CAPITOLUL I INTRODUCEREMulta vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, digera tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse. Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

CAPITOLUL II IMPACTUL APELOR UZATE ASUPRA MEDIULUI

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice.Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat.In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, seaglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti. Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii. Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii. Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza filtrele sunt toxice pentru flora si fauna. Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul. Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii. Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna, degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea apei pentru agrement, apa potabila, etc. Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza, autoepurarea, agrementul. Apa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor. Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme, organisme. Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele si apa subterana. Pierderile carstice prin porozitatea fisurala ridicata, apa de suprafata poluata, afecteaza grav si pe termen lung circulatia de apa subterana (panza freatica, drenurile). Poluantii apeiSe considera poluanti acele substante care n concentratie suficienta potproduce un efect masurabil asupra omului, animalelor, plantelor si materialelor.Datafiind multitudineasivarietateasurselor de poluare,precumsinumarul mare al elementelor poluante a aparut si necesitatea unei mpartiri a lor.a) Dupa provenienta si caracterele comunese disting urmatoarelecategorii de poluanti:-substante organice: hidrocarburi, detergenti, pesticide etc.;-substante anorganice: metale grele, azot, fosfor;-suspensii: steril de la exploatari miniere sau din cariere, fibre de lemn siceluloza, par, deseuri de carne etc.;

-substante radioactive: din atmosfera, n urma exploziilor nucleare, de lareactorii uzinelor nuclearo-electrice, din laboratoarele de cercetari cu izotopiradioactivi etc.;.produsepetroliere:delaforaj extractie,dinrafinarii,dinuzinelepetrochimice, de la transportul naval, auto si prin conducte etc.;.ape fierbinti: din industrie sau centrale termoelectrice;.microorganisme patogene: din spitale, crescatorii de animale, stranduri,locuinte.b)Dupa natura lor,poluantii de provenienta artificiala pot fi:.poluanti fizici: substante radioactive, ape termale;.poluanti chimici: plumb, mercur, azot, fosfor, hidrocarburi, detergenti, pesticide;.poluanti biologici: microorganisme.c)Dupa modificarile pe care le produc apei,poluantii sunt:.poluanti care modifica proprietatile chimice si/sau biologice ale apei:o compusi toxici anorganici:plumb, mercur, cupru, zinc, crom,cianuri;o compusi organici greu sau nedegradabili:pesticide, detergenti;osaruri organiceprovenite din mine sau exploatari petroliere; osubstante fertilizatoare:azot, fosfor; omicroorganisme:bacterii, virusi, paraziti..poluanti care modifica proprietatile fizice si/sau organoleptice ale apei:o uleiuri, coloranti;o substante degradabilecare consuma oxigenul din apa;o substante solide:suspensii.Surse de poluare a apeiSursele de poluare sunt multiple. Poluantii solizi, lichizi sau gazosi ajungn apele naturale direct sau, n cele mai multe cazuri, prin intermediul apeloruzate. Clasificarea surselor de poluare poate fi facuta dupa mai multe criterii:a)n functie de actiunea poluantilor n timp:.continue, cu caracter permanent (canalizarea unui oras, industrii etc.);.discontinue, temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabricicarefunctioneazasezonier,coloniiprovizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii industriale deplasabile);.accidentale (avarii de instalatii, de rezervoare).b)n functie de provenienta poluantilor:.surse de poluare organizate - sunt reprezentate de apele uzate rezultatedin utilizarea de catre colectivitati a apei n diferite scopuri, colectate prin sistemede canalizare. Principalele surse de poluare organizate sunt:o apele uzate menajere,care rezulta din utilizarea apei n locuinte,institutii publice, bai, spalatorii, spitale, scoli, hoteluri, unitaticomerciale si de alimentatie publica etc. Peste 80 % din totalulapelor utilizate n scopuri casnice se evacueaza poluate. Apa este unexcelent agent de spalare pus la dispozitie de natura. Apa spala sisingura, ploile antreneaza gunoaiele, uleiurile, benzina de pe strazi,fumul si praful din aer, de pe cladiri, de pe plante. Rezultatulcurateniei facute este poluarea apei. Impuritatile acestor ape sunt deprovenienta biologica (microorganisme, paraziti), substanteorganice (produse petroliere, detergenti, pesticide etc.), substanteminerale (rezultate din operatii casnice sau edilitare);o apele uzate industriale,care rezulta din diverse procese defabricatie si care constituie cea mai masiva si nociva categorie depoluare. Caracteristica esentiala a apelor uzate industriale o constituie varietatea nelimitata de poluanti si nocivitatea lordeosebita. Astfel, unele contin germeni patogeni, precum cele dinindustria alimentara, altele, substante n suspensie, ca cele provenitede la statiile de flotatie, iar cele mai multe, substante chimicepotential toxice. Numarul substantelor chimice poluante este foartemare, cele mai frecvente fiind metalele grele, acizii minerali siorganici, substantele azotate, colorantii, fenolii, detergentii etc. Unele pot fi degradabile, dar cele mai multe au o persistentandelungata. Industriile cele mai poluante sunt: chimica,metalurgica, miniera, alimentara, forestiera etc.;o apele uzate agrozootehnice,care rezulta din utilizarea apei nscopuri agricole (irigatii), alimentarea animalelor si salubrizarea crescatoriilor de animale, n compozitia acestor ape intra dejectiile animalelor, produsi de eroziune a solului, ngrasaminte naturale sau sintetice, substante chimice folosite mpotriva daunatorilor agricoli,biostimulatori, agenti infectiosi specifici animalelor etc..surse de poluare neorganizate - sunt reprezentate de: apele meteorice,(ploaiesauzapada),reziduurilesolidedetotfelul,diverseleutilizarinecorespunzatoare(topireainuluisauacnepii)etc.Eleauuncaracter intermitent, de obicei debite reduse si o compozitie diversa, producnd o poluare difuza, dificil de stabilit si mai ales de stapnit. In compozitia lor intra, n general, suspensiile organice sau minerale, germenii patogeni, parazitii antrenati de pe sol,unele substante toxice etc.Influenta poluantilor apelor asupra mediuluia)Substantele organiceSubstantele organice de origine naturala(vegetala) consuma oxigenuldin apa att pentru dezvoltare, ct si dupa moarte. Lipsa oxigenului din apa are ca efect oprirea proceselor aerobe printre care si autoepurarea.Fenoluleste pentru pesti un toxic nervos, el imprima gust si mirosneplacut carnii pestilor.Detergentiise plaseaza la suprafata apei sub forma de spuma si mpiedica autoepurarea apei si folosirea ei pentru irigatii.Pesticidelepot constitui cauza unor boli grave (cancer), tulburarineurologice, afectiuni ale glandelor endocrine.b)Substantele anorganiceSarurile anorganicepot provoca cresterea duritatii, iar apele cu duritate mare produc depuneri si micsoreaza capacitatea de transfer a caldurii.Clorurile,peste anumite limite, fac apa improprie pentru alimentare sipentru irigatii.Metalele greleau actiune toxica asupra organismelor acvatice, inhibnd nacelasi timp si procesele de autoepurare. Metalele grele produc intoxicatii graveale organismului uman:o intoxicatia cu plumb - duce la anemie, insomnie, iritabilitate, greata,gust metalic (absorbtia plumbului din apa este mai mica dect a celui prezent n aer);ointoxicatia cu mercur - are ca manifestari dureri de cap, ameteli,insomnie, oboseala, tulburari de memorie (absorbtia mercurului dinapa este relativ mica). Mercurul se cumuleaza n organism mai ales nrinichi si ficat:o intoxicatia cu cadmiu - se manifesta prin afectiuni ale rinichilor,ficatului, cordului (absorbtia cadmiului din apa este mica);o intoxicatiacuarsen - arecaefectasupra organismuluicefalee,ameteli, oboseala, dureri abdominale, reactii cutanate. Arsenul retinutde organism se concentreaza n piele, ficat, rinichi, plamni si splina.Sarurile de azot si fosforproduc dezvoltarea rapida a algelor la suprafataapei.c)SuspensiileAtt suspensiile organice, ct si cele anorganice se depun, formeazabancuri care mpiedica navigatia, consuma oxigenul din apa. Daca substantele nsuspensie sunt numai de natura organica, ele conduc la formarea de gaze raumirositoare.d)Substantele radioactiveEvacuarea apelor uzate radioactive, n apele de suprafata si subterane,prezinta pericole deosebite datorita actiunii radiatiilor asupra organismelor vii.Radiatiile pot actiona din exteriorul sau din interiorul organismului. Efectulbiologic al radiatiilor poate fi somatic (asupra sistemului nervos central,gastrointestinal etc.) sau genetic (perturbari ale codului genetic prin mutatii).e)Produsele petroliereDatorita nemiscibilitatii titeiului cu apa, cea mai mare parte a lui se ridicala suprafata si formeaza o pelicula uleioasa mpiedecnd difuzia si accesul aeruluiatmosferic n mediu acvatic si blocnd aproape total asimilatia clorofiliana sirespiratia organismelor. Produsele petroliere dau apei gust si miros neplacut, sedepun pe diferite instalatii, obturndu-le, uneori chiar blocndu-le, colmateazafiltrele pentru tratarea apei, sunt toxice pentru flora si fauna acvatica, facinutilizabila apa pentru alimentarea instalatiilor de racire, mpiedica folosirea apei pentru irigatii, agrement etc.f)Apele caldeFactori care influenteaza echilibrul ecologicApele calde mpiedica dezvoltarea normala a pestilor, pentru ca apa calda sta deasupra, pestele se retrage la fund, zona n care nu se produce dezvoltarea lui normala. O data cu marirea temperaturii, concentratia de oxigen devine mai micasi viata organismelor este mai dificila, g) MicroorganismeleMicroorganismele sunt puternic vatamatoare, produc infectarea apei,facnd-o inutilizabila, nca din antichitate, apa a fost considerata ca una dintrecele mai importante cai de transmitere a unor boli zise "molipsitoare". Bolileinfectioase transmise prin apa se pot mparti n:o boli microbiene (febra tifoida, dizenterie, holera);o boli virotice (poliomielita, hepatita epidemica);o boli parazitare.Modul de dispersie a apelor poluateApa este un vector important al agentilor poluanti. Raspndirea acestoraprin apa se face cu o viteza mai redusa dect prin aer, deoarece circulatia apei estemai nceata dect circulatia aerului datorata vnturilor. Apa este foarte importantapentru echilibrele ecologice si perturbarea circuitului ei aduce prejudicii imediaten comunitatile ecologice. Caracteristicile apei ca agent poluant sunt:.poate dizolva multe substante nocive, mobilizndu-le n loc sa le lase pe locul de producere;.poate vehicula si materiale mai dense, care n atmosfera s-ar depune usor;.prezintaconditiifavorabilepentruconcentrarifizice,chimicesibiologice ale agentilor poluanti;.fiindceamaiimportantasubstantapentruproceselebiochimice,poluarea ei poate influenta n cel mai nalt grad ntreaga textura a lanturilor alimentare.n tara noastra, aproape toate unitatile industriale si evacueaza apele uzaten emisarul nvecinat. Emisarul reprezinta apa de suprafata, curgatoare saustatatoare, care colecteaza apele reziduale provenite de la ntreprinderileindustriale sau apele menajere. Curentii de apa au un mare rol n dispersareaagentilor poluanti: n apele statatoare, curentii verticali si orizontali au ca efect o simpla amestecare, n apele curgatoare nsa, fluxul de apa antreneaza continuu,unidirectional si da o directie privilegiata dispersarii agentilor poluanti, n masa deapa poluata (efluentul), de-a lungul evolutiei acesteia, de la punctul de emisiepna la dispersia si dilutia sa completa, se disting trei zone principale:.zona de jet, care apare de la punctul de emisie si se continua atta timp ct sursa de energie preponderenta este aceea proprie efluentului;.zona de tranzitie, care apare atunci cnd energia proprie a efluentuluiajunge de acelasi ordin de marime cu aceea a emisarului;.zona de dispersie, este zona n care efluentul si pierde toata energiaproprie si evolueaza numai sub actiunea dinamicii emisarului.Parametrii externi care influenteaza evolutia si amestecul apelor poluate cu emisarul sunt de natura hidrodinamica (curentul transversal sau coaxial din emisar si vntul) si termica (procesele de transfer termic la interfata apa-atmosfera si stratificarea termica a maselor de apa aflate n repaus).n apele curgatoare, turbulenta lor ajuta la difuzia agentilor poluanti,ncetineste sedimentarea si accentueaza aerarea. Apele freatice nu sunt ferite depoluare: unii poluanti pot difuza pna la adncimi de zeci si sute de metri,infiltrndu-se prin straturile de roci pna la apele subterane. Daca poluantii subforma de suspensii ntlnesc n sol o bariera se opresc, poluantii sub forma desolutii nsa ajung cu usurinta pna la apele freatice.Caile prin care agentii poluanti sunt vehiculati de ape sunt:-Ingerarea directa a apei contaminate de catre om;-Ingerarea apei contaminate de catre plante si animale;-Utilizarea apei contaminate pentru irigatii;-Acumularea agentului poluant pe plaja bazinelor de apa, utilizate nscopuri sportive sau recreative.