Prof. dr. Nicolae Preda afirmă că n-a făcut nici o declaraţie gazetei “ Formula AS” potrivit căreia ar fi recomandat produsul “ Vega M ipogenir in afecţiuni cancerigene

N u s î n t I m p l i c a ţ i

r o m â n i î n a c t u l

t e r o r i s t d e l a S a l o n i c

•soacoresponflenjăROMPRESp a g i n a a l

Dăunătoarele bîlbîieli din conducerea

ministerului Apărării (l)V A L E R CHIOREAN L) ’

sie ceri'că, de acum, cunoscutele afirmaţii ale generalului Cioflină, şeful Stalului M ajor General al

Armatei Române, sînt resimţite mult mai acut în zona Transilvaniei decît în oricare altă parte a ţării. Revenirile purtătorului de cuvînt al Preşedinţiei şi generalului însuşi, : ca şi ecourile în Occident ale declaraţiilor acestuia, au convins că problema este mult mai serioasă decît sînt dispuşi să accepte românii. Să; precizăm.' Prezent la Cluj- Napoca, generalul Cioflină a declarat în faţa ziariştilor că în climatul plin de incertitudini care însoţeşte eforturile ţărilor' est-europene de aderare la NATO, s-ar pune problema unei alianţe militare a acestora. - Şeful Statului Major General n-ă precizat cum a ajuns. Ia această concluzie năstruşnică şi caren sînti obiectivele urm ărite prin declararea ei' publică. Mulţi comentatori şi

' (puţini) oameni , poliţiei s-au întrebat ce l-a determinat pe primul soldat a), ţării să iacă o asemenea propunere! Toţi au fost de acord că, în ciuda precizării în sensul că

' este vorba despre o opinie personală, ca reflectă o anume stare de spirit la nivelul conducerii ţării. '' Să spunem că generalul ar fi gîndit şi vorbit serios, lâ Cluj-Napoca. Dincolo'de

- impresia negativă pe care o atrage'asupra ţării o propunere de acest gen, trebuie să vedem dacă este posibilă înfăptuirea ei. în concepţia generalului, alianţa ar trebui să; cuprindă toate, ţările foste socialiste,; inclusiv Federaţia Iugoslavă. S-ar crea astfel o zonă de protecţie (împotriva cui?) de la Marea Baltică pînă la Marea Adriatică, zonă care ar despărţi NATO de un posibil bloc militar format în jurul Rusiei. Iniţiatorul acestei alianţe a uitat însă cîteva lucruri < esenţiale. în primul rînd că statele pe care planul său (dacă a existat!) le-a vizat nu vor dori în nici un caz să intre în alianţă.E destul să ne gîndim la Polonia; Ungaria, ; Cehia - aflate practic, cu un picior în NATO. Iar România... ! Şi-a închipuit oare generalul că poate angaja numele ţării în acest joc care se va dovedi extrem de periculos? -.■j în al doilea rînd, trebuie să avem în vedere că o astfel de alianţă ar include exact ţările pe care Federaţia Rusă le socoteşte a fi “vecinătatea sa imediată".

■ (continuare în pagina a 4-a)

rII

I

I

II

II

I

II

II

I

I

II

I

I

II1IL

im 'BAT c u a bd biva ra t :

m mu ! i \*

I - '•Vi

i p f S i i l P i M ^ \

1 - ^ 1 . - t*

u n i

M u lte ş i d e n e z d r u n c i n a t s î n t m ă r tu r i i l e p e c a r e S f în tă E v a n g h e l i e le a d u c e d e s p r e în v i e r e a D o rr tn u lu i . M în tu ito ru l s - a a r ă t a t a i e v e a m u l to r a d i n t r e c e i c e c r e z u s e r ă în iz b ă v i to a r e a lu i în v ă ţ ă tu r ă , s p r e a-i î n c r e d jn ţ a c ă a în v i a t c u a d e v ă r a t , r u p în d ş i p e n t r u s i n e l a n ţu r i le m o r ţ i i , a ş a c u m le r u p s e s e în a i n te d e r ă s t ig n i r e p e n t r u a lţ ii . . . î n v i e r e a lu i C ris to s^ lu m in a u n ic ă a a c e s t u i p r a z n ic p ă t r u n d e ş i n e î n t ă r e ş t e c r e d i n ţa în m în tu i r e a s p i r i tu lu i , d ă r u i n d u - n e s i g u r a n ţ a în v ie r i i n o a s t r e . A c e a s ta e s t e m a r e a b u c u r i e a tu t u r o r , c r e ş t in i lo r , p e 'c a r e a m t r ă i t - o a lă tu r i d e d u m n e a v o a s t r ă , s t im a ţ i c it ito r i ş i c o la b o r a to r i c u o c a z ia S f in te lo r P a ş t i , lâ C a tş d r a la O r to d o x ă d in P ia ţa A v r a m Ia n c u ş i la s l u jb a d e î n v i e r e .o fic ia tă p e n tr u c r e d in c io ş i i g r e f io - c a to l ic î , în P ia tâ U n irii d in C lu j-N a p o c a . : ‘

A D E V Ă R U L D E C L U J F o to g ra fii le : N . P E T C U , / . P E T C U

— — m s r

M h

I

8, , ' * i - ' ţ f *

ţ î

S i l iM I M !

■;r ■i 'V C â r a r e " !

I c â t r e l Iprimâ-1 I v a r â s a u l | a t r e ia zi | | d e P a ş t i | 1 1 9 9 6 . |

h mm'iM

E X P L O Z IE LA C Ă M A R A ŞIJ

magazlnal®£ \ M I C P-fa Unlrfl nr.l6 M.193SOO

R e d u c e r i d e p r e ţ

1 0 %

p e n t r u t i n e r i c ă s ă t o r i ţ i

ş i p e n s i o n a r i !

V â n z ă r i î n 1 2 r a t e l u n a r e !

Televizoare, electronice, electrocasnlce

în ziua de 5 aprilie, Gali Andras de 74 ani din Turda, săpînd în curtea bisericii romano-catolice de pe str. Avram Iancu nr.49 pentru replantarea unor fire de trandafir, a găsit... 4 grenade şi 2 proiectile. Corect, a întrerupt lucrările ş i a anunţat poliţia. Echipa pirotehnică a protecţiei civile a executat cercetarea pirotehnică a locului; dezgropînd 167 de muniţii (137 bombe de aruncător, 17 grenade antitanc şi 13 ofensive), toate de provenienţă rusească, pe locul unei foste poziţii de tragere. După Sănduleşti şi Gîrbău, în 1994 cu 136 şi respectiv 82 bombe de aruncător, este cea mai mare cantitate de muniţii găsite în judeţul nostru în ultimii ani.

. în Joia mare, 11 aprilie, orele 20.30, o exjilozie a zguduit cartierul ţiganilor de pe pantele sudice ale localităţii Cămăraşu, fiind sparte geamurile de la locuin ţele acestora pînă la distanţe de 150-200 m. Explozia s-a resim(it şi în centrul comunei. Din fericire, nu s-au înregistrat victim e sau alte pagube, cu excepţia unei panici generale, la un pas de părăsire a cartierului respectiv. Evenimentul s-a produs în urma focului făcut lîngă casă de un (igan, tată a 7 copii, care

la ora respectivă erau în încăpere, în urma cercetării cu un detector de metale la mare adîncime, nu am găsit alte muniţii, cu excepţia unor fragm ente din bomba explodată, căci din studierea acestora precum şi a bucăţii predate de ţigan Ia poliţie reiese concluzia că a lost tot o bombă de aruncător. S-a recomandat să nu se mai facă foc oriunde, ci într-o groapă amenajată de cchipa noastră, care periodic se va curăţa de cenuşă ,-. -Ambele situaţii evidenţiază din;l, k , '.*• >.

nou pericolul extrem prin care au trecut protagoniştii. Dacă în primul caz întîmplarea a făcut să nu fie lovit focosul vreuneia din muniţii, în a doua situaţie a fost caz rarisim să nu fie nimeni prin jurul focului, probabil că din cauza întunericului care se lăsa în acel moment. Dacă era vară şi cald...

încheiem cu o b işn u ite le noastre recomandărun asemenea cazuri: sistarea oricăror lucrări, interzicerea accesului oamenilor, an im alelor şi veh icu le lo r, anunţarea imediată a celei mai apropiate unităţi de poliţie sau a protecţiei civile Ia telefonul 195029 sau interurban 25. De asemenea se interzice atingerea, mişcarea, lovirea, introducerea în foc sau In Încăperi, transportul acestor muniţii,' fie întregi fie elemente din acestea.

C o l o n e l l o a n SAVIN

R om âniaprintre ţările

cele mai bine cotate Ia jalonul invenţiilor

G en ev a . România, Franţa, Germania şi Elveţia sîni ţările care prezintă cele mai multe idei noi la cea de-a 24-a ediţie a Salonului invenţiilor de la Geneva, ce-şi va deschide porţile în perioada .19-28 aprilie, informează agenţia spaniolă dc presă EFE, recepţionată de ROMPRES.

Invenţiile provenind din 42 de ţări vor fi examinate de un juriu alcătuit din 55 de experţi, care vor hotărî acordarea marelui premiu şi a altor 31 de premii speciale.

România prezintă la acest salon al “minţilor sclipitoare” un num ăr de 50 dc invenţii, menţionează EFE. (ROMPRES).

ADEVARUL d e O l u l

AGENDA miercuri, 17 aprilie 1996 (T )

• A zi: Calendarul ortodox: Sf.Simcon şi A cachie, Episcopii (Harţi); Calendarul greco-catolic: Ss.S im eon , ep .m ;în P e rs ia şi părtaşii lui (+ 341); Acaciu, ep.în

Melilene (s III). Harţi; Calendarul romano-catolic: Sf.Rudolf, m..

. • M îine: Calendarul ortodox: C uv.Ioan, ucenicul; Sf.G rigorie D ecapolitu l (s IX ); Calendarul greco-catolic: S f.Ioan , cu v ., ucenicul lui Grigore Decapolitul (s IX); Calendarul romano-catolic: Sf.Amedeo, m.; Sf.Eleflerie, m.

ITEKEFOÂNEi PREFECUIKA,CONSILIUL JUDEŢEAN:

19-64-16 : i PRIMĂRIA aUJ-NAPC)CA:19-66-30; *> PRiMĂRIADEJ: 21-17-90 • - - V • PRIMĂRIA TORDA.-31-31-60i PRIMĂRIA CÎMPIA UIRZU: 36-80-01 i PRMĂRIAHUEDIN: 25-1548 i PRIMĂRIAGHERIA24-I9-26 i POU'|IAa.UJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27 . • • i IWPAFEROVI ARA CLUJ-NAPOCA:

1349-76>POmiADEJ:2i-21-2r- - : : - i PCÎI ,IŢIA nJRIÎA; 31-21-21 i POUţlA CÎMPIA TURZH: 3632-22 i POt J |1A HUEDIN: 25-15-38> POLITIA GHERLA: 24-14-14i POMPIERII:981 ' .i PROIECTA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:' .

19-50-29> SALVAREA: 961i SALVAREA CFR 19-85-91 i INTERNAŢIONAL 971> INTERURBAN: 991i INFORMAŢII: 93! : '.V ;i DERANJAMENTE: 921 . . ' V !.»ORA EXACTĂ: 958 ■ i REGIA AUTONOMÂDE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-S748 ' 'i REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02 ^ -i RF.UA AUTONOMĂ A DOMENIULUI

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 r S.C.’SALPREST S A DISPECERAT:

19-55-22 " - - !i C0MEN3 SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 inL 132

i DISIMBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■

( REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

PLECĂRI,DIN CLUJ-NAPOCA- . principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide si intcrcity•BAIA MARE,SATU MARE(prin Dej): 15,05 '•BISTRIŢA: 15,43 ;!•BRAŞOV (prin Dej): 1,49 > 1 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55;9,53; 14,17;21,52 ■■ ■(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 :(prin Petroşani - Craiova): 10,00. •BUDAPESTA: 0,28; 16,14; . •GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14; > •ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00! ' •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 1•SIGHETU MARMAŢÎEI: 6,1 i •TIMIŞOARA(prinAlbaIulia):5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16 i•TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARÂ: 952 |

AGENŢII DE VOIAJ CFR ' •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

ORARUL CU R SELO R TAROM

Din 1 aprilie 1996 Plecări d in Cluj-N apoca - V - 8,20 şi 18,50 Plecări d in B ucureşti -

6,50 şi 17,20 d e l u n i p în ă v in er i.

S îm b ă tă :Plecări d in C luj-N apoca -13,05 P lecări d in B ucureşti - 11,35P reţ bilet: români - 5.4,700 Iei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

" I UCURSE INTERNAŢIONALE

: d in A u togara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi Vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00» • ■• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

■. INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

Programul policlinicii fără plată

“Familia Sfîntă”15-19 aprilie ,

M e d ic in ă g e n e r a l ă : d r . I .B o i lă 18 , 19 (1 0 -1 2 ) , d r .G .R ă f a n 17 (1 2 -1 4 ) , d r.M .Suciu 17(10-12), d r.L .Făt 18 (15-17), dr.C .Popa 18 (12- 14), d r .b .S tâ n escu 18 (15-17), d r .M .M a r ic a 18 (1 5 -1 7 ) ; In te rn e : dr.F. G herm an 17 (10- 12), d r .A . Iancu 17 (1 1 -1 3 ), dr.C s.Szakacs 17 (14-16), dr. C .V lad 19 (16-18); P e d ia tr ie : d r .D .L u p e a ' 17 - ( 1 3 -1 4 ) , d r .M .B a y ra k d a r 1 9 , (1 5 -1 7 ); R e u m a to lo g ie ; dr.F.B ayrakdar 17, 19 (15-17); G ineco log ie : d r .C .F o d o r 18 (1 0 -1 2 ) ; C h iru rg ie : dr.C .C osm a 18 (10-. 12); E c o g ra f : d r.M .C ălin 19 ( 1 0 -1 2 ) ; D e r m a to lo g ia : d r.H .R adu 18 (12-14); O .R .L .: dr.I.M ihali 19 (12-14). :

P rogram area bolnavilor, de luni p în ă v ineri, în tre orele 1 2 - 14 sau la te lefon 16-78-22 şi la sediul P o lic lin ic ii, A leea M icuş nr.3 , bl. 12, a p .12.

UNIPLUS RadioMiercuri, 17 aprilie

5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15

Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii in direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Overdose; 16.10Emisiuneîn direct cu ascultătorii “Invitaţi în studio”; 17.05 “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest Hits; 22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by night. Program Informativ BBC Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21.00. Ştiri Uniplus Radio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.A : Miercuri, 17 aprilie

6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport, meteo, ^ fm **, tmh* utiiitArc, muzică) (Marius Aciu). 9,00-11,00 Emisiune în

limba maghiară. 11,00-13,00 Black Magic Ilours (Daniel Boroştean). 13,00-14.00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, Sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa).14.00-15,00 Cîntă cctcraş pc strune (muzică populară) (Călin Stăncscu). 15,00-16.00 Super Sonic (Dj.Dreams). 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică spccială) (Marius Aciu). 17,00-18,00 Ce trebuie să ştim... ca să nu greşim (emisiune informa tivăXCozmm Guşă). 18,00-19,45 Sonic 22 (ştiri,.sport, utilitare, muzici) (Georgeta Todoruţ). 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii). 20,00-22.00 Emisiune în limba maghiară22,00-23,00 Top 69 Slow (Călin Stănescu şi Daniel Boroştean). 23,00-l,00Techno Vibe (muzică tcchno) (Dj. Horace Dan D.).1.00-6,00 Muzică în pijama (Daniel Boroştean).

Miercuri, 17 aprilie6,00-11,00 Radioprogram "Prim ul salut” . 7,00-7,20

Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD

(muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-18,00 Muzică, ştiri, publicitate. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzică, ştiri, publicitate. 19,30-21,00 Studioul muzical - Laura Runcanu (invitat Dj.Boros). 21,00-21,30Taifas cu timpul - emisiune pentru vîrsta a treia. Monica Sîrbu. 21,30-22,00 Muzică, ştiri, publicitate. 22,00-23,00 Talie Show: Răscoala (cultura Rock). 23,00-6.00 Muzică.__________________

BIBLIOTECI: ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

C linicilor 2):, O rar: zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîm băta: 8-14, duminica: închis.

■ B iblio teca ju deţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta ş i 'd u m in ic a - înch is. FILIALE (Z o rilo r , M ăn ăştu r, M ărăş ti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATE CA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 8-19,45; sîm bătă: 9- 13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri 10-16, sîmbătâ-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada A vram Iancu. 11). O ra r: lun i, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri:9 - 1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; şîmbătă: 9 -• 13; duminică: închis

■ B ib lio teca C lubulu i S tuden ţesc , C re ş tin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18- 19; jo i 19 - 20.

- ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîm bătă şi duminică închis. : ;

* Biblioteca Centrului Cultural Germ an "Herm ann Oberth” (str. M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U n iv e rs ită ţii de M ed ic ină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ M uzeul N aţional de A rtă(Fiaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de A rtă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22), Orar: miercuri - duminică 10 7 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C Daicoviciu 2 ). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M uzeul E tn o g ra fic a! T ran s ilv an ie i (str. M emorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9- 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. -.. 1 -J . ..

Program ul Radio Cluj

M iercuri, 17 aprilie'6,00 Bună dimineaţa (vă spune

a s tă z i D an H orea). 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex.a D ep artam en tu lu i S tu d io u rilo r teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A genda cu ltu ra lă - rea liza tă de C ornel Pop. 11,30 Rezonanţe corale - selecţia Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan.12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de m iercu ri: m o d era to r C ristina Pînzaru. 13,00 Radiojurnal. 13,15 M ic ro fonu l a scu ltă to ru lu i. D um neavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Ana Mureşan şi Elena Nicolae. 18,00 Radio Fax, la microfon Dan Horea.19,00 R ad io ju rn a l. 19,15 La dispoziţia dumneavoastră, redactor A na H uţanu . 20 ,00 U nda pre fe rin ţe lo r. M uzică uşoară la ccrcre, prezintă Mihacla Dîmbeanu.21,50 Buletin de ştiri.

Miercuri, 17 aprilieProgramul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Moda pe meridiane - documentar; 10,35 Videocaseta muzicală; 10,50 Videolexicon; 11,50 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 Desene animate: Grădina ascunsă; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi. Est meridian; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Siria'- drumuri de legendă; 16,25 Videocaseta muzicală; 16,40 Eclesiast '96: Plîngerealui Adam; 17,25 Tele- discul muzicii populare; 17,55 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici;18,25 Sensul schimbării; 18,55 Serial: Fata şi băieţii; 19,30 Actualităţi, meteo;20,20 Serial: Jalna; 21,20 Fotbal Liga Campionilor - semifinale; 23,30 Actualităţi; 23,50 Serial: P.S.: Te iubesc; 0,45 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2:7,00 La prima oră: Ştiri; Meteo, Informaţii utile, desene animate, muzică, sport; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 - Caleidoscop satelit; 11,30 Desene animate: Dragonii gemeni; 12,00Film: Micul prinţ (r); 13,35 ^Ritmuri muzicale; 14,00 Serial: Fraţii; 14,50 Recitalul formaţiei “Eagles”;’ 15,20 De lingua latina; 15,50 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea; 17,05 Zodia balanţei - emisiune juridică; 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria; 20,30 Turist club; 21,00 TVM Mesager;21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema: “ClarkGable- amintiri despre un rege”;23,55 Fotbal Liga Campionilor- semiftnăle.

TVR CLUJ-NAPOCA (15,05 -16,00): Jurnal - actualităţi. Agenda muzicală: actualitatea muzicală clujeană. Observator:”Dinţii falşi şi privatizarea în stomatologie’ - reportaj la Asociaţia stomatologilor cu liberă practică din România. Cîntec transilvan: festivalul “Armonii de primăvară”, Vişeu, jud. Maramureş;. Videoautograf.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa;9,00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport Ia minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Spitalul de urgenţă (r); 11,20 Serial: Secrete de familie (r); 12,10 Fotbal. Rezumat

Spania; 13,OOOameniîntoatăfirea(r);13,30 Fotbal Rezumat Anglia; 14,40 Fotbal. Rezumat Bundesliga; 15,00 Deşteaptă-te române (r); 16,30 Seriali Paradise Beach; 17,00 Serial: MAS.H.(r); 17,30 Young & Restless (ep. 1); 18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,30 Bună seara, Bucureşti!;19.00 Serial: Oameni în toată firea;19,25 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Danielle Steel’s: Zoya(ll);21,50 Ştirile Pro Tv;22.00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Serial: Lege şi ordine; 23,30 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 0,05 Sport la minut - ştirile sportive;- 0,30 Fotbal Rezumat Spania (r).

CBN: 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Caleidoscop (film documentar); 18,30 Desene animate;19.00 Concert- StatusQuo;21,OOOra

locală (ştiri); 21,30 Film documentar;21,40 Tdemagazin; 22,30 Film artistic: ”în căutarea diamantului vade” (cu: Michael Douglas, Kaflileen Tumer, Danny de Vito; regia: Michael Douglas); 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Avanpremieră. Muzică; 1,00 închiderea programului.

Joi,18aprUie 'P rogram ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 1.1,05 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 Desene animate: Grădina ascunsă; 13,101001 aud iţii..; la Veneţia (p.II); 14,00 Actualităţi; 14,ld TVR Iaşi Est Meridian; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,40Tradiţii: Alexandru Amzulescu;16,00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 Laorizont economia de piaţă; 17,25 Desene animate:

" Aventurile şerifilor galactici; 17,50 Viaţa partidelor parlamentare; 18,15 Tragerile Loto 5/40 şi Expres; 18,25 Milenium. Secolul XX: termenii supravieţuirii; 19,10Dosarele istoriei: Drumul vieţii; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Nord şi Sud; 21,45153.014 km (emisiune rutieră); 22,00 Studioul economic; 22,40 Interpreţi ai muzicii populare; 23,00 Simpozion. Revistă de literatură şi arte;23,45 Actualităţi; 0,05 Serial: Primarul din Casterbridge.

Programul 2:7,00 La prima oră;8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica

pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri; 10,40 întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11;35 Desene animate; 12,05 Curcubeu (magazin)’13,05 Serial; P.S. Te iubesc; 1400 Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; 14,5î Limbi străine; 15,45 Ritmuri muzicale;15,55 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea;17.00 Ceaiul de la ora 5. Invitată: cîntăreaţa de muzică pop Monica Anghel; 19,00 Emisiune în limba germană;20,00 Cultura în lume; 20,30 Enigma; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Stadion. Fotbal, din Campionatul Angliei; 22,00 Film: Goya; 23,55 Memoria exilului românesc; 0,40 Vedete în recital. '

TVR CLUJ-NAPOCA (P r.l-15.00 - 15,40): Jurnal - actualităţi. Emisiunea în limba maghiară. (Pr.2 -8,30 -9,20) Documentar: despre grădinărit şi grădinari. Anotimpuri muzicale: Primăvara de Antonio Vivaldi. : /

PROTV: 7,00 Bună dimineaţa;9.00 Serial:Young & Restless(r); 9,45 Sport la minut - ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach ( r); 10,30 Danielle Steels: Zoya (II) (r); 12,30 Fotbal Bundesliga Top Gol; 13,00 Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Serial: Lege şi ordine(r); 14,30 Rătăciţi în tranziţie (r); 15,00 Gillette - lumea sportului; 15,30 Serial: BeverlyHills (r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: M.AS.H.(r); 17,30 Young & Restless; 18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,30 Bună seara, Bucureşti!;19.00 Serial: Oameni în toată firea;19,25 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Goana după fuste II; 21,50 Ştirile Pro Tv;22.00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Serial: Cracker; 23,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Serial: Robocop; i,15 Baschet NBA. .

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. *''■/

Garda de noapte: Farmacia nr.4 “Hcdera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

^Programul televiziunilor prin cablul

Miercuri, 17 aprilie 19968,00 Desene animate - ITA1; 9,00

Seriale - RT4; 14,00 Desene animate - ITA1; 14,45 Seriale-RT4şiC5; 16,30 Interzis - RT4; 18,45 Desene animate - C5;19,30 Bill Cosby show - PR07;20,00 Taff - magazin - PR07; 21,00 Nevasta şefului - PR07; 22,35 Baldy man - PR07; 23,00 Dulci păcate - sexy magazin - PR07; 0,15 Harald Schmidt show-SAT 1.

4 DMiercuri, 17 aprilie 1996

10,00 Ştiri şi actualităţi locale; 10,10 Mozaic - film (r); 18,05 Revanşa;19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,10 Momente vesele cu Stela Popescu şi Alexandru Arşinel;20,30 Pasiune şi curaj - film; 22,05 Eroii sînt greu de ucis - film; 23,35 Made în Gennany - reportaj DW.

icTVCABLUsjJ.Miercuri, 17 aprilie 1996

8,lODeseneanimate-TF l;9^5Cu dragoste, al dvs.... - FRANCE!; 10,00 Un chip, două femei - RT4; 11,00 Ţiganca- RT4; 11,30 Renzo şi Lucia- RT4; 12,45 Forţa iubirii-RT4; 13,30

Casa din preerie-RT4; 15,10Dinnou tînâr-RAI UNO; 17,35 Zorro - RTL2;18.30 Toti sub un acoperiş - PR07;18,35 Cine - i şeful aici? - PR07; 19,25 Bill Cosby show - PR07; 20,10 Exploziv magazin - RTL;21,15 Texas2 -RTL2; 23,10 Spada barbarilor - RTL2.

K j P O R T A LWHil EXPORT > MPORT S.R.L.Miercuri, 17 aprilie 1996

PORTAL17,45. Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,45 Buletin informativ; 10,00 A l- Divertisment, matinal; 11,00 Prieteni buni - PR07;13,05 Buletin informativ; 13,20 Al - Serial - documentare; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri;19.30 Documentar - Voyager - NBC;20.30 Al - Serial - reportaje; 21,45 Buletin informativ; 21,10 Film - Să nu­mi spui minciuni - RAI UNO; 23,30 Film - Cum să faci carieră la modul foarte... necinstit- RT4.

PORTAL2Program Cartoon Network; 20,50

Buletin informativ; 21,00 Film - Nevasta şefului - PR07; 22,35 A l - Muzică; 23,10 Film - Spada barbarilor -RTL2. '

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

POLICLINICA I N T E R S E R V I S A N

«tr. Pascal)' nr.5,catt (îheorgtieni

INTERNE. • CARDIOUX5IE NEURO. LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCR1-

NOLOGIE ■ REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE • DER-

MATOKX5IE - CHIRURGIE • ORTOITO1E • O.R.L •

OFTALMOLOGIE • ' GINECOLOGIE'ONCOLOGIE

PEDIATRIE ■ UROLOGIE . ACUPUNCTURĂ

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Immiologie • Paraatologie Determinare Rh < Teste Je sarcina •• Antigea HBS - Eli» Test < Examinări citologice pentm depistară cancerului de col uterin • Investiga^ pentru sterilitatea feminină şi maserfină) ZILNIC, inclusiv‘DUMINICA

orele 7 - 21 , M edic de gardă: orele 2 I : - 7 Rezervare, consultatll

la teL 41.41.63. ' >

ALIANŢA ANTISUIGIDL I F E L IN E

Sufletulnostru Ia dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 -2 4 .

E I L M B

1 2 - 1 8 a p i r i l i c

REPUBLICA - M orta l Kombat - SUA - premieră (9;1 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminică spectacolele încep la ora 11,00. * VICTORIA - Inima neînfricată - SUA'(10; 13; 16;19) * ARTA - Raţiune şi simţire- SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala A: Răzbunare infernali - SUA (11; 13,30; 16; 18,30); sala B: Podurile din Madison County - SUA (13; 15,30; 18) * FAVORIT - Răpirea trenului cu

bani - SUA (11; 13; 15;, 17; 19).

TURDA: FOX - Jumanji - SUA - prem ieră; TINERETULUI - T.Force - SUA - premieră.

DEJ: ARTA- Jumanji - SUA- premieră; Dragostea unui preşedinte american - SUA - premieră.

CÎM PIA TURZII:MUNCITORESC - Frumoasă şi răzbunătoare - SUA - premieră; Vizitatorii - Franţa - premieră.

GHERLA: PACEA - Poliţia n-a văzut nimic - Hong - Kong- premieră; Liceenii în alertă - România; Băieţi răi - SUA.

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

. Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>protetică [ceramică]> chirurgie (rezecţi i, implantel

Programări la t e l . : 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE SIMEDICINÂGENERALÂmiwiiiPROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRU

Dr. ANGELA CĂLUGĂRIIS t r . P ra h o v e i n r . 11

(ffngâ biserica Bob)Td.: 42.56.18; td/fax;19.14.68

( j ) miercuri, 17 aprilie 1996 ROZA VÎNTURILORA D E V A B S U L

d e C I u i

-

CIŢI MAGHIARI TRĂIESC IN MOLDOVA?(Articol semnat de scriitorul Gyorgy Beke în “Magyar Nemzet”)

Episcopul Bandinus (sec. al XVII-lea) a considerat pe baza cultului sfinţilor unguri din perioada dinastiei arpadiene îare a supravieţuit în Moldova şi, în general, pe baza vieţii religioase a ceangăilor din Moldova, că acest grup mai păstrează amintirea acelei vechi Moldove care pînă la jumătatea secolului al XlV-lea a aparţinut Regatului Ungariei. Ferenc Koos (1858) a găsit ceangăi maghiari în sate în care între timp li s-a pierdut limba. în cursul călătoriilor făcute de cercetători ai U niversităţji Bolyai (după 1945) “s-a dovedit că astăzi în Moldova există aproximativ 90 de sate.în care, într-o proporţie mai mică, mai mare sau în majoritate trăiesc ceangăi care ^vorbesc limba maghiară” (J. Farago, 1954):

P rofesorul u n iv e rs ita r şi e tnograful. Vilmos Tanczos apreciază că în cele 84 de sate vizitate numărul celor care mai ştiu, în ţe leg sau ’ vorbesc ungureşte este de. 60.000 ... “ţinînd cont de datele, discutabile ale recensămîntului, de apartenenţa religioasă şi de

faptul că, cu certitudine, există unii care n-au curajul, le este ruşine sau teamă să vorbească ungureşte în Moldova” (LBenko, “Erdelyi N aplo", 31 ianuarie 1996).

Sînt amintite în articol măsurile care se încearcă să se ia pentru a stabili originea acestui'grup de populaţie, consfătuirile organizate în Ungaria şi cercetările făcute ' p rin tre ceangăii s tab iliţi în Ungaria, “deoarece, cercetătorii, unguri şi germani nu au putut să m eargă în M oldova” . S-a convenit că sînt necesare măsuri

.b ine g înd ite , o ac tiv ita te organizată pentru salvarea din punct de vedere lingvistic a , ceangă ilo r din M oldova. D eocam dată au fost luate iniţiative individuale, cum ar fi organizarea, în fiecare an şcolar, la Şcoala generală “Jozsef Attila” din Miercurea Ciuc, a unei clase dc copii ceangăi care să înveţe limba maghiară.. Mai multe zeci de tineri ceangăi învăţă lă Budapesta la şcoli superioare şi un iv ersită ţi. A rtico lu lm enţionează consfă tu irea organizată în ianuarie anul acesta în comuna Ilieni (Trei Scaune),

la care au participat cercetători ai Societăţii Etnografice “Janos Kriza”, ai Uniunii, Maghiare a Ceangăilor din Moldova şi ai Uniunii “Demeter L akatos” . Poetul Istvan Ferenczes a criticat lipsa reprezentării ju rid ice comunitare a ceangăilor şi a apreciat că UDMR nu are o strateg ie de reprezentare a in terese lor ceangăilor, de exemplu nu există nici un deputat maghiar care să răspundă de interesele ceangăilor maghiari.

Condiţia cea mai importantă a supravieţuirii este şcoala. La ora actuală, în pofida greutăţilor provocate dejandarmi, sătenii din Cleje şi Lespezi îi învaţă voluntar în casele lor pe copii ceangăi. Ministerul Învăţămîntului nici nu vrea să audă de şcoli maghiare în Moldova- sau ca limba maghiară să fie predată copiilor ceangăi, nici măcar ca limbă străină. Astfel că devine esenţială şcolarizarea lor în secuime în limba lor maternă. Lupta pentru învăţămîntul maghiar trebuie dusă pe plan politic. Trebuie să

* se recunoască la nivel de stat Identitatea maghiară a ceangăilor din Moldovă, lucru demonstrat

'd e cercetători, dar negat de guvernele din România. Trebuie să se obţină dreptul de folosire liberă a limbii maghiare, în primul rînd în viaţa religioasă. Aici trebuie să intervină şi Vaticanul. Lumea catolică ar trebui sâ afle că nu există nicăieri în lume un grup etnic ca acela al ceangăilor maghiari din Moldova, în ale cărui biserici nu se poate predica în limba credincioşilor-, în pofida hotărîrii sinodului de la Vatican. în vasta sa lucrare “Ceangăii”, istoricul L. Mikecs a considerat că după 1918, ajungînd în acelaşi cadru statal, maghiarii din Transilvania ar fi putut oferi din nou protecţie m aghiarilor din M oldova. Acesta ar fi singurul avantaj al Trianonului din punctul de vedere al ungurilor.

Acum istoria a oferit din nou posibilitatea pentru asumarea reciprocă a so lidarită ţii şi

'răspunderii naţionale. Ar trebui oare să rămînă pe din afară tocmai maghiarii moldoveni care au suferit cel mai mult, ceangăii, care dispar încetul cu

, încetul?

ÎN POFIDA ARMATEI SALE NUMEROASE, COREEA DE NORD NU ARE SANSE DE VICTORIE ÎNTR-UN EVENTUAL RĂZBOI

(Reuter) ' ~

Expertii americanizau declarat că deşi o ofensivă a maşinii de război nord-coreene ar putea face zeci de mii de victime şi ar putea face ravagii la Seul, aflat la numai 40 de kilometrii de zona de graniţă, nu se îndoiesc nici un moment că forţele americane şi cele, sud-coreene vor repurta o victorie decisivă. “Un milion de, soldaţi şi o artilerie şi rachete cu rază lungă de acţiune pot provocao mulţime de pagube, dar numai

■ cu efective numeroase nu sejnai pot cîştigă războaiele în ziua de astăzi. Puterea aeriană şi tehnologia sînt cele ce înclină balanţa” , a afirm at o înaltă o ficialitate de la Pentagon înaintea vizitelor oficiale pe care preşedintele am erican, B ill Clinton, urmează să le întreprindă săptămînă viitoare în Coreea de Sud şi în Japonia.

“Vă amintiţi războiul din Irak? Cred că Phenianul este conştient

că ne-am im pune im ediat superioritatea aeriană! Iar acest lucru ar face ca întreg Nordul să devină imediat vulnerabil”, a apreciat o oficialitate care a dorit să-şi păstreze anonimatul. în perioada scursă de la încheierea sîngerosului război din Coreea printr-un armistiţiu la trei ani după atacul masiv al Coreii de Nord împotriva Sudului Ia 25 iunie 1950, s-au schimbat; doi factori esenţiali. Noii sateliţi americani, staţiile-de radiolocaţie aeriană şi a lte m ijloace de cercetare privează Phenianul de avantajul unui atac surpriză. Deşi în inferioritate pa efective;şi aviaţie, forţele americane şi cele sud-coreene şi-au îmbunătăţit considerabil capacitatea de luptă în ultimii ani, dispunînd de peste 150 de av ioane de lup tă şi elicoptere şi de noi-sisteme de radiolocaţie care pot anihila artileria nord-coreeană ce ar putea desch ide / focul d in ' buncărele ascunse în munţi. în

plus, contextul războiului rece din anul 1950, cînd Coreea de Nord stalinistă se bucura de sprijinul puternicului bloc militar sovietic şi al Chinei, pe atunci izolată şi ostilă, a dispărut.

Nord-coreenii au un milion de soldaţi în comparaţie cu cei 630000 de soldaţi sud-coreeni şi cei37.000 de soldaţi am ericani dislocaţi în Sud. Dar ruptura m ilita ră a Phenianului cu M oscovă; dublată de situaţia economică dezastruoasă şP d e criza de combustibil, îi va face şi mai d ific ilă s itu a ţia în tr-un eventual război de uzură. Forţele aeriene nord-coreene dispun de 500 de avioane de luptă şi de asalt, inclusiv 40 de avioane moderne de producţie sovietică de tip MIG-29 şi 35 de avioane ' de tip Su-25. Dar peste 300 dintre ele sînt avioane vechi, iar piloţii nu efectuează un număr suficient de ore (le zbor, pentru a se face economie de combustibil. “ Nu am constatat practic nici un fel

de pregătiri în vederea unui atac, iar decizia precipitată de a începe lupta i-ar pune într-un imens dezavantaj", a apreciat Stanley Roth, expert în probleme asiatice la Institutul american pentru pace de la Washington.

Coreea de Sud dispune de 60 de avioane de linia întîi de tip F-16 şi a mai achiziţionat încă 127 din Statele Unite. Forţele aeriene am ericane d ispun de 72 de avioane F-16 şi de 18 avioane anti-tanc de tip A -10 la bazele aeriene de la Kunsan şi Osan şi ar putea disloca alte cîteva zeci de avioane de la bazele din Japonia şi din Âlaska. Forţele terestre americane au în Coreea de Sud 300 de elicoptere de atac şi de alte tipuri. Forţele navale americane ar putea desfăşura imediat două portavioane cu peste 100 de avioane de luptă în apropierea peninsulei. “Nu cred că nord-coreenii au în vedere . cu adevăra t o in v a z ie " :

Micul război legislativ s-a sfîrşit. Marile bătălii - nu( A r t ic o l s e m n a t d e I l i e L u p a n în aM e s a g e r u l”)La Curtea Constituţională s-a

consumat confruntarea juridică dintre reprezentanţii Parlamentu­lui şi ai Guvernului, pe de o parte, şi a i1 Preşedinţiei, pe de alta, pe marginea constituţio­nalităţii Decretului prezidenţial hr. 68 din 15 martie despre conducerea Ministerului Apărării, prin care a fost înlăturat din funcţie generalul Pavel Creangă, prin care decretul preşedintelui a fost .declarat neconstituţional. Preşedintele M ircea Snegur, comandant suprem al Forţelor Armate, a emis, în temeiul art.87 din Constituţia R. Moldova, Decretul respectiv în conformi­tate cu art. 5 din Legea cu privire la apărare şi cu art. 35 din Legea cu priv ire la obligativ itatea militară şi serviciul militar al cetăţenilor R.M., prin care îl destituie pe P. Creangă din funcţia de ministru al apărării. Se invocă drept molive încălcările depistate dc organele de resort in activitafcaMinisterului Apără­rii, prin care au fost aduse pagube grave, faptul că P. Creangă, ministrul apărării, nu a luat măsurile ncccsare pentru neadmi- tcrca prejudicierii intereselor şi securităţii stalului, precum şi faptul că Creangă a atins de mult

vîrstă. de pensionare pentru o fiţe rii superiori. O ponenţii p reşed in te lu i - G uvernul şi Parlamentul - consideră că art. 5 din Legea cu privire la apărare şi art. 35 din Legea cu privire la obligativitatea militară şi serviciul militar-nu sînt conforme unor p revederi ale C onstitu ţie i, inclusiv art. 82, care stipulează că, în caz de rem aniere guvernam entală, preşedintele revocă şi numeşte pe unii membri ai Guvernului la propunerea prim ului m inistru . Un a lt argument e că Decretul respectiv trebuia să fie precedat de un demers al primului ministru sau, cel puţin, de o consultare, 'fapt ce nu a avut loc. La aceasta se adaugă argum entele'celor trei deputaţi, autori ai sesizării care au invocat în sprijinul acţiunii lor art. 94 (2), po triv it căruia dccrctele emise de preşedinte se contrasemnează de către primul ministru, lucru care, dc asemenea, nu s-aJntîmplat. Autorii sesizăr­ilor au mai adus drept probe art. 100 din C onstituţie, privind încctarca funcţiei dc,membru al Guvernului (preşedintele nu poate destitui un ministru), art. 21 din

Constituţie privind prezumţia de nevinovăţie - chipurile, învinui­rile aduse ministrului Creangă de a fi pricinuit pagube ţării trebuie dovedite de judecată, faeîndu-se a uita bineînţeles, de rezultatele controlului Curţii de Conturi. Ceea ce s-a scris în actul de revizie, însă, din cîte ştim noi, e departe dev a reflec ta toate matrapazlîcurile făcute la M.Ap. Surse sigure ne-au comunicat că, în timpul controlului, o săptămînă întreagă P. Creangă mai că nu dormea la Curtea de Conturi, rugîndu-se să nu se treacă chiar totul în acte...

în fine, audierea părţilo r implicate în conflict a scos la iveală nu numai precaritatea şi lipsa de concordanţă a unor legi cu C onstituţia, dar şi slaba cunoaştere a legislaţiei de către unii demnitari suspuşi. Decretul preşedintelui s-a întemeiat pe legi emise în 1992, care n-au fost abrogate, dar nici aduse în corespundere cu Constituţia. Fiind întrebat dc Anaiol Ciobanu, consilier p reziden ţia l pe probleme juridice, dacă preşedin­tele poate emite un decret privind destitu irea unui membru al

: Guvernului după ce s-a consultat-' cu primul ministru şi a primit un răspuns negativ, Stuiza, ministrul justiţiei, a răspuns că e dreptul preşedintelui, dacă se consultă în prealabil. Preşedintele nu poate demite un membru al Executivu­lui: poate revoca şi numi doar la propunerea primului ministru. La întrebarea judecătorului Gheor­ghe Susarenco - dacă generalul ,Creangă a depus jurămînt de credinţă patriei şi dacă trebuie să execute ordinele Comandantului Suprem-, reprezentanţii Guvernu­lui şi ai Parlamentului au răspuns că, probabil gen. Creangă a depus jurămînt la vremea sa. Avîndu-1 în vedere se vede, pe cel depus în Armata Sovietică. Deputatul Cecan s-a arătat: chiar indignat de faptul că în fruntea armatei se află colonelul Snegur, care şi-a permis să destituie.un general. Şi cînd te gîndeşti că Hitler a avut doar grad de gefreiter, dar ce Reich a condus! Sigur, nu toţi aii; şansa lui Stalin de a deveni generalisim, dar asta-i situaţia. Decizia Curţii Constituţionale va avea un puternic impact politic. Practic, preşedintele Snegur a primit o,lovitură ce l-a trimis în knock-dow n. N um ărătoarea inversă a început.

MENŢINEREA DE LEGATURI STRÎNSE CU RUSIA

Îndepărtează bulgariaDE MOMENTUL ADERĂRII LA NATO

Reuter

: Elţîn a sugerat luna trecută că Bulgaria- ar putea dori să adere la noul acord de integrare semnat de Rusia şi alte trei republici foste sovietice, al cărui scop este refacerea legătu rilo r econom ice întrerupte odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice. Mulţimi indignate au ieşit pe străzile Sofiei pentru a protesta îm potriva a ceea ce au considerat o ameninţare pentru independenţa B ulgariei. P reşed in tele Je liu Jelev partizan înflăcărat al unor legături mai strîn se cu O ccidentul i-a acuzat pe socialiştii aflaţi la putere că au avut convorbiri secrete cu M oscova în :s c o p u l de a transforma din nou Bulgaria în tr-un “sta t c lien t” al K rem linului, cum era în perioada comunistă.' Guvernul a condamnat cu întîrziere oferta lui Elţîn şi a înaintat un protest oficial, dar diplomaţii şi analiştii politici au declarat că incidentul a adus în cen tru l a ten ţie i legăturile reînnoite ale Sofiei cu Moscova şi relativa sa izolare faţă de Occident”. .

“Dintre toata ţările foste com uniste ale E uropei, Bulgaria este acum cea mai departe de posibilitatea de a fi primită ca’ membru al NATO. Ruşii doresc să ţină Bulgaria deoparte”, a declarat Paul Beaver, analist militar, redactor lâ respectab ila pub lica ţie “Jan e ’s B alkah S en tine î.” “Chiar şi republicile baltice foste sov ie tice (Estonia,-, Letonia şi Lituania) au şanse mai mari de a fi acceptate în NATO (decît B ulgaria)”, a declarat el agenţiei de ştiri R euter în tr-o convorbire telefonică din Londra. Spre deosebire dc vecina sa România, Bulgaria nu a adoptat controlul civil asupra armatei, n ici nu şi-a restructu ra t industria de apărare şi nici nu şi-a lacut compatibile sistemele de apărare cu ccle ale NATO, a declarat Beaver.

Sondajele de opinie arată că, dintre toate popoarele foste comuniste, bulgarii sînt cei mai sccptici în privinţa aderării la NATO, în timp ce comentatorii

prezintă în mass media meritele n eu tra lită ţii sau chiar posibilitatea înfiinţării unei axe europene ortodoxe restrînse, legînd M oscova, Sofia şi, eventual, Belgradul şi Atena.

într-un" sondaj de opinie efec tuat , recent de “Eurobarometer”, doar 52 la sută din bulgari sprijineau ideea aderării Bulgariei la NATO, un procent mai redus decît în oricare altă ţară din Europa de Est. Românii sînt favorabili în procent de 95 la sută ideii ca ţara lor să devină membră a NATO, iar polonezii de 92 la sută. Aproximativ 23 la sută din bulgari cred că viitorul lor- depinde de Rusia, proporţie mult mai are decît în oricare altă ţară ieşită de sub influenţa fostei Uniuni Sovietice.

Făcîndu-se .e c o u l unor diplomaţi care trăiesc la Sofia, Beaver a afirmat că în particular Rusia a acceptat faptul că mulţi dintre foştii săi aliaţi vor adera la NATO, dar a spus nu Ucrainei, celor trei state baltice şi Bulgariei. “Rusia doreşte să- şi păstreze influenţa în Europa de Sud-Est, şi Bulgaria este cea mai mare speranţă a sa'datorită legăturii prin Marea Neagră şi a relaţiilor tradiţional bune”, a declarat Beaver. :

Cu ocazia unei recente vizite , la Sofia, Ghennadi Selezniov,.

preşedintele parlamentului rus, a d ec la ra t că M oscova consideră Bulgaria partenerul său strategic, datorită poziţiei ei cen tra le în B alcani şi accesului pe care îl asigură exporturilor ruse- de gaz. şi petrol pe pieţele occidentale.:

Legăturile strînse cu. Rusia au rădăcini istorice adînci. Pentru Bulgaria - spre deosebire de P olonia, Rom ânia şi Republica Cehă - duşmanul istoric este Turcia,-nu Rusia care i-a ajutat pe fraţii săi slavi din sud să-şi recucerească independenţa faţă de Imperiul Otoman în secolul al XlX-lea.

Bulgaria primeşte din Rusia în treaga can tita te de; gaze naturale şi aproape,tot petrolul şi com bustib ilu l neccsar ccn tra lc i nucleare de la K ozlodu i, care produce aproxim ativ 40 la sută din energia ţării. Dacă ar dori, ruşii ar putea tăia aprovizionarea Bulgariei peste noapte.

A D S W k B 3 U E i !c f l o O i a s i

miercuri, î 7 aprilie 1996 (V )

înfrăţiri intre ortodocşi sl greco-catollclOrice eveniment care atestă

încercări şi reuşite în ' conflictul dintre B iserica ortodoxă şi cea greco-catolică, pentru promovarea spiritului iubirii întru Cristos, nu poate decît. să bucure su fle te le oamenilor de bună credinţă. De fapt, acţiunile ecumenice realizate împreună de cele două culte religioase româneşti autentifică “preoţii iubirii aproapelui”, deosebindu-i de cei ai urii şi vrâşmăşiei. Aşa de • exemplu recent, la Sângeorz-Băi, preoţii greco- catolici şi cei ortodocşi, în deplină armonie şi dragoste frăţească, au celebrat împreună slujbele'de înmormîntare a mai multor decedaţi din comună. La unele din aceste înmormîntări, greco-catolicii, neavînd în tru -to tu l cele ! necesare slujbelor, au fost ajutaţi de preoţii ortodocşi cu prapuri, sfeşnice, steag mortuar, tragerea clopotelor etc. Gesturile de “preoţi ai iubirii întru Cristos” au fost făcute de clericii ortodocşi lacob Algeorge, Ioan Bindean şi Teodor Cureu. Tot pe cursul Someşului Măre, la Măgura

Ilvei, slujba de înmormîntare a creştinului greco-catolic, prof. Ioan Puşcaş, a fost oficiată de preoţii ambelor culte religioase, părintele paroh ortodox Gheorghe Rusti dînd dovadă că face parte, dintre preoţii care pun mai presus poruncile lui Dumnezeu decît cele ale oamenilor. în disputa dintre ortodocşii şi g reco-cato licii din Teiuş, mediatizală şi la T.V., un prim pas spreA îm păcare' a fost realizat. în duminica din 3 m artie s-a 'a c c e p ta t ca credincioşii români-uniţi cu Roma să slujească un Paraclis în Biserica mare a oraşului, clădită de bătrînii părinţi greco-catolici cu multă trudă şi ocupată astăzi dc ortodocşi.

Exemple de acest fel sînt destul de multe • şi demonstrează cursul normal al desfăşurării evenimentelor: Caracteristic pentru conţinutul acestor “înfră ţiri în tre credincioşi” este faptul că ele relevă pe preoţii iubirii întru Cristos, deosebindu-i de cei ai urii, care cu siguranţă nu pot fi inspiraţi de Duhul (Spiritul) Sfînt. ' _ E .D .

î n p e r s p e c t i v a s e m n ă r i i T r a t a t u l u i r o m â n o - u n c i a r

A d y ş l p r i e t e n S i s ă i r o m â n iAstrul poeziei Ady Endre şi

-cel al picturii Aurel Popp au p lecat spre nem urire de pe aceleaşi meleaguri. Primul a fost fiul notarului din satul care azi îi poartă numele. Al doilea a fost fiul preotului român din acelaşi sat., Centenarul amîndorora figura cu vreo douăzeci de ani în urmă- la primul, şi cu 15 ani în urmă- la al doilea pe aniversările

'UNESCO sărbătorite nu numai lanoi, ci şi în lumea întreagă. Găsindu-mă cu 20 de ani în urmă acasă la Satu Mare, am petrecuto zi de neuitat cu Aurel Popp, marele pictor al meleagurilor mele natale , în apropierea învecinată a meleagurilor sale natale de pe malurile molcome ale Eriului, unde se află satul Ady Endre. Atunci mi-a relatat Aurel Popp am intirea unei seri de neuitat, cu multe pahare amicale

•petrecute cu Ady.La începutul secolului era

studentul Şcolii de Arte Frumoase din Budapesta. Din pemanenta sa jenă financiară îl scotea deseori

consăteanul său, prietenul mai vîrstnic Ady Endre, care era cunoscut ca poet şi publicist. De obicei, orele sale de primire erau seara, iar locu l p re fe ra t - C afeneaua Japoneză. Ady terminase de .sc ris foiletonul pentru ziua respectivă, predase m anuscrisul chelnerului şef pentru tipografie - şi primise de la acesta împrumut 6 sumă mai mare ca de obicei. Din ei făcu să alunece cîteva bancnote în mîna prietenului şi apoi îl invită la cină într-o crîşmă din Buda, pe celălalt mal al Dunării. .

La ora opt sosi o birjă cam ponosită, s-au suit şi au trecut Dunărea. Au mîncat, au băut, au discutat despre Ermideni, Tăşnad, Cărei, Satu Mare, Oradea, Zalău. Se făcuse miezul nopţii fatala oră de închidere. Cîrciumarul aduse nota. Ady plăti, dar n-avea chef să plece şi mai comandă să se aducă încă o tură de băutură într-un separeu, unde, pentru bani- buni, se putea petrece pînă dimineaţa. L-a trimis pe prietenul.,

său Aurel să-l cheme pe birjar. “Nenea Sandor, fă rost de nişte bani, - că noi mai rămînem” -i-a zis Ady. Birjarul luă hamul de pe cal şi se întoarse de la casa de amanet cu bani. Au băut pînă la orele patru dimineaţa. Atunci veni din nou crîşmarul cu nota de plată. Ady plăti. Dar mai avea chef de poveşti şi mai comandăo tură. Nenea Sandor, care picotea pe capra trăsurii, a fost iar chemat de domnul redactor. Ady îl trimise să facă rost iar de bani. Afară mijeau zorile. Birjarul luă calul şi-l duse la tîrgul, de vite din Buda, unde geambaşii

. începeau să se strîngă.Nu peste mult se întoarse cu

suma luată pe cal. Continuară să bea pînă la ora şapte dimineaţa. Atunci, nenea Sandor îi luă pe

~ cei doi tineri obosiţi şi udaţi bine pe dinăuntru şi-i culcă în birjă. El se puse între rudele trăsurii şi porni agale, spre Pesta, trecînd din nou podul peste Dunăre. îi duse pînă la locuinţa lui Ady.

,'Apoi îi urcă în apartament şi-i

aşeză pe pat pe ce doi prieteni ce sforăiau. Aurel se trezi primul, era pe la 11 ziua, se îmbrăcă repede şi fugi la şcoală.

Seara pe la ora opt, plin de rem uşcări, c u ' nişte bani împrumutaţi să-i restituie o parte din cheltuieli lui Ady, se prezentă la Cafeneaua Japoneză. Ady îşi terminase foiletonul, îl predă chelnerului şef ca să-l trimită la tipografie, primi iarăşi un avans consistent. Cînd îl văzu pe Aurel Popp scoase un chiot de bucurie: “Aurele, ce bine că ai venit. Trebuie să încheiem' discuţia începută aseară”. îl luă de braţ şi-l duse într-o stradă lăturalnică. Proaspăt bărbierit, ţinînd cu mîndrie biciul în mînă, îi aştepta nenea Sandor Cu un nou cal, cumpărat în acea; dupâ-masă şi cu hamul recuperat de la amanet

-Ne ducem să cinăm cu prietenul şi consăteanul meu, cu domnul ,pictor Aurel Popp, de care se va mai auzi. Mînă, nene Sandor, la o crîsmă ca lumea, din Buda. M ik o E R V IN

în urma unui sondai al Fundaţiei Soros

Cele mai recente opţiuni ale electoratului

facă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul României, cu ce partid ap vota?

28%

14%

Continuăm publicarea (după ziarul Adevărul) a rezultatelor ultim ului sondaj de opinie al Fundaţiei Soros P entru o S o c ie ta te D esch isă , considerîndu-le ca un indiciu al preferinţelor populaţiei României. C hiar dacă ex is tă persoane şi formaţiuni politice care le contestă valabilitatea.

îtt afara acestor subiecţi cu opţiuni fernie, din totalul cbestionaţilor 21% au, răs­puns cu "nu ştiu", iar 7% nu s-ar prezenta la vot

Europa în viziunea lui Nicolae TitulesciiPersonalitatea lui N icolae

Ţitulescu s-a impus în conştiinţa naţională şi internaţională. Cu o pregătire intelectuală de excepţie, în ciuda multiplelor profesii pe care le-a avut, Ţitulescu a rămas un diplomat de talie universală. El a > avut o capacitate extraordinară de a sesiza direcţia - pe care.o luau evenimentele, încă din prima fază a dezvoltării lor; Ministru de externe între 1932- 1936, reprezentant în Societatea Naţiunilor marele om de stat român a fost preocupat constant de cooperarea între popoare, pentru menţinerea păcii mondiale. Organizarea securităţii regionale, în gîndirea lui Ţitulescu, făcea parte dintr-un larg sistem de securitate colectivă. El vedea o Europă a păcii numai prin menţinerea şi consolidarea statu- quo-ului european, stabilit prin sistem ul tra ta te lo r de la Versailles. Primul tratat zonal, încheiat în 1921 după războiul mondial, prin sisteme de' alianţe între Cehoslovacia, România şi Iugoslavia, numit Mica Antantă (M ica în ţe legere), urm ărea stabilirea unor legături de bună vecinătate, pentru a prcîntîmpina orice politică revizionistă: Referindu-se la acest tratat, N. Ţitulescu a spus: “în cazul în care Europa ar fi acoperită de o reţea

de acorduri similare, neîndreptate împotriva nimănui, dar avînd ca

■scop respectarea legii internaţionale, atunci pacea va exista cu adevărat”. într-adevăr, Mica înţelegere s-a transformat, treptat, într-o Mare Putere, care â apărat teritoriile stabilite prin tratatele de la Versailles.

După participarea la Conferinţa internaţională pentru dezarmare din iulie 1933 de la Londra, N. Ţitulescu, constatînd înrăutăţirea climatului internaţional, a făcuto serie de vizite la Belgrad, Ankara, Sofia, Atena, reuşind, în 1934, să semneze un alt tratat

- zonal - înţelegerea Balcanică, formată din România, Iugoslavia, Turcia şi Grecia. Scopul tratatului era asigurarea securită ţii colective. în discursul ţinut la Atena cu acest prilej, Ţitulescu a spus: “Ideea care ne-a călăuzit pe noi, făuritorii în ţelegerii B alcanice, este sim plă. Noi sîntem dornici de pace”. în continuare, a precizat: “Noi sîntem gata să întreprindem; împreună cu toţi acei care vor

"recunoaşte defin itiv şi loial frontierele noastre, o vastă muncă de, apropiere econom ică şi politică, care va devaloriza gradat aceste fron tiere , p înă la spiritualizarea lor definitivi”.

Fiind adeptul menţinerii păcii

în Europa, la Conferinţa ţinută la O xford, în 4 iunie 1937, Ţitulescu a exprimat un punct de vedere românesc, declarîndu-se îm potriva oricărei forme de revizionism. “Revizuirea nu esţeo soluţie, ea constă în a transporta răul pe care-1 reprezintă o graniţă din o parte în alta”. în ce priveşte politica Ungariei, el a precizat: “Ungaria singură formulează cereri de revizuire. Ele întîlnesco putere aşa de mare în Mica înţelegere, îneît nu pot deveni un caz de război” , iŞi atunci, nostalgia unor yremuri apuse din partea unor :ţă ri.era o , politică permanentă: ', Nicolae Ţitulescu, a reafirmat în toată activitatea sa principiile unei politici de pace. “Europa - spunea e l - trebuie să se organizeze pe baza unei politici de pace durab ilă , în ' care dreptatea să fie aliată cu respectul drepturilor dobîndite”.

Prin întreaga sa activitate, Ţitulescu a rămas o conştiinţă vie în rîndul marilor personalităţi ale culturii româneşti. Pentru aceste înălţătoare idei, marelui om & stat din perioada interbelici trebuie să-i acordăm recunoştinţă ce i se cuvine.

P ro f . lo a n C Â M PEA N U

Dăunătoarele...- urmare din pag. 1

Coincidenţa, stranie de-a dreptul, cu p lanurile Federaţiei Ruse, fâcc ca propunerea generalului Cioflină să fie consideratăo acţiune îndreptată împotriva NATO!

Este adevărat, dîndu-şi scama dc impactul negativ al declaraţiilo r sale, generalul Cioflină a revenit asupra lor şi a încercat să ne convingă că am înţeles greşit sensul cuvintelor sale. La fel a procedat şi Traian Chcbelcu care, diplomat de m eserie, a afirm at câ. declaraţiile lui Cioflină au fost'scoasc din context, ceea ce le-a făcut interpretabile. Nici unul dintre ci n-a fost însă convingător. Gafa generalului Cioflină poate fi trecută într-un top al declaraţiilor şoc al ultimilor ani. (va urma)

S . O . S . - Românii din Ungaria ( X I )Am ară ta t că politica de

etnocid aplicată minorităţilor din Ungaria este constantă şi perm anentă la g u v e rn an ţii ' m aghiari, d iferind doar mijloacele şi gradul de intensitate a aplicării lor. Ea nu mai. este nici măcar un secret ferit de mass media sau de opinia publică, ca şi dc eventuale sancţiuni internaţionale. Astfel, perioada interbelică înregistrează cele mai frecvente şi ample manifestări ale naţionalism ului şovin şi iredentism ului revanşard, inclusiv intenţiile prin nimic diferite de cele din anul 1907. Căci, în ediţia din 13 aprilie 1932 a ziarului “Peşti Hirlap”, se putea cili: “Dacă noi, ungurii, vom reocupa ţara (se aveau în vedere teritoriile intrate, după Trianon, în com ponenţa statelor succcsoraic vecine),naţionalităţile vor trebui să,sc

acomodeze şi ele, se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. Nu vom repeta slăbiciunile Ungariei de odinioară. Daco-romanii vor trebui să dispară de pe acest teritoriu”.

Dar cea mai cutremurătoare probă de barbarie, halucinaţie deliran tă şi cinism rămîne declaraţia paranoică a lui Ducso Csaba din “Nincs kegyelem” (Fără nici o milă) apărută în 1939, testam ent a l clasei conducătoare hothystc, şovine şi naţionaliste ad resat tinerei generaţii: “Eu nu aştept să vină răzbunarea. Nu aştept. Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va ieşi în cale. Pe fiecare îl voi suprima. Nu va fi îndurare! Voi aprinde noaptea satele valahe. Voi trece prin sabie toată populaţia, voi otrăvi fîntînilc şi voi ucide chiar şi copiii din leagăn. Voi distruge în germene

acest neam ticălos şi hoţ. Nu va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii din leagăn, nici pentru mama care va naşte copilul! Voi suprima pe orice valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decît o singură naţie, cea maghiară, naţia mea, sîngele meu. îi voi face inofensivi pe viitorii Horia şi Cloşca. Nu va fi milă!” (op. cit., p. 155-156).

Ceea ce s-a preconizat pentru întreg teritoriul, aplicîndu-se întocm ai în anii ocupaţiei horthyste din Ardealul dc Nord (altfel nu ar fi existat sutele de crime sîngeroase şi barbare de la Huedin, Ip, Trâznea, Sărmaş, din alte zeci dc locuri) s-a practicat şi se practică în teritoriile cu populaţiei rom ânească din Ungaria post-trianonică (maghiarizîndu-se pînă şi crucile de la căpătîiul morţilor). Fără milă s-a acţionat şi continuă să

se acţioneze distrugîndu-sc orice posibilitate de trăire autcntică în plan cultural, social, economic sau spiritual a românilor de aici. N-a fost, se parc suficientă presiunea economico-socială la care sînt supuşi românii cetăţeni maghiari. Prin toate mjloacele s-a urmărit umilirea lor şi a neamului din care provin, istoria acestora fiind astfel prezentată îneît - pe lîngă marile lacune voite şi neadevărurile ce se spun - s ă se inculce acestora sentimente de jenă şi umilinţă. Căci românii - în v iziunea maghiară nu sînt urmaşii Romei, ci nişte bieţi oieri balcanici, beţivi, ticăloşi şi hoţi, inferiori cultural în raport cu ungurii, care au pătruns pc căi necinstite în teritoriile maghiare, periclitînd securitatea şi avutul supuşilor accstui stat. Iar în ceea cc-i priveşte direct şi nemijlocit pc

cei ce trăiesc acum în Ungaria şi se mai declară romani, propaganda ungurească susiinc sistematic, cum spuneam, venirea lor ca colonişti abia după secolul al XVlI-lea. (De aici şi tratarea lor ca cetăţeni de mîna a Il-a, cj "toleraţi). Oficialităţile ungare n« admit tipărirea altor versiuni, cu atît mai puţin a adevărului istoric, în acest sens, ele impun puţinilor intelectuali români cîţi mai există în m ediul universitar, presa scrisă , audio-vizuală sau cercetare să preia această versiune şi să o includă în toate lucrările lor tipărite. Asta pentn a dovedi eventualilor contcstatari că românii înşişi sînt cei carc au descoperit- acest “adevăr” şi au găsit dc cuviin ţă să-l facă cunoscut tuturor.

D a n BRUDAŞCU

i

( 0miercuri, 1 7 aprilie 1 9 9 6 ARTĂ-CUITURĂ Oiasji

VernisajLa Muzeul N aţional dc

Artă din Cluj-Napoca, secţia Donaţii (str. 1.1.C. Brătianu nr.22), sc deschide astăzi, 17 aprilie a.c., la ora? 19,00, expoziţia de fotografii a artistului fotograf olandez Adoir RUITENHUIS. Intitulată "An O ulsider's Veiw", expoziţia curpinde imagini din România, surprinse în perioada anilor 1990-1995.

f

Octavian Ghibu - în memoria eternităţiiOctavian Ghibu a

reprezentat pentru români mărturia vie a intelectualităţii interbelice. învăţat la înalta şcoală a educaţici pedagogice a tatălui său, Onif'for Ghibu, întemeietorul - în 1918 - al U niversităţii N aţionale a Daciei Superioare din Cluj, a fost o punte culturală-între generaţii, pildă de faptă rom ânească. C ontinuînd tradiţia familială de pedagog,

Octavian Ghibu a întemeiat, după 1989, la Chişinău, Biblioteca “Onisifor Ghibu”, care a devenit pentru fraţii noştri de peste Prut, expresia perm anenţei unităţii culturale româneşti.

Octavian Ghibu a iubit foarte m ult o raşu l de la poalele Feleacului, cetatea universitară clujeană, în memoria tatălui său, a fost un fervent sprijinitor al revenirii la vechea denumire a Universităţii din Cluj, la aceea

de Universitatea Naţională a Daciei Superioare. Odată cu trecerea lui Octavian Ghibu la ccle veşnice, aducem un pios omagiu celţji care a fost om de spirit românesc şi care va rămîne etern în inimile noastre ca ex p res ie cu ltu ra lă a sufletului neamului nostru.

Gheorghe pUNAR, Primar al municipiului

Cluj-Napoca . Preşedinte al P.U.N.R.

I ( EPIGRAME ) il ---------------------------------------------------- lI OBICEIURI DE PAŞTI \| - La tine vine iepuraşul, tu? ‘ |i - De data asta, din păcate, nu. ' I

- De ce, că doar tradiţia-i frumoasă? , I - Ei dragă, e bărbatu-meu acasă.

Rezultatele obţinute de elevii din judeţul Cluj, participanţi la etapa naţională a olimpiadelor şcolare

I PREGĂTIRI I ÎNĂLŢARE

P E N T R UI

- Cînd toţi aleargă după ouă,Şi casa şi-o găte’sc ca nouă,

. Ce faci pe-ascuns de zile-ntregi?- Lâ şcfu-"ncondeiez" colegi.

M ih a i T E O G N O S T E

(continuare din numărul trecut)ITALIANĂ. Prem iul II: Alexandra

Muntean, clasa a X-a (Lic. “G.Bariţiu”); Premiul III: Oana' Olaru Zăinescu, clasa a X-a (Lic. “G.Bariţiu”); Premiul special: Adela Laura Nistor, clasa a Xll-a (Lic. “G.Bariţiu”); Menţiuni: Ştefania Nain, clasa a Xll-a (Lic. “M. Eminescu”), Oana Nicoleta Maieu, clasa a X-a (Lic. “G.Bariţiu”), Maria Sasmireşan, clasa a Xl-a (Lic. “G.Bariţiu”), Cristian Cucuruzan, clasa a Xl-a (Lic. “G.Bariţiu”), Flaviu Bacoţiu, clasa a XII-a (Lic. “G.Bariţiu”). _ :

INFORMATICĂ. Premiul II: Rareş Pop, clasa a Xll-a (Lic. “A.Mureşanu” Dej); Premiul III: Mihai V. Lintean, clasa a IX-a (Lic. de informatică “T.Popoviciu”),

Adrian Monea, clasa a X-a (Lic. “E.Racoviţă”); Menţiune: Mihai I. Scoiţara, clasa a X-a (Lic. de informatică “T.Popoviciu”).

LATINĂ. Premiul II: Ioana Câmpean, clasa a X-a (Lic. “Gh. Şincai”); Premiul III: Anca Radu, clasa a IX-a (Lic. “Gh. Şincai”); Premiul special: Alina Bantu, clasa a IX-a (Lic. “M.Eminescu”), Camelia Chişu, clasa a Xll-a Lic. “Gh. Şincai”); Menţiuni: Daniela Boboş, clasa a IX-a (Lic. “N.Bălcescu”), Simonfi Krisztina, clasa a X-a (Lic. “O.Ghibu”), Bianca Costin, clasa a Xll-a (Lic. “A.Mureşanu” Dej). (Va urma)

(Rezultatele nc-au fost puse la dispoziţie prin amabilitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj).

S E M IC E N TE N A R U L FO N D ĂR II OPEREI L U M IN II

(învierea Domnului 1946-1996)

RAZE DE LUMINĂSCOPUL: Formarea spirituală a omului, familiei..

şi societăţii, promovarea culturii şi carităţii creştine şi afirmarea valorilor, româneşti în spiritualitatea universală. CUVÎNTUL DOMNULUI (aduceri- aminte): 1. Şi a zis Dumnezeu: “Să fie lumină” şi s-afacut lumină (Geneza 1, 3); 2. Viaţa mea se bucură văzînd lumina (Iov 38,19); 3. La tine este izvorul vieţii şi întru lumina ta vom vedea lumina (Ps. 26, 10); 4. Eu sînt Lumina lumii; cine mă urmează pe mine nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieţii (loan 8, 12); 5. Cît aveţi lumina, credeţi în lumină, ca să deveniţi fiii luminii (12, 36); 6. Trezeşte-te, tii care dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Cristos (Efescni 5, 14); 7. Purtaţi-vă ca fiii luminii, pentru că rodul luminii constă in orice bunătate, dreptate şi adevăr (5, 9). ŞAPTE DORINŢE VII: Dă-ne, Doamne: raţiunii lumină, inimii iubire, timpului preţuire, corpului sănătate, vieţii sacralitate, idealului împlinire şi sufletului mîntuire. MĂRIA SA (M U L : Omul înnobilat de graţia divină; omul-rază de lumină; omul creator de valori spirituale şi umane; omul de caracter, omul de omenie; omul care sfmteste locul; omul providenţial. INSPIRAŢII ŞI ASPIRAŢII: Constituirea Academiei Luminii cu intelectuali de convingere şi de prestigiu şi construirea Institutului de caritate şi formare spirituală, prin generozitatea oamenilor providenţiali din ţară şi străinătate. DUM SPIRO SPERO! Desigur, cu ajutorul Domnului nostru Isus Cristos - Lumina lumii şi învingătorul morţii. Fiţi cu toţii alături de Opera Luminii! Mult bine pot face cei buni împreună. FIAT LUX! Să fie lumină! •

P . V a s i l e M a r ia U N G U R E A N U

Un docum entReproducem parţial scrisoarea Mons.

Marcu Glaser, episcop, administrator apostolic de laşi, trimisă din proprie iniţiativă tînărului fondator (8 august 1946): "în timpurile de răscruce toţi oamenii au nevoie. de o.Lumină superioară, de o stea care ar putea arăta limpede drumul întunecat priţt greutăţile vieţii şi prin slăbiciunea omenească Această lumină ne-a adus-o Isus prin învăţătura Sa aşa de înaltă, valabilă şi potrivită pentru toate împrejurările de loc şi timp şi pentru toate neamurile, în orice condiţiuni.

O lumină ca aceasta în satele noastre şi un îndemn, pe care îl poate da numai religia noastră, să Vă conducă şi să Vă ajute în sarcina nobilă, p e care aţi luat-o în Societatea "Lumina". Din partea Noastră, o aprobăm, o recomandăm din toată inima şi Vă binecuvîntăm ...”

"/ GuaSanfifa "d t k i t b cuocc iiŢ jpatlx l 'O p a 'h s t i t a C'cr>«liriofX a

ANIVERSARE CULTURALAAstăzi, 17 aprilie 19%, orele 13,00,

în sala de sticlă a Primăriei din str. M oţilor/ rir. 1-3, vor avea loc manifestări dedicate împlinirii a 13S de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Lectură (Casinâ Română) la Cluj precum şi lansări de carte, după următorul program: , C

Prezentarea expoziţiei documentare “Casina Română - 135 de ani de la înfiinţare” ; prezintă: Vasile Lechinţan, Arhivele Statului Cluj; - Simpozion “Casina Română -

•135 de ani de la înfiinţare”; vor prezenta: d-na Eugenia Glodariu, şef secţie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, dl dr. Stelian Mândruţ, cercetător la Institutul de Istorie, dl Vasile Lechinţan, arhivist la Arhivele

' Statului Cluj;Lansări de carte:

1. Radu Ciuceartu, amintiri, voi. “Intrarea în tunel” şi “Potcoava fără noroc”, Ed. Meridiane,, 1991; prezintă: scriitorul Teohar Mihadaş, fost deţinut politic şi prozatorul Radu Mareş; -

2. Lucrări apărute sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului - Bucureşti, director, prof. dr. Radu Ciuceanu: - Ideologie şi Structuri comuniste în România, 1917-1918, colecţia documente 1995; - Totalitarismul de dreapta în România. Origini, manifestări, evoluţie, 1919-1927, colecţia “Documente”, 1996: prezintă: dl dr. loan Chindriş, cercetător la Institutul de Istorie;

3. Aurel Râu, “Andrei Mureşanu în răsăriturile magicului”, editura Dacia, 1996, prezintă dl acad. Camil

■ Mureşan, directorul Institutului de Istorie, dl Virgil Gulat, directorul Editurii Dacia.

4. Nicolae Nicoară-Horia, “Desculţ prin Transilvania”, veisuri, editura Euroland, Suceava, 1995.

Organizatori: Primăria municipiului Cluj-Napocâ, Arhivele Statului Cluj, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului Bucureşti, Institutul dc Istorie Cluj, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Cluj.

E x p o z i ţ i a L ă c r ă m i o a r a V a r v a r i - A r a m ă

A d r i a n A r a m ă

LOCURI DE SUFLETC u p rin s ă de fe b ra u n o r .

rad ica le m utaţii actualita tea ro m â n e a s c ă s -a v ă z u t inundată de m ărturiile unei p ropagande vizuale efectuată n u d e p u ţin e o r i p r in m odalită ţi o sten tative, du&e către consecinţele iritante ale kitsch-ului. C hiar şi limbajul artei contem porane etalată pe s im eze le d iv e rse lo r , g a le rii c u n o a ş te o a g ita ţie şi un refugiu către im previzibilul ce d e ru te a z ă şi la s ă .g re u d e s c i f r a b i l s e n s u l. M u lte “ im provizaţii” nici nu cautăo finalitate estetică, spirituală,, c o n s id e r în d s u f ic ie n t dem ersul în sine, ca simplă “provocare” .

în a c e s t c o n te x t n u ne putem ascunde bucuria de a rem arca f r e a m ă tu l 'c u ra t al s e n s ib i l i t ă ţ i i u n o r a r t iş t i . p recum Lăcrăm ioara V arvari- A ram ă şi A drian A ram ă care şi-au adus prinosul unor trăiri şi notaţii efectuate în contact cu lum ea încărcată de m iracol c e d ă in u ie în sp a ţiu l unor vetre tran silvane . P opasuri p r i le ju ite dc in teg ra rea în a n tu r a ju l u n o r t a i e r e de creaţie (N icula, C iucea) ori întoarceri la spaţii de obîrşie (V inţul de Jos, Ilva M ică) au d e v e n it su rsă in sp ira to a re pentru alcătuirea (prin -forţa s in te tiz a to a re a lin ie i şi .a culorii) a unor reconstituiri şi r e s t i tu i r i de c lim a t ce păstrează şi perpetuează către noi sem nele şi sem nificaţiile unei c iv i liz a ţi i an c e s tra le . Spaţiul rustic transilvan, ca şi ce l rom ânesc în ansam blu l său, păstrează pentru cei care ş tiu să - i in tu ia sc ă - ş i să -i a d m ire a lc ă tu ir e a ş i s p e c i f ic i ta te a p ro b e a le s im b io z e i ş i a rm o n io a s e i c o n lu c ră r i d in tre um an şi g e o lo g ic . D e -a lu n g u l v e a c u r i lo r a ic i o m u l s -a in teg ra t în ritm urile na tu rii m o d e l în d -o n u n u m a i în funcţie de n ece s ită ţi, c i şi dintr-o organică pornire către fru m o s. P ito re sc u l sa te lo r reprezintă aşadar efectu l unor m o tiv a ţii de p ro fu n z im e a

raportu lu i dintre' funcţional şi estetic . D e 'a ic i perenitatea şi fascinaţia lor! • ‘~ A ceste ad ev ă ru ri au fost în ţe le s e şi v a lo r if ic a te cu e m o ţie şi a u te n tic ita te de' L ăcrăm ioara V arvari-A ram ă şi A drian A ram ă, expoziţia lo r d e la C o m p le x u l e x p o z i ţ io n a l a l U n iu n ii A rtiştilo r Plastici, filiala Cluj, -însum înd zeci de transpuneri (p r io r i ta r în tu ş ; d a r şi în g u aşă , tem p era , ee raco lo r, u le i ) c a re fa c p la u z ib ilă poezia un o r instan tanee de viaţă desprinse d in eternitatea unor L o cu ri de suflet. Efortul lo r c rea to r nu se 'co n stitu ie ■ în tr-u n sim plu ju rn a l, deşi o p e re a z ă cu m o tiv e şi argum ente ce nu-şi refuză o doză de concret. Are loc mai d e g ra b ă o în to a rc e re la ■izvoare, un fel de rememorare şi recom punere a unor lucruri îndrăgite, ştiute,-cărora li sc restituie acea forţă a evocării ce ne face să a s is tă m la

..re c e p ta re a u n o r vech i ritualuri. Lumini atemporale* re c re a te , vag p e rcep tib ile , fixează de obicei acţiunea la lim ita u n u i ceas de ta ină ,

. stranii înserări şi macerări ale m a te rie i p ro p u ls în d u -n e . în arhaice vrem i. C u emoţie şi

. sfială se efectuează un cult al . o b îrş iilo r , exprirnat sincer,, lapidar, convingător. Pentru a : f a c e m a i. ‘ e x p lic ite p e re g r in ă r i le - şi ro s tu l ' sugestivelor restituiri Adrian. A ram ă, cu o reală şi rafinată

i vocaţie poetică , a conceput^ pentru fiecare localitate cîteo con fesiune , decantînd în ­tr-un lim baj cu sonorităţi ş i : rezonanţe de hrisov şi cronică m ed iev a lă im presii, m irări, revelaţii.

în tr-un Spirit alert, frust şi o r ig in a l , v L ă c ră m io a ra ' V a rv a r i -A ra m ă şi A d ria n A ram ă readuc în actualitate structuri arhitecturale, ritmuri şi arm onii e tern dăinuitoare - care dau splendoare şi farmec u n o r ve tre de c iv iliza ţie ş i ' cu ltură m ultiseculară.

N e g o i ţ ă L Ă PT O IU

Filarmonica TransilvaniaEMIL SIMON - SORIN PETRESCU

Un concert dc muzică franceză dirijat de maestrul EMIL SIMON este, desigur, un. privilegiu, o bucurie pc care Filarmonica

? clujeană ne-a prilejuit-o în ajunul Sfintelor sărbători de Paşti. Programul de vineri, 12 aprilie, a debutat cu omagiul, ravelian adresat clavecinistului baroc francez - “Le tom beau dc Couperin”.

Puritatea “clasică” a liniilor muzicalo, împletindu-se la modul

cel mai fericii cu o cromatică pastelată, au conferit unicitate acestei variante interpretative.

Concertul pentru pian nr.2 op.22 dc Saint-Saens l-a readus pe scena muzicală clujeană pe exccientul pianist timişorean SORIN PETRESCU. Muzician profund, sobru, interiorizat, Sorin Petrescu este de multă vreme o certitud ine în p ian istica rom ânească. C ontrar a lto r confraţi tineri, el îşi clădcştc cu

m inuţiozita te , cu maximă seriozitate o carieră solidă, fiind mereu deschis spre nou, mereu dornic să se autodepăşească.

în Concertul nr. 2 de Saint- Saens, după o in troducere vibrantă şi maestoasă, pianul trece de la lirismul mişcător al teniei “îm prum utate” dc compozitor de la discipolul său Faure, dc la farmecul emoţionant al sincopelor celei de-a doua idei muzicale - la acca improvizaţie, acea cascadă transparentă de terţe şi sexte transformate de către c rcsccndo -u l şi accelerarea mişcării într-un torent de octave tumultuoase, superbă descătuşare de forţe, gîndile într-o unitate

expresivă cu Cadenza ad libitum! Patetismul primei părţi alternează apoi, la modul insp irat, cu strălucirea spirituală a acelui Allegro scherzando secund şi cu cea napolitană a Presto-ului final. Toate aceste ipostaze interpretative pianistice, cerute de piesa lui Saint-Saens, îl definesc pe Sorin Pctrescu, conturînd un portret extrem dc expresiv al

, tînărului pianist.Partea a Il-a a scrii dc vineri a

“expus” la maximum ansamblul clujean şi şeful său dc orchestră, în lumina a două dificile partituri impresioniste: Rapsodia spaniolă şi Bolero-ul dc Ravel.

“Acest program mi-este foarte

d rag, foarte ap roape” - mărturisea maestrul Emil Simon

i a repetiţia generală. “Cele mai importante în această muzică sînt culorile, rezultate mai ales din mixturile diferitelor culori de sunet. Nu găsiţi această bogăţie coloristică nicăieri în literatura muzicală. E o bogăţie dusă la pararism !”

Cu bucuria însetatului de a fi găsit în deşert un izvor limpede, cu vo lup ta te de înd răgostit, maestrul Simon “schiţează” în muzica lui Ravel contururile ondulate, fără unghiuri, jucîn- du-sc cu dezinvoltură în “baia de culori”, operînd însă cu rafinate nuanţe, fără a oferi totul dintr-o

d a tă , ci savurînd bogăţia cromatică încet, în tr-o 'infinită, gradaţie spre punctele ' maxime, parox istice . De la A dierile armonice, la belşugul de sunete ev o ca to are , senzuale - în Rapsodia spaniolă”, la pitorescul motiv şerpuitor al Bolerouliii spre ciclonul sonor din final, clamant, ex asp e ran t, fa ta l, ilum inat deodată dc strălucitoarea dezlegare adusă de transcendenta apariţie a lui Mi major, maestrul EMIL SIMON a oferit publicului clujean o seară de .neuitat, o iluminare spirituală muzicală în ajunul învierii Domnului.

C r i s t i n a M o n i c a B O T A

ADEVARUL d e Claal OMUL 51 SOCIETATEA miercuri, 17 aprilie 1996

IGherla are din nou Notariat Public

I După desfiinţarea raioanelor .în 1968, la Gherla a încetat '

I să mai funcţioneze Notariatul |' | Public. Recent visul gherlenilor |

I de a reînfiinţa această instituţie, i s-a tradus în viaţă.

. I . Şi asta datorită fostului I| primar al urbei, domnul || G heorghe Fodor, care |■ conform O rdinului .

Ministrului de Justiţie, prin JI care aproba Regulamentul I| de punere în aplicare a || Legii notarilor publici şi i• activităţii notariale, şi în .• orăşelul de pe Someş, a ■I redeschis Notariatul Public, || spre bucuria şi satisfacţia || localnicilor, care timp de i

peste 25 de ani, au fost :I obligaţi să se deplaseze la I| Dej pentru orice problemă || de rezolvat. i. Activitatea Notariatului .

Public de pe strada Dragoş *I Vodă constă în autentificări I| de contracte, cumpărare- -| u vînzare, donaţii, schimb de . bunuri mobile şi imobile,• legalizări^ şi declaraţii. De I.| asem enea, a ic i se pot || efectua dezbateri |.■ succesoriale după persoane i

decedate în raza de JI ac tiv ita te a judecătoriei I| , locale. Totodată se pot || obţine consultaţii juridice i■ notariale. Toate actele se ,• ' legalizează de notar public. ■I SZ.Cs . |

Săptămînă patimilor, perioadă de reculegere şi împăcare cu noi înşine, de m ărturisire şi împărtăşenie, a fost pătată în acest an de nepotolita noastră sete de bani. Obiceiurile creştine şi practicate la asemenea sărbători se mai păstrează doar ici-colo, în sate uitate de lume. într-un astfel de loc, o bătrînă, care mai are puterea să ţină o vacă, a dus lapte proaspăt tuturor vecinilor cărora puterile nu le mai permit să ţină animale. Toţi sînt săraci, dar din puţinul pe care îl au, nu pot să nu ofere ceva şi celor care au Şi mai puţin. Tot mai des, uităm şi ne desprindem de datini care

. secole de-a rîndul au constituit suportul unei moralităţi puternice a poporului nostru, însăşi baza existenţei noastre ca popor.

Un fapt incredibil ne-a adus în

gînd aceste reflecţii. Vineri, în P-ţa Mihai Viteazul, principala noastră piaţă agro-alimentară, laptele de vacă natural (cel din comerţ este cum este) obţinut de la producătorii particulari, a ajuns să fie oferit la preţul de 5000 lei/

com ercial modern sîn t mai solicitate. Aici intervin însă foarte ' multe probleme legate de vîrsta solicitanţilor. Puţini copii, vor opta pentru o sticlă de lapte în locul unei sticle de Cola sau Pepsi.

instituţii şi personalităţi care ar trebui, să se g îndească în perspectivă, la sănătatea naţiunii. Pentru orice s ta t c iv iliza t, chestiunea este esenţială. Nu este momentul să împrăştiem vini, să acuzăm pe cineva de greşeli,

SAPTAMINA PATIMILOR CONTINUAlitru, iar smîntîna, tot particulară, să fie valorificată la preţuri între 9.000 - 13.000 lei. Raportat la condiţiile şi posibilităţile actuale ale producătorului particular, p re ţu rile practicate nu sînt exagerate, mai ales, dacă le raportăm la alte produse cu o valoare nu tritivă şi socială (atenţie!) mult mai mică, dar care ambalate şi valorificate în sistem

Problem a se pune însă altcumva. Cu un litru de lapte pot trăi, o zi, doi oameni. Lipsa acestui aliment şi a derivatelor lui din alim entaţia zilnică a copiilor, mai ales, poate avea (şi o să aibă) grave consecinţe asupra generaţiilo r v iitoare. Evident, cel care vinde nu se gîndeşte la viitorul generaţiilor viitoare. Dar avem o salbă de

uneori ireparabile, fără mari sacrificii, dar trebuie să forţăm momentul unor hotărîri esenţiale (sprijinite de lege şi aplicate ferm), care să asigure o redresare socială a alimentaţiei. Preţurile sînt, cum sînt. Important este ce gîndim noi în perspectivă pentru a echilibra anumite fenomene. La tot ce avem, se mai adaugă cîteva elemente descurajante pentru

om ul necă jit. L iberalizarea unor preţuri, în urmă cu cîteva zile, nu îi oferă omului sărac, în actuala campanie electorală speranţe palpabile. N ici u n “vec in” , dintre cei care a r putea, nu-i va, oferi o sticlă de lapte. O posibilă arm onie socială este anulată din s ta rt de diversitatea de interese ş i de e g o is m u l a c e s to ra . A rm onia spre care tindem şi, c a re răm în e un sim plu ş i nerespectat obicei creştinesc, nu are sorţi de izbîndă, fără o b a z ă te m e in ic i , c a re s ă b e n e f ic ie z e de -a p o r tu l ş i interesul social necesar u n u i echilibru de esenţă.

Un deziderat actual. Oare şi o dorinţă a celor care pot? “

Ion RUS

“U N IP L U S ” em ite , ia răş i, în parta j

cu “Vocea E vanghelie i”“în urma deciziei CNA cu numărul 11 din 8 februarie Radio

Uniplus Cluj şi Radio Total Bucureşti au primit aprobare pentru a emite 24 de ore din 24. Prin aceeaşi decizie. Radio Vocea Evangheliei a primit frecvenţa de 89,4 MHz în Cluj. Invocînd prejudicii de ordin tehnic, spiritual şi material Radio Vocea Evangheliei a refuzat să se conformeze deciziei CNA acţionînd în instanţă Radjo Uniplus ş i ' CNA. în absenţa părţilor implicate Radio Vocea Evangheliei a obţinut suspendarea deciziei 11 din 8 februarie pînă la data de 21 mai anul curent. Sîntem obligaţi ca pînă la o nouă decizie, care sperăm să reglementeze definitiv această situaţie, de împărţire a unei frecvenţe între un post de radio confesional şi unul comercial, să revenim la vechea grilă de programe”. ;

( C o m u n ic a t a l U N IP L U S R a d io C lu j)

Produ*

Engros En detail

Maxim Minim Mediu Maxim Minim Mediu Creştere %

Zahir (pungi 0,9 kg) 2.060 1.795 1927,50 2J20 2.200 2£60 +17,0

Firni (pungiikg) . 1.230 880 14)55 1.500 1.150 1.325 +25*O ra (pungi M kg) 1.960 11.750 1.865 ̂ 2.300 2£50 £275 ♦22,0IUM (pungi 1 kg) 850 800 125 1300 . 1.200 1.350 464,0UM (1 litru plastic) 3.700 3.550 3.625 5.000'- 4.500 4.750 +31,0

PREŢURILE NE TULBURĂ IARĂŞI SOMNUL' Majorarea salariilor şi a tuturor

categoriilor de pensii a adus o- slabă alinare celor care îşi drămuiesc banii şi îi numără de.

" mai m ulte ori înain te de a cumpăra, ceva. Banii obţinuţi în plus, începînd cu 1 aprilie, nu acoperă nici pe departe discretele, dar consistentele măriri de preţuri la produse alimentare de primă necesitate. :Fenomenul este curent şi nu mai miră, iar protestele anarhice ale celor nem ulţum iţi nu prea- interesează pe nimeni.

Lanţul sărăciei este mult mai lung şi mai trainic decît sîntem dispuşi să credem . Potriv it datelor comunicate, recent, de In s titu tu l pen tru C ercetarea Calităţii Vieţii, în prezent, 42 Ia sută din populaţia ţării se' află la limita subzistenţei, 11 la sută din această categorie a populaţiei

situîndu-se sub pragul minim de sărăcie. Preţurile au crescut însă perseverent, iar majorarea salariilor şi pensiilor nu- reprezintă decît o slabă alinare pentru săraci. (Vezi tabelul de mai sus). '

în ce priveşte calitatea vieţii, ar fi multe de spus. Cînd o mare parte a populaţiei nu îşi poate acoperi, ca volum, necesarul de hrană, este absurd să vorbim de calitatea acesteia. Pînă cînd o să ajungem să includem printre obiectivele noastre şi această problemă va mai trece mult timp.

Dar să nu facem un act de . acuzare din a te a s ta adresat

guvernanţilor noştri. Alte popoare au parcurs un drum lung, pavat cu multe etape premergătoare, pentru a-şi s tab ili harem uri alimentare adecvate complexelor condiţii actuale (economice, sociale, ecologice, medicale etc.).

■: D rept argum ent pentru cete afirmate, reproducem un grafic, publicat recent de “Adevărul econom ic” , r e f e r i to r ' Ma alimentaţia germanilor în ultima jumătate de secol.

lo r i R U S

Cu ce se hrănesc germaniiConsumimedudipmdjseaUmsnttmpgkxuHor flari, tnkUogiamt (la lleanmeda pe Mari)

SUBREDACŢIA DIN TURDA TRANSMITE:

Atenţie, drum prăbuşitlPe str. A urel V laicu sau m ai precis spus în

dreptul vechiului abator, s-a prăbuşit o bună' p a rte d in d ru m u l d e a c c e s . A p e le V ăii C opandului, au săpat la tem elia unui parapet de beton de protecţie şi cu tim pul, acesta s-a surpat îm preună cu o bună porţiune de drum. Pericolul este evident pentru autoturism e şi, ■ m ai ales,' p en tru au to v eh icu le le cu m are gabarit.

D eşi RAD P-ul este ocupat pînă peste cap cu ac ţiun ile în cep u te pen tru p lom bări şi reparaţii de străzi şi trotuare, trebuie totuşi să-şi creeze o ... ^fereastră pentru a repara drum ul. N u de a lta , d a r a z i, m îin e , SC “ A grom ec” SA va fi n ev o it să-şi scoată m aşinile şi utilajele necesare cam paniei de primăvară. A lt drum de acces nu există! Şi atunci? A şteptăm pînă se va întîm plă (doamne fereşte!)tun accident cu victim e şi apoi să acţionăm ?

Municipalitatea şi protecţia socială a cetătenilor

lei, iar subvenţiile pentru, energie electrică ca ş i pentru transportul urban, s-au ridicat la 575.304 mii lei şi respectiv la 677.654 mii lei. Toate acestea au reprezentat în anul trecut, 24% din totaluZ cheltuielilor efectuate de municipalitate, valoarea totală fiind de 1.780.392 mii lei.: - Pentru acest an , cum se prezintă situa ţia din acest punct de vedere?

- în perioada 1 ianuarie - 15 martie, celor do u ă cantine de ajutor social le-a fost atribuită suma d e 45.403 m ii lei, indem nizaţiile pentru n a ş te ri acordate au fost, de 6.510 mii lei, iar a ju toru l social de 84.730 mii lei. S-au mai plătit 305 m ii lei ca ajutor pentru copiii daţi lîn p lasam ent

. familial, 572.884 mii lei subvenţii pentru energie , termică şi 273.558 mii lei subvenţie p en tru

transport urban. D in neferic ire ; în acea s tă primăvară, 6 locuinţe au fost mistuite de un incendiu. Familiilor calamitate le-a fost acordat un ajutor în valoare de 6.000 mii lei.

Aceste ajutoare, indemnizaţiile:' şi subvenţiile mai sus arătate au reprezentat 45% din totalul cheltuielilor aferente perioadei. Şi toate acestea, în condiţiile în carâ municipalitatea avea (şi are) la 31 decembrie 1995, cca 1.280 mii lei de plătit la unii furnizori şi de achitat lucrări executate dar nedecontate.

R u b r ic ă r e a l i z a t ă d e Io n C O R D O S

Pe zi ce trece, populaţia Turzii, şi a întregii ţări de altfel, esţe .tot mai nemulţumită. Din păcate, anatema este aruncată nu asupra adevăraţilor vinovaţi, ci asupra unor mărunţi funcţionari. Cu cîteva zile în ufmă, am purtat o discuţie cu domnul prof. Ioan Bembea, primarul Turzii, în general pe tema protecţiei sociale a cetăţenilor şi, în special, pe aceea a acordării ajutorului social.

- Anul trecut, ne spunea interlocutorul nostru, pentru cele două cantine de ajutor social existente în municipiu, a fost acordată suma de 228.219 mii lei. Cu această sumă s-au asigurat, zilnic, 400. porţii de mîncare pentru bamenii nevoiaşi.■ în aceeaşi ordine de idei, mai amintesc că

municipalitatea a mai acordat suma de 30.159 mii lei ca ajutor pentru încălzirea locuinţelor,- indemnizaţii pentru naşteri în valoare de 4.405 m ii lei iar ca ajutor social, conform Legii 67,262.953 mii lei. Este puţin, dar decît deloc! Noi am insistat la forurile competente să mai ridice plafonul ajutorului social, am fost refuzaţi. Lumea, de unde să ştie? Şi-atunci tot primarul este de vină, tot municipalitatea!

Pentru copii daţi în plasament fam ilia l,, de asemenea, a fost acordată suma de 677.654 mii

i B P ' â

C iF lo ri d e ia rn ă în a p r i l ie ... 1

Î V t -î c , r~<31~* i%

IfflS O W S l. , W C f o r W in d o w s < z m

mm

Cei treiTranziţia spre o economic de

piaţă, spre o societate informati­zată, a revoluţionat multe dintre elementele dc bază ale vieţii noastre cotidiene. Comunicăm prin telefoane celulare, faxuri, pa- gcrc, cabluri optice. Uneltele

* W IN D O W S / W O R D fo r W in d p w s ./ EXCEL d e D ra g a -M a r ia -B a la n G e o r g e - B a l a n p r e ţ

I 9 9 8 0 lei 5

muşchetari din birounoastre de lucru s-au metamorfo­zat din creion şi stilou în calcula-, tor şi imprimantă. Eficienţa este atributul activităţii noastre iar timpul a devenit din ce în cc mai preţios: nu mai avem timp să mergem la teatru sau să vizitămo expoziţie.

Editura Promedia Plus a intuit bine nevoia de asimilare, într-un timp cît mai scurt, a cunoştinţelor, necesarc desfăşurării lucrului într-un birou modem. Fapt pentru

care iată, ea reeditează pentru a doua oară lucrarea “WINDOWS / WORD for Windows / EXCEL” sub semnătura autorilor: prof. univ. Draga Maria Balan şi prof. univ. George Bălan. Cartea se înscrie în coordonatele unei lu­crări concise, ea pretîndu-se mai degrabă la obţinerea de rezultate imediate decît la aprofundarea unor subtilităţi în utilizare. Se prezintă aici într-un mod unitar şi o manieră accesibilă modul de

utilizare a sistemului Windows cît şi al celor mai bine vîndute pa­chete ale firmei Microsoft: Word şi Exccl. Concepută într-o formă cu multe exemple şi tehnici de utilizare, lucrarea se adresează atît începătorilor cît şi celor avansaţi. Cele trei părţi ale cărţii, decurg practic una din alta: prima prezintă mediul dc operare grafic ‘ Windows cu suita de accesorii interne ca de exemplu Paint Brush sau File Manager; a doua descrie procesorul dc texte Word afiînd cum se poate redacta un

docum ent de la formatul paginilor şi paragrafelor pînă la caracteristicile scrisului dintr-un cuvînt; în ultima parte sînt explicate funcţiile aplicaţiei dc calcul tabelar Excel cu ajutorul cărora se poate, de exemplu, vizualiza graficul activităţii unui departament.

Punînd cap Ia cap toate aceste caracteristici, putem afirma, pe bună dreptate, că avem aici trei cărţi într-una singură.

S e r b a n D R O N C A

l ) miercuri, 17 aprilie 1996 PUBLICITATE Program: jSSSErVINERI 8-1 fi 9-14.

ADEVÂRUrd e C i u i

s.c.Amawo impex s.r.l.

Vă oferim:- s i s t e m e la c h e le - a s i s t e n ţă s o f t ' - a s i s t e n ţă h a r d , - r e c o n fig u r ă r i - u p g r a d e - s u b a n s a m b le '

Garanţie 1 -3 a n i Tel;_Q64 - 4 U LLZ

■ ' (241760)

F O T O S P R IN Ţ ®. EXPRESS STUDIO

FOTOGRAFIIP E N T R U N O I L E

P E R M I S E D E C O N D U C E R E

ÎW DOAR y j DE SECUNDEFiecare'fotografie,esteunică.

dumneavoastră devine realitate datorită . celei mai moderne tehnici video.'

U « «nai b u n a ca lita te MITSUBISHI

A MITSUBISHIELECTRONIC VISUAL SYSTEMS

FA R K A Ş F O T O S tr. A lb a c , nr. 1 5 , C lu j N a p o c a

_________’ (700350)

SC Aparatură Electronică SELTRONSRL

Anunţă: , .£

CONCURS |pentru ocuparea â două posturi de economist în

domeniul financiar-contabil.Concursul Va avea loc în data de 27 aprili e 1996

orele iO, la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str.Gr.Alexandrescunr.25, ap.it

Condiţii de participare la concurs:- absolvent de învăţămînt superior economic;- vechime în specialitate minimum 5 ani.Se oferă condiţii, deosebite; de salarizare.

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 4 2 5 9 5 9 .

C U N I R E A S AS t r . P i a ţ a 1 M a i n r . l r 2

Cluj-Napoca Angajează următorul personal:

- 25 strungari ctg.II-VII

- 1 5 frezori ctg.II-VII- 4 bohrwerkişti ctg.IV-VII- 4 prelucrătoripe maşini de găurit

în coordonate ctg.IV-VII.

Informaţii suplimentare se pot obţine lasediul societăţii, Serviciul P.I.S. sau la telefon: 437120 illt.221. , ~ (594858)

CORAUS PAVI1 Isocietate mixtă româno-austriacă, unic

importator în România al produselor MANNER (Austria),

LUDWIG SCHOKOLADE (Germania), BOSMAN (Olanda) etc.

ANGAJEAZĂ: cu carte de muncă

AGENŢI COMERCI ALI pentru Filiala Cluj.Condiţii'.

['r>- ex perien ţă c â ag en t co m erc ia l m in im un ^

; ■’ Cj

' 5"d o m ic iliu l s tab il în C lu j-N apoca ; v ian la o firm ă,.de prestig iu ;

- stud ii - c e l p u ţin liceu l;- v îrs ta m ax im ă 3 0 an i;- c a rn e t ca teg o ria B şi au to tu rism p rop rie ta te ;

- do rin ţă de a firm a re în p ro m o v area

p ro d u se lo r firm ei.

P r i n c i p i u l n o s t r u - p e r s o n a l b i n e

s e l e c ţ i o n a t ş i b i n e p l ă t i t

Doritorii vor trimite curriculum vitae pe adresa firmei:

T i m i ş o a r a ^ s t r . l a l o m i t e i n r . 2 .

- S I P R O D U S E

A U X IL IA R E

PARCHET, PALUX, ARACET, LAC, DILUANT, MOCHETĂ, PLACAJ

Str.BrassaiSamuelnr.7- ^

ANGAJEAZAmuncitoare calificate în confecţii

textile si călcătorese.1In fo rm a ţii te le fo n 1 9 8 2 2 7 sau

ia sediu l u n ită ţii z iln ic în treore le T ^ - IS 00. (763260)

Casino

i M E T R O P O LO r g a n i z e a z ă c u r s d e

C R U P I E R Ib ă i e ţ i ş i f e t e .

Condiţii:- vîrsta maximă 28 ani;- stagiu militar satisfăcut (pentru băieţi);- cunoştinţe minime limba engleză;- nu se admit studenti.

Preselecţia va ave*. ;Ww vineri, 19.04.1996, ora 1900 în incinta

Casinoului, str.Horea nr.5.

O A U S A(DCLQJvD 0 0 S A y

CONCURSp e n t r u o c u p a r e a a d o u ă p o s t u r i

d e g e s t i o n a r i . '

C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a d e

2 9 . 0 4 . 1 '9 9 6 o r e l e 1 0 ° ° l a s e d i u l

s o c i e t ă ţ i i d i n C lu j * s t r . D o r o b a n ţ i l o r

n r . 1 2 0 .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e

l a t e l e f o n

410764.

S C F M P O E iiR M S A C l» y

Organizează în data de 2.05.1996 concurs pentru ocuparea postului de farmacist şef secţie II depozit/

Condiţii de participare - farmacist cu vechime minimum 5 ani.

în cazul în care nu sînt solicitări concursul se va ţine pentru un post de farmacist în depozit pentru care nu se va cere condiţia de vechime. ,

înscrieri pînă la data de 30.04.1996. ^ Informaţii suplimentare - g

Serviciul personal. ^

(763262)

wSucursala Cluj-Napoea

Str.Dorobantiîornr.3

la lic ita ţie p u b lic ă VILĂ c u D + P + 1 + M , c o n s tru c ţie n o u ă , s i tu a tă în C lu j-N a p o c a , s t r . lo n A n d re e sc U n r.1 8, c o m p u s ă d in 7 c a m e r e d e p e n d in ţe , ş i g a ra j , cu c e n tr a lă te rm ic ă p ro p r ie .

T e r e n în s u p r a f a ţă to ta lă d e 3 3 0 m p .P r e ţ d e s t r ig a re : 1 5 7 .6 3 0 .0 0 0 lei.L ic ita ţia v a a v e a lo c în z iu a d e jo i, 2 5 a p rilie 1 9 9 6 ,

o ra 1 0 ,0 0 la J u d e c ă to r ia C luj, c a m e r a 4 3 , E x e c u to r i J u d e c ă to r e ş t i . " •

In f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e la s e d i u l b ă n c i i , O f ic iu l ju r id i c , ş i la t e l e f o n 1 9 6 9 2 0 i n t . 1 4 9 , 1 5 0 .

SC MOLDOTRANS IMPEX SRLCluj-Napoca, str.Rodneinr.44'

Vă oferă următoarele: ; . fier beton • cornier • fier t • ţevi negre

şi zincate • tablă decapată • tablă de aluminiu • ţevi pătrate, rectangulare • plasă raleit • trestie « ţevi PVC • lambriu PVC • polistiren «sobe teracotă • placaje• PAL melaminat • PFL melaminat • cherestea răşinoase • uşi şi ferestre vată minerală • cuie construcţii • coturi şi ramificaţii PVC • plăci andezit negru şlefuite • carton bitumat • bitum şi alte materiale. f ’ ’

I n f o r m a ţ i i : . . . . .

(763259 ) T e l e f o n 1 4 . 1 4 . 3 8 .

PUBLICITATE P ro g ra m : iSSSSST Zii miercuri, 17 aprilie 1996 ( 8

C O M P A N I E I N. T E R N A Ţ I O N A L Â

care activează în domeniul biroticii.

ANGAJEAZĂpentru filiala din CLUJ

1. C O N S I L I E R V Â N Z Ă R I

Trebuie să lucraţi activ în teren, să căutaţi clienţi noi, sa oferiţi şi să vjndeţi produsele noastre.Veţi avea un salariu de bază bun + comision funcţie de vânzările realizate, iar după perioada de probă o maşină de servici utilizabilă şi în interes personal. ^Dacă faceţi parte’ din categoria persoanelor tinere care doresc să-şi cladească cariera pe baza rezultatelor obţinute prin muncă, trimiteţi "Curriculum Vitae” în liiTjba engleză sau româna cu menţiunea “VK” , împreună cu o fotografie recentă.Scrisorile dumneavoastră trebuie să sosească până la data de 7.05.1996, lă adresa':

MINOLTA ROMANIA SRL, Filiala Cluj Napoca, str. Deva nr. I - 7, 3400 - Cluj Napoca.

(100273)

S C B B Z O B M P E X P S R L

F e rm a 4 A p a h id a (A v ic o la A p a h id a )V IN D E T)TN ST O C :- găini pentru ouă consum;- puicuţe rase uşoare; ^-cocoşi. h \ (584868)

Informatiisuplimentareslatelefon

*--<36 z - % z |Apahida ?intre]orele 8-16:

d e C lu j

U n c o t id ia n c a r e s a t is fa c e g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

SHAR ROM S.R ;L.-Filiala Cluj(OHO) t o r .

1 0 M 0 ) î

S t r . P a s c a l y , N r . 5 , T e l . : 4 1 4 3 7 7 f (763266) ' o r e l e 9 . 0 0 - 1 7 . 0 0 , I

S E R A T E I .P-ta Cipariu Nr.91 eL/fax:064-192520

telefon celular: 018/623231 V Ă O F E R Ă :

ItfltPgnicelulartip maxon.JSm radio tip maxon

- ' '

centrale telefonicewfste*ţl . _ ,

SOIlOMON configurabile

Spinii principale

S m ii secundare.

Sisteme de achiziţii de date- 1 ,

iSCADA) i ^ f f ^ K & isii de date prin radio

Sucursala Cluj-NapocaStr.Dorobanţilor nr.3

Vinde la lic ita ţie pub lică:- Autoturism OPEL VECTRA GL an

fabricaţie 1991;- Autoturism AUDI 80 an fabricaţie 1978;- Motostivuitor 3300 kg; ■- Alte bunuri ridicate de la debitorii băncii. Lista cu bunurile se poate consulta la cele

două sedii ale Sucursalei din Piaţa Unirii nr.31 şi Str.Dorobanţilor nr.3.

Licitaţia va avea loc joi, 18 aprilie 1996, ora11,00 la garajele Băncii situate, în spatele stadionului Ion Moina vis-a-vis de ştrand.

în caz de neadjudecare a bunurilor, licitaţia sc va repeta în fiecare joi ora 11,00.

Inform aţii suplimentare la sediul băncii Serviciul adm inistrativ şi

telefon 196920 int.143.{ /b 3 2 b 1) . ••

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTE

ECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ" " V

' \

v V

H . , .

Valoarea nominală a Unitătii de Fond1 0 . 0 0 0 l e i

Valoarea la zi a Unitătii de Fond1 4 . 4 0 0 l e i

F o n d u l N a ţio n a l d e In v e s tiţ i i , adm inistrat de SOV Invest SA, e s te un fond desch is d e investiţii; la dispoziţia oricărei perso an e fizice sau juridice.

■ Investind la FNI obţineţi Carnetul d e Investitor, ca re vă ajută s ă luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile. 5 De a c e e a vă recom andăm investiţia la FNI: e s te ” accesibil, pro tejează şi spo reşte economiile dum- “ neavoastră . g

Unităţile de Fond le puteţi cum păra d e la Agenţia Z GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. §

F O N D U L ,

N A T IO N A L

D E INVESTIŢII fa Tel.: 064-414519

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 1S9//1995

R ela ţii sup lim en ta re

SC ELDACO SRL• t

Execută reclame si firmej

luminoase, design deosebitS t r . H o r e a 7 8 .

(240829) T e le fo n 13 -12 -1 9 .

9 ) miercuri, 17 aprilie 1996 P U B L I C I T A T E P r o g r a m : V IN E R I 8 - 1 6 9 - 1 4 .

a d e v ă ru l d e C B u j

100 DE KILOMETRI CU D 0A R 4 LITRI DE BENZINĂ?

' ~i ♦ # L « * Sr' '

Este posibil, ch ia r d a c ă nu ai o m aş in ă c a re f ig u rează în C a rte a Recordurilor. Este jbosibil, d a c ă eşti p roprie ta ru l unui au tom ob il TICO. Pentru că RODAE

'AUTOMOBILE vă o fe ră acum o m aş in ă cu un m oto r co m p ac t şi uşor, cu 3 cilindri, un' m o to r c a re perm ite un consum m inim de ca rb u ra n t, o funcţionare irep ro şab ilă şi silen ţioasă .

P o ţ i a j u n g e d e p a r t e c u r e z e r v o r u l d e 3 0 l i t r i d e b e n z i n ă a l l u i T ic o !

CLUJ N A PO C A ;Clu| F e le ac • Colea Tonii nr. 213 Tel: 064/43 .84 .41 / Tel intervenţie: 950 Fox: 064 /43 .84 .42 /43 .84 .44

d u ) II I.A .IS .A . • Str. Dorobanţilor nr. 120' Tel: 064 /41 .07 .68 /41 .07 .64 Fax: 064 /41 .07 .65 /41 .07 .69

R O D A E«AUTOMOBILE

(763239)

S v rv /c / / A a

Hotel Victoria eto j 1, B-dol 21 Decembrie 54-56 3400 Cluj-Napoca. Tel./Fox: 0 6 4 '- 193.245

Cu ocazia anivejsirii unui an de activitate, TfâStyXVUA s m u c i i organizează conferinţă dt presă

■ cm va avea toc in data ac 20 aprilie ax.,. orele lS.OOh HOTEL V ic m if t . ..... - ------'

Prin sistemul computerizat Folosit, conectat Io SITA (Socl6t6 Internationale de T6l6communl cotlon fleronau- tlque) vâ oferim în timp minim:2 Rezervări şl emiteri de bilete de avion pe relaţiile internaţionale ale companiilor TflflOM, RUTRUfl, CSFI. MflL€V, BRIKRN şi zboruri în conexiune cu alte componll aeriene.<3 Zborurj charter, VIP şl Business. , ; (763267)

PRINŢ 432680g j j j g ' g j g j lei: 137521

40C0X4/100' 702$DX4/120 - 718$

► °

e

3586 AMD/133 „

TINERI iN TriC P R IN ZĂ TO R I!F u n d a ţ i a r e m â n e - e l v s ţ i a n e F fS € î t e « e l a b o r a r ă t v

. . D i r a c ţ i a J u t f a ţ e o a ă p n t n T i n e r e t ş l S p o r i - s o r g a n i z e a z ăîn i p r i j î n u l t u t u r o r t i n e r i l o r t » l a l ţ i a t i v e d i n C kij

CURSUL DC M flH A G C M f MT M f tF O f tM M IT

E N Ţ R E P R E N E U R S H IPB a z a t p e f c i t e u i - h o u j e l v e ţ i a n t i a f e a r a t 4 a p r o f e s ă r i a i l l a i v c t v t t c k ţ s d i n H « n i c t i « t t l , c m d v a a v e a o> d u r a t a

d o 2 0 6 d c o r * $1 v a î n c e p e cJin 2 9 - 0 4 - 1 9 9 6 , >

^ V, ■■C a i m a i b u n i a b s e l v e n ţ l v a r p r ls o i d r e p t p r e m i u

f i n a n ţ a r e a p r a p r t e i a f a c e r i , p e f t e i a p i a n u l u i d e ; a f a c e r i e e l a b e r a t p e d u ra ta c u r s u l u i . ‘

T a x a d e p a r t i c i p a r e e s t e d e 4 0 0 0 0 0 l e i . I n t e r i o r i ţ i a l t e i n f o r m a ţ i i p â n ă l a d a t a d e 1 6 - 0 4 l a n A r i D J . T i

C iu l f i d « r a i l a r n r . 4 0 t e U 1 9 6 5 6 6 i n t r e o r a l * 8 - 1 1»

f o & t r t c ţ c c e c c f o e f t f y t t î * t a ( a e & U !

S e r v i c i i f u n e r a r e

p r i n R E Q U I E Msicrie - coroane,

accesorii,^transportStr.U niversităţii 7-9 - §

«0

toTelefon 431704

Str.Potaisa 13T elefon 431719 " lun i-vineri 7-V)

sim bată - dum inică 8-13 U rgen ţe după p rog ram

T elefon 433276.

E f e c t u ă m |

T R A N S P O R T U R I

[ I N T E R N A T I O N A L E2 0 t o n e , .8 0 m 3

p ie r e l a ţ i a I T A L I A .

T e l. 0 6 4 / 4 1 5 2 2 4 ;

4 1 5 2 3 6 . F a x 4 1 4 1 1 5 .

T e l. c e l u l a r 0 1 8 6 2 3 2 7 2 .' (241749)

r AGENŢIE IMOBILIARĂ ' A M B I E N T

vînzări,' cumpărări, închirieri,^ apartamente, case, terenuri, k

T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 . ~ S t r . M u n c i t o r i l o r 8 / 7 .

V Î N Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

A T T E R S E E

Agenţie imobiliarăStr.Brâncuşi nr.85

. (fostă Gheorgheni) Orar 9-16. j

Telefon 14-65-95. |

CASĂDEAMANETOferim împrumuturi. -

R E f l L 2 0 0 0vînzări în 12 RATE

e l e c t r o c a s n i c e

e l e c t r o n i c e .

T e l .4 1 2 3 4 5Str.21 Decembrie nM50

(584843) _______

AGENŢIE IMOBILIARĂV f n z â r i , c u m p ă r ă r i , s c h i m b u r i , î n c h i r i e r i l â

c e l e m a i a v a n t a j o a s e » p r e ţ u r i . ' |

Ţ e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 * | ' o r e i © S f - Z S t .

CASADE AMANETOferim îtnpi-uirutt! S

Comisirm minim! Ş

ilr.Napoca lir.29.lcl. 199829 ___________ . S C A N R O S IO R A R *J-17 1 C O M S R L

• Vînd2 camere. Tel 12-20-67 seara. (024246)• Agenţie imobiliară. Tel 13-02-73.'

(023526)’• Vînd 2 camere. Tel 43-82-50.

(024235)

• Vînd mochetă import Belgia 11000 Id/mp fără TVA. Tel. 19- 88-17(006755)

• Vînd prcfabricatc din beton (pereţi despărţitori). Tel 43-81- 13.(000100)

Vindem maşini de spălat automate cu garanţie. Tel 16-12- 63. (024151)

Vînd Ivcco Magirus 3 ,5 t cu prelată. Accept schimb cu autoutilitară sau autoturism. Str. Miron Costin nr. 2, tel 13-97-26. (024197)• Vînd apartament 2 camere cu

telefon, bun pentru privatizare str. Nâsăud. Informaţii la tel. 41-09-12 intre orele 16-22. (006639)

• De vînzare autoutilitară DAC 7120,' motor turbo diesel, dotată şi cu prelată, an fabricaţie 1995 cu4000 km la bord. Tel. 42-52-70; 42-52-71 ; 42-52-72. (006641)

• Vînd spaţiu comercial 11 mp, maşină de tricotat Singer memo cu cartelă, servantă Miraj. Tel. 15-05-50. (006692)

• Vînd autodubă izotermă Mercedes de 2 ,8 tone preţ convenabil. Tel. 19- 59-19.(006696)

• Vînd-Mercedes 207 diesel, transport 1,51,1983, stare perfectă, cu vama plătită, înmatriculabil pe 12 CJ, 5500 DM. Tel. 15-98-72. (006699)

• Vînd cîntar 500 kg: te l. 14-20-92 (006700).

• Cumpăr ceas taximetrie. Telefon 18-27-48 între orele 18-21, (006702)• Vînd rulotă pentru comerţ import

Germania Tel. 12-09-57.(006723)• Vînd xerox Rank - Xerox si maşină

de scris. Tel. 18-27-25. (006742) '• Vmddube Mercedes. Tel. 13-23-86

(006746)• Vînd maşină înghetată. TeL 18-58-

35.(006782) . v ’• Vînd moară grîu 3 valţuri 1 tonă /

oră ia 30 km la asfalt. Relaţii tel. 43- 80-61 după ora 20. (006793)• Vînd urgent din stoc tablă zincată.

0,4-0,5x1000x2000, preţ3100 Iei/kg, inclusiv TVA. Asigur transport direct la beneficiar. Telefon 059/47-01-19., (023709) .

• Vînd «urgent dubă Nysa înmatriculată, cu carte identitate, fabricaţie 1996. Str. Anina nr. 15, ap. - 6.(023971)

• Vînd camion SRD, stare perfectă de funcţionare. Tel 19-88-89. (024183)’• Cumpăr maşini pentru fîmplărie si

frigider. Tel 18-16-05. (024223) : ’• Cumpăr SRL 1994. Tel 15-75-61.

(024232) -! • Cedez spatii bar. Tel 43-84-12. (024325) ’

« VTndtţren construcţii Zorilor 500-1000 mp. Tel 15-78-57. (024186)

IE IHOBILIARAStr. I.C. "Brătianu nr. 17, ap. 104 3 . 1 7 . 5 6 1 4 3 . 0 0 . 6 5

• Vînd grădină 3000 mp cu căsuţă în Donath (apă, curenţ conductă de gaz în stradă). Tel 18-57-14. (024248)

• Vînd sau arendez teren arabil în Cluj, 60 ari. Tel 41-2441. (024250)• Vînd21 ari de teren între Borhanci

şi Gheorgheni. Tel 12-45-14(024310)• .Vînd teren construcţie, apă, gaz,

curent, l ei Ib -K K -^U după ora 16. (024313) ^

• Vrnd garsonieră confort I Gheorgheni, parchetată. Tel 41- 37-61.(024311)

Vînd apartam ent 2jcamere Mărăşti B-dul 21 Decembrie nr. 137, BL M4, ap. 16 şi apartament 2 camere Mănăştur, str. Grigore, Alexandrescu nr. 30. Tel 41-33-51 sau 17-37-96. (024314)

• Vînd apartament 2 camere şi mobilă Belvedere. Tel 17-92-95. (024335)

• Vînd teren la inlrarea în Făget 1200 mp si în Complex turistic Băisoara 120mp. Tel. 41-43-51. (006701)

• Vînd urgent pămînt arabil în Soporul Mic, 2900 mp. Tel. 13-37-14. (006719)

• Vînd 2 parcele a 14 ari fiecare în Gilău. Tel. 13-23-86. (006747)• Vînd grădină 500nipîfl str. Maxim

Gorki nr. 112. Tel.' 13-39-03. (006759) ' -

• Vînd 300 mp loc casă în cartier Bulgaria cu construcţie începută p+1 şi materialele existente. Tel. 41-53-54 întreorele 17-19(006784)

• Vînd 5000 mp teren arabil în Dîmbul Rotund, cu 1200 lei/mp. Informaţii tel 4147-10. (024150)

• Vînd loc de casă în str. Odobeşti 2400 mp sau 4800 mp, 15.000 Iei/mp negociabil. Informaţii str. Oaşului nr. 110-112, orele 9-19. (024203)• Cumpăr teren construcţii, grădină

în Gheorgheni. Tel 15-75-61. (024231)

• Vînd livadă în Becaş, preţ convenabil. Informaţii str. Blajului nr. 44, tel 15-14-29.(024247)

• Vînd teren cabană în Măguri Răcătău. Informaţii comuna Floreşti str. Tudor Vladimirescu nr. 49. (024262)

• Vînd apartam ent Z orilor central TeL 12-33-59. (006649)

• Vînd garsonieră confort unu. TeL 17-16-24 (006683)

• Cumpăr garsonieră confort 1 plata pe loc, exclus periferii de cartiere, preferabil zonă semicentrală. Tel. 19-37-73 ore 11-20.(006774) • -

_ • Cumpăr apartament cu 3 sau 4 camere, zona centrală. Tel 13- 55-36 după ora 20. (023875)

• Vînîi apartam ent 4 camere confort I şi mobilă Ludovic, la p reţ convenabil. Tel 17-87-77. (024190)

• Vînd urgent apartam ent 3 camere confort I, finisat. Str. Răsăritului nr. 103, Bl. R3,ap. 1, seara. (024269) . .

« Vînd urgent apartam ent 2 camerc finisat. Tel 15-39i-74, seara. (024270)

Vînd garsonieră confort I în Zorilor, ultrafinisată, preţ fix 31 milioane. Tel 43-82-50 orele 9-18 şi 42-07-63 orele 18-22. (024297)• Vînd 3 camerc Zorilor ullralînisat,

58 milioane. Tel. 12-86-30. (006223)

• Cumpăr 1-2 camere. Tel. 17-88-84. (006482)

• Cumpăr apartament 1-2 camere. Tel. 15-59-92. (006564) :• Vînd cabană în construcţie situată

în Muntele Băisorii. Relaţii la tel. 15-20-01; 14-69-20; 1547-63. (006578)

• Vînd garsonieră str. Sobarilornr. 38ap.lbl.Ldupâoral7.(006587)

• Vînd ieftin teren Ia Becas (zona BunăZiua). Tel. 1640-69.(006588)

. • Vînd apartament 3 camere finisat B-dul 21 Decembrie. Tel. 41-04-00 (006606)• Vînd 1 cameră cu telefon, apă, gaz

central. Telefon 41-13-03. (006614)• Vînd apartament 2 camere confort

1 Gheorgheni. Telefon 15-82-87. (006625) . ^• Vîndapartament4 camere. Tel. 14-

67-38. (006633)• Vînd garsonieră confort I str.

Almasului nr. 6 bl. MII ap. 30 (006635)

• Vînd apartament 3 camere confort finisat în cartierul Mănăştur. Telefon 17-90-58.(006637) ' v• Vîndapartament3camere.Tel.41-

21-58.(006638)• Vînd convenabil 2 camere sţr.

Jiului nr. 4 et. 4 ap. 12 (ocupabîl) (006659) *• Vînd apartament cu o cameră Tel.

14-3440.(006660)• Vînd apartament 3 camere în

Grigorescu. Tel. 18-84-68. (006661)• Vînd garsonieră 18 milioane

negociabil Mărăşti, str. Cemei nr. 5 ap. 3 vizibil 16-19 tel. 13-18-36 (006663)• Vînd garsonieră, finisată, Zorilor

Tel. 17-2148 după ora 17. (006667)• Vînd 3 camere confort II Ia parter

zona Minerva, str. Bucegi nr. 8 ap. 2 sau tel. 13-51-58 numai între orele 16- 19.(006669)• Vînd apartament cu două camere,

bucătărie str. Horea hr. 96-106 et. 4 ap. 80 vizibil în data de 20.04 1996 întreorele 10-16.(006674) /

• • Vînd casă zonă centrală si Wartburg 345 preţ 2.500.000 lei. Slr. Salcîmului nr.'5 (006679)

• Vînd apartament 2 camere + garaj în Gheorgheni. Tel. 14-11-93.

■ (006687) • -. • Vînd apartament 4 camere finisat Informaţii tel. 1649-89. (006688)

• Vînd grădină de 60 m lungime, se deschide pe două străzi, casă cu 3 camere, baie, bucătărie, hol, pivniţa urgent la un preţ convenabil. Str, Papiu Ilarian nr. 2 Cluj (006697)

• .V înd apartament'2 camere Mănăştur. Tel. 16-91-91.(006705)

• Vînd apartament 2 camere pe str. Pata nr. 24 bl. PI 1 sc. 2 et. 4 ap. 24 vizibil zilnic între orele 16-18 preţ negociabil 37.000 DM. (006707)• Vînd garsonieră în Zorilor. Tel. 43-

80-73 după ora 16. (006722).. yînd rasă. Tel. 15-93-26. (006725)• Vînd(schimb) apartament 3 camere

decomandate, parter, Gheorgheni cu apartament 2 camere Pata (eventual diferenţă). Tel. 15-89-90.(006733) '

• Vînd casă, grajd, grădină în str. Colonia Făget nr. 19. (006743)

• Vînd apartament una cameră str. Mănăştur nr. 95 bl. D8 ap. 80. Informaţii dupăora 17. (006748)

• Cumpăr 2-3 camere confort mărit platape loc. Tel. 18-13-19. (006754)• ■Cumpăr garsonieră sau apartament

cu o cameră în zona Gheorgheni, Pata, Zorilor. Tel. 14-68-82, orele 16-22. (006758) - • ’

• Vînd apartament 2 camere str. Jiului nr. 22 ap. 12 cartier Mărăşti (006761) -

• Vînd apartament 3 camere Zorilor Tel 12-86-30. (006767).

• Vînd garsonieră str. Bucegi nr. 14 bl. TI ap. 25 Mănăştur. (006772)

• Vînd garsonieră confort 3 în Gheorgheni. Tel. 1445-68 după ora 18.(006776)• Cumpăr casă sau grădină zona

Someşeni. Tel. 17-79-87 orele 18-20. (006779) - V ^• Vînd în Făget zece ari teren de casă

sau cabană Tel. 16-30-07. (006787)• Vînd garsonieră, Ultracentral,

telefon, finisată, ocupabilă imediat Tel. 13-55-73. (006801) .

• Cumpăr garsonieră sau apartament 2 camere confort I, etaj I-III. Tel 069/ 42-18-20.(023272)

• Vînd apartament 4 camere, pivniia parchet. Str. Tăşnad nr.' 19, ap. 15. (023814) v ’ ^

• Vînd cadru garaj cu tablă zini . 2400x 1600x2 kg 290. Telefon 41-19 între orele 7-10,20-22. (024(K>\

' • Vînd apartament 4 camere confort I, cartier Gheorgheni. Telefon 15-20- 29. (024068) • ;

• Vînd garaj în Zorilor, str. Gh. Dima nr. 7. Tel 12-86-10 orele 18-20 (024073) - -

i e l e i u i 1*1' PUBLICITATE Program: LUNI-VINKRI 8-1SSÎMBĂTĂ 9-14. miercuri, 17 aprilie 1996 10

• Cumpăr 3 4 camere. Tel 17-88-84. (024019)

• Vînd apartament 3 camere (mobilat), Mărăşti. Tel 19-41-52 sau15-19-39seara. (024096)• Vînd apartament etaj I în vilă 157

mp, garaj, pivniţă, zona A. Mureşanu, pe valută, pentru pretentiosi. Tel 14-40-35.(024134)• Vînd apartament 3 camere, 4 focuri

gaz. Relaţii Floreşti, str. Gh. Doja, ap. 13, alături de farmacie. (024192)

' • Vînd casă cii 800 mp teren. Str. Al. Sahianr.10. (024199) .• Cumpăr casă sau teren de casă cu

instalaţii. Tel 15-88-93. (024206)• Vînd 3 camere. Tel 14-22-39 ora;

11-17.(024209)• VînH rasă cil teren. Tel 2148-89

sauTl-55-68. (024210) -• Vînd garsonieră confort II. Str.

Bucegi nr. 17, ap. 167, lîngă Big.(024211) , . .• Vînd garsonieră. Str. Tăbăcarilor

nr. 9, ap. 2, zona Clujana. (024214) ,• Vînd urgent apartament o cameră,

beci, balcon închis. Str. Bucegi nr. 2, ap. 39, zilnic orele 16-20. (024219)

• Vînd apartament 3 camere zona Flora, etaj 4, preţ 45 milioane negociabil. Tel 16-21-73.(024227)

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, parter. Tel 16-21-73. (024228)• Vînd apartament 4 camere confort I

în Mănăştur. Tel 16-85-54. (024229)• Cumpăr 2 camere Mănăştur.

Telefon 19-16-75 între orele 9-18. (024236) \ \ ;

găsi o cameră dintr-o casă.

• Vînd Ford Mondeo cu toate extrasele, an 1993 şi Fiat Ritmo an 1986, înmatriculate. Tel 15- 1644.(024217)

• Vînd ieftin Opel Manta 2000, fabricaţie 1983, cu îmbunătăţiri, perfectă stare. Tel 19-37-33. (024221)

• Vînd piese dubă Mercedes 207 D noi şi din dezmembrare. Telefon 058/87-21-86. (024259)

• Cumpăr cutie de viteză pentru Alfa Romeo 1800 cmc, turbo diesel sau sincronul 1 şi 4 Telefon 13-96-12 sau 12-30-23 ora 15-24. (024280)

Tel 13-0440.(024242)• Vînd apartament 4 camere

superfmisat; garsonieră. Tel 17-92-89 (024243)

• Vînd apartament 3 camere finisat Tell7-58-71:(024244>— —

• Vînd urgent schelet metalic 2 boxe garaj. Tel 1444-32 seara, (024245)• Vînd apartament 2 camere confort

1 Gheorgjieni. Tel 14-1440. (024264)• Vînd apartament 2 camere, 58 mp,

B-dul 22 Decembrie. Tel 42-70-09. (024268)• Vînd apartament 2 camerc confort

2, - finisat, fără balcon. Str. Brâncoveanu nr. 60, ap. 9, după ora

. 15.(024277)1: • Vînd garsonieră confort I. Str. Zotilor nr. 45, âp. 21i -Bl. RC5. (024283)

• Vînd garsonieră str; Bucureşti nr.29, Bl. B, sc. I, et. I, ap. 11. Vizibilă orele 8-22. (024288) '• Vînd casă 5 camere, teren 800 mp,

necesită reparaţii, str. Pajistei, Zorilor." Tel 018-62-36-68. (024290)- • Vînd apartament 2 camere, confort 2, finisat, Mănăştur. Tei 16-04-33»

-(024302) . . .• , Vînd apartament 2 camere

Gheorgheni, finisat, parter, atenţie firme şi apartament 2 camere modificat Zorilor, etaj I. Preţuri reale, iară intermediari. Telefon 43-80-29 dupăora 17.(024317)

• Vînd apartament 2 camere cu teracotă, pe str. Bucureşti, preţ 20.000 DM,-cu rămînere în spaţiu pînă în decembrie. Tel 13-86-35. (024318).• Vînd3 camere, parter, Mărăşti. Tel

15-27-15 dupămasa (024319): • Vînd casă cu grădină de 2 ha în comuna Cornesti. Tel 42-02-25 sau16-02-36. (024320) ’ ' ,• Vînd apartament 3 camere parter,

Gheorgheni. Tel 14-64-35. (024327)• Vînd garsonieră în bloc de

apartamente. Str. Mehedinţi nr. 90, Bl. S2, ap. 14. Tel 4146-03. (024331)

• Cumpăr pompă benzină Audi 100 an fabricaţie 1987. Telefon 13-78-72(006682)

• Cumpăr Dacia 1300-1310. Ofer 3,7 -7 milioane. Tel. 13-51-64.(006704)

• Vînd Dacia 1310 nouă, două bucăţi. Telefon 15-78-58. (006711)

• Vînd Ford Escort 1 ,3L, an fabricaţie 1984, înm atriculat, stare excelentă, radio-cas+boxe, preţ 5500 DM. Tel 18-78-91. (000100)

• \7ncl Mercedes 230E, 1988, 150. 000 km, ABS, m etalizat, genţi alum iniu, închidcrc centralizată, Interior lemn, stare excepţională, 15.900 DM+ vamă. Tel 17-78-85 ora 18-21 (024205)....H'.ll 11.3111 .'-LH• Vînd piese BMW 52(M an 1982.

Str. Madach nr. 63. (024234)

• Vînd mobilă Bobîlna, cărţi, Ope Ascona 1, 6D. Tel. 43-04-99. (006536)• Vînd Renault 5 an fabricaţie 1986,

60.000 lan, preţ 4000 DM şi combină muzicală Samsung din 1995, preţ 1,5 milioane lei. Str. Donath nr. 107 ap.31 tel. 18-25-30 (006576)• Vînd piese Fiat Ritmo. Tel. 14-91-

32 după ora 18. (006598)• Vînd Dacia fabricaţie 1995 şi

Mercedes 230 E 1982 impecabil, 3300 DM. Tel. 19-01-22 orele 16-22 (006618) . •

• Vînd Peugeot J5 an 1991 diesel omologat 10.500 DM. Tel. 14-23-65 (006621)• Vînd urgent autorulotă Tel. 19-24-

05. (006640) : v• Vînd VW Golf motor 1439 cmc an

1980 înmatriculat, omologat, preţ 5.500.000 lei negociabil. Tel. 16-03-79 (006670)- • Vînd VW Transporter 1981 preţ avantajos. Tel.-18-91-93. (006685)• Vînd ARO 10 urgent. Tel. 41-43-

11(006689)• Vînd Mercedes 300 diesel 1979 cu

climă si extrase 2800 DM, Audi 80 1982 1600 DM, OpelKadettE 1985 2700 DM, VW Golf 1980 pentru piese 700 DM, toate 3 pe. benzină, neînscrise.-Tel. 14-57-04. (006693) •• VîndDaciaLibertadm 1991.Calea

Turzii nr. 195(006694)• Vînd VW Passat şi VW Polo cu

carte idâititate. Tel. 13-93-08.(006717)

• Vînd Citroen B X 19901400 cmc, neînmatriculat. : Tel. 19-50-61. (006729) V , ;• Vînd VW Passat stare foarte bună

înmatriculat, pret convenabil. Tel. 13- 76-31.(006741)’ - . v :

• Vînd FordEscort an 1983-1700 DM VW Golf an 1981-1700 DM, Opel Comodore- 1500 DM. Tel. 17- 27-10 orele 8-12 si 17-32-96 orele 19- 21.(006744) ' V• Vînd dubită Nissa din 1987 cu 2000

DM sau schimb cu autoturism mic şi piese de Dacia 1100. Informaţii telefon 13-78-26. (006749) ;. -

• Vînd camion MAN-VW 6,5 ţ cu frig., fabricaţie 1985, înmatriculat, accidentat, preţ 10.000 DM, negociabil. Tel. 059/ 16-59-37. (100295) ,

• Vînd Ford Taunus stare foarte bună, pret convenabil. Telefon 18-23- 59. (006753)

• Vînd Dacia 1410 din 1993 cu20.000 km. Tel. 19-20-00 orele 10-16 si 13-32-75 orele 18-20. (006757)

• Vînd Lada 1200. Tel.-13-62-89 (006760)

• Vînd Peugeot 504 accidentat şi talon. Miercuri tel. 15-80-62. (006766) •

• Cumpăr Dacia 1993-1996 sau înscriere Dacia. Tel. 16-01-92. (006791)

• VîndCitroeri 1990cu4uşi54.000 km, stare perfectă. Relaţii tel. 43-80-61 după ora20. (006794)

• Vînd Ford Sierra 2, 0 an 1988 înscris, 9000 DM. Tel. 17-26-37. (006797) 1

• Vînd Skoda 120L an 1980 înmatriculat. Tel. 41-34-81. (006798)

• Vînd VW Golf an 1985, adus recent preţ avantajos. Tel. 17-72-78. (006799)

• Vînd talon si carte identitate Ford Sierra 1985, Tel. 17-72-78. (006800)

• Vînd dubiţă VW LT 28 diesel an 1988. Tel. 31-60-86 (013146)• Vînd Dacia Break. Tel 1948-65.

(024149)• Vînd Trabant 601, an fabricaţie

1988, în stare perfectă. Informaţii după orele 16, tel 154348. (024201)

• Vînd BMW 316 1985 adus recent, închidere centralizată, în stare foarte bună Tel 18-3043.(024207)• Vînd talon si piese Renault 18. Tel

41-08-23 searal (024261)

• Vînd Ford Taunus 1300, stare bună an 1981, 2500 DM. Tel 18r39-03. (024224)• Vînd urgent Mercedes 300 SE, preţ

12. 700 DM negociabil, an 1986, extrase. Str. Horea nr. 65, e t II, ap. 4 (024276) . . . , -• Vînd urgent Dacia 1310 an 1991 şi

VW Golf 1 an 1981, stare tehnică perfectă. Tel 12-91-64. (024278)

• Vînd Fiat Ritmo diesel, înmatriculat. Tel 16-05-15 sau 1643- 67.(024279)• VîndFordEscort 1,6D, 1987, adus

recent, înmatriculat, 4 usi, stare foarte bună, 6700 DM. Tel 14-48-43 (024282)• Vînd Opel Ascona 1, 6 benzină,

1983, vama plătită, stare ireproşabilă. Tel mobil 018-62-3149. (024284)

• Vînd Opel Kadett 1, 6D, 1983, înmatriculabil pe 12 CJ. Tel 18-19-30 (024294) -• Vînd Opel Kadett 1,2 înmatriculat,

cu motor şi roţi de schimb, preţ avantajos. Tel 16-04-33. (024301)• Vînd Dacia 1300, stare foarte bună.

Str. Grigore Alexaridrescu nr. 30, Bl. A3, ap. 32. (024303)

• Vînd Dacia 1310, an fabricaţie 1987, înmatriculată, stare bună Tel12-39-89 sau 12-01-91. (024304)• Vînd Ford Sierra 1985,2400 DM;

Renault Trafic 1986,6800 DM; Ford Escort 1986,4700 DM, negociabile. Tel41-37-61. (024312)

• Vînd Alfa Romeo 1982, sport, înmatriculat 12 CJ, preţ 1750 DM. Tel 1944-18.(024323)

• Vînd Mercedes 280 SE 1982, injecţie, toate extrasele, înmatriculat 12 Ci. Tel 1944-18. (024324)• Vînd două televizoare color cu

telecomandă. Str. Scorţarilornr. 9 ap.' 20 după ora 16. (006555)

• Vînd saltele Relaxa, un pat mobil doua friteuse, pătuţ copil tip ţarc, storcător de fructe, bazin pneumatic de copii, saltea pneumatică, două semicurse si un Pegas. Tel. 13-32-89. (006599) '• Vmd uşi bloc cu toc, frigider mic, 5

ambalaje bere, rafturi. Tel. 16-58-51.(006650) '• Vmd antenă satelit. Tel. 17-80-92

(006651)• Vînd aparat vibromasaj, mare. Tel.

16-23-87.(006686)- • Vînd PC 386 DX. Tel. 18-84-78. (006721) ' - :

~ • Vînd telefon Panasonic nou, fără fir, cu robot inclus. Tel. 43-77-19 (006739) , .

• Vînd Sony dublu-cassette, motoretă Hoinar şi cartuşe cerneală imprimantă HP. telefon 16-78-64. (006764) . V• Vînd televizor color secondhandîn

stare bună, 350.000 negociabil şi pian cu coadă 1:500.000 negociabil. P-ţa 14 Iulie nr. 16.(024036)• Vînd televizor color nou Sony

Black Trinitron 63 cm stereo, teletext.' TeU8-70-23. (024142)

• Cumpăr amplificator 2 x 100 2 x 150W şi ecou. Tel 15-04-94. (024162)• Vînd maşină cusut electrică nouă

“Nicoleta”. T e ii 8-65-50 ora.9-13 (024167)

• Vînd televizor color diagonala 36 cm, cu piese schimb. Telefon 1443- 26.(024173)

• Vînd cuptor cu microunde SanwmgTd 42-5445. (024188)• Vînd chiuvetă inox simplă şi dublă,

televizor sport, bicicletă Cross' italiană, aspirator, cască coafor Rowenta. Tel 13-78-60. (024191)• Vînd congelator Arctic cu 5 sertare

şi cărţi de medicină. Tel 14-42-93 dupăora 16. (024257) ,

• Vînd televizor color Grundig, cu telecomandă, stereo, spaţial. Tel 17-02-07.(024289) , ,;• Vînd televizor color, multisistem cu telecomandă; robot telefonic AT&T. Informaţii str. S. Albini nr. 114, orele 14-20. (024293)• Vînd congelator 5 sertare. Tel 17-

88-69 orele 18-22. (024332)

* Vînd pui dalmaţian. Tel. 18- 84-78(006720)

• Vînd fin..Tel. 16-80-73.(006731)

* Atenţiune! Pentru mobilarea unui castel cumpărăm obiecte vechi: mobilă, tablouri, ceasuri, porţelan candelabre, obiecte mici de argint şl orice obiect dc decor. Tel. 19-28-16 între orele 10-18, str. Eroilor nr. 41. (013158)

• Vînd pian vienez coada scurtă placă de bronz. Tel 14-83-62 între orele 12-18.(024196)

Cumpăr repatriere. Tel. 14-23-65.(006620)

• Vînd fîn. Informaţii tel. 14-10-58 (006662)

• Vînd mobilă Bobâlna. Tel. 15-89- 90(006732)

• Vînd butoi pentru vin 180L, acordeon 80 basi. Tel. 13-68-88 (013186)• Vînd mobilă de sufragerie din lemn

de esenţă tare. Tel 1948-65 (024148)• Vînd mobilă de sufragerie. Tel 15-

40-00 după-masa (024237),• Vînd 2 fotolii Băiţaşi dormitor

Luxor, noi, ieftine, t e l 15-23-32. (024253)

• -Vînd mobilă Holl 1.200.000 Iei negociabil. Tel 1648-04 între orele18-22. (024291)• Vînd cartofi sămînţă, 500 lei/kg.

Str. Tulcea nr. 6, Bl. Ml, sc. II, ap. 68, dupăora 16. (024305)

• Vînd mobilă compusă din dulap,. vitrină, comodă, masă, 4 scaune şi canapea. B-dul Muncii nr. 101, et. II, ap. 41, dupăora 15. (024306)

SCHIMBURI DE ___ LOCUINŢĂ ____. • Schimb apartament de două cu apartament de trei camere în Zorilor. Ţel. 12-38-98; 17-00-25 (006513)• Schimb garsonieră proprietate. Cer

1 cameră proprietate în interiorul oraşului Cluj. Str. Cireşilor nr. 6 ap. 21 sc. 13(006710)• Schimb casă ICRAL singur în curte

cu 3 camere, bucătărie, hol, grădină şi canalizare în str. Blajului nr. 47 cu apartament minim 3 camere i. diferenţă. Acceptăm.şi variante. Informaţii lăadresă (006780)• Schimb locuinţă 2 camere ICRAL,

central, cu apartament 2-3 camere ICRAL. Tel 19-48-65; 13-89-92. (024147) . '

• Schimb apartament 4 camere, multiple îmbunătăţiri, garaj, zona Grădini Mănăştur, cu apartament 3 camere zona Pata, centru, Grădini Mănăştur. Tel 17-27-53 după ora 16, 30.(024265) ■:

Î n c h ir ie r i

• Dau în chirie apartament 2 camere Grigorescu, mobilat, telefon, frigider, televizor color, parcare TV Cablu. Tel. 18-01-19. (006646)• Dau în chirie cameră cu acces baie,

bucătărie, telefon. Tel. 17-75-09.(006665)• închiriez garsonieră plata anticipat

Str.Gîrbăunr. 10 ap. 66(006728) •• închiriez apartament 2 camere

mobilate (termen lung, plata anticipat pe valută) Mănăştur, aproape de cap de linie. te l. 13-65-82 între orele 17- 20.(006735)

• Dau în chirie apartament 4 camere nemobilate, telefon, etaj 1, Mărăşti. Tel.41-33-51. (006750)' • Dau în chirie garsonieră mobilată. Informaţii telefon 15-11-35 dupăora 17.(006751)

• Dau în chirie garsonieră în Mănăştur, termen scurt. Ştr. Bucegi nr. 11 ap. 103 vizibil numai azi.(006778)

• - Dau în chirie apartament cu 3 camere plus garaj, în vilă, str. Braşov. Tel 4143-60. (024202)• Dau în chirie, pe valută, apartament

zonă centrală. Tel41-12-90. (024225)• Dau în chirie apartament cu 3

camere, zona centrală, semimobilat pe termen lung. Plata anticipat. Tel 41-13-18 dupămasa. (024226)• Dau în chirie o cameră, telefon 15-

8042.(024258) :• Dau în chirie locuinţă contra

meditatii (matematică, germană). Tel 1849-i6 ora 16-18.3 (024263)

• • Student, caut coleg de cameră Str. Pasteur nr. 63, ap.'35, orele 17-21.(024274)• Dau în chirie apartament 3 camere,

convenabil. Tel 13-9946. (024292)• Dau în chirie apartament cu 2

camere str. Bucureşti nr. 81, ap. 11 parter. Vizibil între orele 9-14. (024329)

• Coralis - Pavili angajează analist - program ator c« cunoştinţe FoxPro pentru filiala din Cluj. Doritorii vor trimite curriculum vitae pe ad resa) firmei: Timişoara, str. Ialomiţei nr. 2 (006611)

• Doriţi maşină de îmbuteliat, capsat, etichetat, spălat! Sunaţi Ia tel 063/22-83-93. (024104)

• Repar maşini spălat. Tel 17- 95-06(024222)

• Discoteca Sun angajează barman-ospătari calificaţi. Tel42-06-92(024287)

• Angajăm urgent zidari categoria 4-6. Tel 13-29-77. (024296)

• Fac practică şi obţin în condiţii sigure, corecte şi rapide avize şi licenţe import-export Tel 1440-08 între orele 11-14 în zile lucrătoare. (024307)

• SC Elvila International angajează ' contabilă . cu experienţă, salar de excepţie. Interviul va avea loc în data de 18 şi 19. 0 4 ., orele 9-12, în P-ţa C ipariu nr. 9. Tel 19-34-47. (024309)

• Execut, repar jaluzele lemn cn garanţie. Tel 41-02-79. (024316)

• Angajăm cu carte de muncă \ barmană, vîrsta maximă 30 ani. / P iaţa Păcii nr. 2, bar Croco. (024334)

* Solicit chirie! Tel. 13-03-81. (006768)

• Caut chirie urgent tel. 16-58- 10(006769)

• Caut chirie(valută). Tel. 15-49-47(006770)

• Caut garsonieră de închiriat prefer Mănăştur. Tel. 14-08-21.(006775) I ..

• Caut urgent chirie. Tel 19-85-65.(024041)

• Vînd maşină dc spălat automatică Diamant 400T, sigilată, garanţie. Tel 19-79-07; 19-79-43; 16-12-63. (024121)

• Vînd 200 clemenţi calorifer fontă. Relaţii Ighiu - Alba, teL 236.(006730)

• Vînd cărucior copil, landou + sport. Tei. 14-66-34, (006676)

• Vînd ogar afgan de 1,5 ani, negru mascul, cu pedigree. Telefon 13-35-33 sau 19-08-94. (006783) '

• Dau urgent chirie. Tel. 19-85- 65.(006510)

• Dăm chirie locuinţă. TeL 43-00-81(006771)

• Dau în cliirie dcpozit eii gros 150 mp Mărăşti Sud. Tel 14-27- 77 ora 6-14; 15-15-53 ora 15-21. (023970) : *■-

, • Dau în chirie spaţiu comercial magazin + depoat Tel 19-93-12. (024299)

• închiriez(dau) apartament 2 camere mobilate, telefon, situat în casă (ultra)central. Doresc valută. Tel. 19-50-81 după ora 19. (006737)

• Dau în chirie apartament cu o cameră pe Pata. Plata anticipat în valută.-Tel 15-95-41 după masa (024233)

• Dau chirie, urgent. Tel 13-03- 81.(024315)

Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel. 1446-83. (005760)

• Caut de închiriat garsonieră sau gazdă. Tel. 4145-58. (005762)• Căutăm o casă de închiriat pentru o

familie, în Gheorgheni, cu 4 camere si telefon. Tel. 41-29-79 (006383)• Căutăm o casă de închiriat pentru o

■familie, în Gheorgheni, cu 4 camere si telefon. Tel. 41-29-79 (006384)

• Ţineri căsătoriţi, cil un copil, căutăm chirie în jur de 80. 000 lei. Informaţii str. Libertăţii nr.27 ap. 1 după ora 20. (006647)

• Student, caut chirie garsonieră sau apartament. Tel 069/42-18-20. (023271) ,

• Studenţi, căutăm garsonieră de închiriat, pe 1 an. Tel 15-14-87. (024208)

• Caut chirie la preţ accesibil, eventual contra meditatii chimie (fizică). Tel 15-64-72. (024308)

DIVERSE

Intermediem chirii. Tel. 19-09-2! (005756)

• Caut, ofer chirii. Tel. 43-09-41. (005993)■ • Intermediem chirii. Tel. 19-09-28 (006713):

• Caut de închiriat spaţiu comercial. Tel. 43-84-70 seara. (006727)

• Cedez contract închiriere spaţiu 100 mp. Tel. 13-23-86. (006745)• închiriez urgent garsonieră str.

Detunata pe termen lung cu plata anticipată. Tel. 43-73-22. (006593)

• Expoziţie a i vînzare dc utilaje pen tru bru tărie , patiserie pe perioada 26-30. 04. 1996 dc cernătoarc, malaxoarc, m odelatoare pîinc, cornurl, cuptoâro pc vatră , etajate, rotative pc gaz, m otorină, clcctricc. Sc pot cumpăra pc loc la preţuri avantajoase. Budapesta, XXI str. Katona J 62 64 tel. 00- 36-12761501; 12770931 sau Cluj 4147-26; 15-83-35. (006508)

• Angajez b ru ta r şi a ju to r brutar. Telefon 18-64-35 orele 7-15.(006672)

• Transport marfă. Tel. 14-67-36.(006627)

• închideri balcoane, construcţii mctalicc + geam. Tel. 14-66-34 (006675) :

• Angajez tractorist. Tel. 13-57- 44.(006765) '

• Angajez tinichigiu auto. Str. Rozelor nr. 2 Someseni tel. 15-86-09(006534) ;• Societate comercială, importatoare

de produse cosmetice, angajează secretară, avînd cunoştinţe temeinice de operare pe calculator şi de limba engleză şi agenţi comerciali: vîrsta maximă 35 ani, posesor de carnet de conducere, preferabil cu experienţă Informaţii suplimentare la tel. 41-43- 96.(006573)• Transport marfă 7 1 Ţel.. 16-15-92

(006668)• Reînnoirea vanii cu smălţuire

germană cu garanţie; alb 77 mii. Tel.17-78-71; 13-07-02. (006671)

• Angajez barman şi vînzătoare. Pentru postul de barman condiţia de angajare este liceul de specialitate sau liceu şi curs. Cunoaşterea unei limbi de circulaţie constituie un avantaj. Tel. 43-84-70 seara (006726) ■

• Angajăm brutari. Tel. 41-51-66 între orele 9-17. (006790)

• Profesor, meditez română pentru admitere la facultate. Garantez reuşita Tel. 17-52-05(013114): • Executăm zugrăveli, faianţaţi, tencuieli, zidării. Tel. 14-63-85(013209) '• • Medicamente potenţa, frigiditate,-,

zahăr afrodisîac, spray cţntra ejaculaţi rapide. Tel 01/637-62-73 (023038)

• Zilnic în Germania cu Atiassib pe rutele Nurnberg-Augsburg- UlmStuttgart-Karlsruhe-Heilbronn- Mannheim-Frankfurt-Siegen-Koto- Dusseldorf-Dortmund. - Vindem asigurări medicale si carte Verde. Tel 43-34-32, fax 43-28-33. (023227)• SC Triect angajează mecanici auto,

cu experienţă de minim 3 ani î» motoare diesel şi benzină, retribuţii tarifară foarte btmă. Informaţii Calea Turzii nr. 200 sau tel 43-81-28 orele7,30-16. (023963)

• Angajez vînzătoare cu diplomă» minim 2 ani vechime. Relaţii zilnic între orele 10-18 la adresa: SC Tin- Tin, Str. Oaşului nr. 137. (023997)• Confecţionez în termen scurt rolele

din lemn de tei. Tel Oradea 059/15- 39-93; Cluj 13-03-09.(024115) ■• Contract de muncă în Italia pentn

dansatoare. Rugăm seriozitate tel ÎS- 65-50 orele 9-13, ţoregraf (024166)• ‘^Angajăm 5 cofetari. Tel 19-5647 zilnic între orele 8-17. (024200)

• Angajăm vînzător la pati-bar. Tel41-06-44 orele 16-18. (024204)

• Angajez 2 barmane cu simţul răspunderii. Salar 230. 000 lei/luni Tel 16-85-86. (024272)

• Societate comercială angajeazi şofer, informaţii tel 43-26-44 sau 43;10-77 economist sau contabil, con (ii iii cunoştinţe operare pe calculator- merceolog. Informaţii tel 19-52-09- (024326)

J l } miercuri, 17 aprilie 1996 PU BLICITATE Program: jŞE ăSF "* t i !• Montat, şlefuit parchet. Telefon 16- 19-96.(024281)• Angajăm croitoreasă, electrician, sudori şi lăcătuşi. Tel 19-52-04. (024328)

*■ B ib lio teca C entrală Universitară “ L ucian Blaga” anunţă lic ita ţie pen tru închirierea a două spaţii destinate ac tiv ită ţii de copiere (xerox), în d a ta de 8 mai 1996, ora 9. P en tru inform aţii telefon 19-70-92 in terio r 115, între orele Ml- (024Q38) -Ofer împrumut Str. Teleorman nr.

(bl. S5 ap. 45 în tre orele 15-21.(306796) . ' ' ^

Dau împrumut Tel 13-25-92 zilnic

• Dau îm prum ut. Tel 19-44-18.(024322)• Tineri căsătoriţi, cu un copil,

căutăm persoană în vîrstă pentru îngrijire contra locuinţă. Informaţii str. Libertăţii nr. 27 ap. 2 după ora 20.(006648) .• Caut fem eie serioasă pentru

îngrijirea unu i copil de 5 ani în Mănăştur, str. Bucium. Tel. 16-10-65 ipâora 16. (006657)1 Electrician îm i ofer-serviciile.

Telefon 17-51-55. (006736)• Fac menaj tot timpul sau 2 zile pe

iăptâmînă. Tel 16-86-26. (024195) .

• Madache Elena Lorcdana, 21 ani, so lic ită a ju to r financiar pentru in tervenţie chirurgicală în străinătate. Cei ce o pot ajuta pot d ep u n e b an i în contul 453621601,- B anca comunei Fălticeni, ju d e ţu l Suceava. (024337)

Caut repatriat. Tel. 13-58-86.,(■106624)• Ofer recom pensă la restituirea

genţii d iplom at cu acte şi referate pentru c teo ra t. Str. Avram Iancu nr.62 tel. 43-01-57 dispărută în zona Andrei Mureşanu. (006763)• Ofer inv ita ţie turistică pentru

Germania (statele Schengen) pe o perioadă de 90 zile. Preţ 300 DM. Informaţii tel. 0049/9431/42648 între orele 8- i3 si 17-21 pînă la data de 22 ipriie. (006781) ,

PIERDERI

• Dispărut cîine lup ciobănesc german, v îr s ta 10 luni, bine dezvoltat. G ăsito ru lu i sau persoanei care poate da relaţii, 500.0001ei'recompensă.TcL 14-17-51 (006645) ' ,

P ie rd u t fem elă ciobănesc german în că ld u ri zona în tre Ape. O fer recompensă. Tel. 18- 97-90. (006789) *

P ie rdu t cockera lb -negru , mascul. Este sub tratament. Ofer recompensă. Tel 16-86-15. (024218)• Szabo Alice, pierdut carnet

«locaţie. îl declar nul. (006773)• Raţiu Katalina pierdut legitimaţie

4 serviciu O declar nulă (024241)• Âchimaş Irina pierdut legitimaţie

urmaş veteran război, bilete călătorie tren gratuit, abonament gratuit RATUC. Le declar nule. (024298)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu inim a zdrobită de durere «nunţârn încetarea din viaţă, în urma unei boli necruţătoare, la numai 44 de ani, a celui mai bun wţ ţi ta tâ m r. GHEORGHE ALMÂŞAN. Nimic şi nimeni nu va pu tea a lin a suferinţele noastre. Iubitul nostru soţ şi tată, lacrimi şi flori vom aşterne pe roormîntul tău dc azi înainte. Inmormîntarea a avut Ioc în data de 16 aprilie ora 12 la Cimitirul Central. Scumpa ta soţie Firuţa ţi iubitul tău fiu Dorian. (006653)

Cu inimile zdrobite dc durere anunţăm trcccrca în nefiinţă a celei carc a fost iubita noastră soţie, m am ă, soacră şi bunică, GOGA VICTORIA, în vîrstă de '67 ani. Înm orm întarea va avea loc miercuri 17 aprilie 1996, ora13, de la C apela C im itirului Central. Odihnească-sc în pace. Familia îndurerată. (024179)

. • Colegii de serviciu împreună cu familiile sînt alături de Firuţa şi Dorian la greaua pierdere suferită în vinerea m are prin dispariţia celui care a fost mr. GHEORGHE ALMÂŞAN, soţ şi tată iubitor şi un bun camarad. Fie-i ţă rîna uşoară. Colegii de serviciu de la Comandamentul A rm atei “Transilvania (006656)

• Cu nesfîrşit regret şi durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă, după o lungă şl grea suferinţă a celui m ai iubit soţ, tată, bunic VASILE COLDEA Lumină din lumină ai fost trimis în lume ca să fii pentru noi, nu te vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în 18 aprilie 1996 ora 13, în Cimitirul Mănăştur, Capela 1. Soţia Maria, fiicele L iana, Dina, Rodica cu familiile. (006788)

• în duminica Paştilor a trecut la cele.veşnice m am a noastră sufletească sora ALOISIA,. eminentă profesoară de istorie şi limba română căreia îi aducem prinos de recunoştinţă. Fostele1 eleve ale Liceului “Maica Domnului” se alătură surorilor congregaţiei în acest prilej de pioasă reculegere şi rugăciune, înm orm întarea va avea loc azi,17 aprilie orele 12, la Capela Baziiiană a C im itirului Mănăştur. (006795)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă, la 67 ani, a scumpului nostimi tată, socru şi bunic, DRĂGAN NICOLAE. Înm orm întarea va avea loc miercuri, 17 aprilie 1996, ora 13, în Jucu. Pc ultimul drum pleci însoţit de dragostea tuturor celor care te-au iubit. Fiica Mărioara cu familia. (024176)

• Cu adîncă durere în suflet aduc la cunoştinţă încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului meu soţ, BAN IOAN, în vîrstă de 57 an i din Zoreni, Mociu. Amintirea ta va rămîne veşnic în sufletul meu. Soţia Mărioara. (024185)

• Cu inima zdrobită, îndurerată şi ochii în lăcrim aţi, anunţ încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitei mele soţii, BUCUR ILEANA, din Someşeni. Înm orm întarea va avea loc joi, 18 aprilie, ora 12, de Ia locuinţa din str. Blajului nr. 6, Someşeni. Scumpa mea soţie, nu te voi uita niciodată. Soţul loan. (024194)

• Cu lacrimi şi durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră soţie, mamă şi bunică, BORŞAN ANA, în vîrstă de. 69 ani. Amintirea ei va rămîne veşnic în sufletele noastre. Înmormîntarea va avea loc în data de 17.04. .1996, ora 11 la C im itirul C entral. Fam ilia Borşan Vasile, Radu, Lum iniţa şi nepoţelul Norbi. (024198)

• Fam ilia Nana şi Crişan M ircioiu şi copiii lor, Anca şi Tudorel, anunţă cu sfîşietoare durere încetarea din viaţă a celui mai bun fiu, fratele lo r dr. OCTAVIAN GHIBU, doctor în ştiinţe economice; mem bru al Asociaţiei foştilor deţinuţi politici, care şi-a dedicat viaţa înălţării operei tatălui lor, prof. Onisifor Ghibu şi binelui public. Şi roagă pc to ţi cei care l-au cunoscut să-i închine un gînd de pioasă amintire. Nu-1 vom uita niciodată. (024260) .

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm dispariţia fulgerătoare dintre noi a scumpei noastre soţii, mame, soacrc şi bunici, AVRAM ELEONORA (LENUŢA), născută în 1946 înAImaş, judeţul Sălaj. Înmormîntarea va avea loc în data dc 18 aprilie 1996, ora 13, de la domiciliul dcccdatci din str. Kovari nr. 21. Rămîi o amintire veşnică în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţul D um itru , fiica C ristina, ginerele M ircea şi nepoţelul Mihai. (024266)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost NICOLAE EROMNIMON. înhumarea va avea loc miercuri, 17.04.1996 ora 15, la'Cimitirul Central. Familia. (024254)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, COTÂRLĂ OCTAVIAN din comuna Borşa. Înmormîntarea va avea loc joi 18 aprilie orele 13, îh Borşa. Amintirea Iul va rămîhe veşnic în inimile noastre. Familia îhdurerată. (024273)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a celei mai iubite soţii şi mătuşi ANA BOLOGA, pensionară, fostă inspectoare de ocrotire la Secţiunea Sănătăţii a judeţului Cluj. înmormîntarea va avea loc azi, 17. 04. 1996, ora 15, în C im itirul vechi M ănăştur. Odihneşte-te în pace, suflet bun şi nobil. Soţul şi to ţi nepoţii. (024285)

• Cuvintele an t prea sărace ca să exprime durerea, suferinţa cauzate de plecarea dintre cei vil a iubitu lu i soţ şi ta tă , ing. HAJEK GOCAN GHEORGHE. Inima lui nu a mai vrut să bată în dimineaţa zilei de sîmbătă, 13 aprilie, an d încă nil împlinise 44 de ani. Ne vom am inti mereu vorbele, sfaturile lui, curajul şi tenacitatea cu care a luptat cu greutăţile vieţii. Înmormîntarea va avea loc azi, 17 aprilie 1996, ora 12, de Ia Capela nr. l din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Soţia Iana, fiicele Anam aria, Silvia, Monica. (024295)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, în data de 16 aprilie 1996, a dragului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, COLCERIU IONEL, în pragul împlinirii vîrstd de 81 ani. Slujba de înmormîntare va avea loc joi, 18 aprilie 1996, o ra 13, de la Capela Veche a C im itirului M ănăştur. Odihneascâ-se în pace! Soţia Ana, fiii Dan şi Alexandru cu familiile. (024333)

• împărtăşim durerea familiei Borâşan Vasile pentru pierderea soţiei, mamei şi bunicii dragi BORŞAN ANA. Asociaţia de locatari Slănic - Tineretului Cluj- Napoca. (006642)

• Sîntem a lă tu ri de familia colegului nostru Nuţiu George în momentele grele ale pierderii tatălui şi socrului drag. Sincere condoleanţe. Serviciul Tehnic Clujana. (006643)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Almăşan F iru ţa în momentele grele ale despărţirii de soţul drag. Sincere condoleanţe. Serviciul Tehnic Clujana. (006644)

• Dragă Dorian! Cuvintele sînt dc prisos în aceste clipe. Nu ştim ce ţi-ar putea alina durerea fără margini, dar dacă există totuşi în această lume vreo mîngîiere, fie ca ea să-ţi fle dată ţie.. . Colegii şi diriginta. (006652)

• Un gînd pios şi o caldă aducere aminte a celui carc a fost GHFţĂ ALMÂŞAN. Sîntem alături de F iru ţa şi D orian în greaua pierdere suferită. Familia Cornel Sână. (006654) '

• Un ultim omagiu colegului nostru, ing. IIAJEK GOCAN GHEORGHE, plecat a tît de tim puriu d in tre noi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii din Serviciul tehnic dc la Rcmarul “ 16 ' Februarie”.(024275)

Sincere condoleanţe familiei Vamoş T raian şi Sanda din partea vcrişoarci Carmen şi Nelu Roş. (006786)

Un ultim omagiu bunului nostru prieten ing. TEOFIL OPREA. Sincere condoleanţe familiei. Tavia şi Aurei. (006658)

• Consiliul de administraţie şi Conducerea executivă, a SC Tehnofrig SA îşi exprimă regretul pen tru pierderea suferită prin dispariţia celui care a fost GYULAYIOSIF, reputat specialist, om de înaltă cinste şi corectitudine. Sîntem alături de familia îndurerată. Sincere condoleanţe. (006664)

• Profund îndureraţi transmitem sincere condoleanţe familiei Bojan Vaier la decesul fiicei dragi, Familia dr. Bojan A.(006666)

• Cu adîncă durere în suflet ne luăm un ultim rămas bun de la cum nata şi m ătuşa noastră GOGA VICTORIA. Sincere condoleanţe familiei. Familiile Goga Gavril şi Selescu. (006677)

• Cu lacrimi şi durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, ing. OPREA TEOFIL în vîrstă de 66 ani. Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu an t invitaţi azi, 17 aprilie, orele 14 la Capela Cim itirului Central. Familia îndolia'tă. (006678)

• Sîntem alături de voi, Tatiana şi fiicele tale, la pierderea soţului şi ta tălu i HAJEK GOCAN GYURI Tuşa Irina şi Sandu Neag. (006684) ■

• Sincere condoleanţe colegelor noastre Alexandrina şi Rodica la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Colegii de la BankCoop Cluj filiala Avram Iancu. (006690)

• Sîntem alături de colegele noastre Alexandrina Coldea şi Rodica M arjalaky în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe Colectivul Sucursalei BankCoop Cluj. (006691)

• Cu mare durere ne despărţim de scumpa noastră colocatară, cea care a fost GOGA VICTORIA, şi transm item familiei îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari str. Borsec nr. 5 (0066951

' v Sîntem ală tu ri de draga noastră Sanda şi de familia sa la dispariţia tatălui drag. Sincere condoleanţe. * Fam . A. Braşoveanu. (006703)

• Dragă Ani, sîntem alături de tine şi îţi transmitem întreaga noastră compasiune în m area durere prin care treci la decesul mamei tale dragi. Colegii din Balneo-fizioterapie Policlinica Judeţeană. (006708)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Ani Căprar la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Colectivul Policlinicii Judeţene (006709) .

* La trecerea în eternitate în sărbătoarea învierii Domnului a stim atei şi iubitei fostă profesoară şi dirigintă cuv. soră M. ALOISIA NAGHI, cu recunoştinţă ţi aducem un pios omagiu. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Condoleanţe familiei. Fam ilia d r. Mircea.(006718) ‘

Sîntem alături de colega noastră asistenta şefă Liana Pancsur la pierderea părintelui drag. Colectivul Secţiei de recuperare pediatrică. (006777)

Sîntem alături dc nepoţii Traian şi Sanda în accste clipe grele p rin pierderea ta tă lu i şi socrului drag. Fam. M ureşan Olimpiu. (006785)

Sîntem alături dc voi, Fim ţa şi Dorian în accstc clipc grele prin carc trcccţi, prin dispariţia cclui carc a fost GUIŢĂ ALMÂŞAN. Fam ilia Ion Traşcă. (006655)

Sîntem ală tu ri de fam ilia Vamoş Traian şi Sanda, în dipclc grele pricinuite de d ispariţia ta tălu i drag. Fam ilia Bătinaş loan şi Livia. (024249)

în veci nem îngîiată, mă despart de scumpul jneu frate, NICOLAE DRĂGAN din Jucu. Sora Maria. (024175)

Cu durere în suflet mă despart de dragul meu cum nat, NICOLAE DRĂGAN din Jucu. Cumnata Rozica. (024177)

• Cu multă tristeţe în suflet ne luăm răm as bun de la unchiul nostru, NICOLAE DRĂGAN din Jucu. Nepoatele Dana şi Sanda cn familia. (024178)

Cu durere ne despărţim de acela care a fost OPREA TEOFIL, fiul al Vechiului M ănăştur, un om care a iubit oamenii şi a fost iubit şi stimat de către toţi cei care l-au cunoscut Şi-a adus din plin contribuţia la bunul mers al asociaţiei noastre, îi aducem un ultim şi pios omagiu. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia “Fiii Vechiului Mănăştur”. (024180)

• A plecat dintre noi la odihna veşnică cel mai vîrstnic fiu al Vechiului M ănăştur, BRIA IACOB, de 101 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Asociaţia “Fiii Vechiului M ănăştur” . (024181)

* Bunul soţ şi tată, ing. HAJEK GHEORGHE, la numai 44 ani, a plecat pe un drum fără întoarcere, lăsînd în urmă o soţie şi trei fetiţe înlăcrimate. Sîntem alături de familia greu încercată. Vecinii din Bl. P7, str. Tăşnad nr.19.(024182)

• Cu inimile zdrobite de durere ne despărţim de scumpul nostru tată, socru şi bunic, BAN IOAN, de 57 ani, din Zorerii-Mociu. Bunătatea şi sufletul cu care ne-a înconjurat vor dăinui veşnic în inimile noastre. Copiii Mariana, F lorea, Ionel şi Monica cu familiile. (024184)

• Transm item sincere condoleanţe şi profunda noastră compasiune familiei Ban, în aceste clipe dureroase. Asociaţia de locatari str. J . J. Rousscau nr. 12, BL II. (024187)

' * Sîntem ală tu ri de colegul nostru prof. Goga loan în marea durere pricinuită de trecerea mamei sale dragi în lumea celor drepţi. Colegii de serviciu de Ia G rup Şcolar Spiru Ilaret Cluj (fost G rup Şcolar UCECOM).(024212).

• Sîntem alături de familia greu încercată prin trecerea în nefiinţă a celui carc a fost colegul nostru, inginer SORIN BUŞrflA. Colegii de Ia SCC “Napoca” SA (024215) .

• Sîntem ală tu ri dc colcgul nostru ing. Dan Vâţulescu în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Serviciul Comercial-Markcting - ICPIAF Cluj-Napoca. (024239) ,

Conducerea SC “ICPIAF” SA transmite pc această calc sinccre condoleanţe colegului ing. Dan Văţulescu în tristul şi durerosul moment al trecerii în nefiinţă a dragului său tată. (024240)

Profund îndureraţi, regretăm dispariţia celci mai iubite soră şi cumnată, GOGA V ICTO RIA Dumnezeu să o odihnească. Fratele Ambrozie şi cum nata Irina. (024251)

S-a stins din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, cea mai bună şi adorată mătuşă, GOGA VICTORIA Chipul său bun şi blînd îl vom păstra mereu în memoria noastră. Dumnezeu s-o odihnească în pacc. Nepoatele: Vcra, M ărioara şi Toia cu familiile. (024252)

Regretăm nespus trcccrca fulgerătoare în nefiinţă a cclui carc a fost ing. IOAN ŞUŞCA. Dumnezeu să-l odihnească în pacc. Any, Ncly şi D um itru Şuşca. (024174)

• S întem a lă tu ri de cuscrul nostru şi nora Cristina în marea durere pricinuită de dispariţia soţiei şi mamei dragi, AVRAM ELEONORA. Odihneascâ-se în pace. Fam ilia T an ţa loan şi Susana. (024267)

• Ne despărţim cn durere de mătuşa noastră, ANA BOLOGA Dumnezeu să o odihnească în pace. Fam. Iemuţan. (024286)

• S-a stins o lum ină, d a r cu stimă vom păstra-o în sufletele noastre. S incere condoleanţe familiei Goga, la despărţirea dc fiinţa iubită. Familiile: Bocoş, Bugner, G heorghiu, Groza, Maier, Szabo. (024300) '

• Salariaţii de la SC “Terapia” SA împărtăşesc durerea colegului Colceriu Alexandru la încetarea din viaţă a tatălui său, IOAN şi transm it condoleanţe familiei îndoliate. (024321)

• De 11 ani trăiesc cu sufletul în d u re ra t p en tru pierderea scumpei mele fiice VIORICA, CRISTEA JUCAN (VIRUCA), ia r ghioceii îi veghează m orm întul. Mami M aria. (006565)

• Noi cei care am rămas drumeţi pribegi pe acest pămînt cu rănile sîngerînde din sufletele noastre vă reamintim tuturor cclor care prin gînd, vorbă sau faptă l-aţi stimat şi l-aţi cinstit pe cel care a fost d r. OCTAVIAN C. BURACU, câ pe data de 19 aprilie' 1996 orele 14,30 se va oficia sfinţirea monumentului funerar prin slujbă ecumenică dc pom enire la locul de veci a familiei din Cimitirul Central C luj. Adunarea va avea loc la intrarea principală, orele 14-14,30. Odihnească-se în pace. Udiko, Claudia, Sonia, mama. TeL 064/42-00-83. (006706) -

* Se împlinesc 6 săptămîiii de cînd scumpa noastră mamă, soacră şi bunică POP ANA (născută Stariciu) ne-a părăsit pentru totdeauna. O vom păstra veşnic în inimile noastre. Parastasul va avea Ioc sîmbătă 20 aprilie orele 10 la Biserica Minoriţilor. Familia îndoliată. (006716) ■

> îm părtăşim durerea verişorilor noştri Sanda şi Traian Vamoş, la pierderea tatălui drag. Sinccre condoleanţe întregii familii. Familia Pemeş. (024216)

• L acrim i, du rere şi un dor nemărginit la 6 săptămîni de la plecarea fulgerătoare în veşnicie a d ragu lu i m eu soţ, conf. dr. TOMA VIRGIL. Odihnească-se în pace. Soţia Doina. (024220)

• Sîntem alături de familia Balş Ia trecerea în eternitate a celei care a fost PATRICIA. Fam. Jucan (006321)

* Colectivul dc salaria ţi ai Filialei Bankcoop G herla transmit domnişoarei COLDEA ALEXANDRA sincere condoleanţe Ia pierderea tatălui drag. (A)

• Cu aceeaşi durere în suflete, anunţăm împlinirea unui an de la trecerea în > eternitate, a colonclului(r) MARIAN .A. VASILE, veteran dc război, fost comandant al Centrului militar al raionului central Cluj. Nu îl vom uita niciodată. Familia îndurerată. (006734)

* Cu adîncă durere în inimi, anunţăm încetarca din viaţă a cciui m ai iu b ito r ta tă , soţ şi g inere, ing. IIAJEK GOCAN GHEORGHE. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Socrii Floricica şi loan (O)• Cu inima îndurerată anunţăm

încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru si bunic, VATULESCU l’ANTELIE în vîrstă de 86 ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 18 aprilie, ora 12 la Cimitirul Mănăştur, din Capela Bisericii. Odihneste-te în pace! Familia îndoliaţi (006752)

AS3SEW^F2§JB_ SPORT miercuri, 17 aprilie 1996 (12)

STEAUA - CAMPIOANĂ A ŢĂRII!mrnmm .....................

Cu două etape înainte de cortina finală, STEAUA este campioană a ţării (pentru ultimele douăjocuri ea poate acorda “bilete de voie”jucătorilor de bază ş i sâ iasă în teren cn rezervele şi juniorii, lucru pe care, fireşte, nu-l va face). Clarificată este şi problema locului în Cupa UEFA prin poziţia secundă ocupată momentan de Rapid în clasament, gudeştenii avînd toate şansele de a nu shimba argintul cu bronzul. Rămîne deschisă lupta pentru celălalt loc în UEFA, atacat de trio-ul F. C. National-Universitatea Craiova- Dinamo, şansele cele mai mari avîndu-Ie “bancarii”. Aproape clarificată este şi lupta pentru evitarea celui de-al doilea loc care înseamnă retrogradare, “achiziţionat”, din păcate, în proporţie de 80 la sută de sibieni. Antepenultima etapă, de sîmbăta trecută, a fost una a gazdelor, victorioase în optîntilniri, oaspeţii obţinînd doar o “remiză”, dar-una de aur pentru piteşteni. Să parcurgem rezultatele etapei.

, « U N I V E R S I T A T E A CRAIOVA - DINAMO 3-1. U pauză 0-1, dinam oviştii deschizînd scorul prin Fl. Petre (16). După pauză trei goluri craiovene prin Ungur (52, din penalty), ,Ganea (59) şi Călin (74). Succes craiovean şi “schimb de locuri” în clasament.

• PETROLUL - RAPID 2-1. Revanşă pentru înfrîngerea din tur. Ambele goluri au fost semnate de Oct. Origore (32 şi 37). Pentru giuleşteni a punctat Vameşu (74, dar după “mărturia” crainicului reporter, balonul şutat de rapid/st a fost deviat în plasă de ... Oct. Grij>ore).

• A.S. BACAU - CEAHLĂUL 2-0. M ircea Nedelcu şi-a sancţionat fosta echipă prin golurile marcate de Jercălău (49, din penalty si Fl. lonescu (65).

• F.C . NAŢIONAL - O ŢELU L' 3-1 . Trei goluri consecutive pentru “bancari” ,

înscrise de Dună (7), Albeanu (30) şi Pigulea (65), urmate de o slăbire a turaţiei motoarelor şi un gol al gălăţenilor înscris de State (68).

• STEAUA - “U” 4-0. Singura problemă pentru form aţia decimată de cartonaşe a lui “U” era scorul cu care va pierde. Campionii au înscris patru “boabe” în plasa lui Ritli prin Csik (26), Prodan (43), Vlădoîu (62) si Răducan (77). ;Destule.

• SPORTUL STUDENŢESC - FARUL 2-1. Lalciu (64 şi 78) a punctat pentru “gorjeiii” , Anghel (73) pentru constănţeni. Sportul a terminat în 10 oameni, Călin Zanc recepţionînd două galbene. -

• F.C. INTER - F.C. ARGEŞ 0-0. Jale mare pe Cibin: ratînd victoria, sibien.ii şi-au tăiat de sub. picioare “craca salvării” de la- retrogradare, nefiind previzibilă nici o minune. Si cum la “omul

sărac boii nu-i trag” (precum şi celelalte “minuni” din ^icala populară”, sibienii au terminat şi în 10 oameni, portarul Blid recepţionînd un “roşu” (atac la Timiş, scăpat spre gol).

• “POLI” IAŞI - GLORIA 2- 1. Succes de orgoliu al ... re trogradatei, prin golurile marcate de Kereszi (33, din penalty) şi Cotan (56). Pentru bistriţeni a înscris omul de gol Voica (18). .

• “ PO LI” TIMIŞOARA - F.C. BRAŞOV 4-1. Trei goluri semnate pentru violeţii de pe Bega do I. Rotariu (23, 30 şi 49, ultimul din penalty) şi Săvoiu (76). G olul, braşovenilor l-a semnat Hrib (42). ' ' '

CLASAMENTUL1. Steaua 32J 78-29 692. Rapid 32 , 58-31 583. Naţional 32 53-42 544. U. Craiova 32 41-30 515. Dinamo : 32 39-34 516. Petrolul 32 41-34 487. “Poli”' Tms.32 56-47 458. Gloria 32 40-35 449. Farul : '3 2 ' 50-48 4310.Ceahlăul "32 31-41 43 .11.FC Braşov 32 35-54 4312. Sportul St.32 30-31 42

. 13. “U” Cluj 32' 36-38 4214.Otelul 32 40-43 4215.AS Bacău 32 36-55 4216. FC Argeş 32 33-50 3917. F.C. Inter 32 29-44 3618.“Pofi” Iasi 32 26-66 30

ETA PA a 33-a,' PENULTIMA (azi, miercuri 17 . , aprilie): R ap id -, Universitatea

Craiova (0-2), “U” - Dinamo (0- 1), Farul - Inter (2-3), Gloria - “Poli” Timişoara (0-3), F.C. Argeş - “Poli” Iaşi (2-1), F.C. B raşov - A.S. Bacău (2-1), Ceahlăul - F.C. Naţional (1-3), Oţelul - Petrolul (0-2) şi Steaua - Sportul Studenţesc (2-0). în paranteze rezultatele din tur.

Victor MOREA

DOAR 30 DE GOLURI ÎN 18 PARTIDE!

Astenia de primăvară, respectiv această sinusoidă ; în privinţa eficacităţii, cu bruşte căderi spre minus, s-a făcut simţită sîmbătă în etapa cu numărul 25: în 18 partide abia au fost marcate doar 30 de goluri (14 în seria I şi 16 în a Il-a). în altă ordine de idei 10 întîlniri au revenit gazdelor iar 8 s-au încheiam “remiză ” (de şase ori înregistrîndu-se scorul de 1-1 şi de două ori 0-0). La capitolul victorii, de cîte patru ori au fost înregistrate scorurile 1-0 şi 2-0, respectiv cîte o dată 2-1 şi 3-0 (aceasta din urmă “cap de listă ” ca eficacitate la Tg. Mureş).

prin intervenţiile sale), Unirea Dej - F.C. Maramureş Baia Mare 1-0 (amănunte în cronică), F.C. V îlcea Rm. Vîlcea - CFRTimişoara 1-1. ......

CLASAMENTUL

• SERIA I: Poiana Cîmpina - Dunărea Călăraşi 2-0, Gloria Buzău - Metrom Braşov. 2-0, ARO Cîm pulung - O ţelul Universitatea Tîrgovişte 1-1, Portul Constanţa - Dacia-Piteşti, 1-0, F.C. Oneşti - F.C. Caracal 1-1, Steaua Mizil - Cetatea Ţg. Neamţ 1-1, Electroputere Craiova - Rocar Bucureşti 1-0, Dunărea Galaţi - Metalul Plopeni 0-0, Tractorul Braşov - Dacia Unirea 'Brăila 1-1.

CLASAMENTUL1. Oţelul U. Tgv. 25 60-19 522. D.U. Brăila 25 41-17 483. Metrom Bv. 25 33-24 414. Gloria Buzău 25 35-34 405. Tractorul 25 30-27 396. F.C. Oneşti 25 31-28 38

.7. Electroputere' 25 34-29 368. Rocar 25 30-36 369. D. Piteşti 25 35-37 3510. Steaua Mizil 25 20-37 3.511. M. Plopeni 25 21-27 3212. ARO C-lung 25 19-29 3213. Cetatea 25 30-34 31 '14. P. Cîmpina 25 25-32 3115. Dun. Galaţi 25 22-25 3016. D. Călăraşi 25 30-34 3017. F.C. C aracal'25 28-34 2618. Portul C-ţa 25 30-51 25

ETAPA a 26-aINTERMEDIARĂ (miercuri 17

AVANCRONICĂ... SUBIECTIVĂAzi,penultima etapă pe prima scenă fotbalistică a

ţării în generat “jocurile au fost făcute”, rămînînd doar cîteva semne de întrebare în partea superioară a clasamentului, pe la mijloc şi în subsolul lui. La ce ne putem aştepta azi vom încerca să anticipăm la modul... subiectiv.

• RAPID - UNIVERSITA­TEA CRAIOVA. .Pentru giuleşteni un joc de orgoliu, o revanşă pentru 0-2 din tur. Pentru craioveni, o ultimă tentativă de-a’ prinde UEFA. Deci un joc în carc este valabilă tripla variantă pronosportistă.

• UU” -DINAMO. Dincolo de revanşă, pentru alb-ncgrii victoria este supapa de siguranţă de-a nu intra în perimetrul cu durere în cazul unor neaşteptate “surprize”. Că în fotbalul nostru orice este posibil. O “remiză” ar fi şi ea o supapă, sigură dar cum rămînem cu ’ zăpezile de altădată”, adică acele visuri cc prognozau o clasare în prima treime a clasamentului? •

• FARUL - F.C. INTER. O întîbiire de pur orgoliu, apropo dc cc a fost-în tur, 2-3, adică succes

. sibian. Nu cred ca “marinarii” lui Florin Marin să rateze victoria.

• G LO RIA - “P O L I” TIMIŞOARA. Alta partidă din categoria “orgolii”. în tur a fost 3- 0 pentru vişinii de pc Bega. Nu văd cum trapa lui Vlad-Balaur ar putea rata revanşa. ^

•F.C. A RG EŞ-“POLI” IAŞI. Pentru piteşteni, cheia lacătului - 'salvării. Şi asta după “remiza” de la Sibiu. Incredibil ca această

liric" să nu se potrivească la "lacătul” partidei cu retrogradata din Copou.

• F.C. BRAŞOV - A.S. BACĂU. Braşovenii au cîştigat şi in tur cu 2-1. Numai că atunci la Bacău domnea degringolada. Acum ca a fost anulată dc cînd cu noul “dirijor” al orchestrei băcăuanc, 1-

am numit pe Mircea Nedelcu. Deci n-ar fi exclusă o remiză, (că tot a rămas pînă la ora actuală imaculat acest capitol al băcăuanilor).

• CEAHLĂUL - F .C . NAŢIONAL. Iar un meci de orgoliu şi ... revanşă, pentru ce a fost în tur (1-3). Numai că orgoliu au si “bancarii”. Deci, care pe care.

• OŢELUL - PETROLUL. Din suita “orgoliilor” încă un joc.

Si gălătenii nu iartă.• STEAUA - SPORTUL

STUDENŢESC. Cu plinul făcut, campionii ar trebui s-o “lase mai moale”. Ambiţia lor depăşeşte însă" capacităţile unei revanşe a “gorje- nilor” ... asimilaţi. Chiar şi cu rezervele, campionii sînt mai buni.

în jur de orele 19 vom şti, la concret, ce s-a întîmplat azi. ■

Victor ROMAN

VICTORII ALE TRIOULUI FRUNTAŞCele trei echipe din fruntea

clasamentului, CFR, Anina şi “Sârma” au cîştigat, primele două în deplasare,, ultima pe teren propriu, aşa că în fruntea clasamentului 'situaţia este neschimbată. Feroviarii au făcut scor la Lugoj, în timp ce Anina prin victoria de la Bocşa a semnat sentinţa la retrogradare a gazdelor.

Rezultatele etapei: V ulturii Lugoj - CFR Cluj-Napoca 0-9, Motorul IM Arad-Metalurgistul C ug ir 2-0, M etalu l Bocşa - M inerul A nina 0-1, M inerul Cavnic - Phoenix Baia M are 1-2, L am inoru l V ictoria Z alău - Olimpia Salonta 9-0, Minerul Ştei - West Petrom Pecica 1-0, Sticla Arieşul Turda - UM Timişoara 1-0, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii - FC Telecom Arad 2-0, ASTRAL Deta - Minerul Baia Borşa 3-1. Armătura Zalău a stat

Clasamentul:1. CFR Cluj . 27 78-15 602. Min. Anina 27 67-28 593. ISCT 2 6 '55 -25 58

4. ASTRAL5. UMT6. Telecom7. Phoenix8. Armătura9. West Petrom10. Min. Stei

26262627262627

61-1954-1755-26 73-32 39-32 52-55 4840 36-41 1 404832-46 36-4333-71 17-49 17-91 15-114

515146444241'39393837332522133

11. Min.B.Boisa 2612. IMA 2713. Metalurgistul2714. Sticla Arieşul2615. Laminorul 27,16. Metalul 27 18. Olimpia 26

,19. Vulturii 27ETAPA VIITOARE (miercuri

17 aprilie): Vulturii - Motorul IMA (0-2), Metalurgistul'- Metalul (0- 2), Minerul Anina - Minerul Cavnic (2-0), Armătura - Laminorul (1-0), Olimpia - Minerul Ştei (04), West Petrom - Sticla Arieşul (1-2), UMT - ISCT (1-1), FC Telecom - ASTRAL (04), CFR - Minenil B.Borşa (0-2). Phoenix stă. în paranteze rezultatele din tur.

Eugen HANG

CAMPIONATUL: JUDEŢEAN DE FOTBAL -17LIDERUL STOPAT LA BONŢIDA

Rezultatele etapei: Carbochim Cluj-Napoca - Autobuzul Cluj- Napoca 7-2, Someşul Bonţida - Minerul lara 0-0, ATL- Dej - Meteor Mociu 3-3, Avîntul Luna - Prodfuraj Iclod 1-3, NAPOPAN Pata - Sintcrom Cluj-Napoca 0- 0, Sănătatea Unirea Floreşti a stat.

Minerul 1ara n-a rcu ş îtrsă . treacă dc Someşul, la Bonţida, terminînd la egalitate, scor alb, ca şi Sintcrom pc terenul din Pala, Dc aceste rezultate- a profitat Prodfuraj, carc în urma victoriei, pc terenul “lanternei”, a revenit pe locul doi, la trei puncte dc lider. Surprinde şi rezultatul de la Dej, unde inconstantă echipa din Mociu, a obţinut un nesperat rezultat dc egalitate. '

15 47-3315 35-2916 39-3715 23-4216 34-44 15 22-39

25242419171414

Clasamentul:1. Minerul lara 15 41-16 322. Prodfuraj Iclod 15 28-20 293. Sintcrom 15 39-15 26

4. Sănăt. Unirea5. Carbochiin6. ATL Dej7. Autobuzul8. NAPOPAN9. Meteor Mociu lO.Somcş Bonţidal6 22-29 11. Avîntul Luna 15 16-42

E tap a v iito a re (jo i aprilie): Minerul - Carbochim (2-1), M eteor - Someşul (0-0), Sănătatea Unirea - Sintcrom (3-2), Autobuzul - Avîntul (0-0), Prodfuraj - NAPOPAN (1-3). ATL stă. în din tur.

18

i paranteze rezultatele

aprilie); Oţelul - Poiana (1-1), Dunărea Călăraşi - F.C. Oneşti (0-1), F.C. Caracal-Electroputere . (3-2), Portul - Gloria Buzău (0- 3), Metrom - ARO (0-1), Cetatea- Dunărea Galaţi (0-2), Rocar - Steaua Mizil (1-0), Dacia Piteşti- Dacia Unirea Brăila (1-2) şi . Met. Plopeni - Tractorul (1-2). în paranteze rezultatele din tur.' • SERIA a I l - a . Foresta Fălticeni - Minerul Motru 2-0, Corvinul Hunedoara - Olimpia Satu Mare 2-1 (C iocan 0-1, Mitrică 1-1 şi Bordeianu 2-1 (autorii golurilor), C.S.M. Reşiţa- F.C. Bihor Oradea 2-0 (au înscris M arinescu şi Doană), Minaur Zlatna - Unirea Alba Iulia 1-1 (m eci “cu c în tec” , incandescent: Găldeanu a înscris pentru gazde, oaspeţii egalînd în ultimul minut prin Cristi Pustai), F.C. Bucovina Suceava - Gaz Metan Mediaş 1-0, ASA Tg. Mureş - Gloria Reşiţa 3-0 (toate go lurile m arcate în repriza secundă de Cioloboc II de două ori şi Csaki), Jiul Petroşani - U.T. Arad 0-0 (S inescu, portarul arădanilor, a fost omul meciului

5244444239

.383837353434333232322726

•20este

1. Jiul 25 41-132. ASA Tg. M. 25 41-273 .-Foresta 25 32-204. U.T. Arad 25 45-245. CSM Reşiţa 25 34-286. Unirea Dej 25.44-347. Bucovina 25 37408. CFR Tmş.* 25 33-319. Olimpia 25 37-3610. Gai Metan 25 30-2511. Corvinul 25 33-3112. U.A: Iulia 25 37-3713. M. Zlatna 25 37-2714. M. Motru 25 26-3015. Maramureş 25 30-4416. Gl. Resita’ 25 194 817. F.C. Bihor 25 25-5218. F.C, Vîlcea 25 21-55

*CFR Timişoarapenalizată cu 3 puncte.

ETAPA a 2 6 -a , INTERMEDIARĂ (miercuri 17 aprilie): F.C. Bihor - Foresta (0-2 ), M inerul Motru - F.C. Bucovina (1-2), Gaz Metan - Jiul (0-3), Minaur Zlatna - Corvinul- (0-2), Olimpia - CSM Reşiţa (1-3), Gloria Resita - Unirea Dej (0- 1), U.T.A. - A.S.A'. (0-2), Unirea Alba Iulia - CFR Timişoara (0-2) - şi F.C._ Maramureş - F.C. Vîlcea- (0-3). în paranteze rezultatele din- tur. . ' - v ..

în a n tb e le 's e r i i , o e ta p ă in teresan tă , cu., im p lica ţii, deosebite mai a le s 'în zonele fierb in ţi ale celor două clasamente, în lupta disperată a unor form aţii de a ev ita retrogradarea. Ce surprize ne va oferi etapa vom şti azi după, minutul 90.

Victor ROMAN

Eugen HANG

UNIREA DEJ - FC MARAMUREŞ 1-0 (1-0)Puţini spectatori au luat sîmbătă calea stadionului din Dej pentru un

meci care în final a demonstrat că nu prea merita efortul de a fi văzut Golul înscris de Şuvagău în minutul 2 a rezistat pmă în final şi adevărul e că portarii au şomat aproape 90 de minute. Deci, la două minute de la începerea jocului,-Ivan pasează pe stînga, Olariu centrează la firul ierbii în careu şi dc la 5 metri de poartă Şuvagău înscrie, beneficiind de gafa lui Radu Daniel. Acelaşi Radu Daniel îl mai scapă o dată de sub supraveghere pe Şuvagău, dar şutul acestuia lasă de dorit. în minutul 23 asistăm la ultimul duel Radu Daniel - Şuvagău, pe centrarea lui Cristi Ivan, dar “capul” dejcanului nu are forţa de-a imprima balonului direcţia necesară golului. Cum însă Radu Daniel s-a dovedit depăşit de faze; antrenorul maramureşenilor îl schimbă în minutul 28, introducîndu-1 în teren pe Petran. înlocuirea astupă găurile defensivei şi meciul devine mult mai echilibrat. Nemaiavînd ce pierde, oaspeţii ies la joc, dar marile ocazii vor aparţine tot dejenilor. Cristi Ivan şutează incredibil-peste poartă de la 6 metri, iar în minutul 42 Costică Olariu şutează înşelător de la 18 metri, ceea ce îi prilejuieşte lui Gâta un plonjon al disperării, mingea ajungînd în cele din urmă în corner.

Debutul reprizei secunde aparţine băimărenilor. După ce Rednic, singur în careu, ratează intercepţia la centrarea lui Negrea în minutul 50, la capătul unei faze dc atac prelungite nepermis de mult în preajma careului dejean acelaşi Negrea va şuta nestingherit în bara transversală. Văzînd că gluma tinde spre îngroşate în minutul 63, pe un contraatac tipic, Nicolae Mitu preferă o pasă surprinzătoare în locul unui şut de la 10 metri. Ultima fază notabilă aparţine tot gazdelor, dar Cristi Ivan încheie centrarea lui Mitu cu un şut în transversală.

Cele trei puncte ale Unirii au fost obţinute de: Ceclan - Dosan, Pranţa, Gherman (35 Sălăgean, 54 Mitu), Fărcaş-Cremeniţchi (85 Fl. Manea), Moşuţ, Olariu, Ivan-Şuvagău, Tămaş. F.C. Maramureş: Gâta- Daniel (28 Petran), Kemeneş, Rednic, Borhidean, Danciu - Somkereki 58 Jeler, Negrea, G. Pop - Oană, Sabău.

A arbitrat S. Altmayer (Timişoara) ajutat la tuşă de I. Mureşan (Timişoara) si D. Bonţiu (Reghin).

Mihai HOSSU

m obilier de calitate

mochctcsLcovoarcaeosebitw m

&V *• £ &■%

made in Germany în tr-un magazin carc trebuie vizitat

Luni - Vineri' Sâmbătă

10-18.10-14

Tel. 064-414364 414365

(763239)

A D I E V A f f l d J Cg g ® 0 § S 3 | j13) miercuri, 17 aprilie 1996

I

"U" ARDAF - campioană naţională

1 9 9 5 - 1 9 9 6Rîndul de sus, de la

stînga la dreapta: Ioan Baciu - director competiţii, Antonian P â n d e le . - fizioterapist, G abriel Mărginean, Anton Piţigoi,. Robert Tvardochlib, Stelian Grozav, M ircea Dudaş, Aurel Vlaicu - căpitan al echipei, Mircea Nicorici - preşedintele SC ARDAF SA, Alexandru Man, prof. Neculae Pop - antrenor principal; rîndul de jos: Gavriş Pop - an trenor secund, V io re l Oprea, Daniel Togan, V alentin Sanislav, Iu liu Stoian, .

.Valentin Coste şi Victor Agoston. Înmînarea cupei, tricourilor'şi a medaliilor de campioni, festivitatea de premiere în persoana domnului Ovidiu Natea, preşedintele F.R. Volei.

F o to : I . P E T C U

■ î , *- , \ V

U i\ ' r

~?~r

% ~

■£ ,

m

ţ C î k C V I\

l£__JZL, A .

O iv i z ia C d c f o t b a l - 2 5In derbyul etapei victorie

la scor a lideruluiCapul de afiş al etapei l-a constituit meciul dintre ocupantele

locurilor14 (DROMEX) şi 1 (Olimpia), disputat pe teren neutru, la Turda, cel al echipei clujene fiind suspendat. Liderul s-a impus fără probleme, trecînd astfel de unul din cele mai grele obstacole din acest final de campionat: Minerul Aghireş este la a noua înfrîngere consecutivă şi dacă nu ar f i avut zestrea din tur ... Feroviarii clujeni mai speră să scape de locul retrogradant, pe care-l ocupă acum. Rezultatele etapei, avînd în paranteze scorurile din partidele echipelor de juniori:

• CONSAUR CLUJ-NAPOCA- TURDEANA CASIROM TURDA 1-1 (3-0). Deşi gazdele

'au condus ostilităţile nu au reuşitsă se impună şi pe tabela de marcaj, astfel că revanşa pentru înfrîngerea din tur nu a putut fi luată. De remarcat, că oaspeţii au terminat în 10, prin eliminarea lui C. Moldovan.

• CIMENTUL TURDA - CONSTRUCTORUL CHIMIA TURDA 6-0 (21-0). Meci fără problem e pentru "arg in tu l” campionatului, care mai speră să depăşească pe Olimpia, lucru greu de crezut şi realizat. La juniori, din nou, un scor fluviu.

• CLUJANA CLUJ-NAPOCA- ROMHILLS CLUJ-NAPOCA

”U” ARDAF-Dinamo 3 - 2 (-1 3 , - 1 3 , 7 , 4 , 1 0 )P e S o m e ş a c u r s . . .

şam p an ie !Deşi titlul fusese tranşat în etapa a treia, turneul clujean şi-a

menţinut interesul şi atractivitateâ pînă la căderea cortinei, ultima sa partidă constituind de altfel clou-ul competiţiei: derby-ul de orgoliu

r între actuala şi fosta campioană ”U” Ardaf-Dinamo. Şi a fost un veritabil derby, combatantele angajîndu-se într-o dispută pătimaşă al cărei parcurs şicanat a incendiat tribuna, purtînd-o pînă la paradoxism.

Iniţiativa a aparţinut alb-roşilor (atacuri în forţă ale lui Iancu şi seria celor 3 puncte din serviciu ale. lui Dumitreşcu) care.se distanţează la 6-1 şi 9-2, ajutaţi, fiind şi de faptul că multe din atacurile clujene eşuează în aut, iar blocajul verde nu reprezintă, deocamdată, un antidot pentru ghiulelele lui Iancu. Treptat însă, trăgătorii clujeni îşi reglează tirul şi surmontează diferenţa, egalînd la 9 şi 13, dar Dinamo păstrează "pasul în faţă” .cîştigînd la 13. în setul doi, cei care au avantaj sînt studenţii: 8-5, 10-6 şi 13-10, dar dezacordurile iscatele final între ridicător şi puncheri fac ca şi acest set să treacă în coiltul, celor din Ştefan cel Mare, iar tribuna să-şi apropie inconfortabila senzaţie a unei victorii dinamoviste cu 3-0. "Verzii” refuză însă ideea, se mobilizează,'sprintează la 7-0 şi 13-6, după care semnează setul trei, "incitînd” tribuna care presează cu stimulativa aclamaţie: "Campionii... campionii!” .

Şi, într-adevăr, de acum pe teren nu se văd decît aclamaţii, care realizează un set patru fulminant, serviciul, atacul şi mai ales blocul

funcţionează ireproşabil. Aşadar, 2-2. Rămînea tie-break-ul! Care merge la pas pînă la 6, după care Campioana ’96 urcă, senioral, la 10-6,13-9 şi... 15-10, moment în care sala este inundată de şampanie. Au semnat pentru acest moment unic al voleiului clujean: AUREL VLAICU, ANTON PIŢIGOI, GABRIEL MĂRGINEAN, VIOREL OPREA, IULIU STOIAN, STELIAN GROZAV, ROBERT TVARDOCHLIB, MIRCEA DUDAS, VALENTIN SANISLAV, ALEXANDRU MAN, VICTOR AGOSTON şi mai tinerii DANIEL TOGAN, VALENTIN COSTE si a contrasemnat antrenorul N1CU POP. ; . ' ' w \

Aşadar, într-un singur an, ”U” ARDAF a reuşit senzaţionalul salt din divizia secundă la titlul naţional.

Resorturile saltului: Valoarea ridicată a jucătorilor din sextetul de bază ş l prezenţa unor rezerve susceptibile să,înlocuiască titularii.fără ca potenţialul echipei să sufere," Lideri de mare calibru: Aurel Vlaicu, Anton Piţigoi, capabili oricînd să întoarcă soartă unui set, sau a unui meci; Puternica motivaţie materială şi morală a jucătorilor, ceea ce întreţine lupta pentru păstrarea locului în echipă; Profesionalismul antrenorului Nicu Pop şi excelenta organizare a sistemului în care îşi

‘desfăşoară activitatea formaţia echipată în culorile speranţei; Profunda implicare a "strategului din umbră”: mentorul şi sponsorul formaţiei, dl MirceJ Nicorici, preşedintele ARDAF; Atmosfera de emulaţie existentă în Cetatea dăruită cu apetitul performanţei şi venerabilul club ”U”; Şi, deloc în ultimul rînd, munca, Munca cu ”M” măre!

Tuturor pelor care au pus umărul la edificarea acestei veritabile performanţe,-'lauda si consideraţia noastră!

* . .. Nusa DEMIAN'■ ^ •' V , : v

1-1 (3-0). Partida disputată, de un bun nivel tehnic şi spectacular, în care oaspeţii au trecut, de mai

.multe ori pe lîngă o victorie meritată. Gazdele au făcut o primă repriză, ca în zilele lor de glorie, dar ce folos, fără efect pe tabela de marcaj.

• CFR II CLUJ-NAPOCA - ASA ELECTROCERAM ICA TURDA 4-1 (2-4). Tînăra echipă a violeţilor din Gruia, încearcă imposibilul, care cu pifţină şansă şi mai multe victorii se poate realiza,

• METALURGISTUL CLUJ- NAPOCA - ARIEŞUL CÎMPIA TURZII 4-0 (3-1). Pop, Csalai, Negreân şi Rusu au parafat o v ic to rie fără dubii a metalurgiştilor, care revin astfel pe poziţia a şasea a clasamentului., ■/

• MINERUL OCNA DEJ - CONDOR CLUJ-NAPOCA 1-0 (3-1). Catană a realizat unicul gol al partidei, cu care minerii au obţinut un succes meritat şi de mult aşteptat. în urma acestui rezultat, ce,le două echipe au făcut schim b de locuri, în clasament. -

• MINERUL AGHIREŞ - ASA VICTORIA SOMEŞENI 0-1 (0-

5). Ultimul minut de joc a adus o nouă înfringere pentru mineri, care continuă decăderea: de la locul 2, în etapa de debut, Ia locul 12, în acest moment.

• DROMEX CLUJ-NAPOCA - OLIMPIA GHERLA 1-4 (0-1). La prim ul şut pe spaţiu l porţii, liderul, prin Bar, deschide scorul, pentru ca în continuare Botiş şi din nou Bar, .de două ori, să fixeze un scor neaşteptat de sever. Bota a înscris golul "de onoare al gazdelor. Prin acest rezultat problema primului loc a fost rezolvată şi Olimpia se poate pregăti pentru baraj. j

Clasament seniori: ^1. Olimpia 25- 82-7 632. Cimentul 25 51-18 553. CONSAUR 25 34-15 45 <4. DROMEX 25 36-25 44 ■5. Turdeana , . 25 44-35 436. Metalurgistul 25 36-37 397. V ictoria > - 25 49-27 38

. 8. Romhills 25 44-28 389. Min. O. Dej 25 ,26-29 37 ?10. Condor 25 3 9 -3 6 ' 35 •11. Clujana 25 35-33 34 .

“U” ARDAF CAMPIOANĂ NAŢIONALĂRezultatele vă sînt cunoscute,

clasamentul la fel. Ultima rundă, vineri 12 aprilie, unna să clarifice doar o singură poziţie, cea a locurilor 4 şi 5, prima însemnînd Şi o prezenţă într-o cupă europeană in tercluburi. Să vedem, pentru cei ce nu cunosc Mima zi de turneu, ce s-a întîmplat...

Rifil - Elcond ;■ 3-2 V

(-13,11,-4, 8, 9)Z ilau an ii (Abraham ,

Zadacencu, Păun, Ciontoş, Lazăr, Iancu, Ilieş) şi-au vîndut scump Pielea în acest meci, dcmonstrînd

v un singur lucru: că atunci cînd Vor, pot. Rifil (Ionescu, Horfaş,

Pardos, Dincă, Buruş, Mocanu, Vişan, Crăciun, Văsuică) este o

'echipă pentru locul 3 şi pentru o c>ipâ europeană. Ne-a mai dovedii un lucru, că nu este o echipă de turneu final pe teren neutru, Una-i acasă şi casa, alta deplasarea. Şi absolut cu totul

altceva cînd te arbitrează străinii, s tră in i care nu ştiu nici d e . Dinamo, nici de Fibrex, nici de...

“U” Explorări Baia Mare

“U” Timişoara 3-0 (10, 8, 7)

în numai 74 de minute au ■ tranşat bâ im ăren ii (Crăciun, Podar, B ucureşteanu, Boţea, Pricop, Sindreştcan, Băle, Oros, Pop, Alexa, Fânăreanu) colocviul studenţesc cu mai tinerii lor colegi tim işo ren i (Ardelean, Pricop, Augustin, Păun, Norocea, Balint, Giurgiu, Deneş, Pâslaru, Mergheş, Lazăr). Experienţa şi plusul de maturitate şi-au spus cuvîntul şi Baia Mare “merge" în tr: o cupă europeană; Dar, rămîne ca o amintire frumoasă evolu ţia şi, com portarea timişorenilor la Cluj-Napoca, cu o medic de vîrstă de 21 de ani.

Clasament dnal masculin1. “U” ARDAF 20 18 2 55-12382. Dinamo 20 15 5 52-30353. Fibrex 20 11 9 39-36314. Baia Marc 20 8 12 32-42285. Timişoara 20 6 14 26-46266. Elcond 20 2 18 19-5722

“U” SM - locul .. 3 şi o cupă

europeanăO altă laureată a ediţiei 1995-

1996 este echipa feminină “U” SM. Este m eritu l ce lo r doi an trenori, V alerian Luka ş i ’ Fidelia Crişan,-al jucătoarelor Lum iniţa P intea, D ragoste, K uliaska, fladejda, Ţurcanu, Sasu, Franciuc, C. P ititea, M iiitaru, M ureşan, Dumitru, Popescu, C. Pintea, âl întregului staff. Şi îi mai amintesc pe prof. Ioan Bânda, director tehnic, Ovidiu Pintea şi, nu în ultim ul. rînd, Ioan Bacoş.1. Rapid 20 16 4 52-24 36 - campioană naţională2. RATB 20 13 7 44-30 333. “U” M 20 11 940-38 314. Iaşi 20 9 1136-37 295. Piteşti 20 7 13 32-47 27

. 6. Bacău 20 4 1625-53 24

RetrogradateleSe cunosc doar cele din

cam pionatu l m asculin ,.Universitatea Bacău şi Rapid Bucureşti. Steaua şi Delta Tulcea vor lua parte la un turneu de baraj alături de ocupantele locurilor 2 din cclc două serii “B”.

•Cursul de arbitri internaţionali

A fost absolvit de 11 din cei 12 , candidaţi la ecusonul internaţional. Singurul picat este israelianui Raiek Muallem, căzut şi la proba teoretică (insuficienta cunoaştere şi stăpînire a limbii engleze) şi la cea practică. în rest, calificative între suficient şi foarte bine. Calificative între care se situează şi arbitrii români.

Demostene SOFRON

12. Min. Aghireş 25 33-32 2813. Arieşul C. T. 25 36-55 2714. ASA Electro. 25 20-44 2115. CFR II 24 22-73 1416. Constructorul 25 14-107 3- în clasamentul echipelor de

ju n io ri: C im entul 71, ASA Electroceramica 69, Clujana 61, CONSAUR 55, Olimpia 49, CFR II 46 puncte.

E tapa v iitoare (v ineri 19 aprilie): Constructorul Chimia - CONSAUR (0-2), Romhills - Cimentul (0-2), CFR II - Clujana (0 -1 ),-Turdeana CASIROM - M etalurgistul (4-2), Arieşul - M inerul, O. Dej (0-1), ASA Electroceramica - Olimpia (0-6),. Condor - Minerul Aghireş (0-2),' ASA Victoria - DROMEX (2-2).. în paranteze rezultatele din tur.

Eugen HANG.

în tre Shaolin ş i bătaia de stradă

S p o r t u l c a a r t aîn fiecare primăvară, la Paris-

Bercy se reunesc vîrfiuile mondiale, ale artelor marţiale. Un grandios spectacol de lumină, muzică şi sunet subliniază 'in ten ţia organizatorilor: relevarea laturii artei adevărate din'aceste sporturi războinice. Timp de. două ore, peste 7000 de spectatori au urm ărit' bogăţia m işcărilor trupului, posibilităţile lui nebănuite de corelare a muşchilor cu mişcarea universală. Conştientizat sauxnu, spectacolul parizian a dat sens enunţului după care “artele marţiale sînt un univers în sine, pasionant, pe care omul nu l-ar putea descoperi în toată complexitatea lui ' nici dacă i-ar fi dat să trăiască mai multe vieţi în şir. O lume evidentă şi totodată tainică, ascunsă vederii. Plină, la fiecare din treptele şi nivelurile e v de neînţelesuri surprinzătoare, ce ne duc cu gîndul departe, dincolo de meşteşugul războiului şi chiar de cel al bătăliei, angajîndu-ne parcă într-o aventură în care omul ar urmări să descopere esenţa originală a energiei ei”. .

A fost şi Kung-Fu şi Kendo,

Wo-Shu şi Jiu-Jitsu, Karate şi Tac- „ Kvvondo. Muzică dc cea mai înaltă

calitate, împodobită* cu întreaga lumină a lunii. Două ore de bucurie care şi-au atins scopul: ştergerea din mintea spectatorului cum că acest tip de artă ar.fi sinonim cvţ violenţa.: " - ■

Mi-a fost greu (şi ruşine, totodată) să nu mă gîndcsc la “bătăile de stradă” organizate în ' sălile noastre de sport. O ciom ăgeală în toată - puterea cuvîntului, patronată - pentru o chirie nenorocită - dc foruri sportive, altădată prestigioase. Marii maeştrii, adunaţi la Paris- Bercy au demonstrat că supleţea, elasticitatea’ şi repeziciunea mişcărilor îşi arogă întîietateă asupra forţei brute. Oraşul de pe Sena ne-a oferit mai mult un Wa- Jutzu (ştiinţa concordiei), nici competiţie nici spectacol, ci artă de dezvoltare a armoniei universale (Wa). Aşa se explică de ce fiecare participant a avut de învins o singură persoană: propriul cu. >

Si au reuşit. Cu totii.Radu VIDA

Stagiul de Aikido de la Cluj-NapocaVineri şi sîmbătă, 12-13 aprilie, a avut loc la

Cluj-Napoca un stagiu ,de Aikido la Baza Sportivă "Record”. Organizat de AIKIKAI ROMÂNIA, filiala Cluj, stagiul s-a bucurat de participarea practicanţilor din: Arad, Reşiţa, Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Focşani şi bineînţeles din Cluj-Napoca. Stagiul.a fost condus de Peter Bacas, 5 Dan Hombu-Dojo, secretar general al Federaţiei Europene de AikTdo şi de George R aicu, 3 Dan, Hombu-Dojo, preşedinte al A IK IK A I ROM ÂNIA şi p reşed in te al Federaţiei Europene de Aikido.

Sensei Petej Bacas a reuşit (iar noi sîntem siguri că nici pentru prima şi nici ultima dată) să aducă armonia în sala de antrenament. Am putea spune, fără să greşim că a fost o sărbătoare acest stagiu. Munca intensă a practicanţilor în sălile de antrenament şi-a arătat roadele; Acest

lucru l-a remarcat şi Sensei Bacas care, la examenul de centură dat la sfîrşitul stagiului, mulţumit şi bucuros totodată, a acordat gradaţia 5 kyu unora care au dat examenul pentru 6 ' kyu. Practicînd Aikido "îţi foloseşti nu numai trupul ci şi mintea” ne-ar fi.spus conducătorul stagiului la sfîrşit. Apoi, principiile Budo au fost remarcate prin atitudinea participanţilor la stagiu. ”Pot aduce complimente organizatorilor. Voi reveni în România cu plăcere. Atmosfera de lucru la Dvs e foarte bună".

Iar aceste cuvinte nu sînt doar rodul politeţii, . care-l caracterizează pe :sensei B acas, ci exprimă o realitate; e realitatea la care s-a înălţat AIKIKAI ROMÂNIA condusă şi îndrumată de sensei George Raicu. ■

N. BENEA

\

• _____ FEMEIA____________________miercuri, 17 aprilie 1996 (j4 )

UN AVOCAT CARE MJ mE SĂ PIARDĂ: DOAMNA VICTORIA BOJAN

4 *“X

- De cînd practicaţi avocatura, doamnă Victoria Bojan?

- Din 1969. Iniţial, la Turda si, după 5 ani, la Cluj.

- V-aţi specializat în anumite genuri de procese? .

- în primii ani nu te puteai specializa deoarece erai obligat să abordezi toate genurile de procese. Apoi, clientela era mult mai redusă şi nici numă­rul proceselor nu era alît de mare ca acum. Con­cret, în primii mei ani de avocatură o judecătorie înregistra cam 3.000 de procese pc an'. După 1989 numărul de procese este de circa 15.000 anual. De ia această data.am cam fost nevoiţi să ne specializăm pe anumite 'domenii deoarece au . intervenit foarte multe modificări de legislaţie, au apărut apoi procese noi, de natură comercială, aşa că majoritatea avocaţilor am fost nevoiţi să ne orientăm spre o direcţie sau alta. Uni^s-au orientat spre civil, alţii spre domeniul penalului, alţii spre dreptul comercial. Eu am preferat civi­lul considerînd că este domeniul în care sînt mai bine/ pregătită şi am şanse mai mari de a ajuta justiţiabilul. .

- O pţiunea dvs. pen tru civil a avut şi

considerente morale?.- Recunosc, una este să aperi un om care îşi re-

' vendică un drept, şi alta este să aperi, de exemplu,un violator sau un criminal. Deşi este de necontestat că, prin lege, şi aceştia au dreptul la apărare. Şi, apoi, trebuie să mai avem în vedere şi faptul că mai există şi erori judiciare.

- Ce înseamnă avocatura la ora ac tua lă? .- Este o profesie frumoasă, dar foarte grea, care

îţi cere foarte mult timp şi foarte multă răbdare. Şi, mai ales din ’89 încoace, Iţi cere să citeşti foarte mult, deoarece'aproape sâptămînal apare cîte o nouă lege care te interesează şi pe care, ca avocat, trebuie. să o ştii. în'plus, întreagă dimineaţa (mai ales dacă ai procese civile) trebuie să fii la tribunal, la dezba­teri, şi trebuie să stai de vorbă cu clienţii şi să fii răbdător cu ei fiindcă pentru fiecare, procesul lui e cel mai important. Iar după amiaza trebuie să-ţî redactezi lucrările, aşa îneît ziua toată eşti ocupat. Munca fiind nenormată lucrezi ziua întreagă şi, de cele mai multe ori, şi sîmbătă şi duminica.

- Şi totuşi, care sînt satisfacţiile?'- £ n t î i , mulţumirea oamenilor. Apoi, un cîştig

mai mare decît într-o altă profesie. Şi, nu în ultimul rînd, satisfacţia de a fi putut ajuta un om care are dreptate în ceea ce pretinde.

- Care sînt, la ora actuală, problemele cu care se confruntă avocaţii?

- După Revoluţie, şi în special după intrarea în vigoare a Legii 31/1990, au început să practice a- vocatura o serie de persoane neautorizate. De exem­plu agenţiile imobiliare, care au dreptul doar să in- termedieze vînzări-cumpărări şi care, în fapt, întoc­mesc contracte, acte judiciare pe care îni au dreptul să le facă, cu atît mai mult cu cît nu au personal

. de specialitate. De aceea Baroul de avocaţi a sesizat deja presa să nu mai publice anunţuri prin care tot felul de'persoane se oferă să întocmească acte juri­dice.Sînt apoi o serie de persoane autorizate, dar care îşi depăşesc atribuţiile întocmind acte care, în mod normal, trebuiau întocmite de un avocat.

- Consideraţi că numărul mare de procese care se în reg is trează anual la o ju d ecă to rie se datorează şi lacunelor de legislaţie? '

- Ca să vă dau un exemplu, remarc că majoritatea proceselor civile sînt legate de aplicarea Legii 18/ 1991. Problemele care se ivesc sînt determinate şi de imperfecţiunea acestei legi, în sensul că a dat posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate şi pe baza unor simple declaraţii de martor ( î n , lipsa unor acte), şi datorită faptului că, în.perioada cooperativizării şi anterior ei, în registrele agricole oamenii treceau terenuri mai mici decît aveau în realitate - sau unele nu le treceau deloc -, iar acum le cer în totalitate. în curînd foarte multe procese vor fi legate de Legea caselor naţionalizate,: deoarece oamenii fie că vor fi nemulţumiţi de faptul că nu li se restituie casele, fie că vor fi nemulţumiţi de modul de evaluare a acestora.

- Cum apreciaţi noua lege a avocaturii ?- într-adevăr, ea dă o libertate mai mare dc

desfăşurare a muncii de avocat, pentru că îţi dă posibilitatea să ai cabinet particular şi astfel condiţiile de lucru sînt mult maî bune decît înainte, cînd erau l0-15 avocaţi într-un birou. Cîştigul însă este aproximativ egal celui pe care îl aveam cînd funcţionam într-un barou. '

- Cîte procese aţi cîştigat din 1969 pîna în prezent?

- N-aş putea să spun cu exactitate. Oricum, cîteva Zeci de mii. Săptămînal am cîte 10-15 procese, din care 90 la sută Ie cîştig. în civil, cîştigarea unui proces depinde foarte mult atît de munca avocatului, cît şi de sinceritatea omului atunci cînd li prezintă situaţia şi totodată de martori, de actele pe care le furnizează partea.

- Care a fost cel mai greu proces pe care I-ati cîştigat?

- Un proces de succesiune, dezbătut între mai mulţi verişori care şi-au disputat averea unui unchi pe care l-a întreţinut numai una dintre părţi în timpul vieţii. După moartea acestui bătrîn, toţi

nepoţii au dorit parţe din avere deşi, atît timp cît a trăit, numai o singură nepoată a înţeles să aibă grijă de el. A fost de fapt,* un şir de procese care au durat aproximativ 4-5 ani, dar pe care le-am cîştigat în favoarea celei care avea dreptul testamentar. .

- Şi cel mai lung proces?. .., - Un lanţ de procese între doi vecini, început

în urmă cu 15 ani pentru un teren, în care eu sînt al patrulea avocat (am preluat cauza cu patru ani în urmă). Şi care are “şansa” să mai dureze cel puţin un an sau doi. ,

- Şi în care, bănuiesc, veţi ieşi, ca de obicei, v ic to rioasă . Spuneti-ne, cît tim p răm îne avocatei V ictoria Bojan pen tru femeia şi gospodina Victoria Bojan?

- Foarte puţin. Dimineaţa, de la 6 la 8, cînd pot şi eu să-mi fac treburile în casă, şi seara, de la 20 încolo. Şi, cîteodată, sîmbătă şi duminica, cînd pot să mă ocup de grădinărit. îmi plac trandafirii, florile în general, şi animalele..,

- P rin tre care, cred, superbul A iredale T errier, Brutus... , "

- Care împlineşte un an în 2 mai şi care este răsfăţatul casei. După cum, la fel de răsfăţaţi sînt şi cei doi papagali, Coco şi Coca. "

- Şi copiii...?. - Andreea-Brînduşa este studentă în anul II la Drept şi este “specializată” în dulciuri (prăjituri), iar Mihai .este în clasa a V-a şi este pasionat de;., maşini.. ; ‘

- Ce vă d o riţi cel' m ai m ult în p lan - profesional? \ -

- Ca orice avocat, să cîştig procesele, să-i mulţumesc pe oameni şi să le pot fi de ajutor; şi să nu mai aud pe stradă oameni-vorbind că, avocaţii sînt nişte tîlhari şi nu fac nimic.

- Şi în viată?' - Sănătate. Şi să-mi văd copiii aşezaţi, realizaţi.

Monica TRIPON

REGI NA NADJAîn teribila (şi, s-o mărturisim,

palpitanta...) competiţie care se duce zilnic între top-modele, o nemţoaică de 24 de ani, practic necunoscută acum doi ani, a început în forţă cursa afirmării, în scopul de a termina prima pe podiumul de premiere: Trebuie spus că Nadja Auermann, descoperită în 1989 <. într-o cafenea din . Berlin, beneficiază de solide atuuri. Un chip de o frumuseţe luminoasă. Un blond platinat care, într-un anumit mediu, a susc ita t to t atîtea polemici pasionante cît vestea primilor paşi făcuţi pe Lună. Şi, în cele din urmă, nişte picioare care, prin d im ensiunile lor extraterestre, merită să figureze în următoarea'ediţie a Cărţii Recordurilor 1,15 ml Da, aţi citit bine, 115 cm de fe r ic ire absolută... " Picioarele mele sînt neobişnuit de lungi, dar eu nu le-am luat niciodată drept ceva bizar, ci pur şi simplu drept ceva diferit”, mărturisea ea de curînd. Cu asemenea picioare, Nadja poate în orice caz să-şi permită să se considere cu un pas înaintea concurentelor, ei. Şi chiar să , ameninţe plutonul de frunte: Claudia, Cindy, Naomi şi Linda, pe care^le-am crede imbatabile, lată cîteva exemple ale palmaresului ei impresionant: campaniile Versace şi Neimen Marcus împreună cu Richard Avedon, Lagerfeld împreună cu Karl Lagerfeld, Valentino împreună cu Steven Meisel. Apoi, seriile fă c u te îm preună cu llelmut Newton, Irving Penn... în presă ea a declanşat un adevărat plebiscit:- ELLE - France a 'şi pus-o deja de două ori pe copertă. In străinătate, revistele de modă fa c actualm ente campanii de promovare pentru Nadja. Şi un lucru ce nu s-a maî întîmplat niciodată cu un top- model, pentru prima oară in istorie, revistele VOGUE U.S.A. şi HARPER ' S BAZAAR au ales-o în acelaşi timp pentru a apărea pe coperta lor! în timpul defilee-

lor, admiratorii Nadjei sînt dez­lănţuiţi: creatorii se luptă pentru cea care obişnuia să fie numită "îngerul blond din B e r lin ”: Chanel, Karl Lagerfeld, Vivieme Westwood, Comme des Garcons, Helmut Lang, Claude Montana, etc. Nadja a fo s t prezentă în toate marile defilee prezentate la Luvru în ultimii doi ani. Dar consacra­rea ei s-a produs datorită lui Yves Saint Laurent. Acesta a făcu t din ea apariţia de marcă a serii cu ocazia ultimului său defileu pret- ă - porter prim ăvară- vară, 1995. Fascinat de frumuseţea ei magnetizantă, de alura sa unică, el i-a cerut urgent lui Mario Testino să facă cu ea fotografii prezen tînd această colecţie. Rezultatul: o extraordinară serie de ţinute ce a electrizat lumea modei. “Dacă am ales această

.meserie,.a fost pentru că îmi face plăcere să interpretez diferite personaje. Ador să mă machiez, să port diferite ţinute, peruci. Să porţi unele rochii incredibile este ca ş i cum a i in terpreta un personaj - mărturiseşte ea. M-aş plictisi dacă aş f i tot timpul eu

■ însămi O m ărturisire care explică într-o'anumită ‘măsură

forţa acestor clişee: Nadja nu pozează, ea interpretează rolurile pe care i le atribuie Yves Saint Laurent Cu siguranţa desăvîrşită a celor ce au acel "nu ştiu ce” în plus... Aşa înţelegem mai bine de ce, atunci cînd creatorul de modă afirmă că este prea puţin sensibil la sistemul de celebrităţi care le atinge pe top-modelele de azi, face o excepţie în ceea ceo p r iv e ş te p e Nadja. Fermecătoare, ea-i seduce chiar şi p rin această fu r tu n ă de înfrumuseţări care s-a dezlănţuit în lumea modei. Yves Saint Laurent a ieşit din legendara sa rezervă pentru a vorbi despre toate calităţile p e care le-a descoperit în protejata lui: “Am ales-o pe Nadja dintre atîtea a lte le tocm ai pen tru că ea reprezintă modernitatea actuală,

, dulce şi provocatoare în acelaşi' timp. Trebuie să spun că am fo s t fe r ic i t să o îm brac". Un compliment care seamănă cu o consacrare. U ltimul pas de dinaintea vîrfului... _

T ra d u c e re d u p ă re v is ta “ E L L E ”

Ioana HUDREA

1650 de pietre în vezica biliară

a unei chinezoaiceChinezoaica Zhu Ping din

Shanghai a suferit o operaţie în urma căreia medicii i-au ' scos din vezica biliară 1.650 de p ie tre , inform ează MEDIAFAX, care citează agenţia Reuter. Femeia, în vîrstă de 47 ani, suferea de ani de zile de inflam aţia vezicii biliare, care producea pietre în exces,,1 în ciudă tratam entelor făcute, a tît naturiste cît şi convenţionale.

A doua zi după extragerea, neobişnuitei can tită ţi de pietre, Zhu Ping s-a putut da jos din pat şi a fost externată.

“ Cum să (nu) fii o mamă perfectă”

Cartea “Cum să (nu) fii o mamă perfectă” de Libby Purves, nu de mult apărută în colecţia “Talmeş-Balmeş” a Editurii Nemira, se recomandă a fi “o călăuză de nepreţuit pentru cine-şi doreşte să nu fie o mamă perfectă şi să-i măi facă şi plăcere”. Cu umor şi cu destoinicia omului greu

. încercat,, după patru ani de experienţă în interceptarea ■ mîncării înainte de a atinge podeaua, autoareademonstrează că orice mamă poate supravieţui an ilo r dăruiţi îngrijirii sugarilor şi a copiilor ajunşi în pragul vîrstei de trei ani. Volumul, tradus dc Aurelia B atali, alternează sfaturi terestre şi anecdote hazoasc şi este un manual despre cum se poartă

o bătălie, dedicat mamei aflate în linia întîi.

Cu umor, autoarea propune din chiar primele pagini ale cărţii un minitest: din ce categorie de mame faceţi parte? M amele perfecte zîmbesc fără încetare, ţin casa lună, jonglează cu scutecele, citesc cărţi serioase despre dezvoltarea copilului şi nu ridică n iciodată tonul. M amele adevărate poartă tricouri pătate cu mîncare, nu duc nimic la bun sfîrşit, şchioapătă după ce au

, călcat pe cuburi, citesc roamane de dragoste şi plîng de oboseală. Cartea se adresează femeilor care au tangenţe cu cea de-a doua categorie, a celor care doresc să fie mame imperfecte, mamelor care, supuse greşelilor, se descur­că de-a lungul unei zile. Lucrarea se opune m anualelor tehnice despre bebeluşi, care se găsesc din abundenţă pe piaţă, se doreşte a fi neperfecţionisţă şi te învaţă cum s-o iei, cu nevinovăţie, pe scurtătură. (MEDIAFAX)

Cu apetit... sexualCelebra revistă pentru femei

“C osm opolitan” a trim is chestionarele unui sondaj pe teme sexuale c ititoarelor sale din întreaga lume, iar rezultatele au arătat că cele mai active ferpei din punct de vedere sexual sînt rusoaicele. 20 la sută dintre femeile din Rusia fac sex zilnic, însă 76 la sută dintre ele afirmă că nu sînt satisfăcute de calitatea “prestaţiei” partenerilor lor. Tot rusoaicele deţin recordul la infidelitate, 60 lâ siltă dintre ele recunoscînd că şi-au înşelat soţii.

Majoritatea franţuzoaicelor nu au inhibiţii şi preiau iniţiativa în pat, spre deosebire de japoneze, care sînt cele mai rcticente în această privinţă. Cei mai mulţi parteneri m asculini îi au

nemţoaicele, situate în fruntea topului cu o medic de 11

'masculi la o femeie. La polul opus se află taiwanezele, cu numai doi parteneri pe... cap de locuitoare.

Cele mai mulţumite femei din lume sînt spaniolele, 3,9 la sută din ele mărturisind că au orgasm ori de cîte ori fac sex. Din aces t punct de vedere, cele mai demne de milă sînt femeile din Hong Kong şi Japonia. Latino- americanele sîn t cele mai necruţătoare cînd sînt înşelate de partenerul lor, majoritatea declarînd că l-a r părăsi imediat. Cele mai îngăduitoare slnt franţuzoaicele.

Conform aceluiaşi sondaj, femeile care îşi păstrează fecioria pînă la căsătorie sînto specie pe cale de dispariţie, “exem plare” ale acesteia putînd fi găsite doar în Taiwan, Portugalia şi America Latină,

“Dragoste” In stil egiptean

A dolescenta Hind Abrerrahim Mohamed din Cairo s-a măritat cu bărbatul care o răpise şi încercase sâ o violeze, pentru a-1 salva de la închisoare şi muncă silnică. Cerem onia a avut loc la cererea familiei acuzatului, într-o secţie de poliţie din Cairo. Fata a divorţat după cinci minute.

- Conform legilor egiptene, v io la to rii pot scăpa de pedeapsă dacă îşi conving victimele să s e , căsătorească cu ci.

Pagină realizată de Monica TRIPON

miercuri, 17 aprilie 1996 EVENIMENT a d e v â r u l d e C l u i

I

\( Conferinţă de presă la Poliţia transporturi )\| ................... " " " " " ' " " " ...............! ............. I. .1 .1 ,,, 1111,1, ,1 I ............................................ , 1111.^ 1.„ III II,1,11.1,MII, ,1 .............I M,„1,11 I

l l l

INFRACŢIUNI IN SECTORUL FEROVIARCa şi ceilalţi tineri americani,

copiii traficanţi de droguri au

VictorFodorean inspector şef, It. col. loan Mureşan, adjunct al inspectorului sef si î ®sP‘ţaîjile visele lor Tînjesc n .... .......................... I <^*pa îmbrăcăminte eleganta,

DROGURILE ÎNTRE M IT Ş I REALITATE

Copiii care vmd «raek (II)apropierea şcolilor. Prim arulJacob V. La mar

| Vineri, ora 10, la Inspectoratul de poliţie pentru transporturi Cluj a avut loc o I j intîlnire cu reprezentanţi a t mass-media locală. La conferinţa de presă, dl co l.\

lt. col. Silviu Peştean, purtător de cuvînt au prezentat presei principaleleprobleme ■ i cu care s-au confruntat în activitatea poliţienească pe care a desfăşurat-o I.P.T. ■ I Qujîn trimestrul11996,pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în sectoarele I| feroviare ale Regionalei C.F. Cluj.I I Il> iL

/

Af i

iI

V -Iri

W m m■ S il

poliţistului, care intervine ori de cîte ori legea a fost încălcată, ordinea şi liniştea publică tulburată. Prezenţa poliţiei a fost asigurată la fiecare tren de călători la sosire şi la plecare, pentru ca oamenii să poată sesiza anumite încălcări ale legilor, fapte _care le-au prejudiciat avutul. Un volum de muncă imensă, s-a depus de poliţişti care au patrulat în această perioadă pe 6.340 de trenuri de călători. Numai în gara Cluj-Napoca sosesc şi pleacă în toată ţara peste 400 de trenuri de călători. Cu prilejul patrulărilor s-au constatat

'4.385 contravenţii, ce au fost sancţionate cu | amenzi de 70.395.000 lei. Au fost identificaţi 74 de hoţi, care au săvîrşit furturi în diferite localităţi din ţară. De asemenea, au fost descoperite 26 de grupuri de infractori cu 79 de participanţi. Au fost prinse 20 de persoane urmărite, din care 4 aveau mandate pentru executarea pedepselor în închisoare,-iar alte 8 persoane erau Urmărite. în

după automobile şi bijuteriiile cărora li se face reclamă la televiziune, după lucruri scumpe ce nu pot fi cumpărate decît cu foarte mulţi bani. Majoritatea au crescut în familii dezmembrate, văzîndu-şi mamele cum încearcă să o scoată la capăt cu puţinul asigurat de o slujbă prost plătită sau cu a ju toru l social. în condiţiile în care rata şomajului printre tinerii de culoare este de 37 la sută, se găseşte greu’ de lucru pentru adolescenţii fără calificare şi care abia ştiu să scrie şi să citească. Puţinele slujbe ce le sînt accesibile - ajutori de bucătari la bufetele expres ori vînzători în magazine - sînt foarte p rost p lătite: Şi atunci adolescenţii se îndreaptă spre

posibilităţile mai atrăgătoare de cîştig. în număr tot mai mare, ei îngroaşă rîndurile delincvenţilor din centrele oraşelor, devin copiii care vînd crack.

După cîteva zile de detenţie, Frog a fost încredinţat unui centru de reeducare, unde comportarea şa va fi supusă unei stric te supravegheri! în tre tim p, la D allas, procuroru lu i i s-a încredinţat cazul unui băiat de 15 ani din New York, care a fost prins trănsportînd 50 de pacheţele cu crack. La Detroit, poliţistul Paul Dunbar a fost ucis de un glonte tras lîngă o "crack house" de un băiat de 16 ani. La Washington, oficialităţile din Virginia, Maryland şi Districtul Columbia s-au întrunit pentru a discuta num ărul record de asasinate şi arestări provocate de traficul de droguri şi au propus pedepsele cele mai aspre pentru cei care vînd stupefiante în

Washingtonului, declara: “ .Toţi adolescenţii din regiunea aceasta sînt în primejdie”. y

în cei cinci ani de cînd varianta de drog crack a apărut în S.U.A., acest derivat ieftin şi deosebit de puternic al cocainei, care creează în scurtă vreme o dependenţă nefastă , a produs efecte devastatoare. La început, mulţi traficanţi - copiii nu se ating de drog. Ei sîn t atraşi doar de posibilitatea; de a cîştiga repede şi lesne, bani. “într-o săptămînă pot aduna ţl.OOO de dolari,' declara Blair’Miller, de la centrul de sănătate din Detroit. Copiii aceştia nu ştiu să facă altceva. Le e foarte -greii să reziste ispitei”. în unele oraşe, traficul de crack va fi devenit, paradoxal, unul din programele cele mai ample de -creare de noi slujbe pentru tineri, (va urma) ■ ' ,

(după revista "Time")

| Starea infracţională pe primele trei luni ale■ anului 1996, spunea dl col. Fodorean, a crescut j faţă de trimestrul I 1995 cu peste 67 la sută.I Acest lucru ne îngrijorează, măi ales că furturile | comise de la călători sau în staţii C.F. au crescut■ cu 115,7 la sută. Sigur că treaba aceasta ne-a J determinat să fim zi şi noapte prezenţi pe trenurile 1 de-călători''şi în staţiile C:F. Trebuie să;ne | adaptăm' M ijloacele şi m etodele noastre I poliţieneşti la recrudescenţa pe care o cunosc, la J scară naţională, infracţiunile.'I AnaM nd dinamica infracţiunilor pe genuri, , | se constată o creştere a infracţiunilor şi în dauna . . avutului public, în special al evaziunilor fiscale * (55 de cazuri), cazurile de corupţie au crescut I cu 20,7 la sută. ' ,| Dacă.analizăm structura participanţilor la'■ săvîrşirea de infracţiuni, se constată o creştere a J celor care lucrează în sistemul transporturilor I (22,5 la sută), a ţiganilor (15,8 la sută), minori | (13,8 la sută), recidivişti (10,8 la.sută). O mare■ parte din faptele care s-ar putea comite sînt ' prevenite prin asigurarea prezenţei active a

baza Legii 12/90 s-au confiscat bunuri în valoare de peste 15 milioane de lei, care erau destinate comerţului ilicit. S-au verificat în staţiile C.F, şi triaje sute de vagoane de marfă care au sosit cu nereguli comerciale la destinaţie. -

Cauzele creşterii criminalităţii (36 ,3 'la sută cele cu violenţă) sînt multiple: consumul exagerat de alcool, călători care nu au grijă de bagajele personale cu care călătoresc, prietenii ocazionale cu “oamenfbinevoitori, iluminatul redus pe timp de noapte în unele vagoane, favorizează comiterea unor fapte antisociale. în sprijinul poliţiştilor care acţionează în sectoarele feroviare vor acţiona şi viitorii gardieni publici feroviari. (Corpul gardienilor publici feroviari se va înfiinţa după ce Legea privind organizarea S.N.C.F.R. va fi aprobată de Parlament). v ' j v ' în finalul conferinţei depresă, dl.lt.col.' loan

Mureşan, a prezentat situaţia la zi a accidentelor feroviare si cauzele acestora: “Zilnic, pe raza

/R egionalei C.F. Cluj se produc accidente feroviare a căror victime*sînt persoane fizice. în anul 1995 au fost 101 cazuri de accidente feroviare, iar in acest an s-au produs 26. Majoritatea lor se produc din neatenţie, mai puţin din cauza sinuciderilor. Unele persoane nu se asigură cînd traversează linia de cale ferată în staţii C.F. sau în alte locuri. Majoritatea cazurilor sînt accidente mortale. Nu am avut omoruri şi nici simulări” . -

Vasile MOLDOVAN

O spunem fără ezitare: activitatea intelectuală, de creaţie,

I I I 1 I| • ' nu s-a prea, bucurat de atenţie.

Nu s-a bucurat pentru că n-a existat o reglementare juridică adecvată. Iată, în să , că Parlamentul României a reuşit, după îndelungi şi controversate dezbateri, să elaboreze L.8/1996, a DREPTULUI DE AUTOR. Asta nu înseamnă că orice scriere, culegere de date sau informaţii, sînt considerate opere de creaţie. Constituie obiect al dreptului de autor, operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic, sau ştiinţific, oricare ăr-fi modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare. în acest context, art.7 din lege enumeră care sînt operele de creaţie : sc rie rile literare şi ştiinţifice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru-

DREPTUL DE AUTOR, CONSFINTIT PRIN LEGE (I)

Bere pentru... Paşti0 patrulă ă poliţiei T.F. a prins flagrant, în noaptea de Joia

''ffiare o bandă de infractori, care erau specializaţi pe furturi din vagoanele de marfă. Cei !3 hoţi sînt angajaţi ai S.N.C.F.R., în" staţia C.F. Dej-Triaj, în posturi “cheie”, manevranţi de'vagoane de marfa. Se numesc: Grigore Chirigan (26 ani), din Feldru, Poenaru loan (30 ani), din foclean şi Vasile Naşcu (31 ani), din Năsăud. în Săptămînă mare,

au sustras în mod repetat bere ?i alte produse alimentare din ^goanele de marfă. Autorii furtului sînt cercetaţi, în stare de libertate, şi pentru alte furturi din vagoane, din staţia C.F. Dej-Triaj. Valoarea prejudiciului nu s-a Pitut stabili exact pînă în prezent.

(Val. M.)

Pentru cine vrea să devină poliţist sau pompier prezentăm:

IÎDMIT€R€n ÎN ŞCOLIU MllITARţ (I)Academia de Poliţie “AI.I.

( 'uza” , ^• Facultatea de poliţie, curs de

zi, 200 locuri, băieţi şi 20 locuri, fete

• Facultatea de pompieri, curs de zi, 25 locuri, băieţi

• Şcoala militară de subofiţeri de po liţie “V asile L ascăr” Cîmpina: • 1.000 locuisi pe ţară, curs cu durată de . l an, numai bărbaţi

• Şcoala militară de subofiţeri de poliţie Slatina: - 56 locuri, intendenţă, curs cu durată de 1 an, numai bărbaţi

• Şcoala militară de subofiţeri de pompieri “Pavel Zăgănescu” B oldeşti: • 150 locuri,

comandanţi de front, curs cu durată de 1 an, bărbaţi

• 8 locuri, maiştri militari auto, curs cu durată de 2 ani.

1. Licee militare:• Liceul militar de poliţie

“Neagoe Basarab”, Buzău: - 100 locuri pe ţară, numai băieţi

• Liceul militar de poliţie “C- tin Brîncoveanu”, Ploieşti: -100 locuri pe ţară, numai băieţi.

2. C rite rii pen tru p a rtic i­parea candidaţilor ia concursul de adm itere Ia Academia de poliţie “A1.I. Cuza” :

- să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat şi medii anuale de’cel puţin 8 la purtare

- să aibă vîrsta de pînă la 22.

Z o m an ţ î ş i " t r a t e a z ă ” T B C -u l

în noaptea de 11 aprilie, în jurul orei 4,30, o patrulă a agenţilor de ordine a suprins in flagrant pe Zomanţ Adrian, în timp cc atrăgea din magazinul SC Alvin SRL Turda 35 de kilograme de cupru. în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că acesta, faprcună cu Condor Zaharia Călin,' ţu o noapte înainte, mai comisescră

â furturi - dc Ia şantierul Turda alTCI Cluj. Valoarea 1599000 lei. Din altă socictate comercială turdeană au furat încă 75 dc kg de

cupru. Zomanţ Adrian are 26 de ani, fără ocupaţie şi cu antecedente penale. Fiind boinav TBC, este cercetat în stare de libertate.

urma cercetărilor s-a stabilit că e autoarea a încă patru furturi, "veniturile totale” ridieîndu-se la suma de 1.572.000 lei.

As în meseria de bot înecat în Lacul RozelorData de 13 aprilie i-a adus

ghinion lui Varga Vandana, în vîrstă dc 14 ani, din Baia Mare, pentru că a fost prinsă. Este mare meseriaşa Ia frageda ei vîrstă, specialitatea ei fiind furtul din poşete. A fost găsită în urma furtului sumei de 100.000 Ici din poşeta Rodicăi Şorba din Dej. în

în data de 14 aprilie, în lacul din Parcul Rozelor din Cluj a fost găsit un bărbat în vîrstă de aproximativ 50-60 de ani, neidentificat încă. A fost transportat la Institutul medico-legal, în vederea efectuării nccropsiei şi a stabilirii cau/ei decesului.

Diana CĂIENARU

ani împliniţi în anul în care se prezintă la concurs

- să aibă înălţimea de cel puţin 1,70 m bărbaţi şi 1,65 m femei, şi să nu p rezin te semne particulare evidente ;.

- să fie declaraţi apţi la vizita medicală şi testarea psihologică

- să aibă o conduită morală corectă în liceu , fam ilie şi societate

- - să nu se afle el sau părinţii în curs de urmărire penală, de judecată sau condamnaţi definitiv pentru săvîrşirea de infracţiuni.

Pe perioada concursului nu se asigură candidaţilor cazare şi hrană.

3. Actele necesare pen tru Academia de poliţie ;

- 2 dosare plic; 3 poze tip buletin; 10 coli m inisteriale; cazierul candidatului, a părinţilor acestuia, a 'so ţie i şi părinţilor acesteia (dacă este cazul); diplo­ma de bacalaureat în original şl copie xerox; foaia matricolă în original pentru anii de liceu; carnetul de muncă şi livretul militar (dacă este cazul), în copie xerox; copie legalizată de pe următoarele acte: - certificatul de naştere al candidatului; certifica­tul dc naştere al sofiei (dacă este cazul); certificatul de naştere copii (dacă este cazul); certifica­tul de căsătorie (dacă este cazul).

calculator. Sînt recunoscute ca obiect al dreptului de autor: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi docum entele

. ştiinţifice, compoziţiile muzicale, cu sau fără tex t, operele dramatice, dramatico-muzicale, coregrafice şi pantom im ele, operele de artă plastică, cum ar fi: sculptura, pictura, grafica, gravura, lito g ra fia , arta m onum entală, operele de arhitectură, lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, traducerile adaptările, lucrările documentare, aranjam entele, ̂ m uzicale , culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice.

Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor: ideile, teoriile, conceptele, descoperirile şi invenţiile conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de explicare sau de exprimare. Această excepţie este extraordinar .de im portan tă ,

* pentru că pune capăt plagiaturii, copierii unor date sau idei care nu, aparţin: persoanei care-şi revendică calitatea de autor» Nu se bucură de protecţie legală nici textele oficiale de natură politică, legislativă, adm in is tra tivă , juridică şi traducerile oficiale ale acestora, simbolurile oficiale ale

■statului, ale autorităţilor publice ‘ şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stem a, sig iliu l, drapelul, em blem a, b lazonul, insigna,' ecusonul şi medalia, ştirile şi informaţiile de presă, simple fapte şi date. Dreptul 36 autor este legat stric t de~ persoana autorului şi comportă atribute dc

-ordin moral şi patrimonial. Opera de crea ţie in telectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducere la cunoştinţa publică prin simplu fap t a l realizării ei,- chiar neterminată. .Poate fi autor, în sensul legii, persoana fizică sau' persoanele fizice care au creat opera. Se prezumă a fi autor, pînă la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă

' pentru prima dată la cunoştinţa publică, Cînd opera a fost adusă ia cunoştinţă publică sub formă anonimă sau sub Un pseudonim care1 nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de către persoana fizică sau ju r id ic ă num ai cu consimţămîntul autorului,* atît timp cît acesta nu-şi, dezvăluie identitatea. Legea face distincţie clară între opera de-creaţie şi scrierile de tot felul: ştiri, date, informaţii, fără caracter literar, publicistic.

Jurist Ion GHERCIOIU

De Crăciun a plouat. De Paşti a nins. în faţa Facultăţii de Filologie s-a rupt un brad. Mănăşturul a fost înzăpezit. Oare ce necazuri ne mai aşteaptă?

A D E V Ă R U Lde Cluj ziar independent

ANUL VII NR. 1 6 4 4 ISSN 1220-3203

MIERCURI 17 APRIUE1996

16 PADINI 3 0 0 LEI

ULTIMA ORĂ miercuri, 17 aprilie 1996 (16

Familia Simpson, de Paşti...

De înviere familia Simpson, a putut fi văzută la biserică. A doua zi de Paşti ei umblau cu o pungă cu ouă colorate prin oraş.

Vecinii au declarat, că dl Şimpson pare un om obişnuit. Ieri a venit la serviciu abătut, cu ochii pipăind vitrinele, citind urările de “Sărbători fericite”, citind şi preţurile şi cu plasa fluturînd în vînt. Ei spun că au - ses iza t o manifestare de veselie tîmpă la Sim pson cînd acesta a conştientizat că are două zile libere. N-a durat miilt. Trebuia să bată covoarele. A fost foarte . enervat de praf, de pensionarii ce săpau. încet ca în reluări, parcelele, de cîinele vecinului şi de tipul de vis a vis care descărca marfă dintr-o Dacie pentru boutiqiie. Copiii declară că seara, Simpson, printre înjurături a spus că cei de la TVR au lăsat caseta cu Isus să meargă şi s-au dus să se uite' în grup la Pro TV. Era să adoarmă cu telecomanda în mînă. Noroc că 1 -a sc u la t nevasta să meargă la înviere.

S-au dus pe jos. Nu avea - rost să consume benzină şi putea să şi bea vin. Colegii de serv iciu au decla ra t . că Sim pson se înghesu ie în biserică cu regret că la Marea îmbulzeală din Decembrie nu a fost prezent. în fiecare an de după revoluţie, mulţimea din biserică ducea un război de guerilla cu răbdarea sa. A încercat să ajungă cît mai în faţă să apuce paşti. Ş-a scremut rău pînă să-a jungă la un sentiment religios. II supărau îngrămădirea şi -răbdarea de fier a bătrînilor din jur. De fiecare dată, la înconjurarea bisericii, ieşea în pierdere. Uita numărătoarea şi ajungea mai ‘ în spate avînd şanse mai puţin să ia paşti. Nu era aşa de bine antrenat ca pensionarii ăia ce stăteau dimineaţa la lapte. I-a plăcut, sunetul de toacă, parcă

făcea vinete nevastă-sa. Nu înţelegea întotdeauna ce spune preotul, dar se asemăna cu orele de liceu. Cînd copii l-au

, stropit cu pistoalele cu apă era să-şi piardă controlul de nervi. Dar i-a iertat. Trebuia să-i ierte. Era Paştele. S-a simţit uşurat cînd în sfîrşit a ajuns să ia paşti. Merita să bea ceva pe chestia asta, prea s-a împins. S-a întors acasă spre dimineaţă.

A doua zi a dormit pînă la amiază. A mîncat bine, şi-a pus acelaşi costum nou de 10 ani, şi-a pus un spray Rexonă în buzunar şi a plecat la stropit. D-na Simpson s-a îmbrăcat şi ea bine, şi l-a însoţit. Nu şi-a pututexplica de ce, pc copii, îi încerca un sentiment de penibil cînd se plimba aşa prin oraş, îmbrăcat la costum, cu punga de ouă în mînă şi mers liniştit. Ajuns la fratele său acasă, a respectat consemnul; de a suna de trei ori, aşa cum stabiliseră cu o seară înainte la biserică. A cesta i-a întîm pinat cu un rîn jet satisfăcut şi în maieu. Au mîncat miel, au băut vin, s-au răsfă ţa t cu cozonaci. Au ciocnit ouă roşii. S-au implicat în politică. Pe plan local şi internaţional bineînţeles. S-au simţit foarte bine. Chiar au ascu lta t, parţia l, ‘cuvîntul Domnului rostit la TV. Spre seară au plecat.

Pe drum Simpson a trebuit să se desfacă la primul nasture la pantalon pentru uşurare. De abia a ajuns. Era ameţit şi plin de mîncare. Acasă s-a enervat pe copii că muzica de Ia MTV era foarte tare: La TVR filmul lui Zefirreli nu se terminase de trei zile’ A adormit repede jumate dezbrăcat.

Un cunoscut al familiei, a declarat, că aşa se întîmplă de şase ani încoace şi îi este frică ca-să nu se întîmple şi la alegeri la fel. - -

Serban DRONCA

JOBSHOP ‘96O rganizaţia studenţească

BEST (B oard o f European Students o f Technology), Grupul Local Observator Cluj-Napoca, organizează în perioada 18-19 aprilie 1996 cea de-a Il-a ediţie a tîrgului de cereri şi ofertă de forţă de muncă JOBSHOP ’96, în : colaborare, cu D irecţia Judeţeană de Tineret, şi Sport Cluj, U niversita tea Tehnică C luj-N apoca şi Expo- Transilvania, avînd sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.

JOBSHOP ’96 oferă cadrul în care firmele participante pot intîlni, alege şi stabili contacte cu studenţii şi absolvenţii care dovedesc calităţi profesionale şi umane pc măsura pretenţiilor lor. Această modalitate modernă de rccrularc a personalului se bazează pe contac tu l uman direct şi poate aduce unei firme resursa cea mai importantă şi

Prof. dr. Nicolae Preda afirmă că n-a făcut nici o declaraţie gazetei “Formula AS” potrivit căreia ar fi recomandat produsul “Vega Micogenil” în afecţiuni cancerigeneI

I în revista “Formula AS” nr. însă - nu s-a arătat interesat I 203, martie 1996, s-a publicat sub deloc!”| sem nătura Ruxandrei Produsul - afirmă d-na Mihaela| Conştantinescu articolul intitulat Câmpineanu - ameliorează şi

“Gazul, cancerul şi indiferenţa”, diabetul; fiind un bun calmant, ' Un articol de mare senzaţie, în se recom andă nevropaţilor. I care autoarea relata despre un Rezultate bune s-au obţinut în | p ro d u s petrolier anti-eancer, vindecarea am igdalitelor, a I realizat de laboratorul Rafinăriei

Vega din Ploieşti şi despre care I se spunea că ar fi fost “testat” cu | rezultate uluitoare de specialiştii

de la Universitatea de Medicină j şi Farmacie din Cluj şi “refuzat■ de OSIM şi de fudulul Minister I al Sănătăţii din România”.| • Produsul, botezat “Distilat | Vega Micogenil”, care “ar putea L curma suferinţa unot oameni I lipsiţi de speranţă ş i . care,| exportat, ar aduce ţării averi, e | aruncat la coş de indiferenţa şi■ iresponsabilitatea unor oameni de

stat”.I Mergînd pe urmele gazului -| medicinal, autoarea articolului | relatează că a stat de vorbă cu . M ihaela Câmpineanu, şefa I laboratorului din cadrul I serv iciu lu i producţie de la | R afinăria, “Vega” , care I deschizîndu-i un “dosar” delicat,

i-a relatat ca acest produs are mai I multe utilizări si că l!cel mai | important succes l-a avut în | tratam entul naturist al . afecţiunilor tumorale", practic;■ “stopează cam în proporţie de 50I }a sută p ro liferarea celulei: | canceroase”. în 1993 a fost | înaintat un dosar către OSIM,

prin care se solicita Înregistrarea I produsului, dar rezultatul a fost | negativ, răspunzîndu-li-se că “nu | prezin tă o noutate” . Pentru■ comercializarea produsului prin

farmacii a fost solicitat ajutorulI Ministerului Sănătăţii, “care -

faringitelor şi laringitelor, dar şi a disichineziilor biliare şi alte afecţiuni. Sub formă de unguent, este folosit în tratamentul naturist al afecţiunilor reumatologice, a micozelor care apar datorită utilizării detergenţilor. Cu toate

' acestea, produsul nu este vîndut, ci oferit celor care-1 solicită, recomandările privind folosirea lui fiind date de către şefa laboratorului din. cadrul serviciului producţie...

în articol este consemnată afirm aţia d-nei .Mihaela Câmpineanu potrivit căreia cei Care i-au ajutat-foarte mult “sînt m em brii L a b o ra to ru lu i de toxicologie din cadrul U.M.F. C lu j, conduşi de p ro f. d r. Nicolae Preda”. “Din 1990, de cînd am început colaborarea - spune mai departe interlocutoarea ziaristei de la “Formula AS”,'“au luaţ distilatul pe care l-au testat pe animale infestate cu cancer. Rezultatele au fost spectaculoase. Din păcate, nu sîn t fonduri suficiente pentru continuarea cercetărilor”. - -

Pentru susţinerea afirmaţiilor şefei laboratorului din cadrul

-“Colaborăm foarte bine cu Rafinăria “Vega” din Ploieşti. Testele pe care le-am făcut au

: avut rezultate mai mult decît spectaculoase.- Ca să fiu sincer, ■ mi-e şi teamă de atîtâ optimism, ca să nu se spulbere totul... Vă dau dQar un singur exemplu: am reuşit- să ameliorăm - folosind distilatul Vega Micogenil - o

.metastază de carcinom la gît (e

Cluj”, pe care-1'consideră ziarul cu cea mai largă răspîndire şi audienţă în judeţul Cluj şi în alte localităţi, pentru ca o parte din oameni să cunoască adevărul în legătură cu cercetările referitoare la produsul D is tila t Vega M icogenil, efectuate ‘ de Laboratorul de toxicologie din C luj-Napoca ş t cu aşa-zisa “declaraţie’' ce i s-a atribuit că ar fi ■’ făcut-o Ruxandrei

‘Formulaadevărat pacien tu l nu luase citostatice). Sperăm să omologăm . Constantinescu de la

i produsele cît mai curînd”. AS”.Pornind de la cele relatate în Prof. dr. Nicolae Preda ne-a

articolul “Gazul, cancerul şi mai spus ca în calitatea şi cu • indiferenţa”, ne-am adresat prof. responsabilitatea pe care o are dr. Nicolae Preda pentru unele ca om de ştiinţă în domeniul detalii în legătură cu această cercetării ştiinţifice, nu ar fi putui cercetare ş tiin ţifică . Ni • s-a să afirme, chiar dacă ar fi obţinut răspuns că a rămas consternat citind acest articol. Nici prof. dr.Nicolae Preda şi nici un alt colaborator al său n-au dat nici un fel de informaţii sau declaraţiidespre această cercetare

'Ruxandrei Constantinescu sau altui gazetar. Potrivit dreptului la replică, a solicitat conducerii redacţiei revistei “Formula AS” să dezmintă din articolul amintit “D eclaraţia prof. dr.- Nicolae Preda de la L aboratoru l de toxicologie al U.M.F. C luj- N apoca” , ce nu corespunde realităţii.

Scrisoarea â fost expediată la 12 m artie 1996 şi a fo s t, confirmată primirea ei de către redactoarea şefă a revistei, dar

serviciului producţie a Rafinărief-; nu a fost publicată pînă acum. “V ega”, ' este publicată Prof. d r Nicolae Preda a solicitat următoarea declaraţie atribuită să fie publicată, cel puţin parţial prof. dr. N icolae ' P red a : această scrisoare de “Adevărul de

unele rezultate în urma unor cercetări, că “testele pe care le-am făcut au avut rezultate mai mult decît spectaculoase”, că îi este “teamă de atîta optimism ca să nu se spulbere totul” şi câ “speră să fie omologate produsele cît mai curînd”, cînd bine se ştie că un nou produs farmaceutic obişnuit, cu atît mai mult unul anticănCeros, trebuie să parcurgă / un drum lung, necesar, pînă Ia t ■omologarea şi avizarea lui de I către factorii com petenţi ai I Ministerului Sănătăţii, pentru a fi folosit în reţeaua medicală. Produsul D is tila t Vega Micogenil a fost experimentat pe animale, rezultatele fiind de ordin strict toxicologic,: nefiind it atribuţiile laboratorului evaluarea şi efectul terapeutic al acestui preparat pc om.

Marin OPREA

Publicăm scrisoarea ce ne-a fost oferită de prof. dr. Nicolae PREDA de la Laboratorul de toxicologie al U.M.F. Cluj.

Către redacţia ziarului "FORMULA AS"

mai greu de găsit: omul potrivit în postul potrivit.

Studenţii şi absolvenţii vor putea afla date despre firmele participante din broşura-catalog ce va fi editată cu această ocazie şi vor putea stabili contacte şi purta d iscu ţii libere cu reprezentanţii firmelor în spaţiul de prezentare de care dispun acestea.

Cele 14 firme din judeţele Cluj, Bihor şi Alba: ARC, BANCA BUCUREŞTI, CIMENTUL TURDA, ERS-CUG, IND SÎRMEI, INTERACTIV, IRIS, METALURGICA, MUNCA

, INVALIZILOR, PLASTOR, PRODVINALCO, ROXER, R M B - A U T O M O B I L E , TEHNOMAG, aşteaptă participarea unui număr mare de studenţi în zilele de 18 şi 19 aprilie Ia JOBSHOP’96.• Grupul Local BEST

Cluj-Napoca

în atenţia d-nei redactoare Sânziana POP [■Sînt prof. dr. Nicolae Preda de la Laboratorul de toxicologie d in ;

Cluj-Napoca. ■: ; . .In urma articolului "Gazul, cancerul şi indiferenţa" publicat în

ziarul FORMULA AS, anul IV, jir. 2 0 3 ,martie 1996, sub semnătura d-nei Ruxandra Constantinescu, ţin să fa c următoarele precizări:

Colectivul de toxicologi de la Laboratorul de toxicologie din Cluj- Napoca a studiat, printre alte teme de cercetare, şi produsul Distilat Vega Micogenil, realizat de rafinăria Vega. Contractul încheiat pentru perioada 1992-1994 sub n r .1163, ăfost executat prin experimentarea pe animale. ' . . ■

Rezultatele obţinute au1 fo s t de ordin strict to x ico log ice i confidenţial, nefiind în atribuţiile noastre evaluarea şi efectul terapeutic al preparatului pe om. > ... '

Am rămas consternaţi de afirmaţia făcută în articolul publicat în ziarul FORMULA AS, că distilatul Vega Micogenil ar f i recomandat de noi în anumite afecţiuni cancerigene.

Surpriza a fo s t şocantă, deoarece niciodată nu mi s-au luat interviuri, nu ni s-au cerut informaţii sau declaraţii, nici mie, nici colaboratorilor- în legătură cu eficienţa produselor rezultate din experimentele toxicologice. Noi nu ne putem pronunţa, în acest sens, deoarece obiectul contractului de cercetare nu prevedea decît studii toxicologice pe animale.

Din respect fa ţă de conducerea rafinăriei Vega, care n-a publicat niciodată preocupările în materie de cercetare, vă solicităm, cu insistenţă, să dezminţiţi din conţinutul articolului "Declaraţia prof. dr. Nicolae Preda de la Laboratorul de toxicologie U.M.F. Cluj- Napoca” ce nu corespunde realităţii pentru că nicidnd, semnatari articolului, în persoana d-nei Ruxandra Constantinescu, n-a purtai un dialog şi n-a luat legătura cu noi.' Considerăm că orice publicaţie ce urmăreşte o propagandă it

rezonanţă, trebuie să se remarce printr-o documentare temeinici şi reală pentru ca să nu creeze confuzii sau induceri în eroare, în cazul de faţă a bolnavilor interesaţi în maladiile Ia care se referă articolul

Vă informăm că ne-a determinat, în aceeaşi măsură, să vă scriem şi faptul că de la apariţia acestui articol, în ziarul amintit, sînletr asaltaţi de bolnavi din diverse localităţi, care ne solicita prodrnl în scop terapeutic, care nu este rezultatul activităţii noastre.■ Colectivul. Laboratorului de toxicologie din Cluj-Napoca, vâ cere, pentru motivele prezentate, să publicaţi în paginile ziarului

' dumneavoastră, replica noastră la menţionatul articol.-.:N-am vrea să fim puşi, în caz, contrar, în situaţia să ne adresăm

cu această informaţie unei alte publicaţii. - Cluj-Napoca, 12 03. 1996 ^

Prof. dr. N. PREDA, Farm. pr. dr. Letiţia.POPA

Nu sînt Implicaţi români în actul terorist de la Salonic

Salonic, 16 aprilie IjCorespondenţâ specială pentru | Rompres) - Nici un cetăţean român i nu este implicat în actul terorist

produs duminici seara în Gara I Salonic, a precizat Agenţiei Naţionale | de Presă “ROMPRES” un angajat al | Consulatului General Român din

acest oraş.I în legătură cu ştirea difuzată de

unele mijloace de informare în masă privind arestarea unof cetăţeni români la Salonic virtual implicaţi în actul terorist produs duminică scara în gara din acest oraş, un reprezentant al Consulatului Român contactat de ROMPRES, a precizat: “în arestul pentru străini al poliţiei din Salonic se afli reţinuţi următorii cetăţeni români: Gheorghiu Eduard-Alin,

Petrache Cristian, Darie Marian şi Drâgan Alexaifdru.,

Ei - a precizat sursa citată - au fost reţinuţi deoarece nu aveau viză de intrare în Grecia. Dar nu au nici un fel de legătură cu actul terorist amintit. Presa a informat că, duminică seara, într-un vagon de călători din - gara Salonic a fost plasată o bombă care a explodat.

Acest act are loc în circumstanţe aproape similare unui altuia produs la sfîrşitul lunii februarie.

nu mai mcaseaza. tH m i s l o n l M p

Începînd cu data de azi, 16.04. 1996, FPP 1 Banat C rişana nu m ai percepe com isionul de 0,2% cetăţenilor care subscriu ti t lu r i le de p rivatizare pentru această instituţie.

Acesta va fi suportat dt către FPP 1 Banat-Crişana.

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Iciu j-Napoca. înm atriculata la Oficiul Registrului (Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 ■din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CIIIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 .Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Secrctariat-redactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc redacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 »Tel. 40-(0)64-199898.154264

G a r a m o n d■ Tipografie s s X r