taramul-vinurilor-de-la-urlati-arta-din-spatele-unei
TRANSCRIPT
http://www.luju.ro/taramul-vinurilor-de-la-urlati-arta-din-spatele-unei-sticle-de-vin-care-este-diferenta-dintre-vinurile-ecologice-si-vinurile-clasice-soc-toate-contin-sulfiti-feteasca-neagra-soiul-romanesc-care-a-trecut-granitele
TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle de vin. Care este diferenta dintre vinurileecologice si vinurile clasice. Soc, toate contin sulfiti! Feteasca Neagra, soiul romanesc care a trecut granitele
Scris de L.J. | Data: 03.05.2021 13:00
In aceste Zile Sfinte, Lumea Justitiei va ureaza liniste, pace sufletesca si armonie si va doreste ca SarbatoareaInvierii sa va lumineze si binecuvanteze viata. Hristos a Inviat!
Si pentru ca orele din aceasta perioada sunt mai asezate, ne-am gandit ca o lectura despre lumea vinurilor ar fi oincantare, astfel incat va prezentam in continuare reportajul realizat de Lumea Banilor la "Taramul Vinurilor":
Pe "Taramul vinurilor", asa cum este denumita regiunea Dealu Mare, sunt concentrati peste 40% dintreproducatorii romani de vinuri. Tot pe aici trece si renumitul Drum al Vinului din Romania care, fara a fi suficientpromovat, a reusit ca in cativa ani sa faca din judetul Prahova un pol al puterii in materie de vinificatie. Si viitorulsuna bine, caci in prezent Asociatia Dealu Mare, din care fac parte mai multe crame din zona Dealu Mare –Domeniile Urlati, Budureasca, Bolgiu, Aurelia Visinescu, Serve, Tohani si alte crame – au demarat actiunile pentrurelansarea zonei Dealu Mare din punct de vedere turistic. Avantajul regiunii Dealu Mare este dat de solul foarte bunpentru culturile de vita de vie, cat si de pozitia fata de Bucuresti, care face aceasta zona mai usor de vizitat pentruturisti, dar si mai accesibila din punct de vedere logistic.
Lumea Justitiei prezinta periplul pe care Lumea Banilor l-a inceput pe colinele de la Dealu Mare cu o vizitala Domeniile Urlati, o podgorie cu o istorie de aproape 500 de ani in cultivarea vitei de vie, reinviata in 2007,
page 1 / 14
odata cu achizitionarea acesteia de catre compania SC Domeniile Dealu Mare – Urlati. Gratie fonduriloreuropene si vointei familiei Radulescu, si mai exact ale lui Gabriel Radulescu, Domeniile Dealu Mare - Urlatiau reusit, in 2007, construirea unui combinat de vinificatie pe o suprafata unde nu mai exista la acel momentnimic: nici vie, nici combinat, nici perspectiva. Doar oile pasteau in voie...
De altfel, trebuie punctat ca in domeniul viticol si oenologic, Romania este printre statele care, pe teme deagricultura, a reusit sa absoarba fonduri europene aproape de maxim, refacand in acest fel fondul viticol.
In prezent insa, ne aflam in fata unui combinat care asigura intreg fluxul tehnologic de producere a vinului care sedesfasoara in cadrul unei hale imense in forma de potcoava, unde este inclus si antreprozitul fiscal si pe care ceide la Lumea Banilor au avut onoare sa il vada in compania atat a managerului care se ocupa ca activitatea sa sedesfasoare in bune conditii, dar si a "facatorului de vinuri" care i-au purtat pe taramul de la Dealu Mare. Pe colinelece imprejmuiesc imensul combinat se afla 10 hectare de sauvignon cabernet, 10 de feteasca neagra, 2,6 desauvignon blanc si inca 12 hectare de vita de vie "noua", replantata.
Domeniile Dealu Mare – Urlati exploateaza in total 110 hectare, cu tot ceea ce detine in proprietate si inarenda, unele parcele aflandu-se in procedura de replantare. Caci, in acest proces conteaza atat momentulculegerii strugurilor, gradul de puritate al unui soi de strugure, taierea corzilor, dar si decizia in care se renunta la"via batrana" pentru revigorarea plantatiei: "Totul pleaca de la struguri. Daca nu ai struguri buni, nu poti sa ai un vinbun", precizeaza Gabi Radulescu (foto).
page 2 / 14
Iar calitatea recoltei porneste de la cantar (foto) acolo unde sunt cantariti strugurii adunati de cele cateva sute demaini de culegatori sezonieri, pentru a vedea nu doar cantitatea recoltata, dar si caracteristicile fiecarui lot destruguri. Nivelul de zahar, dar si concentratia de apa relevate de cantar din fiecare lot sunt esentiale pentruobtinerea unui vin de calitate. Insolatia, spre exemplu, este un dezavantaj pentru ca se acumuleaza un nivelridicat de zahar in struguri: "Consumatorul cauta vinuri cu o aciditate mai ridicata", puncteaza Gabi Radulescu.
page 3 / 14
Partea tehnologica de producere a vinului, care evident conteaza extraordinar de mult, este similara in toateunitatile viticole, si ne referim la cele construite in ultimii 10-15 ani, pe tehnologii provenite din Germania, Italia saualte state, fiind aplicate aceleasi principii de vinificatie. In acest proces este folosita aceeasi biotehnologie, careinseamna susele de drojdii, enzimele din vinificatie, fiind vorba practic despre chimie alimentara care face ca totulsa se uniformizeaza.
Calculul intr-o crama se face de altfel destul de simplu: o plantatie de vie, in functie de soi si de anul deproductie trebuie sa asigure 10 tone de struguri la un hectar, care inseamna 3.500 de butuci de vie/hectar. Dinaceste 10 tone de struguri ies 6.500 litri de vin. Acest calcul simplu arata daca o podgorie este sau nu rentabila lahectar.
Romania produce prepodenerent vin de tip reductiv, in lume fiind produse doua tipuri de vin: vinul reductivsi oxidativ. Adica in prezenta oxigenului sau in absenta oxigentului. Vinul de tip oxidativ, care este intr-o micamasura, este vinul de Porto si vinul de Madeira (vinurile de tip oxidativ care sunt licoroase, cu continut ridicat dealcool, cu struguri recoltati la maturitate deplina, cand boabele se innobileaza). Restul sunt de tip reductiv.
page 4 / 14
Claudiu Porumb, oenolog: "In Romania nu exista o scoala care sa atribuiecalitatea de oenolog" Dincolo de toate aceste tehnologii standard si definitii, diferenta intre vinuri o face insa oenologul, sau maipopular spus, "facatorul de vinuri". El este artistul, maestrul. Iar la Domeniile Urlati ne-a intampinat ClaudiuPorumb (foto), oenolog de aproape 11 ani la Domeniile Dealu Mare – Urlati, cu o experienta vasta indomeniul vinificatiei, pasiune dezvoltata inca din copilarie, pe care a avut norocul sa o puna in practica peintregul glob, in cele mai importante regiuni viticole din lume.
A ales in final Romania, desi recunoaste ca in materie de oenologie tara noastra mai are multe de invatat, ducandlipsa nu doar de oenologi, cat si de somelieri si degustatori.
In acest cadru aproape didactic, Claudiu Porumb ne-a purtat pasii in tot combinatul de vinificatie, unde ne-aprezentat intregul proces tehnologic de desavarsire a vinului, de cand se zdrobesc strugurii, care ajung in tancurileuriase de unde iese mustul, iar mai apoi, dupa fermentare devine vinul pe care il imbuteliaza intr-un ritm alert.
O initiere intr-ale oenologiei in Romania, dar si a primei scoli de somelieri ne-a fost facuta de ClaudiuPorumb:
"In Romania nu exista o scoala care sa atribuie calitatea de oenolog, numit si facatorul de vinuri (oenos – vin;logos – ordinea lucrurilor). Facultatea de Oenologie exista doar in Franta. Cea mai buna cale pentru a dobandicalitatea de oenolog este sa urmezi cursurile facultatii de horticultura, specializarea vinicultura-vinificatie, la care seadauga cursuri de degustator, care se fac la Universitatea de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti. Acestea sefac odata pe an.
Exista ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) unde la ora actuala exista circa 160 de degustatoride vinuri autorizati. Acestia sunt diferiti de somelieri, care reprezinta de fapt interfata intre "facatorul de vin" siconsumator.
Prima scoala de somelieri din tara noastra a fost facuta de Cramele Hallewod (care in prezent nu mai exista inRomania), si s-a desfasurat la Pivnitele Rhein (Pivnitele Regelui) din Azuga. In 2002 s-au desfasurat primelecursuri de somelier in aceasta locatie. Oamenii nu stiu cata munca este in spatele unei sticle de vin. Sunt tot felulde strategii de marketing in acest moment care fac un vin mai atractiv pentru consumator".
Consumatorul, regele absolut al vinului Atat oenologul, degustatorul si somelierul au insa un numitor comun: consumatorul de vin, care devine cel maiimportant in acest lant, el fiind principalul beneficiar al produsului pe care oenologul il creaza. Un produscare trebuie sa corespunda cerintelor, dorintelor si tendintelor pietei, acestea din urma ajungand sa fie influentatede partea comerciala.
Spre exemplu, toate lanturile de magazine din tara noastra sunt detinute de straini care isi adapteaza politica
page 5 / 14
proprie la sistemul nostru politic, si care isi pot permite sa aleaga ce intra sau nu pe rafturile magazinelor lor.
Este adevarat, selectia comerciala face ca, in permanenta, sa exista competitivitatea pe piata romaneascade vinuri, intre principalii producatori. Numai ca lucrurile nu se opresc aici. Pe rafturile magazinelor comercialesau de specialite sunt prezente si vinurile internationale care, de multe ori au nu doar un pret mai mic – pret desprecare aflam de la oenologul Claudiu Porumb ca nu este o conditie primoridala pentru o calitate scazuta a vinului –dar si vizibilitate mai mare, prin existenta unui intreg sistem logistic.
Caci, ceea ce lipsea inainte de '89 – anume competititivatate – este din abundenta acum, producatorii romani devinuri trebuind sa faca fata atat competitiei din plan intern, cat si din plan extern. Si au cu cine, caci competitiaacum se duce in magazine, la raft, unde se regasesc vinuri din cele cinci tari mari producatoare de vin, respectivNoua Zeelanda, Australia, Africa de Sud, Argentina, Chile, care se vand la un pret chiar mai mic decat vinulromanesc, dar care au o calitate peste medie. Si mai au acum o clientela tot mai educata in materie de vinuri, carepune mare accent pe culoare, gust, buchet...
"Ce nu inteleg foarte multi producatori de vin din Romania, mai mici sau mai mari, cu mai multe sau mai putinefonduri, este ca pana acum se producea vin pentru piata romaneasca. Cativa mai si exportau. Tot ce se exportainainte de revolutie din Romania se facea prin firma Vinexport, o intreprindere de comert exertior a Securitatii. Nuaveai voie ca producator sa ai o relatie comerciala cu cineva din afara. Acum suntem liberi, putem exporta oriundein lumea asta.
Se intampla insa urmatorul aspect. S-a ramas cu mentalitatea ca avem traditii, ca facem vinuri, dar atunci se faceavin in acele combinate de vinificatie, Maturi se numeau, pe structura de beton construite pe aceeasi matritasovietica. Aceste combinate nu aveau vie, via poporului era adusa si vinificata acolo. Tehnologia era din anii57-60.
Primul combinat de vinificatie din Romania si primul Institut de Cercetare pentru Viticultura si Vinificatie este cel dela Valea Calugareasca, unde mi-am inceput si activitatea ca tanar inginer, ceretator, dupa care am plecat in mediulprivat. Sunt oenolog din 1996.
Revenind, ceea ce nu inteleg foarte multi este ca vinul romanesc la care se face referire "cu traditie" esteacel vin romanesc bagat tot intr-o galeata. Dupa revolutie ne-am distrus viticultura, si ne-am faramitat.
Nu a existat un antreprenor roman care sa poata prelua mastodontii aia. S-a retrocedat prin legea 18 si s-a alespraful de vii, au venit apoi fondurile de preaderare de la Uniunea Europeana si s-a inceput replantarea. S-a reinnoitviticultura romaneasca".
page 6 / 14
Replantarea – pierderea soiurilor romanesti
Dar, exista o alta problema. Odata cu replantarea si refacerea fondului viticol s-a constatat si o scadere acantitati de vin produs din soiurile romanesti, pentru ca in cele mai multe podgorii, replantarea s-a facut cusoiuri cosmopolite din afara tarii. La aceasta situatie s-a ajuns din cauza faptului ca in timp in Romania audisparut pepinierele viticole, cea mai mare pepiniera viticola din tara, cea de la Ghitorani, care apartine Institutuluide la Valea Calugareasca, fiind complet distrusa.
A crescut astfel ponderea de sauvignon blanc, de chardonnay, de cabernet sauvignon, fiind pastrate doar
page 7 / 14
regional soiurile romanesti precum Francuta de Iasi, Galbena de Odobesti, Zghiara de Husi sau Busuioacade Bohotin. Ceea ce salveaza in prezent Romania in materie de vinuri este poate cel mai promovat soiautohton: Feteasca Neagra, soi care, impreuna cu Feteasca Alba, a aparut pe linia Prutului.
Sulfitii, un rau necesar prezent chiar si in vinurile ecologiceAm stat de vorba cu oenologul Claudiu Porumb si despre "mitul vinurilor facute din pastile" – despre ca ne-a spuscategoric ca nu exista, toate avand "urme de struguri" – dar si despre mult discutatele vinuri ecologice, care arfi mult mai bune decat restul vinurilor care contin sulfiti, pentru ca nu ar contine sulfiti.
In realitate insa, dupa cum ne dezvaluie oenologul Claudiu Porumb, nu exista vinuri fara sulfiti, chiar sicele ecologice continand un procent acceptat de sulfiti care vin fie din sol, fie din aer:
"Ce este vinul: un complex de substante care vin din strugure unde nu trebuie sa aiba loc acolo sisubstante chimice. Asa a aparut vinul ecologic.
Ca definitie, vinul ecologic este acel vin care are limite mai scazute de sulfiti decat vinul normal. Eu amputerea sa contrazic pe oricine si sa aduc argumente ca vinurile noastre facute clasic, dupa tehnologia clasica,provenite din plantatiile noastre, pe care le trimit proba la cel mai complex laborator de analize pentru reziduuri depesticide, de metale grele, pentru orice compus chimic straini viticulturii sunt cu un continut de pesticide, de sulfitimult mai mic decat orice alt vin ecologic facut de cineva in Romania. Si pot sa demonstrez asta. Eco nu inseamnaca nu foloseste chimic. Atentie, au anumite clase de substante pe care nu au voie sa le foloseasca si auanumite clase pe care au voie sa le foloseasca. Substantele pe care ei le folosesc oricum le folosim si noi.
Ca sa spun intr-o fraza totul: sunt doua categorii de substante pentru tratamente fitosanitare, si ne referim strict laviticultura. Sunt cele de contact – acele substante cu care eu fac un tratament fitosanitar si care actioneaza princontact, adera de frunza, de strugure si in felul asta agentul patogen nu mai ataca planta respectiva.
Exista o alta categorie, sistemice, care presupune ca se da cu substanta care patrunde prin stomatele frunzei inplanta, circula cu seva elaborata, seva bruta in toata planta si ii asigura o protectie. Este similar cu vaccinarea.Sistemic este exact vaccinarea. Cei din eco nu au voie sa foloseasca substante sistemice".
Dar totusi, pentru ce sunt necesari sulfiti? Conform precizarilor facute de oenologul Claudiu Porumb,sulful are un rol important in combaterea unor boli ale vitei de vie, precum fainare (uncinula necator) care seproduce pe timp uscat si cald si are ca efect albirea plantei. Aceasta ciuperca dispare insa doar cu substante pebaza de sulf (cea mai la indemana substanta este pucioasa, care se da prin vie) care in contact cu oxigenulprovoaca sulfiti. Aceeasi substanta este aplicata si in cazul vinurilor ecologice, care, oricat s-ar spune ca nucontin sulfiti, au de asemenea un continut important de astfel de substante: "Este substanta de contact, nupatrunde in planta dar, cand se recolteaza, strugurii nu se spala, iar substanta patrunde in vin si formeaza sulfiti. In
page 8 / 14
momentul ala, cand ai vinificat fara sa adaugi sufliti, tu ai 50 miligrame la litru dioxid de sulf in vinul in care nu s-apus mililitrul de sulf. Unde e bio?".
O alta caracteristica a sulfitilor din vin este ca au proprietatea de limpezi vinul, dar au si rol antiseptic,omorand din microorganismele care degradeaza molecula din vin.
Pentru aceste substante s-a facut de altfel si o clasificare la nivel mondial, legislatia nationala in materiealiniindu-se acestor reglementari, care prevad doza maxima de sulfiti admisa la vinuri, verificabila gratie buletinuluide analize necesar fiecarei imbutelieri.
Astfel, la vinurile albe doza este 210 mg/l dioxid de sulf (total sulfiti), daca vinul alb este sec.
Daca vinul este demisec, demidulce sau dulce, continutul de sulfiti se poate ridica pana la 260 mg/l.
In ce priveste vinurile de la Domeniile Dealu Mare – Urlati, astfel cum ne-a marturisit oenologul ClaudiuPorumb, acestea au un continut de sulfiti chiar si sub 100 mg/l: "Avem vinuri care au continutul de sulfiti si sub100 mg/l. Nu suntem la 210 suntem la 80. La rosu ne ducem de la 210 la 170 mg/l".
"Deocamdata acesti sufiti sunt un cutit cu doua taisuri. Sunt raul necesar", conchide Claudiu Porumb.
Oenologul Claudiu Porumb: "De foarte multe ori eco e mai chimic decatvinul normal"
Iar in acest conditii, in care sulfitii din vin nasc atatea discutii, producatorii de vin ecologice se gasesc insituatia de a face cateva clarificari. Spre exemplu, acestia trebuie sa spuna cate tratamente prin contact facpe an plantatiei de vita de vie, in comparatie cu vinurile produse in stil clasic: "Cei care produc vinuri biotrebuie sa spuna cate tratamente prin contact fac pe an, 10-12-14? Cate facem noi? 5-6-7? Tratamentele lor diferain functia de clima. Tratamentul sistemic are nevoie de o ora ca sa fie absorbit de planta si se da in cantitateredusa si concentrata (chiar mai putin de 1litru la 1 hectar). Pe cand, la substanta de contact avem 500-700litri/hectar de solutie de substanta activa. De foarte multe ori eco e mai chimic decat vinul normal. Si va spun astapentru ca de foarte multe ori patronul, bine intentionat sa faca asta, nu are omul potrivit. Cand nu tratezi vita de vie,ai pierdut-o".
Trebuie precizat insa ca fiecarui producator de vin, ecologic sau nu, ii revine obligatia, prin legeaproducatorului, de a preciza pe sticlele de vin pe care le produce daca vinul contine sau nu sulfiti. Este omentiune obligatorie, spre deosebire de altele care sunt facultative.
Gama Domeniile Urlati
Domeniile Urlati produc o gama variata de vinuri, fiind printre cele mai cunoscute si apreciate produseromanesti:
INCANTATION – Vinul este un concept, o asamblare de doua vinuri DOC importante si reprezentative pentruacest centru viticol: Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignion.
SAAC – SAAC Muscat Otonel, SAAC Feteasca Alba & Sauvignon Blanc, SAAC Saucvignon Blanc, SAACFeteasca Neagra, SAAC Cabernet Sauvignon, SAAC Cuve Roze Magnum, SAAC Cuve Roze;
TREI PESTI
DOMENIILE URLATI – Domeniile Urlati-ES-Cabernet Sauvignon, Domeniile Urlati-ES-Sauvignon Blanc, DomeniileUrlati-ES-Feteasca Alba, Domeniile Urlati-ES-Feteasca Neagra, Domeniile Urlati-ES-Feteasca Neagra Roze;
PAGANUS– Paganus Cabernet Sauvignon, Paganus Feteasca Neagra;
LA ORIGINE – La Origine Feteaca Neagra, La Origine Sauvignon Blanc. La origine Roze;
ALB/ROZE/ROSU DE ULATI – Rosu de Urlati (Feteasca Neagra), Roze de Urlati (Cabernet Sauvignon), Alb deUrlati (Sauvignon Blanc)
PELIN DE URLATI – Pelin Roze de Urlati, Pelin Rosu de Urlati, Pelin Alb de Urlati;
ZZPELIN – ZZPelin Roze – Pelin Frizzante, ZZPelin Alib – Pelin Frizzante
page 9 / 14
Imbogatiti cu informatiile si lucrurile vazute la Domeniile Dealu Mare – Urlati, Lumea Banilor promite sa continuecalatoria prin minunatul taram al vinurilor, pentru a descoperi noi experiente pe care sa le aduca in fata pasionatilorde viticultura si vin, si nu numai.
Prezentam in continuare o galerie foto cu minunatele locuri de la Domeniile Dealu Mare - Urlati:
page 10 / 14
page 11 / 14
page 12 / 14
page 13 / 14
