>34

I

Anul »1 XCVlI-iea Nr. 90NUMĂRUL a' Lei Braşov Duminecă 11 N o e m v rie ' 19 34

,acţia ŞI administraţiaşov, STR A D A LDNGA Nr. 5.

(Oiaematograful nAstrau) IBLK FO N 226

i ^ i a i i l anual 200 lai Ratară străinătate 500 tai Aijunţnrl raclam« după Urli

îl 1 8 3 8 JUHI0 RGH1 BARIJIUApare de trei ori pe săptămână

C e t ă ţ e n i , s u b s c r i e ţ i l a î m p r u m u t u l î n z e s ­t r ă r i i !

C e t ă ţ e n i , a c h i t a ţ i r a t a C o n y e r s i u n e i !

Pentru ap ărarea intereselor de viaţă ale Ardealului.

Ca urmare a hotărârilor unanime luate în şedinţa preşedin- il°r organizaţiilor judeţene ale P. N. Ţ. din Ardeal şi Bănat, în- Jrunita la 24 Ocf. la Cluj sub preşidenţia d-lui dr. Alexandru Vaida Voevod, — prin care comitetele judeţene au fost Invittte

ja până la 10 Nov. a. c. să se întrunească aducând hotărâri în legătură cu cele discutate şi hotărâte în sfatul dela Cluj — l ’a întrunit eri, Vineri, la Braşov Comitetul judeţean al P, N. Ţ. ţin judeţul Braşov sub preşidenţia şefului organizaţiei d 1 dr! Voicu Niţescu.

A fost o şedinţă impunătoare, care — după ascultarea im­portantului expozeu politic al preşedintelui organizaţiei şi a cu­vântărilor rostite de ceilalţi fruntaşi ai organizaţiei — prin protes­tul solemn ridicai în contra urgiei deslănţuite de cetră guvernarea |iberală în Ardeal şi Bănat, a dat o impresionantă dovadă de

ialtă înţelegere şi conştiinţă politică.Membrii Comitetului judeţean şi delegaţii satelor au urmărit

j un deosebit^ interes expunelile făcute şi sau raliat unanim la revolta generală care a cuprins Ardealul şi Bănatul.

Este aceasta o dovadă strălucită câ ţărănimea şi cărturari- nea noaslră înţelege să nu mai tolereze îngenunchiarea acestei mportante provincii în faţa poftelor de exploatare şi dejosire a lementului românesc autohton şi de destrămare a celor mai im- ortante servicii publice ale patriei întregite.

Cum a decurs adunareaEri, la ora l i 1/* s’a deschis ta­

rea comitetului judeţean niHvnstetându-se că membrii sta- ClBitari s’au prezentat în număr

■oape complect. Cei câţiva mbrii absenţi, între cari pro- reii Dr. I. Biaga, Mihail Ho-

lârnău, preot Babeş fiind bol- vi, şi-au scuzat absenţa ade- d la hotărârile comitetului,

latre cei de faţă se remarcă nii: G. Cuteanu, fost prefect, t P. Debu şi V. Branisce, foşti

atori, Dr. C. Voicu, fost pri* al Municipiului, preoţii Con-

nlin, Piso, Gogonea, Florea, Enescu, Plotogea, Tomas, d-nii:

Balcăş, Dr. Teculescu, Dr. mbeţiu, Dr. Căliman, Dr. Sto* i Dr. Muntean, G. Roşculeţ, Cosma, prof. N. Odor, I. Fră-

iu. R. Ardelean, V. Micuda, I. olee, I, Crăciunel, Dr. Puiu,

Arsu, N. Baboie, Dumitru etc. cum şi numeroşi reprezen-

_ mii ai comunelor în număr de ■•"•este o sulă.:r<

Raportul general.Urmează la ordinea zilei r&- lftul general el secretarului lneral al org. V. B ran isce , care se trec în revistă eve- Aridele mei importante din Etatea internă a organizaţiei aŞov şi jn genere din viaţa

„, Ţ., insistându-se îndeosebicUl ţ upra modului cum s’au efec- n c8 11 alegerile consiliilor comu- Vil | §! a consiliului Jupeţean. îteB ln acest raport se mai spune a 1-au «re altele:r ă i §ehil organizaţiei noastre, în- l| lP* Ue mai mulţi membrii ai

legaţiei noastre permanente, K !ll*tat numeroase comune din

luând contact cu preşe- Şî fruntaşii organizaţiilor

. re dându-le diferite îndru- 1 Pentru consolidarea orga-

, comunala şi pentru»«te ®a.lrea programelor de gos ■ er>e comunală pentru tim-

ePropiat când Partidul nos- Va fi din nou chemat la a tarii. Aceste descinderi

la sate vor continua vizitându-se pe rând toate comunele judeţu­lui nostru.

Este de datoria preşedinţilor şi membrilor din comitetele or­ganizaţiilor noastre săteşti să urmeze întocmai ordinele date, s ă s e pună pe lucru, să corn- p led e z e listele de membrii şi s ă pună la punct pe acei m em ­brii cari s ’ar clătina în credinţa lor sau cari s ’ar abate dela d a ­torie, fiindcă în primul rând pre­şedinţii şi membrii comitetelor au răspunderea pentru tăria, a c ­tivitatea şi solidaritatea orga­nizaţiilor locale.

Cine nu-şi face datoria cu vârf şi îndesai sau cine caută să şeadă pe două sau mai mutte scaune ta vederea unor interese personale, nu poale rămâne în fruntea organizaţiilor săteşti, ci trebuie să se dea la o parte seu trebuie înlăturat din orga­nizaţie. Mai presus de toate a- vem nevoie de oameni întregi, disciplinaţi, deuotafi şi cu cre­dinţă neclintită în programul şi puterea de via fă a Partidului National- Ţărănesc.

Raportul secretarului general se ia la cunoştinţă cu aprobări.

Calvarul funcţionărimii.Urmează raportul d-lui G. Cu­

teanu, vicepreşedintele organi­zaţiei, despre situaţia funcţiona­rilor români ardeleni concediaţi din servicii. D sa arate calvar» funclionărimei lasala la bunul plac al ministrului de interne pe baza rapoartelor părtinitoare pre­zentate de prefect». Se ştie că prin aceste rapoarte au fos concediaţi numeroşi funcţionariVomam,cri deşi « a # ■ » '

legal, au fosl prezerntatl ca nu

ilegal. «» f05t

înpeSub" ilustra sceaslâ nete- jluire“ 41 O. Cute«« * <**'

il 1 1 [.cetire următoarei decizii minis­teriale, care priveşte Braşovul:

Un document revoltător.Art. 1. Numirea d lui Bizdi-

deanu Dumitru ca şef de birou cl. H-a se constată ca ilegală, fiind contrară dispoziţiunilor art.37 din L. S. P. şi ari. 76 şi 77 din regulamentul pentru aplica­rea acestei legi şi contrară şi dispoziţiunilor art. 4 lit. A. din Decretui-Lege 2419—1934.

Postul ocupat de numitul func­ţionar s e declară vacant.

Numirea d-iui Podea loan ca secretar general pe ziua de 1 Martie 1930 se constată ca ile­gală, potrivit art. 14 punctul 1 din mai sus Decretul Lege, însă în interesul serviciului.se m en­ţine acest funcţionar în postul ce l ocupă.

Avansăriie, reprimirile, înca­drările următorilor funcţionari:Bodor Dionisie şef de birou,Comănescu Aurel şef de birou cl. I, Constantinescu Victoria i

Expozeul d-lui Dr. V. Niţescu

impiegată, Florea Valeriu şef de serviciu, Giurcovici Ilie şef de secţie cl. III -a, H iem esch Heli- mut şef de birou cl. II a, Iuhoş Domnica impiegată, Konya Ana subşefă de birou, Konya irina impiegată, Lienerth loan şef de birou cl. I-a, Mănescu Ecaterina subşefă de birou, Negrea Nico- lae şef de birou cl. I-a, Nicolae Suciu Sibianu şef de birou cl. II-a, Săbădeanu Romulus şef de serviciu cl. 11-a W iesel M oise şef de birou cl. Il-a, Zsuffa Eu­gen şef de serviciu ci. I-a, se constată ca ilegale. Insă în inie resut serviciului se menţin toţi aceşti funcţionari în funcţiu­nile ce ocupă în prezent.

Art. III. Direcţia Administra­ţiei Locale se însărcinează cu executarea prezentei deciziuni.

Raportorul a mai arătat că şi numeroşi medici din oraşul şi jud. Braşov, între cari medicul şef al judeţului Dr. Nistor şi medicul şef al oraşului Dr. Ştefan, au fost trecuţi pe lista Ministeriului Sănătăţii ca să fie daţi afară din serviciu.

întreaga asistenţă ia cu re­voltă act de aceasta urgie por­nită contra funcţionarilor ro­mâni şi ridică un solemn protest. Urmează expozeul d tui ministru Dr. V. Niţescu, pe care-1 dăm ta rezumat.

Onorat Comitet judeţean, I Domnilor şi fraţilor /

Conformându-ne statutelor par­tidului nostru, v’am convocat pentru a chibzui împreună asu­pra unor chestiuni cari privesc viaţa noastră publică de stat şi ta special treburile noastre ar­delene precum şi cele ale ju­deţului Braşov, pe care îl re­prezentaţi.

Vă mulţumesc, că v’aţi pre­zentat în număr aşa de frumos. Dovedeşte aceasta grija vie, pe care o purtaţi intereselor ţării, precum şi dragostea ce o aveţi pentru partidul nostru chemat să slujească aceste interese.

Şedinţa aceasta este prime, pe care o ţine comitetul ales conform noilor statute de către congresul de astă primăvară. Desbaterile şi hotărârile lui, nu mă îndoesc, vor fi la înălţimea celor cu cari această organiza­ţie judeţeană s’a itustrat în tre cut.

Vă salut ca pe purtătorii unui steag ce nu-şi poate reproşa nici o înfrângere — dovadă şi bi- j ruinţa de mai deunăzi în alege­rile judeţene — şi ca pe tălmă­citorii unei tradiţii ce continuă pe liniile trase de marii noştri inaintaşi.

D om n ilor, ta ţa r a n o a s tra e s te , s p re a d â n c a n o a s tr ă sa tis fa c ţie , lin işte . R e s p e c tu o s p e n tru a c tu a la o rd in e în stat, p artid u l n o stru , p re cu m în trecu t, a ş a şi azi, m o p o z iţie , îşi dă to a tă silin ţa p e n ­tru a o p aslra in ta c tă .

P a r t i d u l N. Ţ. la cârmăŞi dacă toluşi cetăţenii sunt

nemulţumiţi, vina nu este a par- tidului nostru. Acest partid, deşi în luptă cu o criză cum n’a mai cunoscut ţara noastră, venind la putere, s’a aşezat cu toată râvna

la lucru. El îşi fixase un vast program de lucrări şi se găsea ta plină acţiune de realizare a acestora pentru ridicarea bună­stării lumii dela sate şi dela oraşe. Deia guvern şi până la ultimul consiliu comunal, toţi îşi făceau datoria şi lucrau din greu pentru ridicarea ţării. Toată ţara se transformase par’că într’o uriaşe uzină şi toţi oamenii de răspundere se întreceau în rea­lizări. O linişte conştientă, o pace desăvârşită se stabilise în ţară şi nu numai în aparenţă, ci ea coborâse în suflete. Era recunoştinţa rezultată din conştiinţa firească a omului ce urmărea de aproape înfăptui­rile.

Numai un partid se neliniştea. Acesta era partidul liberal. Nu fusese de mult la putere. Şi asta îl turbura peste măsură. Fusese obicinuit să fie tot el în capul treburilor ţării. Autoritatea iui scădea, rândurile lui se răreau, atotputernicia de altădată ame­ninţa să dispară. Partidul naţio­nal ţărănesc prin înfăptuirile saie, prin priceperea de care da tot mai muit dovadă ta conducerea ţării şi prin simpatiile pe cari şi-le câştigase ta sânul maselor largi populare, începea să se afirme ca singurul partid volnic de a servi cu adevărat intere­sele naţionale. Liberalii nu se puteau nicidecum impăca cu a- ceastâ nouă stare de lucruri. Şi atunci ei au trecut, după vechiul obicei, la ameninţări cu vio­lenţă. Arătau că vor eşi în stradă şi că vor iua cu forţa puterea.

In sfârşit vin liberaliiDupă frământări şi sbuciumări

continui, ani de zile, liberalii şi au ajuns ta sfârşit ţinta. S’au instalat la putere. De un an con­

duc statul. Ei au anunţat cu mare sgomot un program de guver­nare. Au vestit în lungul şi la­tul ţării că ta câteva iuni de zile vor da impuls nou şi puter­nic economiei noastre naţionale şi că vor îmbunătăţi simţitor fi­nanţele ţării.

Partidul nostru a fost pus ta situaţia de a-şi întrerupe o muncă binefăcătoare şi rodnică pentru ţară. Dar el ar fi fost bucuros dacă partidul liberai, care a dat buzna la putere, ar fi arătat ce­tăţenilor, că făgăduielile făcute cu carul le desăvârşeşte înfr’o cât de mică măsură. Cetăţenii aşteaptă însă zadarnic. înţelegă­tori ai greutăţii vremurilor şi stă­pâniţi de devotamentul lor de totdeauna pentru ţară, ei aş­teaptă liniştiţi. Nici o piedecă n’au pus ta calea guvernării li­beralilor. Datoriile cetăţeneşti, deşi adeseori provocaţi de că­tre autorităţi, deprinse cu abu­zul, şi le^au făcut. Birurile, atât cât sărăcia li-a îngăduit o, !e-au plătit. Şi, resemnaţi, şi-au văzut de treburi.

Dar guvernul simţind nemui- ţămirea şi deziluzia opiniei pu­blice, care în afară de reclama făcută după metodele o rcului american, Buffalo Bill, nu des- luşia nici un pas înainte pe dru­mul realizărilor anunţate, a în­ceput să-şi piarză busola. Tur­burat de neputinţa şi incapaci­tatea sa, atacat de înşişi ade­renţii partidului liberal, a trecut brusc la acte, cari însemnau grave greşeli şi tot atâtea mo­tive de enervare a opiniei pu­blice.

încep abuzurile. Concedie­rea funcţionarilor

Nu ştim ce duh rău Fa făcui să creadă că trebuie să înlă­ture din slujbe sub pretext de economii şi simplificare a apara­tului de stat o serie întreagă de funcţionari capabili şi îndeo­sebi pe aceia numiţi de guver­nele naţional ţărăniste şi sâ i în­locuiască cu elemente ta nepu­tinţă de a egala în capacitate şi pregătire pe cei îndepărtaţi.

Ş ’odată rătăcit pe acest drum fatal, el nu s’a ferit de a multi­plica abuzurile. Ignorând cu de­săvârşire suprema lege a con­solidării statului printr’o pacinicâ unificare sufletească, ei a păşit mai ales la înlăturarea unor vechi şi probaţi funcţionari din provinciile unite şi în special din Ardeal.

Partidul nostru s’a izbit şi el, ta năzuinţele sale de refacere a finanţelor ţării ş’a reînsinăto- şirii economiei noastre naţio­nale, de balastul escesivului număr de funcţionari, care gre­vează în mod îngrijorător buge­tul ţării. Ei a vrut de asemenea să lecuiască răul. In sforţările sale de selecţionare a aparatu­lui funcţionăresc, el urmărea îusă, pe cei leneşi, pe cei răi, pe cei nepregătiţi, sirecuraţi în slujbe numai pentru merite elec­torale. Dar nu s’a gând.t o clipă să înlăture funcţionari vechi şi merituoşi, având pregătiri supe­rioare sau fiind împovăraţi de familii numâroase. Criteriul de selecţionare n’a fost nici când credinţele sau convingerile in­time politice ale funcţionarului.

Pagina 2 n f l y .T A -T ^ ^ 'V a r c 'l I

Conferinţa dela C lu jAceste măsuri abuzive, dău­

nătoare vieţii de stat şi prici­nuitoare de adânci nemulţămiri şi turburări sufleteşti au deter­minat pe preşedintele organiza­ţiilor P. N. Ţ. din Ardeal şi Bă­nat, d 1 Dr. Alexandru Vaida- Voevod, să convoace pe ziua de 24 Octomvrie, la Cluj, într’o conferinţă pe preşedinţii orga­nizaţiilor judeţene din provin­ciile de dincoace de munţi.

Această conferinţă s’a ocupat pe larg de concedierile funcţio­narilor noştri, făcute în diver­sele judeţe ş’a redactat un ho­tărât şi energic protest împotriva abuzurilor guvernamentale, abu­zuri cari dăunează adânc mari­lor interese de stat ş’a cerut reintrarea fără întârziere în l e ­galitate luând în acelaş .timp angajamentul că partidul nostru ajuns la putere va repune în slujbe pe funcţionarii înlăturaţi cu încălcarea legilor, pe baza cărora fuseseră numiţi de gu­vernele naţional ţărăneşti.

Dar în afară de aceasta, d voastră vedeţi şi constataţi ca şi noi că Ardealul şi Bănatul continuă să fie tratate tot aşa de vitreg, cum au fost tratate s jb t toate guvernele liberale sau anexele lor.

Mizeria din Ardeal. Lipsa de [credit

Mizeria s’a întins ameninţă­toare asupra populaţiunii din a- ceste provincii. De nicăiri nu vine o ajutorare. Creditul este inexistent. tNici ţăranii, nici me seriaşii, nici comersanţii noştri nu reuşesc să găsească împru­muturile, de ceri au atâta ne­voie în administrarea şi îndru­marea gospodăriei lor. Statul şi Banca de emisiune se gândesc la reînvierea răposatelor bănci liberale, cari au ruinat atâtea gospodării ardelene şi bănăţene şi ignorează realităţile vremii, care nu mai îngăduie dobânzi ce întrec valoarea produselor ţărăneşti sau ale articolelor mi­cei industrii şi micului comerţ.

Conferinţa dela Cluj s’a ocu­pat şi de această problemă, ce­rând tratarea şi ajutorarea pro­vinciilor noastre la fel cu res­tul ţării.

Ardealul şi Bănatul cer aşe­zăminte de credit, cari să facă posibiiă ridicarea necăjitului nostru popor din mizeria, în care se sbate. El e chiar mai rău tratat decât minoritarii.

Acest popor este în drept să aştepte ca guvernele României să procedeze în sfârşit, după cincisprezece ani de unire, la afirmarea primatului politic al Românilor în provinciile unite şi la realizarea unei egalităţi pe tărâm economic, social şi cul­tural a elementului majoritar ro­mânesc cu minorităţile de aci.

înlăturarea tinerilor români.

Sfatul şefilor Tde organizaţii judeţene din Ardeal şi Bănat mai cere solicitudinea cuvenită pentru tineretul intelectual ro­mân, lipsit de posibilităţile de trai. întreprinderile industriale, cari esploatează bogăţiile noas­tre, să fie cu hotărâre obligate ca în mod proporţional să pri­mească în funcţiunile acestora pe titraţii români.

Este într’adevăr [mai mult de­cât îndrăzneţ procedeul acestor întreprinderi, cari din avutul na­ţional, ce esploatează, între­ţin cu lefuri grase pe streini şi înlătură tratând cu rea voinţă ş’adeseori cu dispreţ şi sfidare elementele româneşti, la fel de harnice şi de pregătite.

Propoveduitori .continui ai a- cestei juste pretenţii, mărturisim întreaga noastră revoltă pentru tărăgănarea ce se face în solu­ţionarea acestei probleme de capitală importanţă.

A p ărare a ţării.

Domnilor ş i fraţilor,Dincolo de hotarele ţări! noas­

tre se întâmplă lucruri, cari ne umplu de o firească îngrijorare.

Germania se pare că n’a re­nunţat la gândurile ei de mă­rire şi de cucerire. E j face zil­nic acte, cari se îndreaptă pro- vocfitoare împotriva tratatelor de pace.

Austria e în perpetuă frămân­tare. Populaţia ei e împărţită în tabere vrăşmaşe. Unele cer uni­rea cu Germania — Anschlus- sul — iar altele activează pen­tru reintronarea Habsburgilor. Ambele ţinte pun în primejdie pa­cea şi ameninţă aciuata ordine politică internaţională,

Ungaria se agită mereu. Ea e în fruntea celor cari duc vino-

i vala campanie de revizuire a tratatelor de pace. Conducătorii ei, vechile noastre cunoştinţe, conţii şi baronii, iubitori de mă­riri, nu se pot împăca cu ac­tuala aşezare a ţării ungureşti, redusă la hotarele ei fireşti. Ei îşi înarmează în taină honvezii...

Bulgaria a refuzat să se în cadreze în Pactul Balcanic. Ati­tudinea ei continuă să fie un turburător semn de întrebare.

In Rusia înspre depărtatele ei hotare o formidabilă armată stă în faţa unei alte armate, tot aşa de formidabile, care vine să cucerească aier, pământ şi pâine pe seama unei populaţiuni ce nu mai încape pe insulele ni­pone. Ce poate urme, e lesne de închipuit. Ş ’apoi conducătorii actuali ai Rusiei n’au renunţat la — revoluţia mondială. După a noastră credinţă, colosul dela Nord continuă a fi ţara tuturor surprizelor ş’a tuturor posibili­tăţilor.

România nu e singură, nu e o izolată. Ea face parte din Mica înţelegere, care veghiază la intangibilitatea tratatelor şi ţinteşte la păstrarea statului quo, creat prin acestea. Se bucură de prietenia Franţei, ;care ca şi ea, ţine la conservarea actualei ordine politice europene. E a- liată cu Polonia, care hrăneşte aceiaş ideal de consolidare a păcii, în condiţiile tratatelor. Prin miniştrii săi de Externe şi în timpurile mai noi, ajutată pu­ternic de marele talent al d-lui N icolae Titulescu, România a reuşit să consolideze alianţele de până acum, să încheie a- nume pacte, să realizeze o serie de convenţii cu state ce uimii- resc aceleaşi bune scopuri pari- nice şi să dobândească garanţii, cari toate ne dau convingerea siguranţei ţării noastre.

Şi totuş . . . Alături de a- ceste lăudabile măsuri de pre­întâmpinare a primejdiei, sun tem datori să facem supremul necesar: săi ne pregătim apă­rarea ţării cu mijloace cari sunt mai eficace decât pactele.

G rija P . N.-Ţ. pentru în zes­trarea armatei.

politică, îndreptată împotriva ad­versarilor politici şi chiar imp°; triva unui om de probitatea d lui Iuliu Maniu.

Dum Rom a deliberat, bagun- thum perii. Sau pe româneşte: Satul arde şi baba se piaptana. Primejdia bale la uşe şi liberalii par a fi uitat cu totul că orice anchetă, fie ea chiar justă, nu poate justifica suspendarea înar­mării ţării. #

Un mare rege al unei lari aliate este mişeleşte asasinat pe pământul Franţei ospitaliere. Un strălucit fiu al acesteia, dârz a- părător al tratatelor internaţio­nale, cade alături de regele vi­teaz, lovit de aceleaşi gloanţe

Com itetul îş i în su şe şte M o­ţiunea dela C lu j.

asasine.Că acest atentat n’a fost nu­

mai opera câtorva nebuni şi că el este rezultatul acţ'unii con­certate a celor ce urmăresc re­vizuirea tratatelor şi turburarea păcii, este pe deplin dovedit.

Focul se poate aprinde pe neaşteptate. Suntem noi pregă­tiţi ?

Sfatul şefilor de organizaţii în conferinţa dela Cluj sesizându- se şi de această problemă, a ridicat protestul său hotărât îm­potriva acestor vinovate întrelă- sări, ce se fac de cătră guvernul actual îu contul apărării ţării. Ş ’a ţinut să precizeze că parti­dul ia timpul său va trage la răspundere pe vinovaţi.

Domnilor membri,Iată marile probleme, de cari

înţelege partidul nostru să se preocupe şi de care în intere­sul acestei ţări este profund în­grijorat.

Dar guvernului nu-i convine ca opoziţia se-i turbure apele şi s ă i critice zădărnicia activi taţii sale.

C en zu ra şi starea de asediu.

De aceea el menţine, fără nici un just motiv, când ordinea în ţară, graţie patriotismului nostru încercat, este desăvârşite, cen­zura şi starea de asediu, pen- truca la adăpostul lor să şi con­tinue abuzurile şi să-şi ascundă neputinţa de a soluţiona pro­blemele ce se cer fără întâr­ziere deslegate.

Partidul nostru a instituit şi el, la timpul său, starea de a- sediu, dar cu păstrarea formelor legale şi din motive pe deplin justificate. Dar n'a ezitat s’o desfiinţeze imediat ce ordinea a încetat d ea mai fi primejduită.

Conferinţa dela Cluj protes­tează împotriva menţinere! ile­gale şi fără motiv just a stărilor escepţionale şi cere abolirea acestora.

Abuzurile Administraţiei.

Fraţilor,

Partidul Naţional-Ţărănesc încă din prima sa guvernare, prezi­dată de d l Iuliu Maniu, s’a se­sizat de această importantă pro­blemă. El a luat măsuri ca ar­mata ţării să fie înzestrată din vreme cu armamentul necesar.

Toată lumea s’ar fi aşteptat ca succesorii la putere ai par­tidului naţional-ţărânesc, să con­tinue opera de apărare începută. Şi dacă contractele ^încheiate n’ar fi fost perfecte, să fi luat * măsuri pentru perfecţionarea lor j şi îndreptarea eventualelor gre­şeli.

Dar în loc de toate acestea, avem afacerea Skoda. Guvernul neputincios de a rezolvi pro­blemele, la cari s’a angajat, a pus în scenă această mare di­versiune. Partidul nostru a ac­ceptat ancheta parlamentară, el a fost de acord ca să se ifacă lumină şi n’a înţeles nici o clipă să se facă apărătorul vinovaţi­lor, dacă aceştia ar fi. Asta nu însemna însă că partidul naţio- nal-ţărănesc a aprobat suspen­darea oricărei acţiuni de înzes­trare a armatei. Or, ce vedem ? Ancheta Skoda pare a se înfă­ţişa tot mai mult ca ,o acţiune

Aproape cu toţii aţi esperiat ilegalităţile şi abuzurile fără seamăn, care se fac cu insti­tuirea şi menţinerea la infinit a com isiilor interimare, cu alege­rile consiliilor comunale şi ju­deţene şi cu constituirea şi ţi­nerea în termen a consiliilor a- lese, de către autorităţile admi­nistrative liberale.

Sfatul dela Cluj protestează şi împotriva acestor nemaipo­menite abuzuri, cari vatămă a- dânc conştiinţa publică, submi­nează autoritatea şi turbură res­pectul nostru tradiţional pentru legi.

Cu toate aceste dureroase stări de lucruri, adânc înrădăcinata noastră dragoste de Ţară nu ne lasă să uităm marile idealuri ale acesteia şi să neglijăm în­demnurile mari cari ne poartă pe drumurile realizării credin­ţelor noastre.

Şefii de organizaţii întruniţi la CluJ luând cunoştinţă de faptul că în curând se împli­nesc 150 de ani dela martirajul eroilor noştri populari Horia, C loşca şi Crişan, a decis co­memorarea acestui mare eve­niment în cadrele unor cât mai largi solemnităţi.

Drept rezult it al examinării situaţiei actuale politice şi al discuţiilor urmate, sfatul preşe­dinţilor de organizaţii judeţene, ţinut la 24 Oriomvrie în Cluj a acceptat cu unanimitate M o­ţiunea, pe care, deşi o cunoaş­teţi, o citesc din nou şi pe care Va rog s’o acceptaţi şi D-voas- tră.

După cetire* si acceptarea ca una­nimitate a moţiunei, d-l preşedinte încheie spunând:

Com itetele ju deţen e a le P. N. Ţ din întreg Ardealul ş i B an a­tul sunt astăz i întrunite ş i s e vor mai întruni în zilele c e ur­m ează pentru a adera la M o­ţiunea dela Cluj

Organizaţia braşoueană, ca totdeauna, a fo s t printre pri­m ele, care şi-a făcut datoria .?

Vă mulţumesc, domnilor, şi Vă rog să păstraţi atât D voastră cât şi toţi ostaşii partidului nos­tru cea mei desăvârşită so lid a ­ritate şi disciplină, singurele ceri garantează forţa noastră şi prin care partidul va putea re lua cârma statului pentru a-şi continua acţiunea de realizări, brusc întreruptă acum un an.

întorşi a casă , comunicaţi prie­tinilor noştri c e le auzite aci, ţineţi cu vigoare în mâini, ca ş i până acum, steagu l partidu­lui şi fa c e f i c a s ă s e adune cât m ai mulfi partizani subt cutele lui.

Neclintită îmi e convingerea, c ă partidul nostru, constituţio­nal şi m onarhic şi ca re ce l

dm tâi ş i a îndreotm R

necazurile ş'a t m l * Mja I d o are l u t e r e s t i c/Q? muncitorilor rom .a Qlel°r «/indù strine; ale ’

La sfârşitul acestei săptămâni d-l I. Mihalache, preşedintele P. N. Ţ. care, precum se ştie, ple­case întro călătorie de studii în Italia, se va reîntoarce în ţară.

In tot timpul şederii sale la Rome, aproape 3 săptămâni, unde a venit pentru a studia noua structură politică, socială, administrativă şi economică a Italiei fasciste, d-l Mihalache s’a bucurat de cea mai atentă şi simpatică solicitudine din partea înaltelor autorităţi italiene.

Deşi vizita d-lui Mihalache nu a avut nici un moment un ca­racter oficia), totuşi d sa a avut prilejul să aibă întrevederi cu caracter technic şi informativ cu diverse personalităţi politice şi economice din Rome.

Astfel d-l Mihalache a vizitat pe d nii: Acerbo, ministrul Agri­culturii, Crollalanza, ministrul Lucrărilor Publice, Ercole, mi­nistrul Elucaţiei Naţionale, Biagi şi Asquini, subsecretari de stal la ministerul Cooperaţiei, gene­ralul Văile, subsecretar de stat al Aerului, pe preşedintele con­federaţiei naţionale fasciste a a- gricultorilor, pe principalii con­ducători ai ministerului de In­terne şi Siguranţii Publice, pe deputatul Bottai, fost ministru al Cooperaţiei, pe d-l Starace, se cretarul partidului fascist, pe guvernatorul Romei, pe prefec tul capitalei, precum şi pe şefii celor mai importante instituţii de stat.

D 1 Mihalache a vizitat dea- semenea zona de bonificare ru­rală din Agrul Pontina oraşelor Sabaudia şi Littoria. Apoi a fă­cut o călătorie de trei zile în Sardinia, unde a viz tot marile opere de bonificare rurală şi irigaţie realizate de regimul fas­cist.

Inapoindu-se la Roma, d-l Mi­halache a vizitat Casa mutila­ţilor şi invalizilor de război şi Asociaţia naţională a foştilor combatanţi, unde a fost primit de d*l Amiicar Rossi, preşe­dinte.

In sfârşit, d-l Mihalache a a- vut o întrevedere la palatul Chigî cu d-l Suvici, subsecretar de stat al afacerilor străine.

uuure interesele l ™ <* * 1muncitorilor romn -Satelor

c e a s l t a,,an,SQr% n ^ h m " * J 1 a oraşelor noasl 0 cuCer,Wm ai degrabă ch em ,â r 11 A c ă şi-a dal şi Un ^ mai o/e trivit vremii , °9 ra>U Dn L

s tslu /ba litrii, p e„ ,ru . » »ou f,* Pentru fericirea - ^ rom ânesc. «O»ml,

Terminând d I V nu»

aplauzele generale' «Ip -U 11 tei. ia cuvântul narinl ?Sls,et P etru Debu, c a r e t a Dr celor prezenţi mulţumeşti S preşedinte pentru exn o *!.i!# cui, asigurând pe d l S' că ordinele, în d e m n u ^ ft« tur le date vor fi înloc ţ ^ mate de membrii partidului î trunşi fiind cu toţii de V ' tanţa lor mare. ™P°r'. Şe mat iau următoarele hol*

rari: să se trimită telen,» dtor /. M thaiache. Dr. A ? Voevod şi Iuliu Maniu 'do

Designarea delegaţilor Den tru congresele P. N T 7j C luj si Bucureşti se lasă io t? cina Delegaţiei Permanente de asemenea şi propunerile ce J vor face în ce priveşte noul™* gram şi statui al Partidului.

După ce preşedintele mâl di unele lămuriri la întrebările ce s'au pus de cătră unti membi al Comitetului Judeţean, şedin se închide la ora l ‘/2 d. a.

a Mol 1 . 1La Neapole, d-l Mihatache

rămâne două zile.La înapoiere d sa se va opi

la Roma, unde a fost primi Miercuri după amiază in audii enţă de d l Mussolini,la palal Veneţia.

In drum spre ţară, şeful par­tidului naţional ţărănesc va vi­zita în câteva centre din nordi Italiei diverse instalaţii hidrai lice şi lucrări de irigaţie re zate de regimul fascist

ConferinţeleUrtiv. Populare alt Ligii Culturale. so 1

tai,entă

Iur

In ziua de Sâm bătă 10 Noem _j( brie 1934, orele 6 p. m. se — inaugura în sala liceului ,Dr.l M eşotă* cursurile Unioersitâti Populare a Ligii Culturale, prii conferinţa d-lui avocat Dr. N N. Lenguceanu, fost secreta general Ia Ministerul Justiţie despre »Fascism ul tn cadrul is toric a l Latinităţii“.

Ciclul, întitulat .Nouidirecţi ştiinţifice şi filo so fic e“, m efari de noile adesiuni, va fi con nuat Sâmbătă 17 Noembrie ţ d-l profesor universitar I- ducanu, Sâmbătă, 24 Npem de d-l prof. univ. O- S p M Joi, 29 Noembrie de d l P™ univ. Eugen Speranjia, Sa™ I 1 Decembrie de dIIPr0 - „ I dr. Ion Minee, Sâmbala Icembrie de d l Pr< '.!inl^cânii cea Djuvara ier Joi, 13 1bătă, 15 Decembrie de d 1 P ■ univ. P. Sergescu.

Cu acest prilej fa^ sCc| noscut d-lor membru tţiunii Ligii C u l t u r a l e d in Br jocă în ziua de 12 Noembrie rele 5 p. m. se va 1ceul .dr. L Meşota a* 9Ja t noului comitet, iar ;n|rui ceastă dată nu se vrevăzuldi numărul de membri p am nstatute, aJegerea se brieDentru ziua de 19 aceCpentru ziua de iy ‘ “ gfech rele 5 p. m.. când se vaneapărat preşedinfeî I

fA. Bălăcesco*

GAZETA TRANSILVANIEI Pagtns S ,

Q/e■Un

)roi

o pildă de „sim nlifi,.-.....

Ora... d in astia Ghiaţăl>f'>9 j'3cqT .

a/e® înPi

r'Voitoluki

. (j.)ui prim-ministru Tătă înaltul post de p re fec t al

«lu i Ilfov, ilegal numit în j important post de răspun*

F fiindcă nu aire titlurile a* ife'mice cum cere legea.Ipfin urmare d-sa era unul

iJtre cei dintâi, dacă nu pri- jJ M care trebuia mazilit de de- DrBinl-lege el revizuirii şi con-Dinelil,fi

liniisUurjPăi

arnel

>en-|JeiafSori

Pro

dălce|

inia

■ ?a

opij’imiludil

j

r|vil

rdulrau|ealii

,)ui.legel'jierii funcţionarilor numiţi înld ilc9al-|k|u numai că aceasta nu s’a ’ jmplat, dar spre stupefacţia

sCandalizarea tuturor oame- 5r de bine, d sa, care continuă de|ină frânele judeţului Ilfov,, plasat o duzină de rude a- miale în variate şi bine plă slujbe ale ţării.,fâ după .Dreptatea“ din Bu>

Ieşti pomelnicul acestor slujbenoase•

|i. Ion Ghiafă, şeful familiei, răţător, prefect al jud. Ilfov.

Petre Ghiafă, fiul cel mai jre al celui de mai sus, de­dat de Ilfov şi membru în ne- mărate comisiuni.|3. Mişu Ghiafă, al doilea fiu,

lui Ion, inspector general tlar.... Grigore Ghiafă, al treilea i, ginerele lui ing. Romişcu, imit recent ataşat comercial ministerul de industrie.5, Elorica Ghiafă, f.ica lui Ion |hiaţ5, secretară a cantinelor lolare.6, Adina Ghiafă, nora lui Ion luată, inspectoare în învăţământ.7, D. Suciu, fratele celei de ai sus, şef de cabinet la pre- [ctura jud. Ilfov.

B u c u r e ş t i «rScste un domn j 8. D. Petrescu, cumnatul lui«ar Ion Ghiafă, de mese- Ion Ghiate, inspector şco er

! J . D OA/âJesou, ginerele lui ton Gniaţa, numit acum câteva uni m .magistratură, şi adus

imediat in primul loc liber la Bucureşti.

10. Oanea Ghiafă, cel mai mărunt membru al familiei a in­trat şi el de curând în buget.1 ^ e s c u , cuscrul luiton Ghiaţa funcţionează în pos-■ iTT nou creiat — de pretor ta Beneasa.

12 D ra Aurora Suciu, cum­nata d Iui Petre Ghiaţă, învăţă* ţoare din seria 1933 numită în învăţământ — singura din a- ceasta serie — deşi eu rămas neplasaţi numeroşi învăţători din seriile 1931 şi 1932.

Vivant secventes, căci nepo­tismul şi ciolanăria este sub liberali în plină desfăşurare !

Familia Ghiafă se lăfăeşte şi trage la lefuri de pomină, pe când sutelor de funcţionari con­cediaţi şi şomeri titraţi, fără slujbe, le tnghiafâ sufletul de m zeria ce le va aduce iarna apropiată.

Buletinul Poliţiei.Tăiat de tren. Locuiîorul Li*

bic Caro),ţin etate de 76 ani, din Braşov str. Basarabiei Nr. 6, s'a aruncat în faţa unui tren de marfă, pe când manevra în triajul Braşov, care l-a tăiat în bucăţi. Cauzele sinuciderei sale nu se cunosc.

S ’au perdut în ziua de 8 Nov, c. 2 vaci, una galbenă cu alb şi una galbenă, din grădina d-iui Dr. Reiner Strada Nisipu­lui de sus Nr. 44.

O conferinţăIn splendida după amiază de

toamnă a zilei de 8 Noemvrie a. c., în spaţioasa sală de con­ferinţe a Camerei de Industrie şi Comerţ din Braşov, distinsa scriitoare şi conferenţiară din Bucureşti, d na Tanzi Budişteanu, a conferenţiat despre »Bucureş- ţiul de astăzi“. In scurlul timp fixat pentru o conferinţă, a ştiut cu multă măiestrie să ne plimbe, să ne transporte în Metropola Tării, în Bucureştiul pitoresc, cultural şi monden.

Sunt conferinţe, Ia care din cauza conferenţiarului eşti ab­sent, gândul şi ochii fiindu-ţi me­reu la ceas, la timpul care frece greu, Dar sunt şi conferenţiari cari încet şi fără să observi, te stăpânesce, făcând să regreţi că timpul a fost prea scurt pentru a gusta toată frumuseţea gân­dului.

D-na Tanzi Budişteanu nu este femeia conferenţiară cu care te poţi întâlni oricând şi oriunde. Perfectă cunoscătoare a cuvântu­lui a căutat să ne transpuie Bucu­reştiul aşa cumeste. In câteva pro- iecţiuni ne a arătat unele din păr­ţile cele mai frumoase: Parcul Carol, Cismigiul, Ateneul, O. N. G F., Şoseaua Kiselef şi altele. Ne-a purtat uşor prin sala Dai- Ies şi Fundaţia Carol I., unde conferenţiază cei mai distinşi osmani ai cultiirei, prin ezilele şi stabilimentele de binefacere şi în sfârşit prin capitala spor­tivă şi mondenă,

Penfru provincialul, care face cunoştinţă cu capitala din fuga vehiculului, grăbit să termine şi să ,se înapoieze, dar mai cu seamă pentru tineretul şcolar, conferinţa cu proiecţiuni a d-nei Tanzi Budişteanu a fost bine venită. A fost o constatare tristă insa, fiindcă braşovenii ceri şiiu

să aprecieze tot ce este frumos şi bun, au luat parte într'un nu­măr foarte restrâns

Noi însă, cari am avut ferici­rea să o auzim, îi mulţumim ru- gându-o să ne mai viziteze.

Elisabeta Henfiu.

Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor, sodalilor şi mese­riaşilor români .Avram Iancu“,

Braşov.

InvitareDomnii membrii ai Asoctaţiu-

nei pentru sprijinirea învăţăcei­lor, sodalilor şi meseriaşilor ro­mâni .Avram Iancu“—Braşov, precum şi rudeniile şi cunos­cuţii acestora, sunt rugaţi a lua parte la parastasul, ce se va ofi­cia în memoria donatorilor so ­cietăţii : solii Mihail şi Eliza Stro- eseu, precum şi în memoria membrilor societăţii decedaţi.

Parastasul va avea loc Dumi necă 11 Noemvrie a. c. ora 10 a. rn. în biserica Sffei Adormiri din Braşov Cetate. Plecarea în corpore din localul societăţii din Braşov, Piaţa Libertăţii Nr. 27

Braşov, la 6 Noemvrie 1934 Comitelui.

*4»

ale

emj * I 2 * 4

)r.mprin

etai iţieifI rsfl

M I 1 I 9 T E R U L F I N A H Ţ E L O R

„împrumutul de înzestrare a Ţării“ 4$ °|o din 1934

R O S P E C T d e E M I S I U N E( R E Z U M A T )

1. Se emit prin subscripţie publică obligaţiuni de 1.000 lei valoare nominală pe preţul deI lei ob ligaţiunea. . , . » . _

Plata obligaţiunilor subscrise se face printr’un singur vărsământ, odaia cu subscrierea, intre_

d . PlatS se poate , c h i „ «■ M u ri din vechile ^ - £ £ socotite pe anumite cursuri arătate în foaia de subscripţie. Suma ce se plăteşte

nie şi jumâlale la 1 Decembrie, p rim , plaia f8candu-se I . 1 « . S de .4. O bliaatiun ile se ram bursează in 40_ani_ prin trageri ia so 1 • --------

la 1 Februarie şi » Mai pentru o b .^ u n .lT T a rei ,e rambursează la 1 Decembrie următor.

na tra g e re la so rţi se face . fiecare un miliard din capitalul subscris.5. In anul întâiu se rambursează cu premi P

oblig, cu 3.000.000 lei total1244

46

câte3.000.0001.000 000

500.000250.000100.000

57 obligaţiuni ram bursate în total cu

3.000. 000 lei 2 000.000 .2.000. 000 . 1.000.000 .4 600 000 ,

12.600.000 lei

2: 1cu*

O f ------------- ------------- ----------

* „rci>*7ă cu 100.000 Ici se micşorează cuIn anii următori, numărul obligaţiunilor care se ramo obligaţiune din an în an. . nmf.r,i7gazg fa fiecare an se rambursează cu o prima e6. Restul obligaţiunilor care se mai ^amortizează

lei pesle valoarea lor nominala, a îc a .Titlurile de 1000 lei « «m b u rsearS cu U * J le.

_ „ 2 000 „ • „ 6000 „„ „ 5.000 „ “ ; 12000 „„ „ 10000 , " B 24.000 „

* '2 0 0 0 0 " , . r , e f’a c î „ l e i s t a b i l i z a ţ i , leul re p re z e n tâ n d o

7. Plăţile dobânzilor şi amortismen e------------ ■ ’ — de claie de 10 miligrame aur cu Uliul 0 ^ 0 . odfg ja sorţi prim esc drept-----------------8. C u p oan ele m o b l i g a ţ i u n i - » - -----------; . se

oaie Casele Publice. scăzământ la plata ^ j j ^ ’^ ^ n z ite ^ a u taxe.

»ursuză ^bHga^Hfe^a^ică8 a£ £ 2 i^ ^ r| ^ ^ ^ | î^ ^ ^ !î^ e s îu n îr| | d o ţ^ ş[^ £ E iiîi2 Iii:

*« birourile oB eiil.r p o şia le ;

-assa N aţională de Econom ie Ş ^ ge vor arăta la bmp. oate C a s e le Publice şi la ®

Primăria comunei Cristian jud. Braşov

Nr. 2116—1934.

Publicaţiune.Se publică spre cunoştinţă ţje-

nerală, că în ziua de 17 Nov. 1934, la ora 5 p. m. în lo c a l i primăriei comunele Crisiian s e vinde prin licitaţie publică c e oferte închise, c irca :

571 m3 lemn de brad de con­strucţie a 120 lei m3

24 m. st. lemn de brad d e foc a 20 lei metru ster.

Preţul socotit în picioare p e unitate de produse fasonat din pădurea comunei Cristian.

Vânzarea se va face conform art 88—110 L. C. P. şi cu con- diţiunile speciale, de cari ama­torii pot lua cunoştinţă dela pri­măria Cristian şi Ocolul silvie Braşov.

Garanţia provizorie este de 3500 lei.

Supraoferte nu se primesc.Primăria com unală.

663 1—1

19

„DEM ETTER“Tapiserie

Strada Regele Carol 36s’a deschis cu un asorti- : —: ment admirabil :

Noulâfi în lânărie şi lucruri de mână

663 1 - 1

D E A LO Z O â l L O i TB R A Ş 0 7

8 Strada Lungă 8— Aproape de Cinema Astra-ApoEo —

Depozitul vinurilor superioare^ alese şi naturale din recunoscu­tele pivniţi .Dealul Zorilor“ — St. G. Ardeleanu <£ F iu —Bucu* reşti. Vinuri vechi, la sticle ori­ginale, albe şi negre. Serviciu la domiciliu. Pentru debitantL preţuri speciale. Salon separat de restaurant familiar şi ef~ tin. B odegă ş i p lăcin tărie O* rientaiă. Grătar special. Veniţi cu încredere la Dealul Zorilor

| din Braşov.

DELA FABRICADIRECT LA CONSUMATOR

E formula modernă, care tinde să pue în mâna cumpărătorului produsele la preţul cel mai eftin, crutându-le de beneficiile pe cari le prelevă de obiceiu intermediarii.

Acest sistem oferă un avantaj enorm pen­tru client, cu condiţia să cumpere în tr ’a* d ev ăr d irect dela fa b rică ; se ştie doar că astăzi foarte multe magazine se întitu­lează, fără nici un drept »depozit de fa* brică“.

G A L L I Afabrica de m ătăsu ri

f anco-rom ână

I Import de Mătăsuri Haute-Nouveaule

In exclusivitate: Mătăsurile CHANEL

SUCURSALA BRAŞOV P ia ţa L ibertăţii 3601 2—2

+Tincuţa şi Dimitrie Mazilu cu copiii, Eliza

Grossu, Argentina Grossu, Nicolae Garoiu, fraţii Lupescu cu soţiile, Ioan şi Florica Garoiu, Emilia Saligny au durerea de a anunţa încetarea din viaţă în ziua de 8 Noemvrie a scumpei lor mă­tuşe, cumnată şi vară

ELENA I. MEŢIANUnăscută Grossu

înmormântarea va avea loc în ziua de 1 0 Noemvrie în cavoul familiei din comuna Zâr- neşti.

Aceasta Jine loc de orice înştiinţare.664 1— 1

P jjteo 4 ÖAZFTA TRANSILVANIEI

s t r e i n î n f a r a l u i . . .Românismul din Ardeal — ameninfat

giul său, Ardealul se face scut al demnităţii întregului neam, al tăril întregi, pe care vrea s'o vadă tare şi fericita spre ferici* rea tuturor cetăţenilor săi.

Rlegerile judeţene din SomeşO înfrângere a partidului liberal.

Am subliniat şi-am înfierai în diferite rânduri tratamentul vi- freg, aplicat de cârmuirea libe­rală românismului din Ardeal.

Vorbeam în numele durerii şi conştiinţei româneşti.

Masca de fier, aplicată de actualul guvern functionărimii ardelene, prin legea de revizuire, stârnise prea multă durere, prea multă revoltă. Ne-am fi dovedit laşi şi nevrednici purtători ai numelui de Român, dacă am fi privit nepăsători această selba* îecă încălcare a prestigiului ar* delenesc. Trecutul de istorice suferin{i şi avânturi româneşti al Ardealului era răsplătit, în România întregită, cu o lege care însemna nu numai alun­garea pe drumuri din slujbele Jării a fiilor lui, ci un pericol 3ia|ional a acestei perji de Jară.

Eram deci, nu îndreptă|ifi ci obligaji, să strigăm aceasta du « r e şi să pornim acfiunea de stăvilire a ei.

Răspunsul din partea guver­nului a fost: regionalism /

Am arătat pericolul. ce-J. pre­zintă pentru Jară alungarea din funcţiile publice a elementului românesc din Ardeal şi trece' rea încrederii acestor vechi şi cinstiţi slujbaşi ai Jării în mâ »ile minoritarilor.

De sus sa răspuns cu nepă­sare. Revolta de durere şi îngri­jorare, manifestată de presa şi fruntaşii vieţii publice a Ardea* jalui, — oficiosul guvernului o z*Remizează şi o numeşte „dis­tractivă“, înfierând reacjiunea patriotică a partidului nejional- Jărănesc ca o simplă „platformă regionalista“.

Inconştientă ori nepăsare, — vacfiunea de sfidare a guvernului însemnează o subminare a ele­mentului românesc din Ardeal şl sdruncinarea temeliei pe care aceesta’şi razimă existenta de parte întregitoare Ţării Româ­neşti.

Ochii împăiengeniji de min duna^ guvernamentală se des­chid însă, disting tot mai clar realitatea. Vad .dezastrul provo­cat de calculele nefaste ale u* nei cârmuiri cu văzul adormit sub pleoape de plumb.

Scopul patriotic al acţiune! pornite de conducerea partidu îul nejional-{ărenesc, nu mai poate fi răstălmăcit.

începutul aplicării legei de I Din numeroasele rapoarte so- în afară A* . . . irevizuire deschide larg porţile, sile din judeţele Ardealului la ' le an, care a fost îndTnărtn spre care îşi fae drum perico- biroul contenciosului regiona serviciu — J a î w

*-----------

Alegerile judeţene dela nLa alegerile ju deţen e din judeţul Baia * * -U a il

vernementală, Partidul N a f i o n a t - Ţ ă r ă n e ’ ,Cu ,0at§ *întrunind 5357 voturi. Liberalii eu avut Rf.rlUat nească 2077, iar na Jional-agrarii 743. 04 v°turi, ^

Guvernul liberal însă, schih- giuind cu lendinjâ adevărul, îşi ascunde propriile păcate după paravanul Vechiului Regat, pe care’l confundă cu lavorul lui Pilet.

Nu Vechiul Regşl. cl polfltea I ........OuVernui'a iăcuV mari 'presluiî L„ „ „

z i t : m 11 1 ss •»■»* ec“aAcesta este adevărul!

'9În°asa 300

Plata primei rate a Conversisi

Alaltaeri au avut loc în jude ful Someş alegerile pentru con­siliul judeţean.

Rezultatul o fost o înfrângere pentru partidu] liberal, care, cu toate opintelile şi prea cunos cutele abuzuri la cari se dedă cârmuirea liberală, a fost pus în situaJia de a experia resen­timentul stârnit în masele po pulare de actuala guvernare.

Să se ştie: alegerea £din So­meş a fost privită de guvern ca unul din cele mai grele ho- puri, peste care avea să-şi târăe popularitatea. Fiind fată în fată numai două partide — al stă­pânirii şi cel naJional-Jărănesc, — guvernul a pus toiul la în­cercare şi la bălae. Săptămâni de-a rândul d l Bebe Brăiianu

şeful organizaţiei liberale şi se­cretar general al partidului li­berala fost înconjurat de oarmaiă de parlamentari şi de prefectul judejului cu toată ceata de funcţionari administrativi, în care primprelorii, pretorii, notarii şi revizorii şcolari în frunte cu inspectorul lor, au făcut pe gonacii vânatului eiecioral.

Vremea era favorabilă că goana se făcea tocmai în bă­taia vântului legii de revizuire a funcţionarilor, care, prin a- meninjări şi promisiuni, a fost exploatată ca cel mai potrivit şi eficace mijloc de tragere în cursă.

Şi în acest răstimp — peste treizeci de zile şi treizeci de nopji — potopul ;de beutură a curs într’una mărind întunerecul mintii spintecai de fulgerile te­roare i.

Şi rezultatul ?Atotputernicia guvernamen­

tală, care vroia să’şi clădească meritul de nu lăsa lista naţional- ţărănistă să câştige vre un man­dat, a trebuit să îngenunche in fi{a voinţei celăjeneşli. Jumă­tate lista a fost luată de parti­dul naţional ţărănesc, în frunte cu d 1 dr. Alexandru Vaida*

I Voevod.Ffajă de alegerile generale,

numărul volurilor naţional ţără­niste a sporit cu peste 120 la sută.

Un rezulta*, care — cu toată teroarea cumplitei urgii guver­namentale — ridică prestigiul şi popularitatea partidului naţional- ţărănesc cu atât mai sus cu cât prăbuşeşte mai la vale faima partidului liberal.

In zadar a descălecat dela Bucureşti secretarul general el partidului liberei, d l Bebe Bră- lianu a avut durerosul prilej să se convingă că la Someş, ca în întreg Ardealul, conştiinţa cetă­ţenească nu îngenunche în faja aparatelor inchizitoriale ale sa­mavolniciei guvernamentale.

Speranţele înşelate ale pro­misiunilor guvernării liberale şi nesocotitele acte de guvernă­mânt de un an de zile au în­frânt dureros pe cavalerii cru­ciadei conduse de d-1 Bebe Brăiianu.

Lisia P. N. Ţ. a întrunii a- proape 13 000 voturi.

Oficiosul guvernului se con­solează comentând, fără a avea curajul întaflşarii cifrelor rezul­tatului alegerilor din Someş.

Vai de biet Român săraculînapoi tot dă ca racul

spre care îşi lae Iul nafional ce dealul.

Lăsăm să continue ziarul „Cu- Tentai“, care nu e în slujba par­tidului naJional-|ărănesc:

„In form aţiunile c e deţinem dela toate departam entele arată p ă d e p e urma aplicării a c e s ­tor d ecrete în A rdeal, nu vor răm âne în toate instituţiile de stat d ecâ t c e l mult z e c e la su^ă români, restul revenind minoritarilor şi, m ai a les Ungu­rilor, cari vor răm âne, astfel, ■conducătorii d e fa p t a i orga­nului statului în a c e a provincie“.

Şi oficiosul guvernului bate câmpii. In numărul său de eri întrece în îngusfiunea judecăţii pe copiii cari se joacă cu focul. O/b şi surd în faja realităţii, scrie: „...de când şapte poli)işti naţionalişti, — cari n’au voit să se prezinte la examen, — au îosţ scoşi din serviciu, presa naţional-tăranistă nu mai vede ă i vechiul Regat decât oOoraoră c e irebue distrusă“.

Prin oficiosul său, guvernul 1şi scrie cel mai dureros atestat de paupertate a simţului patrio­t e şi naţional!

drum perico- I biroul contenciosului regiona ameninţă Ar- | al P- N.-Ţ. din Cluj, care a lua

asupra sa în mod gratuit apă­rarea drepturilor funcţionarilor români ardeleni aruncaţi pe dru muri în preajma ernei, reţinem cazurile din judeţele B raşov şi H unedoara, cari arată noua for­mulă juridică născocită şi apli­cată de potentat» iiberali cu prilejul aplicării faimoasei „sim­plificări“ a aparatului de stat. Iată unele laturi ale acestei for­mule :

1) numirea este legală, dar se declară ca ilegală;

2) numirea este ilegală, se poate însă declara legală;

3) numirea este ilegală se menţine însă funcţionarul în post — rămânând numirea iot ilegală;

4) numirea este ilegaiă, func­ţionarul se îndepărtează din post;

5) etc„ etc., etc.Şi acum să vedem cum se

aplică formula în practică. Să examinăm de ex. deciziunea d-lui Ministru Iuca, privitor la judeţul Braşov.

Vcm putea avea constatări foarte interesante pentru carac­terizarea regimului, exirem de dureroase însă pentru noi — ro. , D . , , | umeiuase insa pentru noi — ro-

Rc0.a*' Ardealul nu | mânii de dincoace de Carpaji. vede decât o parte întregitoare Deciziunea constată ilegalita- a aceleiaşi fan Romaneşti, din j tea numirii la 15 funcţionari

a *HCe • !»* ^ rd®alui P8r,e- I dinfre cari 9 sunt minoritari, ^parându şi drepturile şi presti- I Cu toate aceste:

serviciu — ceila lji tofi au fost m enţinufi în serviciu.

Să vedem deciziunea-tîp a d-lui Iuca, privitor la Hunedoara, şi mai dureroasă pentru noi, ro­manii ardeleni.

De ex. avansarea lui Pozsonyi Antonie, Mailend Klára, Tho- roczkai Ferencz. Bergfeld Sze­réna, Vinkler Victor, Ribiczei lulienna se constată c a ilegale — se m enjin în să în postu­rile cu gradele v e ocupă în prezent.

S e retrograd ează în să Ro- m anii Nicoară Adrian, dr. Mu- reşianu Iosif, dr. Tataru Eugen Lupşan Párámon, iar posturile ocupate de 16 români ş i ro. m ance s e declară vacante — fundca se spune, că numirea lor este ilegală.

La ghtşeurile Băncii Naţionale ca şi ia . . bănci din Braşov se remarcă o deosebit Ho 5 hlŞeurile , debitori, cari voesc să plătiască prima rată ™are. a8lomeri î ■ siunei. Penlru a linişti lumea nerăbdătoarp j.Scaden|ă a o ! e Jionale a declarai mul|imei, că în urma mâreilr«C|l0rul Bănc? lorii va putea achita rata scad en tă * <**>« 15 iv I S t * « 1'

Noul guvern francez.In urma dimisiei guvernului Doumeraue »

formă a Constilu|iei n a întrunii asentimentul m »"" plan de guvernului, noul guvern francez s a constituit sub Flandm şi se va prezenta Mar|i in l»|.j p a r la m e n E '1“ 1“ *

R a p o r t u l S k o d aI Să s e . întâlnească la orice

vern, in desfăşurarea vieţii m"■« publice, câad e Mchesbual de asemene.

întârzierile în depunere portului, interpretate în nir bmp, in felurile chip",*singura explicajiune:

Mi am conceput rolul, C9 aceia al unui expunător im, t al al faptelor, riguros slabi pe bază de probe, penlru ce dunareo, în plenul ei, să complect orientală în vede hotărârilor ce va avea să ia,

M am ferit de a da report un continui, care să poală a ca răsfrângere în opinia publ fie Semnificaţia unui istrura de răsbunare politică, fie a renta unei complicităţi.

Dar penlru a realiza ac lucru esfe uşor de înţeles, în dealungul celor 30.000 p*gini, acte şi depoz jiuni, şi necesitatea verificării fieci afirma|iunt prin probele cer stau Ia bază, nu putem expe raportul, ca o scrisoare la poi

Eu înţeleg înfrigurarea opir publice, dat fiind obieclul ch liunii şl importanta ei, dar s| că şi opinia cinstită din acea tară va înţelege întârzierea me

Comisia de anchetă pariam« iară Skoda se va întruni Li în şedinţă, spre a lua in d cu|ie raportul întocmit de Aurelian Bentoiu.

D-l deputat Aurelian Bentoiu, r».portorul general al comisiei de an­chetă, a făcut ziarului oficios „Viito, rul“, următoarele declaraţiuni, în le­gătură cu raportul Skoda :

„Raportul, în structura lui Io' gică e determinat de obiecti­vele arătate precis, în ordinea de zi a Camerii, care a instituit Comisiunea de anchetă.

In cuprinsul lui se frateeză toate, — dar numai chestiunile

| indicate în această ordine de zt El nu cuprinde nici-una din di gresiunile încercate în desfăşu. rarea cercetărilor înaintea Co misiunii, şi nu păcătuieşte prin nici o omisiune fa|ă de manda­tul precis şi limitat al comisiunii. Aceasta, pentru bunul motiv, că comisiunea nu se putea Iran sforma într’un Parlament distinct, cu drept de iniţiativă proprie.

In ce priveşte metoda sinte­tizării rezultatelor, raportul pri­veşte chestiunea ca o problemă juridică şi morală.

Concluziunile sunt amplu şi exclusiv motivate, pe probele adunate în :cursul cercetărilor, — acle şi depozijiuni. De unde consecinţa: că în faja constrân­gerii logice a probelor, nu şi-au găsit locul nici menajamente, nici agravări nedrepte, inspirate de interese de ordine lăturalnică.. Guvernul actual a avut, atât in timpul cercetărilor, cât şi cu prilejul redactării raportului, o obiectivitate ce ar fi de dorit

impai

IN P 0 RM AŢIUNn .i »...

Tipografia Vieto? Brastece Braşov.

A p e l

Foştii legionari ai „Legiunii romane dm Praga“, sunt rugaţi a şi comunica adresele lor deR«9hn- a ?/lui Profesor Nicolae Baboie, liceul „Şaguna“-Braşov.

Legumea a fost recunoscută de Uniunea Voluntarilor şi mem bni fostei „Legiuni“ vor 7 n? a in ţoale drepturile prevăzute de fcgi pe seama voluntarilor.

Braşov, 7 Noem. 1934.

* * * * * R- Cosm a, profesor. înv.-dir.

D-l Dr. Voicu Nifescu, pre- şedinţele organizaţiei noastre, însoţit de d-nil G. Cuteanu, V. Branisce şf I. Crăciunel, a vizi- tal Dumineca trecută comunele Stupim, Halchiu, Feldioara, Rol bav şi Hárman, luând contact cu fruntaşii organizaţiilor noastre din acesle comune.fîiHni ? ăn? an ,au asis,a» to nunta

I «ÎT/U ta?UJ U! nos,ru e c °nom ton Bătrânu dela Podul Oltuluicu d-şoara Anişoara Cristolo-i apH â r ,„ dlui 1 c ' is,oto" a” •

O punere la punct D l ad­vocat dr. Bujor lecu lescu ne î ° r k s| ară,am ică ziarul d-luiv a S î'- ? ,olan «Steaua Jran sll váméig i-a publicat numele, în«

partidului Ţpopo-

tul d ia te . ?l,re0 ?i asentim en- •

Un mare ceai dansant va1934 Sâmbata*W Noem vrie n!i 4’ D° .0ra 8 seara to saloa- taa* înRefS aUrantalui -Transilva-

c °sei

C ălărie de vânătoare^ b e rtu s“ ai Clubului Ci Iilor din Braşov se va ţine E necă Ia 11 lunei curente,

Participanţii cum şi spectatori se întrunesc Ia ora 10 a- j j j hala de călării din Str. L No. 176. Prietenii sportul« călărie suni învilaji calc numai pe această cale.

•F arm acii de serviciu.

10 Nov. 1934 până la 24 1934 fac următoarele Iarr serviciul de noapte, la 81 şi duminecal: Farmacia «a Gheorghe“ M. Salamon Str. Regele Carol Ho. *>oir. iKvyviv . .(lângă Hotel Coroana) Ş macia „La Crucea de Au Lukas, Blumena, Str. lub“No. 20 a (colt Str. Cari«)-

C e rcu l muzical sosesc B raşov vanoscuta opereta .ganilor* în saia Red

Redactor-şef şi girant : Vieto*