Ilie Bdescu, despre importana teoriilor eminesciene i cele dou fee ale ideologiei: socialismul iliberalismulAcela care a combinat n una i aceeai idee riposta contra formei liberale cu riposta contra formei socialiste a fost M. Eminescu. El a fost i este urt, din aceast pricin, i de cei ce se leagn n somnul lenei socialiste i de cei ce se dezmiard n lenea liberal. Din aceast pricin gndirea sa are o actualitate att de dramatic. Nu ne-am ntoarce la momentul acelei lupte,
dac n-ar dovedi o asemenea dureroas actualitate, dac anumite grupri liberalo-socialiste nu s-ar fi mobilizat contra lui Mihai Eminescu i, evident, contra tuturor acelora care-au ndrznit s reafirme valabilitatea i creativitatea ideii eminesciene n domeniul sociologic i politic (al tiinei politice).
Cel ce voiete s neleag specificul ideii conservatoare n cultura romn va trebui s porneasc dinspre teoria eminescian a pturii superpuse i a societilor artificiale pe care le produce regimul pturii superpuse, nu doar de la textul maiorescian sau de la discursurile parlamentare ale lui P.P. Carp.Cu M. Eminescu este inaugurat n sociologia european o nou linie de gndire care caut i gsete explicaia pentru viaa colectivitilor n profilul politico-economic al elitelor guvernante.
Socialismul romnesc s-a aflat, iat, de la nceput, n lupt cu ideea conservatoare, n toate expresiile istorice ale acesteia, de la ideea junimist i eminescian i pn la ideea poporanist i rnist. Tot att de curios este i faptul c ideea socialist a convieuit cu ideea liberal, lucru consemnat, ca atare, att de ctre un socialist, erban Voinea, care sublinia marxismul oligarhic mbriat, n analizele lui, de liberalul t. Zeletin, acelai lucru aflndu-se consemnat mai ncoace i la un naionalist, precum dr. Paulescu, acela pentru care liberalismul i socialismul se confund ntr-un singur bloc.
(Ilie Badescu, Sincronism european i cultur critic romneasc (Occidentul, imperiile i romnii n marea tranziie), Bucuresti, 2002, pp. 16-27)