arhivele naŢionale serviciul judeŢea doln...

925

ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN DOLJ

SUBOCARMUIREA PLĂŞII CAMPUL

INVENTAR 1831 - 1866

59 u.a.

Fond nr. 88

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

PREFAŢĂ

Activitatea administrativă cuprinde, în mod direct sau indirect, cea mai mare parte şi

pondere din mişcarea prin timp a unui comunităţi etnice sau a unei entităţi politice suprastatale de

tipul imperiilor. Administraţia, în esenţa ei, este absolut necesară oricărei forme de civilizaţie,

detaşându-se în forţa modelatoare a unei structuri în dezvoltarea ei istorică. Continua ei prefacere

sau reînnoire în raport cu structurile economice, sociale şi juridice este percepută doar în sfera

istoriei instituţiilor care o definesc, o cauzalizează şi o concretizează.

Aşadar, actuala noastră organizare administrativă derivă din forme şi modele

instituţionale administrative tradiţionale, sincronizate - în ideea de modernizare - cu factorii de

influenţă şi de contact sau prin adoptări cu sensuri recuperative în atingerea unui nivel istoric

atractiv şi benefic. O epocă contemporană nouă, stringent plămădită prin reforme (legi) şi după

modele occidentale, unanim prezentată prin sintagma „perioadă sau epocă de tranziţie",

desluşeşte - fără prea multă aplecare asupra structurilor româneşti anterioare momentului

impunerii regimului comunist (de export sovietic) - tradiţii ale administraţiei locale „în interiorul

Europei/" doar franceze, germane şi britanice, nelăsând loc într-o tipologie diversificată,

caracteristică istoriei continentului Europei în care s-a creat o unitate culturală prin contribuţia a

numeroase entităţi etnice, altor structuri multiseculare proprii celorlalte neamuri decât celor

purtătoare astăzi de forme de viaţă democratică, prosperă şi, deci, atrăgătoare1.

Legea ţării, alcătuită în epoca „satului fără stat", a devenit legea tradiţională

românească, „obiceiul bun şi bătrân", aplicabil „din bătrâni" de către „bătrâni şi oameni buni"". în

chip firesc, ea a fost preluată ca sistem normativ de domniile feudale. Formaţiunile politice din

aşa-zisa perioadă prestatală, în dimensiunea cărora s-a format şi aplicat sistemul vechi de drept

românesc, au devenit odată cu statuarea domniei în poziţie de instituţie centrală a statului unificat,

1 Nicolae Bălălău, Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Din istoria instituţiilor administrative ale judeţului Dolj, ed. Sitech, Craiova, 2004, p. 7 Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

cadre administrative locale. Procesul de formare al statelor feudale româneşti s-a derulat, aşadar,

printr-o dinamică internă, cristalizantă, crescândă, de la o bază teritorială preexistentă şi nu de la

instituţii gentilice ca în alte state. Elementul de trecere la organizarea statală de tip feudal a fost

confederaţia de obşti săteşti şi nu uniunea de triburi. Statul feudal român (în preocuparea acestei

lucrări, cel dintre Carpaţi şi Dunăre) nu a avut caracter de stat feudal barbar în faza sa incipientă,

ca în alte părţi din Europa, ci închegarea relativ rapidă a elementelor constitutive preexistente l-a

făcut să capete, încă de la început, unele trăsături asemănătoare cu cele ale unui stat feudal

avansat, de tipul celui bizantin, fapt ce va conferi receptărilor juridico-instituţionale de mai târziu

un caracter organic. Împărţirea administrativă a statului feudal român în judeţe nu a avut la bază

locurile ocupate de străvechile clanuri - de mult disolute, deoarece acestea corespund marilor

confederaţii de obşti teritoriale, spre deosebire de alte ţări unde districtele s-au format pe locul

vechilor grupuri gentilice2.

Spiritul revoluţiei franceze din 1789 a creat un curent nou in societatea românească,

reflectat atât în proiecte şi memorii ale unor boieri, cât, mai cu deosebire, în programul revoluţiei

condusă de Tudor Vladimirescu în anul 1821. Reformele necesare şi invocate decenii de-a rândul

impuneau imperios curmarea haosului social „după un plan nou" (conform sintagmei din 1832 a

lui Barbu Dimitrie Ştirbei), prin legi modernizatoare şi restructurări profunde. Dar nici

Regulamentul Organic din 1831, care a legiferat separarea puterilor în stat, nu a fost mai eficient

în ceea ce priveşte administraţia propriu-zisă, căci „mai mult a îndreptat şi dezvoltat instituţii

existente decât a inovat". Acum, la propunerea lui Barbu Dimitrie Ştirbei, secretarul comisiei

pentru întocmirea Regulamentului Organic al Ţării Româneşti, ispravnicii de judeţ se vor numi

cârmuitori sau ocârmuitori. Aceştia erau numiţi de domn pentru trei ani, cu atribuţii numai

administrative şi cancelarie judeţeană compusă dintr-un sameş, un ajutor al sameşului şi doi

scriitori (copişti)3.

2 Ibidem, p. 9 3 Ibidem, p. 11 Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

În epoca regulamentară, judeţele continuau să nu aibă personalitate juridică. Ele au

fost împărţite în plăşi, conduse de subocârmuitori aleşi dintre boieri, boiernaşi, mazili şi neamuri.

În sate, înfiinţata cutie obştească ce aduna un adaos la capitaţie era încredinţată unui

sfat compus din aleşi, preot şi proprietarul sau vechilul acestuia. Prin legea agrară din 1851, sfatul

sătesc a devenit un organ de execuţie al organelor administrative superioare, fără dreptul de a

delibera asupra intereselor locale.

Aşa cum procesul de formare al statului feudal a evoluat în sensul cristalizărilor,

coagulărilor şi unificărilor dinspre unitatea celulară satul către o entitate politică teritorializată

într-un cadru fizico-geografic firesc şi de mare dimensiune, ca structură globală de securitate, tot

aşa, se înţelege, că statul nu-şi găsea organicitate dacă între puterea centrală şi sat nu ar fi existat

compunerile administrative intermediare regionale şi ţinutale4.

În cele din urmă, istoria administraţiei a reţinut nu numai judeţul sau districtul, dar şi

subunităţile acestuia, în aria judeţului Dolj figurând, totdeauna, plăşile.

Cuvântul „plasă" (plural, „plăşile") apare documentar în zona satului Piatra din

judeţul Mehedinţi (de lângă Bâcleş) sub numele de „plasa lui Mihai Vodă", referire fie la o

circumscripţie administrativă condusă de Mihai Viteazul ca bănişor de Mehedinţi sau la stăpânirea

funciară a acestuia, fie la un teritoriu „aflat mai târziu sub administrarea unui boier"', însărcinat cu

această funcţie, aşa cum l-au găsit şi preluat austriecii când au stăpânit Oltenia între 1718-1739.

Administraţia austriacă, a împărţit judeţul în patru plăşi (plasa de sus, plasa de jos,

plasa de mijloc, plasa de margine), fiecare dintre acestea fiind puse sub administrarea unui boier

oltean (ispravnic). Cum au fost fixate plăşile după 1739, sau care a fost întinderea lor, nu se poate

descifra din hărţile secolului al XVIII-lea, pe acestea nefigurând aceste subdiviziuni ale judeţelor.

Există opinia că împărţirea judeţului în plăşi ar data de la Constantin Mavrocordat, dar cu

certitudine există doar după 1780 când Alexandru Ipsilanti a acreditat prin lege funcţia de zapciu

4 Ibidem, p. 35 Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

de plasă sau „zapcii ispravnicilor ce-i orânduiesc prin plăşi". Zapcii de plasă aveau - potrivit

instrucţiunilor din 1797 pentru slujbaşii judeţelor - atribuţii de judecători, de perceptori, de

urmăritori ai hoţilor şi ai vitelor de pripas, de supraveghetori ai muncilor agricole5.

În prima jumătate a secolului XIX, în statistici judeţul Dolj apare ca fiind împărţit în

10 plăşi, la 1828, 1831 (Câmpului, Jiului de Sus, Jiului de Jos, Dumbrava de Sus, Dumbrava de

Jos, Balta de Sus, Balta de Jos, Amărăzii de Sus, Amărăzii de Jos şi Gilortului) şi 7 plăşi după

1839 (Amaradia, Balta, Câmpu, Dumbrava, Jiu de Jos, Jiu de Sus, Ocolu) până la 1864-1865.

Reorganizarea administrativă din deceniul al 4-lea al secolului XIX a trecut mai multe sate din

plăşile Gilortului şi Amărăzii la judeţul Gorj, satul Cacaleţi - azi Castranova - din plasa Dumbrava

de Sus la judeţul Romanaţi etc. În general, schimbările administrative privind hotarul judeţului s-

au făcut mai mult pentru o mai bună echilibrare administrativă a Olteniei. Ele au afectat teritorial

părţile de vest şi nord vest, din numărul plăşilor a dispărut doar plasa Gilortului, celelalte

comasându-se câte două într-una. Hotarul către Vâlcea şi Romanaţi a rămas cam acelaşi în toţi anii

de după 1839, până în 1864.

Legea administrativă din 31 martie 1864, oferă o primă imagine a împărţirii

administrativ teritoriale a judeţului Dolj, atunci când au fost fixate numele comunelor „rămase

bune", „principale"- după satul cu primărie, şi satele componente - „înclinate", „anexate", „anexă

la cel dimpotrivă", „ce s-au întrunit pentru formarea unei singure primării".

Subocârmuirea reprezenta un for administrativ, înfiinţat, aşa cum s-a arătat mai sus,

în urma aplicării Regulamentelor Organice, ce administra unităţile teritoriale ale comunelor

grupate în plăşi. Denumirea de Subocârmuire datează din anul 1831 până în 1848, atunci când îşi

schimbă denumirea în Subprefectură.

În perioada 1831-1866, plasa Câmpul (sau Câmpului) nu a suferit modificări majore

de componentă, păstrându-şi până în 1864, componenţa originală de 31 de comune. Astfel în

5 Ibidem, p. 35 Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din anul 1831, plasa Câmpul apare ca fiind formată dintr-

un număr de 31 de comune, după cum urmează: Cioroiu, Siliştea Crucii, Boureni, Amzuleşti,

Perişoru, Giubega, Slodunu, Trocheşti, Afumaţi, Urzicuţa de Jos, Urzica Mare, Ionelele, Bârca,

Bârcuţa, Goicea Mare, Goicea Mică, Goicea de Mijloc, Ceretu, Şegarcea, Lipovu,, Ungureni,

Lipovu de Sus, Intorsuri, Fântânele, Panaghia, Panaghia de Jos, Portăreşti, Giugiţa, Cioromela şi

Dârveşti. După 1864, prin legea administrativă, plasa Câmpul pierde un număr de 9 comune, în

administraţia sa întrând doar 22 de comune şi anume Ciuperceni, Desa, Poiana, Piscu, Tunari,

Maglavit, Comani, Hunia, Fântâna Banului, Moreni, Cetate, Dobridor, Risipiţi, Caraula, Cornu,

Valea Teiului, Orodel, Pleniţa, Poiana Pleniţei, Motăţei, Galicea Mare, Galiciuica, Giubega,

Perişor, Vârtop, Corlate şi Rudari.

În depozitele Serviciului Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, fondul

„Subocârmuirea plăşii Câmpul" cuprinde un număr de 59 de unităţi arhivistice, în cantitate de 4,00

metri liniari, create în perioada 1831-1866. Din totalul de 59 de unităţi doar 4 conţin documente

scrise în alfabet latin, celelalte fiind scrise numai în paleografie româno-chirilică.

În ceea ce priveşte conţinutul informaţional al documentelor, acesta nu diferă cu mult

faţă de informaţiile cuprinse în documentele celorlalte Subocârmuiri de plăşi enumerând aici plata

capitaţiilor şi întocmirea registrelor de evidenţă pe comune, situaţia produselor din magaziile de

rezervă, strângerea de produse la magaziile Craiovei, cercetarea şi prinderea răufăcătorilor, vitele

aflate în pripas, verificarea bugetelor comunale, reglementarea regimului de păşunat, incendiile

izbucnite în cuprinsul plăşii, instaurarea de sechestre pe averile datornicilor, evidenţa vitelor

bolnave, evidenţa producţiei agricole, evidenţa băjenarilor şi altele. Ce diferă din punct de vedere

informaţional sunt documente referitoare la prinderea şi pedepsirea contrabandiştilor, fuga

răufăcătorilor peste graniţele ţării, reglementarea regimului de transport al vitelor peste graniţele

ţării, evidenţa celor care au participat la războaiele ruseşti - şi aici trebuie menţionate documente

care vorbesc despre decorarea acestor locuitori cu medalii ruseşti, cărora li s-au cerut în perioada

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

1831-1833 înscrisuri care să dovedească faptul că merită să poarte acele medalii; negoţul

neautorizat al negustorilor turci şi evrei, alegerea la 1831 a celor legitimi de a participa la

„obişnuitului sfat obştesc din fieşcare ari", catastifele trimise la Ocârmuire cu averile „mişcătoare"

şi „nemişcătoare' ale mânăstirilor şi bisericilor, reglementarea regimului de extragere a sării de la

ocnele din Valahia, organizarea de mezaturi cu „averile ce le are statul", plata produselor ce au

fost trimise către oştiri în timpul războiului rusesc din perioada 1828-1829, evidenţa copiilor

„altoiţi de bubat" şi catastife „decâţi copii sau găsit prinşi din cei altoiţi de bubat şi li sau dat

bileturi", trimiterea de lemne de foc pentru încălzirea spitalelor, sechestrul pus de patru moşii ale

Măriei Sale Mihai Vodă Şuţul pentru datoriile pe care le avea către vel paharnic Dimitrie,

locuitorii satelor ce au fost prinşi căutând comori din casele părăsite sau prin conacele boiereşti

care au ars, evidenţa puţurilor şi fântânilor făcute în timpul administraţiei ruseşti, porunca a

Domniei referitoare la obligaţia fiecărui locuitor al plăşii de a-şi face la casa sa câte o râşniţa

pentru măcinat din cauza secetei şi a „micşorării apelor", invazia de lăcuste din anul 1835 din

localitatea Băileşti, cercetarea numitului „Dinu Robu ot lipovu rumânu" de către Divanul

Criminalisc pentru „păcătuirea sa cu o vară şi cu fiesa mare" şi altele.

O categorie „aparte" de documente o reprezintă conflictele dintre ţăranii, care lucrau

pământurile moşiilor, şi arendaşii sau proprietarii. În acest sens, documentele sunt foarte bogate şi

descriu abuzurile pe care arendaşii şi proprietarii le făceau la adresa ţăranilor. În privinţa problemei

ţărăneşti, documentele acestui fond arhivistic se referă la trimiterea în judecată a ţăranilor care

făceau probleme, datoriile pe care le aveau arendaţii şi proprietarii la ţăranii de pe moşii, răscularea

ţăranilor împotriva arendaşilor şi proprietarilor, împărţirea prin mezat a averilor puse sub sechestru

pentru recuperarea şi plata datoriilor, sechestre instituite pe averile arendaşilor şi proprietarilor,

plângerile ţăranilor vizavi de abuzurile săvârşite de arendaşi şi proprietari, darea în arendă a

moşiilor din cuprinsul plăşii, judecăţile dintre ţărani şi arendaşi sau proprietari, strămutarea

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

ţăranilor de pe o moşie pe altă, fuga ţăranilor de pe moşii, plângeri ale proprietarilor de moşii

privitoare la comportamentul ţăranilor şi altele.

Fondul „Subocârmuirea plăşii Câmpul" a fost preluat în anul 1955 de la Direcţia

Arhivelor Statului Bucureşti - Direcţia Arhive Istorice Centrale, împreună cu alte fonduri fiind

cuprins împreună cu acestea sub un singur număr de inventar 77.

Având în vedere faptul că plasele, ca unitate administrativă, au fost desfiinţate în anul

1948, după instaurarea regimului comunist, s-a stabilit faptul că fondul „Subocârmuirea plăşii

Câmpu" este un fond închis, de aceea, cotarea unităţilor arhivistice s-a făcut cronologic,

respectându-se ordonarea făcută de creatorul fondului. În general, dosarele sunt numerotate şi

certificate de creator, aflându-se într-o stare bună de conservare, iar activitatea de inventariere a

fost efectuată de consilier asistent Mladinescu Alexandru, în perioada mai - noiembrie 2011, în

urma acesteia creându-se un nou inventar cu nr.

30 noiembrie 2011 CONSILIER ASISTENT,

Mladinescu Alexandru

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

SUBOCÂRMUIREA PLĂŞII CÂMPUL

Nr. de

inv.

Numărul vechi al unităţii

arhivistice

Cuprinsul unităţilor arhivistice Datele extreme

Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

Anul 1831

1. 3346 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la încasarea capitaţiilor (taxe şi impozite); dovezi de plată a capitaţiilor; condici de primire a banilor din încasarea capitaţiilor întocmite pe comune.

1831-1834

629 chirilică orig.

2. 3347 I Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la jalbele depuse de locuitorii satelor împotriva arendaşilor şi proprietarilor de moşii, datoriile neplătite de arendaşi sau proprietari ţăranilor care munceau pământul moşiilor; catastife de pricinile ce s-au întâmplat proprietarilor din cuprinsul plăşii; rapoarte de investigare şi cercetare a plângerilor încheiate de funcţionari desemnaţi de Ocârmuire; însemnarea datoriilor avute de moşieri şi de locuitorii ce munceau pe moşii vol. I.

1831-1834


3. 3347 II Idem vol. II 1831-1834


4. 3348 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la trecerea ,producturilor" ilegal peste graniţele ţării; prinderea şi pedepsirea contrabandiştilor; fuga contrabandiştilor peste graniţe; situaţia şi statistica produselor transportate ilegal peste graniţele ţării; publicaţie cu privire reglementarea regimului de transport al vitelor.

1831-1832


5. 3349 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la stare în care se află magaziile de rezervă din comunele plăşii; listele de evidenţă a magaziilor întocmite pe întreaga plasă şi pe comune; liste cu ,producturile" ce se află în magaziile de rezervă din întreaga plasă; corespondenţă cu Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la lipsurile constatate în magaziile de rezervă.

1831-1837


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

6. 3350 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj şi cu Vornicia Treburilor din Lăuntru privind locuitorii decoraţi cu medalii ruseşti din războaie care trebuie să facă dovada faptului că merită să poarte medaliile, prin „documenturi şi înscrisuri"; catastife de numele celor care au făcut slujbă în război.

1831-1833

56 chirilică orig.

7. 3351 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire fuga ţăranilor de pe moşii, urmărirea şi prinderea fugarilor; fuga soldaţilor din posturi; însemnare dă numele soldaţilor ce au fugit şi nu s-au mai întors înapoi la posturi.

1831-1834


8. 3352 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la trimiterea de produse la magaziile Craiovei pentru trebuinţa ţării; plata produselor trimise pentru magazii prin învoieli şi tocmiri; liste cu evidenţa produselor trimise către magazii.

1831-1832

77 chirilică orig.

9. 3353 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la negoţul neautorizat al negustorilor turci şi evrei prin satele din cuprinsul plăşii.

1831-1835

46 cirilică orig.

10. 3354 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la organizarea alegerilor pentru epitropi şi pârcălabi ai satelor din cuprinsul plăşii.

1831 73 chirilică orig.

11. 3355 Publicaţie privind obligaţiile boierilor deputaţi de a-şi întocmi liste de venituri şi cheltuieli de care au dispus în anul 1830; corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la ţinerea „obişnuitului sfat obştesc din fieşcare an", votarea celor legitimi a participa la Adunarea Obştească din anul 1831.


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

12. 3356 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la cererile adresate de Tribunalul Dolj sau Divanul Criminalicesc de predare a locuitorilor ce au comis omoruri şi alte infracţiuni pentru a fi judecaţi; trimiterea infractorilor spre a fiu judecaţi.

1831-1837


13. 3357 I Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la plata „producturilor" trimise la Ocârmuire atât în 1831 cât şi în anii 1828 şi 1829; calculele sumelor datorate de Ocârmuire satelor din plasă vol. I.

1831-1832


14. 3357 II Idem vol. II 1831-1832


15. 3358 I Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj privind ridicarea vitelor aflate în pripas; adeverinţe de recunoaştere a vitelor aflate în pripas; liste de evidenţă a vitelor găsite în pripas întocmite pe sate; înapoierea vitelor celor păgubiţi; jalbe privind înapoierea vitelor altor persoane decât celor păgubite; jalbe ale păgubiţilor care nu şi-au primit vitele înapoi vol. I

1831-1840


16. 3358 II Idem vol. II 1831-1840


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

Anul 1832

17. 5064 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la „producturile" ce să află la magaziile din satul Cioroiu.


18. 5065 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj privind produsele găsite lipsă la magaziile din satele plăşii; catastife de alcătuire a pricinilor găsite lipsă la „fieşcare sat"; catastife de recalculare a socotelilor financiare greşit făcute de satele din plasă; lipsuri financiare descoperite la satele din cuprinsul plăşii.

501 1832-1835

chirilică orig.

19. 5066 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj privind păşunatul oilor şi vitelor din satele din cuprinsul plăşii; reglementarea regimului de păşunat al vitelor mari, şi mici şi cornărate.


20. 5067 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la bulgarii băjenari care au venit de peste Dunăre şi s-au stabilit în satele din cuprinsul plăşii; evidenţa bulgarilor aflate pe teritoriul plăşii;

175 1832, 1836

chirilică orig.

21. 5068 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la furturile săvârşite în cuprinsul plăşii; pedepsirea hoţilor şi urmărirea fugarilor; tocmirea de dorobanţi pentru prinderea şi transportul hoţilor; prinderea răufăcătorilor din ţara turcească ce au trecut Dunărea.

361 1832-1833

chirilică orig.

22. 5069 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la catastifele trimise la Ocârmuire cu averile „mişcătoare" şi „nemişcătoare" ale mânăstirilor şi bisericilor; liste cu articolele confiscate sau puse sub sechestru scoase la vânzare sau oprite la judeţ; liste cu moşiile mânăstirilor şi bisericilor date în arendă; confiscarea moşiilor preoţilor ce aveau datorii.

241 1832-1834

chirilică orig.

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

23. 5070 Poruncă dată de Visteria Ţării Româneşti către Ocârmuirea judeţului Dolj privind extrasul, distribuirea şi vânzarea sării în Valahia atât la gura ocnelor cât şi în oraşe; corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj privind afişarea pe cuprinsul întregii plase a poruncilor pentru cărăuşii ce urcă sare în ocne; reclamaţii privitoare la purtarea necuviincioasă a cărăuşilor şi la furtul sării de către aceştia; liste întocmite pe sate cu cărăuşii care au scos sare din ocne şi ce cantitate au scos.

1832-1838

245 chirilică original

24. 5071 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la strămutarea ţăranilor de pe o moşie pe alta; jalbe trimise de ţărani la Ocârmuirea prin care se plângeau de rele tratamente la care erau supuşi pe moşiile plăşii; jalbe ale ţăranilor prin care cereau să nu fie strămutaţi din casele lor; plângeri ale proprietarilor de moşii referitoare la jalbele „neadevărate" ale ţăranilor; jalbe ale ţăranilor de a se strămuta de bună voie de pe o moşie pe alta.

1832-1837


25. 5072 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la organizarea mezaturilor „averilor ce are statul"; listele produselor şi bunurilor scoase la mezat; scoaterea la mezat a averilor moşierilor datori cărora le-au fost puse sub sechestru bunurilor sau cărora le-au fost confiscate bunurile.

1832-1840


26. 5073 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la plata „producturilor" date oştirilor în vremea războaielor în perioada 1828-1829; catastife cu produsele trimise pentru oştiri;

1832-1833


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

27. 5074 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la omorurile săvârşite în satele din cuprinsul plăşii; urmărirea şi prinderea ucigaşilor; trimiterea ucigaşilor spre judecată; jalbe ale sătenilor referitoare la faptele infractorilor; jurnale „de cei bătuţi şi duşi la arest după vina fieşcăuia".

1832-1836


28. 5075 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la copii „altoiţi de bubat"; catastife „decâţi copii sau găsit prinşi din cei altoiţi de bubat şi li sau dat bileturi";

1832-1833


29. 5076 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la „relele ce au făcut" unii din locuitorii plăşii atât în cuprinsul plăşii cât şi în afara ei; arestarea răufăcătorilor; eliberarea arestaţilor care şi-au „ispăşit sorocul osîndii"; amendarea celor ce aduceau acuzaţii mincinoase.

1832-1837


30. 5077 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la materialele luate şi trimise peste graniţă.

1832-1834


31. 5078 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la converturi şi anaforale; jalbe ale arendaşilor de pe moşii prin care contestau hotărârile Cinstitului Tribunal secţia I; recepţia de materiale şi bunuri trimise pentru Subocârmuire;

1832-1837


32. 5079 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la focurile întâmplate" la moşiile din cuprinsul plăşii.

1832-1834


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

33. 5080 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la trimiterea către Ocârmuire a catagrafiilor referitoare la vitele mari şi mici aflate în cuprinsul plăşii; catastife de sumele feluritelor vite aflate în cuprinsul plăşii; catagrafiile vitelor mari şi mici aflate în cuprinsul plăşii.

1832-1837

645 chirilică originale

34. 5081 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la strângerea de lemne de foc pentru Cinstita Mare Dvornicie a Treburilor din Lăuntru şi pentru posturile de dorobanţi; raportarea satelor care nu trimiteau lemne de foc către Ocârmuire; trimiterea de lemne pentru încălzirea încăperilor spitalelor.

Anul 1833

1832-1837


35. 5779 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj şi cu Tribunalul judeţului Dolj cu privire la instaurarea „secfestrurilor" pe averile şi bunurile datornicilor către Vistierie sau a celor care s-au judecat pentru bunuri sau bani; recuperarea banilor prin scoaterea la mezat a moşiilor sau a bunurilor celor datornici sau acelora care răposau şi lăsau datorii; „secfestru" pus de patru moşii ale Măriei Sale Mihai Vodă Şuţul pentru datoriile pe care le avea către vel paharnic Dimitrie.

1833-1836


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

36. 5780 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la privigherea locuitorilor din sate asupra făcătorilor de rele; tâlhării săvârşite în cuprinsul plăşii; prinderea şi judecarea tâlharilor; jalbe ale locuitorilor tâlhăriţi; tâlhării săvârşite de locuitorii plăşii în sate din alte judeţe; descrierea tâlharilor, a persoanelor omorâte şi a celor dispărute în urma tâlhăriilor; urmărirea tâlharilor fugari.

1833-1834


37. 5781 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la epidemiile răspândite în rândul vitelor în tot cuprinsul plăşii; instrucţie pentru „pricinile care dau printre vitele locuitorilor şi pidemiile vitelor bolnave în folosul ţăranilor şi lăcuitorilor"; instrucţiuni trimise de Comitetul Carantinelor pentru locuitorii „neatinşi de boala atingătoare de viaţă şi de moarte" de a se feri şi de a se trata de „bubatul locului"; „instrucţie povăţuitoare de boalele ce pătimească vitele mari cornorate"; listele cu vitele încornorate ce s-au îmbolnăvit şi au murit şi cu cele care s-au însănătoşit;

1833-1838


38. 5782 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la realizarea catagrafiilor referitoare la toate vitele mari şi mici „ce să află la suhat"; catastife „de toţi locuitorii satelor ce au suhaturi întracestă plasă"; înştiinţare a Departamentul din Lăuntru trimisă către Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la hotărârile luate de către Sfatul Administrativ Extraordinar în privinţa neguţătorilor de vite de suhat.

1833-1835


39. 5783 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la unii locuitori ai satelor care au fost prinşi căutând comori prin fostele conace ale boierilor care zac părăsite sau arse; cereri ale săteni de încuviinţare a căutărilor de comori prin fostele conace ale boierilor care au ars.

1833-1837


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

1 2 3 4 5 6

Anul 1834

40. 5882 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la scutirea celor nevoiaşi de la plata capitaţiilor; jalbe ale sătenilor bătrâni, bolnavi şi săraci prin care cereau scutire de la plata capitaţiilor; rapoarte ale Subocârmuirii privind proasta stare a unor săteni însoţite de propuneri pentru scutirea de capitaţie.

1834-1837


41. 5883 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la „deplinirea tablelor statisticeşti ce sau alcătuit în vremea ocârmuirii ruseşti de puţurile şi fântânile ce să află" în tot cuprinsul plăşii; „catastih cu arătare de câte fântâni şi puţuri să află în cuprinsul acestei plăşi" în anul 1834.

1834 15 chirilică originale

42. 5884 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la porunca Cinstitei Mari Dvornici referitoare la obligaţia fiecărui locuitor al plăşii de a-şi face la casa sa câte o râşniţa pentru măcinat din cauza secetei şi a „micşorării apelor'";


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

Anul 1835

43. 4735 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la urmărirea răufăcătorilor; urmărirea fugarilor dincolo de graniţele Principatului; evadarea deţinuţilor din temniţele Principatului; căutarea şi prinderea fugarilor şi deţinuţilor evadaţi din temniţele Principatului care se refugiaseră în cuprinsul plăşii; judecarea răufăcătorilor; corespondenţă cu Divanul Criminalicescu referitoare la hotărârile de condamnare la temniţă la nelegiuiţilor;

1835-1837


44. 4736/I Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la întocmirea de liste cu socotelile visteriilor tuturor satelor din cuprinsul plăşii vol. I

1835-1836


45. 4736/II Idem vol. II 1835-1837


46. 4737 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la poruncile trimise de Marea Dvornicie de a să trimite liste cu arăturile şi semănăturile de primăvară; liste cu arături şi semănături din toate satele din cuprinsul plăşii alcătuite pe tipuri de sămânţă şi pe hectare arate şi semănate.

1835-1837


47. 4738 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj referitoare la faptul că în „satul" Băileşti ,s-au ivit o mulţime de lăcuste din cari unile au început a să face şi zburătoare şi ar fi pricinuit stricăciuni la rodurile pământului"


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei


Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

Anul 1836

48. 2970/I Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj şi cu celelalte plăşi din judeţ cu privire la vitele aflate în pripas la satele din cuprinsul plăşii; înştiinţarea proprietarilor de vite în vederea recuperării lor; fuga vitelor din grajdurile moşierilor; fuga vitelor din târguri; evidenţa vitelor pribege din alte plăşi aflate în cuprinsul plăşii Câmpul vol. I


49. 2970/II Idem vol. II 1936-1840


50. 2971 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la tâlhării săvârşite în cuprinsul plăşii; bani împrumutaţi cu camătă între locuitorii plăşii cu zapise şi fără zapise; plângeri ale locuitorilor păgubiţi şi ale cămătarilor adresate Ocârmuirii Dolj; plângeri ale locuitorilor păgubiţi de cămătari; plângeri ale cămătarilor pentru recuperarea banilor; hotărâri ale Tribunalului Dolj cu privire la plata datoriilor.

1836-1840


51. 2972 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la cercetarea numitului Dinu Robu ot lipovu rumânu" de către Divanul Criminalisc pentru ,păcătuirea sa cu o vară şi cu fiesa mare".


52. 2973 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj cu privire la rapoartele satelor din cuprinsul plăşii referitoarele la stricăciunile produse de starea proastă a vremii asupra rodurilor pământului.

1836-1837


Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

Nr. Numărul Cuprinsul unităţilor arhivistice Datele Nr. Obs. de vechi al extreme filelor

inv. unităţii arhivistice

53. 2974 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj 1836 20 chirilică cu privire la descoperirea în diferite sate din originale plasă a unor persoane decedate în „condiţiuni suspecte".

54. 2975 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj 1836 52 chirilică cu privire la cercetarea cazurilor de omor originale săvârşite în cuprinsul plăşii.

55. 2976 Corespondenţă cu Ocârmuirea judeţului Dolj 1836- 860 chirilică cu privire la raportările fiecărui sat din plasă 1837 originale referitoare la vitele mari şi mici care au murit după urma bolilor şi evidenţa vitelor moarte; trimiterea către Subocârmuire de „doftorii pentru oblojirea vitelor".

Anul 1864

56. 1/1864 Bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor 1864 91 chirilică din plasa Câmpul. lb. română

originale 57. 2/1864 Corespondenţă cu Prefectura judeţului Dolj cu 1864

privire la organizarea alegerilor de deputaţi în comunele şi satele din cuprinsul plăşii; chirilică certificate eliberate de autorităţile comunale lb. română pentru dovedirea averii în galbeni în vederea originale acordării dreptului de cens şi a dreptului de a participa la alegeri; mandate pentru înfiinţarea secţiilor electorale; mandate acordate de primarii comunelor din cuprinsul plăşii pentru certificarea alegerii deputaţilor care au obţinut majoritate de voturi.

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

Nr. de

inv.


arhivistice


Nr. filelor Obs.

Anul 1865

58. 1/1865 Procesele verbale ale şedinţelor de consiliu ale primăriilor din cuprinsul plăşii referitoare la votarea bugetelor de venituri din anul 1865 până la 23 aprilie 1868.

Anul 1866

1865 190 chirilică lb. română originale

59. 1/1868 Tabele nominale ale comunelor din cuprinsul plăşii cu privire la producţia agricolă a anului 1866.

1866 316 chirilică lb. română originale

Arhi

vele

Naţio

nale

ale R

omân

iei

arhivele naŢionale serviciul judeŢea doln...

Documents