CAP. 1ANALIZA CADRULUI GENERAL PRIVIND COLECTAREA CREANTELOR FISCALE

1.1A. ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV DE COLECTARE A

CREANTELOR FISCALE SI POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE

Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg şi anume:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) bugetele fondurilor speciale;

d) bugetul trezoreriei statului;

e) bugetele instituţiilor publice autonome;

f) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetul de

stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;

g) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

h) bugetul fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate

de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din

fonduri publice;

i) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Colectarea creanţelor fiscale În sensul prezentului titlu, colectarea constă în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; b) declaraţia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligaţiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii; c) decizia prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru creanţele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente; d) declaraţia vamală pentru obligaţiile de plată în vamă; e) documentul prin care se stabileşte şi se individualizează datoria vamală, inclusiv accesorii, potrivit legii;

1

f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale; g) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească. Termenele de plată Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabileşte prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectivă. Pentru creanţele fiscale, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, care nu au prevăzute termene de plată, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Pentru creanţele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevăzute termene de plată, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice. Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, după calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie, se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale.

B.STINGEREA CREANŢELOR FISCALE PRIN PLATĂ, COMPENSARE ŞI RESTITUIRE

Dispoziţii privind efectuarea plăţii Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere. În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale, momentul plăţii este: a) în cazul plăţilor în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal; b) în cazul plăţilor efectuate prin mandat poştal, data poştei, înscrisă pe mandatul poştal; c) în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a acestora

2

d) pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anulat timbrele datorate potrivit legii.

În documentul de plată plătitorul definit conform Codului de procedură fiscală menţionează în mod obligatoriu actul prin care s-a instituit obligaţia de plată, numărul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plată, precum şi organul care l-a întocmit.

Ordinea stingerii datoriilor Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile acelui tip de creanţă fiscală principală pe care îl stabileşte contribuabilul. În cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau altă sumă reprezentând creanţă fiscală stabilit de contribuabil, plata se efectuează în următoarea ordine: a) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale, pentru care s-au aprobat eşalonări şi/sau amânări la plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării şi/sau amânării la plată şi calculate conform legii; b) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul curent, precum şi accesoriile acestora, în ordinea vechimii; c) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; d) dobânzi, penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. c); e) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare, la solicitarea debitorului. Pentru creanţele bugetelor locale, din categoria obligaţiilor fiscale prevăzute la alin. lit. b) se sting cu prioritate obligaţiile stabilite ca urmare a inspecţiei fiscale. În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor fiscale, creditorul fiscal va proceda la stingerea obligaţiilor fiscale pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezentul cod, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul, în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii. Orice plată făcută după comunicarea somaţiei în cadrul executării silite va stinge, mai întâi, obligaţia fiscală stabilită în titlul executoriu.

Compensarea Prin compensare se sting creanţele administrate de Ministerul Finanţelor Publice cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea nu prevede altfel. Creanţele fiscale administrate de unităţile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea nu prevede altfel. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce. Compensarea creanţelor debitorului se va efectua cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în următoarea ordine: a) bugetul de stat; b) fondul de risc pentru garanţii de stat, pentru împrumuturi externe;

3

c) bugetul asigurărilor sociale de stat; d) bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; e) bugetul asigurărilor pentru şomaj. Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate de la data efectuării operaţiunii.

Competent în efectuarea compensării este organul fiscal în a cărui rază teritorială debitorul îşi are domiciliul fiscal. Cererea de compensare trebuie să cuprindă elementele de identificare a solicitantului, precum şi suma şi natura creanţelor fiscale ce fac obiectul compensării. Cererea de compensare va fi însoţită de documente care dovedesc dreptul contribuabilului la rambursarea sau restituirea de la buget a sumelor, cum sunt: copii legalizate de pe hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile sau de pe deciziile de soluţionare a contestaţiilor, rămase definitive, ori de pe deciziile de impunere emise de organele fiscale, precum şi copii de pe orice documente din care să rezulte că suma plătită nu reprezintă obligaţie fiscală. Rezultatul compensării la cerere sau din oficiu va fi consemnat într-o notă de compensare care va fi comunicată contribuabilului.

1.2 ANALIZA CADRULUI ORGANIZATORIC DE COLECTARE A

CREANTELOR FISCALE SI POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE IN CONTEXT EUROPEAN

Din acest unghi de abordare, se pot distinge două categorii de autorităţi, instituţii, organisme sau structuri implicate în activitatea financiar-bancară şi anume: autorităţi (organisme) şi instituţii nespecializate, dar cu atribuţii în sfera finanţelor;si instituţii sau structuri funcţionale specializate, care desfăşoară activităţi financiar-bancare.

- prima categorie fac parte organele democraţiei reprezentative ale puterii de stat centrale sau celei locale şi anume: Parlamentul, Consiliile judeţene, Consiliile locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi organele administraţiei de stat, centrale şi cele locale: Guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administraţiei de stat, prefecturile şi primăriile.

- a doua categorie a instituţiilor financiar-bancare specializate fac parte: Ministerul Finanţelor Publice, băncile, societăţile de asigurări şi reasigurări, etc., compartimentele financiare din ministere şi alte organe centrale ale administraţiei de stat, din prefecturi şi primării sau din întreprinderi şi instituţii financiare cu capital de stat sau instituţii publice, etc.

Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice; exercită administrarea generală a finanţelor publice; asigură utilizarea pârghiilor financiare şi valutare în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei agenţilor economici.

În cadrul Ministerului Finanţelor Publice a fost înfiinţat la începutul anului 2003 Departamentul de Administrare Fiscală, prin unificarea tuturor direcţiilor de administrare fiscală sub coordonarea unui singur secretar de stat.

4

Această reorganizare a contribuit la îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală prin:

-concentrarea resurselor organizaţiei asupra elaborării şi implementării măsurilor care au ca rezultat îmbunătăţirea conformării voluntare, precum şi asupra reformării şi modernizării sistemului;-îmbunătăţirea managementului la nivel naţional al sistemului de administrare fiscală;La data de 1 octombrie 2003 a fost înfiinţată, în subordinea Ministerului

Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, entitate care înglobează toate funcţiile de administrare fiscală realizate anterior în cadrul departamentului specializat din Ministerului Finanţelor Publice şi care are ca obiective principale următoarele:

-colectarea veniturilor bugetului de stat, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat precum şi, începând cu data de 1 ianuarie 2004 a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări pentru şomaj, contribuţia pentru asigurări sociale pentru sănătate, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, datorate de plătitori, persoane juridice şi persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora;-aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare în domeniul său de activitate;-exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor;Atribuţiile principale îndeplinite de către Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală în cadrul sistemului financiar public, se disting, de exemplu:-propune şi elaborează strategii de dezvoltare, precum şi soluţii de reformă în domeniul administrării veniturilor bugetare pentru care este competentă potrivit legii;-asigură aplicarea corectă, unitară şi nediscriminatorie a legislaţiei fiscale;-elaborează proceduri de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale;-efectuează monitorizarea depunerii de către plătitori a declaraţiilor privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi a altor venituri bugetare potrivit legii, precum şi a plăţilor efectuate;-iniţiază şi desfăşoară acţiuni legale în cazul neconformării contribuabililor în îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată;-elaborează şi aplică proceduri privind executarea silită;-elaborează şi aplică proceduri privind alte modalităţi de stingere a obligaţiilor bugetare pentru care este competentă;-elaborează şi aplică metodologii de gestiune a arieratelor bugetare;-exercită urmărirea, supravegherea şi controlul fiscal pe întreg teritoriul naţional, respectării legislaţiei în domeniul impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi al celorlalte venituri bugetare pentru a căror administrare este competentă potrivit legii;-urmăreşte realizarea unui management eficient şi coerent al administraţiei fiscale, având ca scop menţinerea unei administraţii fiscale unitare, stabile şi armonizate;-exercită funcţia de audit public intern în condiţiile legii.

5

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a devenit operaţională la data de 1 ianuarie 2004 şi are în subordine structurile de administrare şi colectare a veniturilor bugetare din cadrul Direcţiilor finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili şi desfăşoară activitatea în domeniul impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor venituri bugetare prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, soluţionare a contestaţiilor şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă.

Activitatea de administrare şi colectare a veniturilor bugetare la nivelul judeţului Suceava este realizată de următoarele structuri:

-Activitatea de Metodologie şi Administrarea Veniturilor Statului în cadrul căreia funcţionează serviciul de administrare mari contribuabili;-5 administraţii ale finanţelor publice municipale: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei;-2 administraţii ale finanţelor publice orăşeneşti: Gura Humorului şi Siret;-3 administraţii ale finanţelor publice comunale: Suceava, Fălticeni şi Rădăuţi;-Activitatea de Control Fiscal.În vederea creşterii eficienţei administrării şi colectării veniturilor bugetului de

stat, monitorizării şi asistării fiscale, precum şi a controlului fiscal la marii contribuabili, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.1173/2000 s-au înfiinţat la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Suceava, începând cu data de 1 octombrie 2000 „Serviciul de administrare mari contribuabili” în cadrul Activităţii de Metodologie şi Administrarea Veniturilor Statului şi „Serviciul de control financiar fiscal mari contribuabili” în cadrul Activităţii de Control Fiscal.

Serviciul de Indrumare Colectare Venituri din cadrul Activităţii de Metodologie şi Administrarea Veniturilor Statului Suceava, fiind subordonată unui director executiv adjunct şi are ca atribuţii şi sarcini principale, următoarele:

-Organizează şi conduce evidenţa nominală pe plătitori pentru mari contribuabili asigurând procesarea unitară a informaţiilor privind obligaţiile bugetare şi achitarea acestora de către marii contribuabili;

-Primeşte şi înregistrează declaraţiile şi deconturile privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat şi verifică corectitudinea declaraţiilor;

-Verifică depunerea în termen, realitatea documentelor şi declaraţiilor privitoare la impunere şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru nedeclararea la termenul legal a veniturilor impozabile;

-Transmite înştiinţări (notificări) contribuabililor ale căror declaraţii conţin erori sau nu au depus declaraţii, efectuând impunerea din oficiu în caz că aceştia nu au corectat erorile sau nu au depus declaraţiile solicitate;

-Asigură gestionarea şi procesarea declaraţiilor fiscale; -Organizează, conduce şi păstrează dosarele fiscale ale contribuabililor

mari; -Verifică plăţile în contul obligaţiilor bugetare ale marilor contribuabili

transmise către Direcţia trezorerie şi contabilitate publică Suceava, pe bază de borderou, asigurând preluarea acestora în cadrul evidenţei analitice pe plătitori mari contribuabili;

6

-În cazul neplăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale datorate astfel cum au fost declarate sau neplăţii la termen, întocmeşte şi transmite contribuabililor mari în cauză înştiinţări de plată pentru impozitele şi taxele neachitate;

-Pentru plata cu întârziere a obligaţiilor bugetare calculează accesoriile datorate (dobânzi şi penalităţi de întârziere) şi comunică contribuabililor mari în cauză cuantumul acestora prin „Decizii referitoare la obligaţiile de plată accesorii”;

-Organizează şi asigură încasarea la termen a sumelor datorate bugetului general consolidat de la marii contribuabili înregistraţi ca plătitori în judeţul Suceava, inclusiv sucursalele, filialele şi punctele de lucru aflate în judeţul Suceava ale marilor contribuabili din alte judeţe;

-Urmăreşte colectarea obligaţiilor bugetare restante, a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere, precum şi recuperarea acestora prin aplicarea modalităţilor de executare silită;

-Procedează la stingerea creanţelor bugetare prin celelalte modalităţi legale: compensare, restituire, insolvabilitate, stingere în cazul societăţilor aflate în procedura de reorganizare judiciară şi faliment, prescripţie;

-În cazul depunerii de către contribuabilii mari a deconturilor cu opţiune de rambursare TVA, soluţionează aceste cereri cu control ulterior, întocmeşte Decizia de rambursare TVA, Nota de compensare şi/sau rambursare TA, borderoul de transmitere a acestor note către Direcţia trezorerie şi contabilitate publică Suceava şi asigură înştiinţarea contribuabililor mari cu privire la compensare şi/sau rambursare;

-Aduce la îndeplinire măsurile de natură fiscală stabilite prin acte întocmite în urma controlului;

-Comunică contribuabilului modul de stingere a obligaţiilor bugetare şi efectuează punctaje între fişele analitice pe plătitori şi datele din evidenţa contabilă a marilor contribuabili, atât în ceea ce priveşte debitele, cât şi plăţile efectuate;

-Întocmeşte avizele de garanţie pentru creanţele bugetului general consolidat pentru care s-au emis titluri executorii şi le transmite pentru înscrierea în Arhiva electronică de Garanţii Reale Mobiliare, biroului de îndrumare, colectare venituri din cadrul Activităţii de Metodologie şi Administrarea Veniturilor Statului.

Conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor nr.1820/2003 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor finanţelor publice judeţene şi a administraţiilor finanţelor publice municipale, orăşeneşti şi comunale, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava are următoarea structură organizatorică:

- Activitatea de Metodologie şi Administrarea Veniturilor Statului;- Direcţia Trezorerie şi Contabilitate Publică;- Activitatea de Control Fiscal;- Serviciul resurse umane, salarizare şi pregătire profesională;- Biroul de pregătire profesională regională;- Serviciul financiar, contabilitate, investiţii şi buget propriu;- Biroul administrativ, arhivă şi de gestionare a formularelor;

7

- Compartimentul de presă;- Compartimentul de relaţii publice;- Serviciul juridic- Biroul de soluţionare a contestaţiilor;- Serviciul de tehnologia informaţiei;- Compartimentul de audit intern;- Compartimentul de inspecţie;- Biroul de contabilitate a veniturilor bugetare;- Administraţiile finanţelor publice municipale, orăşeneşti şi comunale.

Activitatea de Metodologie şi Administrare a Veniturilor Statului funcţionează sub directa coordonare a doi directori executivi adjuncţi, din care unul coordonează şi conduce serviciul de colectare venituri ale cărei atribuţii şi sarcini pot fi structurate astfel:

- organizare şi conducerea evidenţei nominale pe plătitori pentru unitatile fiscale, asigurând procesarea unitară a informaţiilor privind obligaţiile bugetare şi achitarea acestora de către unitatile fiscale

- organizează, conduce şi păstrează dosarele de esalonare a unitatilor fiscale;

- soluţionarea deconturilor cu opţiuni de rambursare a taxei pe valoarea adăugată;

- aplicarea modalităţilor de executare silită în cazul obligaţiilor bugetare restante;

- întocmeşte avizele de garanţie pentru creanţele bugetului general consolidat pentru care s-au emis titluri executorii şi le transmite biroului de îndrumare , colectare venituri bugetare pentru înscrierea în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

Serviciul de indrumare-colectare venituri din cadrul AMAVS SUCEAVA are în componenţă:- 1 şef serviciu (consilier superior I1)- 1 inspector de specialitate principal- 2 inspectori asistenti- 1 referent superior I1Corespunzător fiecărui post menţionat, ocupat de funcţionarii publici, s-a

întocmit „FIŞA POSTULUI” care cuprinde:- denumirea postului;- nivelul postului;- gradul profesional al ocupantului postului;- scopul principal al postului;- cerinţele privind ocuparea postului:

o pregătirea de specialitate: studiile absolvite;o cunoştinţe de operare / programare pe calculator;

- vechimea în funcţii publice;- abilităţi, calităţi şi aptitudini;- atribuţiile postului;- limite de competenţă;- delegarea de atribuţii;- sfera raţională:

o interno extern

8

Posibilităţi de îmbunătăţire a administrării serviciului de ICV în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Suceava

Evoluţiile care au loc la nivelul celorlalte state ale lumii influenţează societatea românească din punct de vedere economic, social şi politic.Administraţia fiscală trebuie să respecte obligaţiile pe care România şi le-a

asumat odată cu exprimarea dorinţei de aderare la Uniunea Europeană. De aceea apare nevoia unor schimbări majore în sectorul public, în general şi în modul de administrare a instituţiilor statului, în special, astfel încât acestea să fie eficiente şi să satisfacă pe deplin interesele cetăţenilor, aşteptările lor, nevoile lor. Vechile structuri rigide, bazate pe ierarhie şi forme birocratice diversificate trebuie înlocuite cu noile principii şi valori de bază ale managementului public.

- dezvoltarea dimensiunii participative a managementului public prin exercitarea controlului din afara sistemului birocratic;

- măsurarea performanţei administraţiei fiscale în funcţie de rezultatele obţinute, nu de volumul şi valoarea intrărilor;

- orientarea conducerii administraţiei fiscale către realizarea obiectivelor, derivate din misiune şi nu pentru aplicarea unor acte normative, reglementări şi norme metodologice;

- accentuarea dimensiunii previzionale a managementului administraţiei, de anticipare a conţinutului serviciilor şi de prevenire a situaţiilor problemă;

- concentrarea energiilor mai mult în atragerea şi câştigarea de resurse, decât pentru consumarea acestora;

- descentralizarea autorităţii şi încurajarea managementului participativ; - promovarea mecanismelor de piaţă în locul celor birocratice.

Este necesar să se întocmească un plan de lucru anual pentru

Administraţia Fiscală care să fie detaliat la nivelul Direcţiilor Generale a

finanţelor publice judeţene iar în cadrul acestora pe servicii, birouri, unităţi

teritoriale şi până la nivel de angajat.

Se porneşte de la diagnosticarea activităţii care stabileşte punctele slabe ale funcţionării instituţiei:

- lipsa unui sistem de obiective, care să defalce obiectivele strategice, în obiective operaţionale pe componente procesuale şi structurale, până la nivel de angajat;

- insuficienta delimitare şi dimensionare a unor componente procesuale (funcţiuni, activităţi, atribuţii);

- lipsa unei concepţii clare, a unei viziuni sistematice în ceea ce priveşte conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional;

- utilizarea unor documente organizatorice cu prioritate ca instrumente administrative: ROF, organigramă, fişele de post;

- insuficienţa elementelor metodologice necesare managementului, situaţie ce alimentează şi amplifică empirismul în exercitarea proceselor;

9

- necesitatea stabilirii şi utilizării efective a criteriilor de evaluare a riscurilor pentru realizarea unei metodologii unitare de gestiune a riscurilor şi reducere a riscurilor decizionale în administraţie;

- lipsa unui sistem de control al managementului şi control al calităţii rezultatelor.

Unul din momentele critice al planificării este stabilirea deciziei de dezvoltare şi a rezultatelor dorite (unde îşi doreşte Administraţia să se situeze în viitor).

Această direcţie de dezvoltare trebuie definită prin obiective care, după nivelul planificării, se diferenţiază astfel:

- obiective strategice – la nivelul Administraţiei de ansamblu – unde ţinteşte administraţia ?- obiectivele tactice – la nivelul managementului de mijloc ( direcţii

generale, funcţii ale administraţiei); ele reprezintă detalieri ale obiectivelor ş strategice şi precizează ce trebuie întreprins pentru a realiza rezultatele specifice;

- obiectivele operaţionale – rezultatele specifice care se speră a fi obţinute la nivelul entităţilor operaţionale (unităţi fiscale locale), precum şi la nivelul individual (servicii, compartimente, birouri, indivizi) pentru atingerea obiectivelor fixate la nivel superior. Ele arată cum, sau în ce mod şi când trebuie acţionat. Gradul de precizie în formularea obiectivelor, este cel mai ridicat, fiind dictat de necesitatea alocării concrete a resurselor şi evaluării performanţelor.

În procesul de formulare a unui obiectiv trebuie respectate câteva condiţii logice:

- să fie Specific – să aibă o finalitate determinantă din punct de vedere al misiunii administraţiei; în absenţa unor obiective oficial formulate pentru funcţionarea administraţiei, angajaţii tind în mod natural să acţioneze fiecare pe bază de orientare personală;

- să fie Măsurabil: să se poată cuantifica – timp de tratare, norme de timp, sume, procente de realizare;

- să specifice Ambiţia: să încurajeze indivizii să participe la atingerea unor ţeluri comune ale ansamblului Administraţiei;

- să fie Realizabil: să se poată îndeplini cu resurse materiale şi umane de care se poate dispune în mod real;

- să fie bine definite în timp: termene, perioade, etape;- să ocupe toate sferele de activitate ale administraţiei.

Fiecare instituţie trebuie să întocmească un plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor, care pentru serviciul ICV trebuie să cuprindă:

- obiectivele strategice- obiectivele specifice- acţiunile pentru atingerea obiectivelor- compartimentul responsabil pentru desfăşurarea activităţii.

De exemplu:- OBIECTIVUL STRATEGIC:

o Creşterea responsabilităţii în planul structurilor teritoriale cu atribuţii operative pentru îndeplinirea directivei de reducere a arieratelor, inclusiv prin utilizarea procedurilor de executare silită.

- OBIECTIVUL SPECIFIC:

10

o Creşterea gradului de recuperare a creanţelor bugetului de stat şi a contribuţiilor sociale prin aplicarea modalităţilor de executare silită.

- ACTIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR:o Declanşarea procedurii de executare silită a debitorilor rău

platnici prin comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu: Perioada de desfăşurare a activităţii: 15 zile de la

comunicarea înştiinţării de plată Persoana responsabilă: şeful serviciului de

administrare mari contribuabilio Executarea silită a debitorilor pentru recuperarea creanţelor

bugetare restante şi a contribuţiilor restante prin: Înfiinţarea popririi asupra conturilor bancare ale

contribuabililor; Înfiinţarea popririi asupra veniturilor debitorilor (la

terţi) Sechestrarea bunurilor mobile şi /sau imobile

proprietatea debitorului Perioada de desfăşurare a activităţii: permanent Persoana responsabilă: şeful serviciului

administrare mari contribuabili.Este necesară reconsiderarea rolului organizării procesuale, ca punct de

pornire în remodelarea organizatorică, abordarea mai ales prin prisma proceselor şi relaţiilor pe care acestea le generează. Pentru ce ? Pentru a descoperi principii, legităţi, instrumente care să asigure realizarea obiectivelor în condiţii de Economie, Eficienţă şi Eficacitate.

Se pot identifica două tipuri de procese care se desfăşoară în administrarea fiscală:

- procese frontale (principale) – gestiune fiscală, colectarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

- procese de suport – resurse umane, informaţia, conducerea, planificarea şi controlul:

PLANIFICAREA PROCESELOR FRONTALECOLECTAREA IMPOZITELOR, TAXELOR ŞI CONTRIBUŢIILORExecutantul: Serviciul de ICV SUCEAVAObiective specifice:

- creşterea gradului de depunere voluntară a declaraţiilor de obligaţii către bugetul general consolidat (cu 100%);

- reducerea timpului de actualizare a obligaţiilor restante la bugetul de stat (cu 20%)

- creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor în plata impozitelor şi taxelor (cu 10%)

Resurse umane: - 1 şef serviciu (consilier superior I1)- 2 consilier I1-barbati- 2inspector de specialitate principal-barbati- 1 referent superior I1 -femei

Resurse materiale necesare:

11

- 6omputere, 2 imprimante, rechizite de birou, consumabile tehnică de calcul.Fond de timp disponibil:

- fond de timp/lună = 21,5 zile x 8 h x 8 persoane = 1.376 h/lună- fond de timp neutilizat = 2 h x 8 persoane = 16 h/lună- fond de timp total efectiv lunar = 170 h x 8 persoane = 1.360

h/lună.Din cele prezentate mai sus rezultă că planificarea este procesul stabilirii

obiectivelor administraţiei fiscale şi a măsurilor pentru atingerea acestora, un mijloc cu ajutorul căruia se face alocarea resurselor, se programează termenele de realizare a obiectivelor, se stabilesc „punctele de control” a realizării acestora şi criterii de evaluare a performanţei într-un asemenea mod încât să se asigure atingerea obiectivelor operaţionale.

Acest mod de lucru prezintă avantaje multiple:- determină managerii de gândească în viitor;- conduce la ridicarea standardelor performanţei;- creează administraţiei capacitatea de a face faţă evenimentelor

neaşteptate, dimensionând riscurile.La această dată există unele impedimente privind transpunerea în

practică a celor prezentate:- cultura de organizaţie insuficient orientată spre susţinerea şi

promovarea noului;- nesincronizarea dintre interesele şi competenţele celor care îl

promovează şi îl apără;- atitudinea ostilă faţă de planificare, aceasta fiind asociată cu o

planificare specific comunistă.Propuneri:- trecerea de la managementul predominant empiric – bazat pe

principiul „văzând şi făcând”, la managementul performant, previzional – axat pe principiul „anticipând şi preîntâmpinând”

- elaborarea de strategii şi politici realiste, care să valorifice informaţiile furnizate de procese, studii de prognoză, proiecte de planuri strategice, anuale, operaţionale, etc;

- dezvoltarea procesuală şi structural – organizatorică a planificării (ca activitate şi comportament);

- apelarea unui instrument specific de planificare, din care să nu lipsească metodele decizionale, metodele de creativitate, metodele de extrapolare, etc;

- valorificarea influenţelor exercitate de variabile (factori de risc) din mediul ambiant, naţional şi internaţional şi imprimarea unui caracter agresiv faţă de acestea;

- conceperea şi realizarea unor sisteme informaţionale şi structuri organizatorice dinamice, flexibile şi eficiente, bazate pe puterea resurselor de specialişti în tehnologia informaţiei de care dispunem.

Preluarea activităţii de control şi colectare a contribuţiilor sociale.Prin Ordonanţa nr. 86 din 2003 privind reglementarea unor măsuri în materie

financiar-fiscală, Guvernul României a dispus ca Departamentul de Administrare

12

Fiscală să preia de la 1 octombrie 2003 activitatea de control fiscal şi de soluţionare a

contestaţiilor în domeniul veniturilor bugetare reprezentând contribuţii sociale.

Această măsură de unificare a organismelor cu atribuţii de control fiscal a

permis atât eliminarea paralelismelor din activitatea de control, prin constituirea unor

echipe aparţinând aceleiaşi instituţii, cât şi utilizarea de metodologii unice de control.

Începând cu data de 1 ianuarie 2004 şi celelalte activităţi legate de colectarea

contribuţiilor sociale, respectiv gestiunea declaraţiilor şi colectarea veniturilor,

calcularea dobânzilor şi penalităţilor, instituirea unor măsuri de executare silită,

constituie atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Un asemenea act normativ aduce o serie de avantaje atât bugetului public, cât

şi contribuabililor, între care menţionăm:

- o mai bună performanţă a colectării efectuată de către o autoritate unică,

indiferent de destinaţia plăţii (bugetul de stat sau bugetele sociale);

- creşterea conformării voluntare printr-o abordare integrată a controlului

fiscal privind impozitele şi contribuţiile sociale datorate;

- scăderea poverii conformării voluntare pentru contribuabili ca urmare a

reducerii numărului plăţilor, a declaraţiilor şi al instituţiilor cu care trebuie să intre în

contact.

13

CAP. 2ANALIZA COLECTARII CREANTELOR FISCALE, PE EXEMPLUL D.G.F.P. SUCEAVA

Colectarea reprezintă exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale prin:

a. plată, compensare;b. executare silită;c. dare în plată.

1. Stingerea creanţelor fiscale prin plata şi compensarePlata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori prin banci, trezorerii pefiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, momentul plăţii fiind data înscrisă în documentul de plată, în cazul plăţilor în numerar şi data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a acestora.

În cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau altă sumă reprezentând creanţă fiscală, plata se efectuează în următoarea ordine:

sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale, pentru care s-au aprobat eşalonări şi / sau amânări la plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării şi /sau amânării la plată;

obligaţii fiscale principale cu termen de plată în anul curent, precum şi accesoriile acestora, în ordinea vechimii;

obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora şi dobânzile, penalităţile de întârziere aferente acestora;

obligaţii fiscale cu termen de plată viitoare, la solicitarea debitorului.În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor fiscale conform

ordinii menţionate, serviciul de administrare mari contribuabili procedează la stingerea creanţelor fiscale potrivit reglementărilor legale şi înştiinţează despre aceasta contribuabilul, în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

Prin compensare se sting creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor.

Compensarea se efectuează de către serviciul de administrare mari contribuabili la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Compensarea creanţelor debitorului se efectuează cu obligaţii datorare aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în următoarea ordine:

bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de stat; bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Rezultatul compensării la cerere sau din oficiu va fi consemnată într-o notă de compensare care va fi comunicată contribuabilului în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.

Compensarea, ca modalitate de stingere a creanţei, poate fi reprezentată astfel:

14

COMPENSAREA conformO.G. nr.92/2003 republicată

2. Realizarea creantelor fiscale prin aplicarea modalitatilor de executare silita din cadrul DGFP SuceavaModalităţile de colectare a creanţelor bugetare sunt reglementate prin

Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial nr.560 din 24 iunie 2004 şi se referă la stingerea acestora prin plata voluntară a debitorului, prin executarea silită efectuată de către serviciul de colectare din cadrul fiecarei unitati fiscale (prin poprirea conturilor de disponibilităţi băneşti şi a veniturilor debitorilor, prin sechestrarea şi valorificarea bunurilor mobile şi imobile) precum şi prin alte modalităţi: compensare, restituire, insolvabilitate, deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau faliment, anularea creanţelor fiscale, în cazuri excepţionale, pentru motive temeinice, prin hotărârea Guvernului României, darea în plată.

Având în vedere cadrul legislativ menţionat precum şi prevederile H.G. nr.1209/2003 publicată în monitorul Oficial nr.757 din 29 octombrie 2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, prin fişa postului s-au stabilit pentru fiecare funcţionar public, în funcţie de gradul profesional pe care-l are. In vederea realizarii creantelor fiscale in cadrul D.G.F.P. Suceava la un nivel cat mai inalt, a fost necesar ca pentru un numar semnificativ de agenti economici cu debite restante la plata obligatiilor bugetare, sa fie luate masuri de aplicare a diferitelor forme si modalitati de executare silita prevazute de legislatia in vigoare. In acest sens, in perioada 01.01.2004-31.12.2004 s-au intocmit forme de executare silita dupa cum urmeaza:

a) Persoane fizice22.873 cazuri, cu suma de 53.188.239.mii lei, realizandu-se 36.614.156.mii lei

b) Persoane juridice 22.196 cazuri, cu suma de 1.351.705.579 mii lei, realizandu-se 768.112.343 mii lei

Situatia primilor 20 de contribuabili ce inregistreaza debite la bugetul consolidat de stat pe unitati fiscale la data de 30.09.2004, respectiv situatia executarii silite si reducerea arieratelor pe bugete (sold 31.12.2003 comparativ cu sold 31.09.2004) sunt prezentate conform ANEXEI 1 SI ANEXEI 2

15

ORGAN FISCAL

CREANŢĂ CREANŢĂ

DEBITOR

Exemple concrete de societati la care s-a inceput aplicarea masurilor de executare silita

Primii agenti economici ce inregistreaza debite la bugetul general consolidat de stat, din cadrul A.F.P.M. Suceava, la 30.09.2004 sunt :1. SC MEFITEX SA2. SC TERMICA SA3. SC MOBSTRAT SA4. SC STARMOD SA5. TRANSPORT PUBLIC SI SERVICII6. SC FAMOS SA7. ACET SA8. NORD CLUB FORESTA SA9. SC REGAL EMROS SRL10.SC BUCOVINA SA11.SC TRACIA PRODIMPEX SRL12.SC STIMAS SA13.SC MES SA14.SC APROCOM IMPEX SA15.SC PRESTARI CONSTRUCTII SA16.SC IVANT IMPEX SRL17.CORPUL GARDIENILOR PUBLICI SUCEAVA18.SC TEHNO-UTIL SRL19.SC VALVERDE SRL20.SC PRODCARNSUIN SRL

Masurile de executare intreprinse la o parte din aceste societati la data de 30.09.2004, conform dosarelor de executare silita, sunt:

SC MOBSTRAT SA SUCEAVA , inregistreaza la 30.09.2004 urmatoarele debite :- bugetul de stat -deb. 94.696 mii lei ; -accesorii 41.545 mii lei; - CAS - deb. 9.583.871 mii lei ; -accesorii 33.703.938 mii lei ;

- sanatate - deb. 1.765.175 mii lei; -accesorii 4.301507 mii lei ;- somaj -accesorii 1.744.187 mii lei;Masuri de executare silita intreprinse :TE 165/1-4/28.02.2003Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre : BCR Suceava BANC POST SA Suceava BCR Curtea Domneasca TREZORERIA Mun. SuceavaProces verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr.36599/02.09.2004Proces verbal de sechestru pentru bunuri mobile lei mii ;SC METALDOR SRL BAIA MARE NR.37581/08.09.2004 CAS-deb. 449.209 mii lei;SC MOPAL SRL BISTRITA NR.37581/08.09.2004

16

CAS –deb. 112.005 mii lei ;SC SODINVEST SA BUCURESTI NR.37581/08.09.2004 CAS-deb 54.469 mii leiSC MOBILENIA SRL ARAD NR.37581/08.09.2004 CAS-257.869 mii lei ; SC PROD-MOB SRL IASI NR.37581/08.09.2004 CAS-19.648 mii lei ;SC SAMUS MEX SA DEJ NR.37581/08.09.2004 CAS-9.852 mii lei ;SC TRANS SCUTAREANU SRL VATRA DORNEI NR.37581/08.09.2004 CAS-212.234 mii lei ;SC FORESTFALT SRL FALTICENI NR.37581/08.09.2004 CAS-1.230 mii leiSC EUROPA COMPLEX SRL VATRA DORNEI NR.37581/08.09.2004 CAS-9.283 mii leiSC MOBIMEXA SA ARAD NR.37581/08.09.2004 CAS-111.394 mii lei ;Adresa catre evaluatori, in vederea evaluarii bunurilor sechestrate nr.40734/30.09.2004,Adresa in vederea desemnarii evaluatorului prin licitatie ; nr. 42318/08.10.2004,Adresa catre SC LUCID EXPERT SRL SUCEAVA pentru evaluarea bunurilor la SC MOBSTRAT SA SUCEAVA. Se va continua executarea silita prin valorificarea bunurilor sechestrate.

SC MES SA SUCEAVA inregistreaza urmatoarele debite la bugetul consolidat de stat:- bugetul de stat -deb. 1.041.515 mii lei -accesorii 81.115 mii leiCAS -deb. 9.753.614 mii lei -accesorii 3.328.601 mii leisanatate -deb. 1.321.022 mii lei -accesorii 539.157 mii leisomaj -deb. 1.773.057 mii lei -accesorii 1.063.637 mii leiSocietatea beneficiaza conf. OG 40/2002 de inlesniri la plata Masurile de executare silita pentru debitele inregistrate la bugetul de stat :Som+TE 440/14982/22.03.2004, pentru debit in suma de 1.958.000 mii lei ;Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre TREZORERIA Mun.Suceava nr.14981/22.03.2004,Som +TE nr.2202-2210/39395/21.09.2004 pentru urmatoarele debite:18.421 mii lei acc. munca;460.479 mii lei CAS angajati;878.663 mii lei CAS angajatori ;720.456 mii lei i/p508.459 mii lei i.v.salarii;492.321 mii lei sanatate angajati;525.514 mii lei sanatate angajatori;22.795 mii lei sanatate con. Medical ;37.812 mii lei somaj angajator;Adeverinta de primire somatie nr.39395/21.09.2004,

17

Societatea inregistreaza TVA de rambursat conf. Dec. 27994/22.09.2004 ;CORPUL GARDIENILOR PUBLICI SUCEAVA Obligatii totale: Inregistreaza urmatoarele debite catre bugetul de stat:TVA: debit – 9.331.563 mii lei accesorii- 1.713.025 mii lei Masurile de executare silita pentru debitele inregistrate la bugetul de stat : TE nr. 1017/25528/07.06.2004, pentru : TVA : deb. 9.331.563 mii lei ; dob. 1.713.025 mii lei; pen. 483.568 mii lei;Adr. 2086/04.06.2004 de la Consiliul Concurentei- cu referire la neplata TVA-luiAviz de garantie-ID 2004-1088148370031-DUB ;TVA deb. 9.331.563 mii lei Dob. 1.713.025 mii lei p. 483.568 mii leiAdresa de infiintare a popririi la urmatorii terti popriti :29835/09.07.2004-DRDP C-Lung Moldovenesc- TVA –38.493 mii lei ;29832/09.07.2004-UMTCF G.Humorului-TVA-146.422 mii lei ;29821/09.07.2004-TRANSELECTRICA SA SUC. TRANS.BC. –27.047 mii lei ;1017/07.06.2004- RAIFFEISEN BANK29823/09.07.2004-Consiliul Judetean Suceava-TVA-119.612 mii lei;29824/09.07.2004-Primaria Suceava-TVA- Primaria Suceava- 1.557.742 mii lei;29822/09.07.2004-SC ELECTRICA SA SISE MOLDOVA BC.-TVA-259.415 mii lei;29834/09.07.2004-ADMINISTRATIA PIETELOR C-LUNG MOLD.-TVA-92.672 mii lei;29841/09.07.2004-ADMINISTRATIA PIETELOR SUCEAVA-TVA-479.627 mii lei;29819/09.07.2004-ELECTROMONTAJ SA SUCEAVA-TVA45.758 mii lei ;29827/09.07.2004-PRIMARIA FALTICENI Piata Agroalimentara-TVA-376.020 mii lei ;29825/09.07.2004-PRIMARIA MOARA-TVA-10.182 mii lei ;29828/09.07.2004-PRIMARIA CORNU LUNCII-TVA-79.573 mii lei ;29818/09.07.2004-TERMICA SA SUCEAVA-TVA-264.650 mii lei ;29840/09.07.2004-PRIMARIA SIRET-TVA-513.142 mii lei ;Adrese de restituire a popririlor infiintate :33001/04.08.2004-SAB RADAUTI ;29831/04.087.2004- PRIMARIA G.HUMORULUI ;29833/04.087.2004- PRIMARIA C-LUNG MOLD.;29829/04.08.2004-SC LOVERS ROMANIA SA FALTICENI ;29830/04.087.2004- PRIMARIA Piata Agroalimentara;29826/04.08.2004-APELE ROMANE SGA SUCEAVA;29837/04.08.2004-DORNA MECANICA VATRA DORNEI ;29836/04.08.2004-PRIMARIA DATRA DORNEI ;29820/04.08.2004-SC AVICOLA SA BOTOSANI ;29816/04.08.2004-BIBLIOTECA I.G. SBIEREA SUCEAVA ;29814/04.08.2004-PRIMARIA LITENI ;29815/04.08.2004-PRIMARIA DOLHASCA ;29835/04.08.2004-DRDP C-Lung Moldovenesc- TVA –38.493 mii lei ;29832/04.08.2004-UMTCF G.Humorului-TVA-146.422 mii lei ;

18

29821/04.08.2004-TRANSELECTRICA SA SUC. TRANS.BC. –27.047 mii lei ;1017/04.08.2004- RAIFFEISEN BANK29823/04.08.2004-Consiliul Judetean Suceava-TVA-119.612 mii lei;29824/.04.08.2004-Primaria Suceava-TVA- Primaria Suceava- 1.557.742 mii lei;2982204.08.2004-SC ELECTRICA SA SISE MOLDOVA BC.-TVA-259.415 mii lei;29834/04.08.2004-ADMINISTRATIA PIETELOR C-LUNG MOLD.-TVA-92.672 mii lei;29841/04.08.2004-ADMINISTRATIA PIETELOR SUCEAVA-TVA-479.627 mii lei;29819/04.08.2004-ELECTROMONTAJ SA SUCEAVA-TVA45.758 mii lei ;29827/04.08.2004-PRIMARIA FALTICENI Piata Agroalimentara-TVA-376.020 mii lei ;29825/.04.08.2004-PRIMARIA MOARA-TVA-10.182 mii lei ;29828/04.08.2004-PRIMARIA CORNU LUNCII-TVA-79.573 mii lei ;29818/04.08.2004-TERMICA SA SUCEAVA-TVA-264.650 mii lei ;29840/04.08.2004-PRIMARIA SIRET-TVA-513.142 mii lei ;S-a aplicat sechestru asigurator.

SC COMSUTEXIN SA SUCEAVA, inregistreaza urmatoarele obligatii :-cota asupra fonduluoi de salarii realizate lunar-6.208 mii lei ;-imp. pe ven. din dividende distribuite persoanelor juridice-15.558 mii lei ;-contributii pentru invat. de stat-14.348 mii lei ;imp. pe profit –deb.-1.297.396 mii lei -dob.-1.970.495 mii lei -p. - 77.844 mii lei-contr. asig. de sanatate retinuta de la asigurati-5.238 mii lei ;TVA- deb.-936.735 mii lei ; Dob-1.302.856 mii lei P -56.172 mii leiSom1035/19.06.2000: -imp. pe profit- deb. – 1.297.396 mii lei; Dob. –1.544.430 mii lei; -TVA - deb.-936.735 mii lei;

- dob-995.685 mii lei; amenda-2000 mii lei;Soc. beneficiaza de suspendarea executarii silite, conf. Sentintei ramase definitive ;-suspendata de catre Judecatoria Suceva- Sentinta din 6742/1.10.2003;

Adresa 2360/11.03.2003- Serviciul juridic Suceava specifica suspendarea executarii silite la SC Comsutexim SRL SUCEVA

SC ROMANO MOLDOVENEASCA (SC IVANT IMPEX SRL SUCEAVA), inregistreaza obligatii totale in suma de 12.481.474 mii lei :-accize incasate din vanzarea de alcool si bauturi alcoolice : deb.- 2.689.096 mii lei ; dob.- 7.393.324 mii lei ; p - 161.346 mii lei ;-imp. pe dividende : deb.- 3.521 mii lei ; dob.- 1.156 mii lei ; p - 211 mii lei ;-imp. pe profit :

19

deb.- 326 mii lei ; dob.- 107 mii lei ; p - 20 mii lei ;-TVA : deb.- 484.037 mii lei ; dob.- 1.330.486 mii lei ; p - 29.042 mii lei ;-taxa comercializare tutun, alcool, cafea : deb.- 14.655 mii lei ; dob.- 12.747 mii lei ; p - 879 mii lei ;-amenda- 4000 mii lei ;La acceasta societate s-a declansat procedura de lichidare judiciara si a fost intocmit raportul de creanta nr.18471/19.10.2001, de asemenea exista si Dosar Penal in baza Lg. 87/1994, art.12.

SC HIDROTERM CONFORT SA SUCEAVA, inregistreaza obligatii in suma totala de 6.548.589 mii lei :deb.- 1.828.360 mii lei dob.- 4.231.868 mii lei ; p - 365.464 mii lei ;penalitate- 28.324 mii lei ;Societatea beneficiaza de esalonare la plata conf OG 40/2002.

SC HIDROTERRA SA SUCEAVA, inregistreaza obligatii in suma totala de 5.106.379 mii lei ; deb.- 1.708.727 mii lei dob.- 2.979.724 mii lei ; p - 162.656 mii lei ;amenda- 23.914 mii lei ;Societatea beneficiaza de esalonare la plata conf OG 40/2002.

SC MEDIANA CONSTRUCT SRL SUCEAVA, inregistreaza obligatii catre bugetul de stat in suma totala de 3.893.029 mii lei ;Din care : deb.- 630.217 mii lei dob.- 3.143.763 mii lei ; p - 80.759 mii lei ;amenda- 28.040 mii lei ;penalitate-25.291 mii lei ;Societatea beneficiaza de esalonare la plata conf OG 40/2002.

SC TRACIA PRODIMPEX SRL SUCEAVA , inregistreaza obligatii catre bugetul de stat in suma totala de 20.572.476 mii lei ;-Accize incasate din vanzarea de alcool si bauturi alcoolice deb.- 3.531.403 mii lei  dob.- 13.500.720 mii lei ; p - 476.739 mii lei ;-imp. pe dividende dob.- 312 mii lei ; p - 2 mii lei ;

20

-penalitate - 8 mii lei ;-imp. pe v. din salarii deb- 2.788 mii lei  dob.- 11.038 mii lei ; p - 376 mii lei ;-penalitate - 279 mii lei ;-TVA deb.- 306.624 mii lei  dob.- 1.244.406 mii lei ; p - 41.394 mii lei ;-amenda - 1.456.386 mii lei ;Masuri de executare intreprinse :-som nr.7371/11.03.2002 ;TE nr55/06.03.2002- deb. 5.297.278 mii lei ; -dob.12.862.398 mii lei ;-Prin adresa de la Primaria Municipiului Suceava nr.15540/31.08.2001 se specifica faptul ca societatea nu figureaza in evidentele lor cu bunuri impozabile.-Societatea nu are activitate .-Dosar penal- Serviciul Juridic. 

SC ZIMBRUL SA SUCEAVAInregistreaza la bugetul de stat obligatii in suma totala de : 8.943.742 mii lei astfel :Deb. 8.943.742 mii lei ;Accesorii 5.216.922 mii lei ;

- Prin sentinta nr. 824/26.10.2000, pronuntata de Tribunalul Suceava in dosarul nr .

5243/2000 , Judecatorul Sindic a dispus deschiderea procedurii in baza art.10 ,lit. A din Lg. 64/1995.S-a emis adresa nr 2956/04.03.2003 catre Serviciul Juridic Suceava solicitand stadiul lichidarii judiciare declansate la SC ZIMBRUL SA SUCEAVA, avand in vedere ca prin adresa nr. 6228/22.02.2002 s-a transmis raport de creanta privind obligatiile neachitate la bugetul de stat.

SC TEHNO-UTIL SRL SUCEAVA, inregistreaza debite la bugetul consolidat de stat in suma de 11.638.460 mii lei :-Bugetul de stat - deb. 2.771.964 mii lei ; accesorii. 3.279.641 mii lei ;-CAS- deb 2.327.056 mii lei ; accesorii. 2.860.591 mii lei ;-Somaj deb 283.087 mii lei ; accesorii. 202.995 mii lei ;

Societatea beneficiaza de esalonare la plata conf OG 40/2002 :Conv. 5822/2003 ;1040/2003,4042/2003 ;220/2003

SC VALVERDE SRL SUCEAVA, inregistreaza obligatii catre bugetul de stat in suma totala de 11.407.932 mii lei :-imp. pe profit- deb- 106.653 mii lei  dob.- 13.053 mii lei ;

21

p - 2.666 mii lei ;-TVA- deb- 7.992.242 mii lei  dob.- 2.577.419 mii lei ; p - 714.900 mii lei ;Decizie privind masuri asiguratorii nr.14/22.03.2004, emisa in urma p-v nr.72363/09.03.2004, stabilit de Garda Financiara Suceava –asupra disponibilitatilor banesti di contul –1094956-111094956/ROL FINANSBANK SA Bucuresti ;-instiintare de plata nr.40503/03.09.2003- imp. pe profit-106.639 mii lei ;-som.+TE 1172/48443/12.11.2003 + confirmare de primire din data de 25.11.2003

- Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr. 48444/12.11.2003 catre :

FINANSBANK SA Bucuresti 

-som nr.19074/21.04.2004 si TE nr. 626/16577/21.04.2004 :-TVA- deb- 7.992.242 mii lei  dob.- 2.577.419 mii lei ; p - 714.900 mii lei ;

- Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr. 16577/30.03.2004 catre :

FINANSBANK SA Bucuresti cont 1094956-111094956/ROL MISR ROMANIAN BANK sucursala Bucuresti ;Aviz de garantie ID 2004-1083054607531-NOY/27.04.2004 - TE nr. 626/16577/21.04.2004 ;-Prin adresa de la Primaria Municipiului Suceava nr.154776/16.12.2003 se specifica faptul ca societatea nu figureaza in evidentele lor cu bunuri impozabile.-Raport de creanta nr.37600/09.09.2004 trimis Serviciului Juridic Suceava in vederea declansarii procedurii de lichidare judiciara si a falimentului .

TRANSPORT PUBLIC SI SERVICII SUCEAVA, inregistreaza debite la bugetul consolidat de stat in suma de 42.606.624 mii lei :-contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator deb.-110.475 mii lei ;-contributia pentru pensia suplimentara retinuta de la persoanele cuprinse in sistemul de asigurari sociale dob.- 92.699 mii lei ; p - 1.072 mii lei ;contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati deb.- 3.582.737 mii lei ; dob.- 449.695 mii lei ; p - 105.636 mii lei-contributia de asigurari sociale datorata de angajator deb.- 11.387.924 mii lei ; dob.- 9.907.541 mii lei ; p - 596.850 mii lei ;-cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar deb.- 453.498 mii lei ; dob- 322.129 mii lei ;

22

p - 51.273 mii lei ;-contr. pentru invatamantul de stat deb.- 238.059 mii lei ; dob.- 164.666 mii lei ; p - 28.602 mii lei ;-imp pe v. din salarii deb.- 2.031.978 mii lei ; dob.- 397.734 mii lei ; p - 68.242 mii lei ;-penalitate-52.336 mii lei ;-contrubutia pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati deb.- 1.125.814 mii lei ; -contrubutia pentru asigurari de sanatate datorata de angajator deb.- 1.340.756 mii lei-contrubutia pentru asigurari de sanatate pentru persoanele aflate in concediu medical sau pentru ingrijire copil deb. - 32.149 mii lei ; -contrubutia de asigurari pentru somaj datorata de angajator deb.- 1.671.105 mii lei ; dob.- 468.779 mii lei ; p - 69.493 mii lei ;-contrubutia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati deb.- 163.124 mii lei ; dob.- 7.450 mii lei ; p - 813 mii lei ;-TVA- deb.- 6.127.079 mii lei ; dob.- 1.008.346 mii lei ; p - 248.166 mii lei ;-amenda-12.000 mii lei ;-penalitate –286.782 mii lei ;TE nr. 209/1230/22.01.2001 ;

- Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr. 1230/22.01.2001

catre BRD SUCEAVA ;TE nr.1528/17973/15.10.2001 ;

- Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr. 17993/15.10.2001

catre BRD SUCEAVA:-instiintare de plata nr.33202/25.07.2002 + som-40148/20.09.2002 + TE-1236/19576/20.04.2002 ;-instiintare de plata nr. 43761/12.11.2002 ;TE 1717/43761/19.11.2002Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre :-BC ION TIRIAC– 43759/19.11.2002 -BC RAIFFESEN BANK SUCEAVA – 43757/19.11.2002-BRD SUCEAVA– 43760/19.11.2002 ;-som nr. 29643/05.03.2003 ;-TE nr. 180/1,2,3/29643/05.03.2003Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre :

23

-BC ION TIRIAC– 29643/05.03.2003-BC RAIFFESEN BANK SUCEAVA –29643/05.03.2003-BRD SUCEAVA– 29643/05.03.2003 ;-proces verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.5100/06.03.2003 ;-proces verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 5099/06.03.2003 ;Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre :BANCA TRNSILVANIA SUCEAVA nr.18427/13.08.2003;-instiintare de plata nr. 19680 ;-TE nr. 830-833/25.08.2003 ;Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti catre  :- BC EUROM BANK SUCEAVA – 40615/27.08.2003 ;- BC ION TIRIAC– 40615/27.08.2003 ; - BC RAIFFESEN BANK SUCEAVA – 40615/27.08.2003;- BRD SUCEAVA– 40615/27.08.2003;- TREZORERIA SUCEAVA– 40615/27.08.2003;- BANCA TRNSILVANIA SUCEAVA -40615/27.08.2003;  Aviz de garantie (ID) : 2004-1076330755671-YYJ/195/05.02.2004 ;TE nr.830/27.08.2003 ;TE nr.831/27.08.2003 ;TE nr.832/27.08.2003 ;TE nr.833/27.08.2003 ; Aviz de garantie (ID) : 2004-1094037695218-RTB/ TE nr.99/21.04.2003 ; Adresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti nr. 13280/21.04.2003catre EUROM BANK SUCEAVA:-proces verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.13288/21.04.2003 , aplicat de Casa Judeteana de Pensii SuceavaAdresa de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti infiintata de catre ANOFM Suceava / TE nr.38/12.09.2003 /catre :- BC EUROM BANK SUCEAVA – 56543/05.12.2003 ;- BC ION TIRIAC– 56545/05.12.2003 ; - BC RAIFFESEN BANK SUCEAVA – 56544/05.12.2003 ;- BRD SUCEAVA– 56546/05.12.2003 ;- TREZORERIA SUCEAVA –56547/05.12.2003 ; Adresa catre evaluatori nr. 28994/05.07.2004 ; Anunt licitatie nr. 42134/07.10.2004, pentru data de 22.10.2004 ; Conform analizei de mai sus la o parte din societati li s-au acordat inlesniri la plata obligatiilor restante la bugetul general consolidat de stat. Parcurgerea tuturor formelor de executare silita in vederea realizarii cu eficienta maxima a incasarii creantelor bugetare de la agentii economici rai platnici, presupune o buna cunoastere a legislatiei in vigoare, recurgand la aplicarea tuturor formelor si modalitatilor de executare silita; Imbunatatirea activitatii de colectare a creantelor fiscale prin executare silită:

Titlul de creanţă devine titlu executoriu când: Termenul de plată a creanţelor bugetare prevăzut de lege a expirat; Nu a fost contestat în termenele prevăzute de lege; Contestaţia a fost respinsă.

Serviciul de colectare din cadrul fiecarei unitati fiscale intocmeste câte un titlu executoriu pentru fiecare tip de creanţă fiscală (câte unul pentru fiecare creanţă

24

principală reprezentând impozite, taxe şi contribuţii sociale) şi câte unul pentru fiecare accesoriu.

Actul administrativ prealabil executării siliteDupă expirarea termenului de plată, în cazul în care nu s-a achitat obligaţia

fiscală, serviciul de colectare ( ca organ fiscal) transmite debitorului o înştiinţare de plată, document care constituie o reamintire a obligaţiei de plată în intervalul de 15 zile.

Actul comportă menţiuni obligatorii: identitatea debitorului, identitatea organului fiscal, natura şi cuantumul creanţei, termenul de 15 zile pentru a efectua plata, data emiterii înştiinţării de plată de la care va începe să curgă intervalul de 15 zile, numele persoanei împuternicite a serviciului, semnătura şi ştampila organului fiscal.

Actul administrativ cu care începe executarea silităÎn caz de neplată, după trecerea termenului de 15 zile prevăzut în înştiinţarea

de plată, organul fiscal începe procedura de executare silită, prin comunicarea către debitor a somaţiei, însoţită de titlul executoriu, care se înscrie în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, înscriere care conferă creditorului fiscal o garanţie.

Somaţia este primul act de executare silită, data comunicării acesteia este data începerii procedurii de executare silită.

Somaţia este actul administrativ obligatoriu prin care debitorul este somat să achite obligaţia sa fiscală. Dacă nu plăteşte în intervalul de 15 zile de la data comunicării somaţiei, organul de executare va proceda la aplicarea modalităţilor de executare silită prevăzute de ordonanţa Guvernului nr.92/2003, republicată în anul 2004, şi anume:

a. Executarea silită prin poprire;b. Executarea silită a bunurilor mobile;c. Executarea silită a bunurilor imobile.

a. Executarea silită prin poprire:

CREANŢĂCREANŢĂ

Sume urmăribile(venituri-disponibilităţi)

CREANŢĂ

Poprirea cuprinde 2 etape:- etapa asiguratorie, care constă în blocarea veniturilor în mâinile

unui terţ (persoana fizică sau juridică, exemplu: banca);- etapa executorie, care constă în reţinerea şi virarea sumelor înscrise

în adresa de înfiinţare a popririi.

25

ADMINISTRAŢIA

DEBITOR POPRIT TERŢ POPRIT

Adresa de înfiinţare a popririi, însoţită de copia certificată a titlului executoriu este transmisă terţului poprit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau înmânată acestuia.

Obligaţiile terţului popritDacă terţul poprit este o persoană fizică sau juridică:În cele 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popriri, terţul poprit trebuie

să informeze organul fiscal dacă datorează sume de bani debitorului.Poprirea este considerată înfiinţată la data la care terţul poprit confirmă că

datorează sume de bani debitorului. În cazul în care acesta nu răspunde sau răspunde cu întârziere, poprirea se consideră înfiinţată de la data expirării termenului de 5 zile.

Dacă terţul poprit este o bancă:De la data primirii adresei de înfiinţare a popririi de către bancă, sumele din

conturile bancare sunt indisponibilizate, unitatea bancară având 5 zile pentru a comunica organului fiscal dacă debitorul are deschise conturi de disponibilităţi, iar debitorul 15 zile pentru a plăti obligaţiile bugetare. În caz de neplată, la expirarea acestui termen, poprirea produce efecte.

Indiferent dacă terţul poprit este persoană fizică, persoană juridică sau bancă, aceasta trebuie să informeze organul fiscal despre adresele de înfiinţare a popririi în curs, transmise de alţi creditori. Organul fiscal va comunica, în această situaţie, terţului poprit dispoziţiile codului de procedură fiscală privind ordinea de prioritate pe care acesta este obligat să o aplice.

b. Executarea silită a bunurilor mobile

Sechestrul mobiliar

Sechestrul mobiliar cuprinde 2 etape:

SECHESTRUL Procesul-verbal de indisponibilizează bunurile mobile.

26

PROCES-VERBAL DE SECHESTRU BUNURI MOBILE

15 zile

PUBLICA

PRIN ÎNŢELEGEREA PĂRŢILOR

DIRECTĂ

LICITAŢII

REGIM DE CONSIGNAŢIE

VÂNZARE

Bunurile trebuie să aibă o valoare suficient de mare în raport cu creanţa.

Evaluarea în vederea valorificării bunurilor mobile poate fi făcută de către executorul fiscal (serviciul de colectare din cadrul fiecarei unitati fiscale). Dacă consideră necesar, Organul fiscal poate apela la experţi. Documentul prin care se efectuează evaluarea se anexează la procesul verbal de sechestru, o copie a acestui document fiind transmisă şi debitorului.

Bunurile pot fi sigilate dacă riscă să fie substituite sau dacă pot fi deteriorate în urma utilizării.

Bunurile indisponibilizate rămân în principiu la dispoziţia debitorului, dacă acesta se angajează să păstreze bunurile şi să răspundă pentru întreţinerea şi păstrarea loc. În caz contrar se va numi un custode pentru a răspunde de bunuri.

Ridicarea bunurilor este obligatorie pentru metalele preţioase, obiectele de artă, titluri de valoare şi lichidităţi. În acest caz, bunurile se depun în mai puţin de 48 de ore la un muzeu sau o unitate bancară, după caz. Dovada consemnării trebuie să fie ataşată la dosarul de executare.

O copie a procesului-verbal de sechestru se transmite debitorului, reprezentantului sau custodelui.

VÂNZAREA Dacă debitorul nu şi-a achitat datoria sa fiscală în termenul de 15 zile

prevăzut, se trece la vânzarea bunurilor mobile sechestrate. Organele de executare trebuie, în prealabil, să verifice numărul şi starea

bunurilor sechestrate şi să redacteze procesul verbal al acestei verificări. Vânzarea trebuie să fie precedată cu cel puţin 10 zile de o publicitate (prin

afişarea la sediul organului de executare, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul sau domiciliul debitorului, la locul vânzării, într-un ziar naţional, într-un ziar local, pe internet, sau în Monitorul Oficial).

Vânzarea poate fi prin înţelegerea părţilor (debitor – creditor). Titlul de proprietate îl constituie, în acest caz, factura de

vânzare. Vânzarea poate fi publică:

o Vânzare directă:Este vorba despre o vânzare făcută de organul de executare direct către un cumpărător care oferă cel puţin preţul de evaluare. Titlul de proprietate îl constituie, în acest caz, procesul verbal de vânzare directă.

o Vânzarea la licitaţie cu adjudecarea către cel care oferă cel mai mult.

Preţul de pornire al vânzării este cel al evaluării. Vânzarea poate să aibă loc în faţa unui singur

cumpărător, dacă acesta oferă cel puţin preţul de evaluare. Dacă nu se prezintă nici un cumpărător, se organizează o nouă licitaţie. Sunt posibile mai multe vânzări, cu diminuarea preţului de pornire (până la 50% din preţul de evaluare). Per a contrario, dacă sunt

27

prezenţi mai mulţi cumpărători, vânzarea se va face în favoarea celui care oferă cel mai mult.

Vânzarea la licitaţie poate avea loc pe parcursul mai multor zile.

Vânzarea la licitaţie se desfăşoară, în principiu, în locul unde se găsesc bunurile.

Vânzarea la licitaţie este fixată pentru o zi lucrătoare, între orele 8 şi 18. În caz de urgenţă, organul fiscal poate autoriza vânzarea într-o zi nelucrătoare.

Titlul de proprietate îl constituie procesul verbal de adjudecare a bunului mobil.

În caz că există un risc de înstrăinare, de substituire sau de sustragere a bunurilor sechestrate, sau dacă este vorba de bunuri destinate vânzării (mărfuri), procesul verbal de sechestru poate fi întocmit în acelaşi timp cu comunicarea somaţiei.

Data vânzării va fi atunci fixată după 15 zile de la data sechestrării bunului mobil, cu excepţia bunurilor perisabile sau supuse degradării, care pot fi vândute în regim de urgenţă.

c. Executarea silita a bunurilor imobile

Sechestrul imobiliar

Sechestrul imobiliar vizează bunurile imobileSechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca legală.Sechestrul imobiliar cuprinde 2 etape:

SECHESTRUL

28

PROCES-VERBAL DE SECHESTRU BUNURI IMOBILE

15 zile

PUBLICA

PRIN ÎNŢELEGEREA PĂRŢILOR

DIRECTĂ

LICITAŢII

VÂNZARE

INSCRIEREA LA BIROUL DE CARTE FUNCIARA

Organul de executare întocmeşte un proces verbal de sechestru Acest proces verbal precizează întinderea dreptului de proprietate al

debitorului (ex. indiviziune …), caracteristicile sale tehnice (suprafaţa, vechime …). Aceste indicaţii sunt furnizate de către debitor.

Procesul-verbal se redactează în 3 – 4 exemplare destinate:o Debitoruluio Organului fiscalo Biroului de carte funciarăo Administrator sechestru (dacă este cazul)

Prin înscrierea procesului verbal de sechestru la biroul de carte funciară indisponibilizarea imobilului devine opozabilă terţilor cu garanţii constituite ulterior.

La solicitarea organului fiscal, biroul de carte funciară va comunica, în termen de 10 zile, sarcinile care grevează imobilul sechestrat.

VÂNZAREA Dacă debitorul nu şi-a achitat obligaţia fiscală în termenul de 15 zile prevăzut,

se trece la vânzarea imobilului. Vânzarea trebuie să fie precedată cu cel puţin 10 zile înainte de o publicitate

(prin afişarea la sediul organului de executare, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul sau domiciliul debitorului, la locul vânzării, într-un ziar naţional, într-un ziar local, pe internet, sau în Monitorul Oficial).

Evaluarea în vederea valorificării bunurilor imobile poate fi făcută de către executorul fiscal. Dacă consideră necesar, organul fiscal poate apela la experţi. Documentul prin care se efectuează evaluarea se anexează la procesul-verbal de sechestru, o copie a acestui document fiind transmisă şi debitorului.

o Vânzarea poate fi prin înţelegerea părţilor (debitor-creditor). Titlul de proprietate îl constituie în acest caz contractul de vânzare cumpărare înscris la biroul de carte funciară. Organul fiscal ridică în acest caz ipoteca.

o Vânzarea poate fi publică:- Vânzarea directă. Este vorba despre o vânzare făcură de organul de executare

direct către un cumpărător. Titlul de proprietate îl constituie în caz procesul verbal de vânzare directă. Acest proces verbal este înregistrat la biroul de carte funciară şi se ridică ipoteca.

- Vânzarea la licitaţie cu adjudecarea în favoarea celui care oferă cel mai mult. Titlul de proprietate îl constituie procesul verbal de adjudecare. Acest proces verbal este înregistrat la biroul de carte funciară şi se ridică ipoteca.

Pentru a participa la o vânzare publică (directă sau licitaţie), eventualii cumpărători trebuie să depună o taxă de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Această sumă se restituie participanţilor care nu au fost declaraţi adjudecaţi, în 5 zile de la vânzare.

Vânzarea se desfăşoară în faţa unei comisii constituite din trei persoane desemnate de către organul de conducere al creditorului fiscal. Dacă vânzarea nu se realizează în urma de 3 licitaţii publice, se va organiza o vânzare cel puţin în fiecare an, în aceleaşi condiţii şi până la prescrierea executării.

Ordinea de distribuire a sumelor încasate în funcţie de rangul creditorilor trebuie aplicată, dacă organul fiscal nu este singurul creditor.

29

Pentru a conserva imobilul poate fi numit un administrator-sechestru. Dacă primeşte plăţi (ex. chirii). Trebuie să le depună pe rând la organul fiscal. Acest lucru îi angajează răspunderea.

Ţinând cont de termenul scurt între evaluarea bunurilor şi vânzare, este posibilă o actualizare a preţului atât pentru sechestrul imobiliar cât şi pentru sechestrul mobiliar.

3. Stingerea creanţelor bugetare prin darea în plată

DAREA IN PLATĂ

PRINCIPIU

Pentru stingerea obligaţiei sale fiscale, debitorul poate propune ca un bun imobil sechestrat să fie trecut în proprietatea publică a statului

CONDIŢII

Bunul imobil trebuie ca în prealabil să fi fost sechestrat de organul fiscal şi să nu fie grevat de nici o sarcină (nici o ipotecă în contul altor creditori, etc).

Darea în plată trebuie propusă de debitor. Urmare acestei propuneri, o instituţie publică trebuie să îşi exprime dorinţa de

a prelua în administrare acest bun imobil Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava întocmeşte un

raport de oportunitate a dării în plată. Dosarul este transmis Comisiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice care

analizează şi decide.

EFECTE Dacă comisia decide stingerea obligaţiilor bugetare ale debitorului prin

trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil, organul fiscal trebuie să întocmească un proces verbal de trecere în proprietatea publică a statului. Acest proces verbal va fi înregistrat la Biroul cărţii funciare şi ipoteca va fi ridicată.

Ministerul de care aparţine instituţia publică care doreşte să preia în administrare bunul imobil iniţiază un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru darea în administrare către instituţia publică solicitantă.Având în vedere continua şi relativ rapida schimbare în care este angrenată

societatea românească, aceasta este obligată să se adapteze şi din punct de vedere al sistemului fiscal.

Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că strategia Ministerului Finanţelor Publice pentru intervalul temporal 2004 – 2007 este destinat să îndeplinească

30

DEBITOR

Bun imobil

sechestrat

STAT

simultan, două misiuni: misiunea sa permanentă şi misiunea specifică de îndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană în anul 2007.

S-au stins obligatiile catre bugetul general consolidat prin darea in plata la o singura societate in anul 2004( din cadrul DGFP SUCEAVA), respectiv, la SC MOBILEXTRA SRL CAMPULUNG MOLDOVENESC, in suma de 8,11 miliarde lei.

CAP. 3

31

POSIBILITATI DE IMBUNĂTĂŢIRE A SISTEMULUI DE COLECTARE A CREANTELOR FISCALE

Obiectiv general al Ministerului Finanţelor Publice reprezintă o condiţie importantă pentru implementarea politicii economice şi fiscale a guvernului, inclusiv a reformei în domeniul social.

Pentru realizarea acestui obiectiv general, Ministerul Finanţelor Publice trebuie să se concentreze asupra următoarelor obiective strategice:

3.1 - Implementarea unui program la nivel naţional de îmbunătăţire a

activităţii administraţiei fiscale cu privire la colectarea impozitelor; stabilirea de indicatori pentru măsurarea colectării veniturilor în vederea conceperii politicii; stabilirea de metode şi proceduri pentru lichidarea arieratelor fiscale;

3.2- Pregătirea condiţiilor în vederea aderării Ministerului Finanţelor

Publice la Convenţia privind Asistenţa Administrativă Reciprocă în Aspecte Fiscale, inclusiv crearea Biroului Central de Legătură (BCL).

3.3- Prevenirea arieratelor fiscale;

3.1Sistemul actual de colectare are o serie de puncte slabe care trebuie rezolvate

printr-un nou sistem, ca spre exemplu: Contribuabilii pot să plătească când doresc şi cât doresc cu unicul document

de plată existent în bănci (ordin de plată), aşa încât trezoreria să facă aplicarea bugetară în funcţie de impozitul indicat de contribuabil la efectuarea plăţii, acestea putând sau nu să coincidă cu cel prestabilit legal;

Tratarea maximă a informaţiilor faţă de tratarea individualizată actuală incluzând generarea maximă de către sistem a notificărilor şi a documentelor de plată;

Introducerea în sistem a datei notificării pentru stabilirea datei estimate a plăţii. Închiderea proceselor de notificare astfel încât să nu rămână nici un debit paralizat datorită absenţei sale;

Posibilitatea de a obţine informaţii agregate pentru realizarea contabilizării drepturilor recunoscute restante la plată, cât şi faţă de situaţia activităţilor de colectare pe care le are trasate fiecare unitate fiscală;Prin urmare apare necesitatea unui nou „Registru Independent pentru

Colectare” care să fie în legătură cu alte aplicaţii sau sisteme de informaţii; Caracteristicile de bază ale acestui nou Registru ar fi următoarele:

cuprinde debitul deja stabilit, fie de organul de control, fie prin neefectuarea plăţii corespunzătoare declaraţiilor, detectat de organele de gestiune;

cuprinde toate datele de identificare ale acestuia (unitate de informaţie);

pornind de aici, permite urmărirea individualizată a întregii gestiuni administrative de încasare a fiecărui debit (istoria gestiunii colectării);

32

permite obţinerea din acesta, a documentelor necesare pentru realizarea gestiunii colectării;

permite ca documentele de plată să aibă un număr justificativ care facilitează aplicarea acestora la debit;

o mai mare rapiditate în obţinerea informaţiilor pentru gestiunea administrativă a încasării, putând fi automatizate, planificate cu stabilirea periodicităţii tratamentelor respective (controlul neconformărilor);

o mai mare facilitate pentru obţinerea informaţiilor statistice şi pentru luarea de decizii de către organele de conducere.

Pentru a măsura rezultatele activităţii administrative, în timp şi în spaţiu (a facilita pilotajul executării) şi pentru a avea o viziune comparativă mai precisă a acestei activităţi în raport cu celelalte ţări ale Uniunii europene (aderarea din 2007) este necesară implementarea de indicatori de colectare, care constituie instrumente de apreciere şi de analiză şi deci de pilotaj a activităţii fiecărui organ fiscal, respectiv şi a serviciului de administrare mari contribuabili .

Implementarea de indicatori de colectare presupune parcurgerea unor etape aşa cum sunt prezentate în Figura nr. 1.

INDICATORI DE COLECTARE

arierate nete (creanţe active) asupra cărora se poate acţiona (arierate globale minus arierate pentru care executarea silită este suspendată sau care nu este posibilă)

arierate pentru care executarea silită este suspendată

arierate pentru care executarea silită nu este posibilă

a se distinge de asemenea dobânzile şi penalităţile de întârziere

coeficient de plată la scadenţă: % din plata voluntară în termen supra obligaţii brute (plăţi la scadenţă + arierate din anul în curs)coeficient al arieratului net: % din arieratele nete supra obligaţii globale (plăţi la scadenţă + arierate)coeficient de colectare net: % din colectare (în afara reorganizării judiciare şi faliment) supra arierate netecoeficient de luare în evidenţă: % din sumele care au făcut obiectul unui titlu executoriu

termenul de reacţie la neplată termenul de începere a procedurilor de executare

silităFIGURA NR.1

33

ÎN PREALABIL CLASIFICAREA ARIERATELOR

Indicatori fundamentali de colectare

Alţi indicatori de colectare ce pot fi avuţi în vedere

Implementarea indicatorilor de colectare presupune, aşa cum se poate vedea din figura nr.2 următoarele:

- stabilirea condiţiilor prealabile;- conceperea indicatorilor- stabilirea naturii indicatorilor

IMPLEMENTAREA INDICATORILOR DE COLECTARE

FIGURA NR. 2

NOŢIUNEA DE INDICATORI

Indicator de calitate

NATURA INDICATORILOR

Indicator de activitate

Indicator de eficienţă

34

CONCEPEREA INDICATORILOR

Pentru a măsura activitatea de

executare

Pentru a pilota executarea silită (timp ,

spaţiu)

CONDIŢII PREALABILE

Organizarea unei statistici a unei colectări fiabile

Definirea în mod precis şi invariabil a diferitelor faze ale colectării

NATURA INDICATORILORSunt utilizaţi, în principal, indicatori sintetici privind activitatea desfăşurată:- indicatori de activitate care măsoară cantitatea de muncă realizată în raport

cu sarcinile (coeficient de acoperire a unui flux: % de declaraţie „100” prelucrate înainte de data N);

- indicatori de calitate care măsoară rezultatul obţinut în raport cu scopul căutat, a unui obiectiv cuantificat în prealabil (coeficient de plată la scadenţă; % din arieratele recuperate după notificarea titlului executoriu);

- indicatori de eficienţă cuprinzând rezultatul obţinut cu situaţia efectivă (recuperare arierate / funcţionar de la executarea silită)

SEMNIFICAŢIA INDICATORILOR Este indispensabil:- să cunoaştem natura şi originea elementelor care compun partea atât la

numărător cât şi la numitor;- să înţelegem cum variază numărătorul şi incidenţa acestor variaţii asupra

evoluţiei indicatorului: o dacă numărătorul creşte, rezultatul creşteo dacă numitorul creşte, rezultatul scade

- să ţinem cont de contextul local (mediu fiscal, ...) şi să aducem corecţiile necesare supravegherii evenimentelor excepţionale;

- să înţelegem critic şi global indicatorii în raport cu misiunea de recuperare a arieratelor.

Aprecierea unui indicator trebuie revăzută:- în timp (evoluţia indicatorului)- în spaţiu ( comparaţie cu acelaşi indicatori dintr-unul sau din mai multe

servicii sau judeţe diferite)- în raport cu evoluţia altor indicatori.

UNIFICAREA DENUMIRII FAZELOR COLECTARII

Definirea precisă şi invariabilă a fazelor de colectare condiţionează introducerea indicatorilor.

Cu titlu de exemplu, trebuie definite drept arierate bugetare sumele care au făcut obiectul unui titlu executoriu:

Astfel:- plată la scadenţă: toate sumele plătite la termene;- luare în evidenţă: arierate bugetare cuprinse într-un titlu executoriu;- descărcarea: scoaterea din arieratele bugetare a unei sume urmare a unei

hotărâri date ca urmare a contestaţiei;- creanţe contestate: creanţe care fac obiectul unei contestaţii şi pentru care

s-a dispus suspendarea executării silite;- declarări de insolvabilitate: suma care a făcut obiectul începerii procedurii

de declarare a insolvabilităţii- reorganizarea judiciară şi falimentul: creanţe ale debitorilor supuşi unei

proceduri de reorganizare judiciară şi faliment;

- obligaţii brute: plată la scadenţă + creanţe în evidenţa executării după titlul de creanţă în timpul anului;

- obligaţii globale: obligaţii brute + arieratele anilor anteriori.

35

PRINCIPALII INDICATORI DE COLECTARE

Coeficientul plăţii la scadenţă (Cps): Cps = x 100

Unde: Ps - plăţi la scadenţăOb – obligaţii brute

- Utilizare : acest coeficient permite o apreciere a comportamentului contribuabililor faţă de obligaţiile lor de plată;

- Factori care influenţează evoluţia indicatorului: o Conjunctura economică;o Prezenţa unor societăţi importante (mai ales a celor care nu plătesc)o Mărimea arieratelor urmare controlului fiscal.

- pârghie de îmbunătăţire:o acţiunea susţinută şi eficace a executării silite;o creşterea plăţilor la scadenţă (urmare a unei acţiuni reactive şi

ferme în faţa rău platnicilor)

Coeficientul de arierate nete (Can): Can = x 100

Unde: - San – suma arieratelor nete care nu cuprind: creanţele pentrucare executarea silită este suspendată, creanţele

societăţilor în reorganizare şi faliment;Og – obligaţii globale

- utilizare: acest coeficient permite să apreciem marja de manevră reală a executării silite

- factori care influenţează evoluţia indicatorului: prezenţa de societăţi importante care constituie o parte importantă a obligaţiei;

- pârghiile de îmbunătăţire:o acţiunea susţinută şi eficace a executării silite;o curăţarea fişierelor de creanţele insolvabile (procedura declarării

insolvabilităţii).

Coeficientul de colectare net (Ccn): Ccn = x 100

Unde: In = încasări neteAn = arierate nete

Încasările nete nu cuprind încasările creanţelor pentru care s-a început procedura de reorganizare judiciară sau a falimentului.

- Utilizare: acest coeficient permite să apreciem eficacitatea executării silite asupra creanţelor vii;

- Pârghiile de îmbunătăţire:o acţiune susţinută şi eficace a executării silite;o curăţarea fişierelor de creanţele insolvabile (procedura declarării

insolvabilităţii) O regulă importantă în executarea silită este detectarea sistematică şi imediată

a rău platnicilor, pentru a începe fără întârziere măsurile de executare silită împotriva acestora.

Organele fiscale de executare din cadrul DGFP Suceava trebuie să acţioneze rapid în faţa contribuabililor care nu îşi respectă obligaţiile bugetare.

36

Capacitatea organelor fiscale de a reacţiona prompt în faţa neîndeplinirii acestor obligaţii, constituie un semnal puternic adresat contribuabilului asupra determinării organului fiscal de a aplica dispoziţiile legislative pentru a îmbunătăţi situaţia bugetară a statului şi de a promova civismul fiscal. A se vedea figura nr.3.

REDUCEREA ARIERATELOR BUGETAREUna dintre priorităţile organului fiscal este:

Figura nr. 3

A determina respectarea obligaţiilor declarativeCalitatea de colectare a creanţelor fiscale este direct condiţionată de calitatea

gestiunii sistemului declarativ, adică de implementarea unei urmăriri riguroase a respectării obligaţiilor declarative.

Detectarea nerespectării obligaţiilor se efectuează, la fiecare scadenţă, printr-o apropiere între lista contribuabililor care au obligaţia de a depune declaraţii şi lista celor care depun efectiv declaraţiile.

Ameliorarea activităţilor de gestiuneSe impune reactivitatea serviciului de administrare mari contribuabili în

materie de supraveghere a contribuabililor care nu declară creanţele fiscale şi aceastea trebuie să se traducă din momentul detectării neîndeplinirii obligaţiei:

- fie printr-o reamintire a obligaţiilor: - telefonică - convocare, etc;- fie în caz de eşec sau în cazul unui contribuabil care de obicei nu declară,

prin procedura de impunere din oficiu.Cu prioritate, serviciul trebuie să îşi înceapă acţiunile contra:- noilor rău platnici (adică cei care în general îşi respectă obligaţiile);- rău platnici a căror dosar prezintă obiective bugetare importante.

Să impună respectarea obligaţiilor fiscale

Declarative De plată

Având ca obiectiv

îmbunătăţirea veniturilor bugetarediminuarea arieratelor bugetareimpunerea egalităţii în faţa impozitului

37

Favorizarea civismului fiscalCivismul fiscal, adică îndeplinirea voluntară a obligaţiilor fiscale de către

contribuabili, trebuie să fie favorizat atât:- printr-o incitare a respectării regulilor fiscale prin aplicarea regulată a

dobânzilor şi penalităţilor de întârziere şi prin întărirea controlului fiscal;- cât şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor aduse contribuabililor:

o îmbunătăţirea condiţiilor de primire fizică;o calitate mai bună a asistenţei contribuabilului prin liniile telefonice

special create la nivelul organelor fiscale;o reducerea intervalelor de răspuns sau de tratare a contestaţiilor;o identificarea interlocutorilor din administraţie (ghişeu, mail,

telefon).

A determina respectarea obligaţiilor de plată

Detectarea rău platnicilorFuncţionarii din cadrul serviciului detectează contribuabilii care nu au plătit,

prin apropierea între declaraţiile introduse în fişierele sale şi viramentele efectuate la trezorerie.

Această detectare necesită ca apropierea între declaraţiile depuse şi viramentele încasate la trezorerie să fie realizate cât mai rapid posibil, pentru a permite astfel utilizarea listelor cu neplatnici, stabilite fie manual, fie informatic, pentru înştiinţarea acestora.

Înştiinţarea rău platnicilorDetectarea rău platnicilor trebuie urmată de transmiterea unei înştiinţări de

plată, precedată, eventual, de o reamintire simplă a obligaţiilor acestora (apel telefonic, convocare) şi de o supraveghere a rezultatelor acestui demers.

În cazul unui eşec, într-un termen cât mai scurt, trebuie începută executarea silită.

Punerea în aplicare a executării siliteServiciul de executare din cadrul unitatilor trebuie să comunice titlul

executoriu şi somaţia pentru a începe executarea cât mai rapid.Doar această strategie de sancţionare a neplăţii poate îmbunătăţi civismul

fiscal şi poate participa astfel la prevenirea arieratelor bugetare.

Prevenirea formării de arierate bugetare, presupune:- monitorizarea plăţii obligaţiilor curente;- o acţiune adaptată obiectivelor şi situaţiei debitorului;- prioritate: supravegherea reactivă a noilor neplatnici.Reactivitatea ţine în principal de organizarea serviciului de administrare mari

contribuabili.

Favorizarea reactivităţii:- în faza neplăţii:

printr-o comparare (automatică sau manuală) a viramentelor şi declaraţiilor; permiţând editarea listelor cu neplatnici; exploatarea fără întârziere de către serviciu:

ierarhizarea neplatnicilor

38

reamintirea fără întârziere, pentru plată sancţionarea (dobânzi şi penalităţi de întârziere) în caz de dificultăţi, aplicarea procedurilor de executare

silită.- Îmbunătăţirea relaţiilor – între Trezorerie şi serviciul de administrare

mari contribuabili: a căuta calitatea şi rapiditatea comparării între viramente şi declaraţii.

Tratarea arieratelor bugetare, reprezintă un pilotaj al executării silite, adaptat naturii creanţei:

- arierate pentru care executarea silită este posibilă;- arierate pentru care executarea silită este suspendată sau imposibilă.

O asemenea clasificare este necesară pentru implementarea de indicatori identici cu cei din cadrul administraţiilor din Uniunea Europeană.

Tratarea arieratelor bugetare pentru care executarea silită este posibilă- calitatea procedurilor utilizabile:

un important arsenal juridic existent: poprirea veniturilor şi disponibilităţilor sechestru mobiliar sechestru imobiliar deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment asumarea de către terţi a obligaţiilor de plată compensarea

susceptibile totuşi de evoluţie: angajarea răspunderii solidare sancţionarea, organizarea insolvabilităţii înlesniri la plată

- reactivitatea serviciilor: justificarea sa:

obţinerea unei plăţi totale sau parţial rapide luarea de măsuri asiguratorii sau garanţii eficiente lupta împotriva organizării insolvabilităţii

condiţiile aplicării sale: detectarea rapidă a neplăţii reamintirea fără întârziere a obligaţiilor de plată în caz de dificultăţi, sesizarea serviciului de executare silită aplicarea rapidă a procedurilor de executare silită potrivite

un pilotaj al executării silite în funcţie de mize: concentrarea mijloacelor:

umane şi materiale pe colectarea arieratelor bugetare recente (de mai puţin 2 ani)

demers selectiv al gestiunii dosarelor : a acţiona, cu prioritate, asupra creanţelor recente şi importante (gestionarea

celorlalte dosare în limita prescripţiei); concentrarea executării silite asupra creanţelor active.

Tratarea arieratelor bugetare pentru care executarea silită este suspendată sau imposibilă

- executarea silită este suspendată: -arierate ale debitorilor aflaţi în reorganizare judiciară sau faliment;

39

-arierate contestate în instanţă sau la organul fiscal şi pentru care s-a dispus suspendarea executării silite; -arierate ale societăţilor comerciale pe cale de privatizare.- Executarea silită nu mai este posibilă: debitor insolvabil→

instrumentarea declaraţiei de insolvabilitate.În ambele situaţii trebuie organizată o gestiune distinctă, care presupune

identificarea precisă şi monitorizarea specială şi implicit scoaterea din arieratele brute.

Subsistemul de prelucrare a actelor de colectare a creantelor fiscale

Acesta este subsistemul în care se înregistrează creanţele fiscale provenite din prelucrarea declaraţiilor fiscale depuse de contribuabili, a deciziilor de impunere întocmite de inspecţia fiscală, a deciziilor emise de organele administrative de soluţionare a contestaţiilor, a proceselor verbale de constatare a contravenţiilor şi a altor acte primite de la organele cu atribuţii de constatare şi control şi a altor înscrisuri care potrivit legii, constituie titluri executorii transmise de alte organe decât cele fiscale, precum şi sumele fiscale corespunzătoare.

Acest subsistem are rolul de analiză şi transfer a creanţelor fiscale şi a sumelor fiscale aferente către celelalte subsisteme.

Subsistemul creanţelor fiscale stinseÎn acest subsistem sunt transferate toate creanţele realizate integral, din

celelalte subsisteme ale sistemului, împreună cu sumele fiscale aferente.Subsistemul creanţelor fiscale nestinse

Este subsistemul în care sunt transferate creanţele nestinse sau cele stinse parţial împreună cu sumele fiscale aferente, după expirarea termenului de plată. Acest subsistem are rolul de a desfăşura operaţiunile premergătoare executării silite.

Subsistemul creanţelor fiscale aflate în executare silităÎn acest subsistem sunt transferate creanţele nestinse împreună cu sumele

fiscale aferente, după expirarea termenului de plată. Subsistemul rambursărilor de TVA, care trebuie gestionat conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.338/2004, privind aprobarea Metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată, cu opţiune de rambursare. Subsistemul creanţelor suspendate la executare Subsistemul creanţelor pentru care s-au acordat înlesniri la plată Subsistemul creanţelor contribuabililor aflaţi în procedură de reorganizare judiciară şi faliment

În funcţie de stadiul de administrare fiscală, o creanţă fiscală împreună cu sumele fiscale aferente, se află într-unul din subsistemele menţionate mai sus. Pentru a se evidenţia situaţia fiscală a fiecărui contribuabil, la orice moment, se întocmeşte fişa plătitorului, prin consultarea informaţiilor despre contribuabilul respectiv , existente în toate subsistemele. 3.2

Pregătirea condiţiilor în vederea aderării Ministerului Finanţelor Publice la Convenţia privind Asistenţa Administrativă Reciprocă în Aspecte Fiscale, inclusiv crearea Biroului Central de Legătură (BCL)

Referitor la „Organizarea Asistenţei Reciproce”:

40

Asistenţa Reciprocă pentru recuperarea debitelor trebuie să fie de competenţa exclusivă a Direcţiei Generale de Colectare a Veniturilor Bugetare din Ministerul Finanţelor Publice;Asistenţa Reciprocă pentru calcularea impozitelor

-Schimbul de informaţii referitoare la impozitele indirecte este decompetenţa Direcţiei Generale de Legislaţie din Ministerul Finanţelor Publice;

-Schimbul de informaţii referitor la impozitele indirecte şi accize trebuie să fie de competenţa unui Birou Central de Legătură care să facă parte din cadrul Direcţiei Generale de Inspecţie Fiscală din Ministerul Finanţelor Publice.Biroul Central de Legătură trebuie să-şi asume o serie de importante funcţii,

printre care se pot evidenţia următoarele:Reprezintă autoritatea competentă pentru schimbul de informaţii referitoare la taxa pe valoarea adăugată şi accize cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

Cu aceasta se răspunde mandatului comunitar stabilit în Regulamentul comunitar (CE) 1798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 referitor la cooperarea administrativă privind taxa pe valoarea adăugată, la articolul 3.2 prevăzându-se următoarele: „Fiecare Stat membru va desemna un unic birou central de legătură ca responsabil privilegiat, prin delegare, cu contactele cu celelalte State Membre în ceea ce se referă la cooperarea administrativă”. Reprezintă autoritatea competentă pentru schimbul de informaţii dintre unităţile fiscale teritoriale, referitor la agenţii economici care desfăşoară activităţi pe teritoriul României Elaborarea de proceduri şi tehnici pentru captarea informaţiilor de la terţi, gestionarea şi transmiterea acestora solicitărilor interne sau externe.

3.3- Prevenirea arieratelor fiscale

O regulă importantă în executarea silită este detectarea sistematică şi imediată

a rău platnicilor, pentru a începe fără întârziere măsurile de executare silită împortiva

acestora.

Organele fiscale trebuie să acţioneze rapid în faţa contribuabililor care nu îşi

respectă obligaţiile:

- obligaţiile declarative

- obligaţiile de plată.

Capacitatea organelor fiscale de a reacţiona prompt în faţa neândeplinirii

acestor obligaţii constituie un semnal puternic adresat contribuabilului asupra

determinării organului fiscal de a aplica dispoziţiile legislative pentru a înbunătăţi

situaţia bugetară a statului şi de a promova civismul fiscal.

3.3.1 A determina respectarea obligaţiilor declarative

41

Calitatea de colectare a creanţei fiscale este direct condiţionată de calitatea

gestiunii sistemului declarativ, adică de implementarea unei urmăriri riguroase a

respectării obligaţiilor declarative.

Detectarea nerespectării obligaţiilor se efectuează, la fiecare scadenţă, printr-o

apropiere între lista contribuabililor care au obligaţia de a depune declaraţii şi lista

celor care depun efectiv declaraţiile.

a) Ameliorarea activităţilor de gestiune

Se impune reactivitatea serviciilor de evidenţă în materie de supraveghere a

contribuabililor care nu declară, şi aceasta trebuie să se traducă, din momentul

detectării neîndeplinirii obligaţiei fie printr-o reamintire a obligaţiei (telefonică,

convocare, etc.), fie în caz de eşec sau în prezenţa unui contribuabil care de obicei, nu

declară prin procedura de impunere din oficiu.

Cu prioritate, serviciul trebuie să îşi înceapă acţiunile contra:

- noilor rău platnici (adică cei care în general îşi

respectă obligaţiile);

- rău platnicilor a căror dosar prezintă obiective

bugetare importante.

b) Favorizarea civismului fiscal

Civismul fiscal, adică îndeplinirea voluntară a obligaţiilor fiscale de către

contribuabili trebuie să fie favorizat:

- atât printr-o incitare a respectării regulilor fiscale prin aplicarea regulată a

dobânzilor şi penalităţilor de întârziere şi prin întărirea controlului fiscal;

- cât şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor aduse contribuabililor:

îmbunătăţirea condiţiilor de primire fizică;

calitate mai bună a asistenţei contribuabilului prin liniile

telefonice special create la nivelul organelor fiscale;

reducerea intervalelor de răspuns sau de tratare a

contestaţiilor;

identificarea interlocutorilor din administraţie (ghişeu,

curier, e-mail, telefon), etc.

3.3.2 A determina respectarea obligaţiilor de plată

a) detectarea rău platnicilor

Serviciul de evidenţă detectează contribuabilii care nu au plătit prin apropierea

între declaraţiile introduse în fişierele sale şi viramentele efectuate la trezorerie.

42

Această detectare necesită ca apropierea între declaraţiile depuse la Evidenţă şi

viramentele încasate la Trezorerie să fie realizată cât mai rapid posibil, pentru a

permite astfel utilizarea listelor cu neplatnicii, stabilite fie manual fie informatic,

pentru înşiinţarea acestora.

b) înştiinţarea rău platnicilor

Detectarea rău platnicilor trebuie urmată de trimiterea unei înştiinţări de plată,

precedentă, eventual, de o reamintire simplă a obligaţiilor acestora (apel telefonic,

convocare, etc.) şi de o supraveghere a rezultatelor acestui demers.

În cazul unui eşec, într-un termen cât mai scurt, pentru a fi eficienţi, Evidenţa

trebuie să transmită dosarul la organul de executare pentru a începe executarea silită

la o dată cât mai apropiată de neîndeplinirea obligaţiei.

Se preconizează ca această acţiune de înştiinţare să fie orientată, cu prioritate,

asupra noilor neplatnici şi asupra dosarelor reprezentând importante mize bugetare.

Iniţiativa de sancţionare a neplăţii aparţine deci Evidenţei.

c) punerea în aplicare a executării silite

Serviciul de executare silită trebuie să comunice titlul executoriu şi somaţia

pentru a putea începe executarea cât mai rapid.

Dobânzile şi penalităţile de întârziere, pentru nerespectarea obligaţiei de plată

în termenele legale, trebuie să se aplice conform legii.

Doar această strategie de detectare şi de sancţionare a neplăţii poate îmbunătăţi civismul fiscal şi poate participa astfel la prevenirea arieratelor bugetare.

43

CAP. 4CONCLUZII SI PROPUNERI

4.1. Rezultatele obţinute de funcţionarii publici din activitatea de

administrare fiscală pe linia cresterii arieratelor la data de 31.09.04 comparativ cu data de 31.12.2003 pe unitati fiscale se prezinta astfel:

Tipul bugetului

Arierate la 31.12.2003

(debite+ accesorii)- mii lei

Arierate la 31.09.04

(debite+accesorii)- mii lei -

1 2 3Bugetul de stat 75.229.850 71.884.147Bugetul asigurărilor sociale de stat 38.079.805

47.804.010

Bugetul asigurărilor de sănătate 10.217.848

9.912.818

Bugetul asigurărilor de şomaj 5.958.993

7.060.377

Datele menţionate evidenţiază o slabă implicare a funcţionarilor publici din cadrul serviciului şi a şefului acestuia în ceea ce priveşte încasarea accesoriilor calculate în sarcina debitorilor rău platnici, ca urmare a lipsei unei planificări privind obiectivele specifice şi datorită managementului predominant empiric.Administrarea necorespunzătoare a serviciului de ICV Suceava are drept cauze:

- lipsa unui program de ajutor corespunzător de preluare a declaraţiilor depuse de către contribuabili, ceea ce conduce la încetinirea tratării acestora şi scăderea fiabilităţii informaţiilor introduse;

- neconstituirea până la această dată de către Ministerul Finanţelor Publice a unui „Registru Independent pentru Colectare” care să fie în legătură cu alte aplicaţii sau sisteme de informaţii;

- nedezvoltarea unui subsistem informatic referitor la colectarea veniturilor ale cărui funcţii să fie grupate pe domeniile de activitate care decurg din modul de stingere a creanţelor fiscale specificat de Codul de procedură fiscală;

- lipsa unor acţiuni strategice pentru prevenirea arieratelor bugetare;- neimplementarea unor indicatori de colectare ca instrumente de apreciere şi analiză şi

deci de pilotaj, a activităţii serviciului de administrare mari contribuabili;- lipsa unui plan de acţiune la nivelul serviciului pentru realizarea obiectivelor

operaţionale, corespunzătoare obiectivelor strategice;- existenţa unui management predominant empiric bazat pe principiul „văzând şi

făcând”. 4.2. Propuneri de îmbunătăţire a activităţii in vederea scaderii arieratelor la bugetul general consolidat

- normalizarea modelelor de declaraţii privind obligaţiile faţă de bugetul general consolidat incluzând trei arii de informaţii:

44

o prima parte: cu identificarea declarantului şi a impozitului, taxei, contribuţiilor, perioada şi incluzând un număr justificativ pentru interconectarea declaraţiei cu plata corespunzătoare;

o corpul central, cu datele de calcul al impozitului, taxei, contribuţiei;o aria corespunzătoare plăţii / restituirii /rambursării.- Depunerea declaraţiilor în format electronic, telematic prin INTERNET;- Implementarea unui program la nivel naţional de îmbunătăţire a activităţii de

administraţie fiscală. Dezvoltarea unui „Registru Independent pentru Colectare” în legătură cu alte aplicaţii sau sisteme de informaţii care să permită o rapiditate mai mare în obţinerea informaţiilor pentru gestiunea administrativă a încasărilor, o mai mare facilitate pentru obţinerea informaţiilor statistice şi pentru luarea de decizii de către organele de conducere;

- Implementarea de indicatori de colectare, pentru a măsura rezultatele activităţii administrative, în timp şi în spaţiu (a facilita pilotajul executării) şi pentru a avea o viziune comparativă mai precisă a acestei activităţi cu celelalte ţări ale Uniunii Europene (aderarea din anul 2007).

o Coeficient de plată la scadenţăo Coeficient al arieratului neto Coeficient de colectare neto Coeficient de luare în evidenţă- Prevenirea arieratelor bugetare prin:o Monitorizarea plăţii, obligaţiilor curente;o O acţiune adaptată obiectivelor şi situaţiei debitorului;o Prioritate: supraveghere ------ Realizarea colectării veniturilor bugetare prin activităţi grupate în domenii cărora să le

fie asociate funcţii de prelucrare automată a datelor, domenii care decurg din modul de stingere a creanţelor fiscale specificat de codul de procedură fiscală. Activitatea de administrare a creanţelor fiscale de la marii contribuabili trebuie să se organizeze în subsisteme specializate pe stadii de administrare a creanţelor, de exemplu:

o Subsistemul de prelucrare a actelor de colectare venituri;o Subsistemul creanţelor fiscale stinse;o Subsistemul creanţelor fiscale aflate în executare silită.- Trecerea de la managementul predominant empiric – bazat pe principiul „văzând şi

făcând”, la managementul performant, previzional – axat pe principiul „anticipând şi preîntâmpinând;Dezvoltarea procesuală şi structural – organizatorică a planificării ca activitate şi comportament.

45

A. BIBLIOGRAFIE

1. Filip, Gh. – Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2002.

2. Filip, Gh. – Finanţe Publice, 2002Editura. Sedcomlibris, Iaşi, 2003.

3. Filip,Gh. (coord.), Finanţe, Editura Sedcomlibris, Iaşi, 2001

4. Văcărel, I. (coord.), Finanţe Publice, E.D.P., Bucureşti, 1999,

2000, 2001

5. Gliga, Ioan – Dreptul finanţelor Publice, Bucureşti (1992 – Ed.

Didactică şi Pedagogică; 1994 – Ed. All; 1996 – Ed Economică)

6. Ordonanţa Guvernului nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul

de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial nr.560 din 24

iunie 2004.

7. H.G. nr. 1050/2004, pentru aprobarea Normelor Metodologice de

aplicare a O.G. nr. 92/2003, privin d Codul de procedură fiscală;

8. Legea 571/2003, privind Codul fiscal;

9. H.G. pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

46

UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

ŞCOALA DE STUDII POSTUNIVERSITARE ÎN

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MASTERSPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICĂ

LUCRARE DELUCRARE DE

DISERTAŢIEDISERTAŢIE

Conducător ştiinţific,

PROF.UNIV.DR. GHEORGHE FILIP

Masterand,

47

IAŞI 2005

UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

ŞCOALA DE STUDII POSTUNIVERSITARE ÎN

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MASTERSPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICĂ

““ ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITATII DEÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITATII DE

COLECTARE A CREANTELOR FISCALECOLECTARE A CREANTELOR FISCALE

SI REDUCEREA ARIERATELOR LASI REDUCEREA ARIERATELOR LA

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT’’BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT’’

Conducător ştiinţific,

PROF.UNIV.DR. GHEORGHE FILIP

MASTERAND

48

IAŞI 2005

A. C U P R I N S

CAP. 1ANALIZA CADRULUI GENERAL PRIVIND COLECTAREA

CREANTELOR FISCALE………………………………………………………….pag.1

1.1. A. ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV DE COLECTARE A

CREANTELOR FISCALE SI POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE

pag.1

1.1. B. STINGEREA CREANŢELOR FISCALE PRIN PLATĂ,

COMPENSARE ŞI RESTITUIRE……………………………………………… pag.2

1.2. ANALIZA CADRULUI ORGANIZATORIC DE COLECTARE A

CREANTELOR FISCALE SI POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE IN

CONTEXT EUROPEAN…………………………………………………………pag.4

CAP. 2ANALIZA COLECTARII CREANTELOR FISCALE, PE EXEMPLUL

D.G.F.P.SUCEAVA – A.F.P.M.SUCEAVA………………………………………pag.14

CAP. 3POSIBILITATI DE IMBUNĂTĂŢIRE A SISTEMULUI DE COLECTARE A

CREANTELOR FISCALE…………………………………………………………pag.32

3.1. Implementarea unui program la nivel naţional de îmbunătăţire a

activităţii administraţiei fiscale cu privire la colectarea impozitelor; stabilirea

de indicatori pentru măsurarea colectării veniturilor în vederea conceperii

politicii; stabilirea de metode şi proceduri pentru lichidarea arieratelor fiscale;

…………………………………………………………………………….

pag.32

3.2. Pregătirea condiţiilor în vederea aderării Ministerului Finanţelor

Publice la Convenţia privind Asistenţa Administrativă Reciprocă în Aspecte

Fiscale, inclusiv crearea Biroului Central de Legătură (BCL)

…………………………………………………………………………………

pag.40

3.3Prevenirea arieratelor fiscale; …………………….…………………….. pag.41

49

CAP. 4 – CONCLUZII ŞI PROPUNERI ………………………………………

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………. pag.44

50