Fondator: Marian Mãchiþescu

IANUARIE 2019PUBLICAÞIE LUNARÃ DE INFORMARE CETÃÞENEASCÃ

Gripa - primelesemne de îmbolnãvire ºi metodele de prevenire

24 IANUARIE - Zi de mare însemnãtatepentru poporul român!

Care sunt zilele cu norocºi ghinion în anul 2019, în funcþie de zodia în carete-ai nãscut

Salariu minim maimare începânddin acest an

PAGINA 3 PAGINA 6

Implicarea tinerilorla Urlaþi: CLUBULIMPACT - MEREU LA DATORIE!

PAGINA 8

Semne buneanul are laSpitalulOrãºenescdin Urlaþi

PAGINA 4

Noi obiective pentru Primarul Marian Mãchiþescu în 2019

Hotãrâri adoptatede Consiliul Local al oraºului Urlaþi înluna decembrie2018

Din agenda ConsiliuluiLocal al oraºului Urlaþi

PAGINA 2

PAGINA 6

SE DISTRIBUIE GRATUIT!

Anul 2018 a fost un an plin de realizãri în

ceea ce priveºte obiectivele stabilite de cãtre

Primãria Urlaþi ºi de Consiliul Local. Iar aceste

lucruri se vãd cu ochiul liber în oraºul nostru.

Primarul Marian Mãchiþescu nu se opreºte

aici, iar pentru anul 2019 ºi-a trecut pe agenda

de lucru alte proiecte de interes major care au

ca scop îmbunãtãþirea ºi creºterea nivelului de

trai al locuitorilor oraºului Urlaþi.

PAGINA 5

Nonviolenþa în ºcoli - obiectiv la nivel internaþional

Mãdãlina LEFTER, directorLiceul “Brâncoveanu Vodã”:“Multe lucruri sunt violente,dar nimic mai violent caomul” (Sofocle)

PAGINA 3

“Voi fi întotdeauna în slujba cetãþeanului”

PRIMÃRIA URLAÞI VÃ RÃSPUNDE

PAGINA 2

AÞIÎNTREBAT,

PAGINA 4

POLIÞIAORAªULUIURLAÞI VÃINFORMEAZÃ

Cum opereazãinfractoriiprin metoda “ACCIDENTUL”

PAGINA 7

GAZETA de URLAÞI

T. AurelPoate cã domnul

Primar nu ºtie, dar sub-solurile de blocuri dinoraº sunt inundate dincauza þevilor sparte.Situaþia se regãseºte laaproximativ 80% dinblocurile din oraº. Noiam încercat, undelocuim, sã vorbim cu sin-gura firmã de vidanjaredin Urlaþi pentru a neajuta, dar ni s-a spus cãoamenii care efectuauastfel de lucrãri în sub-solurile blocurilor auplecat..Iar situaþia arãmas la fel. Nu vreau sãmã gândesc ce va fi lavarã, dacã nu se va inter-veni. Avem nevoie deajutorul Primãriei, e sin-gura soluþie!

M. Victor Avem de toate în

oraº, magazine, acumavem ºi un mall. Dar, mailipseºte ceva - un maga-zin cu peºte proaspãt!Trebuie sã merg laPloieºti sã cumpãr peºte

proaspãt ºi nu mi separe normal. Sunt per-soane bolnave, care nupot mânca chiar oricecarne..Ne-ar fi de mareajutor un centru de undesã putem cumpãra peºteproaspãt.

I. Mariana Eu cred cã domnul

Primar ar trebui sã segândeascã ºi la moder-nizarea Pieþei. Producã-torii au început sã deabir cu fugiþii din cauzacondiþiilor de aici... frig,umezealã. Exemplul Mi-zilului este de luat înseamã, n-am zis sã aratela fel ca cea de laPloieºti. Amenajarea ºimodernizarea pieþei mise pare un lucru impor-tant în oraºul nostru. Casã nu mai vorbesc de unwc public... Sunt scãri debloc care au fost trans-formate în wc-uri de ceifãrã cãpãtâi ºi care taiefrunzã la câini pe strãzi.

C. Radu: Am vãzut cã au fost momente frumoase în oraº cu ocazia Zilei de 1 Decembrie. S-au oferit ºi acele porþii defasole cu cârnaþi.. Dar de bãtrânii neajutoraþi din oraº au uitat cei de la Primãrie? Oare serviciul de Asistenþã Socialã maiexistã?... ºi un alt lucru care mi se pare nelalocul lui - eºti trimis precum o minge de ping-pong de la un birou la altul înPrimãrie. Oare nu este mai uºor înfiinþarea unui serviciu separat în cadrul Primãriei, care sã se ocupe exclusiv de pro-blemele oamenilor? De exemplu, eu mi-aº dori sã vorbesc cu cineva rãbdãtor, care sã-mi asculte doleanþele. Aºa i-ar fimai uºor ºi domnului Primar sã cunoascã problemele cu care se confruntã locuitorii.

Stimate Domnule P. Marin, în aceastã perioadãse deruleazã procedurile de predare-primire a aces-tei activitãþi cu noul operator de salubritate pe ZonaIV Urlaþi, desemnat urmare adjudecãrii licitaþieiderulatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomu-nitarã „Parteneriatul pentru managementuldeºeurilor Prahova.” Primãria Urlaþi, prin serviciulde specialitate, monitorizeazã continuu activitateade colectare a gunoiului menajer de pe raza loca-litãþii, atât cu operatorul actual, cât ºi cu viitoruloperator. Conform caietului de sarcini al serviciuluide salubrizare a localitãþilor, operatorul este obligatsã colecteze deºeurile din toþi recipienþii care suntplini sau parþial plini (pubele ºi containere) de petraseu. Dupã golire, recipienþii trebuie sã ajungã lalocul de unde Operatorul le-a ridicat sau la locul lor

obiºnuit. Operatorul este de asemenea obligat sãcureþe platformele punctelor de colectare la fiecarecolectare. În cazul împrãºtierii deºeurilor din con-tainere sau vehicule în timpul colectãrii sau trans-portului pânã la locul de tratare/eliminare,Operatorul are obligaþia de a le îndepãrta.Operatorul nu este obligat sã colecteze deºeurilevoluminoase care rãmân lângã recipienþii pentrudeºeuri dacã acestea sunt prea mari pentru vehicu-lul care colecteazã ºi/ sau dacã nu se încadreazã încategoria deºeurilor menajere. Dacã apar astfel desituaþii la punctul de colectare, Operatorul esteobligat sã notifice problema generatorului dedeºeuri ºi sã stabileascã o modalitate de colectare aacestora. De asemenea, Operatorul trebuie sãraporteze astfel de incidente Delegatarului.

N. Barbu: Aº dori sã-l întreb pe domnul Primar, ce facem cu aceºti copiicerºetori de pe strãzile oraºului? Eu cred cã ar trebui sã existe o colaborare întrePrimãrie, Protecþia Copilului, Bisericã, între toþi factorii importanþi din oraº.

2

AÞI ÎNTREBAT,

P. Marin: Eu unul sunt total nemulþumit de gunoiul de pe stradã, din oraº. Vin maºinile de gunoi, ridicãacele ghene iar când le lasã jos le trântesc ºi se alege praful din acele containere. Multe dintre ele sunt sparteam vãzut, iar în urmã rãmâne o grãmadã de gunoi lângã blocuri. Trebuie fãcut ceva urgent în acest sens.

Stimate Domnule C.Radu, Serviciul de AsistenþãSocialã din cadrul aparatului de specialitate al pri-marului exercitã atribuþiile care îi sunt conferitede lege în acest domeniu, din care amintim aju-toarele sociale, subvenþiile la încãlzire în perioadarece, alocaþii de sprijin ºi de susþinere, alocaþiicomplementare, ajutoare de urgenþã în situaþiideosebite etc., de care beneficiazã persoanele detoate vârstele din oraºul nostru. Pânã la acestmoment, nu existã depuse sesizãri privind cazuride persoane vârstnice aflate în dificultate, care sã

necesite sprijinul biroului de asistenþã socialã. Înceea ce priveºte înfiinþarea unui serviciu separatcare sã se ocupe de problemele oamenilor, struc-tura organizatoricã este stabilitã conform legis-laþiei pe domenii de activitate, unde cetãþenii seadreseazã în funcþie de problema pe care o au derezolvat. Pentru orice altã problemã pe caredoresc sã o semnaleze, cetãþenii oraºului se potînscrie în audienþã la Primarul, Viceprimarul sauSecretarul Oraºului Urlaþi sau pot depune petiþii ºisesizãri în scris la secretariatul instituþiei.

Diana RÃDUCANU,Inspector

ªedinþa extraordinarãdin 17 decembrie 2018:

1. Hotãrâreanr.129/17.12.2018 privind rec-tificarea bugetului general alunitãþii administrativ-teritori-ale pe anul 2018.

ªedinþa ordinarã din 20 decembrie 2018:

1. Hotãrârea nr. 130/20.12.2018 privind aprobareaplãþii cheltuielilor cu navetacadrelor didactice din ªcoalaGimnazialã „Cãnuþã Ionescu”,Oraºul Urlaþi, pentru lunaoctombrie 2018.

2. Hotãrârea nr. 131/20.12.2018 privind aprobareaplãþii cheltuielilor cu navetacadrelor didactice dinGrãdiniþa cu ProgramPrelungit „Clopoþica”, OraºulUrlaþi, pentru lunile septem-

brie ºi octombrie 2018.3. Hotãrârea nr. 132

/20.12.2018 privind aprobareaOrganizãrii activitãþii deapãrare împotriva incendiilorîn Unitatea AdministrativTeritorialã Oraºul Urlaþi.

4. Hotãrârea nr. 133/20.12.2018 privind aprobareaplãþii cheltuielilor cu navetacadrelor didactice din ªcoalaGimnazialã „Cãnuþã Ionescu”,Oraºul Urlaþi, pentru lunanoiembrie 2018.

5. Hotãrârea nr. 134/20.12.2018 privind aprobareaplãþii cheltuielilor cu navetacadrelor didactice din LiceulTeoretic „Brâncoveanu Vodã”,Oraºul Urlaþi, pentru lunanoiembrie 2018.

6. Hotãrârea nr. 135/20.12.2018 privind transfor-marea/modificarea Statului defuncþii al Spitalului OrãºenescUrlaþi.

7. Hotãrârea nr. 136/20.12.2018 privind aprobarea

asocierii Oraºului Urlaþi cuJudeþul Prahova ºi cu Comu-nele Bucov, Valea Cãlugã-reascã, Blejoi, Brazi, Berceni,Pãuleºti ºi Râfov, în vedereaconstituirii Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã„Serviciul judeþean pentruocrotirea animalelor fãrãstãpân” Prahova.

8. Hotãrârea nr. 137/20.12.2018 privind aprobareaPlanului de Acþiuni privindserviciile sociale acordate lanivelul oraºului Urlaþi în 2019.

P rin intermediul acestei rubrici, Primãriaoraºului Urlaþi doreºte sã creeze o nouã

punte de legãturã cu dumneavoastrã, cetãþenii,din dorinþa de a asigura o mai bunã comuni-care ºi un acces mai facil la informaþiile de careaveþi nevoie.

F ie cã sunteþi interesaþi de proiectele deinvestiþii, de lucrãrile curente, de activi-

tatea Primãriei ºi Consiliului Local sau, de cenu, doriþi sã faceþi propuneri de lucrãri ºi in-vestiþii administraþiei locale, aceastã rubricã vã stã la dispoziþie.

A tât prin intermediul adresei de mail pu-blicatã în caseta tehnicã a ziarului local,

la telefon - la sediul Primãriei sau în urma dis-cuþiilor cu editorii acestui ziar, dumneavoastrãîntrebaþi, iar în EDIÞIA URMÃTOAREa ziarului Primãria Urlaþi vã va rãspunde.

Hotãrâri adoptate de Consiliul Local al oraºului Urlaþi în luna decembrie 2018

Stimate Domnule N.Barbu: Din pãcate, aceºticopii fac parte din familii în care creºterea, edu-carea ºi supravegherea minorilor lasã de dorit, iarPrimãria Urlaþi, prin Serviciul de Asistenþã Socialãîn colaborare cu Serviciul Poliþie Localã, îi aver-tizeazã constant, atât pe copii, când sunt depistaþicerºind, cât ºi pe pãrinþii acestora, sã încetezeaceste practici. Nu ºtim dacã aceºtia cerºesc din

proprie iniþiativã sau suntpuºi de pãrinþi. La Biroul de asistenþã socialã ºiautoritate tutelarã din cadrul Primãriei nu suntprimite sesizãri de copii minori depistaþi cerºind.Într-adevãr, existã legi care prevãd chiar ºiînchisoare pentru pãrinþii care-ºi trimit copiii lacerºit, dar autoritãþile nu-i pot lua pe minori de lapãrinþi doar din cauza cerºetoriei.

PRIMÃRIA URLAÞI VÃ RÃSPUNDE:

CETÃÞENII ÎNTREABÃ:

GAZETA de URLAÞI 3

Nonviolenþa în ºcoli adevenit, oficial, o problemãpoliticã în urma unei întâl-niri a experþilor organizatãde Comisia Europeanã, laUtrecht, în 1997. De atunci,mobilizarea ºi preocupareafaþã de violenþa în ºcoli adevenit, în mod constant, unobiectiv politic la nivel na-þional ºi internaþional.

Conform studiului “VIO-LENÞA ÎN ªCOALÔ, realizatde UNICEF în anul 2006, vio-lenþa în ºcoalã reprezintã“Orice formã de manifestarea unor comportamente pre-cum:

exprimare inadecvatãsau jignitoare, cum ar fi: pore-clire, tachinare, ironizare,imitare, ameninþare, hãrþuire;

bruscare, împingere, lo-vire, rãnire;

comportament careintrã sub incidenþa legii (viol,consum/comercializare dedroguri, vandalism – provo-carea de stricãciuni cu bunãºtiinþã– furt);

ofensã adusã statutu-lui/autoritãþii cadrului didactic(limbaj sau conduitã neadec-vate faþã de cadrul didactic);

comportament ºcolarneadecvat: întârzierea la ore,pãrãsirea clasei în timpul orei,fumatul în ºcoalã ºi orice alt

comportament care contravineflagrant regulamentului ºcolarîn vigoare”.

UNICEF considerã foarteimportantã conºtientizareaacestui fenomen ºi necesitatea

unei preocupãri crescute faþãde mãsurile ce trebuiesc luatepentru diminuarea sa.

30 ianuarie - Ziua Internaþionalã aNonviolenþei în ºcoli

Scopul acestei zile estepromovarea ideii de educarea copiilor în armonie, solidari-tate ºi respect, mesajul princi-pal fiind “Dragoste universalã,nonviolenþã ºi pace. Dragosteauniversalã este mai bunã decâtegoismul, nonviolenþa este maibunã decât violenþa ºi paceaeste mai bunã decât rãzboiul”.

30 ianuarie este ºi ziua cele-brãrii morþii lui MahatmaGandhi, supranumit pãrinteleindependenþei Indiei ºi iniþia-torul miºcãrilor de revoltã non-violente, cel care spunea cã“nonviolenþa este arma celorputernici.”

Plecând de la afirmaþia “Opersoanã cu adevãrat non- vio-lentã este cea care nu ucide penimeni ºi care nu face rãunimãnui, deoarece este îm-potriva faptului de a face rãu.Ea se va împotrivi, însã, ºi însituaþia în care altcinevaîncearcã sã îi facã ei vreun rãu.Dacã cineva încearcã sã oucidã, ea se va împotrivi ºi înacest caz ºi nu va permite caacest lucru sã se întâmple. Eanu va iniþia nicio violenþã, însãdacã împotriva ei va fi îndrep-tat vreun act violent, atunci seva bate din toate puterile.Numai aºa oamenii non-vio-lenþi pot rãmâne independenþi;altfel vor fi sclavi, vor rãmânesãraci ºi vor fi întotdeaunaexploataþi de alþii” – Osho.

“Mai mult câºtigi priniertare, decât prin violenþã.” –

La Fontaine

Nonviolenþa în ºcoli - obiectiv la nivel internaþional Mãdãlina LEFTER, director Liceul “Brâncoveanu Vodã”:

“Multe lucruri sunt violente, dar nimic mai violent ca omul” (Sofocle)

Unirea celor douã Principatea fost un proces care a începutîn 1848 ºi care s-a bazat pe oputernicã apropiere culturalã ºieconomicã dintre cele douãþãri. S-a înfãptuit, în primul

rând, uniunea vamalã întreMoldova ºi Þara Româneascã,iar acest lucru s-a întâmplat întimpul domniilor lui MihailSturdza ºi Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru IoanCuza a fost propus ca domnitorla 5 ianuarie 1859. Cu adevãrat,numirea sa s-a produs în urmaºedinþei secrete a Adunãrii Na-þionale din 24 ianuarie 1859 -atunci când devenea ºi domn alMunteniei/ Þãrii Româneºti.

Voinþa Adunãrii a fost con-sideratã de cãtre PoartaOtomanã ºi Austria drept oîncãlcare a Convenþiei de laParis, cu toate cã în textulrespectivului act din 1858 nu sestipula ca domnii aleºi în cele

douã Principate sã fie persoaneseparate.

În 1862, cu ajutorul uni-oniºtilor din cele douã þãri,Alexandru Ioan Cuza a unificatParlamentul ºi Guvernul - reali-zând unirea politicã. Dupã înlã-turarea sa de la putere, în 1866,Unirea a fost consolidatã prinaducerea pe tron a principeluiCarol de Hohenzollern-Sigma-ringen.

Prin Constituþia adoptatã la1 iulie 1866, Principatele Uniteîncep sã se numeascã oficialRomânia pentru ca, la 1Decembrie 1918, sã se înfãptu-iascã Marea Unire a Transil-vaniei cu România - creându-seactualul stat. Prin recunoaº-terea Unirii depline, s-a creat

primul Parlament unic al Ro-mâniei ºi primul Guvern unitar,iar principalele reforme au fostreprezentate de: adoptareaprimei Constituþii româneºti,reforma electoralã, secu-larizarea averilor mãnãstireºti,reforma agrarã, a învãþãmântu-lui.

Primul pas important pecalea înfãptuirii StatuluiNaþional unitar român a fostfãcut la 24 ianuarie 1859, dar

Marea Unireavea sã aibeloc în 1918la AlbaIulia.

În 24 ianuarie 1859 a avut loc “MicaUnire”, adicã UnireaPrincipatelor Românesub conducereaDomnitorului Alexan-dru Ioan Cuza. “MicaUnire” de la 1859 afost primul pasimportant pe caleaînfãptuirii StatuluiNaþional unitarromân.

24 IANUARIE - Zi de mare însemnãtate pentru poporul român!

“ªi noi putemîncuraja elevii noºtri lacomportamente nonagre-sive, fapt ce ne asigurã inde-pendenþa cognitivã. ZiuaInternaþionalã pentru Nonvio-lenþã în ºcoalã se sãrbãtoreºte în fiecare an pe 30 ianuarie, daracest mesaj trebuie sã dureze ºi sã se manifeste în fiecarezi”, a declarat MãdãlinaLEFTER, Director LiceulTeoretic „BrâncoveanuVodã” – Urlaþi.

GAZETA de URLAÞI 4

În numãrul din decembrie2018 al ziarului nostru, aþi pututciti un interviu cu managerulSpitalului Orãºenesc Urlaþi, dincare aþi aflat despre obiectiveleîndeplinite, dar ºi despre pla-nurile de viitor ale DoamneiElena Rita CISMAª (foto) pentru 2019.

Acum, la început de an, am fãcut onouã vizitã la Spitalul din Urlaþi, dar am“picat” într-un moment în care, dincauza cazurilor de gripã raportate lanivel naþional, accesul în spital a fostrestricþionat.

Grija faþã de pacienþi este mai pre-sus de orice, mai ales de cândadresabilitatea a crescut enorm în ceeace priveºte noul serviciu din cadrul

spitalului - un cabinet ambulator deneurologie, intrat în contract cu CASSPrahova începând cu 22 noiembrie2018.

De atunci, numãrul pacienþilor carese adreseazã acestui serviciu a devenittot mai mare, iar în ziua în care amajuns la Spital ne-a surprins ºi pe noiaglomeraþia de pe culoare. Iar cadrelesurprinse nu mai au nevoie de nicioexplicaþie..

Dar nu doar serviciul de neurologieeste “asaltat” de cãtre pacienþi. Astfel,de la Doamna Dr. ConstanþaElisabeta VÃLEANU, director medicalal Spitalului Orãºenesc din Urlaþi, amaflat cã serviciile “dermato” ºi “gine-cologie” au fost luate ºi ele cu asalt decãtre pacienþi. În ultimul caz se facchiar ºi spitalizãri de o zi, iar în acestmoment numãrul celor internaþi se ci-freazã la aproximativ 50.

Printre principalele preocupãri aleDoamnei Rita Elena CISMAª, man-agerul Spitalului Urlaþi, se aflã ºi secþiade Radiologie. Astfel, sunt perspectivecerte pentru completarea organigrameicu un medic specialist radiolog, care

va fi, de asemenea, în contract cu CASSPrahova. Nu în ultimul rând, se are învedere ºi achiziþionarea unei “linii”endoscopice - un serviciu mult solicitatîn ultima vreme de cãtre locuitoriioraºului. Iar de acest lucru se va ocupaDr. Marius BOERIU - medic chirurg cucompetenþe în endoscopie ºi colono-scopie.

În concluzie, se poate spune cãsunt semne bune ºi pentru 2019 în ceeace priveºte Spitalul Orãºenesc Urlaþi.

Gripa este o infecþie respirato-rie acutã viralã, care afecteazãcãile respiratorii. Vremea rece, câtºi fluctuaþiile de temperaturã de lao zi la alta, favorizeazã îmbolnãvi-rile ºi epidemiile de gripã.

Gripa se transmite pe cale aerianãde la omul bolnav la omul sãnãtos,direct prin tuse ºi strãnut ºi/sau indi-rect, prin obiecte proaspãt contami-nate (batistã, prosop, veselã, etc) cuvirusul gripal.

Simptomele gripei apar brusc ºise dezvoltã rapid, fiind nespeci-fice. Boala începe brusc ºi se mani-festã prin:febrã mare frisoane stãri de slãbiciune ºi obosealã tuse uscatã nas care pare sã curgã tot timpul dureri musculare dureri de cap dureri oculare ºi roºu în gât rãguºealã pânã la pierdereavocii ºi lipsa poftei de mâncare.

Gripa poate evolua de la formeuºoare la forme complicate, sau chiarla deces. În caz de îmbolnavire pringripã, se impune prezentarea la medicsau în cazuri mai grave este recoman-dat sã apelaþi serviciul unic deurgenþã 112.

Consultaþi medicul de familie sauadresaþi-vã centrelor de permanenþãpentru simptome care sugereazã gripaºi respectaþi sfaturile medicale primite.

Pentru prevenirea infecþiiloracute respiratorii, inclusiv gripã,sfaturile specialiºtilor sunturmãtoarele:

– evitaþi spaþiile aglomerate,vizitele în spital;

– limitaþi vizitarea femeilor gravide,a nou-nãscuþilor, lãuzelor ºi a bolna-vilor cronici;

– acoperiþi gura ºi nasul atuncicând tuºiþi sau strãnutaþi. Dacã nuaveþi o batistã la îndemânã, este reco-mandat ca atunci când tuºiþi saustrãnutaþi sã folosiþi manºeta haineisau pliul cotului;

– spãlaþi corect mâinile cu apã ºisãpun;

– consumaþi fructe ºi legumeproaspete, bogate în vitamina C;

– purtaþi îmbrãcãminte adecvatãtemperaturilor exterioare;

– asiguraþi un microclimat cores-punzãtor în spaþiile interioare prin:aerisire, asigurarea unei temperaturiconstante de 20-22 grade Celsius,curãþenie zilnicã ºi dezinfecþie;

– la indicaþia medicului, formeleuºoare de gripã se trateazã la domici-liu, în condiþii de izolare ºi repaus lapat. Gripa severã ºi cea complicatãse trateazã în spital!;

– la nevoie purtaþi echipamentulde protecþie adecvat (mãºti, mânuºi,etc);

– pentru hidratare corectã, con-sumaþi cât mai multe lichide, în spe-cial ceaiuri calde.

Semne bune anul are la Spitalul Orãºenesc din Urlaþi

RÃCEALÃ vs. GRIPÃSIMPTOME RÃCEALÃ GRIPÃ

Ceaiul de busuioc- ajutã organismul sã

învingã boala. Se reco-mandã în timpul rãcelilor ºiîn crizele de ulcer. Are efectantiinflamator, scade febraºi calmeazã durerea de gât.

Ceaiul de tei- scade febra ºi vindecã

afecþiunile gâtului. Poate

acþiona ca un sedativ, terelaxeazã ºi oferã un somnodihnitor. Florile de tei com-bat tensiunea arterialã ºiunele migrene.

Ceaiul de cimbru- face minuni pentru sis-

temul respirator. Trateazãastmul, bronºita ºi stimu-leazã sistemul nervos.

Consumat des, stãrile demelancolie devin istorie.

Ceaiul de ceapã- 1 ceapã - zeama de la o lãmâie- 2 linguri de miere- 2 cãni de apãSe fierbe apa pânã când

începe sã clocoteascã, timpîn care se taie fin ceapa ºise pune în apã. Se lasã sãfiarbã timp de 15 minute,apoi se stinge focul ºi seaºteaptã ca sã se rãceasã.

Se strecoarã amestecul,se adaugã mierea ºi zeamade lamâie ºi se bea de treiori pe zi.

Ceaiuri pentru rãcealã

GRIPA - primele semne de îmbolnãvire ºi metodele de prevenire

GAZETA de URLAÞI5Noi obiective pentru Primarul Marian Mãchiþescu în 2019

“Voi fi întotdeauna în slujba cetãþeanului”

- Domnule Primar, din punc-tul Dumneavoastrã de vedere,cum consideraþi cã a fost anul2018?

- Trebuie sã recunosc cã a fost unan bun pentru Primãria Urlaþi. Înprimul rând, investiþiile asumate aufost duse la bun sfârºit ºi aici vreau sãfac referire la strãzile care au trecutprintr-un amplu proces de recon-strucþie ºi modernizare.

De asemenea, s-a demarat Studiulde Fezabilitate pentru Secþia deFizioterapie ºi Recuperare din cadrulSpitalului Orãºenesc Urlaþi. Pe de altãparte putem vorbi de extindereareþelei de canalizare ºi a celei de gaze,proiect deja funcþional pe stradaGrãdiniþei. Iar în acest an avem învedere racordarea la sistemul de ali-mentare cu gaze naturale a mai multorstrãzi, cum ar fi: Mãceºului, 1 Mai,Fundãtura Viorelelor, dar ºi înCartierul Tineretului. În cel mai scurttimp, se vor finaliza ºi lucrãrile demodernizare ºi dotare la Casa deCulturã din oraº.

- ªtiu cãaveþi ºi alteprioritãþi. Neputeþi spuneceva concretîn acest sens?

- Sigur. Aiciputem aminti deproiectele carevor fi derulate pe fonduri europene ºicare se referã la Secþia de Ambulatoriua Spitalului Urlaþi, la noua creºã ºi laParcul de joacã, dar ºi la iluminatulpublic - unul eficient ºi care are învedere plasarea subteranã a cablajelorelectrice.

- Totuºi, trebuie sã aveþi ºiceva nemulþumiri legate deproiectele aflate în derulare..

- Aþi anticipat perfect... Mi-aº fi doritca toate sã fie bune ºi frumoase, darîntâmpinãm ºi dificultãþi. ªi aici mãrefer la proiectul de canalizare derulatîn parteneriat cu Consiliul JudeþeanPrahova ºi Hidro Prahova, care tergi-verseazã.

Proiectul este unul amplu, ºiinclude mai multe strãzi, dupã cumurmeazã: 30 Decembrie, Orzoaia deJos, Teiului, Trandafirului, Parcului,Castanilor, Orzoaia de Sus, Socului,dar ºi în cartierele oraºului.

- Pentru cã aþi adus vorba decelelalte strãzi, care urmeazã sãtreacã printr-un proces dereabilitare, ne puteþi spune con-cret care sunt acestea? Ne refe-rim aici inclusiv la proiecteviitoare..

- Desigur... În primul rând, ne-ampropus sã refacem covoarele asfalticepe un numãr de strãzi, iar acesteasunt: Zambilelor (intersecþia

Socului-Cimitir), Mihai Viteazu,Zorilor, 23 August, Lãmâiþelor.Totodatã, avem în vedere ºi reabi-litarea ºi modernizarea altor strãzidin oraº, cum ar fi Cuza Vodã ºiEternitãþii, Arioneºtii Noi, Liliacu-lui, Lalelelor, Macului, Viorelelor,Mãceºului, Fundãtura Crizanteme-lor, Crizantemelor (bretea), MihaiViteazu ºi Socului (bretea 1 ºi 2).

De asemenea, pentru acest anavem în vedere ºi modernizarea reþeleide apã pe Strãzile Arioneºtii Noi,Lalelelor ºi Liliacului, dar ºi demarareaefectivã a lucrãrilor la Centrul deRecuperare ºi Fizioterapie. Nu în ulti-mul rând, ne dorim sã vorbim cât mairepede de o Camerã de Gardã laSpitalul Urlaþi.

- În încheiere, ce aþi dori sãtransmiteþi locuitorilor oraºuluiacum, la început de an?

- În primul rând, le doresc tuturormultã sãnãtate ºi bunãstare în 2019! Înal doilea rând, vreau sã le transmit sãaibã încredere în continuare cãPrimãria Urlaþi ºi Consiliul Local Urlaþinu vor precupeþi niciun efort pentrucreºterea nivelului calitãþii vieþii înoraºul nostru. Vom fi alãturi întotdeau-na de cetãþeni, de ceea ce înseamnãnecesitãþile de zi cu zi ale acestora,pentru îmbunãtãþirea nivelului de trai.Dar numai împreunã vom reuºi sãfacem din oraºul nostru o bornãreprezentativã pe harta României. Euunul, personal, voi fi întotdeauna înslujba cetãþeanului!

2018 a fost un an plin de realizãri în ceea ce

priveºte obiectivele stabilite de cãtre Primãria Urlaþi

ºi de Consiliul Local. Iar aceste lucruri se vãd cu

ochiul liber în oraºul nostru. Primarul Marian

Mãchiþescu nu se opreºte aici, iar pentru anul 2019

ºi-a trecut pe agenda de lucru alte proiecte de interes

major care au ca scop îmbunãtãþirea ºi creºterea

nivelului de trai al locuitorilor oraºului Urlaþi. În

rândurile de mai jos, Domnia Sa ne-a împãrtãºit

câteva din proiectele de anvergurã avute în vedere

pentru acest an.

De menþionatcã documentaþiatehnicã faza SF ºiDALI au ca duratã de prestare 4 luni calendaristice.

Urmeazã aprobareaindicatorilor tehnico-economici ºi iniþiereaprocedurii de achiziþiepublicã privindîntocmirea ProiectuluiTehnic ºi execuþialucrãrilor.

În condiþiile în carebugetul pe acest an va fiaprobat de Guvern, celmai probabil, laînceputul lunii aprilie,trebuie sã se înþeleagãfaptul cã obiectivelePrimãriei Urlaþi (în ceea

ce priveºte reabilitareasau modernizareastrãzilor) pot dura maimult, nefiind o certitu-dine faptul cã acesteproiecte complexe se potrealiza în cursul unuisingur an.

GAZETA de URLAÞI

Care sunt zilele cu noroc ºi ghinion în anul 2019, în funcþie de zodia în care te-ai nãscut

6

BERBEC Zile norocoase:

14 ianuarie, 28 ianuarie, 3 martie, 16 aprilie, 25mai, 29 mai, 7 iunie, 18august, 10 octombrie, 11noiembrie, 25 decembrie.

Zile ghinioniste: 9 ianuarie, 12 octombrie,13 octombrie, 19 octom-brie, 19 noiembrie.

TAURZile norocoase:

5 mai, 16 mai, 17 mai, 23 mai,. 17 aprilie, 17 iulie,17 septembrie, 21 septem-brie, 25 noiembrie.

Zile ghinioniste: 6iunie, 20 iunie, 20 august,23 august, 3 septembrie, 4 septembrie, 5 septem-brie, 22 octombrie.

GEMENIZile norocoase:

13 mai, 17 mai, 26 mai, 30 mai, 4 iunie, 17 iunie,18 iulie, 29 august, 5 sep-tembrie, 24 decembrie, 25decembrie, 31 decembrie.

Zile ghinioniste: 4 aprilie, 15 aprilie, 17aprilie, 27 mai, 4 august,17 octombrie.

RACZile norocoase:

3 martie, 8 martie, 9 mar-tie, 15 aprilie, 22 aprilie, 6 iunie, 25 iunie, 14 iulie,15 iulie, 18 septembrie, 19noiembrie, 23 decembrie.

Zile ghinioniste: 1mai, 2 mai, 3 mai, 17 iulie,17 august, 17 noiembrie.

LEUZile norocoase:

17 august, 18 august, 20august, 21 august, 1 sep-tembrie, 3 noiembrie, 4 noiembrie, 22 decem-brie, 30 decembrie.

Zile ghinioniste:14 februarie, 28 februarie,7 mai, 9 iunie, 10 decem-brie.

FECIOARÃZile norocoase:

13 februarie, 24 februarie,7 mai, 25 mai, 26 mai, 13 iulie, 20 iulie, 4 august,5 august, 10 august, 11septembrie, 17 septem-brie, 19 septembrie, 20octombrie, 22 decembrie,23 decembrie, 25 decem-brie.

Zile ghinioniste:29 ianuarie, 31 ianuarie, 1 februarie, 1 martie, 7 aprilie.

BALANÞAZile norocoase:

8 iunie, 9 iunie, 11 iunie,12 august, 17 septembrie,18 septembrie, 2octombrie, 5 octombrie,19 octombrie, 22 noiem-brie, 25 noiembrie.

Zile ghinioniste: toatãluna decembrie.

SCORPIONZile norocoase:

11 mai, 12 mai, 15 mai, 4 aprilie, 7 iunie, 28 iunie,13 iulie, 13 august, 15 no-iembrie, 16 noiembrie, 28 decembrie.

Zile ghinioniste: 4 iulie, 14 iulie, 15 august, 16 august, 27 octombrie.

SÃGETÃTOR Zile norocoase:

8 februarie, 9 februarie, 17 mai, 19 august, 20august, 23 august, 24august, 16 septembrie, 20septembrie, 3 decembrie,7 decembrie, 10 decem-brie, 23 decembrie.

Zile ghinioniste:7 august, 11 septembrie,20 octombrie, 9 decem-brie, 18 decembrie.

CAPRICORN Zile norocoase: toatã

luna noiembrie plus 22decembrie, 23 decembrieºi 29 decembrie.

Zile ghinioniste: toatãluna august plus 17 sep-tembrie, 22 octombrie ºi28 octombrie.

VÃRSÃTOR Zile norocoase:

4 mai, 19 mai, 17 aprilie,20 iunie, 21 iunie, 22iunie, 17 august, 25 sep-tembrie, 28 ianuarie.

Zile ginioniste: 3 mar-tie, 18 martie, 22 iulie, 28iulie, 1 septembrie, 2 sep-tembrie.

PEªTIZile norocoase: 1 mai,

27 mai, 29 mai, 4 iunie, 7iunie, 6 august, 11 august,19 septembrie, 30 septem-brie, 1 octombrie, 24decembrie.

Zile ghinioniste:2 mai, 7 mai, 19 iulie, 20august, 3 septembrie, 29decembrie.

https://teotrandafir.com/horoscop-astro/fun

Cel de 2.350 lei se referã lapersoanele încadrate înfuncþii ce impun nivel destudii superioare ºi înre-gistreazã o vechime în câmpulmuncii în domeniul respectivde minim 1 an.

Salariu minim majoratreprezintã o excepþie aplicatãdoar pentru plata acelor per-soane cu vechime mai mare de1 an, pentru care funcþia pre-supune studii superioare.

Acest lucru înseamnã cãpentru alte obligaþii legale, generate de utilizarea salariuluiminim, aceste obligaþii se vorraporta la suma de 2.080 lei.

În acest context, dacã nu seva modifica Codul fiscal, con-tribuþiile la asigurãrile sociale –pensii ºi sãnãtate, datorate depersoane fizice pentru venituride naturã extrasalarialã în anul2019, se vor determina prin apli-carea cotelor ºi procedurilorexistente la suma de 2.080 lei.

Legiuitorul utilizeazã sintag-ma “salariu minim garantat înplatã existent la data depune-rii Declaraþiei unice”, ceea ceînseamnã cã dacã depunereadeclaraþiei se va face pânã la onouã modificare a salariuluiminim, atunci aceste asigurãrisociale, când se datoreazã, sevor raporta la suma de 2.080 lei.

Dacã funcþia presupune exis-tenþa unor studii superioare,cum ar fi funcþia de contabil-ºefîntr-o societate micã, la care con-tabilitatea este þinutã prin con-tract de muncã cu timp parþial,ºi nu existã o exceptare, atunciasigurãrile sociale vor fi recalcu-late la suma de 2.350 lei.

Ordonanþa privind noiletaxe, adoptatã în decembrie, amai introdus un salariuminim, dar în sectorul con-strucþiilor - cel de 3.000 lei.

“Prin derogare de la preve-derile art. 164 alin. (1) din Legeanr. 53/2003 - Codul muncii,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, înperioada 1 ianuarie 2019 - 31decembrie 2019, pentru dome-niul construcþiilor, salariul debazã minim brut pe þarã garantatîn platã se stabileºte în bani,fãrã a include sporuri ºi alte adaosuri, la suma de 3.000 leilunar, pentru un program nor-mal de lucru în medie de167,333 ore pe lunã, reprezen-tând 17,928 lei/orã”.

Acesta se va aplica îndomeniile:

- prelucrarea ºi fasonarea sti-clei plate

- fabricarea plãcilor ºi dalelordin ceramic

- fabricarea cãrãmizilor,þiglelor ºi altor produse pentruconstrucþii din argilã arsã

- fabricarea produselor dinbeton pentru construcþii

- fabricarea produselor dinipsos pentru construcþii

- fabricarea betonului ºi amortarului

- fabricarea altor articole dinbeton, ciment ºi ipsos

- tãierea, fasonarea ºi finisareapietrei

- fabricarea articolelor dinmaterial plastic pentru construcþii

- fabricarea altor elemente dedulgherie ºi tâmplãrie pentruconstrucþii

- fabricarea de uºi ºi ferestredin metal

- fabricarea de construcþiimetalice ºi pãrþi componente alestructurilor metalice

- extracþia pietrei ornamentaleºi a pietrei pentru construcþii

- extracþia pietrei calcaroase,ghipsului ºi a cretei

- extracþia pietriºului ºi nisi-pului

- activitãþi de arhitecturã,inginerie ºi servicii de consul-tanþã tehnicã.

Salariu minim mai mare începând din acest an

Începând cu 1 ianuarie 2019, în România nu mai avemun singur salariu minim, ci trei: standard - 2.080 lei, cu observaþii - 2.350 lei 3.000 de lei pentru sectorul construcþiilor.

IANUARIE este prima lunãa anului în calendarulGregorian ºi una dintre celeºapte luni gregoriene cu oduratã de 31 de zile.

Aceastã lunã mai este denu-mitã ºi: gerar, ienaiu, genarie,ghenarie, ghenare, calinda-riu, carindariu sau gerariu.

Prima lunã a anului românii

au hotãrât sã i-o închine zeuluiIanus, nume cãre vine de lacuvântul “ianua” (uºã, poartã).Ianus, deci, era zeul uºilor, undeschizãtor ºi închizãtor deporþi, un zeu al începuturilor.

În mitologia romanã, acestaera un zeu cu douã feþe, careprivesc în direcþii diferite, unaînainte ºi una înapoi - însem-nând începutul ºi sfârºitul, darºi cele douã ipostaze ale tim-pului: trecutul ºi prezentul,respectiv anul care s-a încheiatºi cel care începe.

Ianus era pãzitor al por-cilor, fiind totodatã desemnatca zeu a tot ceea ce înseamnãtrecere, drum, tranziþie.

Luna Ianuarie a fost intro-dusã în calendarul roman în

jurul anului 700 i.Hr. Pânãatunci anul avea doar zeceluni (304 zile).

Grecii numeau luna ianua-

rie Camelion. Forma slavonã

“Ghenari” o întâlnim în cron-

icele lui Gr. Ureche, M. Costin,

I. Neculce, alþi cronicari

moldoveni, dar ºi în diferite

documente oficiale din trecut.

În tradiþia popularãromâneascã, luna ianuarieeste denumitã “Gerar”.Conform tradiþiei creºtine, se

spune cã în luna lui “Gerar”

cerurile sunt deschise ºi, de

asemenea, luna marcheazãînceputul unui nou an sugerând trecerea spre oaltã etapã a vieþii.

IANUARIE - o lunã specialã în calendar

GAZETA de URLAÞI 7

www. urlati-ph.ro

Toate informaþiile de care aveþi nevoie, la un click distanþã

Vizitând pagina www. urlati-ph.ro, site-ul ofi-cial al administraþiei locale a oraºului Urlaþi vãputeþi pune la curent cu toate noutãþile legate deactivitatea Primãriei ºi a Consiliului Local Urlaþi,anunþuri, buget, puteþi consulta strategia de dez-voltare localã, puteþi afla informaþii legate deRegistrul agricol, starea civilã etc...

În plus, puteþi consulta hotãrârile luate decãtre Consiliul Local Urlaþi.

PRIMÃRIA ORAªULUI URLAÞI:str. 23 August nr. 9, cod 106300

JUD. PRAHOVA

Telefon: 0244 271.429

Fax: 0244 270.010

S FINÞII TREI IE-RARHI: Vasile cel

Mare, Grigore Teologul ºiIoan Gurã de Aur suntprãznuiþi, în fiecare an, în30 ianuarie.

Ei au trãit la sfârºitulsecolului al IV-lea ºiînceputul celui urmãtorºi fiecare dintre ei a avuto contribuþie esenþialã lateologia creºtinã, fiindnumiþi „Protectori aiînvãþãmântului teologic”.

Cei trei teologi suntprãznuiþi ºi separat, însã,pentru a arãta unitateade învãþãturã, Biserica arânduit ºi o zi de prãz-nuire comunã.

Tradiþii, obiceiuri ºi superstiþii

Credinþa popularãspune cã cine munceºteîn aceastã zi poate sã or-beascã.

La sate se obiºnuieºteca în aceastã zi de sãrbã-toare închinatã celor treisfinþi sã se facã praznicede pomenire a morþilordin familiile credincio-ºilor, iar fetele tinere seroagã ºi þin post pentru aavea o cãsnicie fericitã.

Se crede cã pe 30ianuarie începe sã în-colþeascã grâul care nu aîncolþit din toamnã.

Se schimbã vremea.De-acum, se zice cã „sestrâmbã pãrþiile”, iar vre-mea dã spre primãvarã.

Praznicul Celor TreiIerarhi este o sãrbãtoarededicatã reconcilierii;

acum se împacã rudeledupã dispute, iar toateproiectele comune con-cepute în aceastã zi voraduce prosperitate în cã-minul acestora.

În aceastã zi nu se factreburi casnice: nu sespalã rufe ºi nu semãturã în gospodariepentru a evita pericolulde înec, de întâmplãriviolente ºi de infirmitate.

Ofrande pentrumorþii neîmpãrtãºiþi

În numeroase zonedin þarã, se împart ofran-de pentru morþii neîm-pãrtãºiþi: gospodinele faccolivã, merg la bisericã s-o sfinþeascã ºi apoi îm-part ofrande cu colivã, cufructe ºi peºte la trei bãr-baþi, în memoria rudelordecedate în familie.

Mamele se roagã pen-tru norocul fetelor demãritat.

În ziua praznicului,fiecare mamã care are ofatã de mãritat respectãsãrbãtoarea: nu prestea-zã munci gospodãreºti ºise roagã la bisericã pen-tru norocul fiicei sale.

Pelerinaje în lãcaºuri de hram

În ziua de prãznuire acelor Trei Ierarhi suntbenefice pelerinajele înlãcaºurile de cult, carepoartã hramul Celor TreiSfinþi.

Tot în aceastã zi, estebine sã fie ajutaþi copiiisãraci, care doresc sãdevinã preoþi.

Vasile cel Mare, Grigore Teologul ºi Ioan Gurã de Aur sunt prãznuiþi în 30 IANUARIE

E cruce roºie în caledarul ortodox

POLIÞIA ORAªULUI URLAÞI VÃ INFORMEAZÃ

Victima este aleasãla întâmplare, prin for-marea unei combinaþiide numere din re-þelele de telefonie fixã,ori dupã studierea ºiobþinerea unui minimde date referitoare lamembrii familiei, nu-mele, locul de domici-liu sau reºedinþã alacestora.

Apelantul afirmãcã este fiul (nepotul)potenþialei victime,susþine cã a comisun accident rutier înurma cãruia victima(în general un copil)este rãnitã grav.

Motiveazã cã arevocea schimbatã din

cauza emoþiilor saurãnilor, cã se aflã laspital ori în arestulpoliþiei, solicitândtoþi banii care se gã-sesc în casã pentrurezolvarea situaþiei.

Conversaþia conti-nuã prin intervenþiatelefonicã a ”avocatu-lui”, al doilea infractor,care realizeazã instruc-tajul: dacã se deþinetelefon fix, receptorulva fi luat din furcã ºiaºezat alãturi; nu sediscutã cu nimeni dincauza gravitãþii faptei;victima este îndru-matã sã coboare înfaþa blocului sau sãiasã în faþa porþiiunde se va prezenta opersoanã desemnatãde avocat (uneori seinventeazã un nume ºiprenume); se cer datede la victimã privindsemnalmente ºi vesti-mentaþie pentru a firecunoscutã de “dele-gatul” avocatului.

Vã prezentãm,

în cele ceurmeazã, modul

de operare al

infractorilor care

înºalã cetãþenii

prin metoda

telefonicã,

ACCIDENTUL.

Cetãþeniisã fiefoarte vigilenþi

Nu primiþi înlocuinþã persoanecare pretind cã suntde la diverse soci-etãþi comerciale (defurnizare a unor ser-vicii, firme de curie-rat etc.), decât dupãce solicitaþiprezentarea actuluide identitate ºi alegitimaþiei de servi-ciu;Nu oferiþi datepersonale despredumneavoastrã, rudesau vecini apropiaþi,dacã sunteþi abordaþidirect sau telefonicde persoane necu-noscute, sub pretex-tul unor presupusecâºtiguri sau decãtre indivizi caresusþin cã suntreprezentanþi aiunor companii de

telefonie, cablu saubãnci; În cazul în carepersoane carepretind a fi o rudãapropiatã sau susþincã sunã din parteaacesteia ºi susþin cãau urgent nevoie debani pentru a rezol-va problemele createde un accident ruti-er, în care ar fi fostimplicatã, nu daticurs solicitãrii; Verificaþi dacãruda în cauzã a fostimplicatã într-uneveniment rutier,cereþi date despreunitatea medicalã,de poliþie sau par-chet unde s-ar aflaaceasta ºi sunaþipentru confirmaresau luaþi legaturachiar cu persoana încauzã.

Cum opereazã infractorii prin metoda “ACCIDENTUL”

Anuntaþi POLIÞIAla 112, pentru a vã

acorda sprijin

MI-E DOR

George Bîrzãnescu

Mi-e dor de vãile sub ploi,De uliþa cu case mici,Mi-e dor de mine, dor de voi,Mi-e dor de ia cu arnici.

Mi-e dor s-aud cinteza-n zori,În lunca plinã de culoare,Sã strâng în suflet câmp cu floriªi jariºtea unduitoare.

Iar la rãspântie fântânaSã scârþâie ca-n prima ziCând mama o rotea cu mânaªi dãdea apã la copii.

Ah, Doamne, cât e de departeEra trãirii de copil.Uitarea pus-a frunze moartePeste nãmiezul de april.

Iar timpul vreau sã mai durezeDup-un colind în lung ºi-n latCa moºii-n suflet sã-mi crestezeTurla bisericii din sat.

GAZETA de URLAÞI 8

Diana Mihaela RÃDUCANU,

Ficuþa MICU, Geanina

CATRINESCU

PUBLICAÞIE A PRIMÃRIEI ORAªULUI URLAÞI

ISSN 2537 - 3382, ISSN-L 2537 - 3382

COLECTIV RREDACÞIONAL:

Str. 23 August, nr. 9Tel.: +40244 271 429; Fax: +40244 270 010

e-mail: primaria_urlati@yahoo.compagina web: www.urlati-ph.ro

Tipografia Deasign Print, Ilfov Tel. 0721291187

TIRAJ: 2.000 exemplare

Membrii Clubului “Im-pact”, de la Liceul Teoretic“Brâncoveanu Vodã” dinUrlaþi, au fost foarte activiîn perioada Sãrbãtorilor deiarnã.

Cu ocazia “Târgului deprãjituri”, organizat cu succesla începutul lunii decembrie,aceºtia au reuºit sã strângã fon-duri necesare pentru dotãrilecentrului de informare si digi-talizare “Impact Hub” - inaugu-rat pe data de 19 decembrie2018.

Acest centru va gãzdui ate-liere educaþionale pentruelevi, dar ºi pentru vârstnici,care vor putea beneficia dinacest an de asistenþã dinpartea tinerilor pentru a folosicalculatorul. Acest proiect afost posibil datoritã “spiri-duºilor” de la “Ateliere Fãrã

Frontiere” - organizaþie care adonat 15 PC-uri recondiþionateîn 2018.

Dar elevii Liceului “Brân-coveanu Vodã” nu s-au opritaici. Astfel, ei au ales sã fie“îngeraºii” persoanelor vârst-nice, singure, bolnave, oameniminunaþi ce o viaþã au muncit,au crescut copii, iar acum la

bãtrâneþe au rãmas ai nimãnui,încercând sã trãiascã de pe ozi pe alta din pensii mizere.

Din fondurile strânse,liceenii au reuºit sã facã ºipachete cu alimente pentrubãtrâni - pentru ca acestora sãnu le lipseascã nimic de pemasa de sãrbãtori.

De menþionat este faptul cão parte dintre elevii liceuluiparticipã ºi la activitãþileGrupului de Iniþiativã Co-munitarã - GIC Urlaþi, proiectdemarat cu sprijinul FundaþieiPACT. Aºa se face cã, cu câtevazile înaintea Crãciunului, vo-luntarii Clubului “Impact” dinUrlaþi au împãrþit daruri ºi zâm-bete tuturor copiilor cuminþidin zona localitãþii noastre.

Acþiunea, derulatã cu spri-jinul Fundaþiei “BucuriaAjutorului” - Urlaþi ºi aPreotului Manuel Radu a fostuna care ºi-a atins scopul -aceea de a-i bucura pe cei micicu ocazia Sãrbãtorii NaºteriiMântuitorului. Moº Crãciun afost darnic ºi bun ºi a ajuns latoatã lumea!

Implicarea tinerilor la Urlaþi: CLUBUL IMPACT - MEREU LA DATORIE!

Impozitul auto - 2019Impozitul auto se achitã în

fiecare an, în douã tranºeegale. Termenele legale sunt31 martie ºi 30 septembrie2019, doar cã 31 martie picãîntr-o duminicã, prin urmare, seconsiderã cã termenul-limitãpentru prima tranºã este 1 aprilie 2019.

Dacã vindeþi maºina în decur-sul anului 2019, tot va trebui sãplãtiþi impozit pentru tot anul2019.

La plata impozitului pe totanul sunt obligate ºi per-soanele care radiazã din circu-laþie o maºinã.

Cel care cumparã o maºinãîn cursul acestui an e obligat sã

depunã însã la Fisc o declaraþie,

în termen de 30 de zile de la dataînmatricularii/înregistrãrii.

Abia din 2020 se plãteºteimpozit pe respectiva maºinã decãtre noul proprietar.

Cum se calculeazãimpozitul?

Impozitul auto este determi-nat de capacitatea cilindricã amotorului (cmc), prin înmulþireafiecãrei grupe de 200 cmc saufracþiune din aceasta cu o sumãcorespunzãtoare din Codul fis-cal. Spre exemplu, pentruautoturismele cu capacitateacilindricã între 1.601 cmc ºi2.000 cmc inclusiv, suma fixãluatã în calcul la stabilireaimpozitului este de 18 lei/200

cmc, la cele cu capacitatea

cilindricã între 2.001 cmc ºi

2.600 cmc inclusiv - 72 lei/200

cmc, la cele cu capacitatea

cilindricã între 2.601 cmc ºi

3.000 cmc inclusiv - 144 lei/200

cmc, iar la cele cu capacitatea

cilindricã de peste 3.001 cmc

suma de luat în calcul la sta-

bilirea impozitului este de 290

lei/200 cmc.

În ceea ce priveºte motoci-

cletele ºi autoturismele cu

capacitatea cilindricã de pânã

la 1.600 cmc, valoarea este de

8 lei/200 cmc.

Biserica Ortodoxã sãrbãtoreºte la 2 februarieÎNTÂMPINAREA DOMNULUI

Dupã patruzeci de zilede la naºtere, PrunculIisus a fost dus la TemplulIerusalimului.

Legea cerea ca mama sãvinã cu pruncul la Templu,sã aducã jertfã Domnuluiun miel sau un porumbelpentru sacrificiul puri-ficãrii. PreaSfânta Fecioa-rã, Maica Domnului, nuavea nevoie de purificare,deoarece ea a nãscut fãrãstricãciune, dar cu toateacestea, ea s-a supus cusmerenie.

Pruncul Iisus a fost în-tâmpinat de Dreptul Sime-on, cãruia i se profeþise cãnu va muri pânã nu va

vedea pe Mesia celpromis. Sf. Simeon, careera acum foarte bãtrân, s-adus la Templu chiar cândSfânta Fecioarã Maria ºi Sf.Iosif veneau cu PrunculIisus acolo, astfel încâtSimeon a putut sã-L þinã pePrunc în braþe.

Este bine ca femeilesã ducã copiii spre închi-nare la Bisericã. Cândcopilul face 40 de ziledupã naºtere, mama îladuce la Bisericã ca ºi„Mama lui Iisus”.

Credincioºii cinstescIcoana Maicii Domnuluipentru spor ºi sãnãtate înaceastã zi.