iluminismul Şi revoluţia industrială

34
Iluminismul şi revoluţia industrială Iluminismul

Upload: airinei-razvan-ionut

Post on 23-Dec-2015

377 views

Category:

Documents


37 download

DESCRIPTION

Istorie

TRANSCRIPT

Page 1: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Iluminismul şi revoluţia industrială

Iluminismul

Page 2: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Iluminismul şi revoluţia industrială

Termenul de iluminism a fost folosit pentru a reflecta schimbarea survenită în abordarea filosofică faţă de trecut, când credinţa în Dumnezeu şi în clasici a fost predominantă.

În perioada iluminismului, convingerile anterioare au fost examinate critic, prin prisma raţionalismului.

Paternitatea termenului de iluminism - Immanuel Kant

Începuturile iluminismului - sfârşitul secolului al XVIII-lea, debutul fiind marcat de lucrările lui Gotthold Ephraim Lessing (1729-1781) şi ale francezului Denis Diderot (1713-1784).

Page 3: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Filosofie şi ştiinţă În secolul al XVIII concepţia filosofică a fost influenţată de

credinţa că natura presupune raţiune şi că, de aceea, legile naturii ar fi nişte legi raţionale.

În sec. XVII – două metode de abordare a filosofiei: 1) empirismul – ideea că la cunoaştere se poate ajunge numai

pe cale experimentală; 2) raţionalismul – ideea că judecata stă la baza cunoaşterii. Immanuel Kant – a reconciliat empirismul cu raţionalismul

spunând că se pot dobândi cunoştiinţe nu numai prin experienţe, ci şi folosind capacitatea de a acţiona, amândouă metodele merg mână în mână.

Page 4: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Filosofie şi ştiinţă

Kant a lansat conceptul de cauzalitate - conform căruia un eveniment îl determină pe altul - şi care a devenit pentru Kant un concept a priori, un principiu general care nu poate fi dovedit, dar care trebuie acceptat ca existând în afara posibilităţilor noastre de percepţie. Pentru el, spaţiul şi timpul sunt tot concepte a priori, insesizabile prin intermediul simţurilor, dar care condiţionează felul în care percepem lumea fizică

Page 5: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Enciclopedia Publicaţia de căpătîi a Iluminismului a

Enciclopedia, lucrare edidată de Denis Diderot şi Jean Rond d’ Alembert, în 17 volume de text şi 11 de ilustraţii, publicate între 1751 şi 1772.

Enciclopedia a devenit importantă pentru democratizarea cunoaşterii ştiinţifice. Tehnologiei i se dă o importanţă la fel de mare ca ştiinţelor pure sau filosofiei. Encicopedia a permis filosofilor iluminişti să-şi comunice ideile unui public cât mai larg.

Enciclopedia a adoptat un puternic punct de vedere editorial, opunându-se atât Bisericii, cât şi statului.

Page 6: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Revoluţia industrială În sec. XVIII, în unele ţări europene, în special în Anglia, a avut

loc un proces de concentrare a atenţiei asupra dezvoltării mecanismelor care să sporească viteza şi eficienţa muncii.

Unele schimbări au fost determinate de împuţinarea resurselor naturale . De asemenea, comerţul a fost un alt factor de influenţă (introducerea bumbacului din India şi Statele Unite). Treptat, a apărut o nouă clasă socială, capitaliştii care au fost primii care au început să construiască fabrici.

Dezvoltările tehnologice au condus la apariţia Revoluţiei Industriale care şi-a pus amprenta asupra ştiinţei. Termenul de revoluţie industrială îl datorăm francezilor, care l-au introdus în vorbirea curentă, în secolul al XIX-lea, ca o analogie la revoluţia lor politică.

Page 7: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Revoluţia industrială

Interesul faţă de termodinamică s-a născut ca urmare a apariţiei motorului cu aburi. Au început să fie formulate concepte noi, ca cel de lucru mecanic sau putere.

Pe de altă parte a luat naştere, treptat, o industrie chimică bazată pe reacţii chimice şi nu atât pe procese organice de genul fermentaţiei.

Efectele asupra ştiinţei n-au fost mari, dar industrializarea a ridicat totuşi nişte probleme importante, de ordin medical, de exemplu, legat în principal de condiţiile de muncă şi aglomeraţie.

Page 8: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Tehnologie Începutul sec. XVIII- Abraham Darby a descoperit cum se obţine oţelul

utilizând cărbune în loc de lemn- consecinţa, oţel mai ieftin; John Kay – suveica zburătoare, producţia a crescut; James Hargraves- maşina de filat; Richard Arkwrigt- războiul de ţesut hidraulic; Thomas Newcomen- a îmbunătăţit motorul cu aburi şi l-a folosit la

drenarea apelor din mine; 1765- James Watt – condensatorul de aburi care a sporit eficienţa

motorului lui Newcomen; 1781-James Watt a realizat un motor cu aburi care putea acţiona un alt

mecanism; 1794- École Polytechnique din Paris.

Page 9: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Astronomia Telescoape mai bune au condus la dezvolaterea

astronomiei poziţionale, la studierea stelelor îngemănate şi la descoperirea lui Uranus şi a câtorva sateliţi planetari. William Herschel a fost primul care a emis ideea că Soarele n-ar fi decât o stea care aparţine unui vast sistem stelar cunoscut sub numele de Calea Lactee. Calculând numărul de stele existente pe diferite direcţii, el a încercat să determine forma galaxiei şi a ajuns la concluzia că seamănă cu o piatră de moară cu Soarele în centru.

De asemenea, Kant a emis ipoteza că nenumăratele pete pestriţe care se văd prin telescop ar putea fi sisteme similare cu cel solar, ipoteză confirmată în sec.XX.

Page 10: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Astronomia 1 Astronomia a profitat de pe urma teoriei gravitaţionale a lui Newton,

începând de la progresele în domeniul matematici şi până la precisele telescoape reflectoare.

Pierre Simon Laplace – a soluţionat o serie de probleme mecanice şi a demonstrat stabilitatea sistemului solar.

Astronomii au abandonat ideea aristoteliană potrivit căreia totul este static în univers, adică, de la crearea universului, până în prezent, acesta n-a suferit nici o schimbare.

Kant şi Laplace au introdus conceptul de evoluţie a universului şi au formulat independent unul de altul, o teorie referitoare la originea sistemului solar, cunoscută sub numele de ipoteza nebulară.

Page 11: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Biologia În sec. al XVIII-lea, clasificarea plantelor şi animalelor era încă

văzută ca parte a istoriei naturale, o ştiinţă care includea şi studiul mineralelor. Pe de altă parte, fiziologia animalelor şi plantelor aparţinea fizicii. În Enciclopedie, zoologia, botanica şi medicina erau menţionate la categoria “domenii ale fizicii” şi trecute la capitolul raţiune.

Carl von Linné a început să modernizeze sistemul de clasificare a organismelor şi a introdus sistemul binar pentru desemnarea speciilor – sistem în uz şi astăzi.

Georges Cuvier a început clasificarea speciilor dispărute, în timp ce Jean Baptiste Lamarck a studiat anatomia nevertebratelor.

Page 12: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Chimie

În sec. XVIII realizările din domeniul chimiei au fost relativ modeste. Revoluţia ştiinţifică în acest domeniu a debutat abia la finele sec. XVIII odată cu apariţia lucrărilor lui Antoine-Laurent Lavoisier, Henry Cavendish şi John Dalton.

Lavoisier a propus o nouă teorie a combustiei, deschinzând drumul către o rapidă dezvoltare a chimiei în primii ani ai sec. XIX.

În acelaşi timp, John Dalton şi-a expus teoria atomică, devenită apoi baza noii chimii.

Page 13: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Ştiinţa pământului Unul din rezultatele Revoluţiei Industriale a fost

sporirea efortului de prospectare a resurselor de cărbune şi minereuri. Aceasta a stimulat interesul oamenilor pentru studiul fosilelor şi rocilor, dând naştere unei noi ştiinţe, geologia.

Până către mij. sec. XVIII, s-a crezut că fosilele şi rocile s-au depus ca urmare a potopului lui Noe care, aşa cum se credea, acoperise întreaga planetă. Totuşi au fost şi oameni de ştiinţă care au atras atenţia asupra imposibilităţii depunerii unor straturi atât de groase de fosile în cele 150 de zile, cât se presupune că a durat Potopul

Page 14: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Ştiinţa pământului Naturalistul francez Buffon credea că Pământul avea 80000 de ani în loc de 6000, cifră

rezultată totuşi din Vechiul Testament şi general acceptată. De asemenea, Buffon a respins ideea că potopul lui Noe ar fi responsabil de existenţa fosilelor, dar a trebuit să-şi retragă scrierile pe această temă din cauza reacţiei negative a Bisericii.

Abraham Gottlob Werner, profesor de mineralogie la Freiberg, a fost primul care a introdus cercetarea sistematică în mineralogie. El a arătat că rocile se formează strat cu strat, cele mai vârstnice aflându-se la bază, iar cele mai tinere, deasupra. El a susţinut că, în trecut, suprafaţa Pământului a fost acoperită de o mare nămoloasă şi a afirmat că crusta Pământului a luat naştere prin depozitarea materiilor aflate în suspensie în apă (teoria neptunistă).

Teoria vulcanistă- susţinea ideea că straturile de roci de la suprafaţa Pământului erau rezultatul exclusiv al activităţii vulcanice.

Teoria Plutonistă- formulată de James Hutton, care a acceptat natura vulcanică a unor roci, dar a susţinut şi ideea sedimentării ca proces de formare a altora.

Hutton a lansat ideea că Pământul s-a format de către aceleaşi forţe active şi astăzi, în principal, cele vulcanice şi cele de eroziune.

Page 15: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Matematică Matematica sec. XVIII a stat sub semnul metodelor de calcul

introduse de Isac Newton şi Gottfried Wilhelm Leibniz. Fraţii Bernoulli – sistemele de calcul în domeniul fizicii; Euler şi Lagrange – au conceput calculul diferenţial; Lagrange – a introdus ecuaţiile diferenţiale care puteau fi utilizate

pentru a reprezenta legile newtoniene de mişcare într-o formă generalizată;

Laplace – a aplicat în astronomie teoria gravitaţională a lui Newton şi metodologiile de calcul nou dezvoltate, propulsând astfel domeniul mecanicii cereşti;

Jacques Bernoulli – a pus bazele statisticii, o ramură a matematicii, perfecţionată de Abraham De Moivre şi Laplace.

Page 16: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Fizică

Fizica newtoniană a fost acceptată şi în Franţa deoarece prevăzuse corect atât forma Pământului, mai teşit la poli, cât şi întoarcerea cometei Halley;

Leonhard Euler a fost primul care a introdus noţiunea de coordonate ale unui corp, un sistem matematic care permite analiza mişcării complexe a acestuia, cum ar fi căderea unei foarfeci în spaţiu;

Lagrange a îmbunătăţit sistemul de coordonate al lui Euler, făcându-l să poată fi aplicat unor grupuri de mai multe corpuri aflate simultan în mişcare.

Page 17: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Medicină

În domeniul ştiinţelor medicale s-au făcut paşi importanţi. Pentru fiziologie, un progres semnificativ s-a făcut prin publicarea, în 1775, a enciclopediei medicale Elementa psysiologicae de Albrecht von Haller. Acesta a fost începutul dezvoltării fiziologiei moderne ca ştiinţă independentă. Prin 1800, Francois-Xavier Bichat a pus bazele histologiei - studiul ţesuturilor organismelor vii.

La finele sec. XVIII, Edward Jenner a introdus vaccinul preventiv contra variolei, prima metodă medicală reuşită de luptă pe scară largă împotriva molimelor.

Page 18: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Razboaie de ţesut

Page 19: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motorul cu aburi

Page 20: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motor cu aburi orizontal

Page 21: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motor cu aburi orizontal

Page 22: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motor cu aburi vertical (1850)Puterea- 10 CP

Page 23: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Filatură

Page 24: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Turnătorie

Page 25: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Suveica zburatoare

Page 26: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motorul cu aburi a lui James Watt

Page 27: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

James Watt

Page 28: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

James Kay

Page 29: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială
Page 30: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Batoza

Page 31: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Motorul de ţesut electric (Edmund Cartwrigt, 1785)

Page 32: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Edmund Cartwright

Page 33: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Primul vapor cu motor, Royal William, 1833)

Page 34: Iluminismul Şi Revoluţia Industrială

Primul aparat de ras