iidistociile mecanice

8/16/2019 IIDistociile mecanice

http://slidepdf.com/reader/full/iidistociile-mecanice 1/13

II. Distocii mecanice

A. Distocii osoaseDistociile osoase sunt distocii mecanice şi rezultădin deformaţii ale scheletului pelvian care pun încondiţii dificile şi nefavorabile travaliul.

Faţă de bazinul normal vicierea poate interesaizolat sau asociat dimensiunile (bazin mare sau

bazin mic), forma (bazine asimetrice) şi

înclinaţiile.Clasificarea etiopatogenică Tarnier - Bonnaireeste cea mai sugestivă:. Distocii osoase prin exces de maleabilitate a

scheletului:

!auza (cea mai frecventă de altfel) este rahitismul

care acţionează încă din prima copilărie (din " bazine distocice, # sunt rahitice). Patologia este reprezentată de mai multe formeclinice:a. $azin osos proporţional str%mtat, în care toate

diametrele sunt proporţional reduse.

b. $azin turtit antero & posterior, în care diametrulantero & posterior al str%mtorii superioare se poatemicşora de la la '& cm, diametrul transversalfiind mai mare dec%t cel normal.c. $azin proporţional str%mtat şi turtit antero &

posterior & în care toate diametrele sunt micşorate,



cel antero & posterior fiind afectat mai mult dec%t

celelalte.d. $azin turtit transversal, în care diametrultransversal este redus de la cm la ' cm sau mai

puţin.

e. $azin osteomalacic sau *şifonat* prin vicierie+treme.

. Distocii osoase prin deviaţii aie coioanei

vertebralea. $azin cifotic, de forma unei p%lnii, mai lar- lastr%mtoarea superioară.

b. $azin lordotic, în care diametrul antero & posterior al str%mtorii superioare

este micşorat, iar cel al str%mtorii inferioare este

mărit.c. $azin scoliotic & determinat de devierea lateralăa coloanei vertebrale.. Distocii osoase prin leziuni ale membrelor

oartă numele de bazine de claudicaţie (de

şchiopătare) fiind bazine asimetrice:/ diametrul

oblic de partea sănătoasă mai mic, fapt datoratspri0inului pe membrul sănătos.1+emple: bazinul co+al-ic determinat de 2$!,

bazin prin lu+aţie con-enitală bazin, bazin prin paralizie infantilă, etc.

3. Distocii osoase prin anomalii de dezvoltare



a. !are atin- scheletul în între-ime: bazin

acondroplazic, bazin de pitică4 b. !are atin- numai scheletul pelvian: aceleaşiforme menţionate la rahitism, dar fără a avea cauzăcomună, bazin infantil, despicat, bazin 5ae-ele

cu lipsa con-enitală a unei aripioare sacrate, bazin6oberts cu lipsa ambelor aripioare sacrate, etc.

#. Distocii osoase prin deplasarea coloanei

vertebrale pe bazina. rin spondiloză. b. rin spondilolistezis: alunecarea uneia sau maimultor vertebre.". Distocii prin proeminenţe osoase, tumori sau

fracturi ale oaselor bazinului.

Diagnosticul bazinelor distocice1+amenul clinic -eneral şi local este în ma0oritateacazurilor suficient pentru dia-nosticul de bazindistocic.* Anamneză - poate evidenţia în antecedentele

-ravidei manifestări de rahitism (mers mai tardiv,

tumefieri articulare), afecţiuni ca 2$! osos,fracturi.7 Examen eneral - se pot observa semne derahitism (cap voluminos cu bose frontale, dinţiimici cu striuri transversale, talie mică, torace lăr-it

la bază, stern înfundat,mătănii condrocostale,

m%ini -roase cu de-ete scurte, (-enu val-um),



deviaţii anormale ale coloanei vertebrale, mers

şchiopătat, cicatrici, etc.* Examenul obstetrical - va constata prezentaţiamobilă *sus situată*, craniul depăşind mar-ineasuperioară a simfizei, *debordează simfiza*.

rin pelvimetrie e+ternă se constată modificărilee+terne ale bazinului. elvimetria

internă determină diametrul util inard.

!u ocazia tuşeului va-inal se cercetează deasemenea curba sacrului (pentru a depista false promontorii), arcul pubian ce poate fi micşorat sauturtit, spinele sciatice care sunt apropiate în

bazinele turtite transversal. 8e măsoară diametrul

biischiatic e+tern pentru aprecierea str%mtorii

inferioare. De asemenea se determină rombul9ichaelis.Travaliul în bazinele distocice

!"nd diametrul util #inard este mai mic sau eal

cu $ cm, na%terea unui făt normal la termen este

imposibilă.

n bazinele distocice (a limită, cu diametrul utilîntre ,# & ' cm, naşterea poate avea loc pe căinaturale, dar fie an-a0area, cobor%rea, rotaţia, fiede-a0area fătului se efectuează mai dificil. Dinacest punct de vedere, distociile osoase se împart

în bazine& limită situaţie în care se aplică proba de



travaliu şi bazine chirur-icale care reclamă

operaţie cezariană.Prognosticul naşterii în bazinele distocice poate firezervat mai ales pentru făt, dar pot apărea şicomplicaţii materne:

a. !omplicaţii materne:& tulburările de dinamică uterină cu consecinţele

lor4

& rupturi de părţi moi4& infecţii4& şoc hemora-ie4& tardiv: fistule vezico & va-inale sau rectale.

b. !omplicaţii fetale:

& hemora-ii cerebrale4

& leziuni osoase şi;sau de părţi moi4& procidenţe de membre4& deces fetal.

PROBA DE TRAVALI< fost creată de inard pentru a stabili conduita în

bazinele & limită.

Definiţie #roba de travaliu constă:

- într&un interval de timp determinat (prima noţiuneimportantă: proba de travaliu trebuie să fie limitatăîn timp)4

& luarea contactului între capul fetal şi str%mtoarea

superioară (a doua noţiune:proba de travaliu nu



este posibilă dec%t în caz de prezentaţie craniană

flectată)4& sub influenţa contracţiilor uterine (a treia noţiune:necesitatea e+istenţei unei dinamici corecte)4& după ruptura artificială sau spontană a

membranelor (a patra noţiune4 proba de travaliuîncepe în momentul ruperii membranelor).

roba de travaliu este pozitivă dacă într&un interval

de & 3 ore are loc pro-resiunea dilataţiei cuan-a0area prezentaţiei fără suferinţă fetală saumaternă.Deci condiţiile de efectuare a probei de travaliusunt:

7 e+istenţa prezentaţiei craniene cel puţin aplicate

pe str%mtoarea superioară47 dia-nosticul corect al tipului şi -radului deviciaţie al bazinului, cu diametrul util inard de cel

puţin ,# cm47 absenţa suferinţei fetale4

7 absenţa unei patolo-ii asociate sarcinii şi;sau

proprii sarcinii.7 cunoaşterea stării părţilor moi (uterul cicatricialconstituie o contraindicaţie), a parietăţii şi v%rstei

parturientei.7 determinarea dinamicii uterine.

!ontraindicaţiile rezultă din nerespectarea

condiţiilor.



2ehnic se procedează astfel:

& dacă membranele sunt între-i se rup la o dilatarede 3 & # cm4& se corectează dinamica uterină dacă este cazul4& se urmăreşte pro-resiunea dilataţiei şi a

prezentaţiei din oră în oră4& se urmăresc $.!.F. la fiecare # minute sau prin

monitorizare cardiotoco-rafică.

ntr&un mod asemănător decur-e proba de travaliuîntr&o naştere în prezentaţie pelviană, caz în careacesta poartă numele de proba colului, deosebindu&se de proba de travaliu prin aceea că se practicănumai pe bazine absolut normale şi se prote0ează

inte-ritatea membrelor p%nă la dilatare completă.

B. Distocii de părţi moi ărţile moi ale canalului pelvi & -enital seconstituie uneori în adevărate obstacoleîn pro-resiunea fătului.. Distociile plan%eului pelvi - perineal

8unt reprezentate de rezistenţa anormală a

planşeului pelvi&perineal care prelun-eşte sauîmpiedică de-a0area fătului, e+pun%nd parturientala rupturi întinse perineale şi suferinţă fetală.!onduita cuprinde infiltraţia locală cu =ilină >şi;sau perineotomia (epiziotomia) atunci c%nd

perineul se întinde, se subţiază şi devine alb ceea

ce indică iminenţa rupturii sale.



!. Distociile vulvare

8unt reprezentate de orificiu vulvar prea mic şilipsit de elasticitate, stenozat, cicatricial

posttraumatic sau rupturi vechi. 9ai rar, vulva poate fi sediul unor tumori (fibroame, lipoame,

chisturi). !onduita este dictată de cauză, cel maifrecvent se practică epiziotomia.

. Distociile vainale

8unt reprezentate de rezistenţa anormală ahimenului, ri-iditatea pereţilor va-inali,stenozele va-inale cicatriciale (după arsuri cusubstanţe caustice), tumorile va-inale,atrofiile va-inale, septele va-inale.

?neori acestea pot fi incompatibile cu naşterea pe

căi naturale.3. Distociile colului uterin

a. Distocii funcţionale & traduse prin anomalii dedilataţie secundare tulburărilor de dinamică uterinăîn e+ces, c%nd dilataţia se opreşte, apare edemul

moale, cianotic. @a început numai acesta este situat

numai la nivelul buzei anterioare a colului care înfinal se transformă într&un edem dur, alb,ireversibil (*col s%rmos*, *col ri-id*). <cestemodificări sunt datorate prin tulburărilor hemo &dinamice locale.



!onduita cuprinde rezolvarea tulburării de

dinamică uterină şi infiltrarea colului cu =ilină >în faza de edem moale.

b. Distocii anatomice reprezentate de:7 <-lutinarea colului & dia-nosticul se pune în

timpul travaliului şi patolo-ia constă în şter-ereacompletă a colului şi absenţa dilataţiei.

2ratamentul se numeşte deza-lutinarea colului şi

se face prin forţarea inde+ului în orificiul a-lutinat,e+ecut%ndu&se mişcări de vrilă pentru deschiderealui.7 @eziuni cicatriciale după naşteri anterioare,chiureta0e uterine, intervenţii pe col, inflamaţii

locale.

7 2umori de col?nele leziuni împiedică dilataţia, altele permitşter-erea colului, dar dilataţia nu pro-resează.Distociile anatomice pot determina secundar untravaliu hiperAinetic cu consecinţele sale.

C. Distocii de origine fetaiă

1+cesul de volum fetal (reprezentat de macrosomiafetaiă, hidrocefalie, tumori şi malformaţii fetale,sarcina multiplă) şi prezentaţiile vicioase seconstituie în distocii de ori-ine fetaiă, caresecundar produc anomalii de dinamică uterină în

e+ces sau minus, crează distocii de col sau

în-reunează mecanismul naşterii şi pro-resiunea



prezentaţiei cu posibilitatea traumatismului

obstetrical matern şi fetal. D. Distocii cauzate de anexeie fetaie (placentă,cordon ombilical, membrane corio & amniotice şilichid amniotic).. #lacenta

nserţia 0oasă a placentei (placenta praevia) se

constituie uneori într&un obstacol in calea

pro-resiunii prezentaţiei, determină prezentaţiivicioase, ruperea prematură a membranelor şi deaici tulburări de dinamică uterină. 9ai importantăeste însă hemora-ia care adesea însoţeştetulburările de dinamică şi care de fapt dictează

atitudinea.

&. !ordonul ombilical a. !ordonul scurt absolut (' & ' cm lun-ime) saurelativ (cordon lun- scurtat prin circulare în 0urul-%tului şi;sau trunchiului fetal) poate avea ca şiconsecinţe încetinirea pro-resiunii prezentaţiei

p%nă la oprirea ei. 9ai pot surveni dezlipirea

prematură de placentă, ruptura cordonului şi chiarinversiunea uterină după e+pulzia fătului şi astadoar atunci c%nd e+istă aderenţe anormale ale

placentei.Dia-nosticul în travaliu este unul de e+cludere,

c%nd nu se depistează alte cauze pare să e+plice

lipsa de an-a0are şi pro-resiunea prezentaţiei, la



care se adau-ă posibil semne de suferinţă fetală şi

modificări cardiotoco-rafice.După e+pulzia craniului, în caz de circulară

pericervicală str%nsă, se secţionează cordonul întredouă pense sau dacă circulara este la+ă se practică

ansa de cordon.!ircularele de cordon se datoresc lun-imii

e+a-erate a cordonului, hipermobilităţii

fatului sau e+cesului de lichid amniotic.b. 'oduri de cordon - pot fi false şi adevărate. 5odurile false sunt formaţiuni determinate dedilatări varicoase ale vaselor ombilicale sautorsiunii e+a-erate a arterelor şi nu au importanţă

clinică.

5odurile adevărate, cu aceeaşi etiolo-ie ca şicircularele de cordon, pot limita circulaţia feto &

placentară a0un-%nd să determine chiar moarteafătului.c. (aterocidenţa de cordon este situaţia în care

cordonul se află între prezentaţie şi bazin, put%nd fi

comprimat între aceasta.rocidenţa de cordon defineşte cordonul situat înfaţa prezentaţiei, membranele fiind între-i.După ruperea lor apare prolabarea. <ceasta estefavorizată de orice cauză care împiedică

acomodarea perfectă a prezentaţiei la str%mtoarea

superioară şi permite alunecarea pe l%n-ă



prezentaţie a cordonului: hidramnios, placenta

praevia, prezentaţia mobilă, prezentaţiile vicioase,sarcina -emelară, distociile osoase, etc.ractic, cordonul este antrenat de lichidul amnioticîn momentul ruperii membranelor. rolabarea

cordonului determină suferinţă fetală p%nă lamoarte.

rezentaţia craniană a-ravează situaţia.

!onduita profilactică impune e+aminarea parturientei imediat după rupereamembranelor şi respectarea tehnicii corecte înmomentul ruperii artificiale a membranelor.2ratamentul constă în încercarea de reintroducere a

cordonului în cavitatea uterină utiliz%nd intervalul

dintre contracţii. 2ratamentul cel mai eficace esteoperaţia cezariană.d. )nserţia velamentoasă a cordonului este rară. 5use manifestă în timpul sarcinii, dar mişcările activeale fătului pot determina ruptura insertiei ce va

duce la suferinţă fetală acută prin s%n-erare de

ori-ine fetală.. +embranele corla - amniotice

ot determina distocii la naştere prin rezistenţăanormală sau aderenţă anormală pe se-mentulinferior, constituindu&se în cauze de încetinirea

dilataţiei colului, la care se adau-ă tulburări de



contracţiiitate uterină şi suferinţă fetală

consecutivă.2ratamentul constă în decolarea de polul inferioruterin şi;sau ruperea lor artificială.. (ichidul amniotic

<t%t hidramniosul (e+ces de lichid amniotic), c%t şioli-oamniosul (cantitate prea mică de lichid

amniotic) determină anomalii de contracţii itate

uterină, prezentaţii vicioase,procidenţe de cordon,anomalii de rupere a membranelor (prematur, precoce, tardiv).Bidramniosul şi oli-oamniosul se asociazăfrecvent cu malformaţiile fetale.

Dia-nosticul se face prin aprecierea eco-rafică a

cantităţii de lichid amniotic.

iidistociile mecanice

Documents