ILUMINISMUL SIIDEILE ILUMINSMULUI 

- curent ideologic şi cultural caracterizat prin profunde schimbari in structurasocietatii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noi conceptii despre lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa decercetarile din domeniul matematicii si fizicii, secolul al XVIII-lea pune in cele maimulte tari europene nazuinta puterica de innoire, existenta pe toate planurile culturii- în multe tari europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru ase defini specificul unei epoci in care s-a pus accentul deosebit pe dezvoltare siraspandirea cunostiintelor culturale, pe ideea "luminarii maselor"

.- Iluminismul sau luminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care il fixase filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prin munca si cultura, omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste.

TRĂSĂTURILE ILUMINISMULUI- are un caracter antifeudal si antidespotic .Toate institutiile feudale erau supuse unei critici severe:

monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia,scoala. Ganditorii iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor.- spiritul său rationalist, materialist si laic . In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea,fenomenele vietii au cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si ale stiintei au inceput sa se separe de cele ale religiei, combatand fanatismul simisticismul.- militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura .- încurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura.- genereaza o literatura cu caracter moralist. 

IDEILE ILUMINSMULUI a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai esteunsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si semenii sai.c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de aintelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre claselesociale.d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este"CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar dispareaiar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitiaunui astfel de oras in 2440.e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul sisfantul Evului Mediu.f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in limbile nationale.

ILUMINISMUL ROMANESC- se identifica in mare masura cu Scoala Ardeleana.- acest iluminism a stat in serviciul idealului national, la a carui fundamentare a contribuit hotaritor, prin demersul la istorie, la istoria limbii si a poporului.- iluminismul romanesc va recurge, la rindul sau, la argumentele istorice in favorea unor revendicari politice.- Scoala Ardeleana a fost un amplu proces de afirmare nationala si culturala a romanilor din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX -lea.

Carturarii acestei scoli au adus argumente stiintifice, pentru apararea drepturilor romanilor din Transilvania. Activitatea lor stiintifica s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filozofic, literar.- Scoala Ardeleana cunoaste doua directii importante:1.Prima direcţie are un pronuntat caracter iluminist urmarind emanciparea poporului, mai ales a taranilor. S-au infiintat numeroase scoli in limba romana(Gh. Sincai a infiintat aprox. 300 scoli), s-au scris abecedare,aritmetici, catehisme,carti, manuale de economie, etc.2. A doua directie e erudita si cuprinde tratate de filologie si istorie.- prin studiile istorice si filologice, reprezentantii miscarii au urmarit in primul rind dovedirea originii romane a poporului roman, a continuitatii lui in Ardeal si aunitatii sale entice- progresul miscarii nationale poate fi urmarit in incercarea de reunire a celor doua biserici, in 1789. In general se remarca un proces general de afirmare a ideii de natiune romana si in provinciile din afara Ardealului incluse in Ungaria. Treptat,incepind cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea constiinteinationale in partile vestice ale spatiului romanesc alimenteaza un program politic cuprinzator, incluzind scoala, biserica, aspectele general-culturale si, in primulrind, cultivarea limbii.

Democratia modernaDemocratia liberara clasica – Sistemele democratice care sunt intilnite in zilele noastre isiau radacinile catre sfirsitul secolului XVIII – inceputul secolului XIX sub influentadirecta si multilaterala a liberlismului. Meritele liberalismului in dezvoltarea gindirii atit politice cit si democratice este destul de mare. Aceste idei politice au aparut sub lozincelelibertatii individului si separarea ei de tirania statala. Liberalismul pentru prima oara inistoria gindirii social-politice a separate individual de societate si stat separindule in doua

Revista DACIA LITERARĂ

Mihail Kogălniceanu, mentorul generaţiei paşoptiste, publică în 1840, în primul număr al revistei ieşene Dacia literară, articolul-program Introducţie, considerat manifest literar (text cu valoare de document pentru începutul unei mişcări literare/curent literar) al romantismului românesc.

La începutul articolului, axat pe evidenţierea necesităţii unei literaturi originale şi naţionale, Kogălniceanu prezintă activitatea gazetelor româneşti, „foi periodice”, apărute anterior (Albina românească, 1 iunie 1829, Iaşi, din iniţiativa lui Gh. Asachi; Curierul românesc, 1829, Bucureşti, I.H. Rădulescu; Alăuta românească, Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte; Muzeul naţional, etc.). Faţă de aceste gazete, Dacia literară urmăreşte să aducă un suflu nou, sugerat şi de titlul revistei. Se respinge coloratura locală şi amestecul politicului, revista adresându-se scriitorilor români de pretutindeni pentru a publica scrisori originale: „…afară de politică, care li ia mai mult de jumătate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai puţin o coloră locală. Albina este prea moldovenească, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne bagă în seamă, Foaia inimii, din pricina unor greutăţi deosăbite, nu este cu putinţă de a avea împărtăşire de înaintările intelectuale ce se fac în ambele principate” . Scopul acestei reviste este de a aduce „un repertoriu general al literaturii române”.

Kogălniceanu fixează 4 coordonate ale articolului-program, şi anume: - întemeierea spiritului critic în literatura română pe principiul estetic: „Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmaşi ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari în judecăţile noastre literare”. - afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi a literaturii române: „În sfârşit, ţălul nostru este realizarea dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”. - combaterea imitaţiilor şi a traducerilor mediocre, dorindu-se o literatură originală: „Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional. (…)

Traducţiile nu fac o literatură”. Kogălniceanu considera originalitatea ca fiind „însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi” motiv pentru care combate traducerile „care nu fac o literatură” şi imitaţia „care omoară în noi duhul naţional”. - promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraţie în conformitate cu specificul naţional şi cu estetica romantică: „Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii.” Tematica literaturii paşoptiste va fi: natura, istoria, obiceiurile şi tradiţiile poporului român.

În încheierea articolului-program, autorul anunţă structura revistei, care va avea 4 părţi. Ideile enunţate în articolul-program şi promovate de revistă se reflectă în literatura română din secolul al XIX-lea.

Prin prezentarea temelor literare în ultimul punct al articolului, dar şi prin diversele trimiteri spre trăsături: aspiraţia spre originalitate, refugiul în trecutul istoric, aprecierea valorilor naţionale şi a folclorului, îmbogăţirea limbii literare prin termeni populari, arhaisme sau regionalisme; devin un manifest literar al romantismului românesc.

“O foaie dar, care, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura naţională, foaie care, făcând abnegaţie de loc, ar fi numai o foaie românească, şi prin urmare s-ar îndeletnici numai cu producţiile româneşti, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili să fie Dacia literară (...). Aşadar foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturei româneşti”. ( Mihail Kogălniceanu, Dacia literară)

☼Data şi locul apariţiei revistei.....................................................................................................................................................................☼Scriitorul care a publicat-o, mentorul generaţiei paşoptiste..................................................................☼Semnificaţia titlului revistei......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................☼Identificaţi atributele publicaţiei, aşa cum reies din cuvintele lui Kogălniceanu enunţate mai sus:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

☼Articolul-program, considerat manifestul literar1 al romantismului românesc este:....................................................................☼Identificaţi cele patru puncte ale articolului-program analizând citatele de mai jos:♠“Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”......................................................................................................................................................................

♠”ţălul nostru este realizarea dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”.......................................................................................................................................................................

♠“Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional... Traducţiile însă nu fac o literatură.”.......................................................................................................................................................................

♠“Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii”........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1 Manifest literar – text cu valoare de document pentru începutul unei mişcări literare/ a unui curent literar, prin care se afirmă o nouă concepţie literară, de obicei, în mod polemic faţă de mişcarea anterioară.

..........................................................................................................................

..................

..........................................................................................................................

.................

..........................................................................................................................

...............