strategia de dezvoltare durabila a orasului urlati...

1

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul

autorităților administrației publice locale ale orașelor din

România

Strategia de dezvoltare durabilă

a Oraşului Urlaţi

Strategia de dezvoltare durabila

a Orasului Urlati

2015-2020

Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

de planificare strategică la nivelul autorităților administrației

publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul

Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013

Document completat, in anul 2017, de catre U.A.T. ORASUL

URLATI

2



România


a Oraşului Urlaţi

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la

nivelul oraşelor din România

3



România


a Oraşului Urlaţi

CUPRINS:

Cap. 1 Prezentare generala............................................................................................................pag. 6

1.1 Localizare ...................................................................................................................................pag. 6

1.2 Istoric..........................................................................................................................................pag. 6

1.3 Cadrul natural............................................................................................................................ pag. 10

1.3.1 Relief ................................................................................................................................. pag. 10

1.3.2 Clima ............................................................................................................................... pag. 11

1.3.3 Flora si fauna ................................................................................................................... pag. 12

1.3.4 Pedologie .......................................................................................................................... pag. 13

1.3.5 Apele ................................................................................................................................ pag. 13

1.3.6 Repere geografice si turistice ........................................................................................... pag. 13

Cap. 2 Indicatori de referinta privind situatia actuala ............................................................ pag. 16

2.1 Suprafata administrativa ........................................................................................................... pag. 16

2.1.1 Intravilanul localitatii ...................................................................................................... pag. 17

2.1.2 Fondul locativ .................................................................................................................. pag. 17

2.2 Demografie ............................................................................................................................. pag. 18

2.3 Infrastructura si echiparea edilitara .......................................................................................... pag. 22

2.3.1 Caile de acces .................................................................................................................. pag. 22

2.3.2 Alimentare cu apa si apa uzata ........................................................................................ pag. 23

2.3.2.1. Reteaua de alimentare cu apa ......................................................................................... pag. 23

2.3.2.2 Reteaua de ape uzate ....................................................................................................... pag. 25

2.3.3 Energie termica ...............................................................................................................pag. 25

2.3.4 Reteaua de iluminat public ............................................................................................. pag. 25

2.3.5 Posta si telecomunicatii ................................................................................................. pag. 26

2.4 Infrastructura de sanatate si asistenta sociala ........................................................................... pag. 26

2.4.1 Servicii de sanatate ........................................................................................................ pag. 26

2.4.2. Servicii de asistenta sociala ....................................................................................... pag. 29

2.5 Infrastructura de invatamant .................................................................................................... pag. 31

2.6 Cultura, culte, agrement .......................................................................................................... pag. 34

2.7 Economia ................................................................................................................................. pag. 41

2.7.1 Industrie ......................................................................................................................... pag. 43

2.7.2 Agricultura .................................................................................................................... pag. 44

2.7.2.1 Situatia terenurilor pe categorii de folosinta .......................................................... pag. 44

2.7.2.2 Cultura plantelor ..................................................................................................... pag. 47

2.7.2.3 Cresterea animalelor .............................................................................................. pag. 48

2.8 Mediul inconjurator .................................................................................................................. pag. 49

2.8.1 Calitatea mediului (apa, aer, sol) ................................................................................... pag. 49

2.8.2 Managementul deseurilor .............................................................................................. pag. 50

2.8.3 Fondul forestier ............................................................................................................. pag. 51

2.8.4 Riscuri naturale .............................................................................................................. pag. 51

2.8.5 Situatii de urgenta ......................................................................................................... pag. 55

2.9 Administratia locala ................................................................................................................ pag. 56

Cap. 3 Analiza situatiei actuale ................................................................................................... pag. 63

3.1 Primirea de informatii utile din mediul de afaceri si din discutiile cu cetatenii ....................... pag. 63

3.2 Analiza SWOT ......................................................................................................................... pag. 64

Cap. 4 Directii de dezvoltare strategica .................................................................................... pag. 71

4.1 Conceptul de dezvoltare durabila ............................................................................................ pag. 71

4



România


a Oraşului Urlaţi

4.2 Prioritatile strategice de dezvoltare .......................................................................................... pag. 75

Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii (transport, utilitati publice si reabilitare urbana) ........ pag. 76

Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

si comunicatii ............................................................................................................................. pag. 77

Masura 1.2 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice si

reabilitare urbana ....................................................................................................................... pag. 79

Prioritatea II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu ............................ pag. 81

Masura 2.1 Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă ......................pag. 82

Masura 2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor ........ pag. 82

Masura 2.3 Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ..................................................... pag. 83

Masura 2.4 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor .................................................... pag. 83

Prioritatea III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane ............... pag. 83

Masura 3.1 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor

industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă ......................................................................pag. 85

Masura 3.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea

sistemului de formare profesională iniţială şi continuă .................................................................. pag. 85

Prioritatea IV - Dezvoltare rurală ............................................................................................... pag. 86

Masura 4.1 Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole ............................................. pag. 88

Masura 4.2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural .............................................................. pag. 88

Masura 4.3.Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol ...................................................... pag. 89

Masura 4.4. Promovarea iniţiativelor locale „Leader” ................................................................ pag. 89

Prioritatea V - Dezvoltare infrastructura sanitara si asistenţă socială ...................................... pag. 90

Masura 5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate .......................................... pag. 91

Msura 5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare ................. pag. 92

Prioritatea VI – Cultura si invatamant ....................................................................................... pag. 94

Masura 6.1 Dezvoltarea si diversificarea ofertei culturale .......................................................... pag. 94

Masura 6.2 Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii

activitatilor culturale ................................................................................................................... pag. 95

Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile

culturale desfasurate in oras ......................................................................................................... pag. 95

Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare ................................................. pag. 95

Prioritatea VII – Turism ........................................................................................................... pag. 97

Masura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice..........................................................................pag. 97

PRIORITATEA VIII Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea

durabila a patrimoniului cultural ................................................................................................ pag. 98

Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și

cultural .............................................................................................................................................pag. 99

Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,

reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului ................................ pag. 99

Masura 8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor

orasului Urlati ............................................................................................................................... pag. 100

PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice ............................. pag. 100

Masura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative ..................................................................... pag. 100

Masura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale ...................................................................... pag. 102

PRIORITATEA X - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon ......... pag. 102

Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării

energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în

sectorul locuințelor ....................................................................................................................... pag. 102

PRIORITATEA XI Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional

Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la

infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale ............................................................. pag. 104

5



România


a Oraşului Urlaţi

Cap. 5. PROIECTE PRIORITARE ........................................................................................ pag. 105

CONCLUZII .............................................................................................................................. pag. 106

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................... pag. 107

6



România


a Oraşului Urlaţi

CAP. I PREZENTARE GENERALA

1.1. Localizare

Oraşul Urlaţi este un oraş vechi, fiind menţionat, pentru prima dată, încă din prima jumătate a

secolului al XVI - lea, într-un hrisov semnat de Neagoe Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care

voievodul întărea mai multe ocine mănăstirii Snagov şi în care printre „jurători” (martori) se afla şi

boierul ”Oancea din Urlaţi”.

Oraşul este situat în partea de sud-est a României, în partea de sud-est a judeţului Prahova, la

44°59’28’’ latitudine nordică şi 26°13’50’’ longitudine estică, la o distanţă de 81 km de Bucureşti, în

zona de contact dintre Câmpia Română (câmpia subcolinara Mizil-Stâlpu) şi dealurile subcarpatice.

Oraşul face parte din renumita regiune viti-vinicolă Dealu Mare, aflându-se pe celebrul Drum al

Vinului, fiind învecinat cu următoarele localități:

nord – comuna Iordăcheanu

sud – comunele Albeşti Paleologu şi Tomşani

est – comuna Ceptura

vest – comunele Valea Călugărească şi Plopu

Calea de acces în localitate este Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzău, din Albeşti Paleologu, la

o distanţă de 4 Km, pe Drumul Judeţean 102 C. Oraşul este situat la o distanţă de 6 Km de Gara Cricov,

fapt ce facilitează accesul persoanelor, dar şi transportul mărfurilor.

1.2. Istoric

Istoricul oraşului Urlaţi se pierde sub colbul vremurilor trecute, oraşul fiind menţionat încă din

prima jumătate a secolului al XVI-lea.

Urme arheologice din neolitic şi epoca bronzului, descoperite pe dealul Merez din Valea Urloii,

certifică, însă, un trecut mult mai îndepărtat.

În legătură cu denumirea localităţii, Dicţionarul Terminologic şi de Regionalisme [DTSR

(1872)], susţine că, „ĩn vechime se numea Stenota şi era cetate veche, unde astăzi se află numai

7



România


a Oraşului Urlaţi

rămăşiţe. Urlat e cuvânt nemţesc şi s-a prefăcut în Urlaţi şi nu închipuieşte alta decât un lucru prea

vechi şi se înţelege că de la goţi, care în a treia sută de ani au stăpânit pe aici, a rămas această numire”.

Pe de altă parte, cei cea au scris DGJPh (1897. p. 601) menţionau că denominaţia ar putea veni,

conform tradiţiei, de la faptul că locuitorii coborau de pe dealurile vecine pentru a se aduna la

urlătoare, adică la târg. N-ar fi, însă, exclus să fie doar o simplă traducere din slavă a numelui râului

Cricov –„Krik”= strigăt, urlet. Potrivit altor cercetători, Urlaţi provine din cuvântul maghiar Varalatt

(„subcetate”, Orlat, Urlat). De altfel, oraşul a fost până în secolul al XIX – lea reşedinţa fostului judeţ

Secuieni (N. Iorga, Documente urlăţene, BCMI, 1927, p. 309).

Marele istoric Nicolae Iorga, în volumul său de Documente urlăţene, publicat iniţial în cadrul

Buletinului Comisiei Istorice a României, în 1972, se întreba de unde vine acest nume, pe care-l va

cataloga, în altă parte, drept „numele-poreclă indescifrabil”1.

Tot Nicolae Iorga spunea că „Etimologia care s-ar prezenta la început ar pune numele în

legătură cu verbul a urla. Dar aceasta n-ar avea nici un sens. Trebuie căutat aiurea. Am găsit şi forma

Orlaţi. Aceasta ne-ar trimite la radicalul Orlu, Orlea, constatat şi aiurea. Finala ar fi cea slavonă -aţ,

care se întâlneşte, e drept, în alte regiuni, cele de lângă Dunărea sârbească (de fapt bulgărească), de la

Romanaţul nostru până la Craguievaţul şi Cruşevaţul sârbilor”.

În toamna anului 1968, în curtea Liceului din oraş, în urma unor săpături întâmplătoare, au fost

descoperite un schelet şi trei nasturi de cupru, realizaţi în tehnica secolului al XIV – lea, fiind certe

mărturii istorice pentru actuala vatră a târgului.

Documentar, însă, oraşul Urlaţi a fost atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de Neagoe

Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul întărea mai multe ocine mănăstirii Snagov şi în

care printre „jurători” (martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”.

A doua menţiune documentară este hrisovul din 1527-1528, semnat de Radu de la Afumaţi, prin

care voievodul reconfirma aceleiaşi mânăstiri, dealul cu viile de la Poiana (în Valea Călugăreasca ) şi

Valea Călugărilor, „a patra parte, cât ţine ocina până în apa Teleajănului, cu vinăriciul2 si perpelii3,

partea domneasca şi un vad de moară în Cârciurcari pe Cricov”. Întocmirea acestui hrisov se făcuse pe

baza unei cercetări la faţa locului de mai mulţi boieri, printre care şi boierul Oancea din Urlaţi.

Registrele vamale ale Braşovului din anul 1545, care ţineau evidenţa târgoveţilor din Ţara

Românească, veniţi pentru tranzacţii comerciale cu cei braşoveni, menţionează şi pe un anume Stan

din Urlaţi, printre comercianţii din alte localităţi prahovene: Gherghiţa, Târgşor, Breaza, Slănic,

Comarnic, Filipeşti, Văleni (Arh. Naţ. Dir. Jud. Bv, Primăria Braşov – seria Reg. vigesimale, III A/6,

p. 44).

La data de 5 iunie 1598, domnitorul Mihai Viteazul elibera o carte domnească lui „Drăgan şi cu

feciorii câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie lui moşie în Urlaţi (…) din câmpu şi din apa şi din deal cu

viile şi de peste tot hotar…”4.

La data de 20 aprilie 1703, şase boieri întocmeau hotărnicia moşiei Urlaţi lui Iordache

Cocorascu (moştenită de la logofătul Radu Cocorăscu), deosebindu-i-o de cea a moşnenilor urlăţeni,

iar un an mai târziu, la 26 septembrie 1704, Constantin Brâncoveanu i-o confirma printr-un hrisov.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a poposit pe aceste meleaguri, în vara anului 1711, „Aici,

in gura Urlaţilor, în locul unde Cricovul Sărat scăpa din strânsoarea dealurilor şi prinde a se zbengui pe

întinderi şese (…) cu cea din urmă oştire a Ţării Româneşti”, cu mii de boieri, boiernaşi, ostaşi de

curte si „slujitori” ţărani, aşteptând „să vadă cum hotărăşte norocul războaielor la Prut, ca să ştie dacă

rămâne cu turcii ori merge să se închine împăratului celui nou al muscalilor”5.

În DTSR din anul 1872 se menţiona despre târgul Urlaţi ca având în componenţă şi cătunele:

Arioneşti, Mărunţiş, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloii, Valea Bobului, Valea

1 N.Iorga, Romania cum era pana in 1918, vol.I, BPT-717, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972, p.278 2 Impozitul pe carciumi 3 Impozitul pe butile de vin si putinele cu struguri 4 Nicolae Iorga, Op.cit., p. 183-184 5Nicolae Iorga, Romania cum era…, p. 278

8



România


a Oraşului Urlaţi

Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei si Zărcălăi. DGJPh (1897, p.601) precizează, la rândul său,

cătunele ce intră în componenţa Urlaţiului: Coteni, Mărunţiş, Valea Seman, Valea Urloi, Valea

Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneştii Vechi,

Arioneştii Noi, Valea Humei şi Cherbea. Se semnala, de asemenea că, târgul organiza săptămânal (in

fiecare vineri) câte un „târg” (iarmaroc) şi doua bâlciuri anual.

La 16 martie 2015, oraşul Urlaţi, din judeţul Prahova, a sărbătorit, 500 de ani de la prima

menţiune documentară a sa, care apare într-un document emis de către Domnitorul Neagoe Basarab

(1512 – 1521), la Târgovişte, fiind datat : 16 martie 1515.

În acest adevărat “certificat de naştere” al localităţii este menţionată denumirea pe care o poartă

şi astăzi şi se aminteşte de un oarecare boier O´ncea (Oancea n.n.) din Urlaţi (precum şi de alţii din

localităţi învecinate), deoarece “…au venit înaintea domniei mele … de au mărturisit şi au dat cu

sufletele lor acele ocine…”. Prin acest document, Domnitorul întăreşte mai multe ocine (moşii n.n.)

Mănăstirii Snagov.O a doua menţiune documentară, în ordine cronologică, o aflăm într-un document

emis în timpul domniei lui Radu Paisie (1535 – 1545), datat 18 iunie 1537 şi în care se stipulează : “…

dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Stoichii cu feciorii lui câţi Dumnezeu îi va dărui

ca să le fie moşie a lor la Broşteneasca”.

În documentul menţionat mai sus, publicat de către marele istoric al neamului nostru, Nicolae

Iorga în culegerea sa de “Documente Urlăţene”, deşi nu este trecută denumirea de Urlaţi, întâlnim

consemnată moşia “Broşteneasca”, moşie ce a existat în Urlaţi şi pe care o găsim menţionată într-un alt

document din anul 1603, cât şi în tabelul celor 101 familii împroprietărite în anul 1864. Din tabel

rezultă că din trupul acestei moşii, care a aparţinut boierilor urlăţeni, au fost împroprietărite 31 de

familii.

Mai târziu, după numai 8 ani, în Registrul vigesimal (de vamă n.n.) al Braşovului – ce

menţionează date despre import şi export – este menţionat printre cei ce au cumpărat marfă din Braşov,

în anul 1545, şi un anume Stan de Urlaţi. De aici, rezultă că Urlaţiul exista la această dată şi că atinsese

un anumit stadiu de dezvoltare economică, atât timp cât erau şi negustori din Urlaţi care făceu comerţ

cu Braşovul.

În cele ce urmează, ne vom opri atenţia asupra documentului din anul 1697, emis de către

Domnitorul Constantin Brâncoveanu, patronul spiritual al localităţii, prin care porunceşte marelui

ciohodar Alexandri “… să umble în oraşul domnii meale în Bucureşti şi pe la ţară să caute în toată ţara

dom.(niei) şi în toate tărgurile : la Câmpul Lungu, la Piteşti, la Tărgovişte, la Filipeşti, la Ploieşti, la

Urlaţi , la Buzău, la Rămnic, la Focşani I pen toate satile, să aibă a lua ciohondăritul, (bir plătit de

cismari înfiinţat în sec.XVII n.n.) de cismariu pe tal.(er) 1, după obiceiu, veri ce fel dă ea ar fi, au slugă

boerească, au călugărească, au ţigan, afară de slujitorii de Bucureşti” – (vezi Nicolae Iorga, “Studii şi

documente”, vol.V, pag.340). Din cele menţionate în documentul din care am citat mai sus, se vede clar

că Brâncoveanu Vodă numeşte Urlaţiul printre târgurile Ţării Româneşti.

Mai trebuie relevat faptul că într-un alt document din anul 1691, Urlaţiul este menţionat ca sat.

Deci, transformarea acestuia în târg a avut loc în perioada cuprinsă între anii 1691 – 1697. De

asemenea, trebuie reţinut faptul că în jurul anului 1700, Domnitorul Constantin Brâncoveanu

desfiinţează târgul Urlaţi, pentru a proteja târgul Gherghiţa de concurenţa Urlaţiului. În document se

spune : “… de vreme ce aducea pagubă şi domniei, pentru că şi vama Gherghiţei să strica, dintru

această pricină, am hotorât : târgul cel nou (de la Urlaţi n.n.) să nu mai fie”. (vezi “Condica

Brâncovenească” nr.268, pag.767).

Marele spătar Mihail Cantacuzino solicită Domnitorului să fie înfiinţat un târg săptămânal la

Urlaţi. Acesta acceptă să se ţină, la Urlaţi, târgul de toamnă, anual, care dura o lună de zile. Faptul este

consemnat într-un hrisov al lui Nicolae Mavrocordat din 21 aprilie 1716, în care se spune : “… ci

numai am hotărât să se facă acolo în Gura Urlaţilor târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru

săptămâni…” (vezi : G.M.Petrescu-Sava (Zagoriţ): “Târguri şi oraşe între Buzău, Târgovişte şi

Bucureşti”, pg.50).

9



România


a Oraşului Urlaţi

În documentul nr.108, din anul 1703, (vezi N.Iorga:”Documente Urlăţene”) se spune : ”… ne-

am strânsu toţi la un loc în sat la Urlaţi”. Într-o hartă din anul 1774 el este menţionat tot ca sat. Dar din

anul 1778 Urlaţiul este iar menţionat ca târg.

În anul 1711, Domnitorul Constantin Brâncoveanu se stabileşte cu armata sa în “Gura

Urlaţiului” urmărind evoluţia războiului ruso-turc (vezi Radu Logofătul Greceanu – “Istoria domniei

lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod /1688 – 1714)”, Editura Academiei R.S.R. 1970, pg.179,

180, 182). De atunci datează “Casa Domnească” şi “Viile Domneşti” din Valea Crângului care dăinuie

şi în zilele noastre.

În perioada interbelică în această zonă se află reşedinţa plasei Cricov, care avea în subordine 15

comune rurale şi una urbană (Urlaţi). Conform datelor existente la Arhivele Naţionale ale Direcţiei

Judeţului Prahova, inv.269/1926-1927, s-a purtat o întreagă corespondenţă pentru alipirea cătunului

Schiau oraşului.

În urma HCM 1116/1968, după ce a fost sediul raionului Cricov, oraşul a căpătat actuala

structură administrativ-teritorială.

În perioada „sistematizării” ceauşiste (1975), localităţile componente (Arioneştii Noi, Cherba,

Schiau, Ulmi, Valea Mieilor, Valea Nucetului şi Valea Seman) au fost propuse pentru dezafectare, iar

prin Decizia nr.275/29 mai 1989 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Prahova,

emisă în baza Legii nr.2/1989, oraşul Urlaţi nu mai avea în componenţa decât localităţile: Cherba,

Mărunţiş, Valea Crângului şi Valea Urloi, celelalte dispărând pur şi simplu. Din fericire, în anul 1990

această lege a fost abrogată şi situaţia a revenit la normal.

În prezent, oraşul are în cuprinsul său, pe lângă localitatea de bază, un număr de 15 localităţi

componente (cartiere) cu caracter rural, certificate astfel în urma Hotărârii de Consiliu Local (HCL)

nr.74/26.08.2004: Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunţiş, Orzoaia de Sus, Orzoaia

de Jos, Scheau, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrii, Valea

Seman, Valea Urloii.

Cherba este menţionată ca localitate componentă a oraşului după război (1968), în timp ce

despre „Jărcălăi” DGJPh (1897) menţionează că este cătunul Urlaţiului.

Toponimia acestor cartiere este destul de interesantă, chiar dacă pentru unele provenienţa

denumirii este necunoscută. Astfel, de exemplu, pentru Mărunţiş, situat în partea de nord a oraşului, se

crede că denumirea are legătura cu substantivul „mărunţis” = lucru mărunt, semnificând o aşezare

mică, iar pentru cele doua cartiere Orzoaia de Sus şi Orzoaia de Jos denumirea derivă din substantivul

„orzoaie”, semnificând o specie de orz, al cărui spic este alcătuit din doar doua rânduri de boabe.

Denumirea cartierului Valea Urloi se pare că este, de fapt, o şaradă asemănătoare numelui oraşului

căruia îi este arondat şi în componenţa căruia se află.

ORIGINEA DENUMIRII

O problemă care a născut multe păreri şi supoziţii ce se deosebesc mult unele de celelalte, este -

încă - cea a originii denumirii de Urlaţi .

O părere ce nu este credibilă este aceea că denumirea ar proveni de la numele paharnicului

Urlăţeanu. Mult mai sigur este că acesta şi-a luat numele de la denumirea localităţii sale de baştină. De

altfel, părerea este de dată mult mai recentă faţă de prima menţiune documentară (16 martie 1515).

Dimitrie Frunzescu, autorul “Dicţionarului Geografic şi Statistic“, din anul 1872, menţionează

că denumirea de “Urlaţi” ar fi de origine germană, traducerea cuvântului “uralt”, rămas de la goţi.

O altă părere este menţionată în “Dicţionarul Geografic”, din 1902, în care se arată că

denumirea localităţii ar proveni de la faptul că, aici, după tradiţie, coborau locuitorii de pe dealurile

învecinate pentru a veni la “urlătoare”, adică la târg.Dar denumirea de “târg” este întâlnită pe la

sfârşitul secolului al XVII-lea .

După alţi specialişti în toponimie, “urlaţi” înseamnă “coborâţi” (de pe dealuri şi de pe munţi),

fiind participiul verbului “a urla”, care înseamnă “ a coborî”, înţelesul pierzându-se de-a lungul vremii.

10



România


a Oraşului Urlaţi

O altă părere este cea legată de zgomotul (urletul) apelor vijelioase care se revarsă de pe ambii

versanţi în valea Cricovului Sărat.

O supoziţie, strict personală, ar fi aceea că acest cuvânt adjectival (cu nuanţă de poreclă, aşa

cum remarca şi Nicolae Iorga) ar proveni de la traducerea cuvântului de origine slavă “criceati”, care s-

ar putea traduce prin : “a ţipa”, “a zbiera”, “a urla”, pe care l-a preluat de la numele apei care stăbate

Urlaţiul, adică Cricovul Sărat.

În Dicţionarul din 1902 este menţionat şi faptul că localitatea ar fi avut denumirea de “SAAC”

şi, apoi, de “NECŞETEASCA”, fapt ce rămâne de cercetat şi confirmat (sau infirmat).

În legătură cu denumirea localităţilor componente (cartierele oraşului), se poate afirma că

denumirile au fost luate de la numele unor moşieri : “Arioneşti”, de la boierul Arion şi “Orzoaia” de la

moşierul Orzea. Celelalte denumiri sunt de origine toponimică, determinate de elemente specifice

locului cum ar fi : “Valea Crângului” (crâng), “Valea Pietrii “ (piatră), “Valea Nucetului” (nuci),

“Valea Humei” (humă), “Valea Bobului” (bob), “Valea Seman” (seimeni), “Valea Mieilor” (miei),

“Ulmi” (ulm) s.a. Multe dintre acestea au devenit străzi urbane.

* * *

Nu putem încheia această succintă trecere în revistă a datelor istorice fără a preciza că teritoriul

localităţii (şi al împrejurimilor) are o vechime extrem de îndelungată, existând dovezi certe de existenţă

a unor aşezări umane încă din Comuna Primitivă, concretizate în fragmente de ceramică şi unelte

primitive (topoare din piatră) descoperite pe dealul Merez, în Valea Urloi, care datează de la sfârşitul

epocii neolitice şi începutul epocii bronzului (circa 2000-1800 î.Ch.).

În anul 1974, pe raza satului Străoşti, la nord-vest de oraşul Urlaţi, lângă Ocolul Silvic Verbila,

s-a descoperit un depozit de seceri din bronz (37 exemplare, întregi şi fragmente) care, actualmente,

sunt expuse într-o vitrină a Muzeului Judeţean de istorie şi arheologie Prahova, ele fiind apreciate ca

având o vechime de peste 3000-3200 ani !

O altă dovadă că vatra localităţii este locuită din vechime o constituie descoperirea făcută în

anul 1968 când, în urma săpăturii pentru fundaţia noii clădiri a Liceului, a ieşit la iveală un schelet

apreciat de către specialişti ca datând din sec.XIV. Tot în acel loc s-au găsit şi trei nasturi din aramă,

executaţi în tehnica vremii, ce sunt în posesia Muzeului din localitate şi care atestă existenţa unor

aşezări omeneşti în aceste locuri şi chiar în vatra actuală a oraşului.

Desigur că timpul (şi cercetările ulterioare) vor scoate la iveală şi alte dovezi care să

demonstreze vechimea existenţei oamenilor în această zonă geografică.

1.3. Cadru natural

1.3.1. Relief

Oraşul are o suprafaţă de 4 367 ha (43, 67 km2) ceea ce reprezintă 0, 93 % din teritoriul

judeţului. Relieful oraşului este un relief deluros (la poalele dealurilor Istrița și Bucovel) cu înălţimi

între 400 m şi 700 m.

11



România


a Oraşului Urlaţi

Cadrul natural. Litologia este reprezentată prin faciesuri aparţinând atât levantinului cât şi

vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de

solificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.

Relieful. Cercetările geologice arată că zona noastră a luat înfăţişarea pe care o are astăzi la sfârşitul

pliocenului (subetajul Levantin), în urma ultimelor mişcări tectonice de ridicare ale munţilor Carpaţi. În

anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi.

Din punct de vedere geologic, oraşul se află situat în zona de contact dintre Câmpia Română şi

dealurile subcarpatice (Subcarpații Curburii).

În zona de terasă, care se înalţă cu 6 – 12 m faţă de nivelul albiei râului Cricovul Sărat şi se înclină spre

râu de la nord la est spre sud - vest, terenul se caracterizează prin stabilitate şi relief lipsit de denivelări.

Zona de luncă, pe partea stângă a râului Cricovul Sărat, este inundabilă şi parţial mlăştinoasă.

Zona de versant, ce delimitează teritoriul la N – E, E si N – V, V este cunoscută sub denumirea

deDealurile Urlaţilor şi este caracterizată prin înălţimi de peste 400m, cu o fragmentare accentuată cu

văi adânci şi înguste.

Regiunea colinară a localităţii este slab reprezentată în vegetaţie lemnoasă spontană, rămânând pe unii

versanţi abrupţi pâlcuri de pădure în care se găsesc ulm, carpen, stejar. Pădurile ocupă o suprafaţă de

138ha, având totodată şi funcţia specială de protecţie, de gradul I şi nu sunt populate de o faună bogată.

1.3.2. Clima

Tipul de climă în oraşul Urlaţi este cel temperat continental moderat, caracterizat prin ierni moderate

din punct de vedere termic şi veri, în general, la fel ca la nivelul întregii suprafeţe de sud a ţării,

călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

În ultimii ani, regimul climatic a înregistrat pe perioada verii temperaturi foarte ridicate, iar iernile au

fost secetoase şi calde. Această schimbare de climă este caracteristică întregii ţări, chiar întregului

12



România


a Oraşului Urlaţi

continent, datorită efectului de seră ajungându-se la schimbarea caracteristicilor climaterice din cele

specifice unei clime temperat-continentale în cele corespunzătoare tipului de climă ecuartorială. Totuşi,

poziţia geografică a oraşului are efecte benefice asupra climei acestuia, dealurile ce-l înconjoară

formând un adevărat „scut” de protecţie împotriva intemperiilor. De asemenea, sistemul de lansare de

rachete anti-grindină din judeţul Prahova, protejează şi culturile de cereale, dar şi planaţiile de viţă-de-

vie din zona oraşului. În 2004, anul inaugurării acestui sistem, Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor

de Grindină Prahova a îndeplinit 13 misiuni, lansând 131 de rachete, iar valoarea pagubelor evitate în

agricultură a depăşit 260 de miliarde lei.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

- regimul climatic – temperatura medie anuală în oraşul Urlaţi are o distribuţie lunară caracterizată

prin scăderea valorilor termice din luna septembrie până în luna februarie, creşterea temperaturii din

martie până în august şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii.

- temperatura medie anuală este de + 10° C, temperatura minimă absolută de - 29° C şi temperatura

maximă absolută de + 39,4° C.

- regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin

creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi descreşterea din iunie până în februarie.

Prin modul de dispunere generală a reliefului distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii este de

700 - 900 mm, caracteristică zonei de podiş.

În luna iunie a anului 2007 au fost înregistrate, ca şi la nivel de ţară, cele mai mari temperaturi din

ultimii 90 de ani, estimându-se că perioada de secetă va continua şi în anii următori.

- regimul eolian - în zona oraşului Urlaţi, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel

european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei.

Frecvenţele medii anuale înregistrate indică predominarea vânturilor din N–V şi S–E, dar, în general,

clima este plăcuta şi favorabilă, din toate punctele de vedere, dezvoltării agriculturii, viticulturii şi

pomiculturii, acestea fiind unele din atuurile de bază ale acestei localităţi.

Pe de altă parte, în urma studiilor efectuate cu ani în urma, s-a constatat că oraşul Urlaţi, prin condiţiile

sale medio-climatice comparabile cu cele ale altor oraşe turistice din judeţul Prahova şi prin poluarea

redusă, este un areal deosebit pentru dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, pentru cei care doresc să

trăiască într-un mediu curat, nepoluat sub nici o formă.

1.3.3 Flora și fauna

Flora și fauna din zona orașului Urlați este bogat reprezentată, ținând cont și de faptul că, orașul

este situat la poalele dealului Istrița (Sit de importanță comunitară Natura 2000).

Mamifere: mistreț, căprior, vulpe, pisică sălbatică, iepure de câmp, veveriță, popândău, scorbură,

nevăstuică, dihor, pârșul de alun.

Păsări cu specii de: caprimulg, huhurez mare, șoim călător , corb , sfrâncioc roșiatic, pițigoi

mare, ciocănitoarea pestrița de grădină, pietrar răsăritean, pietrar negru, presură sură , codobatură

galbenă, fâsă de câmp, silvia porumbacă.

Reptile și amfibieni: gușter, șopârlă de câmp, sălămâzdră de uscat, brotac verde de copac, broască

râioasă verde, broască roșie de pădure, broască râioasă brună.

Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca, cosaș de stepă, un păianjen din specia Hogna

radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: Aedia leucomelas, Argynnis

pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala

promissa, Catocala puerpera, Chelis maculosa, Chrysodeixis chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna,

Cucullia tanaceti, Cupido osiris, Calyptra thalictri (molia vampir), Dichagyris candelisequa, Eilicrinia

trinotata, Epilecta linogrisea, Episema tersa, Euxoa cos, Hadena irregularis, Hipparchia volgensis,

Hyponephele lycaon, Leptidea morsei (fluturele de muștar), Lycaena dispar (fluturele

purpuriu), Maculinea arion (albăstrița pătată), Saturnia pyri (fluturele ochi de păun mare).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oim_c%C4%83l%C4%83tor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Corb

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfr%C3%A2ncioc_ro%C8%99iatic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pi%C8%9Bigoi_mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pi%C8%9Bigoi_mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioc%C4%83nitoarea_de_gr%C4%83din%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Presur%C4%83_sur%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Reptil%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amfibian

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83l%C4%83m%C3%A2zdr%C4%83_de_uscat

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nevertebrate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cosa%C8%99_de_step%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hogna_radiata



https://ro.wikipedia.org/wiki/Saturnia_pyri

13



România


a Oraşului Urlaţi

Flora ariei este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii

ocrotite prin aceeași Directivă a Consiliului European 92/43/CE, astfel:

Arbori și arbusti: mojdrean, cărpiniță, sânger, alun , păducel, măceș.

Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară , clopței, zambilă sălbatică, stânjenel de munte,

gălbinele, sovârf , studentiță, salvie de câmp, peliniță, frăguță, potcapul-călugărului,

scânteioară, ghiocel , coșaci, ochiul-lupului, obsigă, scaiul dracului, scântietoare, cimbrișor sălbatic,

lucernă, timoftică, amăreală, băieței, ovăscior argintiu, negară, iarbă neagră, păiuș, păiuș stepic, rogoz.

Dintre culturile ce se întâlnesc cel mai adesea cele putem enumera pe cele de prun, corcoduş,

cais, nuc, vişin, măr, păr. Cultura viţei-de-vie ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa terenului. De

asemenea, o mare răspândire o au grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, fasolea şi

plantele furajere.

1.3.4 Pedologie

În regiunea de campie din care face parte orașul Urlați se întâlnesc cernoziomurile cambice, în

mare parte freatic-umede, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roșcate, brun roșcate podzolite, brune

podzolite și soluri podzolice argiloiluviale.

În luncile râurilor se întalnesc soluri aluviale în diferite stadii de evoluție, lacoviști, soluri

gleice, iar pe întinsul con de dejecție al Prahovei predomină solurile branciog.

1.3.5 Apele

Județul Prahova aparține aproape în întregime bazinului hidrografic al râului Prahova. Râul

Prahova cu afluentul său Teleajen formează două axe principale care drenează partea mediana a

județului pe direcția NV-SE. Partea de vest este tributară râului Cricovul Dulce, prin afluentul acestuia

Provița, iar partea de est este drenată de izvoarele unor afluenți ai râului Buzău și ai Săratei.

Orașul Urlați este situat pe malul stâng al Râului Cricovu Sărat, acesta fiind afluenetul de stânga

al râului Prahova. Râul Cricovul Sărat ocupă o suprafață de 629 km² si are o lungime de 81km. Debitul

mediu multianual al râului Cricovu Sărat este de 2.20mc/s. Debitul maxim se realizează obișnuit în

aprilie iar cel minim în septembrie sau octombrie, volumele scurse reprezentand 16-18% și, respectiv

4-5% din cel anual.

Lacurile naturale din județul Prahova sunt situate în zona de câmpie și de dealuri. Principalele

lacuri din zona de câmpie sunt limanele fluviatile Balta Doamnei, Curcubeu, Saracineanca pe stânga

Ialomiței și Lacul Fulga pe valea Bălana. În regiunea subcarpatică lacurile mai cunoscute sunt cele de

la Brebu, Câmpina, Vitioara și Slănic localizate în vechi exploatări de sare si amenajate în scop balnear.

Cel mai mare lac din judetul Prahova este lacul de acumulare de la Paltinu de pe valea Doftanei.

1.3.6. Repere geografice si turistice

În cadrul unităţii administrativ teritoriale Urlaţi pot fi identificate mai multe repere turistice, demne de

a fi consemnate. În acest sens, trebuie menţionate următoarele:

Conacul Bellu este situat într-un frumos şi pitoresc parc, fiind un important muzeu, ce

concentrează în bogatul său patrimoniu piese de o remarcabilă valoare din colecţiaAlexandru

Bellu, fotograf si etnograf renumit, al carui unchi, Baronul Barbu Bellu, ministu de Justite in

timpul guvemarii lui Alexandru Ioan Cuza, a donat terenul pentrucimitirul-muzeu Bellu din

capitala. Monument de arhitectură în stil românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, Conacul

adăposteşte un patrimoniu mixt de etnografie şi artă. Mobilierul a aparţinut odinioară familiei

Bellu, şi este completat de o bogată colecţie de artă plastică (tablouri, litografii, sculpturi), cărţi

rare în ediţii de lux, icoane, candelabre, sfeşnice, vase orientale, faianţă, obiecte personale şi

bijuterii. Deschis încă din 1953, muzeul evocă atât epoca apusă a familiilor boiereşti, cât şi

puternica lor legatură cu specificul locurilor şi artapopulară. În anul 2010, colecţia Muzeului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Flora

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arbust

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nger

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alun_(arbust)

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83ducel

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ce%C8%99

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iarb%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Floare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_(biologie)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ru%C8%99cu%C8%9B%C4%83_de_prim%C4%83var%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sov%C3%A2rf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salvie_de_c%C3%A2mp

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghiocel

14



România


a Oraşului Urlaţi

Bellu din Urlaţi a fost apreciata la nivel naţional, câştigând premiul pentru «cea mai frumosă

expoziţie muzeală » in cadrul concursului national ICOM.

Mănăstirea Jercălăi - aici se află Schitul Sfânta Maria cu bisericuţa lui de lemn, în formă

de corabie. Bisericuţa este un monument de arhitectură cu o istorie deosebita,fiind mutata de 3

ori in cei, in curand, 300 de ani de dăinuire. Construită la 1731 de către meşteri populari din

satul Luieriu (Jud. Mures), a fost mutată după un timp la Topliţa (Jud. Harghita). Acolo a fost

remarcată de Regina Maria, căreia i-a plăcut foarte mult, şi ca urmare a fost mutată

in 1928 langă cetatea Bran (Jud. Brasov), reşedinţă regală la acea vreme. In 1956, fiind

ameninţată cu distrugerea de către demnitarii acelor vremuri, biserica a fost mutată de la Bran

Ia Urlati-Jercălăi de catre cel care a devenit mai tarziu PlFP Patriarh Teoctist. Sol al artei

transilvănene pe eleagurile Munteniei, biserica are o icoană făcătoare de minuni a Maicii

Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt.

Conacul Urlăţeanu - construit în 1922, restaurat in 1999, oferă turiştilor posibilitatea de a

vizita o cramă functională. Totodata reface atmosfera autentică a unei vechi case boieresti. care

15



România


a Oraşului Urlaţi

impresionează atât prin arhitectura proprie, cât şi prin frumuseţea domeniului pe care este situat.

Conacul deţine o cramă subterană în care se maturează vinul roşu în baricuri de stejar.

Biserica "Galbenă" cu hramul "Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru", din strada Nuferilor, cu o vechime

de peste 240 de ani şi care a fost înălţată în anul 1761 de către Stan Urlăţeanu.

Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" din localitatea componentă Valea Seman,

construită în anul 1753, cu console "în cap de cal", din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea

estică a Munteniei

Casa Domnească, situată în viile domnitorului Constantin Brâncoveanu, din Valea Crîngului -

un monument de arhitectură aflat în curs de restaurare

Puţul Frumos din localitatea componentă Valea Mieilor

Crucea de piatră de lstriţa, situată pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicată în vremea

domniei lui C. Brâncoveanu "va leato 7206" (1697 - 1698)

Monumentul, din bronz, al eroilor din războiul pentru întregirea neamului (1916 - 1918) situat

in centrul oraşului.

16



România


a Oraşului Urlaţi

CAP.II INDICATORI DE REFERINTA PRIVIND SITUATIA ACTUALA

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Orașul Urlaţi ocupă o suprafaţă de 4367 hectare (0,93 % din suprafaţa totală de 471587 ha a Judeţului

Prahova), din care cea mai mare suprafaţă (82,55 %) o reprezintă terenul agricol / neagricol / alte forme

- 3604,66 Ha.

După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 50.34% de proprietari privați,

în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de peste 49.66% de stat.

Cf legii 213 mai există și proprietatea privată a statului.

Tabel nr.1- Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate

Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % ha

Proprietate publica a UAT 0 0 450 49.66 450

Proprietate privată 3461 100 456 50.34 3917

TOTAL 3461 906 4367 Sursa – INSSE tempo online, 2014

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței administrative a orașului

s-a menținut constantă după cum se poate observa din datele prezentate mai jos, mici variații

inregistrându-se la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălţi etc.

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Categorie de folosință Suprafața (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 3461 3634 3634 3634 3634

- arabil 1266 1066 1266 1266 1266

- pășuni și fânețe 971 1171 1127 1127 1127

- vii și livezi 1224 1224 1241 1241 1241

Păduri si alte terenuri cu

vegetație forestieră 138 138 138 138 138

Ape și bălți 78 78 78 78 78

Teren intravilan

construcţii 347 347 233 233 233

Drumuri (km) 225 225 225 225 225

Neproductiv 118 118 59 59 59

Suprafața totală 4367 4367 4367 4367 4367 Sursa- INSSE tempo online

17



România


a Oraşului Urlaţi

Suprafața agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 1066 ha 31%), pășuni

831 ha și fânețe 340 ha (34%) și vii si livezi 1224 ha (35%).

Fondul forestier acoperă 138 hectare, ocupând locul şase in structura suprafeţei administrative a

oraşului (3,16 % din totalul suprafeței administrative) şi este reprezentată de păduri și alte terenuri cu

vegetație forestieră.

Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Urlaţi este de 0,1150 hectare, reprezentând 0,01 % din

suprafaţa totală a oraşului şi este alcătuit din bălţi.

2.1.1. Intravilanul localității

Terenul intravilanal orașului Urlaţiocupă în prezent o suprafaţă de 1000,96 hectare (22,92% din total

suprafață administrativă).

Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

ZONE FUNCTIONALE

An 2014 An 2006

Suprafata

(ha)

Procent (% )

din total

intravilan

Suprafata

(ha) Procent (% ) din

total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 725.01 72.43 580.28 73.98

Unitati industriale si depozite 69.70 6.96 58.50 7.46

Unitati agro-zootehnice 37.00 3.70 37.00 4.72

Institutii si servicii de interes public 72.80 7.27 29.70 3.79

Cai de comunicatie si transport (rutier) 47.50 4.75 42.47 5.41

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 28.25 2.82 12.20 1.56

Constructii tehnico-edilitare si zone

protectie 7.00 0.70 6.00 0.76

Gospodarire comunala, cimitire 6.80 0.68 6.80 0.87

Destinatie speciala 6.90 0.69 11.40 1.44

TOTAL INTRAVILAN 1000.96 100.00 784.35 100.00 Sursa: Birou Urbanism, Primaria Urlați, 2015

După cum se poate observa din tabelul precedent din 2006 și până în 2014 terenul intravilan a crescut

cu peste 22%, de la 784,35 ha pana la 1000,96 ha.

2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv

case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru

bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte construcţii

utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:

fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină administrare

gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ orășenesc care se află în proprietatea oraşului,

precum şi fondul care se află în administrarea gospodărească a întreprinderilor orășenești sau în

administrarea operativă a instituţiilor orășenești;

fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale,

apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de

construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza

proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;

18



România


a Oraşului Urlaţi

fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în

proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;

proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte

cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Urlaţi în perioada 2010-2014

An Total locuințe

(numar)

Total suprafață

locuibilă

(mp)

Proprietate

publică

(numar)

Proprietate

privată

(numar)

Proprietate

privată

(mixtă)

2010 3747 147323 40 3707 -

2011 3876 178109 16 3860 -

2012 3882 179034 16 3866 -

2013 3886 179748 26 3860 -

2014 3889 180225 35 3854 - Sursa: INSSE tempo online

2.2. DEMOGRAFIE

Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Urlaţi reprezintă elemente de interes major

pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung.

Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante..

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judetului Prahova

Localitatea Populație stabilă (numar persoane)

1 IANUARIE 2014

JUDET PRAHOVA 798.285

ORAS URLATI 11.255

MUNICIPIUL PLOIEŞTI 222.461

MUNICIPIUL CÎMPINA 35.662

ORAŞ AZUGA 4.742

ORAS BĂICOI 19.178

ORAS BOLDEŞTI SCĂIENI 11.298

ORAS BREAZA 17.085

ORAŞ BUŞTENI 9.765

ORAŞ COMARNIC 12.595

ORAŞ MIZIL 15.729

ORAŞ PLOPENI 9.109

ORAŞ SINAIA 11.076

ORAŞ SLĂNIC 6.178

ORAŞ VĂLENII DE MUNTE 13.390 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – date provizorii communicate la data de 16.07.2014

Densitatea populației în orașul Urlaţi este de 241,38 locuitori/kmp, situându-se peste media pe județ

(161,77 locuitori/kmp).

19



România


a Oraşului Urlaţi

După etnie, locuitorii din Urlaţi sunt în proporție de peste 94% români si doar 6% reprezintă populația

de etnie romă sau alte etnii (maghiară şi alte naţionalităţi). La recensământul din octombrie 2011,

înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor

recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru

persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este

disponibilă pentru aceste caracteristici.

Comparativ cu recensamăntul anterior situația a fost in usoara scadere, valorile negative ale sporului

natural, conjugate cu soldul migratiei externe, au facut ca populatia orasului sa se diminueze. Fata de

recensamantul anterior, scaderea a fost cu 1235 persoane - 11776 persoane in 2002 fata de 10541 in

2011. Urmare revigorarii economice inregistrata in ultimii ani si crearii locurilor de munca, populatia

stabila a orasului Urlati era la 1 iulie 2014 de 11255 persoane.

Impărțirea populației pe grupe de vârstă

De vârstă depind toate aspectele activitățile economice, sociale, culturale ale unei comunități

locale, în principal pentru :

- planificarea activităților educaționale ;

- estimarea modificarilor posibile in perspectiva in plan teritorial ;

- planificarea si prognoza utilizarii fortei de munca ;

- organizarea activitatii de servicii ;

- oranizarea activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei ;

- specificul consumului.

Tabel nr.6 - Populația din orașul Urlati pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 606 5,75

5 – 9 ani 597 5,60

10-14 ani 523 4,97

15-19 ani 530 5,03

20-24 ani 699 6,64

25-34 ani 1574 14,94

35-49 ani 2353 22,33

50-59 ani 1497 14,21

60-64 ani 612 5,81

65-74 ani 869 8,25

75-84 ani 573 5,44

peste 85 ani 108 1,03

TOTAL POPULATIE 10541 100%

Sursa: Recensământul populației 2011

Au fost analizate datele potrivit recensamantului din 2011. S-a constat că populația cuprinsă în

intervalul de vârstă 0-20 ani reprezinta 21,35 % din total populației, populația cuprinsă în intervalul de

vârstă 20-59 ani reprezintă 58,12% din total populației, restul de 19,5 % fiind reprezentat de populația

de peste 60 ani.

20



România


a Oraşului Urlaţi

Starea civilă a populației din orașul Urlați

Tabel nr.7 - Starea civilă a populației din orașul Urlați

Orașul

Urlați

POPULAȚI

A

STABILĂ

TOTAL

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA

CIVILĂ

DE FAPT

Persoane

care trăiesc

în uniune

consensuală

Necăsătorit

(ă)

Căsătorit(

ă) Văduv(ă)

Divorțat(ă

)

Inform

ație

nedispo

nibilă

Ambele

sexe 10541 4419 4702 978 442 - 444

Masculin 5170 2483 2350 148 189 - 222

Feminin 5371 1936 2352 830 253 - 222 Sursa: Recensământul populației 2011 www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_5.xls

Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Urlați

Orașul Urlați

POPULATIA

STABILA

DE 10 ANI SI PESTE

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E

Superior

Post-

liceal

si de maistri

Secundar

Primar

Fara scoala absolvita

Total

din care:

Total

Superior

Inferior

(gimnazi

al)

Total

din

care:

Universit

ar de

licenta

Liceal

Profesion

al si de

ucenici

Persoa

ne analfab

et

Total, din

care: 9338 946 843 355 6135 2188 1417 2530 1345 557 406

Masculin 4587 427 388 177 3179 1067 987 1125 531 273 203

Feminin 4751 519 455 178 2956 1121 430 1405 814 284 203

Sursa: Recensământul populației 2011 www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_161.xls

Populaţie stabilă la 1 iulie 2011[1] :

Total ………… 11.363 persoane

Din care:

- masculin ….5.515 persoane

- feminin …...5.848 persoane

Populaţia stabilă a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2012[1]:

Total ………………………. 11262 persoane

din care:

masculin……………. 5465 persoane

feminin …………….. 5797 persoane



din care:

masculin……………. 5503 persoane

21



România


a Oraşului Urlaţi



[1] Date furnizate de D.J.S.P.

Notă: „Populaţia la 1 iulie a fost calculată prin metoda componentelor, folosind surse de date

administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales

la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o

supraevaluare a populaţiei României datele prezentate au caracter provizoriu, urmând ca numărul

populaţiei stabile să fie recalculat după definitivarea rezultatelor definitive ale Recensământului

Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru seriile de timp până la precedentul recensământ.”

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

An

Născuţi vii Decedaţi Sporul natural

Jud.

Prahova Oraș Urlati

Jud.

Prahova

Oraș

Urlati

Jud.

Prahova

Oraș

Urlati

2010 7172 116 9964 143 -2793 -27

2011 7772 112 9784 150 -2012 -38

2012 6541 109 10164 131 -3623 -22

2013 6378 123 9777 122 -3399 1

2014 6334 112 9782 115 -3448 -3 Sursa – INSSE Tempo online, 2015

Tabel nr. 10. Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN

Rev.2 (număr persoane)

JUD. PRAHOVA 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL, din care 286700 284200 288300 289800 286000

AGRICULTURA, SILVICULTURA

SI PESCUIT 62600 63600 65900 62000

60000

INDUSTRIE 77000 77300 78000 78800 79500

CONSTRUCTII 27100 25800 24700 26400 25500

COMERT CU RIDICATA SI CU

AMANUNTUL 40100 38900 39000 41900

41100

TRANSPORT SI DEPOZITARE 17000 17100 17000 16400 15500

ALTE ACTIVITATI 62900 61500 63700 64300 64400 Sursa – INSSE Tempo online, 2015

Tabel nr. 11. Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al

exploataţiilor agricole

An 2010/2014

ORAȘUL

URLAȚI JUDEȚULPRAHOVA

Total , din care: 6164 563949

Exploataţii agricole fără personalitate juridică 3050 280801

Exploataţii agricole cu personalitate juridică 3114 283148 Sursa – Recensământul agricol 2010

22



România


a Oraşului Urlaţi

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților

AN Oraș Urlaţi

(număr persoane)

JUD. PRAHOVA

(număr persoane)

2010 1456 160904

2011 1653 156988

2012 1759 159105

2013 1826 161424

2014 1530 162331 Sursa – INSSE Tempo online

Tabel nr. 13 - Evoluția numărului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului

Anii

Şomerii înregistraţi la

Agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă

(număr persoane)

din care:

femei

(număr

persoane)

Rata şomajului Rata

şomajului

- total (%) - femei (%)

2010 26873 11771 8,6 8,7

2011 17186 7851 5,7 5,9

2012 17142 7677 5,6 5,8

2013 17812 7567 5,8 5,6

2014 15791 6870 5,1 5,1 Sursa – INSSE Tempo online

2.3 INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.1 Căile de acces

Oraşul Urlaţi este situat, la 4 km distanţă de Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzău, din Albeşti

Paleologu, pe Drumul Judeţean 102 C, care realizează legătura oraşului Urlaţi cu municipiul Ploieşti.

Drumul Judeţean 102 K, care face legătura cu comuna Ceptura, trece, de asemenea, prin oraşul Urlaţi.

Aceste drumuri sunt considerate de importanta majora pentru circulaţie, fapt justificat şi de numărul

mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.

Lungimea totală a străzilor orăşeneşti (la 31.12.2014) – cca. 101 km, din care :

- modernizate (asfaltate) – 95 km;

- nemodernizate (pietruite/de pământ) – 6 km

Tabel nr.15 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Urlați

Categorie drum Număr

Total km

drumuri

Total km

trotuare

Total km

alei

pietonale

Număr

locuri de

parcare

Drum comunal - 34 - - -

Drum vicinal - - - - -

Străzi - 67 23 - 750

TOTAL 62 101 23 - 750 Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Urlați

Starea tehnică a drumurilor în localitatea Urlaţi este foarte bună, fiind asfaltaţi (în anul 2014) 95 km din

cei 101 km total, doar 6 km fiind drumuri de pământ, care sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec

23



România


a Oraşului Urlaţi

cu pietriș și se încadrează in categoria de trafic ușor. Accesul pietonal este dezvoltat, fiind amenajate

trotuare pe toate străzile din centrul civic al oraşului Urlaţi.

Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Urlați

Categorie drum

Lungime drumuri (km)

Total (km),

Drumuri

asfaltate

Drumuri

de

pamant

Drumuri

din care:

Reabilitate* /

modernizate in perioada

2008-2013

Drum comunal 34 28 6

Drum vicinal - - - -

Străzi 67 67 33

TOTAL 101 95 6 Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Urlați

Transportul

Transport feroviar în oraşul Urlaţi nu există, cea mai apropiată staţie feroviară fiind în comuna Albeşti

Palelogu, oraşul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce facilitează accesul persoanelor, dar şi

transportul mărfurilor.

Transportul public de persoane interjudeţean Urlaţi – celelalte localităţi vecine (municipiul Ploieşti,

oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Călugărească, Bucov, Iordăcheanu, Gornet Cricov,

Apostolache, Tătaru, Lapoş, Sîngeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este asigurat de mai mulţi

operatori economici precumABBATI ALEXANDRESCU SRL și Dan Sepsi SRL (DST), cu maşinile

din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului sunt amenajate 11 staţii publice de

transport călători, conform H.C.L. Urlati nr.57/25.08.2008 privind înfiinţarea şi nominalizarea staţiilor

publice aflate pe raza administrativ-teritorială a oraşului Urlaţi

Traficul staţionar

In prezent în oraș sunt amenajate 750 locuri de parcare în regim public.

2.3.2 Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1 Rețeaua de alimentare cu apă

Sursa de apă

În oraşul Urlaţi, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă realizându-se

prin extragerea din puţuri forate. Există 6 puţuri forate, care asigură alimentarea cu apă în oraşele Urlaţi

şi Mizil şi în comunele Ceptura şi Gornet Cricov.

Sistem de colectare si depozitare

Apa extrasă din cele 6 foraje refulează într-o conductă de aducţiune. Din conducta de aducţiune, în

zona oraşului Urlaţi există recordul pentru staţia de apă Urlaţi. Aceasta cuprinde 2 rezervoare de 1.000

metri cubi fiecare şi o staţie de clorinare cu clor gazos pentru dezinfecţie. Apa se încadrează în

parametrii de potabilitate impuşi de lege.

Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 62,2 km și a fost pusă în funcţiune. Din totalul

de 3907 de locuințe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt racordate 2716

locuinţe, adică un procent de 69,51%.

24



România


a Oraşului Urlaţi

Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:

TIPURI DE UTILIZATORI

Nr. racordate la

retea alimentare

cu apă

CASE PARTICULARE

(nr. contracte, în toate cartierele oraşului) 2716

POPULAŢIE

Contracte individuale la blocuri 928

AGENŢI ECONOMICI 112

UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar,

piaţă, unitatea de pompieri) 40

TOTAL 3796 Sursa : SC HIDRO PRAHOVA SA Sucursala Urlati

Consumul de apă potabilă

Cantitatea totală de apă furnizată unei localităţi, raportată la numărul locuitorilor şi numărul

zilelor dintr-un an, reprezintă consumul specific de apă în litri.

Activităţile umane presupun diverse categorii de consumuri specifice ale apei, şi anume: casnice

(gospodăreşti), publice, industriale, agricole. Consumul casnic se referă la apa utilizată în gospodărie

pentru igiena corporală, pentru prepararea hranei, pentru igiena locuinţei, a îmbrăcămintei etc. şi

constituie un indicator de referinţă al nivelului de civilizaţie.

Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în oraşul Urlaţi în perioada 2010-2014:

ANUL CONSUM metri cubi / zi

2010 710.220

2011 673.014

2012 613.630

2013 639.128

2014 592.410 Sursa : HIDRO PRAHOVA SA Sucursala Urlați

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă pe

zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului fiziologic,

igienei individuale şi pregătirii hranei).

Surse de poluare a apei in oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură, existenței

unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului și a exploatațiilor

petroliere din zonă. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși

nitriții.

Preţurile şi tarifele practicate

Potrivit prevederilor Hotărarii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul apei – Prahova” nr.63 din 26.06.2014 începând cu

data de 01.07.2014 se aplică următoarele preţuri pentru apa potabilă livrată în oraşul Urlaţi :

- Preț pentru populație – 4,61 lei/mc

- Preț pentru restul de utilizatori – 3,72 lei/mc

25



România


a Oraşului Urlaţi

Prețurile la apă pentru populație conțin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu

conțin TVA.

Din informatiile analizate, este mai mult decât evident faptul că necesarul de apă nu este

acoperit și este nevoie de eforturi în acest sens, soluțiile fiind conturate de reprezentanții autorității

locale în proiecte de investiții de tipul

2.3.2.2 Rețeaua de ape uzate

În prezent, rețeaua de canalizare este în curs de execuție, pe toată raza localității. Se vor realiza

13,4 km de rețea și 1807 de racorduri.

Oraşul Urlaţi este implicat, în parteneriat, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova” în proiectul „Reabilitarea şi

modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, al cărui contract de finanţare a fost

semnat pe 20 Mai 2011, fiind finanţat prin POS Mediu 2007-2013.

Prin acest Proiect, conform contractului de achiziție publică – „Reabilitarea și extinderea

SEAU în orașele Vălenii de Munte, Mizil si Urlați, Jud. Prahova”, atribuit în anul 2013 (valoare totală

de 26.870.241,50 lei), urmează ca în oraşul nostru să se construiască o nouă staţie de epurare, lucrările

fiind în curs de execuție, urmând să se execute şi lucrări de extindere şi reabilitare a reţelei de

canalizare. Străzile pe care se vor demara lucrările sunt: Stadionului, Libertății, Grădiniței, 16

Februarie, Aleea Serii, Panselelor, Viitor, Cricov, Florilor, Crinului, Berzei, Nucilor, Nuferilor,

Arioneștii Noi, Viorelelor, Liliacului, Lalelelor, Măceșului, Fundătura Crizantemelor, Macului, Cartier

Tineretului, Socului, Fundătura Socului, Narciselor.

Rețeaua de colectare a apelor pluviale dinorașul Urlaţi este formată din șanțuri și rigolele de

scurgere a apelor pluviale, care sunt întreţinute permanent în stare optimă de captare a apei pluviale,

prin munca prestată în folosul comunităţii de către persoanele beneficiare de venit minim

garantat.Odată cu realizarea proiectelor de modernizare a străzilor din oraşul Urlaţi, se vor realiza şi

sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.

2.3.3 Energia termică

Sistem de termoficare propriu

În oraşul Urlaţi nu există un sistem de alimentare cu energie termică, datorită faptului că, după

anul 1990, centralele termice ale blocurilor au fost desfiinţate, fiecare apartament având propriile

branşamente la reţeaua de alimentare cu gaze, apă etc.

În cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut

face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de

transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau parţiale cât şi pentru

întreţinere.

Alimentare cu gaze

Oraşul Urlaţi este alimentat cu gaze pe axa nord – sud ce străbate oraşul şi care concentrează

majoritatea populaţiei şi agenţilor economici.

În colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova s-a initiat un proiect de alimentare cu gaze naturale

a oraşului şi a comunelor învecinate.

Până în anul 2004 s-a extins reţeaua de alimentare cu gaze în cartierul Arioneştii Noi, dar s-a şi

reabilitat reţeaua din oraş, în proporţie de 80%, prin înlocuirea reţelei vechi şi degradate, asigurându-se

astfel presiunea la gaze, mai ales în sezonul rece.

Problema majoră cu care se confruntă oraşul Urlaţi, din acest punct de vedere, o constituie

faptul că nu este alimentat cu gaze naturale, ci cu gaz de sondă, captat din zăcămintele existente în

zonă.

26



România


a Oraşului Urlaţi

Operatorul este GDF SUEZ Energy România, DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de

distribuţie este de 37,2 km iar numărul abonaţilor racordaţi la reţea 2723.

2.3.4 Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de

distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,

instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,

armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie Muntenia

Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV =

48 km).

Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Corpuri de iluminat 1560 1800 2000 2120 2120 Sursa: Primăria Urlati

Din cele 2120 corpuri de iluminat, cele pe sodiu sunt 1250 bucăţi, fluorescente 772 bucăţi,

economice 98 bucăţi.

În ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2015 pentru 40 instituții publice

importante și 112 agenti economici, din care unii sunt mari consumatoari de energie, se observă o

tendință de creștere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a

consumurilor energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum

excesiv din aceste unități.

2.3.5 Poșta si telecomunicații

Pe teritoriul orașului Urlaţi funcționează 1 oficiu poştal. Activitatea poştală se desfăşoară într-o

structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul oraşului, oficiul

poştal oferind serviciile tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă), servicii financiare,

servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări şi plăţi, servicii bancare şi asigurări

şi alte servicii suplimentare pentru clienţi.

În localităţile componente ale oraşului, situate concentric zonei centrale, reţeaua de telefonie

fixă are o cerere ridicată, având conectaţi mulţi dintre localnici, în timp ce pe măsura apropierii de

zonele limitrofe ale acestuia, comunicarea prin reţeaua de telefonie fixă este slab reprezentată.

Oraşul este conectat la serviciile de telefonie fixă, televiziune prin cablu, internet şi date prin

TELEKOM, UPC şi RDS RCS, iar serviciile de telefonie mobilă, internet şi date cu acoperire

corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE.

Rețeaua de internet este asigurată de TELEKOM și UPC, care au preluat în luna iunie 2015

operatorii de internet de pe raza oraşului Urlaţi, Greenzone Network Systems SRL şi Tiţa & Company

SRL.

2.4 INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.4.2 Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Urlaţi funcţionează Spitalul Orăşenesc Urlaţi.

Spitalul Orășenesc Urlați, este un spital public, de acuţi, cu personalitate juridică, de categoria

a- IV–a, care asigură permanent servicii medicale curative (spitalizare continuă), dar și sprijin pentru

acţiunile de prevenţie şi promovare a sănătaţii.

Amplasament (judeţul, localitatea, strada, numărul): România, Județul Prahova, Orașul Urlati,

Str. Independenței, nr. 52. Spitalul Orăşenesc Urlaţi este situat în partea de Sud-Est a oraşului;

27



România


a Oraşului Urlaţi

Coordonate aproximative: 44.991262, 26.240402 (paralela de 45˚ latitudine Nordică şi pe meridianul

de 26˚ longitudine Estică). Adresă web și date de contact: www.spitalulurlati.ro; telefon: 0244 272518.

Fax: 0244 272517; e-mail: [email protected].

Cladirile în care se desfășoară activitatea Spitalului Orășenesc Urlați sunt construite în anul 1877,

în sistem pavilionar si, inițial, au deservit vechiul Raion Cricov și, mai apoi, întreagă Vale a Cricovului

Sărat, funcționând de-a lungul vremii ca și spital de campanie, spital orășenesc, secție exterioară a

Spitalului Orășenesc Mizil.

Începând cu anul 2014, secțiile și compartimentele acestuia au fost comasate la adresa din Str.

Independenței nr. 52, iar clădirea din Str. Orzoaia de Sus, nr. 144, situată la o distanță de cca. 800 –

1000 m, în care au funcţionat Secţiile de Pediatrie şi de Obstetrică - Ginecologie, a ramas in

conservare, aici dorindu-se a se înfiinţa Secția de recuperare neuromotorie, reumatologică si post-

traumatică.

În anul 2011, prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sănătăţii a desfiinţat 182 de spitale dintre

cele 435 existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare în cămine de bătrâni

sau centre de permanenţă, Centrul de Sănătate Urlaţi regăsindu-se pe lista unităţilor sanitare cu paturi

care nu mai puteau încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.

În anul anul 2004, Spitalul a fost desfiinţat şi trecut ca şi Secţie Exterioară a Spitalului Mizil.

Spitalul s-a reînființat ca entitate de sine stătătoare, conform H.G. nr. 1882/2006, sub denumirea de

Centrul de Sănătate Urlaţi și a funcționat în structura aprobată timp de 5 ani.

Prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sănătăţii a desfiinţat 182 de spitale dintre cele 435

existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare în cămine de bătrâni sau centre

de permanenţă, Centrul de Sănătate Urlaţi regăsindu-se pe lista unităţilor sanitare cu paturi care nu mai

puteau încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, la pozița 52. Autoritatile Publice

Locale au susținut păstrarea personalităţii juridice a Centrului de Sănătate Urlaţi şi au refuzat

reprofilarea acestuia în cămin de bătrâni, considerând că prin această măsura de reorganizare a

sistemului sanitar nu se mai respecta principiul „autonomiei locale”, astfel că Spitalul a fost menținut în

stare de conservare, până în anul 2014, când a încheiat un nou contract cu C.A.S. Prahova.

În anul 2012, Ministerul Sănătății a aprobat schimbarea titulaturii unităţii, respectiv din Centrul de

Sănătate Urlaţi în SPITALUL ORĂŞENESC URLAŢI și a avizat structura Spitalului cu 67 de paturi și

5 pentru însoțitori, iar în Decembrie 2013, M.S. a comunicat că s-a avizat de către Guvern ocuparea

prin concurs/examen a posturilor din cadrul Spitalului.

Începând cu data de 1 iulie 2014, după cca. 2 ani, SPITALUL ORĂȘENESC URLAȚI a putut să

funcționeze, în mod efectiv.

Făcând un scurt istoric al acestei instituţii, trebuie să menţionăm faptul ca acest Spital are o

vechime de peste 100 de ani, (1890) deservind vechiul Raion Cricov si, mai apoi, întreagă Vale a

Cricovului Sărat, funcţionând, de-a lungul vremii, ca şi spital de campanie, spital orăşenesc, secţie

exterioară a Spitalului Orăşenesc Mizil.

Important de reţinut este, însă, faptul că, indiferent de stadiul în care s-a aflat, din punct de vedere

juridic, acest spital a deservit cca. 40.000 de locuitori, atât din zona oraşului, cât şi din cele 11

localităţile limitrofe acestuia, situate pe Valea Cricovului Sărat şi nu numai: Albeşti-Paleologu,

Apostolache, Ceptura, Chiojdeanca, Gornet-Cricov, Iordăcheanu, Lapoş, Salcia, Sângeru, Tătaru,

Tomşani, acoperind o suprafaţa teritorial-administrativă de ¼ din judeţul Prahova, aşa cum a reieşit şi

din centralizarea bolnavilor internaţi sau a persoanelor ce au apelat la această unitate medicală pentru

diferite servicii medicale, în funcţie de domiciliul acestora.

Trebuie specificat faptul că atât în oraşul Urlaţi, cât şi în localităţile limitrofe, gradul de sărăcie

este ridicat – 44,20% media pe cele 10 localităţi rurale (Albeşti-Paleologu – 30,40%; Apostolache –

40,1%; Ceptura – 38,91%; Chiojdeanca – 45,6%; Gornet-Cricov – 38,70%; Iordăcheanu – 45,50%;

Salcia 62,20%; Sângeru – 58,20%; Tătaru - 48%; Tomşani – 33,4%[1]), populaţia este îmbătrânită şi

nu are posibilitatea de a se trata la marile spitale din Ploieşti, Bucureşti, singurul refugiu, din punct de

vedere al asistenţei medicale, al acestor cetăţeni ce-şi au domiciliul pe Valea Cricovului Sărat fiind

unicul spital din Urlaţi.

http://www.spitalulurlati.ro/

mailto:[email protected]

28



România


a Oraşului Urlaţi

Spitalul deservește o populație cu grad ridicat de sărăcie, provenită dintr-un mediu rural; singura

localitate deservită, cu populație în creștere este Sângeru, unde populația este preponderent de etnie

rromă, aproape în totalitate persoane neasigurate în sistemul de sănătate sau asistați social. Deși se pune

accent pe principiul echității, construirea unui sistem care să răspundă la nevoile oamenilor și nu să

acorde acces în funcție de localizarea geografică, apartenența culturală sau posibilitățile financiare,

dintotdeauna, majoritatea pacienților care au beneficiat de serviciile Spitalului au provenit din acest

teritoriu.

Analizând ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de peste 65 de ani), atât în mediul urban

(populație din Orașul Urlați), cât și în mediul rural, conform datelor disponibile la adresa.www.insse.ro

(http://statistici.insse.ro/shop/), se constată că, în anul 2016, la nivelul localităților deservite de către

Spitalul Orășenesc Urlați aceasta este de cca. 17, 39%, restul populației din teritoriu fiind o populație

cu vârsta între 0 și 64 de ani.

În primele 6 luni ale anului 2017, tendința este de ușoară scădere a procentului populației

îmbătrânite în totalul populației din teritoriul analizat, aceasta fiind o scădere nesemnificativă, însă.

SPITALUL ORASENESC URLATI s-a redeschis cu urmatoarele sectii:

- Sectie Medicina Interna;

- Compartiment Chirurgie Generala, din care 5 paturi Ginecologie;

- Compartiment Pediatrie;

- Labortor de analize medicale;

- Laborator de radiologie;

- Camera de garda;

- Spitalizare de zi, 5 paturi;

- Cabinete de consultatii in AMBULATORIU INTEGRAT:

- Medicina Interna

- Dermatovenerologie;

- Chirurgie Generala;

- Obstetrica-ginecologie;

- Pediatrie;

- Psihiatrie;

- Oftalmologie;

- O.R.L.

- Medicina Muncii.

În locaţia Spitalului Orăşenesc Urlaţi funcţionează Substaţia Urlaţi a Serviciului de Ambulanţă

Judeţean Prahova, instituţie care colaborează cu echipajele de prin ajutor ale Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi cu toate unităţile cu paturi ale

reţelei sanitare publice din Prahova.

În luna octombrie 2014 a fost realizat cu fonduri proprii sistemul termic centralizat la Substaţia

Ambulanţă Urlaţi, având în vedere faptul că încălzirea se realiza prin intermediul sobelor de teracotă

care aveau un randament termic scăzut şi un consum mare de gaze naturale pe timpul sezonului rece.

Prin realizarea acestui sistem s-a asigurat confortul termic necesar şi creşterea gradului de siguranţă în

exploatare.

Totodată, în localitate funcţionează patru cabinete medicale familiale, patru cabinete de

specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.

Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate

NR.

CRT.

Furnizori de servicii de sănătate

Unitate de stat /

Privată

1. Spitalul Orășenesc Urlaţi Stat

2. CMI Dr. Petrescu Mirela Privată

http://statistici.insse.ro/shop/

29



România


a Oraşului Urlaţi

NR.

CRT.

Furnizori de servicii de sănătate

Unitate de stat /

Privată

3. CMI Dr. Talasinos Thamara Privată

4. CMI Dr.Mihăescu Vasilica Privată

5. CMI Dr. Petrescu Sanda Rodica Privată

6. Farmacia Tony Farm SRL Privată

7. Farmacia Professional FarmaLine SRL Privată

8. Farmacia Bratu SRL Privată

9.

Time Life SRL îngrijire la domiciliu şi

ambulatoriu de specialitate Privată

10.

CMI Dr. Mureşanu Silviu Marcus Alexandru -

Oftalmologie Privată

11. CMI Stomatologic Dr. Dinu Ana Maria Privată

12. CMI Stomatologic Dr. Petre Laura Privată

13. CMI Stomatologic Dr. Ionescu Daniel Privată Sursa - DSP Prahova

Tabel nr.22 - Indicatori servicii de sănătate

Indicatori Spitale

Cabinete Medicale

Stomatologice Individuale

Cabinete Medici de

Familie Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul unităților 1 - - 4 4 - - 3

Numărul de paturi 67 - - - - - - -

Numărul de medici

specialiști 7 - - 4 4 - - -

Numărul de asistente 27 - - 4 4 - - - Sursa - DSP Prahova

Nr.

Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 4 4 4 4 4

2 Număr medici specialisti 7 - - - -

2.4.3 Serviciile de asistenţă socială

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a monitoriza

în condiţii optime atribuţiile şi obligaţiile care le revin asistenţilor personali în vederea ameliorării

situaţiei persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea

lor o cere.

Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potenţialul fizic,

intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.

La nivelul anului 2015 în cadrul Primăriei oraşului Urlaţi erau angajaţi 30 de asistenţi personali

ai persoanelor cu handicap din care 24 persoane sunt asistenți personali pentru adulţi iar 6 asistenți

personali pentru minori.

30



România


a Oraşului Urlaţi

Centre de tip respiro-structuri Pe raza oraşului Urlaţi nu există Centre de tip respiro-structuri fără personalitate juridică din

subordinea Consiliului Local în cadrul Compartimentului asistenţă socială şi autoritate tutelară – s-a

aplicat alternativa legală stabilită prin prevederile Legii nr.448/2006, republicată, de a acorda persoanei

cu handicap grav o indemnizaţie echivalentă cu salariul minim net al asistentului social debutant cu

studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.

La nivelul oraşului Urlaţi, în luna mai 2015 erau înregistrate 45 persoane cu handicap gradul

grav care au optat pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajarii unui asistent personal. În

ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt persoanele cu

handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite sunt

encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă,

paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap gradul grav

predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, Alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.

70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea locuinţelor.

Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 413, din care 303 ajutoare

încălzire cu gaze şi 110 ajutoare încălzire cu lemne. De asemenea, cei 62 de beneficiari ai venitului

minim garantat au primit şi ajutor încălzire cu lemne.

Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Urlaţi pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (mii lei)

2010 1311,10

2011 873,53

2012 837,10

2013 980,00

2014 1115,00 Sursa: Primăria Urlaţi, 2015

Pe raza oraşului Urlaţi funcţionează 3 unităţi de protecţie pentru adulţi, respectiv :

- Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu handicap

Urlaţi, cu o capacitate de 175 locuri ;

- Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte Handicap Urlaţi, cu o

capacitate de 172 locuri ;

- Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa Rozei”

Urlaţi, cu o capacitate de 50 locuri.

La începutul anului 2015 a fost finalizat proiectul Restructurarea Centrului de Integrare prin

Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi, prin înfiinţarea unui nou centru

rezidenţial, cu o capacitate de 50 de locuri, conform standardelor specifice de calitate aflate în vigoare,

pentru 50 de rezidenţi transferaţi din cadrul CITOPAH. Noul centru asigură servicii specializate,

centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor.

În organigrama Primăriei oraşului Urlaţi sunt prevăzute 40 posturi de asistenţi personali ai

persoanelor cu hadicap, în luna iunie 2015 fiind ocupate 30 posturi şi vacante 10 posturi. Faţă de

perioadele anterioare, dinamica angajării asistenţilor personali s-a menţinut staţionară şi nu s-au

semnalat situaţii de desfacere a contractului de muncă al asistenţilor personali care să afecteze negativ

starea bolnavului.

31



România


a Oraşului Urlaţi

Conform statisticii, numărul mai mare al persoanelor cu handicap grav este în rândul adulţilor.

Handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobândit ca urmare a unor traume psihice sau fizice.

Cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la adulţi sunt: leucemie acută, sechele după traumatism cranio-

cerebral, diferite forme de neoplasm, schizofrenie, psihoză maniaco-depresivă. La adulţii cu handicap

grav predomină hemiplagia, paraplegia, sindromul Alzheimer, boala Parkinson, scleroza în plăci,

polireumatismul articular acut.

2.5 INFRASTRUCTURA DE INVATĂMÂNT

Tabel nr. 24 - Infrastructura de invățământ din orașul Urlati în anul 2014

Nr.

crt.

Unitate de

învăţământ Adresa

Personalitate

juridică /Arondată

Acreditată

/

Autorizată

Învăţ

ământ

public

/

privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

1.

Grădiniţa cu

Program Prelungit

“Clopoţica”, oraşul

Urlaţi

Str.Tudor

Vladimirescu

Personalitate

juridică

Autorizaţie

sanitară 481/2009

482/2009

Învăţământ

public

Str.Valea Urloii

Grădiniţa cu

program normal

Valea Urloii

133/2012 Învăţă

mânt

public

Str.Jercălăi

Grădiniţa cu

program normal

Jercalai

132/2012 Învăţă

mânt

public

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

1.

Liceul Teoretic

“Brâncoveanu

Vodă”, Oraşul Urlaţi

Str.1 Mai nr.30 –

clădirea nouă

Str.1 Mai nr.73 –

clădirea veche

Personalitate

juridică Autorizată

Învăţă

mânt

public

2.

Şcoala Gimnazială

“Cănuţă Ionescu”,

Oraşul Urlaţi

Str.Tudor Viitor

nr.1

Personalitate


Învăţă

mânt public

INVĂŢĂMÂNT LICEAL

1.

Liceul Teoretic

“Brâncoveanu

Vodă”, Oraşul Urlaţi

Str.1 Mai nr.30 –

clădirea nouă

Str.1 Mai nr.73 –

clădirea veche

Personalitate


Învăţă

mânt

public

Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program

Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

32



România


a Oraşului Urlaţi

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul

preuniversitar, în oraşul Urlaţi

Nr.

crt.

Specialitatea catedrei

(postului)

Norme /

posturi

didactice

(număr)

Norme / posturi didactice

acoperite cu:

Titulari Suplinitori

Liceul Teoretic Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi

1 Învăţători 16 16 -

2 Profesori 44 41 3

TOTAL 60 57 3

Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi

1 Învăţători 10 10 -

2 Profesori 23 11 12

TOTAL 33 21 12

Grădiniţa cu Program Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

1 Educatoare 17 14 3 Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program Prelungit

“Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

Aprobarea planurilor de şcolarizareale unităţilor de învăţământ din oraşul Urlaţi s-a realizat conform

actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total de 1913

elevi, din care preșcolari 303.

Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituţie / Nr.

înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădiniţe 330 358 318 303

Şcoli generale 372 369 426 430

Licee 1021 992 1100 1180

TOTAL 1723 1719 1844 1913

Sursa: Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Grădiniţa cu Program Prelungit

“Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Unitatea de

învăţământ Clasa

Nr.

înscrişi Nr.

promovaţi Repetenţi

Abandon

şcolar

Rata

promovabilităţii

Liceul

Teoretic

“Brâncoveanu

Vodă”,

Oraşul Urlaţi

Pregătitoare 97 97 100%

I 78 72 3 92,30%

II 82 81 1 98,78%

III 67 65 2 97,01%

IV 75 73 1 97,33%

33



România


a Oraşului Urlaţi

Unitatea de

învăţământ Clasa

Nr.

înscrişi Nr.

promovaţi Repetenţi

Abandon

şcolar

Rata

promovabilităţii

V 76 73 2 96,05%

VI 71 70 1 98,59%

VII 87 84 2 1 96,55%

VIII 78 77 1 98,71%

IX 123 122 1 2 99,18%

X 125 127 101,60%

XI 119 117 1 98,31%

XII 102 102 100%

Şcoala

Gimnazială

“Cănuţă

Ionescu”,

Oraşul Urlaţi

Pregătitoare 46 46 - 100%

I 41 41 - 100%

II 64 63 1 98%

III 61 59 2 97%

IV 45 43 2 96%

V 59 54 5 92%

VI 47 46 1 98%

VII 48 45 3 94%

VIII 39 37 2 95% Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi

Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Tabel nr. 28 - Situatia testărilor naţionale

An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți Procent

Promovabilitate

2011/2012 56 56 56 100%

2012/2013 69 69 69 100%

2013/2014 62 62 62 100% Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi


Promovabilitate

2011/2012 53 53 39 74%

2012/2013 24 24 19 79%

2013/2014 17 17 17 100% Sursa: Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi

Tabel nr. 29 – Situația Examenului de Bacalaureat -


Promovabilitate

2011/2012 128 126 81 64,28%

2012/2013 114 108 83 76,85%

2013/2014 135 111 95 85,58% Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi

34



România


a Oraşului Urlaţi

Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de studiu şi

de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând

atât protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

- Burse de ajutor social

- Burse de merit

- Burse de studiu

- Burse de performanţă

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Sursa: Liceul Teoretic “Brâncoveanu Vodă”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnazială “Cănuţă Ionescu”, oraşul Urlaţi

2.6 CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

Prin cultură se poate construi o imagine veridică a oraşului, care să promoveze valori autentice

şi competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatea locală beneficiară, instituirea unui

sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale.

În prezent, în ansamblul vieţii culturale urlăţene, o vie activitate o desfăşoară Casa de Cultură,

prin spectacolele, cercurile, atelierele, expoziţiile desfăşurate aici.

În ultima perioadă, s-a remarcat o intensă activitate de acest gen, încercându-se să se asigure

revigorarea identităţii culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia

latină, precum şi aportul culturii zonale, a întregii Văi a Cricovului Sărat, la conceptul culturii

naţionale.

Oraşul Urlaţi dispune, în prezent, de o bibliotecă orăşenească, ce funcţionează într-un spaţiu nu

tocmai adecvat şi care beneficiază de un fond de carte învechit, ce trebuie modernizat.

Până în anul 1989 exista şi un cinematograf, dar din cauza costurilor şi ineficienţei, acesta a

fost desfiinţat.

Muzeul Conacul Bellu.

Complexul „Conacul Bellu” de la Urlaţi este aşezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc şi

adăposteşte un important muzeu, un adevărat sanctuar de cultură ce concentrează în bogatul său

patrimoniu piese de o remarcabilă valoare constituind colecţia Alexandru Bellu. Clădirea, declarată în

1955 monument de arhitectură, este construită în stil românesc, cu parter şi pivniţă la subsol, cu cerdac

deschis, stâlpi de lemn sculptaţi şi acoperişul cu şiţă. Foişorul de la intrare şi clădirea muzeului au fost

ridicate la mijlocul veacului trecut, înconjurate de un parc de peste cinci hectare. Conacul Bellu a fost

devastat în timpul celui de-al doilea Război Mondial, după ce în 1940 clădirea principală a ansamblului

Nr

Crt.

Denumire unitate de

învăţământ Ani şcolari

Burse de

performanţă

Burse de

merit

Burse sociale

şi medicale

1.

Liceul Teoretic

“Brâncoveanu Vodă”,

Oraşul Urlaţi

2011-2012 320 8 72

2012-2013 278 40 121

2013-2014 311 31 123

2.

Şcoala Gimnazială

“Cănuţă Ionescu”,

Oraşul Urlaţi

2011-2012 - 16 50

2012-2013 - 57 128

2013-2014 1 76 49

TOTAL 910 228 543

35



România


a Oraşului Urlaţi

a fost ruinată.

Biografia familiei Bellu e fabuloasă. Înrudit cu mari domnitori (de la Ghica la Cantacuzino),

înnobilat cu titlul de baron la Viena şi având proprietăţi în toată Europa, Alexandru de Bellu s-a retras

în conacul de la Urlaţi, unde şi-a cheltuit întreaga sa avere, colecţionând tablouri şi mobilier de mare

preţ, timbre şi monede rare, obiecte bisericeşti şi costume populare, pe care le va dona în anul morţii, în

1921, Academiei Române. Ultimul descendent, George de Bellu (1882-1972), va oferi conacul şi

întinsele sale moşii statului comunist, în schimbul privilegiului de a locui în cămăruţa servitorilor, până

în anul 1972, când se va stinge din viaţă, iar soţia sa Odette, o frumoasă franţuzoiacă care abia vorbea

câteva cuvinte româneşti, se va sinucide, în sărăcie şi disperare, la vârsta de 90 de ani.

Numele acestei familii cu tradiţie a rămas în memoria bucureştenilor prin numele pe care l-a dat

unei foste proprietăţi a sa, devenită apoi „Panteon Naţional” care este Cimitirul Bellu. Puţini sunt cei

care ştiu că prigoana comunistă a năruit una din cele mai mari averi care a fost vreodată în România.

36



România


a Oraşului Urlaţi

Conacul Bellu – Casa principală, aşa cum arăta până la seismul din anul 1940

Om de cultură, avocat, arhitect-constructor amator, numismat, fotograf pasionat - unul din

precursorii artei fotografice româneşti, Alexandru Bellu marchează prin complexa sa personalitate

cultura românească din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.Familia

Bellu este originară din oraşul Pella – Macedonia, de unde au venit în Ţara Românească fraţii Costache

şi Ştefan Bellu în jurul anului 1780.

Alexandru Bellu, născut la Bucureşti la 5 mai 1850 şi decedat în anul 1921, este fiul lui Ştefan

Bellu şi al Elizei Ştirbei, fiica domnitorului Barbu Ştirbei.Primele studii le-a făcut în Elveţia unde a

locuit în anii copilăriei cu mama sa (după divorţul ei de Ştefan Bellu, Eliza Ştirbei stabilindu-se

definitiv în această ţară, unde a şi decedat în anul 1890). Alexandru Bellu îşi continuă studiile liceale şi

universitare la Paris, unde în anul 1873 devine licenţiat al Facultăţii de Drept.Crescut într-o ambianţă

de aleasă cultură, căpătând temeinice cunoştinţe în multe domenii ale artei de la persoane cu o înaltă

competenţă, Alexandru Bellu devine, treptat, sub îndrumarea şi cu sprijinul unchiului său Georges de

Bellio, cunoscut colecţionar român, admiratorul şi prietenul pictorilor impresionişti din Franţa, un

reputat colecţionar de pictură, numismatică, mobilier, covoare, dantele, dar mai ales de artă populară

românească.

În casa unchiului său Georges de Bellio îl cunoaşte pe Nicolae Grigorescu, între ei legându-se o

trainică prietenie. Influenţa marelui pictor român asupra activităţii sale ca fotograf amator precum şi

pasiunea lui Alexandru Bellu pentru peisajul românesc răsfrântă asupra lui Nicolae Grigorescu se

regăsesc în asemănarea temelor rurale alese ca subiect în creaţiilor lor.În anul 1873, pe 21 octombrie,

Alexandru Bellu se căsătoreşte cu Alexandrina Alexandrescu, fiica clucerului Nicolae Alexandrescu şi

a Sevastei, fiica stolnicului Constantin Cătuneanu.

Complexul de clădiri construit de Alexandru Bellu în ultimul sfert al secolului al XIX-lea în stil

românesc cuprindea următoarele :

- clădirea principală compusă din parter şi etaj cu patru faţade cu arhitecturi diferite;

- clădirea în faţa acesteia numai cu parter şi pivniţă la subsol, construită tot în stil românesc cu

cerdac deschis cu stâlpi de lemn sculptat, actuala clădire care adăposteşte muzeul;

- cuhnia, o clădire înaltă având o turlă;

- foişorul de la intrarea în parc.

Au mai fost trei clădiri miniatură pentru păsări, casa personalului de serviciu, sera de flori şi

uzina electrică ; a mai existat o capelă din care a mai rămas doar pisania. Clădirile au fost profund

afectate de cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990.

Clădirea actuală care adăposteşte muzeul este o alcătuire frumoasă de arcade văruite, încadrate

de motive orientale, ce amintesc de biserica de la „Fundenii Doamnei”, descoperită cândva cu emoţie

de arhitectul G.M.Cantacuzino. Pridvorul cu stâlpi care străjuiesc intrarea în cramă este de o frumuseţe

aparte. Crama, care s-a păstrat aproape intactă, este realizată din cărămidă în bolţi bizantine şi arce

neogotice. În ea se păstrează vechi butoaie de la sfârşitul secolului trecut, unelte de cultivat viţa-de-vie

şi de prelucrare a vinului.

Pardoseala prispei este făcută în imitaţia mozaicului veneţian şi este realizată din pietre de râu şi

bucăţi de cărămidă încastrate în beton, aranjate în motivul covoarelor populare.În interior, accesul în

saloane se face pe sub bolţi în acoladă ca într-o cetate maură. Cele două saloane de primire, biroul, sala

orientală, dormitorul şi camera cu mobilier transilvănean popular reprezintă, în sine, comori

inestimabile ale artei noastre ambientale.

Conacul Bellu devine muzeu în anul 1953. Declarată monument de arhitectură în anul 1955,

clădirea adăposteşte un patrimoniu mixt de artă plastică şi decorativă, etnografie (ceramică, ţesături,

unelte, covoare româneşti din sec.al XIX-lea), coloane şi capiteluri, chenare de uşi şi ferestre sculptate

în piatră din sec.al XVII-lea şi al XVIII-lea, cărţi rare în ediţii de lux, picturi din sec.al XIX-lea, faianţă,

mobilier stil din diverse epoci, artă orientală şi extrem-orientală, icoane şi arme din sec.al XVIII-lea şi

al XIX-lea.

37



România


a Oraşului Urlaţi

Mobilierul aproape în totalitate a aparţinut familiei Bellu. Putem găsi aici un bufet florentin,

oglinzi veneţiene, porţelanuri englezeşti, lămpi de aramă vieneze, sfeşnice de bronz, covoare preţioase

şi o colecţie de scoarţe (pe vremea stăpânilor toată prispa era împodobită cu vesele scoarţe româneşti),

şaluri franţuzeşti în chip de perdele. Şi nu e tot: o icoană grecească din secolul XVIII cu scena

Adormirii Maicii Domnului, un dulap din lemn de rădăcină de cireş (piesă unicat în Ţara Românească),

mobilier oriental din lemn de abanos cu intarsii de sidef, mult mai preţios, prin vechimea sa, decât

salonul similar de la Peleş, scaun de cardinal din piele de Cordoba cu ţinte aurite şi intarsii de aur în

piele din sec.XVII, mese florentine.

În dormitorul cu baldachin, pe suportul acoperit cu catifea, o pereche de pantofiori de tafta

brodată manual aşteaptă tălpile micuţe şi gingaşe ale stăpânei. În camera transilvăneană, mobilierul este

pirogravat şi colorat într-o manieră care repetă motivele ancestrale ale scoarţelor. Un ceas cu cuc de

provenienţă secuiască, după motivul preferat al acestei zone – laleaua – este foarte valoros prin

vechimea sa, secolul XVIII. Alte piese încântătoare sunt o ladă veche din lemn de tei, două icoane,

candelabre, sfeşnicele mari, vasele şi stampele japoneze şi vasele orientale, statueta din bronz “Venus

din Millo” – copie, un cap de copil din lut, un cap de satir din plumb, o casetă de farmacie precum şi

valoroase litografii realizate de Carol Papp de Szathmary la jumătatea sec.al XIX-lea.

Tot din colecţia Bellu sunt picturi celebre care aparţin patrimoniului artei moderne româneşti

din secolul trecut : “Portret de bărbat” de Pavel Diurcovici (1824), “Ţărancă” de Eugen Maximovici

(1900), “Bătrân cerşetor” de Theodor Aman, semnat şi datat 1858, chipuri de românce frumoase care

au impresionat cândva pe pictori astăzi anonimi – „Coralia Brăiloiu”, „Portret de femeie”, „Peisaj de

pădure cu turme de oi” şi „Peisaj de pădure cu trei personaje” de Burada.Din toate răzbate un cult al

frumosului, o tihnă a vieţii, un respect pentru artă. Toate construite pe o moralitate de care mai

povestesc încă fostele slujnice ale casei, astăzi bătrâne respectabile. În conacul de la Urlaţi, Dumnezeu

şi Ţăranul român îşi aveau locul lor, rezervat anume. Mai mult decât atât, în călătoriile lui prin ţară,

Alexandru Bellu a salvat de la distrugere numeroase obiecte bisericeşti, pe care apoi le-a inclus cu

rafinament şi pricepere în mobilierul şi arhitectura casei.

De exemplu, la balconul clădirii se găsesc două trafoare superbe, culese din ruinele palatelor

brâncoveneşti de la Potlogi. Cuhnia, bucătăria casei, nu numai că semăna cu paraclisul brâncovenesc de

la Mogoşoaia, având turlă şi cruce mare pe acoperiş, dar la intrare te întâmpina portalul unei biserici

din 1760. Jur împrejurul conacului, dosite sau puse la vedere, se mai păstrează şi astăzi coloane şi

capiteluri, pisanii şi strane descoperite şi salvate de la pieire de către baron. Fibra lui adâncă de

colecţionar, de om care cunoaşte valoarea oricărui lucru, se vedea în toate, chiar şi în adăposturile

pentru păsări, construite ca nişte case ţărăneşti de sine stătătoare, cu temelie de piatră şi cerdac, cu uşi şi

ferestre.

Astăzi, din bucătăria de vară a rămas doar un maldăr de cărămizi. Se mai vede doar

ancadramentul de piatră al clădirii – portalul fostei biserici, recuperată cu grijă de colecţionar.În lateral,

această bucătărie construită în stil neoromânesc avea un minicinematograf şi un laborator fotografic,

stăpânul fiind un împătimit fotograf amator. La muzeul din Ploieşti se mai păstrează încă 200 clişee pe

sticlă foarte valoroase, realizate de baronul Bellu.

Alexandru Bellu a iubit pătimaş şi fără de măsură ţăranul român, preferând să trăiască

înconjurat de scoarţe şi straie româneşti, în camere cu zidărie albă, cu plafoane din bârne de stejar şi

arcade trilobate, marcând trecerea dintr-o odaie în alta prin uşi împărăteşti, de biserică. De la bun

început şi-a gândit conacul ca pe un muzeu şi, deloc întâmplător, cele patru laturi ale clădirii principale

aveau patru faţade diferite, patru stiluri arhitectonice româneşti diferite şi unitare deopotrivă.

Dacă ar fi să recomand cuiva un loc de vizitare care să poarte în sine simbolul şi chintesenţa

vieţii boierilor munteni din secolul trecut, l-aş invita fără nici o ezitare să viziteze conacul familiei

Bellu din oraşul meu, o bijuterie arhitectonică ascunsă într-un parc imens, la capătul unei alei

neumblate, ce urcă pieptiş prin parcul pustiu şi sălbăticit. În această parte a Munteniei, acest conac este

unic, atât prin istoria şi arhitectura sa, cât şi prin frumuseţea cadrului natural şi a exponatelor sale de o

certă valoare.

38



România


a Oraşului Urlaţi

Conacul Bellu –

Casa principală – o altă faţadă

● Schitul Sfânta Maria cu bisericuţa lui de lemn, în formă de corabie, „Sf. Mihail si

Gavril” aflat în localitatea componentă Jercălăi.

Acesta este un monument de arhitectură, construit in anul 1731 de către meşteri populari din

satul Luieriu (Judeţul Mureş), care a fost demontat şi transportat la Topliţa. Aici, bisericuţa a fost

remarcată de Regina Maria şi mutată la Bran, în anul 1928.

În luna septembrie a anului 1956, lăcaşul de închinăciune face un ultim drum, de la Bran la

Jercălăi – Urlaţi, unde a fost instalat pe temelia unei biserici năruite, care se pare că fusese construită pe

timpul domniei lui Radu I (1377- 1383) şi din care nu ar mai fi „rămas decât o cruce de piatră, marcând

locul altarului”. O altă explicaţie a provenienţei acestei cruci din granit, cu inscripţie slavonă (şi ea

monument memorial), ar fi aceea că ar fi fost realizată în anul 1698 la Feteşti – Ialomiţa, de unde ar fi

fost adusă la Jercălăi în anul 1956.

Sol al artei transilvănene pe meleagurile Munteniei, biserica are o icoană făcătoare de minuni a

Maicii Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt.

Este înscrisă pe lista monumentelor UNESCO şi, în prezent se află în stare de conservare,

alături de ea fiind începute lucrările unei noi şi impunătoare biserici, graţie donaţiilor credincioşilor din

zona şi numeroşilor vizitatori.

● Biserica „Galbenă” cu hramul „Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru”, din localitatea componentă

Arioneştii Noi, cu o vechime de peste 240 de ani, este, de asemenea, declarată monument istoric şi

de arhitectură. A fost înălţată în anul 1761 de către boiernaşul mazil, Stan Urlăţeanu.

Denumirea de „galbenă” provine de la culoarea în care a fost zugrăvită, cea mai caldă, volubilă,

ardentă şi care în limbajul heraldic semnifică înţelepciunea. Din sistemul ei de construcţie, cât şi din

urmele rămase dintr-un zid de incintă, specific lăcaşurilor monahale, precum şi din inscripţia de pe

frontispiciu, rezultă că, iniţial, a fost o „sfânta şi dumnezeiască mânăstire”, ulterior devenind biserica

de mir a cartierului Arioneştii Noi.

Iniţial monumentul a fost pictat în frescă, dar în anul 1888 fresca iniţială a fost acoperită de

pictura în ulei executată de G. Tăttărăscu, pentru ca, în anul 1938, prin grija marelui istoric Nicolae

Iorga să se scoată la lumină, de sub pictura lui Tăttărăscu, frescele primare. Portretul votiv îl reprezintă

pe ctitor drept „vel serdar”, alături de „paniţa Sanda”6.

6 N. Iorga, Biserica Galbena din Urlaţi, BCMI, an. XXIV/1931, p.7 - 10

39



România


a Oraşului Urlaţi

● Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea componentă Valea

Seman, construită în anul 1753, cu console „în cap de cal”, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în

partea estică a Munteniei.

● Casa Domnească, situată în viile domnitorului Constantin Brâncoveanu, din localitatea

Valea Crângului, este un monument de arhitectură despre care nu există, până în prezent, dovezi

scrise şi care este în curs de restaurare.

După tradiţie, însă, construcţia ar fi una dintre reşedinţele vremelnice ale domnitorului.

Argumentele acestei ipoteze ar fi: amplasarea sa în mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brâncoveanului

(de cca. 10 Ha), într-un punct de unde se putea supraveghea întreaga Vale a Cricovului Sărat;

aserţiunile lui Radu Greceanu, în cronica vieţii domnului, după care rezultă ca toamna, „la culesul

viilor”, domnul obişnuia să zăbovească prin vii câteva zile; faptul că, deşi primise poruncă din partea

vizirului să se oprească la Gherghiţa, „în gura Urlaţilor, la Albeşti s-au mutat”, stabilind aici tabăra

militară7 şi, nu în ultimul rând, faptul că în apropierea viei, în cartierul/localitate componentă Mărunţiş,

se află două cruci de piatră contemporane domniei sale.

Clădirea, compusă din subsol şi parter înălţat, a servit drept locuinţă şi cramă. Subsolul, folosit

doar pentru tescuirea strugurilor, prepararea şi depozitarea vinurilor şi a uneltelor viticole, este accesibil

doar din exterior. Din această pivniţă porneşte un tunel cu înălţimea de 180 cm şi lăţimea de 70 cm, iar

parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri şi pridvor acoperit, susţinut de stâlpi de lemn şi arcade,

cu pereţi cu grosimea de 45 cm.Stilul clădirii este vădit popular, fiind afectată de cutremurul din anul

1977 şi de faptul că în ea a funcţionat un cămin de nefamilişti.

● Puţul Frumos din localitatea componentă Valea Mieilor, reconstruit în anul 1862 de

către localnicul A. Dumitru Ştefan, cu o coloană de piatră din calcar, dotat cu roată şi fus, fixate

pe doi stâlpi de lemn şi un jgheab, adăpostite de un mic pavilion.

● Crucea de piatră de Istriţa, situată pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicată în vremea

domniei lui C. Brâncoveanu „va leato 7206” (1697 - 1698).

● Monumentul, din bronz, al eroilor din războiul pentru întregirea neamului (1916 - 1918)

situat in centrul oraşului

Creşterea atractivităţii turistice a oraşului poate contribui într-o mare măsură la dezvoltarea

economică a acestuia. Din acest motiv, acesta este un punct important al strategiei administraţiei

publice locale.

Fundații:

Fundația Bucuria Ajutorului Filiala Urlați

În luna ianuarie 2012 a fost înființată, prin grija preotului paroh Radu Manuel Mihail, Filiala

Urlați a Fundației Bucuria Ajutorului, cu sediul în Orașul Urlați, strada Valea Crîngului nr.64, unde

funcționează un Centru de zi pentru copii.

Programul derulat în cadrul Centrului de zi pentru copii are drept scop creșterea calității vieții

copiilor care provin din familii aflate în dificultate, din localitatea Urlați, prin programe integrate de

asistență educațională și consiliere.

Beneficiarii acestui program sunt 40 copii în risc de bandon școlar, care provin din familii aflate

în dificultate. În cadrul centrului copiii beneficiază de următoarele servicii socio-educaționale :

- Asistență educațională : pregătirea temelor la materiile de bază (limba română, matematică,

limbi străine etc.), întâlniri și instruiri cu cu voluntari în care se abordează teme ca implicarea

civică, protecția mediului, primul ajutor etc.;

7 Radu Greceanu, Cronica – Cronicari munteni, 3, BPT – 1026, Ed. Minerva, Buc., 1984, p. 135 si 168 - 173

40



România


a Oraşului Urlaţi

- Socializare și petrecere a timpului liber : activități de dezvoltare personală, activități sportive,

jocuri educative ;

- Consiliere a elevilor și a părinților în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii.

De asemenea, copiii beneficiază gratuit de o gustare și o masă caldă, ce corespund cantitativ și

calitativ nevoilor de creștere și dezvoltare ale acestora.

Fundația Bucuria Ajutorului Filiala Urlați organizează periodic și alte evenimente pentru copiii

incluși în program și familiile acestora, cum ar fi oferirea de ajutoare materiale – rechizite, haine,

alimente etc.

Având în vedere rezultatele obținute de la înființarea fundației, și anume menținerea în sistemul

de învățământ a copiilor înscriși în program, îmbunătățirea rezultatelor școlare, schimbarea atitudinii

părinților față de importanța educației în viața copiilor, autoritățile locale au inițiat un parteneriat cu

Fundația Bucuria Ajutorului în vederea susținerii serviciilor sociale, prin care de la bugetul local este

alocată anual suma de 20.000 lei pentru cheltuielile de întreținere a sediului fundației, pe baza facturilor

de utilități emise lunar.

Continuarea acestui parteneriat reprezintă importantă investiție în viața comunității locale.

Fundația HUMANITAS 2000 Urlați

Fundația Humanitas 2000 a fost înființată în anul 1995 înscriindu-și activitatea în ansamblul

acțiunilor cu caracter umanitar. Principalele obiective și servicii oferite de fundație sunt :

- organizarea de acțiuni extracurriculare pentru elevi și cadre didactice în scopul ridicării nivelului

cultural educative și al manifestării potențialului creativ al tinerilor, ca expresie a unei vieți biopsihice

și spirituale echilibrate , condiție a unui adult pe care se poate baza comunitatea din care face parte;

- promovarea acelor valori ale moralei, culturii și civilizației care facilitează dezvoltarea benefică a

personalității umane;

- promovarea voluntariatului, stimularea asociativității tinerilor ;

- implicarea tineretului pentru dezvoltarea unui spirit altruist în acțiuni de caritate ce-i vizează pe

vârstnici ;

- accesul tinerilor la nivelele înalte ale instruiri și al promovării pe trepte superioare , ale competenței

profesionale;

- reprofesionalizarea obiectiv justificată , a unor tineri și adulți;

- promovarea culturii și artei românești prin încurajarea originalității în cadrul creației artistice

-programe pentru tineri în vederea dezvoltării abilităților persoanale, al creativității ;

-activități de protejare a mediului înconjurător;

-acțiuni de popularizare a frumuseților și potențialului turistic al bazinului Dealu Mare etc.

Sărbători şi tradiții cu specific local

Începând cu anul 2004, în orașul Urlați se desfășoară, în primul week-end al lunii octombrie,

evenimentul „Zilele Toamnei la Urlaţi”, organizat de Primăria şi Consiliul Local Urlaţi, Asociaţia

Intercom Cricov şi Casa de Cultură Urlaţi.

Evenimentul este onorat cu prezenţa personalităţilor marcante ale vieţii politice, sociale şi

culturale, de la nivel local, judeţean și central.În cele două zile de sărbătore se organizează standuri

expoziționale cu produse de vinificaţie, fructe şi legume, flori, produse de artizanat, miere, brânzeturi și

pastramă etc.

Localnicii şi toţi ceilalţi participanţi la eveniment se pot desfăta cu mici, friptură, pastramă, vin,

bere, suc la terasele amenajate special pentru acest eveniment sau pot urmări programele artistice

atractive, care încearcă să satisfacă cele mai diverse gusturi.

Sărbătoarea se încheie întotdeauna cu un spectaculos foc de artificii, pentru a cinsti cum se cuvine

roadele pământului, dar şi pe cele ale celor mai harnici gospodari.

O altă sărbătoare cu specific local este Târgul Anual de Sfântul Ilie.

Locuitorii de pe Valea Cricovului păstreaza o tradiție veche de peste un secol.

41



România


a Oraşului Urlaţi

În fiecare an, de Sfantul Ilie, mii de oameni se adună cu mic cu mare la târgul din localitatea

Urlați din care nu lipsesc "comediile", meșteșugarii și vânzătorii ambulanți.

Cei mai fericiți sunt copiii, care au așteptat un an întreg pentru a se putea bucura de "lanțurile"

zburătoare, așa cum sunt cunoscute popular instalațiile din parcurile de distracție. Încă de la primele ore

ale dimineții, bâlciul se umple de oameni veniți din toate comunele învecinate, unii chiar de la distanțe

de zeci de kilometri.

2.7 ECONOMIA

Tabel nr. 31 - Structura agenților economici din Urlați, în funcție de domeniul lor de activitate

STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, IN FUNCTIE

DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr

crt Domeniul de activitate

Numar

societati

Pondere in

totalul

societatilor

1 Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea

autovehiculelor si motocicletelor 128 42.0 %

2 Hoteluri, baruri si restaurante 8 2.7 %

3 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 39 12.8 %

4 Agricultura, Silvicultura si Pescuit 21 6.9 %

5 Industria prelucratoare 31 10.2 %

6 Distributia apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare 8 2.6 %

7 Transport si depozitare 23 7.5 %

8 Activitati de servicii administrative si activitati de

servicii suport 12 3.9 %

9 Informatii si comunicatii 2 0.6 %

10 Constructii 27 8.9 %

11 Intermedieri financiare si Asigurari 3 1.0 %

12 Activitati de spectacole culturale si recreative 1 0.3 %

13 Alte activitati de servicii 2 0.6 %

TOTAL 305 100 %

Din totalul celor 305 societăți active, 25 sunt microintrepinderi, respectiv au maxim 9 angajați şi o cifră

de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Tabel nr. 32 - Evoluția societăților din orașul Urlati în perioada 2011-2014

Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011

Microintreprinderi 25 24 22 20

Intreprinderi mici 269 261 245 224

Intreprinderi inactive 56 56 56 56

Total societati existente, din care: 350 341 323 300

- noi infiintate 14 18 23 21

- active 294 280 262 239

42



România


a Oraşului Urlaţi

Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul Urlați sunt prezentați în tabelul de

mai jos.

Tabel nr. 33 - Lista cu principalii agentii economici de pe raza orașului Urlați

Nr.

crt Denumire societate

Nr.

angajati

Cifra de

afaceri Profit Domeniul de activitate

1. Oltina Impex Prod Com SRL 315 105210502 4547975 Morărit şi panificaţie

2. Plastipak Romania SA 94319062 789696 Fabricarea articolelor de

ambalaj din plastic

3. Salt Confort SRL 159 20106341 525509 Fabricare mobila, saltele

4. Agronatura Geco 11 8668331 749761 Cultivarea cerealelor, plantelor,

leguminoaselor

5. Agrosemcu 59 6282494 4232140 Cultivarea cerealelor, plantelor,

leguminoaselor

6. Dacia Urlati 43 5939525 308952 Fabricarea painii si produselor

de panificatie

7. Deltarom Distribution 15 3754053 61749 Comert cu ridicata al

produselor farmaceutice

8. Lidralin Mob 6 3019113 19948 Comert cu amanuntul al

produselor alimentare

9. Paniris Prod Com 25 2782532 366606 Fabricarea pâinii, prăjiturilor,

produselor de panificaţie

10. Modern Top 11 2156878 43747 Comert cu amanuntul al


11 La Vie SRL 21 1938843 46235 Cultivarea strugurilor

12. Adriana Bolgiu SNC 23 1531090 140369 Fabricarea pâinii, prăjiturilor,

produselor de panificaţie

13 Dumaris SRL 7 1244202 53724 Comert cu amanuntul al

materialelor de construcţii

14 Urlaţi Societate Cooperativa

de Consum 18 1031698 65571

Comert cu amanuntul al

produselor alimentare si

nealimentare

15 Aura SRL 6 896615 22159 Comert cu amanuntul al


16 Abatti Alexandrescu SNC 10 490125 11639 Transporturi terestre de călători

17 Quality Strada Construct 9 1057993 262280 Lucrari de constructii a

drumurilor

18 MHP Store 8 3181671 649480 Intermedieri in comertul cu

produse diverse

19 Romar Trucks Expeditii 6 1586129 284581 Transporturi rutiere de mărfuri

20 Coline Ana SRL 7 774916 16803 Hoteluri si alte facilităţi de

cazere

21 Algin SRL 6 740939 17857 Comert cu amanuntul al


22 Cooperativa Agricolă Via

Domnului 8 2230245 179709

Cultivarea strugurilor şi

vinificaţie

23 Vitis Prod SRL 15 638196 120243 Cultivarea strugurilor

43



România


a Oraşului Urlaţi

24 Totdeauna Impecabil 16 835201 119735 Spălarea şi curăţarea articolelor

textile

Principalii agenţi economici şi profilul lor de activitate: - S.C. Oltina Impex Prodcom S.R.L. – panificatie

- S.C. Pearl K&D S.R.L. – confectii în lohn

- S.C. Detregenţi S.A., Punct de lucru Urlaţi –produse de îngrijire a părului

- S.C. Plastipak România - ambalaje

- S.C. Coline Ana S.R.L. – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

- S.C. Cramele Bolgiu S.N.C. – fabricare vinuri

- S.C. Paniris S.R.L. – fabricarea painii si a prajiturilor

- S.C. La Vie S.R.L. - fabricare vinuri

- S.C. Deltarom Distribution S.R.L. – comercializare si productie produse parafarmaceutice

- S.C. Berteea S.R.L. comercializare si productie produse parafarmaceutice

- S.C. Domeniile Dealu Mare S.R.L. – fabricare vinuri sin struguri

Aproape jumătate dintre societăţile înregistrate în oraşul Urlaţi au domenii de activitate

predominante în sectorul terţiar, respectiv prestează activităţi de comerţ.

Este, de asemenea, important de punctat faptul că oraşul Urlaţi face parte din traseu turistic

„Drumul Vinului”. Acest fapt creşte atât valoarea turistică a oraşului, cât şi cea a vinului produs în

cadrul localităţii. În acest sens, mai trebuie punctat faptul că Urlaţi reprezintă un punct de degustare a

vinurilor, activitate acompaniată de „meniuri câmpeneşti tradiţionale”. Având acest statut în cadrul

traseului, duce la creşterea cazărilor şi popasurilor turiştilor în cadrul UAT-ului, fapt ce conduce la

fiabilitatea investiţiilor în sectorul terţiar, în special în segmentul serviciilor conexe domeniului turistic.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că această aparteneţă la un circuit turistic necesită investiţii

importante în infrastructura oraşului.

2.7.1 Industria

În ceea ce priveşte industria din cadrul oraşului, este demn de menţionat faptul că 10,2% din

totalul firmelor înregistrate în UAT Urlaţi au acest obiect de activitate. Pe lângă aceştia, trebuie avut în

vedere şi faptul că datorită existenţei lor, alte domenii de activitate, în special cele terţiale ale serviciilor

conexe, sunt întreţinute datorită sectorului industrial. Mai mult, după cum a fost menţionat anterior,

principalii agenţi economici au ca profil fabricarea, confecţionarea sau activităţile complementare (ex.

ambalarea).

În oraş sunt şi 2 întreprinderi mari care sunt, de fapt, o filială a unei mari societăţi de confecţii

în lohn, ce are sediul social în comuna Păuleşti (S.C. Oztasar S.R.L., cod CAEN 1413 – Fabricarea

altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) şi un punct de lucru al S.C. Detergenţi S.A.

Timişoara (Cod CAEN 2042 – Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta), fiind, de

fapt, investiţia concernului american Procter&Gamble.

Activitatea economică din oraş a cunoscut un adevărat boom, prin deschiderea Parcului

Industrial Urlaţi, în anul 2009, ca o extensie a Ploieşti Industrial Parc S.A., aici desfăşurându-şi

activitatea 2 mari investitori: S.C. Detergenţi S.A. Timişoara, Punct de lucru Urlaţi, înscrisă la O.R.C.

Prahova la data de 24.06.2009 (cca. 330 salariaţi), iar cealaltă investiţie green-field americană,

respectiv S.C. Plastipak România S.R.L., cu doar 27 de angajaţi, a fost înscrisă la O.R.C. Prahova la

data de 24.03.2010.

Compania americana Procter & Gamble a inaugurat, oficial, pe 29 septembrie 2010, noua

Fabrica de produse pentru ingrijirea parului, cu sediul in orasul Urlati. In valoare de circa 100 de

milioane de dolari, investitia reprezinta una dintre cele mai avansate unitati de productie din punct de

vedere tehnologic si ecologic aflate in portofoliul amintitei companii. Produsele cosmetice realizate de

44



România


a Oraşului Urlaţi

catre cei 250 de angajati ai fabricii (marca Pantene Pro-V, Head & Shoulders, Wash & Go etc) sunt

destinate, in proportie de 90 la suta, exportului in 20 de state din Europa, tarile baltice si Turcia.

Construirea modernei fabrici (al carei proces tehnologic este aproape in intregime computerizat,

reciclandu-se integral pana si deseurile rezultate) n-ar fi durat atat de putin (doar 1,3 ani), daca SC

Ploiesti Industrial Parc (de la care investitorul american a concesionat terenul) n-ar fi asigurat, la timp,

toate utilitatile necesare, acestea costand circa 2,5 milioane de euro.

Prin deschiderea acestui Parc, procentual, investiţiile de aici reprezintă cca. 80% din economia

oraşului, rata şomajului scăzând cu cca. 2%. Cele 2 investiţii green-field, menţionate anterior, au creat

cca. 360 noi locuri de muncă, au crescut veniturile impozitate, au contribuit la dezvoltarea comunităţii

locale, la bunăstarea populaţiei şi, implicit, a localităţii, au crescut atractivitatea tursitică a oraşului,

făcându-l cunoscut în întreaga lume.

S.C. Oltina Impex Prod Com S.R.L., care este o întreprindere mijlocie, cu cca. 315 de angajaţi

în anul 2014, dar care este în plină dezvoltare economică, fiind beneficiara a mai multor proiecte cu

finanţare nerambursabilă, derulate prin Programul SAPARD. Aceasta este o societate ce activează în

industria alimentară, în fabricarea produselor de morărit şi panificaţie, având o vastă reţea de

comercializare a produselor sale, nu numai în judeţ, cât şi în restul ţării. Alte două societăţi profitabile,

sunt Premiere Consulting S.R.L., ce desfăşoară activitati de consultanţă în tehnologia informaţiei şi

Bertea Distribution S.R.L., ce are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor

farmaceutice.

2.7.2 Agricultura

Conform datelor expuse în Tabelul nr. 2 – Evoluţia terenului pe categorii de folosinţă, se poate

observa faptul că terenul agricol reprezintă 79,25% din suprafaţa totală a oraşului Urlaţi. De asemenea,

trebuie luat în considerare faptul că 6,9% din totalul societăţilor cu sediul în UAT Urlaţi activează în

domeniile agriculturii, silviculturii şi pescuitului, conform datelor din Tabelul nr. 31 – Structura

agenţilor economici în Urlaţi.

Tabel nr.34 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:

Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea

suprafetelor (ha)

- arabil 1066 31%

- pasuni si fanete 1171 34%

- vii si livezi 1224 35%

Total teren agricol 3461 100%

Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Urlați

2.7.2.1 Situația terenurilor, pe categorii de folosință

45



România


a Oraşului Urlaţi

Tabel nr. 35 - Suprafata agricola utilizata, suprafata agricola neutilizata si alte suprafete (hectare), pe categorii de folosinta

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata

agricola neutilizata

Suprafata

impadurita

din care:

Suprafete

ocupate cu

cladiri, curti, drumuri,

cariere etc.

Helestee,

iazuri, balti

Suprafata totala

a exploatatiei agricole Teren arabil

Gradini

familiale

Pasuni si

fanete

Culturi

permanente Total

Cranguri in sistem de

rotatie pe

termen scurt

JUDET

PRAHOVA 126477,00 5382,73 104691,70 13815,03 250336,48 10874,73 5274,67 0,00 7778,66 739,42 275003,96

Orasul

URLATI 1242,77 119,49 947,69 1282,21 3175,16 417 337,36 0,00 415,73 36,60 4382

Sursa: Biroul Agricol U.A.T. Orasul Urlati, date conforme Registrului Agricol 2017

Tabel nr.36 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata

agricola

neutilizata

Suprafata impadurita

din care: Suprafete

ocupate cu

cladiri, curti,

drumuri,

cariere etc.

Helestee, iazuri, balti

Suprafata totala

a exploatatiei

agricole Teren arabil Gradini

familiale

Pasuni si

fanete

Culturi

permanente Total

Cranguri in

sistem de rotatie pe

termen

scurt

JUDET Prahova 82682 82277 76091 33083 154040 9248 6359 47 138453 36 166494

Orasul Urlați 893 979 301 977 1790 49 11 1 1584 - 1955

Sursa: Biroul Agricol U.A.T. Orasul Urlati, date conforme Registrului Agricol 2017

46



România


a Oraşului Urlaţi

Tabel nr.37 - Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole utilizate

Modul de detinere a suprafetei Oraș Urlaţi jud. Prahova

In proprietate 1778 144093

In concesiune 1 272

In arenda 16 1212

In parte 3 1047

Utilizat cu titlu gratuit 5 14146

Alte moduri - 4107

Total 1803 164877

Sursa- Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 38 - Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de

deținere al acestuia

Modul de detinere al terenului

arabil Oraș Urlaţi jud. Prahova

In proprietate 886 72791

In concesiune - 27

In arenda 7 680

In parte 1 714

Utilizat cu titlu gratuit 2 9735

Alte moduri - 1830

Total 896 85777


Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Oras Urlați jud. Prahova

Sub 0,1 ha 336 24478

0,1 - 0,3 ha 450 35444

0,3 - 0,5 ha 219 19499

0,5 - 1 ha 305 33940

47



România


a Oraşului Urlaţi

1-2 ha 222 25364

2-5 ha 153 12499

5-10 ha 66 1593

10-20 ha 23 513

20-30 ha 5 150

30-50 ha 2 127

50-100 ha 5 143

peste 100 ha 4 290

Total 1790 154040


2.7.2.2 Cultura plantelor

Tabel nr.40 - Suprafețele cultivate în URLAȚI, conform Recensământului agricol 2010

Culturi

Oraș Urlați Jud. Prahova

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Pondere din teren

arabil

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Grâu comun și grâu spelt 352,93 35,56% 43127,67

Porumb 488,15 49,15% 42455,03

Plante tehnice (floarea soarelui,

rapiță si soia) 51,40 5,18% 14441,66

Legume, pepeni (în camp și în

sere) 1,14 0,12% 416,86

Plante de nutreţ (fân şi masă

verde, leguminoase pentru

nutreţ- lucernă, trifoi)

48,13 4,85% 7349,45

Cartofi 0,23 0,03% 602,04

Alte culturi 35,73 3,60% 7382,64

Teren arabil in repaus 14,96 1,51% 10701,65

TOTAL ARABIL (din

suprafața agricolă utilizată) 992,67 100% 126477,00

Tabel nr. 41 - Suprafețele cultivate în URLATI

48



România


a Oraşului Urlaţi

Cultura Suprafaţa cultivată

(hectare) Pondere

Meri 4,91 0,41%

Pruni 4,56 0,38%

Alti pomi fructiferi 4,92 0,41%

Struguri de masa 12,62 1,05%

Struguri de vin 1169,25 97,75%

TOTAL 1196,26 100%


Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 42 - Situația producțiilor medii la principalele culturi in județul Prahova

Denumire cultura U.M Productia

2011

Productia

2014

Grau Kg/ ha 3472 3445

Porumb Kg/ ha 4455 4373

Pepeni verzi si galbeni Kg/ ha 14836 9357

Cartofi Tone 12785 11301

Prune Tone 34639 23499

Meri Tone 15288 13715

Struguri Tone 36530 31227 Sursa-INSSE Tempo online

2.7.2.3 Creșterea animalelor

Cresterea animalelor a fost si este o ocuptie traditionala a locuitorilor orasului Urlati,

fiind favorizata de varietatea reliefului – campie si dealuri, clima blanda, reteua hidrorafica si

bogatia covorului vegetal in zonele cu pasuni si fanete.

Tabel nr.43 - Efectivele de animale din localitatea Urlați, conform Recensământului agricol 2010

Efective de animale (capete) Jud. Prahova Orașul Urlați

Bovine 35704 170

Ovine 151243 2406

Caprine 31972 274

Porcine 111942 5464

Păsări 1875851 19994

Cabaline 10691 136

Familii de albine 29115 167

TOTAL 2.246.518 28.611

49



România


a Oraşului Urlaţi

2.8 MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

2.8.1 Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apei

Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în

subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri) ape subterane şi ape uzate.

Obiectul programelor naţionale de monitorizare a apelor îl constituie evaluarea şi

controlul calităţii acestora.

Nici din acest punct de vedre nu s-a făcut o analiză a calităţii apei, dar din datele

cunoscute, la nivelul oraşului, se cunoaşte faptul că este necesară o mai bună epurare a apelor

uzate, prin mărirea capacităţii staţiei de epurare şi modernizarea acesteia.

Pe de altă parte, multe dintre gospodăriile oraşului (în special cele situate în zone în care

nu există reţea de canalizare, cum este cazul celor din Orzoaia de Jos) deversează reziduurile şi

apele uzate în canalele pluviale, apa deversându-se direct în râul Cricovul Sărat, fapt ce conduce

la poluarea apei acestuia.

Evacuările rezultate din activităţile gospodăreşti pot afecta şi pânza freatică.

Calitatea aerului

Din punctul de vederea al monitorizării calităţii aerului ar trebui avut în vedere

elementele incluse în fiecare dintre cele patru categorii de probleme menţionate mai jos,

respectiv: sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici, transferul poluanţilor în atmosferă, nivelul

concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporară a acestora şi efectele

poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului său biotic şi abiotic.

Deşi la nivelul oraşului nu s-a întocmit până acum o strategie a problemelor de mediu,

care să aibă în vedere protejarea acestuia, se poate spune că zona în care este situat oraşul nu este

poluată, aceasta şi datorită unor mari giganţi industriali. Dimpotrivă, calitatea aerului este

comparabilă, cu cea din multe staţiuni turistice de pe Valea Prahovei.

Problema din acest punct de vedere ar trebui analizată din punctul de vedere al

principalelor gaze cu efect de seră (CO2, metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O)), ale căror

surse de poluare se întâlnesc în orice teritoriu, datorită arderii combustibililor fosili, silviculturii,

transportului rutier, activităţilor agricole, transportului gazului natural, fermentării deşeurilor şi,

în cazul oraşului Urlaţi, proceselor industriale ale celor 2 societăţi care ăşi desfăşoară activitatea

în Parcul Industrial.

O altă sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier. Aerul

ambiental este poluat de traficul greu şi traficul de tranzit pe tronsoanele de drumuri locale şi

judeţene (DJ 102 C şi DJ 102 K) care străbat oraşul.

Având în vedere caracterul global al impactului emisiilor de noxe în atmosferă, se impune ca

ţara noastră să participe la acţiunea internaţională eficace şi corespunzătoare în vederea reducerii

acestora. În acest context, şi la nivelul localităţii noastre, se impune luarea de măsuri

corespunzătoare în vederea reducerii poluării atmosferice.

Calitatea solului

Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor

pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Prahova este cuprins în anexa

acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orașul Urlați

nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul localității,

nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise. O sursă de poluare a solului o

constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare a deșeurilor.

50



România


a Oraşului Urlaţi

Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea si controla respectarea prevederilor legale

privind radioprotecţia mediului.

La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor

pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul

Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

2.8.2 Managementul deșeurilor

În anul 2005, prin H.C.L. Urlaţi nr. 50/28.07.2005 s-a aprobat scoaterea la licitaţie în

vederea concesionării a activităţii de colectare a gunoiului menajer şi administrarea Rampei de

gunoi, iar în urma procedurii de licitaţie, în luna ianuarie 2006 s-a încheiat contractul

nr.532/19.01.2006 cu S.C. Floricon Salub S.R.L. Câmpina, societate care prestează şi în prezent

serviciul de salubrizare pentru persoanele fizice şi juridice de pe raza oraşului Urlaţi. Contactul

de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare a localităţii Urlaţi a fost prelungit prin

Actul adiţional încheiat conform H.C.L. Urlaţi nr.106/28.11.2013, până la data în care Serviciul

Judeţean gestionat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru

Managementul Deşeurilor - Prahova” va deveni operaţional prin implementarea Proiectului

„Managementul Integrat al Deşeurilor - Prahova”, dar nu mai mult de 4 (patru) ani de la data

când contractul menţionat nu mai produce efecte juridice, şi anume 31.07.2014.

Oraşul Urlaţi este una dintre cele 104 unităţi administrativ-teritoriale membre în

cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciul de

Salubrizare „Parteneriatul pentru managementul deşeurilor - Prahova”, asociaţie înfiinţată

în luna iunie a anului 2009.

Unul dintre scopurile acestei Asociaţii este acela de îndeplinire de către judeţul Prahova a

angajamentelor impuse prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană, cap.22

Mediu, prin pregătirea şi depunerea, în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă în cadrul

Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, a proiectului „Sistem de

management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova”. Obiectivul său este acela de a

dezvolta sisteme durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului

deşeurilor.

Prin H.C.L. Urlaţi nr. 13/09.01.2009 s-a aprobat asocierea oraşului Urlaţi la această ADI,

urmând ca, prin proiectul menţionat anterior, în oraşul Urlaţi să se construiască o staţie de

transfer având o capacitate de 14.744 tone/an.

Prin H.C.L. Urlaţi nr. 11/08.02.2012 s-au aprobat Studiul de fezabilitate aferent

Proiectului „Sistem Integrat al deşeurilor în judeţul Prahova”, principalii indicatori tehnico-

economici, precum şi documentele impuse de Ghidul Solicitantului în vederea accesării

fondurilor nerambursabile pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Prahova”.

Prin acest proiect se vor achiziționa pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din

întregul județ, containere pentru colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare și

autospeciale pentru transportarea deșeurilor, vor fi construite stații de sortare, transfer și

compostare, urmând să fie închise și ultimele depozite neconforme.

Sursele de deşeuri din Oraşul Urlaţi sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii

economici, deşeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri, deşeuri menajere spitaliceşti.

51



România


a Oraşului Urlaţi

2.8.3 Fondul forestier

Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Prahova

An Suprafata fondului

forestier (mii ha)

Volumul de lemn recoltat

(mii mc)

2009 146,5 325,5

2010 147,3 373,7

2011 147,3 439,6

2012 146,5 469,2

2013 146,5 439,3 Sursa: INSSE, Tempo online

2.8.4 Riscuri naturale

a) Riscuri generate de deșertificare

b) Riscuri generate de inundaţii

c) Incendii de pădure, pajişti comunale

d) Alunecari de teren

e) Cutremur

Condițiile geoclimatice ale județului Prahova, precum și explozia tehnologică a ultimelor decenii

au creat premisele existenței unor surse de risc majore, pe teritoriul județului.

FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Fenomene meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile

principale situându-se între intensitatea deosebită a lor și modul atipic de manifestare față de

caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află orașul Urlați, fără a neglija

efectele secundare pe care acestea le-a avut (inundații, recolte distruse, distrugeri ale căilor de

comunicații rutiere). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenția zone cu vulnerabilitate

crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de

fenomene.Trebuie totuși să evidențiem apariția unor fenomene meteo extreme în zona, unde s-

au manifestat furtuni de o violență rar întâlnită și cu precipitații abundente.

În zona orașului Urlați se pot manifesta cu precădere furtuni și ploi abundente urmate de

distrugeri de culturi și inundații de scurtă durată.În ultimii ani au fost semnalate furtuni

violente.Datorită modificărilor climatice din ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect

de vijelie însoțite deseori și de grindină.

Din această prezentare succintă a principalelor surse de riscuri naturale prezentate și potențial

active de pe teritoriul orașului, cu toate legăturile lor de interdependență cauzala, precum și din

interpretarea sintetică a hărților ce prezintă distribuția acestora, se poate deduce ușor faptul că

circa 50% din teritoriul orașului Urlați este sub incindența unui factor de vulnerabilitate mare

prin prezența a cel puțin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.

Dacă luăm în considerare factorii care pot declanșa manifestarea acestora ca dezastre, aceste

riscuri pot fi clasificate după cum urmează :

Riscuri naturale, de origine non atropică;

Această categorie include următoarele tipuri de risc:

Cutremure ;

Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente și de lungă durată, căderi masive de

zăpadă, furtuni, grindină, secetă, etc.)

Inundații, altele decât cele generate de accidente la baraje și lucrări hidrotehnice;

52



România


a Oraşului Urlaţi

Alunecări de teren ;

Incendii de pădure.

Din punct de vedere al frecvenței și al consecințelor distructive în ultimii ani un loc aparte l-

au ocupat viiturile, atât pe torenți cât și pe cursul râului Cricovului Sărat.

Inundații :

Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte îl ocupă inundațiile din

anul 2005 ce au avut ca efect inundarea de gospodării și anexe gospodărești precum și

degradarea căilor de comunicație ca urmare a viiturilor.

În conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural prin Inundație – se

înțelege, acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mișcare, care prin mărime și

durată, poate provoca victime umane și distrugeri materiale, ce dereglează buna desășurare a

activităților social-economice din zona afectată.

Pentru a monitoriza și a menține în permanență sub control nivelul râurilor din orașul

Urlați, precum și pentru a lua măsurile ce se impun pentru înștiințarea, alarmarea, prealarmarea

populației posibil a fi afectate funcționează în regim permanent stația pluviometrică situată în

curtea sediului Primăriei Urlați, urmărindu-se următoarele elemente :

- Precipitații lichide și solide;

- Fenomene meteorologice extraordinare (căderi masive de zăpadă, polei,

chiciură, vijelii, etc.)

Monitorizarea situației hidrologice pe cursul de apă al Cricovului Sărat nu se execută

neexistând stația hidrometrică în teritoriu.

La această stație pluviometrică, monitorizarea se efectuează zilnic, la orele 7,00 și 19,00,

în situații normale, din trei în trei ore la introducerea codului galben, din două în două ore la

introducerea codului portocaliu, din oră în oră sau mai des la introducerea codului roșu.

Pe teritoriul orașului cantitățile de precipitații medii multianuale căzute de-a lungul

timpului sunt de 630 l/mp.

Înștiințarea, avertizarea, alarmarea populației în zonele posibil a fi inundate se face prin

dispeceratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Prahova, la telefon 112.

Incendii de pădure :

Suprafața împădurită a orașului este de 5 ha. Foioase și este situată în zona dealurilor la

cota 300 m aflate în gospodărirea Ocolului Silvic Verbila, iar în imediata vecinătate a acesteia

sunt zonele cu vegetație uscată la care accesul fortelor de intervenție, se face cu foarte mare

greutate pe drumurile folosite pentru exploatarea plantatiilor viticole.Zonele greu accesibile

sunt cele de deal : Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Schiau, Jercălăi, Valea Urloii, Valea Seman,

Valea Nucetului.

Fondul forestier din zona de competență a oraşului Urlaţi este gestionată de Ocolul Silvic

Verbila.

Pompierii militari asigură intervenția pentru stingerea incendiilor produse la fondul

forestier astfel:

Detașamentul de Pompieri Mizil:

Garda de Intervenție Urlați.

Detașamentul de Pompieri Mizil

- Pădurile din aproprierea zonelor de extracție petrolieră;

- Zonele din imediata vecinătate a traseelor feroviare sau rutiere;

- Lizierele din preajma localităților, pajistilor, islazurilor.

Localitatea Urlați a înregistrat în anul 2012 , 58 de intervenții pentru localizarea , lichidarea

și limitarea efectelor arderilor de vegetație uscată.

53



România


a Oraşului Urlaţi

Ocolul Silvic Verbila:

- zona de nord a raionului de intervenție este acoperită cu păduri de foioase (zona Urlați, Salcia,

Chiojdeanca, Sângeru, Apostolache, Tătaru, Gornet Cricov).

Obiectivele, pe raioane de intervenție cu risc mare de incendiu, care își desfășoară activitatea

pe raza ocoalelor silvice :

Cutremure

În ceea ce privește fenomenul seismic, este de notat că majoritatea cutremurelor sunt de natură

tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul județului .Caracteristica generală a

cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai

adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaților, la confluența plăcii geologice Est –

europene și respectiv a stratului sub-geologic Moesian și Inter-Alpin.Profunzimea medie a

epicentrelor se situează la 100 – 150 km adâncime, cu magnitutidea de până la M=7 pe scala

Richter, intensități de până la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik).Zona

Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice și cu un fenomen de subducție

asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare.etc.Seismele

din zona Vrancea sunt denumite normale (h˂60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în

funcție de adâncimea focarului.Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine

identificată și prezintă un mare interes datorită particularităților sale specifice: izolare,

concentrare și regularități în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal,

activitate seismică după șocul principal, ciclicitate, etc.)

Din punct de vedere seismic județul Prahova se află în Zona A partea de sud-est

(Vălenii de Munte – Mizil – Urlați), Zona B partea de sud și centrală (Ploiești – Câmpina –

Băicoi – Slănic) și Zona C restul județului.

După cutremurul din anul 1977, în urma studiilor intreprinse și ținând cont de ciclicitatea

cutremurelor din zona Vrancea s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcții, de la

proiectare și până la execuție, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică

și izoseistele.

În conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național 1 – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural, prin cutremure, se

înțelege mișcarea vibratoare a scoarței terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate

duce la victime umane și distrugeri materiale .

Toate localitățile urbane din județ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII

grade și IX grade pe scara MSK.

Unitatea administrativ-teritorială Numărul de

locuitori

Intensitatea sesimică exprimată în grade

MSK

Orașul Urlați 10541 IX

Din datele prezentate, rezultă că :

Fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălțime și material, perioadă de construcție și

norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecție în raport

cu expunerea locuitorilor din aceasta la riscuri, ca urmare a acțiunii seismice;

Categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori și/sau prezintă

caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viața acestora, trebuie să fie analizate

prioritar pentru a identifica potențialele de vulnerabilitate, a evalua efectele și măsurile

pentru a-i proteja și educa adecvat pe locatari.

În aceste categorii pot fi incluse:

Clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaționale și avariate succesiv de

cutremure;

54



România


a Oraşului Urlaţi

Clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, bl.1,2,4-7 din strada

Tudor Vladimirescu, bloc 28 str 1 Mai, blocurile construite de Schela Urlați, Strada

Panselelor, 16 Februarie, Orzoaia de Jos, sediul Primariei, Casa de Cultură) proiectate

potrivit unor norme dovedite insuficient de acoperitoare în 1977, fără cerințe moderne de

ductilitate și cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil,

unele categorii de structuri în cadre și diafragme fără armare corespunzătoare, structurile

glisate cu calitate de santier necorespunzatoare.

Categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă

caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activitățile curente de

protecție și educație antiseismică.

În aceste catogirii pot fi incluse:

Clădirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural – constructive și conformare

antiseismică acceptabilă, stare de întreținere bună și fără avarii evidente;

Clădirile din panouri mari P+4 realizate în orașul Urlați sunt în număr de 30 blocuri de

locuințe situate în zona centrală.

Măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente pot fi:

măsurile aplicabile cu menținerea configurației și funcțiunii existente a construcției,

respectiv consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în

ansamblu și, după caz a elementelor nestructurale ale construcției existente și/sau

introducerea unor elemente structurale suplimentare;

măsuri aplicabile cu modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției,

cuprinzând reducerea numărului de niveluri și/sau înlăturarea unor porțiuni de

construcției, cu comportare defavorabilă la acțiuni seismice sau care prezintă un risc

ridicat de dislocare și prăbușire .

Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt procese ce se desfășoară în timp, aceasta accelerându-se în

perioadele cu precipitații abundente sau intervenții asupra zonelor caracteristice, care modifică

structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau

sociale, după necesitățile economice ale unei perioade determinate.

Trebuie avut în vedere faptul că aproape 60% din localităţile judeţului au parte de alunecări

de teren. Eliminarea acestui risc, însă, deşi trebuie să aibă loc la nivel judeţean, va necesita mai

multe soluţii tehnice individuale datorită situaţiilor şi cauzelor diferite ale ocurenţelor acestor

fenomene.

În anul 2005 pe teritoriul orașului Urlați au avut loc alunecări de teren care au afectat zonele

Valea Urloii, Valea Seman, Orzoaia de Jos, Arioneștii Vechi.

Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea

alimentării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta

versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei

subterane cantonată în nisipuri și calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul

alunecării.

O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrișările masive ce

au avut ca efect slăbirea rezistenței solului și implicit producerea de astfel de fenomene.

Pe raza localităţii noastre în anul 2015 am avut loc doua astefel de evenimente (alunecari de

teren). O alunecare de teren a vut loc în str.Valea Nucetului datorită precipitaţiilor abundente

căzute în lunile martie -aprilie , terenul fiind amenajat pentru plantatii de viţă de vie.O a doua

alunecare de teren care a avut loc pe raza localităţii nostre se afla în zona Arioneştii Vechi,

afectând o zonă nelocuită.

De mentionat este faptul că aceste alunecări de teren sunt monitorizate de autoritatea locală

împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă .

55



România


a Oraşului Urlaţi

Efectele alunecărilor de teren au constat în :

distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetățenilor;

distrugerea drumurilor pe diferite lungimi și lățimi ;

blocarea drumurilor de masă de pământ căzută de pe versanți;

apariția de denivelări, tasări și crăpături în carosabilul drumurilor;

avarierea podurilor (desprinderea sau apariția de crăpături în celeele podurilor);

distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;

distrugerea stâlpilor de înaltă și joasă tensiune și întreruperea alimentării cu energie

electrică a locuințelor cetățenilor;

blocarea accesului hipo și auto ca urmare a apariției făgașelor cu adâncimi mari și

frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivitățiilor de cetățeni;

avarierea conductelor de gaze și apă;

prăbușirea livezilor de pomi fructiferi și înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor fin

din pământ.

Localitatea Urlați este monitorizată în permanență din Inspectoratul pentru Situații de Urgență

Prahova precum și de membrii Comitetului Local pentru Situații de Urgență .

2.8.5 Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile

materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare

adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar

al forţelor şi mijloacelor implicate.

În Urlați funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:

1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi

principale:

- informare publică şi prevenire;

- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste

specializate.

Principalele atribuții ale Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență sunt :

-intervenţia la incendii, calamităţi naturale şi catastrofe;

-atenţionarea cetăţenilor asupra unor măsuri preventive specifice în sezoanele de

primăvară şi toamnă, în perioadele caniculare şi cu secetă prelungită sau când se înregistrează

vânturi puternice;

- informarea cetăţenilor unităţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie

de către primar;

-supravegherea activităţilor cu public numeros de natură religioasă, cultural sportivă sau

distractivă, sărbători tradiţionale;

-întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a activităţii de prevenire a

situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale ;

-elaborarea situaţiillor de urgenţă a angajaţilor din aparatul administrativ al primăriei;

-acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducătorilor de unităţi subordonate

primăriei (unităţi de învăţământ, unităţi sanitare, cămine culturale) şi verificarea îndeplinirii

măsurilor stabilite;

-dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei în caz de dezastre;

-participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri,

instructaje, analize, consfătuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;

Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu utilaje ale agenţilor economici de

pe raza oraşului Urlaţi, care pot fi folosite în situaţiile de urgenţă.

56



România


a Oraşului Urlaţi

- autogreder (SC Jonned Profit SRL)

- tractor cu plug şi tractor cu remorcă (Serviciul de Gospodărie Comunală)

- buldoexcavator (SC Sidoris SRL şi Serviciul de Gospodărie Comunală)

- autocamioane (SC Oltina Impex Prod Com SRL)

SITUAŢIA UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR CE POT FI UTILIZATE ÎN

SITUAŢII DE URGENŢĂ LA NIVELUL ORAŞULUI URLAŢI

Nr.

crt.

Oper

ator

econom

ic

/ in

stit

uţi

e

Auto

turi

m d

e te

ren

Exca

vat

or

Bulo

exca

vat

or

Auto

gre

der

Tra

ctor

cu p

lug

Tra

ctor

cu r

emorc

ă

Auto

vid

anjă

Auto

bas

cula

nte

Auto

buze

/mic

robuze

Moto

pom

pă

Auto

cam

ioan

e

Uti

laj

împră

ştia

t

mat

eria

l an

tider

apan

t

Apar

at d

e su

du

ră

Gru

p e

lecr

ogen

1 SC Electrica SA

pct.Urlaţi

1

2 SC Sidoris SRL 2 2

3 SC Jonned Profit SRL 1

4 SCUP Urlaţi 1 1 2 1 1 1

5 SC Hidro Prahova SA 1 1

6 SC Abatti

Alexandrescu SRL

5

7 SC Totdeauna

Impecabil SRL

2

8 SC Oltina Impex Prod

Com SRL

8

2. Poliția locală a orașului Urlați,cu următoarea structură:

- Compartiment Control comercial;

- Compartiment Ordine publică si paza;

- Compartiment Circulație pe drumuri publice

2.9 ADMINISTRAȚIA LOCALĂ

Administraţia publică în orașul Urlați este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, şi în

conformitate cu hotărârile Consiliului Local.

Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit.

Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la

îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente

ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,

în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în

condiţiile legii.

În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El

este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei

57



România


a Oraşului Urlaţi

publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a

administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în

relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi

în justiţie.

Consiliul Local al orașului Urlați este compus din 17 consilieri locali pe perioada 2016-

2020, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor

fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în functie de populatia orasului,

raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in

care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile.

Aparatul de specialitate al Primariei orașului Urlați cuprinde 109 posturi, structurate pe

departamente de specialitate, astfel:

- Demnitari - 2

- Funcții publice - 57 (din care 7 functii publice de conducere si 50 funcții publice de

execuție)

- Contractuali - 50 (6 de conducere si 44 de executie )

Din totatul de 109 de posturi, 94 sunt ocupate, iar 18 sunt declarate vacante.

În subordinea Primarului funcționează urmatoarele servicii și direcții:

Directia economica si administrativ (Birou Contabilitate, Achizitii publice, Afaceri

Europene);

Biroul Impozite și Taxe Locale;

Serviciul Poliție Locală (Compartiment Control comercial; Compartiment Ordine publică

si paza; Compartiment circulație pe drumuri publice);

Compartimentul Audit intern;

Compartimentul Protecție civilă;

Birou salubritate si iluminat public;

Serviciu urbanism, tehnic, investitii si cadastru;

În subordinea Viceprimarului funcționează urmatoarele servicii și direcții:

Birou Zone verzi și Administrare Cimitir ;

Compartiment administrarea cladirilor din domeniul public, intretinere strazi

Casa de Cultura si Biblioteca;

În subordinea Secretarului orașului funcționează:

Compartimentul Administrație Publică Locală, Relații cu Publicul și Secretariat;

Compartiment Agricultură și Registru Agricol ;

Oficiul Juridic ;

Biroul Resurse Umane, Asistență Socială și Autoritate Tutelară (Compartiment Resurse

Umane, Securitate în Muncă și Arhivă ; Compartiment Asistență Socială și Autoritate

Tutelară);

În subordinea Consiliului Local funcționează:

Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor;

Clubul Sportiv Unirea Urlați.

58

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la

nivelul autorităților administrației publice locale

ale orașelor din România


a Oraşului Urlaţi

59



România


a Oraşului Urlati

Indicatori ai cheltuielilor operationale sau care reflecta rigiditatea acestora (RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal 6293839 5240765 5607444 6419802 7494868

RCO1a Cheltuieli totale de personal pe

locuitor

461.21 497.91 568.58 665.92

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de

personal in cheltuielile operationale

64.80% 62.14% 63.92% 62.82% 62.78%

RCO2 Cheltuieli de personal autonome

(fara invatamant)

3103384 2497168 2622557 2867603 3062678

RCO2a Cheltuieli de personal autonome

(fara invatamant) pe locuitor

219.76 232.87 253.97 272.12

RCO2b Ponderea cheltuielilor de

personal autonome (fara invatamant) in

cheltuielile operationale

31.91% 29.61% 29.90% 28.06% 25.65%

RCO3 Cheltuieli de personal, cu

subventii pentru acoperirea diferentelor

de pret si tarif si cu asistenta sociala

6754718 5448914 5837700 6752255 7893241

RCO3a Cheltuieli de personal, cu

subventii pentru acoperirea diferentelor

de pret si tarif si cu asistenta sociala pe

locuitor

479.53 518.35 598.02 701.31

RCO3b Ponderea cheltuielilor de

personal, cu subventii pentru acoperirea

diferentelor de pret si tarif si cu asistenta

sociala in total cheltuieli operationale

69.46% 64.60% 66.55% 66.07% 66.12%

RCO4 Cheltuieli operationale 9724733 8434572 8772449 10219811 11938772

RCO4a Cheltuieli operationale pe

locuitor

742.28 778.94 905.13 1060.75

RCO4b Ponderea cheltuielilor

operationale in total cheltuieli

67.08% 62.65% 64.22% 73.48% 74.78%

Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi (CID)


CID1 Cheltuieli cu finantarea

serviciului datoriei

493465 984527 976019 1077529 1002866

CID1a Cheltuieli cu finantarea

serviciului datoriei pe locuitor

86.64 86.67 95.43 89.10

CID1b Ponderea cheltuielilor cu

finantarea serviciului datoriei in total

cheltuieli

3.40% 7.31% 7.15% 7.75% 6.28%

CID2 Serviciul anual al datoriei ca

pondere in veniturile curente totale

(autonome)

3.71% 8.61% 8.24% 8.19% 6.63%

CID3 Cheltuieli totale cu

investitiile

4279498 4145033 3911467 2611759 3024593

CID3a Cheltuieli totale cu

investitiile pe locuitor

364.78 347.32 231.31 268.73

CID3b Ponderea cheltuielilor totale

cu investitiile in total cheltuieli

29.52% 30.79% 28.64% 18.78% 18.94%

60



România


a Oraşului Urlati

CID4 Ponderea serviciul datoriei

pentru imprumuturile pe termen lung

in cheltuielile totale cu investitiile

11.53% 24.34% 24.95% 41.26% 33.16%

Capacitate de Management Financiar (CMF)


CMF1 Rezultatul (excedentul sau

deficitul) operational brut

1335749 -2998376 702699 2871033 3145527

CMF1a Ponderea rezultatului

(excedent/deficit) operational brut

in total venituri operationale

8.91% 23.94% 5.39% 20.48% 19.92%

CMF2 Ponderea rezervelor in

total cheltuieli

0.69% 0.74% 0.59% 0% 0%

CMF3 Rezultatul

(excedent/deficitul) operational net

842284 -3982903 -273320 1793504 2142661

CMF3a Ponderea rezultatului

(excedent/deficit) operational net in

total venituri operationale

5.62% 31.79% 2.10% 12.79% 14.49%

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)


CGV1 Venituri din impozitul

pe proprietate

2596904 3119470 3091509 3273725 3526475

CGV1a Venituri din

impozitul pe proprietate pe

locuitor

274.53 274.51 289.94 313.33

CGV1b Ponderea veniturilor

din impozitul pe proprietate in

total venituri

17.08% 24.54% 22.62% 23.26% 22.06%

CGV2 Venituri proprii fiscale 3275258 3121162 3685336 3275795 3529058

CGV2a Venituri proprii

fiscale pe locuitor

274.68 327.24 290.13 313.55

CGV2b Ponderea de venituri

proprii fiscale in total venituri

21.54% 24.56% 26.96% 23.27% 22.08%

CGV3 Veniturile curente

proprii (fiscale si nefiscale)

9981680 8135646 8353686 9525065 11266905

CGV3a Venituri curente

proprii (fiscale si nefiscale )

pe locuitor

715.98 741.76 843.60 1001.06


curente proprii (fiscale si

nefiscale) in totalul veniturilor

65.65% 64.01% 61.12% 67.67% 70.48%

CGV4 Venituri curente totale

(autonome)

13312924 11435209 11848142 13193301 15535141

CGV4a Venituri curente totale

(autonome) pe locuitor

1006.36 1052.05 1168.48 1380.29

61



România


a Oraşului Urlati


curente totale (autonome) in

total venituri

87.56% 89.97% 86.69% 93.73% 97.18%

CGV5 Venituri operationale 14983784 12527298 13038142 14020906 15787668

CGV5a Venituri operationale

pe locuitor

1102.46 1157.71 1241.78 1402.73


operationale in total venituri

98.55% 98.56% 95.40% 99.61% 98.76%

CGV6 Venituri pentru

investitii

1978860 1368089 1322000 902605 1158527

CGV6a Venituri pentru

investitii pe locuitor

120.40 117.39 79.94 102.94


pentru investitii in total

venituri

13.01% 10.76% 9.67% 6.41% 7.25%

CGV7 Total venituri pe

locuitor

1118.60 1213.61 1246.60 1420.34

CGV8 Gradul de colectare a

veniturilor proprii fiscale

Gradul de colectare a

veniturilor dintr-un anumit

impozit - raportul dintre

incasarile efective dintr-un

impozit anume si totalitatea

obligatiilor de plata ale

contribuabililor aferente acelui

impozit.

Gc = Incasari/Debit

Gradul de colectare a tuturor

impozitele locale - media

ponderata a gradelor de

colectare ale diferitelor

impozite in raport cu

incasarile din aceste impozite:

Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj

80.60% 66.69% 69.22% 49.99% 41.91%

CGV9 Nivelul fiscalitatii

locale

Nivelul fiscalitatii pentru un

anumit impozit - raportul

dintre nivelul efectiv (procent

sau suma absoluta) si nivelul

maxim permis de lege pentru

anul respectiv:

Nf = Nef/Nmax

Nivelul fiscalitatii agregate

93.02% 86.47% 82.87% 78.02% 77.32%

62



România


a Oraşului Urlati

(pentru toate impozitele

locale) - media ponderata a

nivelurilor fiscalitatii pentru

impozitele locale in raport cu

incasarile din respectivele

impozite.

Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj

Indicator

Se precizează titlul indicatorului

Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului

An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS

Valoare Vn-2 Vn-

1

V/

n-1

V

n

Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS

Frecvenţa măsurării într-o

perioadă dată

Se precizeazã perioada de timp în care este mãsurat indicatorul

(pentru indicatori de output de obicei anual, indicatorii de outcome

la intervale mai mari)

Sursa informaţiilor Se precizeazã instituþia care este responsabilã cu strângerea datelor

pentru indicatori: instituþia în cauzã, o instituþie subordonatã, sau o

altã instituþie. Dacã pentru mãsurarea indicatorului este necesar un

studiu (de exemplu un sondaj de opinie publicã), instituþia care va

elabora sau va comanda studiul respectiv trebuie ºi ea menþionatã în

aceastã secþiune.

Mecanismul de colectare a

datelor

Se menþioneazã metoda de cercetare calitativã sau cantitativã care

este utilizatã în strângerea datelor sau dacã este vorba de un sistem

interinstituþional sau intrainstituþional de colectare ºi monitorizare a

datelor

Ultimul rezultat cunoscut An: anul

ultimei

colectãri de

date

Valoare: ultima valoare cunoscutã

Tendinţa prognozată a

evoluţiei

Evoluþia anticipatã, fie crescãtor sau descrescãtor

Notă: Valorile indicatorilor sunt aceleaºi cu cele prezentate în sintezã:

Indicator Descrierea concisã a indicatorului

n-2, n-1...n+3 Anii la care se înregistreazã valorile indicatorilor, unde n este primul an de

planificare (ex. Planul strategic 2010 - 2013, n este 2010)

TS Tinta strategicã – valoare a indicatorului care este urmãritã a fi obþinutã pe termen

mediu

Valoare Se precizeazã valoarea realã/estimatã a indicatorului astfel

Vn-2 valoarea pentru indicator înregistratã cu doi ani în urmã faþã de anul pentru care se

elaboreazã strategia (valoarea realã rezultatã în urma monitorizãrii)

Vn-1 valoarea prevãzutã în Strategia anterioarã pentru indicator în anul precedent faþã de

primul an al planificãrii (este valoare estimatã în planul strategic anterior sau în

buget)

VIn-1 valoarea intermediarã pentru anul n-1 rezultând în urma monitorizãrii pânã la acel

moment ºi estimãrilor pentru perioada rãmasã din anul n-1 (va fi mai apropiatã de

realitate decât Vn-1)

Vn ... Vn+2 valorile estimate/indicative pentru anii n ...n+2

VTS valoarea indicatorului în concordanþã cu þinta strategicã (aratã unde trebuie sã se

situeze pe termen mediu valoarea indicatorului)

63



România


a Oraşului Urlati

CAP.III ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

Pe baza informaţiilor culese de catre toti factorii implicati in elaborarea strategei s-a

realizat o analiză a caracteristicilor comunităţii vizate, cu scopul de a structura mediul în care se

plasează comunitatea şi de a identifica potenţialul real deţinut de orașul Urlaţi.

Informațiile analizate au fost culese prin metode diverse, precum:

culegere date statistice din anuare, monografii etc.

primirea de informatii utile din mediul de afacaeri existent la nivelul orasului,

discutii cu cetatenii

consultarea unor studii de fezabilitate, pre-fezabilitate existente

3.1. Primirea de informatii utile din mediul de afaceri si din discutiile cu cetatenii

Prin discutiile avute cu cetatenii localitatii si cu ceilalti factori de decizie s-a urmarit

depistarea prioritatilor orasului pentru perioada 2015-2020. S-a urmarit in special situatia

orasului prin prisma urmatoarelor aspecte:

1. Racordarea la rețelele de utilități;

2. Calitatea învățământului din oraș;

3. Sistemul de sănătate;

4. Aspecte sociale;

5. Servicii publice;

6. Probleme importante în orașul Urlaţi, din punctul de vedere al cetățenilor dar si al mediului

de afaceri ;

7. Prioritățile de dezvoltare, în viziunea cetățenilor, în. perioada 2015-2020.

In baza consultarilor publice organizate la nivelul localitatii la care au participat un numar

destul de mare de cetateni din toate categoriile sociale existente la nivelul localitatii au reiesit

urmatoarele aspecte :

- nu toate drumurile sunt modernizate, o mare parte din acestea fiind balastate;

- la nivelul localitatii nu exista spatii suficiente de joaca amenajate pentru copii;

- lipsa canalizarii in toate satele apartinatoare localitatii;

- exista un numar suficient de gradinite si scoli raportat la numarul de elevi si prescolari;

- datorita multitudinii reperelor turistice, la nivelul localitatii exista un potential

nevalorificat pe acest segment si care ar putea fi valorificat;

- de asemenea, s-a constatat ca la nivelul orasului nu exista un loc special amenajat pentru

elevi si prescolari unde sa poata desfasura activitati extracurriculare ;

- revigorarea mestesugurilor populare, recunoscute in trecut ( tesutul, confectionarea de

costume populare, etc) si a micii industrii locale( prelucrarea lemnului, dogaritul,

marochinariei);

- din discutiile purtate s-a desprins si faptul ca datorita lipsei locurilor de munca, exista o

migratie a populatiei in special cea tanara in alte zone ale tarii sau chiar in strainatate;

- gradul de multumire vis a vis de serviciile de sanatate este destul de bun, la nivelul

localitatii existand un : 1 spital,4 cabinete medicale familiale, 4 farmacii si 4 cabinete

stomatologice;

In ceea ce priveste cele mai importante probleme cu care se confrunta orasul Urlaţi, în

viziunea cetățenilor care au participat la consultarile publice au fost votate 3 probleme ale

orașului Urlaţi sunt la distanță mică una de cealaltă și la distanță mare de restul problemelor

prinse în chestionar:

Locuri de munca insuficiente;

64



România


a Oraşului Urlati

Infrastructura de utilități (alimentare cu apa, canalizare,);

Infrastructura de transport (drumuri, alei, trotuare, parcări, zone/alei

pietonale).;

Direcțiile de dezvoltare ale orașului Urlaţi în perioada următoare au fost date de catre toti cei

implicati in elaborarea acestei strategii in ordinea prioritatilor astfel ;

Infrastructura de utilități (alimentare cu apa, canalizare,);

Infrastructura de transport (drumuri, alei, trotuare, parcări);

Infrastructura de agrement (parcuri, zone verzi, etc.).

3.2 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari)

Weaknesses (puncte slabe)

Opportunities (oportunitati)

Threats (riscuri)

Aspectele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare si prezentate în

cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităţilor si ameninţărilor.

Punctele tari se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile de care comunitatea

dispune si care sunt superioare celor deţinute de alte comunităţi similare.

Punctele slabe se referă la mediul intern si reprezintă resursele si capacităţile insuficiente sau de

o calitate inferioară celor deţinute de alte comunităţi similare.

Oportunităţile se referă la mediul extern si reprezintă suma evoluţiilor favorabile ale mediului de

ansamblu al ţării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările

legislative, integrarea europeană si posibilitatea oferită comunităţii de a se dezvolta într-o formă

superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.

Ameninţările se referă la mediul extern si reprezintă evoluţii defavorabile ale acestuia privite în

ansamblu, care pot îmbrca forme extrem de diferite, plecând de a schimbările de mentalitate,

lacunele legislative si evoluţii economice negative sau instabile care afectează capacitatea

comunităţii de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.

Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcţiilor de dezvoltare a

comunităţii, permiţând o mai bună gestionare a resurselor si relaţiilor de intercondiţionare.

Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât si realizările comunităţii analiza SWOT

permite înţelegerea rapidă, simultană si integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și

negative ale comunităţii. Unele "oportunităţi" si "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" și

"punctele slabe" ale comunităţii, iar ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

65



România


a Oraşului Urlati

POZITIONAREA GEOGRAFICĂ ȘI DEZVOLTAREA URBANĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Localizarea în apropierea DN 1B, la o

distanţă de aproximativ 80 km faţă de

capitală

- Aşezată în proximitatea următoarelor

localităţi:

- Ploieşti (22 km – DN 1B)

- Mizil (22 km – DN 1B)

- Buzău (65 km – DN 1 B)

- Urziceni (55 km – DJ 102C)

- Situarea în Podgoria Dealu Mare, pe

Drumul Vinului;

- Intravilanul reprezintă aproximativ 50%

din teritoriul oraşului;

- Costuri scăzute ale terenurilor,

comparativ cu alte oraşe din cadrul

judeţului;

- Numărul caselor nou construite este în

creştere

- Poziționare la o distanţă de 4 km faţă

de Gara Cricov şi inexistenţa unei gări

înc adrul UAT-ului.

- Fond insuficient de clădiri şi spaţii

industriale disponibile;

- Lipsa unei rezerve de terenuri care să

poată fi reconvertite pentru funcţiuni

diverse;

- Proces accelerat de degradare a

patrimoniului public al oraşului;

- Pondere mică a locuinţelor aflate sub

tutela administraţiilor publice locale;

- Cca. 60% din totalul locuinţelor

prezintă un grad de uzură avansat;

- Unele cartiere prezintă insuficiente

beneficii (spaţii verzi, instituţii de

învăţământ, spaţii de joacă, pieţe agro-

alimentare);

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- Accesarea de programe de dezvoltare

urbană în perioada 2015-2020

-Dezvoltarea infrastructurii, necesare

dezvoltării sustenabile, cu fonduri

nerambursabile.

- Perpetuarea unui climat

macroeconomic național și mondial

dificil

- Capacitatea redusă de implementare a

proiectelor de dezvoltare;

INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ


- Pe parcursul dezvoltării oraşului,

planificarea urbanistică a fost respectată,

fapt care a determinat o structură urbană

radială;

- Existența de drumuri care asigură accesul

în oraș sunt în stare relativ bună;

- Infrastructura tehnică de alimentare cu

apă, de canalizare, alimentare cu energie

electrică, gaze naturale şi energie termică

este bine dezvoltată în centru oraşului;

- Implementarea mai multor proiecte de

extindere / reabilitare a reţelei de

- Rețeaua de alimentare cu apă nu

acoperă întregul teritoriul al orașului;

- Infrastructura de iluminat public nu

acoperă întregul teritoriul al orașului,

este parțial învechită și consumatoare

de energie;

- Lipsa sistemelor de supraveghere video

stradală.

- Lipsa unui spaţiu adecvat desfăşurării

activităţilor poliţiei;

- Infrastructura tehnică de alimentare cu

energie electrică, gaze naturale şi

66



România


a Oraşului Urlati

alimentare cu apă şi a celei de canalizare;

- Servicii de telecomunicații existente

(poștă, telefonie, televiziune).

- Reţeaua de telecomunicaţii a fost extinsă

şi modernizată în proporţie de cca. 80%.

- Existenta serviciului de gestionare a

deseurilor dar si de gestionare a

serviciului de alimentare cu apa si

canalizare

- Existenta unor unitati de prestari servicii

diversificate ( ateliere auto, spalatorii

auto, benzinarii, unitati bancare, etc)

energie termică este slab dezvoltată în

cartierele / localităţile componente;

- Există la nivelul UAT Urlaţi alimentare

cu gaz de sondă, care este, însă, fără o

putere calorică ridicată;


- Modernizarea reţelelor de canalizare deja

existente si de asfaltare a celor care inca

nu au fost facute pana acum;

- Tehnologiile noi existente, privind

captarea/ tratarea/ distribuţia apei;

- Tehnologii noi pentru modernizarea

infrastructurii serviciilor de iluminat

public, inclusiv cu implementarea de

surse nepoluante (fotovoltaice, biogaz);

- Modernizare canalizare deja existenta si

extinderea acesteia si in alte sate

apartinatoare.

- Degradarea infrastructurii existente.

- Costul ridicat al documentațiilor

preliminare (studiu de fezabilitate,

proiect tehnic, etc.) și necesitatea

cofinanțării proiectelor, poate

împiedica accesarea fondurilor

europene.

- Capacitatea redusă a autorităţilor locale

de a implementa mari proiecte de

dezvoltare;

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


- Infrastructură sanitară existentă: 1 spital,4

cabinete medicale familiale, 4 farmacii si

4 cabinete stomatologice;

- Valoarea indicatorului număr de

locuitori/medic de familie este bună;

- Reparatiile / Modernizarea spitalului au

fost efectuate din fonduri locale;

- Accesibilitate bună la serviciile medicale;

- Asistență veterinară permanenta;

- Au fost concesionate anumite terenuri din

domeniul public în scopul creării de

locuinţe pentru tineri;

- Dotări si utilitati insuficiente pentru

asigurarea serviciilor de medicină de

familie la standarde de calitate în

vigoare;

- Unităţi de sănătate vechi, unele nefiind

modernizate;

- Apariția de boli oncologice, cardio-

vasculare, pulmonare în rândul

populației tinere;

- Au fost constatate lipsuri în dotările

necesare desfăşurării activităţilor de

expertiză medicală;

- Paturile de spital sunt insuficiente;


- Programe de dezvoltare resurse umane - Degradarea excesiva a infrastructurii

67



România


a Oraşului Urlati

2015-2020 pentru formare şi recrutare

asistenţi şi lucrători sociali

- Alte programe cu finanțare

nerambursabilă pentru

dezvoltare/modernizare infrastructură de

sănătate si asistență socială.

existente;

- costurile ridicate ale aparaturii

medicale, lipsa fondurilor si birocraţia

ce ar putea conduce la renunţarea

proiectelor de modernizare si dotare

- Creșterea numărului de îmbolnăviri

(boli oncologice, cardio-vasculare,

pulmonare) în rândul populației tinere

ÎNVĂTĂMÂNT ȘI CULTURĂ


- Spații școlare suficiente pentru activitatea

de formare;,

- Procentul de şcolarizare este ridicat –

peste 99%;

- Proiecte de investiţii realizate (dotare cu

centrale termice, reparaţii capitale, etc.)

- Cadre didactice cu pregătire de

specialitate;

- Sălile de curs, laboratoarele, bibliotecile,

etc. sunt bine dotate;

- Acordarea de burse de merit, de studiu şi

de ajutor social;

- Existența unor monumente istorice cu

vechime mare pe teritoriul orașului;

- Existenţa unui muzeu pe teritoriul UAT –

Muzeul Bellu;

- 1 post local TV informativ;

- Există o revistă a oraşului, distribuită

gratuit;

- Organizare de evenimente culturale,

precum „Zilele Toamnei la Urlaţi”.

- Liceul nu este dotat corespunzător cu

echipamentele şi materialele necesare;

- Se constată lipsa unor schimburi de

experienţă cu elevi, profesori din alte

ţări, aceasta datorându-se nesesizării

oportunităţilor oferite de către

programele cu finanţare externă;

- Oraşul nu este integrat într-un circuit

cultural şi turistic naţional;

- Se poate constata o implicare

insuficientă a populaţiei în viaţa

culturală.


- Asigurarea formării continue a cadrelor

didactice prin cursurile CCD sau a

universităţilor din ţară;

- Reorganizarea structurilor de învățământ

de la nivelul localității;

- Organizarea de cursuri de formare şi

perfecţionare profesională pentru meserii

cu caracter agricol;

- Identificarea de surse noi de finanţare şi

- Degradarea excesivă a infrastructurii

existente;

- Scăderea nivelului de trai (elevi,

profesori, părinți);

- Creșterea numărului de șomeri în

rândul părinților;

- Nealocarea fondurilor de la buget în

timp util şi la valoarea necesară

(solicitată) pentru realizarea

68



România


a Oraşului Urlati

gestionarea celor existente cât mai

eficient;

obiectivelor propuse;

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR


- Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a

pesticidelor este la scară redusă, ceea ce

determină un grad scăzut de poluare

datorat acestui segment economic;

- Gradul general de poluare este relativ

mic;

- Existenţa pe teritoriul UAT Urlaţi a

zonelor verzi amenajate şi a luciilor de

apă;

- În primăvara anului 2006 au fost plantaţi

mii de puieţi de arbori;

- Există o preocupare permanentă pentru

îngrijirea spaţiilor verzi;

- Serviciul de Gospodărire Comunală

deţine o seră proprie;

- Există o zonă împădurită, utilizată pentru

recreere în cadrul Parcului Bellu;

- Indicele de zonă verde / locuitor este

ridicat;

- Există la nivelul UAT-ului izvoare cu apă

sărată;

- Colectarea selectivă a deşeurilor nu se

realizează corespunzător;

- Staţia de epurare este subdimensionată;

- Reţeaua de canalizare necesită

extinderi în anumite zone ale oraşului;

- Necesitatea creării unor infrastructuri

de creare de energie verde (ex. parc

eolian / fotovoltaic, etc.).


- Utilizarea programelor destinate protejării

mediului înconjurător (împădurirea

terenurilor degradate, înființare perdele de

protecție, eliminarea eroziunii, curățirea

cursurilor de apă, conservarea

biodiversității, gestionarea deşeurilor

reciclabile);

- Derulare campanii de constientizare a

populatiei cu privire la protectia mediului;

- Creşterea interesului pentru energia verde

şi valorificarea potenţialului de producere

a energiei regenerabile.

- Utilizarea la scara redusa a pesticidelor,

insecticidelor si aingrasamintelor

chimice;

- Menținerea mentalității de indiferență

față de protecția mediului (mai ales la

nivelul populației adulte);

- Nerealizarea extinderii rețelei de

canalizare a apelor uzate și pluviale;

- Exploatarea forestieră necontrolată cu

consecințe grave asupra eroziunii

solului și alunecărilor de teren etc.;

- Degradarea peisajului în lipsa abordării

integrate și durabile a managementului

deșeurilor.

69



România


a Oraşului Urlati

ECONOMIA LOCALĂ


- Fondul funciar agricol este valoros, cu

pretabilitate mai ales pentru plantaţii de

vii, pomicultură şi teren arabil;

- Suprafața agricolă are o pondere de 79,25

% din totalul suprafetei administrative a

localitatii.

- Costurile operaţionale sunt reduse,

comparativ cu alte oraşe din judeţ, fapt

care încurajează economia locală;

- Existenta unui potential ridicat turistic

datorat in principal obiectivelor turistice

existente la nivelul localitatii (schituri,

biserici, muzee, etc);

- Oraşul este inclus în traseul turistic

„Dumul Vinului”, fiind prezentat ca un

punct de interes ridicat datorită

posibilităţii degustării vinurilor;

- Posibilitatea creării mai multor servicii

conexe pentru industria locală;

- Posibilitatea exploatării frumuseţii întregii

zone a Văii Cricovului Sărat;

- Locuri de muncă insuficiente;

- Gradul de dezvoltare economico-

social-cultural a localității este scăzut;

- Lipsa infrastructurii de valorificare a

producției agricole locale;

- Lipsa capitalului autohton în

prelucrarea/ procesarea produselor

agricole, a fructelor si legumelor;

- Lipsa cursurilor de management

destinate intreprinzătorilor autohtoni şi

a cursurilor de formare şi

perfecţionare profesională.

- lipsa unei strategii privind dezvoltarea

turismului ca activitate complementară

altor sectoare economice;

- Lipsa culturii antreprenoriale;

- Economia localităţii a fost puternic

afectată de restructurarea sau

falimentarea societăţilor comerciale

din zonă sau din municipiul Ploieşti;

- Plecarea locuitorilor, în special a

tinerilor, la muncă în străinătate;


- Reconversia unor capacități agricole spre

productivitate adaptată condițiilor locale.

- Promovarea/ stimularea înființării

asociațiilor agricole în scopul exploatării

intensive a terenurilor si de dezvoltare a

sectorului agricol;

- Interes pentru mica industrie in speta

revigorarea segmentului de artizat

- Interes crescut pentru agroturism;

- Implementarea de proiecte de energie

verde;

- Îmbătrânirea forţei de muncă şi

migrarea populaţiei active;

- Scăderea bonitării terenurilor agricole,

în cazul în care nu sunt utilizate

rațional și durabil;

- Capacitatea redusă a administraţiei

locale de a implementa mari proiecte

de dezvoltare economică;

- Menținerea orașului necunoscut,în

afara circuitelor turistice( lipsa unui

brand turisti, a unei marci iregistrata)

70



România


a Oraşului Urlati

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ SI GUVERNANȚĂ LOCALĂ


- Deschiderea administrației publice locale

actuale către investiții;

- Susţinerea de către autoritaţile publice

locale a activităţilor în domeniul

economico-social-cultural.

- Proiecte de investiții in derulare;

- Existenţa unui Serviciu de Poliţie Locală,

a unui Serviciu de Gospodărire Comunală,

aflat în subordinea Primăriei, a unei Grupe

de jandarmi şi a unui Post de pompieri;

- Existenţa unui Oficiu Poştal;

- Concesionarea sistemului de salubritate al

oraşului;

- Veniturile scăzute la bugetul local în

raport cu nevoile de dezvoltare ale

orașului;

- Diversificare scăzută a surselor de

venit necesare pentru bugetul

Primăriei;

- Necesitatea unor dotări specifice

dezvoltării economico-sociale (centre

expoziţionale, etc.)

- Au fost desfiinţate Judecătoria şi

Parchetul de pe lângă Judecătoria

Urlaţi.


- În perioada 2015-2020 se intenționează

realizarea mai multor investiţii cu fonduri

guvernamentale și europene;

- Posibilitatea accesării de fonduri

guvernamentale și europene in perioada

2015-2020 pentru organizarea de sesiuni

de instruire pe diverse domenii de

activitate utile in adminstrație publică;

- Creşterea numărului de iniţiative de tip

parteneriat public-privat.

- Buna relationare interinstitutionala in

Consiliul Local, Consiliul Judetean,

Prefectura.

- Legislație insuficient cunoscută de

către personalul din instituțiile

publice, ca urmare a numărului mare

de schimbări legislative;

- Conflicte de interese între diferitele

nivele decizionale (local, judeţean,

naţional).

- Accentuarea fenomenului de sărăcie;

- Capacitatea redusă a administraţiei

locale de a implementa mari proiecte

de dezvoltare;

71



România


a Oraşului Urlati

Cap. IV. DIRECTII DE DEZVOLTARE STRATEGICA

4.1. Conceptul de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea locală este un cumul a conceptului de dezvoltare comunitară şi a planificării

acesteia, respectiv a ansamblului de procese ce implică toate persoanele sau grupurile de

persoane din interiorul sau exteriorul comunităţii interesate, prin care se stabileşte o strategie cu

obiective clare, de atins într-o anumită perioadă, precum şi măsurile întreprinse pentru a le

atinge.

In elaborarea Strategiei de dezvoltare a Orasului Urlati s-au avut in vedere urmatoarele

documente cu caracter strategic elaborate la nivel national si european: „Strategia Europa 2020”

si Programul National de Reforma 2011-2013.

Obiectivul general al Strategiei Europa 2020 este transformarea UE intr-o economie

inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocuparii fortei de

munca, al productivitatii si pentru a asigura coeziunea economica, sociala si teritoriala. La nivel

national strategia Europa 2020 este implementata prin intermediul Programelor Nationale de

Reforma (PNR).

Conceptul privind dezvoltarea orasului Urlati se va realiza planificand si utilizand

inteligent resursele locale – umane, materiale si naturale – valorificand oportunitatile existente si

utilizand inovatia si a creativitatea ca principii directoare in toate domeniile.

De asemenea, in elaborarea strategiei de dezvoltare a orasului Urlati s-a tinut si de

conceptul dezvoltarii durabile - „acel tip de dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a

compromite capacitatea generatiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor”8. Toate comunitatile

trebuie sa promoveze o viziune strategica in ceea ce priveste dezvoltarea lor viitoare,

eliminandu-se astfel riscul unor actiuni haotice si a consumului irational de resurse. Planificarea

dezvoltarii si formularea de obiective si masuri de concretizare reprezinta un demers necesar

pentru valorificarea cea mai buna a resurselor existente.

Acest capitol este construit in jurul viziunii de dezvoltare a orasului Urlati.

Viziunea reprezinta aspiratia organizatiei catre viitor pe termen lung de peste 5 ani si este

exprimata concis si usor de inteles de catre personal si public, intr-o scurta propozitie care nu

este necesar sa contina elemente cuantificabile. Viziunea trebuie sa asigure unitatea organizatiei

prin alegerea unui obiectiv comun. Sefii de organizatie, persoanele cu functii de conducere

trebuie sa aiba o contributie semnificativa la definirea obiectivelor, masurilor si prioritatilor.

Viziunea orasului Urlati pentru perioada 2015-2020: Orasul Urlati va fi un centru

urban care se dezvoltaprin inovatie permanenta, un centru economic si cultural, care investeste

inteligent in oameni si incalitatea vietii locuitorilor, prin promovarea unui mediu mai curat si

oferirea unor servicii publiceeficiente.

Misiunea exprima motivul principal, scopul pentru care organizatia exista si pentru care

a fostcreata, Obiectivul global cand este vorba despre o arie de activitate.Desigur ca in cazul

autoritatilor publice misiunea deriva din textul legii, dar in esenta legea deorganizare care se

refera la acea institutie defineste si scopul pentru care a fost creata aceasta siatributiile ei.

Misiunea se enunta sub forma de angajament.Misiunea este cruciala pentru succesul strategiei si

se adreseaza in mod specific prin obiectivestrategice si actiuni prioritare pentru realizarea

Viziunii.

Misiunea orasului Urlati pentru perioada 2012-2020 - Orasul Urlati isi propune sa

contribuie ladezvoltarea sustenabila a comunitatii, prin oferirea de servicii publice de calitate,

prin promovareainitiativelor locale si regionale, a parteneriatului si a responsabilitatii sociale.

8WCED, Our Common Future, Oxford University Press, 1987

72



România


a Oraşului Urlati

Prin Strategia de Dezvoltare a oraşului Urlaţi se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea

dezvoltării generale a acestuia prin valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru a obţine o

dezvoltare teritorială echilibrată.

Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în

mod special în sarcina competenţelor autorităţilor locale, caracteristicile naturale, social-

economice şi culturale, dar şi utilizarea resurselor interne.

Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică

locală, agenţii economici, instituţii de la nivelul judeţului şi societatea civilă în ansamblu, cât şi o

intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi internaţionali.

Scopul elaborării Conceptului de Dezvoltare Strategică a Oraşului Urlaţi este acela de a

pune la dispoziţia Consiliului Local Urlaţi şi a tuturor factorilor interesaţi în progresul

economico-social al oraşului, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat, creând

premizele apariţiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi

durabile.

Acesta se doreşte a fi un ghid, care să permită în următorii ani, corelarea acţiunilor, până

acum de regulă disparate, ale factorilor de decizie locali, care pot şi trebuie să contribuie la

progresul comunităţii.

Conceptul de dezvoltare se bazează pe principalele potenţiale competitive ale localităţii:

- poziţia ei geografica, existenţa unei baze materiale relativ evoluate, în raport cu alte

oraşe ale României, resursele umane bine pregătite din punct de vedere profesional, cu un profil

moral elevat şi un nivel cultural ridicat, caracteristici generatoare de o reală deschidere spirituală

spre nou.

Analiza localităţii a evidenţiat faptul că oraşul Urlaţi poate deveni „nucleul” zonei Văii

Cricovului Sărat, dacă se va reuşi ca puterea de atracţie a acestui oraş să depăşească aria sa de

influenţă directă.

Conceptul de dezvoltare are în vedere întărirea caracteristicilor de bază amintite mai sus

şi transformarea, pe baza lor, a oraşului Urlaţi într-un oraş integrat în economia naţională şi în

cea europeană, capabil să asigure un mediu favorabil vieţii şi activităţilor economice. Atingerea

acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural - de dezvoltare

durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi ecologic.

Formularea sintetică a obiectivului general prezintă, în acelaşi timp, principalele scopuri

ale dezvoltării preconizate a zonei, precum şi căile prin care ele pot fi realizate. În vederea

îndeplinirii acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice

stabile, prin crearea şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi sub-ramuri ale economiei localităţii, care

exploatează la maximum potenţialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe

acţiunile întreprinzătorilor privaţi.

În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea

infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale dependente de organele puterii locale, adoptarea

unor reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni şi, mai ales,

a celor străini.

Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit,

facilitarea implementării în localitate a unor activităţi industriale competitive - utilizând

tehnologii avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor - şi a

activităţilor de prestări de servicii, de nivel calitativ ridicat. În acest scop, Conceptul de

Dezvoltare pune accentul corespunzător pe formarea/recalificarea forţei de muncă în

conformitate cu cerinţele economiei reale moderne.

Cum, imediat după Revoluţia Română din anul 1989, toate procesele de transformare a

activităţii economice s-au repercutat pe piaţa muncii, retehnologizarea, dezvoltarea industriilor

de vârf, au generat reducerea numerică a personalului întreprinderilor, ceea ce a accentuat

creşterea şomajului.

Pentru absorbţia forţei de muncă rezultate din acest posibil “şomaj tehnologic” este

necesară încurajarea creării de mici întreprinderi, mai mobile şi mai dinamice, precum şi

73



România


a Oraşului Urlati

dezvoltarea ramurii serviciilor. În acest sens, noile tehnologii trebuie să devină un instrument

pentru crearea de noi locuri de muncă. Dar această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi

obţinută doar într-un climat social stabil, coeziv şi participativ.

Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă,

sprijinirea activităţii tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condiţiilor

necesare pentru ca locuitorii, aparţinând tuturor etniilor, să se simtă “acasă”, convieţuind în

armonie în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa cuvenită asigurării condiţiilor de

nivel calitativ ridicat a serviciilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială pentru persoanelor şi

grupurilor defavorizate: şomeri, handicapaţi, copiilor instituţionalizaţi, a celor rămaşi temporar

fără locuinţă etc.

Dezvoltarea economică a oraşului nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a

îmbunătăţii nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viaţă mai bogată în conţinut şi mai

frumoasă. Scopul major al conceptului Strategic de Dezvoltare a oraşului Urlaţi este asigurarea

prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor, obiectiv universal avut în vedere de oricare

comunitate locală în dezvoltarea sa.

Se urmăreşte îmbunătăţirea habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european,

asigurarea condiţiilor optime de locuire şi a serviciilor de calitate, “în slujba cetăţeanului”. Una

din preocupările esenţiale ale organelor decizionale din localitate este compatibilizarea legislaţiei

locale din competenţa lor, cu acquis-ul comunitar, acceptat de către România prin acordul

privind parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Pe această cale se va

reafirma, astfel, calitatea de “poartă deschisă spre progres” pe care trebuie să o revendice şi

localitatea noastră.

Conceptul de Dezvoltare elaborat constituie un tot unitar, echilibrat. Măsurile preconizate

într-un anumit domeniu au influenţă evidentă şi în alte domenii, împletindu-se în mod armonios,

iar efectele lor sunt congruente şi complementare.

Implementarea Planului strategic al oraşului Urlaţi va genera rezultate directe şi indirecte,

a căror sinteză este următoarea:

- Creşterea veniturilor bugetului local, în termeni reali, cu cel puţin 40% ca rezultat al

creşterii economice, al îmbunătăţirii sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor – datorită

sporirii bazei de impozitare prin apariţia de noi agenţi economici, edificarea de noi construcţii pe

raza oraşului, sporirea parcului auto la nivel local, prin atragerea de surse suplimentare dinspre

bugetul de stat către bugetul local şi prin creşterea fondurilor proprii, cum sunt cele provenite din

vânzări, concesionări;

- Distribuţia raţională a cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor aferente

domeniului de gospodărie comunală cu 30%, creşterea fondurilor destinate culturii cu 20% şi

învăţământului cu 15%, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte, pe domenii

specifice care se pretează la o asemenea abordare, şi in cadrul cărora priorităţile bugetare să aibă

fundamentare riguroasă, pe baza raportului cost-beneficiu;

- Majorarea sensibilă, cu cel puţin 50%, a intrărilor de capital extern şi a altor resurse

financiare ca urmare a climatului de afaceri stabil, a iniţiativelor dezvoltate în colaborare cu

Consiliul Judeţean Prahova în vederea implementării de proiecte cu finanţare externă şi diverse

instituţii ale statului (ARIS, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului

Bucureşti);

- Creşterea competitivităţii zonei, ca rezultat al normalizării mediului de afaceri, al

îmbunătăţirii managementului firmelor, instituţiilor şi modernizării tehnologice în domenii de

vârf ale producţiei şi serviciilor;

- Crearea a cel puţin 3.000 noi locuri de muncă, cu prioritate pentru populaţia aptă de

muncă, locală, având ca efect reducerea şomajului, pe fondul creşterii economice în toate

domeniile competitive;

- Creşterea veniturilor reale ale populaţiei cu cel puţin 20% ;

- Dezvoltarea continuă a instituţiilor de învăţământ pentru a se asigura resurse umane cu

grad de instruire ridicat;

74



România


a Oraşului Urlati

- Dezvoltarea prioritară a serviciilor financiar-bancare în oraş, necesare unei dezvoltări

economico-sociale intensive;

- Dezvoltarea puternică a sectorului întreprinderilor mijlocii şi mici, urmare a facilităţilor

acordate, a activităţii A.J.O.F.M. Prahova în vederea formarii continue a cetăţenilor, a

transferului de tehnologii de vârf precum şi prin sprijinirea participării acestora la proiecte bazate

pe investiţii publice sau realizate cu finanţare externă ;

- Realizarea unei economii concurenţiale prin eliminarea monopolurilor locale, aplicarea

criteriilor de calitate şi eficienţă în selectarea executanţilor în domeniul lucrărilor şi serviciilor

publice;

- Valorificarea potenţialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare şi de prelucrare

a cărnii, a fructelor prin corelarea activităţii agenţilor economici din sectorul producţiei

alimentare,cel al producţiei agricole şi cel al comercializării produselor;

- Creşterea ponderii, la cel puţin 35% din totalul agenţilor economici, a producătorilor

care utilizează sisteme de asigurare a calităţii (ISO 9000) şi tehnologii de vârf;

- Agricultura va asigura necesarul de consum al oraşului (făina, zarzavaturi, carne, lapte/

derivate) la limita a cel puţin 40%;

- Crearea în zona Văii Cricovului şi, implicit şi în oraşul nostru, a unei reţele performante

de prestări servicii turistice, de agroturism;

- Reducerea cu cca. 30 % a pierderilor de apă prin demararea lucrărilor de reabilitare;

- Restaurarea monumentelor şi muzeului din localitate;

- Îmbunătăţirea semnificativă a asistenţei medicale şi sociale în oraş;

- Ridicarea calităţii mediului înconjurător al zonei şi a resurselor naturale la nivelul

standardelor Uniunii Europene;

- Creşterea speranţei de viaţă cu cel puţin 2 ani în termen de10 ani;

Implementarea Planului strategic al oraşului Urlaţi va fi realizată prin asigurarea

următoarelor resurse financiare:

- fonduri de la Bugetul local;

- fonduri de la Bugetul de Stat;

- fonduri guvernamentale, cum a fost de exemplu, Programul de dezvoltare a

infrastructurii din mediul rural;

- asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare externă

disponibile.

- investiţii ale agenţilor economici;

Obiectivul strategic

Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel local,

obiectivele dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi statutul României de ţară membră a

Uniunii Europene, obiectivul strategic global este:

Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei

dezvoltări economice, sociale şi de mediu durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea

standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul

oraşului Urlaţi.

Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale oraşului în

vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin

eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

75



România


a Oraşului Urlati

4.2 Priorităţile strategice de dezvoltare locală

Prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a

oraşului Urlaţi şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare

protecţia socială şi conservarea mediului.

Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:

Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii (transport, utilitati publice si reabilitare urbana)

Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

si comunicatii

Masura 1.2 Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice si

reabilitare urbana

Prioritatea II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu

Masura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă

Masura 2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor

Masura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Masura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Prioritatea III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane

Masura 3.1.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor

industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă

Masura 3.2 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea

sistemului de formare profesională iniţială şi continuă

Prioritatea IV - Dezvoltare rurală

Masura 4.1Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole

Masura 4.2 Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Masura 4.2.Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol

Masura 4.3. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”

Prioritatea V - Dezvoltare infrastructura sanitara si asistenţă socială

Masura 5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

Msura 5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare

Prioritatea VI – Cultura si invatamant

Masura 6.1 Dezvoltarea si diversificarea ofertei culturale

Masura 6.2 Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii

activitatilor culturale

Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile culturale

desfasurate in oras

Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare

Prioritatea VII – Turism

Masura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice

PRIORITATEA VIII: Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea

durabila a patrimoniului cultural

Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,

reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului

76



România


a Oraşului Urlati

Masura 8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor

orasului Urlati

PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice

Masura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative

Masura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale

PRIORITATEA X - Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon

Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării

energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în

sectorul locuințelor

PRIORITATEA XI: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional

Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la

infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

PRIORITATEA I - Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană,

utilităţi publice, cladiri publice)

Dezvoltarea economică durabilă a oraşului are ca suport o bună infrastructură de transport

pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la comunicaţiile din judeţ.

Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi diversificarea pieţei muncii în

oraşul Urlaţi decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor de transport, mediu, reabilitare

urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia

împiedică dezvoltarea localităţilor componente ale oraşului, în principal.

Aceasta este direcţia strategică căreia i se acordă cea mai mare importanţă la nivelul

oraşului Urlaţi, conştienţi fiind de faptul că, numai beneficiind de o modernă infrastructură

tehnică şi economică, putem spune că oraşul nostru poate deveni un oraş european.

Pentru a putea moderniza şi reabilita infrastructura oraşului se fac proiecte care vor fi

finanţate din surse proprii sau din surse externe (guvernamentale sau de la Uniunea Europeană).

Reţeaua inadecvată de drumuri şi accesul dificil reduc mobilitatea populaţiei,

disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile

economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar

pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la creşterea

activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea

potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.

Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare pentru

lucrări din sfera infrastructurii de transport, de comunicaţii şi a infrastructurii din domeniul

social.

Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte pe de altă parte şi atractivitatea oraşului pentru

investitori sau potenţiali investitori.

În mod concret se va urmări:

•asigurarea accesibilităţii populaţiei din localităţile componente la reţeaua de transport rutier;

•dezvoltarea reţelelor de comunicaţii;

•crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii, a intensificării

schimburilor comerciale interne şi internaţionale;

Obiective:

- îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele din oraş cu potenţial economic care înregistrează

întârzieri în dezvoltare;

- îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre localităţile componente şi oraşul propriu-zis;

77



România


a Oraşului Urlati

Rezultate aşteptate:

- cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă sustenabile;

- îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport va determina crearea de legături directe şi

rapide între agenţii economici de pe întreaga rază a oraşului şi drumul naţional DN 1 B, cu efect

direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;

- pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea pregătirii şi a

mobilităţii populaţiei, deci în consecinţă a accesului la muncă şi educaţie;

Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Obiective Specifice:

- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, cu scopul de a crea cadrul

favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de

muncă sustenabile;

- asigurarea de catre primarie a unei calitati ridicate a domeniului public si privat al

localitatii, respective a tuturor conditiilor necesare pentru a induce cetatenilor sentimentul

de confort si siguranta;

- accesul facil la toate strazile componente ale oraşului.

Acţiuni:

- Realizarea de studii de trafic, studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru modernizarea si

reabilitarea drumurilor;

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea drumurilor locale;

- Realizarea unui plan de derulare a lucrarilor de reabilitare / extindere infrastructura (rutiera

corelat cu alte retele de utilitati);

- Modernizarea strazilor neasfaltate din oras;

- Refacerea covoarelor asfaltice;

- Cresterea duratei de exploatare a drumurilor existente prin aplicarea unor tehnologii

moderne, de reabilitare si modernizare a acestora;

- Constructia si reabilitarea trotuarelor astfel incat acestea sa poata asigura circulatia

corespunzatoare a pietonilor;

- Construirea, reabilitarea si modernizarea podurilor si podetelor din oras;

- Intretinerea santurilor pluviale pentru gestionarea corespunzatoare a surplusului de apa si

evitarea cresterii nivelului panzei freatice din orasul Urlati;

- Inlocuirea semnelor de circulatie necorespunzatoare;

- Extinderea si modernizarea parcarilor din oras.

In anul 2017, in baza contractului de executie de lucrari nr. 10595 din 08.06.2016 a fost

finalizat obiectivul de investitii „Reabilitarea și modernizarea străzilor Nuferilor, Crinului,

Viitor, Nucilor, Florilor și Berzei”. Valoarea initiala contractului de executie lucrari a fost de

2.211.221 lei, fara T.V.A. Strazile care au facut obiectul proiectului se afla situate in partea de S-

V a orasului.Lungimea proiectata a strazilor reabilitate si modernizate a fost de 3328,02 ml, cu o

suprafata totala de 15010.18 mp. S-a mentinut traseul existent al strazilor, fara sa fie afectate

retelele aeriene si proprietatile existente.Profilul transversal al strazilor a fost realizat cu unul sau

doua trotuare, in functie de latimea trameistradale.

Colectarea apelor pluviale s-a facut prin rigole, cu scurgere gravitaționala in canalizarea

orașului.

78



România


a Oraşului Urlati

Grosimea sistemului rutier adoptat pentru ranforsarea sistemului rutier asigură o portanță

capabilă să suporte traficul existent și cel de perspectivă, precum și a unui confort și a unei

siguranțe pentru desfășurarea traficului in condiții normale.

Sistemul rutier adoptat este:

- BA16 – 4 cm

- BAD20 – 6 cm

- Balast – 20 cm

- Piatră spartă – 20 cm;

- Nisip – 7 cm

Trotuarele au următorul sistem rutier:

- balast – 15 cm;

- beton C15/20 – 10 cm;

- BA8 – 4 cm

La delimitarea trotuarului de stradă s-au utilizat borduri mari 20x25x50, iar delimitarea

trotuarului de spațiul verde ce se creează între trotuar și limita de proprietate s-a realizat cu

borduri mici 10x15x50.

Pentru realizarea sistemului rutier adoptat s-a săpat pe o adâncime medie de 60 cm și s-a

adăugat straturile mai sus menționate.

Indicatorii tehnico-economici privind realizarea obiectivului de investiţii mai sus

menţionat au fost aprobati prin H.C.L. Urlati nr. 134 din 09.12.2015.

Tot in anul 2016, a fost incheiat contractul de executie lucrari nr. 19108 din 27.10.2016,

avand ca obiect “Reabilitare si modernizare str. 1 Mai si 30 Decembrie, pana la intersectia

cu str. Stadionului”, pretul convenit pentru indeplinirea contractului fiind de 3.393.246,27 lei,

fara T.V.A. In plan, traseul proiectat a urmarit traseul existent al strazii, iar acolo unde a fost

necesar s-au corectat elementele geometrice ale axei strazilor, precum si racordarea marginilor

partilor carosabile in zona intersectiilor. Strazile 1 Mai si 30 Decembrie sunt delimitate astfel:

- Strada 1 Mai - are o lungime de 2831.32 m si o lungime reabilitata de 2831.32 m

- Strada 30 Decembrie - are o lungime de 208.80 m si o lungime reabilitata de 208.80 m

Strazile se încadrează în clasa de trafic usor, iar categoria de importanţă este “C” (construcţii

de importanţă normală, conform HGR 261/94). Din punct de vedere administrativ, strazile

reabilitate se situeaza in Orasul Urlati si reprezinta doua artere rutiere relativ importante ale

orasului, avand o lungime cumulata de cca 3040.12 ml, incluzand toate elementele necesare

reabilitarii.

In prezent, este in derulare procedura simplificata de achizitie publica avand ca obiect P.T.,

asistenta tehnica din partea proiectantului si executie lucrari pentru obiectivele de investitii: lot 1

"Reabilitare si modernizare strazi faza a II a: strazile Cricov, Panselelor, Aleea Serii, 16

Februarie, Gradinitei, Stadionului si Libertatii" si lot 2 "Modernizare strada Narciselor".

Valoarea estimata a contractelor este de 4.417.793,05 lei, fara TVA, rezultata din insumarea

valorilor estimate ale celor 2 loturi (valoarea estimata a lotului 1 este de 3460451.57 lei, fara

T.V.A., valoarea estimata a lotului 2 este de 957.341,48 lei, fara T.V.A.)

Valorile estimate sunt in conformitate cu Devizele generale din studiile de fezabilitate, fara

cheltuielile aferente intocmirii studiului de fezabilitate, inclusiv studii de teren aferente (ridicari

topo, studiu geo si expertiza tehnica), precum si cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate de

Autoritatea Contractanta (3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii, 3.4

Organizarea procedurilor de achizitie, 3.5 Consultanta) si valoarea cheltuielilor diverse si

neprevazute.

Prin implementarea obiectivului de investitii “Reabilitare si modernizare strazi faza a II a:

strazile Cricov, Panselelor, Aleea Serii, 16 Februarie, Gradinitei, Stadionului si Libertatii" se

urmareste reabilitarea si modernizarea strazilor pe o lungime de 2975 km., 16340 mp. parte

79



România


a Oraşului Urlati

carosabila, trotuare cu suprafata de 2677 mp., bordure mare 5853 ml., bordure mica 2705 ml., 29

semne rutiere. Durata de executie a lucrarilor 3 luni.

Lungimea traseului aferent strazii Narciselor este de 786 ml, latime parte carosabila 4.00-

5.00-6.00 m, suprafata carosabil: 4298 mp, trotuare 485 mp, bordura 20x25 - 1467 ml, bordura

10x15 - 805 ml, guri de scurgere 22 ml. Durata de executie a lucrarilor 3 luni.

De asemenea, urmeaza a se initia procedura de achizitie publica privind intocmirea studiului

de fezabilitate pentru reabilitarea si modernizareastrazilor: Arionestii Noi, Liliacului, Lalelelor,

Macului, Viorelelor.

În următorii ani trebuie reabilitate şi modernizate toate străzile si drumurile locale,precum

sitoate podeţele ce asigură calea de acces a locuitorilor din localităţile componente ale oraşului,

iar firmele operatoare de transport public vor trebui să-şi mărească parcul auto, proporţional cu

creşterea numărului populaţiei şi, în special cu a forţei de muncă active în alte localităţi.

Măsura 1.2. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi publice,

reabilitare urbană


- modernizarea, reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnico-edilitare a orasului, astfel

incat orasul Urlati sa se dezvolte durabil si sa ofere cetatenilor sai servicii la standard europene;

- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă, cu scopul de a asigura

alimentarea cu apă tuturor locuitorilor din oraş şi de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii

în zona;

- crearea unor condiţii decente de trai pentru toţi locuitorii oraşului;

- reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în toate zonele oraşului;

- reabilitarea reţelei de iluminat public;

- extinderea reţelei de alimentare cu gaze;

Acţiuni:

Alinierea sistemelor publice de alimentare cu apa si canalizare la obiectivele europene

privind furnizarea apei potabile si epurarea apelor uzate, prin:

- extinderea reţelei de alimentare cu apă a oraşului, pana la un grad de acoperire de 100% a

populatiei;

- reabilitarea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

- extinderea reţelei de canalizare, pana la un grad de acoperire de 100% a populatiei;

- eliminarea foselor septice, pentru a reduce gradul de poluare a solului si subsolului;

- reabilitare şi modernizare Staţie de epurare a apelor uzate;

- extindere reţea de colectare a apelor uzate şi în localităţile componente ale oraşului.

Mentinerea unui sistem integrat de management al deseurilor si promovarea unui mediu

curat, prin:

- Realizarea unei statii de sortare pentru recuperearea deseurilor;

- Realizarea unei cercetari privind posibilitatile de recuperare si reciclare a deseurilor menajere

si industriale produse in orasul Urlati;

- Achizitionarea de echipamente pentru maturatul stradal;

- Achizitionarea de echipamente pentru deszapezire;

- Achizitionarea de utilaje;

- Dezvoltarea de campanii pentru a stimuli agentii economici din oras sa deruleze actiunide

protectia mediului;

- Derularea de campanii de informare in scoli si gradinite si promovarea in cadrul activitatii

scolare a unor zile “verzi”, prin desfasurareade actiuni de ecologizare a unor zone

limitrofeorasului si/sau de plantare a unor pomi.

80



România


a Oraşului Urlati

Reducerea consumului de energie conventional si promovarea utilizarii surselor de

energiene conventionale/ regenerabile, prin:

- Constructia unei centrale fotovoltaice pentru alimentarea cu energie regenerabila a unor

institutii publice;

- Realizarea unor studii privindpotentialul local in producerea de energieregenerabila din

diferite surse (eoliana, solara,etc).

- Realizarea de parteneriate public - privat sau stimularea investitorilor privati pentru utilizarea

energiilor regenerabile in orasul Urlati;

- Proiect de valorificare a energiilor regenerabile pentru institutii publice prin inlocuirea sau

completarea sistemelor clasice de incalzire;

- Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din orasul Urlati;

- Reabilitarea termica a unitatilor de invatamant si de sanatate din oras;

- Informarea cetatenilor privind programul “Casa verde” in vederea accesarii de catre acestia

afondurilor nerambursabile destinate utilizariienergiei regenerabile in gospodarii.

- Extinderea si dezvoltarea unui serviciu de iluminat public bazat pe tehnologie performanta,

care sa promoveze utilizarea energiei regenerabile;

Reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea cladirilor publice

Sistemul de alimentare cu apa si, implicit, reteaua de alimentare cu apa se afla in prezent in

proprietatea Primariei Oras Urlati si in exploatarea S.C.Hidro Prahova S.A.

In anul 2016 a fost implementat obiectivul de investitii„Reabilitare retea apa Str. 1 Mai –

Pct. Cladirea Veche Liceu – intrare oras”, valoare estimată a proiectului fiind de 789.304 lei,

fără TVA (178.101 Euro). Lucrarile au fost executate in baza Proiectului Tehnic nr. 461/2015 -

„Reabilitare retea apa Str. 1 Mai – Pct. Cladirea Veche Liceu – intrare oras”, pe o lungime de

3630 m, si au constat in reabilitarea conductelor de alimentare cu apa, contorizarea

consumatorilor din sistemul de alimentare cu apa (montarea de bransamente, camine de

apometre, montare hidranti s.a.)

In anul 2017, a fost initiata procedura de achizitie publica privind reabilitarea retelei de

alimentare cu apa pe strazile Arionestii Noi, Lalelelor, Liliacului, pe o lungime estimata de 2600

ml, precum si reabilitarea retelei de canalizare pe strazile, pe o lungime estimata de 530 ml.

Sistemul de alimentare cu apa curenta existent in prezent pe strazile Arionestii Noi, Lalelelor,

Liliacului este format din conducte din oţel neprotejat şi aceasta modifică mult calitatea apei

transportate ceea ce afecteaza sanatatea, siguranta populatiei si activitatile prevazute in zona.

Deasemenea, pe parcursul exploatării acesteia s-au înregistrat mai multe avarii, reteaua avand o

vechime de 36 ani de la darea in folosinta.Sistemul pentru stingerea incendiilor este inexistent pe

aceste strazi ceea ce contravine Normativelor de securitate la incendiu si reglementarilor tehnice

in vigoare.

De asemenea, în următorii ani, în funcţie de fondurile disponibile, se are în vedere

reabilitarea reţelei de alimentare cu apă din oraş, pe străzile care necesita inlocuirea conductei,

precum si extinderea retelei de apa, in zonele nealimentate in prezent.

Cum actuala sursă de alimentare cu apă a oraşului, comună cu cea a oraşului Mizil, nu

corespunde din punctul de vedere al debitului, existând întreruperi în alimentarea cu apă in

perioada sezonului cald, o altă acţiune strategică, avută în vedere, este cea de alimentare cu apă a

oraşului, în sistem gravitaţional, cu noi bazine de colectare situate în zona Orzoaia de Sus. Se

studiază, de asemenea, de câţiva ani, existând şi un memoriu tehnic în acest sens, problema

alimentării cu apa în sistem gravitaţional a întregului oraş, pornind de la o sursă de apă (un izvor

de la Izeşti) şi de la două mari bazine colectoare, situate în zona Conacului Bellu din oraş. Este

un proiect viabil, pentru care se aşteaptă posibilitatea finanţării pe baza Fondurilor Structurale şi

de Coeziune.

81



România


a Oraşului Urlati

S-a reuşit problema contorizării alimentării cu apă în oraş, în procent de 100%,

eliminându-se astfel o parte din pierderi, operatorul principal care răspunde de reţeaua de

alimentare cu apă şi canalizare, asa cum s-a mentionat anterior fiind S.C. Hidro Prahova S.A..

În privinţa sistemului de colectare a apelor menajere uzate şi a apelor pluviale se poate

preciza faptul că oraşul Urlaţi este canalizat în sistem divizor, având o reţea de colectare cu

diametre Dn 250 – Dn 300 şi un colector principal Dn 600, care transporta apele uzate la staţia

de epurare orăşenească.

Nici reţeaua de canalizare nu acoperă întreaga suprafaţa a oraşului, întâlnindu-se multe

zone unde este inexistentă (ca de exemplu, strada 30 Decembrie, Colonia 11 Iunie şi în multe din

cartierele oraşului).

O altă acţiune strategică prioritară o constituie extinderea reţelei de canalizare atat pe

strazile orasului, cat şi în cartierele orasului, prin implementarea Proiectului regional de

dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Prahova, pentru perioada 2014-2020,

proiect implementat de S.C. Hidro Prahova S.A.

U.A.T. Orasul Urlati este membruin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

“Parteneriatul pentru managenentul apei –Prahova”, punand la dispozitie terenul aferent

reabilitarii si modernizarii statiei de epurare a orasului Urlati, prin proiectul POSMEDIU

“Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Prahova”, conform

H.C.L. nr. 33 din 28.03.2013.

In prezent, exista in derulare un contract de executie lucrari pentru extinderea reţelei de

iluminat public, urmand sa se initieze procedura de achizitie publica privind modernizarea retelei

de iluminat pe strada 1 Mai. De asemenea, au fost achizitionate 295 lampi de iluminat stradal, cu

tehnologie LED, cu puterea de 36 W, care sa le inlocuiasca pe cele vechi, cu puterea de 70 W,

aflate in zona centrala a orasului si pe strazile laterale. Modernizarea si extinderea retelei de

iluminat reprezinta tot o prioritate pentru Orasul Urlati.

In ceea ce priveste reteaua de alimentare cu gaze, se urmareste extinderea acesteia pe

strazile Valea Crangului, Maruntis, Valea Urloii, Cherba, Valea Seman, Jercalai, prin incheierea

unui parteneriat public privat cu furnizorul de gaze naturale, respectiv ENGIE ROMANIA S.A.

PRIORITATEA II - Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu

Acţiunile legate de îmbunătăţirea calităţii vieţii au drept scop construirea unui mediu

comun atractiv inclusiv în zonele mai puţin dezvoltate. Un accent deosebit se va pune pe:

armonizarea cu standardele europene în domeniul protecţiei mediului;

armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor

menajere;

Obiectiv:

- protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale;


- armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei potabile, a tratării

apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viaţă ridicat al locuitorilor;

- conservarea, protecţia şi igienizarea mediului prin retehnologizare, prin utilizarea de tehnologii

nepoluante şi asanarea zonelor degradate prin activităţi industriale va duce la un mediu mai curat

cu efecte directe asupra stării de sănătate a locuitorilor şi a creşterii speranţei de viaţă a acestora;

82



România


a Oraşului Urlati

- implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia publică,

ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile să asigure valorificarea

deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi nepoluante;

- va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi valorificarea deşeurilor şi

implicit se vor crea noi locuri de muncă;

- acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a populaţiei în ceea

ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos.

Măsuri:

Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă

Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor

Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.


-îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii oraşului Urlaţi prin asigurarea la standarde

europene a calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi a gestionării deşeurilor;

-îmbunătăţirea alimentaţiei cu apă a localităţilor;

-suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă (Valea Crângului, Valea

Seman, Cherba, Valea Pietrii, Jercălăi, Valea Urloii);

-creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de

protecţie a mediului.

Acţiuni:

Măsura va consta în acţiuni pentru:

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă a oraşului;

- Identificarea de noi surse de apă potabilă (alimentarea în sistem gravitaţional de la Izeşti)

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi staţiei de epurare;

- Apărarea împotriva efectelor distructive ale apei prin înfiinţarea şi realizarea lucrărilor de

îndiguiri de maluri şi regularizări ale cursurilor de ape;

- Asigurarea calităţii surselor de apă prin realizarea sistemelor de canalizare a apei uzate şi

epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale;

- Realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile componente tehnice;

Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor


Acţiuni de protecţie a mediului prin interzicerea depozitării deşeurilor pe întreg teritoriul

administrativ al oraşului.

Acţiuni

- Realizarea unie staţii de transfer, sortare, şi depozitare a deşeurilor de către firma ce a luat în

concesiune serviciul public de salubrizare a oraşului – S.C. Floricon Salub S.R.L. Câmpina;

- Neutralizarea deşeurilor toxice;

- Iniţierea şi derularea de programe de educaţie ecologicǎ şi protecţia mediului;

- Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte

implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului.

83



România


a Oraşului Urlati

Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.

Administraţia publică locală îşi propune stimularea societăţii de salubritate existente de a

realiza acest program şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.

Acţiuni care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea

prevederilor Directivelor 1999/31/CE şi 2000/76/CE sunt:

realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă, transport şi transfer,

reciclare şi valorificare;

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;

închiderea depozitului de deşeuri orăşeneşti necomform; ecologizarea

amplasamentului;

extinderea zonelor deservite de serviciul de salubritate (extinderea colectării

deşeurilor);

campanii de informare şi conştientizare/educare.

Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursă a

deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea

volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor şi

a numărului de locuitori. De asemenea, se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri

menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale. Consiliul local va

trebui să fie responsabil de realizarea acestor programe.

Având în vedere impactul negativ al arderii deşeurilor asupra mediului, se interzice

construirea de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al oraşului Urlaţi.

Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi

necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil. Principalele măsuri prevăzute

pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor vor fi:

- utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze

de eşapament);

- adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura

localităţii şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;

- optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de

transport.

Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.

În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusă atât în reglementările Uniunii

Europene cât şi în cele naţionale, recuperarea/reciclarea/ valorificarea, reprezintă o prioritate

aflată înaintea eliminării prin depozitare.

Acţiuni necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 1999/31/CE:

- asigurarea continuităţii serviciilor;

-asigurarea criteriilor de suportabilitate economică din partea cetăţenilor;

-reducerea impactului asupra mediului a rampei de gunoi a oraşului, ecoligizarea zonei,

prin crearea unei perdele de pomi.

PRIORITATEA III - Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse

umane

Un bun mediu de afaceri, cât şi existenţa unor reale oportunităţi pentru IMM-uri vor

conduce la creşterea de ansamblu a economiei oraşului. Nevoile în acest sector sunt mari datorită

restructurărilor din industrie din ultimii 15 ani.

Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţă de muncă, fiind

de fapt locomotiva economiei oraşului şi a întregului judeţ. De aceea, stimularea afacerilor prin

crearea de locaţii necesare incubării afacerilor, reprezintă o prioritate actuală. Creşterea calităţii

84



România


a Oraşului Urlati

managementului întreprinderilor este de asemenea o măsură cheie pentru catalizarea dezvoltării

de afaceri.

Promovarea produselor de către firme pentru a le face cunoscute pe piaţa internă şi

externă constituie de asemenea o acţiune importantă.

Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului public şi

presiunea socială pe care o generează, s-a considerat că soluţia acestei probleme poate fi găsită

prin susţinerea creării şi dezvoltării de noi companii private, capabile să absoarbă surplusul de

muncitori. În dezvoltarea socio-economică a României şi implicit a judeţului Prahova şi a

oraşului Urlaţi, au apărut după 1990 unele dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă.

Îmbătrânirea populaţiei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat

proceselor de restructurare, dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să

răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în

domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii

care să acopere atât sfera educaţională, a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei.

Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea acesteia la nevoile

specifice ale pieţei muncii sunt esenţiale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din

oraş şi creşterea şanselor individului pe piaţa muncii.

În cadrul acestei priorităţi se vor avea în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă

în scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluţie pe piaţa muncii,

îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării

forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate.

Obiective:

- îmbunătăţirea competenţelor în afaceri, de marketing şi promovare a firmelor existente în

vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor;

- pregătirea IMM-lor pentru accesul produselor şi serviciilor lor pe Piaţa Unică a Uniunii

Europene şi creşterea atractivităţii acestora în faţa partenerilor de afaceri europeni;

-creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării nivelului

de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale;

-diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică

locală;

-promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau

administrează o afacere.


- atragerea de noi investiţii în oraşul Urlaţi;

- stimularea cooperării dintre sectorul public şi cel privat;

- apariţia de noi locuri de muncă şi scăderea ratei şomajului.

- reducerea ratei şomajului prin crearea unei mai mari mobilităţi pe piaţa muncii;

-creşterea numărului de angajaţi care au urmat cursuri de calificare/ specializare;

- apariţia unor ONG-uri şi instituţii publice implicate în furnizarea de servicii sociale în

parteneriat cu Consiliul Local Urlaţi;

- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică

locală;

-creşterea numărului de persoane care beneficiază de îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale;

-promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a comunităţii;

-dezvoltarea cunoştinţelor managerilor în tehnici de gestionare a firmei, în domeniul politicii de

dezvoltare a resurselor umane, tehnici de marketing, etc

-creşterea numărului de IMM-uri care şi-au îmbunătăţit strategiile de dezvoltare a resurselor

umane, strategii de marketing etc.

85



România


a Oraşului Urlati

Măsuri:

3.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unei locaţii specifice şi promovarea produselor

industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă;

3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea

sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.

Masura 3.1. Dezvoltarea afacerilor prin promovarea produselor industriale şi a serviciilor

pe piaţa internă şi externă


- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unei locaţii – Parcul industrial - dotate corespunzător

din punct de vedere al infrastructurii de utilităţi publice;

- crearea de noi locuri de muncă;

- creşterea numărului de firme nepoluante care creează valoare adăugată mare.

Acţiuni:


- Dezvoltarea Parcului Industrial;

- Înfiinţarea unui Centru expoziţional pentru produsele firmelor locale şi ale altor agenţi

economici din acelaşi domeniu de activitate, în scopul promovării acestora (nu numai pentru

producătorii agricoli zonali, cu ocazia Zilelor Toamnei);

- Înfiinţarea de asociaţii ale oamenilor de afaceri;

- Demararea unei colaborări cu instituţii ale statului (Agenţia Română pentru Investiţii Străine,

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.) în vederea atragerii

de noi investitori români şi străini.9

- crearea unei baze de date cu numarul de agenti economici din oras si dimeniul in care acestia

activeaza.

Masura 3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi

dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă

Măsura se concentrează asupra a două componente ale formării: formarea profesională

iniţială şi cea continuă.

Se consideră că o atenţie deosebită trebuie să se acorde îmbunătăţirii calităţii

învăţământului, urmărindu-se modernizarea sistemului educaţional în vederea oferirii prin

unitatea de învăţământ a unei pregătiri adaptate nevoilor de dezvoltare personală şi profesională

a elevilor, dar şi nevoilor de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung

a localităţii.

În noul context economico-social, focalizat pe sectorul privat şi pe restructurarea întregii

economii, se dezvoltă o nouă legătură între sistemul de formare profesională continuă şi piaţa

muncii. S-a dovedit practic că oferta de formare trebuie să răspundă cererii unei pieţe de forţă de

muncă, iar şcolile pot juca un rol activ în refacerea comunităţilor, ocupându-se de dezvoltarea

resurselor umane.

9Un prim pas, în acest sens, a fost demarat în anul 2005, când, la iniţiativa Primarului, Viceprimarului şi Secretarului oraşului au fost

contactate aceste 2 instituţii. La Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) a fost prezentat un material cu „Oportunităţile de afaceri din oraş”, în care au fost sintetizate informaţii din diverse domenii de activitate, o prezentare a oraşului, dar şi a spaţiilor disponibile din oraş. S-a făcut o analiză a costurilor operaţionale, pentru a putea prezenta potenţialilor investitori străini o imagine clară despre mediul de afaceri din oraş.

La Camera de Comerţ si Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti a fost prezentat, de asemenea, un material despre oraş, iar ulterior, prin intermediul poştei electronice au fost transmise datedespre spaţiile comerciale disponibile din oraş (clădirea Romtelecom, clădirea Teleprecizia, diverse terenuri private) sau despre agenţii economici care doreau o colaborare cu alte firme din spaţiul european.

86



România


a Oraşului Urlati

Este importantă dezvoltarea unui parteneriat pentru învăţământul profesional şi tehnic,

stabilit la nivel judeţean, în vederea elaborării unei strategii privind direcţiile de dezvoltare în

acest domeniu precum şi adaptarea curricumului şcolar la nevoile pieţei forţei de muncă.

Formarea profesională continuă are drept scop armonizarea nevoilor pieţei forţei de muncă

cu cele ale actorilor sociali prin dezvoltarea de programe deschise, care pot urma oricărei forme

de educaţie iniţială.

Obiective:

- sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de

pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă;

- creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa

muncii.

Acţiuni:


- intensificarea colaborării cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

Prahova, în vederea formării profesionale a adulţilor;

- intensificare colaborăii cu Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Prahova, în

scopul specializării cât mai multor persoane interesate de agricultură;

- măsuri active de integrare socio-profesională a persoanelor neangajate aflate în

căutarea unui loc de muncă

- înfiinţarea unei Şcoli de Arte şi Meserii

- organizarea de burse a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromî

- servicii de consiliere pentru persoanele adulte în vederea integrării profesionale

- organizarea de programe de pregătire iniţială şi continuă destinate personalului

angajat, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

PRIORITATEA IV - Dezvoltarea rurală

Componenta de dezvoltare rurală a Politicii Agricole Comune (PAC) a câştigat o atenţie

sporită după elaborarea de către Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000,

devenind asfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurală, definite în

Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat şi legislaţia română)

referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurală sunt:

-ameliorarea exploataţiilor agricole;

-garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole;

-asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor;

-protecţia mediului;

-dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă, pentru a

contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa economică şi socială a

zonelor cu caracter rural;

-îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale.

Pentru oraşul Urlaţi, dezvoltarea rurală trebuie considerată o direcţie prioritară a strategiei

de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în valoare a cât mai multor tipurilor de potenţial ale

spaţiului rural: zootehnia, agricultura vegetală, colectarea şi prelucrarea fructelor, piscicultura,

apicultura, practicarea meşteşugurilor, turism rural, agroturism, turism cultural etc.

Graţie Hotărârii Consiliului Local de declarare a localităţilor componente ale oraşului ca

având caracter rural, se poate stabili, pentru acestea o strategie de dezvoltare rurală, bazată pe

diversificarea activităţilor agricole generatoare de venituri, pe un bun management al resurselor

naturale, pe o punere în valoare a întregii zone a Văii Râului Cricovul Sărat (de la promovarea

culturii până la cea a turismului).

87



România


a Oraşului Urlati

În cadrul oraşului se întâlnesc şi zone care se confruntă cu fenomenul sărăciei,

caracterizate printr-un consum redus de bunuri şi servicii, dar care pot fii revigorate prin

resursele alternative de venituri ca de exemplu: turismul rural, agroturismul, exploatarea viţie-de-

vie etc. (cum este cazul noilor crame înfiinţate prin Programul Sapard)

Economia rurală, la nivelul oraşului, bazată în principal pe: viticultură, cultivarea

cerealelor, pomicultură este prea puţin eficientă în acest moment, dar respectind legislaţia

Politicii Agricole Comune (PAC), situaţia pe termen mediu şi lung se poate ameliora prin

adoptarea obiectivelor generale prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

pentru perioada 2014 - 2020:

-transfer de cunostinte si actiuni de informare (Masura 1);

- servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatatiilor agricole si servicii de inlocuire in

cadrul exploatatiei (Masura 2);

- Investitii in active fixe (Masura 4);

- Dezvoltarea expoatatiilor si a intreprinderilor (Masura 6);

- Servicii de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale (Masura 7);

- Investitii in dezvoltarea zonelor forestiere si ameliorarea viabilitatii padurilor (Masura 8);

- Sprijin pentru infiintarea grupurilor de producatori (Masura 9);

- Agro-mediu si clima (Masura 10);

- Agricultura ecologica (Masura 11);

- Plati zone cu constrangeri natural (Masura 13);

- Servicii de silvo-mediu, servicii climatice si conservarea padurilor; (Masura 15);

- Cooperarea (Masura 16);

- Gestionarea riscurilor (Masura 17);

- Dezvoltarea locala LEADER (Masura 19).

Aceste obiective generale, grupate la rândul lor pe obiective strategice şi specifice,

trebuie să reflecte atât punctele slabe, cât şi punctele tari identificate în analiza SWOT, cât şi

oportunităţile oferite.

Obiective:

-investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării, reducerii costurilor de producţie,

asigurarea calităţii produselor, protejării mediului, etc.);

- formarea profesională a tinerilor agricultori;

-creşterea atractivităţii localităţilor componente, prin asigurarea utilităţilor publice, pentru

atragerea investiţiilor străine şi locale prin folosirea resurselor naturale;

- protecţia mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv conservarea peisajului rural);

-procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole;

- cooperarea între partenerii locali, regionali în scopul prezervării moştenirii naturale şi culturale

rurale;

Rezultate aşteptate :

-apariţia unor noi societăţi comerciale cu activităţi diverse, bazate pe producţie şi servicii;

-crearea de noi locuri de muncă în agricultură;

-creşterea veniturilor populaţiei din localităţile componente ale oraşului;

-reducerea diferenţelor dintre localităţile componente, declarate cu caracter rural, şi oraşul

propriu-zis;

-creşterea atractivităţii turistice locale bazate pe unicitate, specific cultural şi natural;

-creşterea coerenţei proiectelor în accesarea de Fonduri Structurale dedicate dezvoltarii rurale din

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)

Măsuri:

4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole;

4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

88



România


a Oraşului Urlati

4.3. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;

4.4. Promovarea iniţiativelor locale ”LEADER”;

Masura 4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole

Obiective specifice:

- Adaptarea fermierilor la standardele Uniunii Europene;

- Sprijinirea fermierilor şi a persoanelor ce-şi desfăşoară activitatea în sectoarele agro-

alimentar şi forestier pentru îmbunătăţirea capitalului uman

- Asigurarea standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare;

- Înfiinţarea grupurilor de producători.

- Transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii agricole viabile.

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea produselor silvice;

Acţiuni:

-informarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta

fermierului”

-acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de calitate a

alimentelor.

- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte localităţi

ale judeţului.

-aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună;

- instalarea tinerilor fermieri;

- îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor;

-sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic;

-sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt:

creşterea de animale, procesare, sau comercializare produse agricole;

- facilitarea accesului producătorilor agricoli la servicii de consultanţă economică, financiară

şi de management;

- definitivarea cadastrului funciar;

Masura 4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural


- Asigurarea utilizării continue a terenurilor agricole, contribuind astfel la menţinerea

viabilităţii acestora;

- Promovarea sistemelor agricole durabile;

- Extinderea suprafeţelor forestiere pe terenurile non-agricole, pentru a contribui la reducerea

eroziunii solului, prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei împotriva condiţiilor

climatice.

Acţiuni:

- plăţi pentru agro-mediu;

- împădurirea pentru prima dată, cu specii specifice zonei, a unor terenuri non-agricole;

- susţinerea introducerii sau continuării aplicării metodelor agricole de producţie, compatibile cu

protecţia şi îmbuinătăţirea biodiveristăţii, solului, apei şi a aerului.

nformarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta

fermierului”

-acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de calitate a

alimentelor.

- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte localităţi ale

judeţului.

89



România


a Oraşului Urlati

-aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună.

-sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic.

-sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt: creşterea de

animale, procesare, sau comercializare produse agricole;

- realizarea de sisteme de apă colectoare pentru agricultură şi zootehnie;

Măsura: 4.3. Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol

Obiective:

- creşterea atractivităţii localităţilor componente;

-crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor;

- dezvoltarea activităţilor turistice;

-dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie;

- dezvoltarea activităţilor economice (non-agricole) care vizează creşterea numărului locurilor de

muncă

Acţiuni:


- sprijinirea apariţiei de micro-întreprinderi cu activităţi de mecanizare, colectare şi

distribuire a produselor agricole şi non-agricole;

- promovarea activităţilor de agroturism;

- crearea de parteneriate publice – organizaţii non-guvernamentale/ private în găsirea şi

exploatarea de noi surse de energie: eoliene, solare, biodisel;

- crearea şi modernizarea infrastructurii rurale (în localităţile componente);

- îmbunătăţirea calităţii vieţii (mediului social, natural şi economic) în localităţile

componente;

- crearea de activităţi turistice în localităţile componente ale oraşului

Măsura 4.4. Promovarea iniţiativelor locale „LEADER”

Obiective:

- Îmbunătăţirea guvernării locale, prin promovarea potenţialului endogen al localităţii;

- Mediatizarea programului „LEADER”10

- Înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală (GAL) pe zona de deal a judeţului Prahova, în care

oraşul Urlaţi va deţine o pondere semnificativă din punct de vedere demografic, economic,

social-cultural.

Acţiuni:

-activităţi de informare despre oportunităţile programului „LEADER”;

-constituirea Grupului de Acţiune Locală (GAL) cu participare atât a instituţiilor publice

locale cât şi a Organizaţiilor non-profit (ONG–uri). În anul 2015 oraşul Urlaţi s-a asociat cu

10 Programul LEADER reprezintă o nouă abordare a DEZVOLTĂRII RURALE care permite selectarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare rurală în conformitate cu nevoile locale identificate de actorii comunităţii respective şi cu strategiile de dezvoltare locală realizate de

aceştia astfel încât dezvoltarea economică a comunităţii să nu pună în pericol patrimoniul rural şi cultural. Programul LEADER se finanţează prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii

Europene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 în proportie de 80 % , restul de 20% fiind asiguraţi de la bugetul de stat.

Din perspectiva accesarii fondurilor structurale destinate domeniului agricol se impune formarea unui Grup de Acţiune Locală, care reprezintă parteneriate public-private constituite în asociaţii formate din reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile din teritoriul respectiv.

Administraţia locală este reprezentată în proporţie de 50%, iar societatea civilă de 50% din parteneriatul local. Aceste GAL-urile îşi desfăşoară

activitatea pe un teritoriu rural, cu o populaţie cuprinsă între 10.000 - 100.000 locuitori şi densitatea de maximum 150 de locuitori pe km2 şi sunt motorul de funcţionare a Programului LEADER deoarece reprezinta interesele locuitorilor şi comunităţii rurale, având rolul de a selecta

proiectele care vor fi finanţate în cadrul strategiei.

90



România


a Oraşului Urlati

Albesti-Paleologu, Bucov, Ceptura, Ciorani, Drăgăneşti, Gornet Cricov, Iordăcheanu, Plopu,

Sălciile, Tătaru, Valea Călugărească şi Jilavele din Judeţul Ialomiţa, în vederea înfiinţării

Parteneriatului GAL Meleagurile Cricovului, conform H.C.L. Urlati nr. 54 din12 Mai 2015.

Strategia de dezvoltare locala aferenta teritoriului acoperit de parteneriatul Grupul de Actiune

Locala Meleagurile Cricovului, a fost depusa in vederea evaluarii, la Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale (MADR) in luna aprilie 2016. Valoarea proiectului este de 2.028.837 euro la

care se va adauga o bonusare in functie de calitatea strategiei.

In urma Evaluarii Strategiilor de Dezvoltare Locala depuse in cadrul sesiunii 2016 si

aprobarii Raportului de Evaluare, Strategia de dezvoltare locala aferenta teritoriului acoperit de

parteneriatul Grupul de Actiune Locala Meleagurile Cricovului, – a fost declarata eligibila

indeplinindu-se si conditiile de bonusare pentru calitatea strategiei, ceea ce va duce la cresterea

valorii proiectului.

Asociatia Grupul de Actiune Locala Meleagurile Cricovului reprezinta o structura de

evaluare si selectie micro - proiecte de tip Leader finantate prin Programul National pentru

Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Obiectivul GAL pentru perioada 2014-2020 este să se transforme într-un animator al

teritoriului, stimulând prin fondurile europene în valoare de 2.708.387,31 Euro finanţare

nerambursabilă, dezvoltarea multilaterală a sectoarelor reprezentative (agricultură, agroturism,

valorificarea produselor agricole, asocierea producătorilor, servicii pentru populaţie, start-up

pentru IMM-uri, acţiuni sociale şi de interes comun.

-în cadrul acestui GAL, se va elabora o strategie de dezvoltare zonală, ca rezultantă a tuturor

strategiilor locale ale administraţiilor partenere în GAL (inclusiv oraşul Urlaţi)

- perfecţionarea Grupului de Acţiune Locală pentru dobândirea de cunoştiinţe şi implicarea în

acţiunile din teritoriu.

- identificarea de parteneri regionali sau din celelalte state membre pentru realizarea de

proiecte transfrontaliere.

PRIORITATEA V - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

Creşterea nivelului de trai este legată şi de modernizarea şi reabilitarea infrastructurii

sistemului de sănătate şi de asistenţă socială, precum şi de acţiuni de prevenire.

La nivel local, investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la

dezvoltarea locala, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând

incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare,

precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale,

constituie o prioritate de investitii.

Obiective: - creştereaaccesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în

special pentru zonele sărace și izolate;

- îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi serviciilor sociale;

- îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență;

- creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale.


-modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului de sănătate în concordanţă cu nevoile de

dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung a localităţii va avea drept

rezultat creşterea standardului de viaţă al locuitorilor;

-îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în oraş, atât pentru cetăţenii acestuia, cât şi pentru cei

ai localităţilor situate pe întreaga Vale a Cricovului Sărat;

-reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate calitativ superioare;

91



România


a Oraşului Urlati

Măsuri:

5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;

5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.

Masura 5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatare prin:

- construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate

socio-medicale

- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a

celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente

- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de primiri urgenţe

- construcţia/ dotarea spitalului local;

- reabilitare/ modernizarea/ extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără

componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială,

centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.)

- construcţie/reabilitare/ modernizare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip

familial, locuinţe protejate etc.


- modernizarea infrastructurii de sănătate;

- creşterea gradului de sănătate a populaţiei;

- cresterea calitatii serviciilor medicale oferite populatiei.

Acţiuni:

- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Spitalului Orasenesc Urlati;

- construirea unui corpde legatura intre C1 si C2 cu destinatie "Camera de garda" in cadrul

Spitalului Orasenesc Urlati, in vederea asigurarii serviciilor medicale de prima urgenta;

- reabilitarea, modernizarea, extinderea si dotarea infrastructurii ambulatoriu integrat din cadrul

Spitalului Orasenesc Urlati;

- consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare medicală neuromotorie, reumatologică şi

posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați, judeţul Prahova;

- infiintarea unui spital nou in orasul Urlati;

- modernizarea şi reabilitarea cabinetelor medicilor de familie şi dotarea corespunzătoare a

acestora;

- asigurarea serviciilor medicale de urgenţă;

- măsuri active de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor;

- măsuri de asigurare a sănătăţii pentru persoanele aflate în situaţii de risc;

- crearea condiţiilor şi luarea măsurilor pentru asigurarea asistenţei medicale în toate localităţile

componente ale oraşului;

- asigurarea unitatilor medicale cu personal specializat, dezvoltarea de programe de perfectionare

continua a resurselor umane din sistemul de sanatate;

- atragerea de medici de specialitate si de familie, prin acordarea unor facilitate in orasul Urlati.

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea

Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.- S.A.”, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa Guvernului nr.

16/2014, U.A.T. Oraşul Urlaţi a solicitat includerea în cadrul Programului naţional de construcţii

de interes public sau social, Subprogramul „Unități sanitare din mediul urban” pentru realizarea

obiectivului de investiţii având ca obiect „Consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare

http://www.scumc.ro/medicale/recuperare/sectia-recuperare-neuromotorie-reumatologica-si-post-traumatica/



92



România


a Oraşului Urlati

medicală neuromotorie, reumatologică şi posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați, Judeţul

Prahova”.

Se doreşte realizarea acestui obiectiv de investiţii în scopul asigurarii cu servicii medicale

de recuperare neuromotorie, reumatologica si posttraumatica a pacientilor arondati acestui Spital,

fiind deosebit de important pentru Oraşul Urlaţi, din cauza faptului că în zona de Est a Judeţului

Prahova nu există o astfel de Secţie, zona cea mai apropiată, în care se pot identifica astfel de

servicii medicale, aflându-se la cca. 26 Km de Oraşul Urlaţi, în Municipiul Ploieşti.

De altfel, majoritatea pacienţilor cu sechele post-traumatice, neurologice, reumatice etc.

din Judeţul Prahova sunt nevoiţi să apeleze la diverse Spitale din Bucureşţi, la clinici private sau

chiar la Secţii/Clinici din zone mai îndepărtate.

Configuraţia acestei viitoare Secţii de recuperare medicală neuromotorie, reumatologică şi

posttraumatică, ce se doreşte a fi în structura Spitalului Orăşenesc Urlaţi, a fost stabilită de către

conducerea Oraşului Urlaţi, avându-se în vedere prevederile Capitolul VIII - Norme tehnice

pentru funcţionarea serviciilor de recuperare medicală din H.G. nr. 1154 din 23 iulie 2004 şi cu

respectarea prevederilor O.M.S. nr. 914/2006, Anexa III, Cap. I, Art. 1-15 şi O.M.S. nr.

119/2014.

Masura 5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare

Este necesar să se dezvolte şi diversifice cadrul instituţional care oferă servicii sociale, în

special prin realizarea de parteneriate cu alte instituţii publice, private sau non-profit cu

activitate în domeniu pentru a oferi servicii sociale şi comunitare complete, preventive şi

adecvate nevoilor beneficiarilor.

Acţiunile din cadrul acestei măsuri sunt menite să ducă la diversificarea, extinderea şi

creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică locală, prin intermediul

Biroului de Resurse Umane, Autoritate Tutelară şi Asistenţă Socială din cadrul Primăriei,

organisme guvernamentale şi neguvernamentale, astfel încât să poată beneficia de acestea un

număr cât mai mare de persoane aflate în situaţii de risc social.

Se urmăreşte promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială

a comunităţii, dar şi încurajarea lor în asumarea responsabilităţii comunitare, prin participarea la

activităţi de regenerare urbană, lucrări de interes public şi activităţi de întreţinere a mediului;

O altă direcţie importantă de acţiune este acordarea de asistenţă şi servicii sociale

persoanelor aflate în dificultate.


- creşterea implicării administraţiei şi a sectorului neguvernamental în apărarea drepturilor

grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;

- asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor, persoanelor de etnie

rromă şi persoanelor cu nevoi special;

- investitii in capitalul uman – cresterea natalitatii, scaderea migratiei populatiei tinere,

asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca tinere – diminuarea

somajului.

Acţiuni:


- înfiinţarea unor instituţii de genul:

adăposturi pentru victimele violenţei domestic;

centre de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoane vârstnice;

cămine de bătrâni;

unităţi de asistenţă medico-socială;

centre maternal;




93



România


a Oraşului Urlati

centre de zi pentru persoanele vârstnice;

centre de zi pentru copiii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc.

- asigurarea serviciilor sociale prin iniţierea de parteneriate de tip public-public şi

public-privat;

- integrarea socială a persoanelor vârstnice;

- măsuri de formare şi specializare a asistenţilor personali;

- extinderea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu în funcţie de nevoile

individuale şi globale ale persoanelor vârstnice;

- identificarea, formarea şi selecţionarea persoanelor care doresc să obţină atestatul

de Asistent Maternal Profesionist;

- campanii de informare şi publicitate, în vederea sensibilizării opiniei publice şi a

îmbunătăţirii comportamentului general şi atitudinii faţă de familia aflată în situaţii de

risc;

- crearea unei baze de date privind persoanele vârstnice;

- atragerea şi implicarea voluntarilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la

domiciliu pentru persoanele vârstnice;

- organizarea unor cursuri de specializare a personalului implicat în asistenţa

sociala;

- dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii;

- infiintarea unei cantine sociale ca sprijin pentru persoanele defavorizate;

- imbunatatirea infrastructurii Centrului de zi pentru copii, Valea Crangului, in

cadrul Fundatiei Bucuria Ajutorului , Filiala Urlati

Actiunile necesare in vederea atingerii obiectivului investitii in capitalul uman, se vor

concretiza prin:

- imbunatatirea conditiilor de munca pentru proaspetele mame, prin:

incurajarea angajatorilor din Orasul Urlati sa ofere program flexibil mamelor;

amenajarea de locuri special supravegheate, destinate copiilor la locul de munca

al mamelor.

- Cresterea calitatii serviciilor sociale si medicale oferite mamelor, prin modernizarea si

dotarea infrastructurii educationale si de sanatate: crese, gradinite, policlinica si

dispensar;

- Dezvoltarea activitatilor pentru sprijinirea populatiei aflata in cautarea unui loc de munca,

prin realizarea urmatoarelor actiuni:

Incurajarea populatiei neocupate la participarea de cursuri de calificare si

reconversie sociala sustinute de furnizori de formare profesionala;

Realizarea de campanii de informare pentrupopulatia neocupata in vederea

avantajelorparticiparii la cursuri de consiliere si formare sustinute gratuit in cadrul

Agentiei Judetenede Ocupare a Fortei de Munca;

Stimularea initierii de proiecte finantate dinfonduri structurale pentru

dezvoltarearesurselor umane.

- Cresterea adaptabilitatii fortei de munca tinere, prin:

Organizarea in parteneriat cu sectorul nonguvernamentalsau cu AJOFM Prahova,

aunor programe de calificare si recalificare atinerilor, in vederea insertiei pe piata

muncii;

Infiintarea unui cabinet de orientareprofesionala/psihologic in cadrul liceului din

oras;

Dezvoltarea cabinetelor psihologice in scoli sipromovarea serviciilor de

consilierepsihologica pentru tineri;

94



România


a Oraşului Urlati

Dezvoltarea de parteneriate intre liceul dinorasul Urlati si firme private din oras

in vedereaelaborarii programelor si a specializarilor infunctie de nevoia de pe

piata muncii.

- Dezvoltarea unei infrastructuri institutionale invederea facilitarii accesului populatiei

activeneocupate pe piata muncii, prin:

Elaborarea unei baze de date privindcalificarile detinute de persoanele

activeneocupate din Urlati;

Crearea unui Centru local de formareprofesionala, calificare si recalificare a adultilor

la nivel local;

- Asigurarea accesului adultilor de etnie rroma la educatie si formare profesionala

continua, prin:

Dezvoltarea de programe de educatie pentruadulti rromi – cursuri, invatamant cu

frecventare dusa - folosind infrastructura scolara -resurse materiale si umane precum

si ONGuri;

Identificarea nevoilor de formare a adultilorrromi printr-o comunicare deschisa cu

lideriiacestei comunitati;

Realizarea de actiuni de constientizare aimpactului formarii profesionale

asuprasanselor de ocupare si implicit a conditiilor detrai pentru populatia de etnie

rroma;

Realizarea de parteneriate intre structure asociative si administratia locala

pentruderularea de proiecte pe domenii de interescomunitar pentru solutionarea

nevoilor etnieirrome.

PRIORITATEA VI - CULTURA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Măsuri: 6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale;

6.2. Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii activitatilor

culturale;

6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile culturale

desfasurate in oras;

6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare.

Masura 6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale

Oraş situat în zona Văii Cricovului Sărat , dar şi pe celebrul Drum al Vinului, din

regiunea Dealu Mare, Urlaţiul îşi cucereşte vizitatoii prin liniştea sa „patriarhală”, prin aşezarea

ca o fortăreaţă apărată de dealurile presărate cu viţă-de-vie.

Însă, din punct de vedere cultural, oraşul are o ofertă săracă în activităţi (serate, concerte,

spectacole), singurul care îmbogăţeşte această ofertă fiind Muzeul Conacul Bellu.

Patrimoniul cultural este adevăratul tezaur al fiecărui popor, raportat la destinul său

istoric şi la recunoaşterea valorii sale pe scara valorilor civilizaţiei universale şi ca atare protecţia

şi valorificarea sa trebuie asumată de către toate instituţiile de patrimoniu şi structurile statului.

Condiţia asigurării valorilor culturale ale unui popor este conştientizarea şi necesităţii

definirii unei identităţi proprii în raport cu alte culturi şi popoare, ale patrimoniului cultural

naţional. Ca urmare, şi oraşul Urlaţi trebuie să-şi stabilească o identitate culturală proprie, prin

care să poată afirma.

Obiective:

1. Valorificarea patrimoniului cultural existent;

2.Asigurarea accesului la cultură a unor largi categorii socio-umane;

95



România


a Oraşului Urlati

3. Îmbunătăţirea activităţii Casei de Cultură din oraş;

4. Crearea cadrului necesar pentru imbogatirea continua a vietii culturale din orasul Urlati.


1. Revigorarea şi diversificarea ofertei culturale;

2. Promovarea respectului pentru patrimoniul cultural a tinerei generaţii.

Acţiuni:

1. Promovarea manifestărilor culturale ce se vor derula în oraş;

2. Includerea principalelor monumente istorice într-un circuit turistic (Muzeul Conacul Bellu,

Mănăstirea Jercălăi);

3. Colaborarea cu alte muzee şi case de cultură din judeţ, în vederea organizării unor expoziţii de

pictură, artă, spectacole;

4. Înfiinţarea unor echipe de teatru, la nivel de şcoli şi nu numai, care să prezinte periodic

spectacole pentru cetăţenii oraşului şi care să participe la concursuri judeţene şi pe ţară;

5. Îmbunătăţirea organizării sărbătorii oraşului – „Zilele Toamnei la Urlaţi”, în vederea creşterii

amplorii acestei sărbători;

6. Organizarea unor spectacole şi concursuri de folclor zonal (ca de exemplu, un Festival de

folclor al Văii Cricovului Sărat), cu participarea unor formaţii şi artişti din zonă;

7. Schimburi interculturale cu alte oraşe din alte ţări (pe baza unor legături stabilite de foşti

cetăţeni ai oraşului care s-au stabilit în aceste localităţi).

8. Dotarea Bibilotecii Orăşeneşti cu un nou şi bogat fond de carte; informatizarea acesteia şi

crearea unei conexiuni de tip Internet, pentru creşterea accesului tuturor categoriilor de cetăţeni

la diverse informaţii.

9. Reabilitarea monumentelor istorice de pe raza oraşului;

10. Organizarea de cursuri in diverse domenii: muzica, dans, arta grafica, arta decorative;

11. Realizarea unui program de promovare pe plan regional si judetean a manifertarilor si

evenimentelor cultural-artistice ce se desfasoara in oras.

Masura 6.2. Modernizarea infrastructurii si achizitionarea dotarilor necesare desfasurarii

activitatilor cultural

Actiuni:

- Achizitionarea echipamentelor necesare derularii manifestarilor culturale, costume populare,

achizitie instrumente muzicale etc;

- Restaurarea/conservarea obiectelor de patrimoniu cultural din Orasul Urlati;

- Modernizarea Casei de Cultura a orasului Urlati.

Masura 6.3. Cresterea gradului de participare a locuitorilor orasului Urlati la activitatile

culturale desfasurate in oras

Actiuni:

- Introducerea in toate ciclurile de invatamant,incepand cu ciclul primar, de programe

culturale care sa promoveze traditiile locale;

- Organizarea de cercuri de cultura in cadrulscolilor din oras;

- Identificarea si promovarea copiilor talentati incadrul manifestarilor culturale din oras;

Masura 6.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare

Obiective: 1. Îmbunătăţirea tehnică a infrastructurii de învăţământ;

96



România


a Oraşului Urlati

2. Asigurarea unei pregătiri educaţionale de înalt nivel;

3. Accesul tuturor categoriilor de copii la sistemul de educaţie publică;

4. Cresterea calitatii invatamantului in orasul Urlati, prin promovarea competitivitatii educationale.

Din punctul de vedere al învăţământului se vor avea în vedere următoarele:

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii scolare

Actiuni:

1. Reabilitarea şi modernizarea continuă a unităţilor de învăţământ;

2. Înfiinţarea şi dotarea unor laboratoare de limbi străine;

3. Creşterea numărului de autobuze pentru transportul şcolar, destinate, mai ales, copiilor din

localităţile componente ale oraşului;

4. Modernizarea, reabilitarea şi dotarea infrastructurii educationale: liceu, scoli, gradinite;

5. Dotarea scolilor din localitate cu sisteme deprotectie prin camere video cu circuit inchis,

precum si infiintarea unei statii radio care saemita special pentru aceste scoli;

6. Cresterea numarului de terenuri de sport dincadrul institutiilor educationale, respective

terenuri de sport artificiale;

Informatizarea si dotarea unitatilor scolare

Actiuni:

1. Dotarea cu materiale didactice pentruinvatamantul prescolar, primar, gimnazial si

liceal;

2. Modernizarea laboratoarelor scolare si dotareaacestora corespunzator;

3. Achizitionare echipamente scolare moderne:mobilier, echipamente multimedia,

echipamente sportive;

4. Modernizarea retelei informatice in toateunitatile scolare

Dezvoltarea invatamantului din orasul Urlati obtinerii unui nivel cat mai ridicat de

instruire

Acţiuni:

1. Promovarea educatiei non-formale – prindezvoltare personala, voluntariat si implicare

civica;

2. Introducerea antreprenoriatului in cadrul orelor de dirigentie, in cadrul liceului teoretic;

3. Infiintarea unui cabinet de orientareprofesionala/psihologica in cadrul liceului teoretic;

4. Dezvoltarea activitatilor de tip scoala dupascoala; pentru incurajarea

5. Sustinerea revenirii la scoala a celor care auparasit timpuriu sistemul de educatie;

6. Realizarea de schimburi internationale intreelevi şi profesori, între şcolile din oraş şi şcoli din

alte localităţi din ţări membre aleU. E.;

5. Accesarea de programe cu finanţare europeană pentru elevi;

6. Pregătire corespunzătoare a elevilor, în vederea dobândirii de burse oferite de alte ţări.

Dezvoltarea activitatilor didactice in vedere cresterii calitatii invatamantului din orasul

Urlati

Acţiuni:

1. Sprijin pentru debut si dezvoltarea cariereididactice pentru profesorii din oras;

2. Asigurarea accesului cadrelor didactice laprograme de formare continua – perfectionari,

schimburi de experienta, specializari;

3. Incurajarea cadrelor didactice in vedereaparticiparii ca traineri la programe de educare

a adultilor;

4. Angajarea in fiecare unitate de invatamant depersonal care sa ofere consiliere psihologica

siscolara;

5. Atragerea parintilor in vederea implicarii lor instructurile decizionale ale scolilor;

97



România


a Oraşului Urlati

6. Incurajarea agentilor economici in realizareade activitati extracurriculare cu impact social

lanivelul comunitatii si totodata pentruasigurarea conditiilor propice pentru instruirea practica

a elevilor.

Cresterea gradului de scolarizare a copiilor rromi

Acţiuni:

1. Stimularea participarii copiilor rromi laeducatie, sub toate aspectele ei;

2. Incurajarea parintilor rromi sa-si trimita copii lascoala prin oferirea unor ajutoare sociale

subforma rechizitelor si uniformelor scolare.

PRIORITATEA VII - Turism

Direcţiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din oraşul Urlaţi sunt

urmatoarele:

- creşterea importanţei turismului în economia locală;

- înscrierea obiectivelor oraşului într-un circuit turistic;

- valorificarea avantajelor situării pe Drumul Vinului;

- conservarea identităţii locale a oraşului (arhitectură, mod de viaţă local şi produse tradiţionale,

etc)

Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului

- repertorierea şi analiza permanentă a potenţialului turistic;

- reabilitarea, conservarea şi valorizarea resurselor cu importanţă turistică;

- creşterea competitivităţii şi promovarea imaginii turistice a oraşului la nivel judeţean şi

naţional;

- înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice;

Rezultatele aşteptate:

- partimoniul cultural, istoric şi tradiţional reabilitat, conservat şi valorizat din punct de vedere

turistic;

- recunoaşterea oraşului ca destinaţie turistică competitivă, pentru început, la nivelul judeţului;

Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesară o relaţionare şi coordonare

permanentă a tuturor măsurilor specificate anterior.

De asemenea, domeniile conexe, care influenţează turismul (infrastructura de acces şi

dotările tehnice, mediul înconjurător, dezvoltarea rurală, piaţa forţei de muncă, amenajarea

teritoriului, comunicaţiile etc), sunt analizate în cadrul celorlalte priorităţi din strategie şi vor fi

permanent urmărite în relaţia lor cu turismul.

Măsura 7.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice


-repertorierea permanentă a resurselor turistice ale oraşului şi a necesităţilor de dezvoltare;

-dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural, conferinţe, agroturism etc);

-conservarea patrimoniului cultural, istoric şi etnografic.

Acţiuni:

A. Inventariere resurselor cu potenţial turistic:

- constituirea şi întreţinerea unei baze publice de date şi informaţii asupra resurselor turistice ale

oraşului;

- realizarea de cercetări şi studii periodice de piaţă: studii de diagnostic şi fezabilitate, sondaje,

chestionare, etc. în vederea stabilirii atractivităţii turistice a oraşului

98



România


a Oraşului Urlati

B. Crearea unei infrastructuri turistice generale:

- înfiinţarea unor pensiuni în localităţile componente ale oraşului;

- crearea unui cicuit turistic de vizitare a unor crame, cu posibilităţi de degustare şi achiziţionare

a vinurilor specifice zonei;

- înscrierea oraşului într-un circuit turistic zonal;

-construcţia unor toalete publice în zonele vizitate de turişti;

- construcţia unor parcări în zona Mănăstirii Jercălăi şi la Muzeul Conacul Bellu;

- dezvoltarea de facilităţi pentru persoanele cu handicap şi semnalizarea acestora;

- modernizarea şi intreţinerea spaţiilor verzi şi obiectivelor turistice;

- modernizarea şi semnalizarea punctelor de intrare în oraş;

- construirea unor chioşcuri speciale, din lemn, pentru comercializarea produselor

meşteşugăreşti, artizanele.şi a celor agricole, cu ocazia sărbătorii oraşului şi nu numai;

- crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;

- amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe de utilitate publică;

- dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice

- activități de marketing și promovare turistică a orasului.

C. Promovarea oraşului:

- definirea unui brand local;

- elaborarea de materiale locale de promovare (tematice sau diversificate, în limba română şi alte

limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative, cataloage cu produse

şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc;

- diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale şi naţionale;

- promovare on-line;

Promovarea oraşului este, de fapt, una din activităţile de care administraţia publică locală a

ţinut cont, înţelegând că, în final, publicul ţintă este reprezentat de potenţialii investitori, dar şi de

turişti.

Mesajul care se vrea a fi transmis este acela că: „Trebuie să investiţi în localitatea noastră,

pentru că vă oferim un climat optim de afaceri în cadrul regiunii Dealu Mare, pe celebrul Drum

al Vinului! Poposiţi în paradisul verde al Conacului Bellu pentru destindere şi recreare! Vizitaţi

monumentele istorice ale oraşului şi bucuraţi-vă de ospitalitatea localnicilor, ciocnind cu ei un

pahar din licoarea rubinie a podgoriilor urlăţene!”.

Primul pas făcut în această promovare a fost crearea unui site al oraşului (în anul 2005) care

să ofere informaţii sintetizate, fotografii, site ale cărui informaţii vor fi actualizate în luna iulie a

acestui an (www.urlaţi.ro sau www.cjph.ro, link Site-uri Prahovene).

Un alt punct al acestei strategii a fost şi decizia de a înfiinţa festivalul „Zilele Toamnei la

Urlaţi”, festival care in anul 2018 va avea a-XV-a ediţie.

Parteneri media ai festivalului sunt Radio Prahova, dar şi ziarele locale din judeţ care sunt

interesate de acest eveniment de amploare.

În fiecare an, au loc expoziţii cu vânzare de produse viti-vinicole, de legume şi fructe, de

flori, produse artizanale (ale producătorilor din judeţul Covasna).

La această manifestare sunt invitaţi să participe toţi agenţii economici cu profil agricol din

localitate, dar şi din judeţ (producători renumiţi de vinuri, ca S.C. Cramele Prahova, S.C. Rovit,

S.C. Videlmar, S.C. Dionysos Ceptura etc.) sau din alte zone ale ţării.

La festival sunt invitaţi şi oameni politici (consilieri locali, judeţeni, senatori, deputaţi), dar şi

artişti de muzică populară şi usoară, cunoscuţi atât pe plan local, cât şi pe plan naţional şi

ansambluri de dansuri din oraş sau din judeţ.

http://www.urlati.ro/

http://www.cjph.ro/

99



România


a Oraşului Urlati

Festivalul s-a dovedind o bună modalitate de promovare a oraşului. Multe personalităţi au

semnat, cu această ocazie, în Cartea de Onoare a oraşului, apreciind progresul, de la an la an, al

localităţii noastre.

PRIORITATEA VIII - Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si

valorificarea durabila a patrimoniului cultural

Masuri:

8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural;

8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orasului,

reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

8.3. Protejarea mediului urban si cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor

orasului Urlati.

Masura 8.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural

și cultural

Obiectiv specific: Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și

valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale;

Actiuni:

- Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice, precum si a

bisericilor si a altor monumente de for public;

- Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor

murale exterioare;

- Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

- Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);

- Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;

- Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea

acestuia, în cadrul proiectului.

In cadrul acestei masuri, Arhiepiscopia Bucurestilor a initiat proiectul “Restaurarea,

consolidarea si punerea in valoare a Bisericii de lemn (Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril) a

schitului Jercalai – Urlati, judetul Prahova”, in vederea obtinerii unor fonduri nerambursabile

pentru acest obiectiv.

De asemenea, este o prioritate pentru Orasul Urlati restaurarea, consolidarea si punerea in

valoare a Bisericii de lemn “Nasterea Maicii Domnului”, din Valea Seman.

Masura 8.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării

orasului, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului

Obiectiv specific: Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate,

vacante sau neutilizate din oras.

Actiuni:

- demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;

- realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;

- amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; montarea

elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea

suprafețelor, inclusiv plantare arbori);

100



România


a Oraşului Urlati

- crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru sport,

locuri de joacă pentru copii, etc.);

- instalare Wi-Fi în spațiile publice;

- dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);

- modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea

și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane sunt eligibile în situații excepționale, numai

în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la obiectivul de

investiții).

Masura 8.3. Protejarea mediului urban, cresterea calitatii serviciilor publice locale oferite

cetatenilor orasului Urlati.


- asigurarea de catre primarie a unei calitati ridicate a domeniului public si privat al

localitatii, respectiv a tuturor conditiilor necesare pentru a induce cetatenilor sentimentul

de confort si siguranta;

- imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatii locale.

Actiuni:

- amenajarea parcurilor din oras, precum si infiintare unor parcuri;

- crearea de locuri de joaca pentru copii;

- amenajarea centrului orasului ca zona pietonala cu diferite functiuni (zona de shopping,

relaxare);

- asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu risc mare de producere a infractiunilor ;

- cresterea accesibilitatii zonelor publice pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii;

- amenajarea de spatii in locurile publice pentru practicarea sportului – introducerea

echipamentelor de fitness in aer liber;

- crearea/imbunatatirea/extinderea serviciilor locale prin amenajarea unor piete, targuri cu

produse locale etc.;

- crearea/imbunatatirea/extinderea serviciilor locale prin achizitia de utilaje si echipamente

(buldoexcavator, autobasculanta, autogreder etc.)

PRIORITATEA IX - Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice

Măsuri :

9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative

9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale

Măsura 9.1. Dezvoltarea capacităţii administrative


- Management instituţional şi strategic

- Îmbunătăţirea şi simplificarea relaţiilor curente între administraţie, cetăţeni şi mediul

asociativ

- Valorificarea competenţelor şi responsabilităţilor personalului

- Metode şi instrumente de gestiune previzională a resurselor umane

- Gestiunea informatizată a evidenţei personalului

- Formarea profesională continuă

- Gestiune publică eficientă

- Creşterea gradului de informatizare în administraţia publică

101



România


a Oraşului Urlati

Acţiuni:


- creşterea monitorizării modului de aplicare şi ducerii la îndeplinire de către structurile

proprii Consiliului Local Urlaţi a deciziilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a

celorlalte acte normative provenind de la organele centrale sau administraţia publică;

- actualizarea permanentă a regulamentelor de organizare şi funcţionare prin reactualizarea

rolurilor, obiectivelor şi direcţiilor structurilor interne ale Consiliului Local Urlaţi şi

serviciilor publice de sub autoritate;

- realizarea unui sistem de management care să focalizeze obţinerea rezultatelor,

valorificându-se eficienţa serviciilor furnizate prin elaborarea cadrului de auto-evaluare;

- definirea clară a responsabilităţilor, procedurilor şi standardelor ce urmează a fi utilizate

în procesul de evaluarea a rezultatelor;

- îmbunătăţirea comunicării şi circuitului informaţiilor între compartimente, între nivelurile

ierarhice şi cele funcţionale;

- îmbunătăţirea activităţii de evidenţă şi circulaţie periodică a actelor;

- preluarea şi organizarea, în urma descentralizării, a serviciilor publice deconcentrate;

- îmbunătăţirea cadrului de informare/raportare cu managerii serviciilor şi instituţiilor

publice finanţate/subvenţionate prin buget şi monitorizării contractelor de performanţă pentru

directorii acestora;

- introducerea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu

public.

- acordarea unei importanţe sporite mediatizării activităţilor de modernizare şi apropiere

a administraţiei publice de cetăţean;

- diminuarea birocraţiei;

- realizarea transparenţei în activitatea administraţiei publice locale asigurându-se

participarea activă a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordanţă cu

prevederile Legii 52/2003;

- optimizarea relaţiilor Consiliului Local cu cetăţenii şi persoanele juridice în activitatea

privind soluţionarea petiţiilor şi a documentaţiilor specifice activităţilor desfăşurate de acesta;

- consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental şi cu societatea civilă,

implementarea de parteneriate public-private, încurajând participarea organizaţiilor din

sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice;

- actualizarea permanentă a fişei postului, cu implicarea în redactarea fişei postului a

funcţionarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv;

- aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activităţii personalului ca premisă de

promovare şi de motivare;

- adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal şi statului

de funcţii al aparatului propriu în funcţie de necesităţile impuse de atribuţiile acestuia, corelat

cu reglementările legale în vigoare;

- asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcţie de procesele instituţionale ce

urmează a se derula;

- îmbunătăţirea programelor de gestionare informatizată a evidenţei personalului;

- crearea de programe de gestiune informatizată a evidenţei raporturilor de activitate şi

contractelor de muncă, conform registrelor de evidenţă existente;

- elaborarea planurilor de formare continuă a funcţionarilor publici şi salariaţilor în funcţie

de rezultatele evaluării performanţelor profesionale şi reglementările legale în vigoare (cel

puţin 7 zile/an);

- în bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi aprobate resursele financiare necesare realizării

planului de formare continuă;

- eficientizarea accesării şi managementului fondurilor nerambursabile;

102



România


a Oraşului Urlati

- motivarea tinerilor din administraţia publică pentru a participa la programe de

perfecţionare organizate de alte instituţii specializate în domeniu(proiectul tinerilor

profesionişti; gestionarea fondurilor structurale ale U.E.; programele de formare specializate

în administraţia publică organizate de Institutul Naţional de Administraţie);

- întărirea colaborării cu comisia paritară şi comisia de disciplină în vederea negocierii

măsurilor referitoare la sănătatea salariaţilor şi securitatea muncii, constituirea şi folosirea

fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, precum şi crearea facilităţilor de

respectare de către funcţionarii publici şi salariaţi a codurilor etice specifice de conduită;

- instruirea funcţionarilor publici şi, după caz, a personalului contractual, în dreptul

comunitar precum şi în aplicarea programelor europene;

- stabilirea unui circuit operaţional şi eficient al documentelor, cu ajutorul tehnologiei

informaţiei, între Consiliul Local Urlaţi, C.J. Prahova şi Direcţia Generală a Finanţelor

Publice (DGFP) Prahova şi Trezorerie, astfel încât să se elimine întârzierile la plată, să

crească acurateţea operaţiunii, să se asigure transparenţa şi să permită controlul concomitent;

- stabilirea, urmărirea şi aplicarea unor politici şi strategii bugetare pe termen lung şi

mediu, care să urmărească creşterea gradului de autofinanţare şi implicit de autonomie;

- specializarea personalului şi asigurarea unor schimburi de experienţă cu profesionişti

similari din U.E., adaptarea sistemului bugetar actual la cerinţele U.E.;

- adoptarea standardelor de calitate în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un

serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici;

- adoptarea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public,

astfel încât cheltuielile publice să devină justificate, transparente şi supuse controlului

financiar;

- monitorizarea utilizării fondurilor de investiţii publice şi a resurselor bugetare;

- pentru eficientizarea calităţii serviciilor se vor folosi instrumente de participare

cetăţenească: Centrul de Informare pentru Cetăţeni, chestionare de opinie, comitete

consultative cetăţeneşti, dezbateri şi întruniri publice;

- lărgirea ofertei de servicii informaţionale pentru îmbunătăţirea relaţiei cetăţean –

administraţie publică;

- folosirea tehnologiei informaţionale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei informaţiilor.

Măsura 9.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale

Acţiuni:


- realizarea unei comunicări eficiente între autoritatea publică locală şi Consiliul Judeţean

Prahova pentru identificarea nevoilor şi resurselor în vederea promovării de proiecte şi

programe comunitare;

- încheierea unui acord de înfrăţire cu o altă adiministraţie dintr-o altă ţară membră a U.E.

pe diverse domenii de activitate (turism, cultură, formare continuă, etc.)

- cooperarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională 3 Sud- Muntenia pentru elaborarea şi

implementarea Planului Regional de Dezvoltare până în anul 2020 precum şi pentru

diseminarea informaţiilor referitoare la Programele de finanţare externă şi ale Guvernului

României, pe care autorităţile locale le pot accesa;

- colaborarea cu Instituţia Prefectului;

- colaborarea continuă cu serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe

centrale, cu instituţii de învăţământ superior, pentru dezvoltarea politicilor publice specifice

domeniului;

- demararea unor relaţiilor de colaborare/cooperare/parteneriat cu ONG–uri, patronate şi

sindicate şi alte organisme asimilate pentru informare reciprocă şi acordarea funcţiilor la

nevoile locale şi realizarea unor proiecte de interes comun;

103



România


a Oraşului Urlati

- dezvoltarea unei relaţii deschise şi active cu mass–media pentru diseminarea informaţiilor

şi realizarea transparenţei actelor administrative şi a activităţilor de modernizare a instituţiilor.

PRIORITATEA X -Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de

carbon

Masura 10.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a

utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile

publice, și în sectorul locuințelor

Obiectiv specific: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și

sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.

Actiuni:

Eficiența energetica a clădirilor publice:

- îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,

planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de

consolidare a clădirii;

- reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic,

apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire

pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la

sistemele de încălzire centralizată, după caz;

- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie

termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea

eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea

sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);

- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu

eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului

(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor

și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);

- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au

proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Eficiența energetica a clădirilor rezidenţiale:

- îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre,

tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor inclusiv

măsuri de consolidare;

- reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi apă

caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete

cu cap termostatic, etc.

- modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară;

achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse

regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura si/sau

centrale termice pe biomasa, etc.;

- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu

corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

- implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:

achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei

electrice;

104



România


a Oraşului Urlati

- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului

(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, lucrări de

demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.);

- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care

au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Investiții în iluminatul public:

- înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea

unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului

corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.;

- achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

- extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;

- utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);

- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului;

- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au

proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

PRIORITATEA XI - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional

Masura 11.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și

terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

Obiectiv specific: Creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate în

proximitatea reţelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judeţene.

Actiuni:

- modernizarea şi reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea

vitezei, siguranței rutiere, portanței etc.) reţelei de drumuri judeţene care asigură

conectivitatea, directă (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri județene

legate direct) sau indirectă (drumuri județene/trasee legate de rețea prin intermediul unui

drum național modernizat) cu reţeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum

județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres;

- construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face

parte din drumul judeţean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente

pentru creșterea siguranței circulației;

- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru

asigurarea conectivităţii directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea

pasarelelor pietonale;

- construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean;

- realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee

pietonale și piste pentru biciclişti unde situația din teren o permite), inclusiv semnalistica

verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică;

- realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție, realizarea de investiții

suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții

meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale) –

inundații, viscol etc.

Consiliul Local al Orasului Urlati a aprobat Hotararea nr. 43 din 15.05.2017 privind

aprobarea incheierii Acordului de parteneriat intre Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul

Prahova si Unitatea Administrativ Teritoriala Orasul Urlati in vederea pregatirii si

implementarii proiectului “Modernizarea si reabilitarea drumurilor judetene identificate in

Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 3 – tronsonul Prahova: DJ 102K,

DJ 102D, DJ 100C”.

105



România


a Oraşului Urlati

Cap V. PROIECTE PRIORITARE

Conducerea Orasului Urlati, cu aprobarea Consiliului Local, va stabili obiectivele de

investitii prioritare, in functie de necesitatile identificate si de fondurile disponibile.

Oportunitatea de care ar trebui sa se foloseasca Orasul Urlati este accesarea fondurilor

nerambursabile, accesibile Romaniei pana in anul 2020. Dezvoltarea orasului este necesara

pentru a oferi cetatenilor servicii la standarde de calitate europeana, in conformitate cu principiul

dezvoltarii durabile.

OIECE PRIORITARE Planificarea activitatilor principale ale unui proiect – obtinerea finantarii, elaborarea

documentatiei, avizarea si apoi implementarea acestuia – este necesara autoritatii locale care

finanteaza majoritatea contractelor si care are nevoie de timp sa cunoasca momentul in care sa-si

planifice fondurile disponibile in exercitiul financiar. Asadar, urmatorul pas ce trebuie parcurs in

procesul de planificare strategica, dupa identificarea obiectivelor strategice, a masurilor si

actiunilor aferente fiecare masuri, este prioritizarea proiectelor identificate.

Stabilirea prioritatilor reflecta o varietate de factori calitativi si cantitativi, precum beneficiile

asupra societatii, echilibrul dintre costuri si beneficii, necesitatea si urgenta proiectului respectiv.

In prezent, pentru urmatorii 2 ani, conducerea U.A.T. Orasul Urlati a identificat si stabilit 15

proiecte prioritare, astfel:

1. Reabilitarea si modernizarea strazilor din oras;

2. Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;

3. Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare;

4. Consolidarea, reabilitarea, extinderea si dotarea sediului Primarie;

5. Construirea unui Corp de legatura intre C1 si C2 cu destinatie "Camera de garda"

din cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;

6. Reabilitare, modernizare, extindere si dotare infrastructura ambulatoriu integrat

din cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;

7. Modernizare parcului central din orasul Urlati;

8. Infiintarea unui parc pe str. Mihai Viteazu;

9. Consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare medicală neuromotorie,

reumatologică şi posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați;

10. Extinderea retelei de alimentare cu gaze;

11. Achizitionarea unor utilaje multifunctionale;

12. Amenajarea unui spatiu/parc de joaca pentru copii;

13. Modernizarea si extinderea retelei de iluminat public;

14. Reabilitare și modernizare clădire Policlinică;

15. Construire Sală de sport în incinta Școlii Gimnaziale “Cănuță Ionescu” Urlați.

Valorile estimate ale proiectelor se vor stabili prin documentatia tehnica.

Realizarea acestor proiecte impune respectarea unui plan de actiune, respectiv intocmirea

studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitii, intocmirea proiectelor tehnice,

emiterea certificatelor de urbanism/autorizatii de construire, obținere avize/acorduri, organizarea

procedurii de achizitie publica, încheierea contractelor cu operatorii economici, executia

lucrarilor, monitorizarea contractelor de achiziție publica.



106



România


a Oraşului Urlati

CONCLUZII

Strategia locală de dezvoltare durabilă este un document prin care se stabilesc

necesităţile, activităţile şi resursele locale specifice pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

Documentul strategic reprezintă baza coordonării investiţiilor multianuale şi a pregătirii

administraţiei publice locale pentru atragerea de fonduri interne sau externe planificate pentru

perioada 2015-2020. Prin strategia de dezvoltare locală durabilă se doreşte o eficientizare a

modului de gestionarea eficientă a resurselor financiare publice locale, are loc promovarea

localităţii atât la nivel naţional, cât şi internațional şi se atrag fonduri externe pentru finanţarea

proiectelor.

Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa

şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe

operaţionale.

Oraşul Urlati se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină dezvoltare. Creşterea

calităţii vieţii în oraşul Urlati este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a

oraşului; succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu

mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi corecta în

timp.

Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost: implicarea comunității,

transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului. Pentru a da rezultate, strategia

trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui management strategic

integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice si să speculeze oportunitățile apărute în

beneficiul comunității.

Prin consultare publică este elaborată viziunea comunităţii ca o aspiraţie comună a

locuitorilor, urmărindu-se o dezvoltare durabilă, inteligentă şi prietenoasă cu mediu. Au fost

formulate obiectivele, ţintele şi planurile comunitare de acţiune, inclusiv indicatorii de impact şi

de rezultat. Rezultatul principal al acestei strategii îl constituie diagnosticarea situaţiei

economico sociale existente în oraş, stabilirea direcţiilor principale de acţiune în vederea

îmbunătăţirii situaţiei existente şi crearea mecanismelor necesare autorităţilor administraţiei

publice locale pentru asigurarea creşterii economice, continuarea măsurilor de stabilizare macro-

economică, dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației

publice locale ale orașelor din România, promovarea de către Consiliul Local a unor politici

coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, crearea unui mediu de afaceri propice

pentru modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică.

Pe baza informaţiilor colectate s-a făcut analiza situaţiei actuale şi s-au identificat

problemele comunităţii, precum şi resursele care pot contribui la rezolvarea acestora.

Strategia de dezvoltare locală asigură informaţii pentru fundamentarea unor programe

regionale sau locale de dezvoltare şi fundamentează accesul la finanţare din fonduri europene şi

guvernamentale pentru obiectivele locale.

107



România


a Oraşului Urlati

Bibliografie:

1. Fişa localităţii - 2016;

2. Planul de dezvoltare regional 2014-2020, Regiunea Sud Muntenia;

3. Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, on-line;

4. Strategia de dezvoltare durabilă a orasului Mizil, on-line;

5. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020;

6. Programul Operational Regional 2014 -2020;

7. Date informative prezentate de S.C. Distrigaz Sud Bucureşti, A.J.O.F.M. Urlaţi, Liceul

Teoretic “Brâncoveanu Vodă” Urlaţi, Şcoala Generală nr.2, Oficiul Poştal Urlaţi

8. Monografia orşului Urlaţi, Paul Ath. Păunescu

9. N. Iorga, Romania cum era pana in 1918, vol.I, Ed. Minerva, Bucuresti

10. www.urlati-ph.ro; www.fonduri-ue.ro; www.fonduri-structurale.ro

http://www.urlati-ph.ro/

http://www.fonduri-ue.ro/

strategia de dezvoltare durabila a orasului urlati...

Documents