iluminat_p1

5/11/2018 Iluminat_p1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/iluminatp1 1/161

1

iluminatartificial



2

lumina

d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca oundă electromagnetică, vizibilă ochiuluiuman într-o bandă cuprinsă între aprox.400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de

la violet la roşu



3



4

la începutul secolului 18, Isaac Newton avizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă,că raza de lumină este compusă dintr-unspectru complex de culori



5



6



lampa - sursa de lumină artificială

dispozitiv electric care realizează conversia

energiei electrice în energie luminoasă



corpul (aparatul) de iluminat

ansamblul compus din

lampă (lămpi), eventualbalast şi partea cu rolestetic, de distribuire, defixare, de protecţie şi de

legare la electricitate



fotometria

ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase,

a determinării unei serii de mărimi

care caracterizează sursele de luminăşi corpurile iluminate



10

principalele mărimi

ale surselor de lumină

• flux luminos

• intensitate luminoasă

• iluminare

• luminanţă

• eficacitatea luminoasă



11

flux luminos - F

cantitatea de luminăemisă de o sursă

[F ] = 1 lm (lumen)



12

intensitatea luminoasă - Idensitatea unghiulară

cantitatea de lumină emisă de o sursăluminoasă într-un unghi solid I = F /

[ I ] = 1 cd (candela)



13

unghi solid -

raportul dintre suprafaţa pe careunghiul o taie pe suprafaţa uneisfere şi pătratul razei sferei

= A / r 2 [ ] = 1 sr (steradian)



14



15

iluminarea - E

densitatea fluxului luminos

fluxul luminos care cade pe o suprafaţă

E = F / A [ E ] = 1 lx



16

iluminarea - Eexemple



17

luminanţă - B

strălucirea unei suprafeţe, dependentă deiluminarea suprafeţei şi de fluxul luminosradiat de suprafaţă spre privitor

[ B ] = 1 cd / m2



18

eficacitatea luminoasă - e

raportul dintre fluxul emis de sursăşi puterea consumată de aceasta

e = F/P [ e ] = 1 lm/W



19

mărimi caracteristice

suprafeţelor

• factorul de reflexie / reflectanţa

• factorul de transmisie / transmitanţa

• factorul de absorbţie / absorbanţa



20



21



22

legea conservării fluxului

luminos

fluxul luminos incident care întâlneşte

un material este o parte reflectat, oparte absorbit şi o parte transmis

Fi = Fr + Fa + Ft

1 = + +



23

absorbită



24

legi privind propagarearadiaţiilor luminoase

legea fundamentală exprimă variaţia luminii în funcţie de inversul pătratului distanţei

E = I/d2



25

difuzădirectă(de oglindå)

mixtă

difuzăimperfectperfectdifuză

reflexialuminii

reflexia



26



27



28

exemple de materiale

reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelatesau cromate) sau din sticlă

difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite,suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparatede iluminat fluorescente cu panouri translucide

difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei,

suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.



29

transmisia luminii

asemănător reflexiei



30

transmisia luminii

transmisie directă: sticla clară

transmisie perfect difuzantă: sticla sau

materiale plastice translucide

transmisie difuză imperfectă sau mixtă:sticla sau alte materiale similare mate pe

o parte



31

relaţia lumină - vedere



32

relaţia lumină - vedere

lumina atinge ochiul uman, informaţia

este transmisă de nervul optic cătrecreier, unde imaginea percepută este încontinuare modulată şi recreată înochiul minţii



33

vedere 3d• un obiect privit de la o anumită distanţă

formează pe retinele celor doi ochi imagini

uşor diferite, imaginile suprapuse fiindtransmise creierului unde se creeazăsenzaţia de relief

• lumina şi umbrele - rol important în

orientarea spaţială şi în desluşireaobiectelor tridimensionale, materiale,texturi



34



35

caracteristici vizuale

totalitatea caracteristicilor vizuale

constituie capacitatea vizuală umană,

care este determinantă în înţelegereainfluenţei luminii asupra sistemuluivizual şi respectiv asupra efectelorcantitative şi calitative ale mediuluiluminos



36

sarcina vizuală

cortex

caracteristicivizuale

câmpvizual

sensibilitatespectrală

adaptare

vizuală

contrast deluminanță

acomodarevizuală

acuitatevizuală

satisfacțievizuală

viteza

percepției

performanțavizuală

ochi



37

câmp vizual

domeniul unghiurilorspaţiale (sau plane,

orizontale şi verticale) încare un obiect poate fiperceput, atunci cândobservatorul priveşte

axial înainte



38

sensibilitate spectrală

sensibilitatea ochiului diferă în funcţie delungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,

lungime de undă corespunzătoare culoriigalben-verzui (pe măsură ce se însereazămaxima curbei vizibilităţii se deplaseazăcătre verde şi albastru)



39



40

adaptare vizuală / cromatică

capacitatea ochiului de a se adapta la

diferite luminanţe/culori receptate(adaptarea este mai rapidă la trecerea de

la luminanţe mici la luminanţe mari)



41

acomodare vizuală

proprietatea ochiului de a forma o

imagine clară pe retină, indiferent dedistanţa la care se află obiectul

(se realizează spontan)



42

acuitate vizuală (precizia)

capacitatea de distingere a două obiecte

(puncte) foarte apropiate; variază cu

iluminarea locului, fiind unul din factorii

determinanţi ai nivelului de iluminare



43

orbirea

d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/saureducere a capacităţii de distingere a

obiectelor,determinate de

distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,

o etapizare cu două valori extremecontraste excesive manifestate în timpşi/sau spaţiu



44

orbirea

dupăefect

psihologic ă

fiziologică

dupăac ţiune

directă

indirectă

reflectată(în ambianţă)

de voal(în ac tivităţi

vizuale)



45



46

mediul luminos



47

mediul luminos

mediul luminos este determinat de

factori cantitativi şi calitativi

care în final contribuie la realizareaconfortului vizual, a funcţionalităţii şicaracterului spaţiului



48

mediul luminosinterior confortabil

aspectecantitative

aspectecalitative

niveliluminare distribuțiafluxului

distribuțialuminanțelor

direcționarealuminii

culoarealuminii

evitareapâlpâirii

modelarea

câmpulvizual

planul utilde lucru

culoareasursei

redareaculorilor

culoareasuprafețeireflectante



49

elemente cantitative

nivelul de iluminare

factor de bază în iluminat, oferăposibilitatea corectă de normare,calcul şi măsurare



50



51

distribuţia fluxului luminos

alegereaprocentelor deflux inferior şi

flux superior,prin intermediulcorpurilor deiluminat



52

distribuţia fluxului luminos

factor cantitativ cu implicaţii calitative:

– fluxul inferior - contraste accentuate

– fluxul superior - diminueazăcontrastele

efecte create: – fluxul inferior - eficienţă

– fluxul superior - confort



53



54



55

elemente calitative

distribuţia luminanţelor

confortul ambientului luminos impuneo distribuţie echilibrată a luminanţelor

în spaţiul interior (câmp vizual şisuprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii

fiziologice şi psihologice



56

modelarea şi direcţionarea luminii

reprezintă modul de a pune în evidenţăsarcinile vizuale prin contraste de luminanţăcare pot fi:

• imagine normală (redare corectă)

• imagine contrastantă (redare dramatică)

• imagine fără contraste (redare plată)



57



58



59



60

culoarea luminii

trebuie studiată sub cele trei aspecte:

1. culoarea aparentă a sursei de lumină

2. redarea culorilor

3. culoarea suprafeţelor reflectante



61

culoarea aparentă

a sursei de lumină

asociată cu o temperatură deculoare:

• caldă - T < 3300K

• intermediară - 3300K < T < 5500K• rece - T > 5500K



62

iluminat biodinamic –corpuri de iluminat cuschimbare de culoare



63

luminatoare false cuiluminat artificial

biodinamic, inclusivimitare condițiinaturale (nori)



64

redarea culorilor

defineşte modul în care se manifestă

efectul luminii asupra aspectului cromatic

al obiectelor iluminate



65

Ra 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30

redare ideală exce-lentă

foartebună

bună modestă slabă

surse iluminatde

referință

LIC,LIH,

LF cu

înaltăredare

LF curedaref. bună,

MH

LF SON SOX



66

1. SON

2. Incandescent

3. Master Color

4. HPI



67

culoarea suprafeţelor

reflectante

raza de lumină atinge un obiect,

suprafaţa respectivă reflectăculoarea sa şi absoarbe restulspectrului



68

surse de lumină



69

1879 - Thomas Edison - prima lampăelectrică cu incandescenţă, compusădintr-un filament de bumbac carbonizatintrodus într-

un clopot de sticlă vidat• înlocuirea carbonului cu filamentmetalic

• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei

• introducerea de gaze în clopot pentrureducerea timpului de dezintegrare

lampa electrică - istoric



70

lampa electrică

lampa (sursa) electrică -

dispozitivul care realizează

conversia energiei electrice înenergie luminoasă

funcţionarea lămpilor



71

funcţionarea lămpilor

producerea radiaţiilor luminoase:

pe cale termică - lămpi incandescente

prin agitaţie moleculară - lămpi cudescărcări sau cu câmp

electromagnetic indus



72



73

lămpi incandescente

lampa cu incandescenţă clasică

• lampa cu ciclu regenerativ dehalogeni

• fibre şi tuburi optice



74



75


utilizează filamentul de wolfram, carese înc

ălze

şte la o temperatur

ăde

aprox. 3000K, mediul din balon fiind ungaz neutru sub presiune



76


avantaje: spectru luminos agreabil, redarea

culorilor este excelentă (Ra=100)

dezavantaje:• depreciere în timp (scăderea fluxului luminos),

datorată evaporării Wo din filament şi depuneriilui pe pereţii balonului

•degajare de caldură

• consum mare de energie

• durată de viață redusă



77

lampa cu ciclu regenerativde halogeni

la temperatura din apropierea peretelui

balonului (aproximativ 450 K), particulele de

wolfram rezultate din evaporarea filamentuluiformează cu halogenul din balon ohalogenură de Wo, care la temperaturafilamentului de 3000 K se descompune în Wo,care se depune pe filament, şi halogenul, carerevine în ciclu

l h l i



78

soclu baionetasoclu Edison (cu filament)

lampa cu halogeni



79

reflectorul dichroic

alcătuit din mai multestraturi, care reflectăradiaţiile din spectrul

vizibil şi transmit altele(infraroşii)

căldura lămpilor cuincandescenţă este

redusă în faţa aparatuluide iluminat, fiind trasmisă

în spatele acestuia



80



81

fibre optice

realizează transportul luminii ladistanţă, fiind folosite în special pentruiluminatul cu efecte speciale decorative

utilizate pentru sisteme de iluminat deaccentuare, de efect, dar şi pentru

iluminat funcțional în expoziţii şi muzee

fibre optice



82

fibre opticealcătuire

generatorul - conţine sursa principală de lumină(LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea

sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminosspre zona de ieşire a fibrelor optice

ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de lagenerator la zona dorită

zona terminală - dirijează fluxul luminos sprezona de interes



83

lămpi fluorescente

lumina se obțineprin agitareaatomilor de gaz sauvapori metaliciasupra căroraacţionează un câmp

electric realizat prinaplicarea uneitensiuni



84

stratul luminofor

acoperă pereţii de sticlă la interior şi arerolul de a realiza conversia energiei emise

în spectrul UV în energie în spectrul vizibil

determină:

- culoarea luminii

- valoarea indicelui de redare a culorii



85

lămpi fluorescente

clasificare

în funcţie de forme:

• tubulare

• compacte

•circulare



86

lămpi fluorescente tubulare

- echipamentul anex de funcţionare este montat în aparatul de iluminat lângă lampă

- dimensiuni standardizate

- culoarea luminii - în funcţie de stratulluminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K

- balastul electronic folosit în prezent eliminăzgomotul şi pâlpâirea



87

lămpi fluorescente compacte

- echipamentul de funcţionare esteincorporat în soclul lămpii

- dimensiuni mai mici decât tuburile

- posibilitatea interschimbării cu LICcu soclu cu filet

- timp de funcţionare - 8000 ore



88

lămpi fluorescente compacte

avantaje:

- la aceeaşi valoare a fluxului luminosemis, lampa fluorescentă compactăconsumă de 4- 5 ori mai puţinăenergie decât LIC



89



90

lămpi cu inducţie

conversia energiei electrice înlumină se face prin realizareaagitaţiei moleculare printr-un câmpelectromagnetic indus, produs deun generator de înaltă frecvenţă

lămpi cu inducţie



91

lămpi cu inducţiecaracteristici

redarea culorilor: bună (Ra = 80)

flux luminos: 3700 - 6000 lm

durată de viaţă foarte mare - 60.000h datoritălipsei electrozilor

lămpi cu inducţie



92

lămpi cu inducţiecaracteristici

se montează

în aparate de iluminatspeciale

se folosesc în locuri greu acesibile



93

alte tipuri de lămpi

• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu lajoasă presiune (redarea culorilor nulă)

• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltăpresiune

• lămpi cu descărcări în gaze

• led-uri



94

lămpi cu descărcări



95

led-uri

t ii l d l i ă



96

parametrii surselor de lumină

fluxul luminos

• culoarea aparentă

• temperatura de culoare• redarea culorilor

• eficacitatea luminoasă

• geometria şi dimensiunile

• durata de funcţionare

• timpul de punere în funcţiune



97

corpuri de iluminat

l ( t l) d il i t



98

corpul (aparatul) de iluminat

aparat electric utilizat pentrudistribuţia şi/sau transmisia luminii

emise de lămpi, cuprinzând şielementele de fixare, protecţie vizualăsau faţă de mediu şi partea electrică(alimentare, stabilizator, amorsare)

l ăt i



99

alcătuire

armătura - cuprinde dispozitivul de fixare alsurselor, aparatura anexă la lămpile cudescărcări (balast, starter, condensator),elemente de conexiune electrice (socluri,

cleme) şi conductele electrice

dispozitivul optic - are rolul de a distribui şicontrola, reflecta şi transmite (direct, difuz sau

mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţiavizuală a sursei



100

i ţ t h i



101

cerinţe tehnice

instalare uşoară

menţinerea unei temperaturi defuncţionare în limitele admise

întreţinere uşoară

caracteristici luminotehnice



102

caracteristici luminotehnice

randamentul

curba de distribuţie a intensităţilor

luminoase

unghiul de protecţie vizuală

curbele de luminanţă

coeficientul de amplificare

randament



103

randamentcorpul de iluminat determină

fluxul emis (mai mic decât fluxullămpii)

curba de distribuţie



104

curba de distribuţiea intensităţilor luminoase

unghiul de protecţie vizuală



105

l ifi d d l di t ib ţi i



106

clasificare d.p.d.v. al distribuţiei

fluxului luminos:

distribuţiespaţială flux

direct

semidirect

directindirect

semiindirect

indirect



107

clasificare d p d v al protecţiei



108

clasificare d.p.d.v. al protecţiei

- electrice

- la agenţi agresivi (umiditate,particule)

- la pericol de explozie



109

suprafeţe arhitecturale luminoase

dublarea totală sau parţială a suprafeţelorconstructive (tavan, pereţi, pardoseli) cupanouri difuzante, translucide, transparentesau colorate sau de tip grătar

folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli

de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli deconferinţă, spitale



110

sisteme de iluminat

i t d il i t



111

sistem de iluminat

ansamblul aparatelor de iluminat echipate cusurse de lumină, fire electrice, sisteme deacționare

- structură fixă

- structură flexibilă - permite adaptarea întimp şi spaţiu

clasificare d p d v funcţional



112

clasificare d.p.d.v. funcţional

normal asigură

desfăş

urarea normală

a activităţ

ii în

spaţiile interioare

de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea

sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) încazul întreruperii alimentării cu energie electrică

i t d il i t l



113

sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general

- uniform distribuit

- asimetric, localizat sau zonat

- sistem de iluminat local - pe zone delucru

- sistem de iluminat de accent



114

aspecte de proiectare

ghidul de iluminat interior CIE



115

ghidul de iluminat interior CIE

“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nueste o ştiinţă exactă, el se ocupă atât deoameni, cât şi de obiecte, iar iluminatul într-un

interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac.Conştientizarea faptului că iluminatul este maimult artă decât ştiinţă este într-adevărdeterminantă pentru o apreciere globală şicorectă a ceea ce este important în iluminatul

interior.”

proiectul de iluminat



116

proiectul de iluminat

arhitect / designer de interior / designer de

iluminat (profesie nouă - 2007)

inginer instalator de electrice

tehnolog / reprezentant firmă de surseelectrice, aparate de iluminat

în funcţie de specificul şi complexitateaproiectului – acustician etc.

cerinţe specifice pentru



117

cerinţe specifice pentruiluminatul artificial

• funcţionalitate

• confort vizual

• design

• rentabilitate

• protecţia mediului

interrelaţionări



118

interrelaţionări

coordonare permanentă între proiectul deiluminat şi proiectul de arhitectură sau deamenajare interioară

relaţie de completare, echilibru întreiluminatul natural şi iluminatul artificial

flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şispaţiu

lumină artificială - lumină naturală



119

lumină artificială - lumină naturală

integrarea funcţională a sistemelor de iluminat

artificial şi natural, prin realizarea unui sistempermanent dinamic, acordat cu variaţiile luminiinaturale

folosirea tehnologiei moderne – celulefotovoltaice, sisteme de reglare manuală sauautomată a fluxului luminos

flexibilitate în timp şi/sau spaţiu



120

flexibilitate în timp şi/sau spaţiu

schimbări funcţionale, recompartimentări

(administraţie, proiectare, învăţământ etc.)

la schimbări determinate de modă, de stilurile dedesign interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)

evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente

d.p.d.v. al consumului de energie)

flexibilitatea corpurilor de iluminat



121

p

de tavan

punctuală - corpuri mobile (articulate)

punctuală + liniară - AIL mobile pe şine,

elemente modulare

de lucru - cu picior, de birou

în plan - multiple posibilităţi de racordare prinplinte, canale speciale sau pardoselisupraînălţate



122

concepția sistemului de iluminat



123



124

sisteme de iluminat



125

sisteme de iluminat

- general - uniform distribuit

- asimetric, localizat

- local - pe zona de lucru

- mixt

sisteme func ionale de iluminat



126

sisteme funcționale de iluminatgeneral

- înălțimea planului util

- înălțimea de suspendare a

corpurilor de iluminat

- caracteristicile dimensionale alespațiului

- reflectanța finisajelor

- relația cu lumina naturală

sisteme func ionale de iluminat



127

sisteme funcționale de iluminatgeneral – poziționare uniformă

dispunerea corpurilor de iluminat



128


formală în relaţie cu:ferestrelepardoseala

alte amenajări fixe




129


funcţională în relaţie cu:planul util, loc de lucrulumina naturală

circulaţie, scări

scări - dispunerea corpurilor de iluminat



130



131



132

exemple de soluţii - coridor



133



134




135


constructivă în relaţie cu:stâlpigrinzi

l ţi fi ţi



136

relaţia cu configuraţia

constructivă

• tavan casetat

• grinzi aparente• luminatoare

• compartimentări mobile

• înălţimi foarte mari

i t d il i t i l



137

sisteme de iluminat speciale

suprafeţe luminoase

elemente arhitecturale (pereţi, tavan,

pardoseală)elemente de mobilier

suprafeţe luminate

tavan - prin scafe (perimetrale,diverse forme), denivelări



138

tavan luminat pardoseli luminate

perete luminat perete luminat

perete luminat lumina directa



139

a = 1/3h

b = 1-1 5 a b = 2 a



140

sisteme de iluminat local



141

- iluminat funcțional în zone de lucru –scris, citit

- nivel de iluminare mai mare pe sarcinile

vizuale sau pe suprafeţele din imediataapropiere



142

managementul

iluminatului

iluminat artificial



143

- consum semnificativ de energie

- sursele incandescente degajă o cantitatede căldură suplimentară (15 – 20% dinsarcina de răcire a sistemelor decondiţionare a aerului)

iluminat artificial

consum global de energie



144

electrică pentru iluminat

• 48% servicii

• 28% rezidenţial

• 16% industrial• 8% rutier şi altele

t l ti



145

managementul energetic

al iluminatului

abordarea iluminatului artificial

având în vedere protecţia mediului înconjurător prin reducereaconsumului de energie electrică,fără a influenţa confortul vizual

consumul de energie electrică



146

consumul de energie electrică

este măsurat prin puterea sursei şi

prin perioada de funcţionare a

sistemului de iluminat, astfel căpentru o reducere a consumului

trebuie controlaţi ambii parametri

elemente de bază ale



147

elemente de bază ale

managementului în iluminat

• soluţia arhitecturală

• tehnologii contemporaneperformante în iluminatulartificial

soluţia arhitecturală



148

ţ

• orientarea clădirii (funcţiuni) faţă depunctele cardinale

• distribuţia luminii controlată prin planulurbanistic (în funcţie de vecinătăţi)

• conformare planimetrică (adâncimi)

• raport plin-gol: mărimea, poziţia şicaracteristicile ferestrelor

• raportul dintre aria ferestrelor şi aria

pardoselii

• finisajul suprafeţelor interioare (pereţi,pardoseală, tavan, mobilier)

lumină naturală – lumină artificială



149

lumina artificială trebuie gândită î ntotdeauna ca o soluţie complementarăpentru lumina naturală

utilizarea unor sisteme inteligente dereglaj continuu al iluminatului artificial î nfuncţie de iluminatul natural

tehnologii performante în



150

tehnologii performante în

iluminatul artificial

• surse de lumină eficiente

• corpuri de iluminat cu randament mare

• sisteme de control al iluminatului

• soluții de introducere a luminii naturale înspații nevitrate – tuburi de lumină

surse electrice eficiente



151

eficienţa energetică a unei surse este dată de

indicatorul “eficacitate luminoasă”, raportul

între fluxul luminos emis (calculat după 100 ore

de funcţionare) şi puterea consumată

exemple de eficacitate luminoasă

• lampa cu incandescenţă:

1.360lm/100W = 13,6 lm/W

• lampa fluorescentă compactă

1.200lm/21W = 57,1 lm/W



152

lampa cu incandescenţă: 1.360 lm, 100 W

lampa fluoresecentă compactă: 1.200 lm, 21 W

sursa electrică - eticheta energetică



153

• clase de eficienţă energetică de la Ala G (A - clasa cea mai perfomantă)

• fluxul luminos, în lumeni

•puterea absorbită, în W

• durata de viaţă, în ore

• tensiunea nominală, în V

sursa electrică – durată de viaţă



154

durata de viaţă – “durata de supravieţuire”numărul de ore de funcţionare în care sedeteriorează 50% din lămpile testate

“durata de viaţă economică”numărul de ore de funcţionare în carefluxul luminos emis scade la un procentprestabilit (în general 70%) faţă devaloarea iniţială

balast



155

dispozitiv montat între reţeaua de alimentareşi una sau mai multe lămpi cu descărcări, curolul de a limita şi a stabiliza curentul dinlampă la valoarea cerută

cu excepţia lămpii incandescente clasice şi acelei cu halogen, toate celelalte sursenecesită un balast specific, eficienţa acestuia

influenţând eficacitatea sistemului de iluminat

balast



156

ex. - o lampă fluorescentă emite 3000 lmşi consumă 40 W, iar balastul săuconsumă 10 W

eficacitatea luminoasă a lămpii:3000/40 = 75 lm/W

eficacitatea luminoasă a sistemului

lampă-balast:3000/(40+10) = 60 lm/W

alegerea corpurilor de iluminat



157

• cu distribuţie eficientă şi înconformitate cu cerinţele de limitarea orbirii directe

• cu randament luminos ridicat

• cerinţe de instalare şi întreţinerereduse

•sisteme adaptabile la diferite cerinţe

controlul iluminatului



158

reducere a consumului de energie, păstrândnivelul de iluminare recomandat pentru fiecare

funcţiune

oferă un caracter dinamic soluţiilor de iluminatprin modificarea unor factori luminotehnici înfuncţie de necesarul într -un moment dat:

nivelul de iluminare

distribuţia fluxuluiculoarea luminii

sisteme de control



159

senzori de prezenţă - funcţionarea spaţiului esteimprevizibilă

programare pe bază de orar - funcţionare

predictibilă

fotocelule – în cazurile în care există luminănaturală (compensare)

dimmere manuale (de perete sau telecomandă) -variaţia nivelului de iluminare

soluţii tehnologice contemporanetuburi de lumină



160

tuburi de lumină

tehnologii ale viitoruluii i



sisteme integrate

controlul iluminatului poate fi parte

integrantă a unui sistem complex de

gestionare a instalaţiilor clădirii - de încălzire-ventilare-climatizare şi a altorsubsisteme specifice – protecţiaantiefracţie, alarmare de incendiu

iluminat_p1

Documents