor publice moderne, contribuind la men inerea echilibrului monedeiț ț ț ș economiei în general.

Pornind de la aceste considerente de ordin general, în etapa actuală, trezoreriei, ca instroperativ al politicii financiare a statului, i se pot atribui următoarele funcţii principale:6

1) garant al statului;2) intermediar financiar şi distribuitor de capital;3) exercitarea rolului de putere publică;4) administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea uni

economice;5) gardian al noilor echilibre.

1. Func ia de garant al statului ț

Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de "mişgenerală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile (cheltuielile), asigurîntreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările şi ieşirile de fonduri necesitâ

echilibru permanent (şi în orice moment).Trezoreria este chemată, în acest caz, să poată să pună la dispoziţia statului resurse su

disponibile pe termen scurt, capabile să facă faţă oricăror nevoi neprevăzute. Trezoreria, ca şial statului, impune să se facă o distincţie între echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei. Ccazul unui buget echilibrat, există diferite decalaje temporare, iar Trezoreria este ceaechilibrează.

În perioada de deficit bugetar, trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanstatului, ridicând resursele pe piaţa capitalului, ceea ce înseamnă un împrumut pe termen luaccepţiunea clasică de trezorerie a statului, ea este structurată pe împrumuturi pe termen scur piaţa monetară, pe împrumuturi pe termen mijlociu, prin emiterea bonurilor de tezaurîmprumuturi pe termen lung, prin împrumuturi de stat de pe pieţele financiare. Trezoreria r

6 Tatiana Mo teanu i colab. – ”ș ș Buget i trezorerie publică ș ”, Ed. Universitară, Bucure ti, 2008, pag. 93;ș15



Instituţia mai poate fi asociată şi ca reprezentant al statului în relaţiile cu institfinanciare economice internaţionale (FMI, BERD etc.), jucând un rol principal, alături de Bintroducerea unei discipline economice şi financiare în ţara noastră.

4. Func ia de administrator al instrumentelor de interven ie financiară publică în favoareaț ț

unită ilor economiceț Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai roi

împrumutător şi beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare şi alte mijloace care să uşaccesul pe piaţă, respectiv, să preia o parte din eventualul risc al agenţilor economici care reîmprumuturi. Garantarea unor împrumuturi ale agenţilor economici de către stat, prin orMinisterului Finanţelor Publice, respectiv subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieintermediul Trezoreriei, pot influenţa dezvoltarea regională.

Prin acest procedeu, Trezoreria se poate substitui debitorului, în caz de declin economacestuia, dar această substituire poate însemna un dublu avantaj. Pe de o parte, realizaresiguranţe pentru instituţia financiară care acordă împrumutul, pe de altă parte realizaresiguranţe pentru agentul economic care, girat fiind de trezorerie, are un câmp mai mare (mai lacţiune şi de utilizare a împrumutului contractat. În astfel de condiţii, trezoreria poate aavansuri rambursabile, mai ales în domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare.

Prin asumarea rolului de administrator ai unor instrumente de intervenţie financiară pîn favoarea agenţilor economici, trezoreria vizează o serie de obiective, care pot să conducă la

dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului;creşterea ”chiriei sociale” şi a accesului de proprietate; susţinerea unor ramuri în procerestructurare (siderurgia, construcţiile navale etc.), aflate în declin financiar;finanţarea investiţiilor din domeniul public; susţinerea inovaţiei prin intermediul sociefinanciare de inovare sau al ajutorului pentru cercetare;

dezvoltarea exporturilor şi, în general, ameliorarea soldului balanţei de plăţi.

5. Func ia de gardian al marilor echilibreț

Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcţii menţanterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile şi capacităfinanţare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat.

Mai întâi, echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii speciale –că bugetele şi conturile speciale ale acesteia trebuie să aibă, în raport de cheltuieli, destule re posibilităţi de împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor publice.

17



La fel, echilibrul pieţelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie capabilă finanţarea investiţiilor. CEC-ul alături de trezorerie trebuie să contribuie la realizarea acestui pentru bunul mers al pieţei financiare, programarea şi realizarea investiţiilor publice reprezobiective prioritare ale politicii financiare.

Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de către trezorerie, aceastachemată, alături de Banca Na ională, să supravegheze ca moneda emisă să fie în cantitate sufț dar nu excesivă, pentru funcţionarea economiei şi ca aceasta să circule, în bune condiţii, între economici.

Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria, prin intermediul împrumuturicontractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanţa un deficit sau să poată utiliza eficexcedent al balanţei de plăţi.

Echilibrul pieţei de schimb presupune, pentru trezorerie, posibilitatea supravegherii, de BNR, a valorii exterioare a monedei naţionale, acoperind (sau preluând) astfel diferenţele valutar nefavorabil ale acesteia.

Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condiţiile real politicii economice a statului de drept, trezoreria trebuind să se situeze în centrul ”pilomacroeconomic”.

Pornind de la câteva consideraţii de ordin teoretic, menţionate anterior, cu privtrezorerie - ca instrument operativ al politicii financiare - putem concluziona că trezoreria p

definită astfel: ”Trezoreria este un organism financiar de stat care asigură menţinerea mechilibre financiare şi monetare, efectuând operaţiunile de casă, bancă şi contabilitate nefinanţelor publice şi exercitând o activitate de tutelă, finanţare şi impuls în materie economfinanciară”.

Reuniunea acestor elemente într-o acţiune coordonată formează politica financiară a ostat bine structurat şi bine stabilizat, care are toate instituţiile sale financiare într-o funcţionalimai apropiată de necesităţile obiective ale perioadei pe care acesta o parcurge.

În sinteză, se poate spune că Trezoreria Statului joacă un rol important în stabilifinanciară a unei economii na ionale, prin diversele func ii pe care aceasta le are i prin prinț ț ș după care se ghidează.

18



Bibliografie:

1. Attila Gyorgy – ” Finan e publice i trezoreria statuluiț ș ”. Editura Universitară, Bucure ti,ș 2007;

2. Belean Pavel - ”Trezoreria Statului în România – evolu ie, structură organizatorică,ț

coordonate ale contabilită ii ț ”, Editura Vasile Goldi – University Press, Arad, 2000;ș

3. Belean Pavel, Gabriela Anghelache – ”Trezoreria Statului. Organizarea, func ionarea iț ș

sistemul contabil ”, Editura Economică, Bucure ti, 2004;ș

4. Filip Gheorghe – ” Finanţe publice ”, Editura Junimea, Iaşi, 20025. Mo teanu Tatiana i colab. – ”ș ș Buget i trezorerie publică ș ”, Editura Universitară, Bucure ti,ș

2008;6. Ordonan a de Urgen ă nr.ț ț 146 din 31 octombrie 2002 privind formarea şi utilizar

resurselor derulate prin trezoreria statului, publicată în Monitorul Oficial, Partnr. 295/16 aprilie 2008;

7. Ordin nr.1.235 din 19 septembrie 2003 al ministrului finanţelor publice pentru apro

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernu146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, apcu modificări prin Legea nr. 201/2003, publicat în M. Of. Nr. 734/21 oct. 2003;

8. Ordin nr.1.565 din 6 noiembrie 2003 al ministrului finanţelor publice pentru modif Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernu

19



146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, apcu modificări prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor pnr. 1.235/2003, publicat în M. Of. Nr. 788/7 nov. 2003.

20

implicarea trezoreriei statului în asigurarea stabilităţii financiare

Documents