ii. practica (2)

145
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” FACULTATEA PEDAGOGIE SPECIALITATEA PEDAGOGIE SOCIALĂ AGENDA PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE A studentului (ei) Croitori Lucia , anul II , grupa 202 Practica psiho-pedagogică are loc în cadrul: Centrului pentru copii şi tineri „Convorbitorul” Perioada practicii, din 02.03.15 pînă la 27.03.15 Profesor mentor: Davidescu Elena Instructorul practicii: Leahu Nadejda

Upload: dorina-croitori

Post on 02-Feb-2016

264 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

q3ehrabdf c

TRANSCRIPT

Page 1: II. Practica (2)

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

FACULTATEA PEDAGOGIESPECIALITATEA PEDAGOGIE SOCIALĂ

AGENDA PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE

A studentului (ei) Croitori Lucia , anul II , grupa 202 Practica psiho-pedagogică are loc în cadrul:

Centrului pentru copii şi tineri „Convorbitorul” Perioada practicii, din 02.03.15 pînă la 27.03.15

Profesor mentor: Davidescu Elena Instructorul practicii: Leahu Nadejda

CHIŞINĂU, 2015

Page 2: II. Practica (2)

CUPRINS:

Practica psihopedagogică- verigă a studentului...................................................3

Completarea zilnică a agendei................................................................................8

Evaluarea copilului (Informaţii privind situaţia juridică a copilului).............48

Caracteristica generala a centrului......................................................................54

Regulamentul de functionare al Centrului:........................................................55

Orarul activităţilor:...............................................................................................60

Sondaj de opinie.....................................................................................................63

Studiu de caz..........................................................................................................68

Anchetă socială......................................................................................................74

Evaluarea complexă a familiei Gavajuc..............................................................84

Sugestii pentru viitorii studenti din cadrul faultatii..........................................87

Raportul de practică.............................................................................................93

Analiza unui dosar.................................................................................................96

2

Page 3: II. Practica (2)

Practica psihopedagogică- verigă a studentuluiDREPTURILE STUDENTULUI PRACTICANT

Pe parcursul petrecerii stagiului de practică studenţii au dreptul:1. Să ia act de cunoştinţă cu actele interne ale instituţiei (cu acordul

administraţiei instituţiei)2. Să asiste la şedinţe, întruniri, mese rotunde, seminare organizate în cadrul

centrului/instituţiei (cu acordul administraţiei instituţiei)3. Să discute cazurile cu supervizorul, tutorele şi să-i solicite acestuia sprijinul

în rezolvarea unei probleme sau situaţii deosebite;4. Să înainteze propuneri în vederea organizării şi promovării stagiului de

practică.

Obligaţiile studentului practicantPe parcursul petrecerii stagiului de practică studenţii au obligaţia:

1. Să se prezinte la conferinţa de iniţiere a stagiului de practică.2. Să frecventeze obligatoriu 30 ore pe săptămînă timp de 4 săptămîni (5 zile

pe săptămînă a cîte 6 ore).3. Să manifeste respect faţă de instituţia de practică, faţă de programul de

funcţionare al acesteia, de personalul angajat, precum şi faţă de cerinţele tutorelui de practică;

4. Să completeze caietul de practică;5. Să coopereze cu ceilalţi studenţi, cu echipa din care face parte şi cu care

lucrează;6. Să aibă o ţinută corespunzătoare în raport cu cerinţele instituţiei de practică;7. Să asigure menţinerea unei relaţii de colaborare între instituţie şi

universitate;8. Să respecte confidenţialitatea şi unicitatea fiecărui client;9. La sfîrşitul stagiului de practică, să prezinte Raportul final.

OBIECTIVELE PRACTICII

Obiectivele generale:1. Studenţii vor fi sprijiniţi să conştientizeze natura profesiei de pedagog social

şi responsabilitatea pe care o are faţă de clienţi;2. Stagiul de practică va contribui la înţelegerea de către student a profilului

pedagogiei sociale ca profesie;

3

Page 4: II. Practica (2)

3. Stagiu de practică va facilita dobîndirea abilităţilor profesionale în domeniu.4. Studenţii practicanţi vor face cunoştinţă cu privire la realităţile actuale din

domeniul sistemului de protecţie socială;5. Stagiul de practică va contribui la creşterea capacităţilor de autocunoaştere,

autodisciplină şi autonomie profesională.

Obiectivele operaţionale:În funcţie de disciplinele cuprinse în curriculum studenţii anului IV

trebuie să urmărească:- cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă

Di protecţie a copiilor/persoanelor aflate în dificultate Di cazate în instituţiile rezidenţiale de stat sau ONG-uri;

- descrierea organigramei locului de practică;- cunoaşterea serviciilor oferite copiilor/persoanelor în dificultate în cadrul

Direcţiei de învăţămînt Di a celei de Asistenţă Socială, a instituţiilor din sistem, centrelor de plasament, ONG-uri, etc. (categoriile de servicii oferite de direcţie, temeiul oferirii serviciilor sociale şi procedura oferirii acestora);

- definirea beneficiarilor ţintă şi identificarea actelor ce oferă drepturile acestora pentru a primi servicii sociale;

- cunoaşterea responsabilităţilor şi sarcinilor ce-i revin pedagogului social în cadrul Direcţiei de Învăţămînt, centrelor de plasament, ONG-uri etc.;

- dezvoltarea abilităţilor de lucru cu clientul sub îndrumarea tutorelui;- preluarea din centrele/instituţiile de plasament a 3 studii de caz şi analiza lor;- familiarizarea cu actele normative de organizare şi funcţionare a

centrului/instituţiei etc. (Regulamentele, fişele de post, actele legislative relevante etc.)În urma desfăşurării stagiului de practică, studentul urmează să-şi formeze

următoarele competenţe profesionale.

4

Page 5: II. Practica (2)

COMPETENTELE OBŢINUTEA. Competenţe instrumental - aplicative:1. Utilizarea corectă a metodelor de lucru alese2. Realizarea corectă a activităţilor de lucru şi a etapelor acestora3. Dezvoltarea altor abilităţi necesare adaptării la mediul profesional

- utilizarea calculatorului şi programelor specifice de lucru,- utilizarea limbajului adecvat categoriei de persoane asistate,- utilizarea instrumentelor din dotarea instituţiei (telefon, fax, copiator,

calculator, imprimantă, programe informatice specifice, etc.),- familiarizarea cu diversele circuite ale informaţiilor, documentelor,

deciziilor, raporturilor ierarhice, etc., din instituţie;- familiarizarea cu circuitele funcţionale ale instituţiei ( pt. evacuare în caz de

urgenţă, pt. diferite materiale biologice şi non-biologice, etc.);- utilizarea protocoalelor specifice instituţiei (domeniului) - locale, naţionale

sau europene;B. Competenţe atitudinale

- dezvoltarea atitudinilor empatice faţă de persoanele din grupul ţintă;- cultivarea responsabilităţii individuale, colective şi sociale în instituţie şi faţă

de grupul ţintă;- manifestarea responsabilităţii faţă de propria persoană prin însuşirea bunelor

practici privind sănătatea, protecţia muncii, evitarea activităţilor de mall praxis, de expunere defăimătoare, etc.;

- promovarea bunului renume al Universităţii prin comportamente dezirabile social şi diseminarea pozitivă a activităţilor acesteia;

- autoevaluarea satisfacţiei muncii în vederea orientării în carieră;- valorificarea potenţialului individual prin promovarea iniţiativei şi

creativităţii, armonizării climatului de lucru, optimizării şi eficientizării activităţii în instituţie.

5

Page 6: II. Practica (2)

STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE PRACTICĂTipuri de activităţi şi sarcini de practică pedagogică:

1. Studierea documentelor privind activitatea desfăşurată în cadrului Centrului;• Istoricul înfiinţării Centrului;• Localizarea (plasamentul);• Regulamentul de funcţionare al Centrului;• Orarul activităţilor;• Numărul de angajaţi la moment;• Beneficiarii Centrului;• Specificul activităţilor desfăşurate;• Rechizitele Centrului (adresă, telefon, fax)• Identificarea problemelor de activitate în cadrul Centrului;2. Studierea şi analiza dosarelor copiilor, tinerilor;3. Completarea zilnică a Agendei Zilei;4. Analiza a 5 studii de caz;5. Realizarea a 5 Anchete sociale;6. Organizarea unui Sondaj de opinie;7. Evaluarea Familiei unui copil;8. Evaluarea copilului (Informaţii privind situaţia juridică a copilului);9. Testarea psihologică a copiilor din cadrul Centrului, precum şi consilierea educaţională a lor;10. Elaborarea sugestiilor pentru viitorii studenţi din cadrul facultăţii.Raport de practică în care se va elucida activitatea desfăşurată, cunoştinţele acumulate, dificultăţile constatate, concluziile şi propunerile studentului.Anexe (De ex: Fişele de post a specialiştilor din cadrul centrului, planul cadru de activitate: obiective, beneficiari, parteneriat; regulamentul acte normative etc.).

6

Page 7: II. Practica (2)

În contextul de mai sus programul sarcinilor la psihologie, lansat la etapa iniţială a practicii pe teren, presupune următoarele momente concrete: Alegerea subiectului pentru cercetarea psihologică. Observări asupra

comportamentului lui. Acumularea datelor generale privind subiectul selectat. Cercetarea experimentală a componenţilor structurali ai personalităţii

minorului; Cercetarea experimentală a sferei cognitive a unui minor; Cercetarea experimentală a particularităţilor tipologice individuale ale

personalităţii; Studierea particularităţilor relaţiilor interpersonale ale minorului cu adulţii şi

semenii. Depistarea problemelor personale ale copilului; Analiza datelor obţinute. Concluzii. Alcătuirea caracteristicii psihologice a unui adolescent delicvent.Însărcinările date prevăd probe experimentale de diverse orientări: de diagnostică, care se promovează de către fiecare student în parte şi cuprinde toate grupele de risc, de corijare şi de profilactică, finalizate cu recomandări vizînd modalităţile de ameliorare a situaţiilor depistate, adică cu ceea ce se include în noţiunea de consiliere psihologică.

7

Page 8: II. Practica (2)

Completarea zilnică a agendeiData: 02.03.15

AGENDA ZILEI1. Obiectivele zilei (ce îmi propun să realizez):

O1. Identificarea localizării ( plasamentul) Centrului;O2. Analiza istoricului Centrului;O2. Cunoașterea personalului centrului;O3. Analiză și sinteză asupra expoziției de mărțișoare realizată în această zi; O3. Îndeplinirea agendei zilei de 02.03.15

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat): Ne-am deplasat la Centrul pentru Copii şi Tineri „ Convorbitorul”, care este localizat/ amplasat pe bd. Mircea cel Batrin, 7. Ca și fiecare persoană sînt curioasă, fapt pentru care eram nerăbdătoare să vizitez acest centru. Aveam emoții dar au fost diminuate imediat ce am facut cunoștință cu managerul centrului, D-na Leahu Nadejda. În viziunea mea, un manager de centru este acea persoana care are foarte multe responsabilități precum și foarte multe cunoștințe fapt pentru care credeam ca o nu o să dispună de prea mult timp pentru a ni-l acorda noua. Am rămas surprinse deoarece tot acel timp în care ne-am aflat în centru ne-a vorbit despre istoricul acestuia (ANEXA 3), despre persoanele care activează acolo (ANEXA 3), ne-a acordat atenție, fapt pentru care ne-am simțit special și încurajate. Am luat cunoștință cu orarul activităților care urmau să se desfășoare în centru, (ANEXA 5) precum și cu orarul cercurilor pe care copii le frecventează cu o deosebita plăcere ( ANEXA 4). Din discuțiile cu D-na Leahu am identificat cîteva din miile de situații în care se află fiecare copil din Centru. Deoarece astăzi a fost organizată o expoziție de mărțișoare confecționate de copii, D-na Nadejda ne-a îndemnat să participăm la înmînarea premiilor precum și la comentarea pe marginea fiecărui mărțișor confecționat ( ANEXA 12).

3. Concluzii (ce am reușit și ce dificultăți am întîmpinat): În concluzie pot spune că fiecare minut din viața noastră contează și trebuie să nu ratăm nimic din ea! Inca de la inceput, de cind am intrat in centru, doamna Nadejda ne-a intimpinat cu zimbet si voie buna. Din nou atmosfera magica si sfinta de sarbatoare. Aceasta Doamna face posibila ca acele 2 ore petrecute in Centru sa treaca neopservate. În aceste ore petrecute aici, am înțeles că această facultate nu mă v-a îmbogăți material, însă, în schimb voi aduce multe zîmbete în viața multor oameni.

8

Page 9: II. Practica (2)

În urma interviului cu D-na Leahu am concluzionat că nimic nu se obține de la sine, pentru a avea succes în ceva este necesar să muncim, să ne afirmăm pozitiv. Acest Centru nu are o isorie lungă, dar a îmbrățișat multe isorii, a copilărit împreună cu toți cei care i-au trecut pragul. A fost important pentru mine deoarece am cunoscut persoane cu care mă mîndresc, cu care Republica Moldova se mîndrește. Iar eu de la aceste persoane am multe de invatat. Am cunoscut activități de care nu credeam că există. Drept exemplu este activitatea „frivolite”, de care am rămas profund impresionată, și pe care neaparat o voi învăța. Astăzi am învățat că nimic nu e mai important decît să oferi sprijin, zîmbet și un spațiu plin de voie bună unor oameni care au nevoie de asta, nimic nu e mai plăcut decît să fii înconjurat de oameni cărora le pasă, de lucruri pe care le privești cu plăcere sau pe cele pe care le-ai făcut cu propria ta mînă. Nimic nu e mai important decît să fii înconjurat de copii al caror zîmbet iți creează placere, a căror voci iți răsună neîncetat în minte, de la care nu aștepți nimic altceva decît să-i vezi în plină viață. Dacă e să concluzionez pe marginea expoziției de mărțișoare confecționate de copii atunci pot spune că acești copii sunt foarte ingenioși precum și creativi. Ei au dat dovadă de mult interes și motivație. La sfîrșitul acestei activități au fost apreciate toate mărțișoarele, au fost comentate fiecare dintre ele iar copiii au fost premiați fiecare. Am opservat ca fiecare copil s-a simțit special și mîndru pentru lucrarea pe care a efectuat-o.

9

Page 10: II. Practica (2)

Data: 03.03.15

AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)O1. Identificarea beneficiarilor Centrului;O2. Identificarea rechizitelor Centrului ( adresa, telefon, fax, ect.);O3. Analiza regulamentului de functionare a Centrului;O4. Indeplinirea agendei zilei de 03.03.15;

2. Activitatea desfasurata a zilei ( ce am realizat)

Un copil e o minune, un copil e un lucru sfint. Un copil e ceea ce aduce fericire, viata si multe sperante. Dupa cum stim sectorul Ciocana este un sector relativ nou, un sector unde ades pe alee vezi mai mult copii, familii tinere, fapt pentru care s-a decis sa se infiinteze un asemenea centru pentru a crea o lume noua in viata acestor suflete. Astfel, acest Centru este destinat tuturor copiilor, de orice virsta. Aici fiecare isi poate desfasura activitatea dupa un program individual, isi poate alege ce activitati isi doreste, frecventeaza acele activitati care il intereseaza mai mult decit orice.

Din listele pe care le-am analizat am identificat ca sint inscrisi 650 de copii în anul 2014, iar de la începutul anului 2015 deja sunt înscriși alți 307 copii. Copiii au felul lor de a vedea lumea si sunt singurii carora nu le este frica de viitor. Isi zidesc fericirea pe visuri iar povestile in care binele invinge raul fac parte din visurie lor. Toate gindurile marete, toate inventiile cu adevarat importante au izvorit din sufletul unui copil care a visat sa-si depaseasca conditia si sa impresioneze lumea demonstrind astfel ca evolutia societatii depinde de ambitia visului unui copil. Sunt copii care trebuie sa lupte pentru apararea propriilor drepturi, copii pentru care dragostea inseamna atit de mult tocmai pentru ca le lipseste. Acesti copii au nevoie de o sansa pentru a-si demonstra valoarea. E atit de greu sa ajungi la sufletul unui copil insa e o aventura care merita intradevar traita.

Merita sa lupti pentru a cistiga increderea unui copil, caci inima lui e mai pretioasa decit o comoara, mai fragila decit o floare, mai bogata decit intraga avere a lumii. Am identificat ca numarul de contact al centrului este 022- 33-14-52, iar specificul activitatilor de desfasurare sint : origami , vocal, sah, dramatic, crosetare, broderie, impletit cu biser, arta plastica (ANEXA14), ping-pong si frivolite (ANEXA13).

10

Page 11: II. Practica (2)

Am analizat regulamentul de functionare a Centrului ( ANEXA 3) care se bazeaza pe cinci legi dictate de Pretura Sectorului Ciocana.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii. Locul unde lumea iti pare o poveste magica, asa este Centrul pentru Tineri Convorbitorul. Aici copilul traeste in lumea sa plina de veselie, de jocuri si lipsita de griji. Acest Centru ii pregateste pe copii pentru viata, ii determina sa aleaga o cale pe care ar merge o viata intreaga, aici ii invata ce e bine si ce e rau. Nu li se dau teme pentru acasa, nu li se citesc lectii decit doar ii pun in situatii in care trebuie sa aleaga drumul corect. Acest lucru se face prin joc, prin dans, cintec, impletit cu biser, prin tot ce fac aici. Copiii au felul lor de a vedea lumea si sunt singurii carora nu le este frica de viitor. Isi zidesc fericirea pe visuri iar povestile in care binele invinge raul fac parte din visurie lor. Fiecare dintre noi trece prin anumite situatii, fiecare in viata sa are probleme, astfel, aici inteleg sensul adevaratei fericiri. Toate gindurile marete, toate inventiile cu adevarat importante au izvorit din sufletul unui copil care a visat sa-si depaseasca conditia si sa impresioneze lumea demonstrind astfel ca evolutia societatii depinde de ambitia visului unui copil. Sunt copii care trebuie sa lupte pentru apararea propriilor drepturi, copii pentru care dragostea inseamna atit de mult tocmai pentru ca le lipseste. Iar pentru apararea drepturilor lor sunt aici prezenti doi pedagogi sociali care se ocupa cu cazurile fiecarui beneficiar al lui. Acesti copii au nevoie de o sansa pentru a-si demonstra valoarea. E atit de greu sa ajungi la sufletul unui copil insa e o aventura care merita intradevar traita.

Data: 04.03.15

11

Page 12: II. Practica (2)

AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei (Ce imi propun sa fac)

O1. . Promovarea tradițiilor naționale. Activitate cu genericul „ Un dar de la inimă la inimă”O2. Desfasurarea unor jocuri de dezvoltare a memorei, creativitatii și recunoasterii;O3. Indeplinirea agendei zilnice pentru data de 04.03.

2. Activitatea desfasurata a zlei (ce am realizat) La aceasta activitate am participat si noi, precum si alti 18 copii din Centru. Ne-am simtit plini de viata precum si plini de energie. Aceasta activitate a constat in faptul ca copiii au confectionat cite un martisor pe care mai tirziu au iesit impreuna cu noi in strada si am daruit fiecarui trecator acel martisor daruind-ul cu zimbete, voie buna si multa multa dispozitie. Am observat ca in urma acestei activitati toti copiii au fost foarte impresionati precum si dupa aceasta au avut dispozitie pe tot parcursul zilei. De aici am concluzionat ca nu are importanta ce daruiesti ci cum o faci. Ei au esit in strada daruind celor cpe pe care nu ii cunosteau cite un martisor confectionat cu dibacie precum si cu mult tact. Am ramas impresionata pentru faptul ca fiecare din cei ce au primit acest dar nu au respins, ci din contra au luat martisorul, au imbratisat pe cel ce i l-au daruit si iau zimbit larg spunindu-le ”Multumesc”. Acest multumesc a adus in inima copiilor acestora o raza de lumina, s-au simtit importanti daruind de la inima la inima. Trecatorii i-au incurajat iar ei au dat dovada de initiativa si motivatie (ANEXA15). În jocurile pe care mi le-am propus dupa activitatea ”un dar de la inima la inima” a fost important să mențin atenția copiilor, sa le creez o atmosfera foarte placuta si sa incerc sa le ofer posibilitatea de a se cunoaste unii pe altii prin joc. Dat fiind faptul ca copiii se cunosc mult mai bine prin activitatea de joc, aceasta oportunitate mi-a oferit ocazia sa cunosc persoanlitatea Andreiei in activitatea de joc. A fost important să realizez acele jocuri pentu vîrsta copiilor care se aflau la acel moment in acea sala, si sa incerc ca prin ele sa fie integrati toti in activitatile de joc, sa nu se simta nici unul dintre ei singur, discriminat, izolat. Copiii au dat dovada de activism si de o energie de care nu credeam ca o voi vedea acolo si atunci, deoarece noi eram acolo doar de citeva zile, si ei nu eram obisnuiti. Ma surprins generozitatea lor, flexibilitatea si inteligibilitatea acestora.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

12

Page 13: II. Practica (2)

Datorită experienței prin care am trecut am observat că captarea atenției și realizarea unor jocuri cu copiii este necesară. A fost important sa realizez faptul ca jocul este crucial in dezvoltarea normala a copilului, acesta incluzand dezvoltarea sociala, emotionala, psihica si cognitiva a acestuia. Jocul este o metoda de cunoastere a propriului corp sau a lucrurilor care il inconjoara. Jocul pune la dispozitia copilului o multime de oportunitati de comunicare orala. Fapt demonstrat in aceasta zi. Am invatat ca uneori, ca sa apropii o persoana de tine trebuie doar sa ajungi linga sufletelul lui si sa ii acorzi posibilitatea sa fie liber, sa se simta liber in tot ceea ce il incojoara. Am invatat ca mereu trebuie sa dai dovada de calmitate, de liniste, buna-dispozitie. Am invatat ca mereu voi fi asteptata acolo unde sunt multe sperante. Am învățat că trebuie să fiu o persoană activă, sinceră și plină de energie, deoarece copiii simt orice trăire emotionala a noastră. Pentru copii e important chiar si daca ii retii numele, asta il face deosebit. La fel deosebit il face daca ii povestesti experiente prorii de cind erai ca si el, il face deosebit cind il privesti isi ii zimbesti, iti zimbeste fara un motiv oarecare. E minunat sa vezi zimbetul unui copil, e minunat sa fii copil, el necesita protectie, afectiune si multa multa iubire. Jocurile educationale sunt importante pentru ca il mentin pe cel mic intr-o continua stare de invatare. De exemplu, sunt unele jocuri care ii pun la contributie capacitatile educationale si academice precum scrierea sau cititul. Copii cresc si isi sensibilizeaza simturile, isi intaresc muschii, isi coordoneaza vazul sau incearca sa isi controleze corpul prin joaca. Ei descopera lumea si pe ei insisi prin jocuri. Isi dezvolta noi aptitudini si devin tot mai competenti in ceea ce priveste capacitatile cognitive, sociale, emotionale, motorii, fizice si ligvistice. Aceste lucruri inseamna ca jocurile ajung sa modifice aproape toate ariile de dezvoltare ale unui copil. Il pot invata despre ce este bun si rau si ii ofera sansa de a invata mai multe despre animale, oameni si lumea care il inconjoara. Ele au o mare semnificatie si in dezvoltarea sanatoasa a copilului permitandu-i si incurajandu-l sa proceseze informatii si sa descopere prin propriile puteri sensul lumii in care traieste. Jocurile sociale sunt acele jocuri in care copii interactioneaza intre ei in diferite grade. Cu cat creste cu atat el tinde sa devina tot mai sociabil si mai cooperant. La inceput se joaca singur, apoi se joaca alaturi de ceilalti copii si in cele din urma el reuseste sa intre in contact si cu ceilalti copii.

Data: 05.03.15

13

Page 14: II. Practica (2)

AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun să realizez)O1. Analiza evaluarii familiei unui copil;O2. Realizarea evaluarii copilului Gavajuc Adriana ( informatii privind situatia juridica a copilului); (ANEXA 10)O3. Discuții la tema: ”Impresii în urma activității un dar de la inimă la inimă”O4. Îndeplinirea agendei zilei de 05.03

2. Activitatea desfasurata a zilei ( ce am realizat)

Am salutat personalul centrului dupa care am incercat sa aleg un copil cu careas putea realiza evaluarea familiei ei. Toti copii erau asezati la mese, jucindu-se, scriind, confectionind, sau pursisimplu vorbind. De o data la o margine de masa era o fetita timida, care ii privea pe toti fara a spune un cuvint macar. Am decis sa ma apropii sa vorbesc cu ea. Din discutii am ajuns la concluzia ca ii place sa deseneze. M-a luat de mina si mi-a aratat desenele eiasezate in erarhie, de la cele pe care le-a facut cind era foarte micuta, pina la cea pe care a facut-o chiar in acea zi. Mi-a spus sa aleg un desen, sa-i spun cel care imi place cel mai mult . Am vazut unul, un desen ce m-a sensibilizat. A scos desenul din folie si mi l-a intins, spunindu-mi ca mi-l ofera mie. Desigur ca am ramas profund impresionata. Am ajutat-o sa isi pregateasca temele la limba rusa, deoarece acest obiect ii este mai greu sa il insuseasca. Am intrat in discutie si cu prietenele Adrianei: Tatiana si Alexandra. Din discutia cu ele am identificat ca cercul de origame este unul dintre cele mai frecventate cercuri. Am discutat pe marginea activității desfășurate în ziua precedentă. Am identificat că fiecare copil s-a simțit important dăruind unor oameni pe care i-au văzut pentru întîia oara niște mărțișoare confecțtionate la cercurile de origami precum și la cele de frivolite. Ei au rămas profund impresionați și iși mai doresc asemenea activități spunînd că le dezvoltă bunul simț și respectul față de cei din jur.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat) Am reusit sa realizez evaluarea copilului Gavajuc Adriana, nascuta la 11 septembrie 2001. Pina la urma am reusit sa realizez evaluarea, cu toate ca a fost dificil sa acord intrebari la care Andreia sa imi raspunda sincer si sa ii recapat increderea in mine. In aceasta experienta am invatat ca preadolescenta, deoarece Andreia se incadreaza in aceasta perioada de virsta, este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioada a dezvoltarii, în care dispar trasaturile copilariei,

14

Page 15: II. Practica (2)

cedînd locul unor particularitati complexe si foarte bogate, unor manifestari psihice individuale specifice. Preadolescenta se manifesta prin autoreflectare, prin constiinta ca existenta proprie se deosebeste substantial de a celorlalti oameni, reprezentînd o valoare care trebuie pretuita si respectata. Preadolescentul încearca, cu înfrigurare, sa se cunoasca si sa se autoevalueze în raport cu realizarile sale si ale altora. El se întreaba adeseori, 'cine sunt eu?', iar raspunsurile ce si le da se bazeaza pe maturizarea intelectual-afectiva foarte evidenta pentru unii preadolescenti, chiar de la 10/11 ani, iar pentru altii la 15/16 ani. Constiinta de sine este un proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului la sine însusi, la propriile trairi, iar pe de alta parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea în mijlocul careia traieste. Cel mai înalt nivel al constiintei de sine este atins de elev atunci cînd el se poate privi ca subiect al activitatii sociale, ca membru al colectivului. Un factor de seama al constiintei de sine îl constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile acestora fata de calitatile si munca adolescentului. O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealului în viitor; un aspect al acestei preocupari este interesul pentru profesia pe care o va îmbratisa, determinîndu-l la reflectie asupra vietii sale interioare. Capacitatea de a se preocupa de propria persoana nu înseamna însa fuga de societate. Caracteristica principala a adolescentului este un puternic impuls catre actiune. Acum dispar dorintele vagi si apar telurile bine conturate, visarea ia forme constiente. Tinerii au ajuns la etapa cînd trebuie să se pornească pe cărarile neumblate ale vieții, să se inițieze în toate domeniile. Începe să se cunoască pe sine, descoperă laturile personalității lui și realizează schimbările esențiale ce îi marchează existenta.

Data: 06.03.15

15

Page 16: II. Practica (2)

AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Organizarea unei mese rotunde cu genericul ”Femeia- ființă minunată”O2. Desfasurarea unor jocuri de cunoaștere.O3. Îndeplinirea agendei zilei de 06. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am salutat personalul centrului. Mai intii am intrat in sala unde se desfasoara activitatile zilnice. Aici citiva copii desenau, altii stateau incordati pregatindu-si temele pentru acasa, altii stateau plictisiti. Astfel, am decis cu colegele mele sa distingem un pic atmosfera, desfasurind niste jocuri. Primul joc a fost „Salutarea”; apoi „Îmbrățișări muzicale” , iar ultimul joc fiind ” O orchestră fără instrumente muzicale”. Am intrat in discutii cu fiecare in parte, incercind sa creez o atmosfera cit mai placuta. În această experientă mai important a fost sa aleg jocurile intrucit erau copii de diferite virste. Îmi era frica ca cineva sa nu se simta neinsemnat. Am incercat sa dau fiecaruia cite un rol. O altă activitate din această zi a fost organizarea unei mese rotunde cu genericul: ” Femeie- ființă minunată”. La această activitate au participat peste 25 de copii care frecventează acest Centru. Fiecare din participanți și-au expus părerea despre femeie, au caracterizat-o și au expus trăsăturile ei. M-a surprins aceasta activitate deoarece am identificat că copiii sunt foarte inteligenți descriind această ființă ca ceva divin. Iată cîteva dintre frazele expuse în cadrul acestei activități: ”Știu și eu sunt fata dar acum vorbim de toate femeile,ele sunt creeaturile ce au fost facute de Dumneze si ispitite de diavol,cat te-ai chinui sa intelegi o femeie nu vei reusi fiindca ea se poate schimba ca si vremea,tocmai deaia ea poate fi chiar al cincelea anotimp.”; ”Este fiinta ce se aseamana cu un inger cand inchide ochii dar cand deschide gura se aseamana cu un diavol,caci este mai puternica decat orice si de asemenea este lucrarea lui Dumnezeu pe care si-a exersat simturile estetice si i-a reusit cu brio.”; ”Femeia se simte un om pe jumatate pana isi gaseste jumatatea si formeaza o familie,caci ea este menita sa fie iubita nu inteleasa,ca daca tu ii dezvalui ei iubirea ea iti va impartasi dublu inapoi,ca pana la urma femeia este sufletul barbatului si calauza ce ii arata drumul corect iar alaturi de ea sigur vei stii ce este victoria.”; ”Aceasta fiinta ce pare atat de simpla si defapt este atat de complicata este cadoul ce te alege nu trebuie sa fie daruita.”

16

Page 17: II. Practica (2)

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

În urma desfășurării acestor jocuri am identificat că fiecare copil se regăsește prin joc. Jocurile si distractiile sunt mai intense la varstele copilariei si tineretii ii crează o lume a visului. Stim cu totii ca copii de varsta ante sau prescolara se joaca tot timpul. Aceasta le confera conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea; tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica.  Jocul presupune un plan, fixarea unui scop si fixarea anumitor reguli, ca in final sa se poata realiza o anumita actiune ce produce satisfactie. Prin joc se afirma eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care le desfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decat cea a jocului. Mai tarziu, el se poate afirma si prin activitate scolara. Activitatea scolara se valorifica prin note, acestea se sumeaza in medii, rezultatul final al invatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii, pe cand jocul se consuma ca activitate creand bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.

Am constatat în primul rind că jocul fortifica un copil din punct de vedere fizic, îi imprima gustul performantelor precum si mijloacele de a le realiza. In al doilea rand, jocul creeaza deprinderi pentru lucrul in echipa, pentru sincronizarea actiunilor proprii cu ale altora, in vederea atingerii unui scop comun. Un al treilea rand, jocul provoaca o stare de buna dispozitie, de voie buna, oferindu-i omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte si de a se distra,dandu-i parca mai multa pofta de viata.

Ce ține de activitatea mesei rotunde pot concluziona că copiii au dat dovadă de foarte mult tact, voie bună, dispoziție și multă admirație față de aceasta minunată ființă –FEMEIA. Pentru multi,femeia este un mister,care te ridica(uneori te si coboara),este inger si demon-ea poate fi diferita.Femeia este creatura menita sa fie iubita,ci nu inteleasa.Traim intr-o perioada extrem de grea,iar femeia este cea mai chinuita fiinta.Femeia-mama e disperata ca nu-i ajung bani sa le dea copiilor,femeia-sotie nu stie ce sa-i puna sotului pe masa cind vine de la serviciu,femeia-e disperata ca nu-si asigura ziua de miine. Femeile au nevoie linga ele de un barbat puternic,care sa le faca sa se simta protejate.O femeie pe toate planurile este o femeie fericita,iar o femeie fericita este cu adevarat-femeia cea gratioasa,increzuta in sine si care poate oferi la rindul sau iubire.

Mai regina decit floarea,doar femeia poate fi.

17

Page 18: II. Practica (2)

Mai adinca decit floarea,doar femeia poate fi.Mai inalta ca destinul,doar femeia poate fi.Mai amara ca pelinul,doar femeia poate fi.

Mai frumoasa decit viata,doar femeia poate fi.Mai desteapta ca povata,doar femeia poate fi.Mai cuminte ca poemul,doar femeia poate fi.

Mai cumplita ca blestemul,doar femeia poate fi.Mai aproape decit dorul,doar femeia poate fi.Mai de soapta ca izvorul,doar femeia poate fi.

Mai de-april ca primavara,doar femeia poate fi.Si mai dulce ca vioara,doar femeia poate fi….

Data: 09.03.15AGENDA ZILEI

18

Page 19: II. Practica (2)

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Organizarea activității literar-artistice cu genericul ”Cea mai frumoasă floare – FEMEIA” O2. Desfasurarea unor jocuri de cunoaștere. O3. Îndeplinirea agendei zilei de 09. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Cu toţii ne refugiem deseori într-o lume imaginară, pe care ne-o creem plină de vise, de dorinţe ce se împlinesc, de imaginaţie, o lume paradisiacă în care restricţiile lipsesc. În crearea lumii imaginare omul transpune realul în imaginar.Astfel am decis sa organizăm jocul ”Foaia cu autografe”. Am constatat că importanta jocului in viata si dezvoltarea individuluiÎn Centru această activitate nu este o activitate lipsită de importanţă şi seriozitate.Toţi ne aducem aminte că multe lucruri le-am învăţat aici prin joc, el fiind practice singura metodă prin care noi puteam asimila ceva nou.  Jocul are rol terapeutic pentru cei care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie.Prin joc se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în joc. Oamenii s-au născut să se joace. Jocul este instinctiv şi fundamental pentru existenţa noastră. Joaca ne ajută să supravieţuim şi să progresăm prin conectarea cu alte fiinţe umane şi cu surse de energie şi entuziasm din interiorul nostru. Această practică este deopotrivă o sursă de calm şi relaxare, dar şi o sursă de stimulare a creierului şi a corpului. Tendinţa jucăuşă ne ajută să fim mai inventivi, mai inteligenţi, mai fericiţi, flexibili şi optimişti. O cale sigură de a ne dezvolta imaginaţia, creativitatea, abilităţi de rezolvare de probleme şi sănătatea mintală este aceea de a te juca împreună cu partenerii de viaţă, colegii de serviciu, copii, nepoţi şi prieteni. O altă activitate a fost cea dedicată Femeiei. Aici au particitat adolescenți precum și copiii. Am pregătit o masă dulce ca să distingem atmosfera. Am rămas plăcut surrprinsă de atitudinea tinerilor față de femei.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat) Am reușit să realizez un joc care a menținut interesul pe tot parcursul timpului desfășurării acestui joc. M-a impresionat liniștea în care fiecare își desena semnul și alcătuia sau mai bine zis descria un lucru despre sine. Am ajuns la concluzia că jocul este descris adeseori ca modalitatea de petrecere a timpului cea mai vioaie, deşi de multe ori îl luăm în serios şi putem uita în totalitate de el. Însă, jocul nu reprezintă un lux – este ceva necesar. Este important pentru sănătatea noastră mintală şi fizică în aceeaşi măsură ca dormitul regulat,

19

Page 20: II. Practica (2)

mîncatul sănătos şi exerciţiile fizice. Jocul ne învaţă cum să administrăm şi să ne transformăm sentimentele negative în experienţe.El supraalimentează învăţatul, ne ajută să eliberăm stresul şi ne contectează cu alţii şi cu lumea din jurul nostru. De asemenea, jucatul ne poate determina să lucrăm mai productiv şi cu mai multă plăcere.În ciuda plăcerii de a juca, undeva între copilărie şi maturitate, mulţi din noi se opresc să se mai joace. Înlocuim jucatul cu munca şi responsabilităţile. Cînd avem ceva timp de pierdut, noi alegem să ne retragem în faţa televizorului sau a computerului în locul jocului creativ şi stimulator. Prin permiterea reintrării jocului în viaţa noastră, putem continua să culegem beneficiile sale pe parcursul vieţii.Totuşi, să nu uităm şi importanţa jocului în dezvoltarea unui copil: le dezvoltă cel mai bine spiritul de echipă şi le îmbunătăţeşte abilităţile sociale. Cît despre femeie, adolescenții au descris-o la cea mai înaltă treaptă.Femeia a fost un subiect controversat dintotdeauna, la fel ca și orice acțiune sau stare iscate de către aceasta – război, duel, slăbiciune, dorință, atracție,  ură din dragoste, început de viață, Păcatul Evei…       Complementarul trebuie să-și aibă locul între femeie și bărbat, nu substituibilul sau suprapunerile. Ea reprezintă etalonul frumuseții umane, sau cel puțin așa se presupune… Zic asta, pentru că în zilele de astăzi îți este cam greu să identifici frumusețea naturală a unei femei. Excesul de fard fie îi maschează frumusețea, fie îi maschează naturalețea. Look-ul pompos și sofisticat ar putea face diferența în atragerea privirilor și „admirației”. Astfel se pierde adevărata esență a frumuseții feminine… Se zice că frumusețea e o chestie foarte relativă, subiectivă, bla bla. Hm, lăsați să vorbească frumusețea. Imediat vă veți da seama că ce pare frumos privirii și este frumos și la auz, rămîne a fi frumos pentru toți. Femeia a fost o enigmă mereu. Au încercat s-o cunoască bărbații îndrăgostiți, bărbații indiferenți, bărbații profesioniști în ale filosofiei și psihologiei, bărbații poeți…; niciunul nu a reușit. Ea, însăși femeia, nu se recunoaște în multe lucruri care le face, cuvinte care le spune, sentimente care le simte și astea mai mereu o fac să fie iritată, frustrată, nemulțumită, deranjată de orice fleac, deprimată de acel „nu știu ce” pe care nu îl primește. Treptat, aceste stări emoționale ale femeii au făcut-o răzbunătoare, trădătoare, aerată, dură și în căutare de un ceva care să-i dea încredere și să-i inspire sentimentul că este dorită.

Data: 10.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

20

Page 21: II. Practica (2)

O1. Organizarea unei mese rotunde cu genericul ” Traficul de ființe umane” O2. Testarea psihologică a unui copil din cadrul Centrului (ANEXA 19) O3. Îndeplinirea agendei zilei de 10. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am organizat un training cu specificul ”Traficul de ființe umane”. La această activitate au participat adolescenți cu vîrste cuprinse între 14-19 ani. Moldova continuă să se numere printre “pieţele” cele mai înfloritoare pentru exploatarea sexuală, munca forţată şi traficul de organe. După declararea independenţei Moldovei, circa 800 mii de persoane au emigrat pentru a scăpa de sărăcie. Traficanţii se folosesc de această emigrare masivă, legală şi ilegală, estimările oficiale vorbind despre 60 mii de victime ale traficului de persoane, la o populaţie totală de 3,6 milioane de locuitori.Traficul de fiinţe umane este recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor, săvîrşită prin:a) ameninţare cu aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane  atît fizice, cît şi juridice;b) înşelăciune;c) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste frontiera de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane;Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia; Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual, muncă silită, sau le sunt preluate organele. Semnele directe ale traficului de fiinţe umane. Recrutarea – presupune atragerea persoanei în situaţie de trafic prin oferte de studii sau locuri de muncă, prin încheierea căsătoriilor fictive, etc.;

21

Page 22: II. Practica (2)

Transportare – presupune deplasarea persoanei peste hotare, pe jos sau prin utilizarea diferitelor mijloace de transport, adeseori fiind utilizate căile ilegale (păduri, trecerea prin înot a rîurilor, etc.) Transfer – reprezintă transmiterea victimei unei alte persoane prin vînzare-cumpărare, schimb, arendă, transmiterea în contul unei datorii, dăruire sau prin alte tipuri de tranzacţii cu sau fără răscumpărare;Adăpostire – presupune plasarea victimei intr-un loc ascuns pentru a nu fi descoperită de reprezentanţii organelor de poliţie sau de o altă persoană terţă, capabilă să denunţe traficanţii;Ameninţare şi aplicarea violenţei fizice sau psihice; Confiscarea documentelor – presupune sustragerea de la victimă a actelor de identitate, paşaportului, permisului de şedere, ş.a.; Ţinerea persoanei în stare de servitute în scopul achitării unei datorii prestabilite nejustificat – presupune situaţia, în care victima este lipsită de liberate, inclusiv libertate de circulaţie, este ţinută în stare de ostatic pană la momentul achitării de el sau de o persoană terţă a unei datorii legale sau ilegale;Îngrădirea la libera circulaţie – victima este privată de libertatea circulaţiei sau limitată în a se deplasa doar în perimetrul unei zone restrînse, adesea în scopul evitării contactelor cu alte persoane sau în scopul obţinerii unui randament al muncii maximal;      Victime ale traficului de fiinţe umane pot fi persoanele trecute peste hotarele de stat (trafic extern) sau transportate în interiorul statului (trafic intern), pentru a fi aduse în stare de sclavie sau servitute. Victime ale traficului de fiinţe umane pot deveni bărbaţi, femei şi copii.      Traficul de fiinţe umane a afectat mai toate vîrstele. Conform datelor Centrului «La Strada», care cuprind o perioadă de peste zece ani, cea mai tînără victimă, la momentul racolării, avea 4 ani, iar cea mai în vîrstă – 60 de ani. Cele mai multe victime sunt din mediul rural (circa 48%), după care vin locuitorii oraşelor mici sau suburbiilor (30%) şi populaţia din mediul urban (22%).Cum poate apărea traficul de fiinţe umane. În multe cazuri, victimelor traficului de fiinţe umane le sunt promise locuri de muncă avantajoase în străinătate. Ulterior, odată ajunşi la locul de destinaţie, adeseori pe contul traficanţilor, acestea descoperă că sunt “îndatorate” traficanţilor şi prin urmare obligate să muncească pe gratis sau pentru un salariu derizoriu.

Data: 11.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

22

Page 23: II. Practica (2)

O1. Organizarea unui seminar cu genericul ” Părerea ta contează”;O2. Confecționarea unei cutii, numită ” Cutia cu idei”;O3. Îndeplinirea agendei zilei de 11. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am organizat un seminar cu genericul” Părerea ta contează” cu scopul de a demonstra ca fiecare cuvin, fiecare frază contează. Ca fiecare dintre noi are o personalitate, fiecare dintre noi are dreptul de ași expune părerea, fapt pentru care fiecare părere are o importanță foarte mare. De cateva zile, o persoana care m-a cunoscut de curand observa ca pentru mine, cuvintele sunt foarte importante. Da, părerea ta este importantă, mai bine zis înlantuirea părerii care inseamna comunicare. Scrisa sau vorbita.Nu părerea în sine, ci ceea ce ea transmite, felul in care transmiti.  Nu părerea este importantă, ci ceea ce ea reuseste sa imbrace. Părerile goale, rostite doar pentru ca ele suna intr-un fel (melodios, straniu, dur, intrigant, surprinzator), nu au nici o valoare, sunt mai putin decat zero. Părerile nu-mi plac decat atunci cand sunt "pline", umplute de miezul notiunilor.   Cîți oameni nu s-au gîndit la cît de importanta este părerea pentru succesul muncii în echipă? Dupa multe stundii s-a dovedit ca procesul de ați expune punctul de vedere este foarte important, mai important decît multi s-ar gandi. Personal, eu sunt in asentimentul specialistilor. Ați expune părerea are un rol important atunci cînd vorbim despre munca in echipa, dar si in viata de zi cu zi: in familie, la scoala, in cercurile sociale, de prieteni, etc. In primul rand, cred ca atunci cand ne expunem părerea cu persoanele din jur, putem sa realizam ca fiecare are o personalitate si o gandire diferita, ceea ce face comunicarea mai greu de realizat, dar totodata si mai eficienta. Doar atunci cand comunicam corect putem sa vedem succesul in munca noastra de echipa. Este bine ca atunci cand membrii echipei vin cu idei diferite, deoarece vom putea alege impreuna cu echipa cele mai bune idei, astfel incat la sfarsit vom avea parte de aprecieri si implinire personala.

Daca ideea noastra nu a fost aleasa, trebuie sa respectam decizia facuta si acest lucru sa ne motiveze sa devenim mai buni in ceea ce facem. In concluzie, cred ca este important sa ne exprimăm părerea, pentru ca atunci cand facem acest lucru, succesul nu va intarzia sa apara si vom putea vedea roadele comunicarii in echipa. Apoi am construit o cutie, numită cutia cu idei. Acolo am rugat sa se evidențieze ce activități își doresc sa facem pe parcursul întregii perioade de practică. După ce

23

Page 24: II. Practica (2)

am confecționat-o am rugat pe cei prezenți sa scrie fiecare ce așteptări au precum și ce și-ar dori să facem. (ANEXA 16)

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat) Cu toţii ştim că existenţa umană, relaţiile interumane, dezvoltarea comunităţilor şi a societăţii au la bază un element absolut vital şi străvechi totodată, ridicat la rang de artă încă din antichitate: comunicarea. Astfel, pentru a comunica eficient este nevoie să respectăm două reguli de bază: transmiterea mesajului clar şi concis, precum şi ascultarea şi înţelegerea mesajului pe care celălalt îl transmite. Comunicarea, că asta presupune sa-ti expui părerea,  reprezintă schimbul de mesaje între cel puţin două persoane, din care una emite (exprimă) o informaţie şi cealaltă o recepţionează (înţelege), cu condiţia ca partenerii să cunoască codul (să cunoască aceeaşi limbă). Instrumentul comunicării este limba. Prin schimbul de păreri ne exprimăm gîndurile, sentimentele, dorinţele, intenţiile, experienţele trăite, primim şi oferim informaţii. Din dinamica acestor schimburi, prin învăţare, omul se construieşte pe sine ca personalitate. Capacitatea de a comunica reprezintă o premisă a procesului de construire a relaţiilor interpersonale şi de integrare socială. Mulţi oameni consideră procesul de expunere a părerii ca fiind un proces simplu, deoarece la majoritatea persoanelor el decurge uşor. Dacă ne gîndim totuşi ce anume reprezintă să-ți expui părerea, vom fi surprinşi de cît de complex este acest proces în realitate.

Data: 12.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

24

Page 25: II. Practica (2)

O1. Vizionarea shoului ” 5 stele”;O2. Organizarea unor jocuri distractive;O3. Îndeplinirea agendei zilei de 12. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am vizionat un film al cărui regizor este Jeff Sable si Zander Villayne. Actorii principali ai filmului sunt Marc Singer, Vail Bloom, Adrian R”Mante, Louis Mandylor si Marisa Petrore. Ospitalitatea nu este singurul lucru care există în această stațiune de 5 stele. Într-o singură zi, problemele clienților ies la iveală, aducînd bune și rele, schimbări de situație, necazuri și povești de dragoste. Marc Singer , Vail Bloom, un adolescent care își dorește să fie rapper, întîmpină clienții cu un zîmbet în timp ce încearcă să o impresioneze pe Allison, casiera de la restaurantul de cinci stele. Nu este niciun secret că Allison își revine după o dezamăgire în dragoste, după ce s-a despărțit de bucătarul Miguel. Adrian R”Mante, pretențiosul șef de sală al restaurantului, este unul dintre puținii oameni care știu că Marc Singer este însărcinată și încearcă să-și ajute cea mai bună prietenă să găsească din nou fericirea. Louis Mandylor duce bagajele cu stil, iar soția lui, DeeDee, recepționeră, întîmpină clienții și va dezvălui un secret din trecutul lui Marisa Petrore care le va schimba viețile pentru totdeauna. Ideea filmului consta ca societatea umană modernă ar trebui într-o normalitate să asigure măcar un trai decent pentru FIECARE dintre locuitorii acestei planete.

O alta activitate după vizionarea acestui filmulet a fost organizarea unor jocuri distractive pentru a distinge putin atmosfera. La aceste jocuri au participat atit copiii cit si adolescenti. Jocul ” Ghici ce sunt” a constat in faptul ca o persoana sa plece in o alta parte pentru a se gindi la un animal sau un obiect ca sa il demonstreze celor care erau in sala. Cei din sala respectiv stiau despre ce animal sau obiect este reprezentat de copilul respectiv insa trebuiau sa spuna tot felul de alte lucruri numai nu ceea ce arata. Cel care reprezenta trebuia sa foloseasca orice in afara de limbajul verbal.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Scopul acestui film a fost sa creeze celor care il vizioneaza o imagine ideala despre viata. Este un fil educativ, ce determina oamenii sa lupte pentru o viata

25

Page 26: II. Practica (2)

decenta, sa atinga treptat cele 5 stele: fericirea, bucuria, comoditatea, prietenia si familia. Lipsa de educaţie, vîrsta fragedă şi greutăţile financiare îi determină pe unii părinţi să renunţe la copiii lor. Fie că îi abandonează pe stradă, fie că îi lasă la orfelinat, cei mici se trezesc singuri într-o lume crudă şi străină. Şi atunci te întrebi unde este acea egalitate a oamenilor în faţa vieţii?! Ideea filmului este sa luptam impreuna pentru o viata de 5 stele, sa aducem o raza de lumina in viata prietenilor nostri. Dragostea, răbdarea şi grija fac minuni. Fără iubire, fără îndrumare şi fără sprijin material, copiii înţeleg viaţa aşa cum pot ei. Într-o situaţie şi mai grea se regăsesc copiii cu un comportament timid, sensibil. Evident că şi ei sunt suflete care au nevoie de atenţie, de dragoste, pentru a recupera lipsurile pe care le au. Este greu să te adaptezi acestor copii, dar nu imposibil, deoarece trebuie să descoperi totul despre ei. O dată ce ai creat o punte de comunicare cu ei, descoperi nişte fiinţe minunate, care-şi doresc să fie tratate normal, care fac eforturi pentru a se integra şi pentru a exprima ce vor. Cele mai bune rezultate în dezvoltarea şi recuperarea acestor copii s-au realizat prin efortul comun al unei echipe multidisciplinare, ce a ales integrarea lor într-o colectivitate. Stînd între copiii sănătoşi, au avut exemple bune de urmat, dar a contat enorm că au fost trataţi ca toţi ceilalţi. Este important sa stii ca acele 5 stele la care aspiram se parcurg treptat, una cite una. Nimic in viata asta nu este intimplator, nimic nu este dat in zadar, fiecare lucru este spre a ne invata sa traim, spre a deveni rezistenti in fata dificultatilor. Jocurile care le-am organizat au fost binevenite. Copiii s-au distrat, zimbit si relaxat la maximul.

Data: 13.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

26

Page 27: II. Practica (2)

O1. Promovarea timpului liber;O2. Realizarea unei mese rotunde cu genericul ” Dă valoare timpului tău”;O3. Îndeplinirea agendei zilei de 13. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Sunt 24 de ore intr-o zi, 168 intr-o saptamana, adica aproximativ 720 intr-o luna. Pentru TOATA LUMEA! Dar oare cum reusesc unii oameni sa realizeze atat de multe lucruri, in timp ca altii sunt intr-o permanenta “criza de timp”? Tu cum consideri timpul – prieten sau dusman? In ce masura iti respecti termenele limita? Prioritatile tale de viata sunt si prioritatile tale zilnice? Se intampla sa spui: “…nici nu stiu cum a trecut timpul azi…, si nici nu am facut mare lucru…”?Daca:- vrei sa dai valoare timpului tau;- esti hotarat(a) sa iti optimizezi felul in care iti planifici, utilizezi si evaluezi ;- timpul pe care il ai la dispozitie;- rezultatele sunt importante pentru tine;- vrei sa renunti la metode vechi si ineficiente de a-ti gestiona timpul. Tu iti organizezi timpul sau te conduce el pe tine? Pentru multi dintre noi s-ar parea ca trecem de la o criza la alta. Cum putem inainta, cand nici macar nu putem tine pasul? Exista cateva lucruri pe care le poate face oricine dintre noi pentru a-si organiza timpul intr-un mod mai eficace.  Organizarea eficace a timpului este o decizie constienta, prin care hotaram ceea ce este important si apoi ne planificam timpul si viata in functie de aceste aspecte. Cheia problemei este sa ganditi pro-activ. Nu asteptati si nu lasati timpul sa va preseze; in schimb, preluati controlul si decideti cum va veti organiza timpul. Ce este important cu adevarat pentru mine? Ce actiuni trebuie sa duc la indeplinire pentru a avea rezultatele dorite? Astea sunt unele din intrebarile la care s-a raspuns in cadrul mesei noastre rotunde organizate astazi.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

"Nimeni nu are timp suficient, dar cu totii dispunem de tot timpul existent." Putem avea mereu un rol pro-activ? Bineinteles ca nu. Urgentele apar; trebuie sa respectam termenele limita. Dar, putem reduce numarul acestor situatii, planificandu-ne lucrurile in avans fiind pro-activi. Nu exista instrumente de organizare a timpului care sa functioneze pentru toata lumea la fel. In schimb, trebuie sa hotaram ce functioneaza mai bine in cazul nostru, pentru noi ca indivizi, in momentul respectiv. Trebuie sa ne organizam mai

27

Page 28: II. Practica (2)

bine? Sa ne alegem prioritatile mai bine? Avem un randament mai bun dimineata? Incercam sa realizam un proiect intreg deodata, in loc sa-l impartim in sectiuni mai usor de manevrat? Ce este mai bine pentru mine? In plus, cu timpul ordinea prioritatilor se poate schimba. Parintii vor acorda mai mult timp familiei decat indivizii singuri. O persoana care isi da licenta va acorda probabil mai mult timp scrisului si cititului. Dar, pe masura ce copiii cresc, iar licentele sunt obtinute, atentia se va concentra si asupra altor aspecte. Trebuie sa avem grija sa ne facem timp si pentru relaxare, pentru sport, pentru prieteni si pentru distractie.  Un factor important pe care trebuie sa-l iei in considerare este echilibrul! Nu suntem facuti sa ne concentram asupra unui singur lucru, excluzandu-le pe toate celelalte. Trebuie sa avem grija sa ne facem timp pentru relaxare, pentru sport, pentru prieteni si pentru distractie. Acestea sunt aspecte importante din viata unei persoane. Si fara sa avem grija de noi insine, nu vom avea energia necesara pentru a ne ocupa de solicitarile facute asupra timpului nostru.PLAN DE ORGANIZARE A TIMPULUI LIBER Nu exista instrumente de organizare a timpului care sa functioneze pentru toata lumea la fel. Totusi, unele din sfaturile urmatoare te pot ajuta in alegerea instrumentelor de care ai nevoie.- Invata sa spui "nu".- Atunci cand se poate, deleaga.- Nu lasa munca de birou sa se stranga.- Intreaba-te: "Care este obiectivul meu sau scopul pe care-l urmaresc?"- Gandeste-te in primul rand la eficacitatea ta si apoi la eficienta.- Imparte sarcinile in sectiuni mai mici; nu amana, pentru ca nu le poti face pe toate deodata.- Identifica lucrurile care-ti irosesc timpul si renunta la ele.- Adauga momente de relaxare si recreere in programul tau.- Identifica-ti si tine cont de bioritmul tau personal sau de momentele bune si momentele proaste.- Menajeaza-ti sanatatea, constientizand faptul ca nu poti multumi 100% din oameni, 100% din timp.

"Tu intarzii, dar timpul nu face acelasi lucru."- Benjamin FranklinData: 16.03.15

AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

28

Page 29: II. Practica (2)

O1. Generalizare a temei ” Atenție HIV/SIDA”;O2. Întilnirea cu ”Educatorii de la Egal la Egal” (ANEXA 17);O3. Îndeplinirea agendei zilei de 16. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am inceput cu o definitie care sa ne lamureasca asupra seriozitatii infectiei HIV.( HIV - virusul imunodeficientei umane iar SIDA - Sindromul imunodeficientei dobandite) HIV (virusul imunodeficientei umane) ataca si distruge sistemul imunitar al organismului, deschizand calea unor infectii oportuniste. De fapt acestea sunt cele care vor provoca deteriorarea iremediabila a organismului. Cauze Este o infectie virala, o infectie produsa de un virus numit Human Immuno-deficiency Virus - HIV (virusul imunodeficientei umane). Acesta ataca si distruge sistemul imunitar al organismului deschizand calea unor infectii oportuniste. Infectiile oportuniste sunt acele infectii pe care un sistem imunitar sanatos ar putea sa le tina sub control. In cazul unui sistem imunitar slabit efectul negativ al acestor infectii este foarte mare. In cazul infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sistemul imunitar este compromis iar aceste infectii oportuniste au un impact devastator asupra organismului. In momentul declansarii, fiecare afectiune are anumite semne si simptome ce o caracterizeaza. Totalitatea semnelor si a simptomelor poarta numele desindrom. SIDA este un stadiul in care apar semnele si simptomele diferitelor infectii oportuniste care incep sa distruga organismul lipsit de aparare. SIDA este un sindrom. In franceza - SIDA (Syndrome d'ImmunodéficitaireAcquis), in engleza - AIDS (Acquired Immunodeficiency Syndrome) sau in romaneste - sindromul imunodeficientei umane dobandite. În Moldova sunt înregistrate 4 996 persoane infectate cu virusul HIV (decembrie 2014). Acestea sunt datele oficiale, numărul real al persoanelor infectate fiind mult mai mare. Jumătate dintre cei infectați sunt tineri cu vîrste cuprinse între 20 şi 29 de ani. Deși pe an ce trece HIV şi SIDA afectează tot mai mulți tineri, anume ei știu cel mai puțin despre această infecţie. Un studiu realizat de UNICEF în rîndul tinerilor a arătat că doar unul din optștie cum se poate proteja de HIV, poate numi căile de transmitere a infectiei și metodele de protecţie. Educatorii de la egal la egal au sosit imediat ce am terminat de explicat cele numite mai sus.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

29

Page 30: II. Practica (2)

În primul rînd aş vrea să menţionez că Educatorii de la Egal la Egal este o reţea de tineri educatori de la egal la egal, ce întruneşte peste 200 de organizaţii şi instituţii din 48 de ţări ale lumii, inclusiv din Republica Moldova. Republeca Moldova are în prezent zeci de educatori de la egal la egal activi în diverse regiuni ale ţării. Reţeaua a fost creată în Moldova în septembrie 2004, la iniţiativa UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie. Reţeaua peer-educatorilor în prevenirea HIV/SIDA a apărut în anul 2004 şi are deja 2400 de membri. În prezent aceasta este cea mai mare rețea de tineret din republică. Toți membrii ei au vîrste cuprinse între 12 și18 ani și au fost selectați din peste 520 de şcoli din toată ţara. Fiecare tînîr educator a demonstrat calități de lider în localitatea din care provine, dar și capacități de comunicare. Înainte de a primi diploma de educator ’’de la egal la egal’’, adolescenții au fost instruiți la tema HIV/SIDA în cadrul unor școli de vară. Acolo ei au învățat despre căile de transmitere a virusului HIV, despre metodele de prevenire a infecţiei și despre mijloacele de protecție. În plus copiii au aflat cum să se comporte cu bolnavii de SIDA și cum să le ofere sprijin celor care au nevoie. Prin activitățile lor, ’’educatorii de la egal la egal’’ ajung la grupurile de semeni mai repede decît orice adult. Din arsenalul lor fac parte jocurile, lecțiile deschise, discuțiile în grup și chiar teatrul social. Pentru că sunt de aceeași vîrstă cu adolescenții cărora le vorbesc despre HIV/SIDA , tinerii educatori sunt acceptați mai ușor. În plus adolescenții pot discuta deschis la teme pe care se jenează să le abordeze cu adulții.

Data: 17.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

30

Page 31: II. Practica (2)

O1. Seminr la tema ” Ce este dragostea?”O2.Vizitarea bibliotecii ” Transilvania”;O3. Îndeplinirea agendei zilei de 17. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am realizat un seminat in care s-a discutat despre mrejele acelui sentiment care e in acelasi timp si dulce si sarat. Intreaba orice adolescent sau om in varsta “Ce este dragostea” si raspunsurile lor vor reflecta o influenta similara. Dragostea implica sentimente – romantizate prin muzica, literatura si mass media. Cu totii tanjim sa recream acea intimidate bazata pe ceea ce ni se pare ideal. Dorintele noastre cele mai profunde contureaza caracteristicile dragostei – fervoarea (pasiune), desavarsirea (perfectiune), implinire (bucurie). Cînd ne exprimam dragostea, dezvoltam o atasare emotionala puternica, anticipand ca aceasta dragoste sa ne fie impartasita. Ce primesc din aceasta relatie? Care este nivelul meu de multumire? Sentimentele noastre se concentreaza sa descopere acea persoana unica care satisface toate dorintele inimii noastre. Din pacate, ceea ce a hranit si incalzit dragostea noastra timp de un anotimp, se vestejeste si se raceste de multe ori. Drumul iubirii adevarate nu este unul lin.

La biblioteca Transilvania am asistat la o expozitie de carti pentru copii. Am ramas profund impresionati de interesul copiilor pentru lectura, pentru citit, pentru carti.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Dragostea adevărată este un sentiment pe care cu toții vrem să-l simțim, dar este dovedit că doar o mică parte din oameni au norocul să îl întîlnească. Este cel mai frumos lucru care s-ar putea întîmpla cuiva și asta doar pentru că este un sentiment pe care il împarti cu cineva. Cînd întîlnești pe cineva și te îndrăgostești, încă nu este iubirea aceea reală, pură, la care aspirăm cu toții.Dacă această persoană îți împărtășește sentimentele, doar atunci poți spune că ai întîlnit dragostea adevărată, însă această noțiune, acest sentiment înălțător nu se termină aici. Sentimentele împărtășite sunt doar primul pas. Iubirea reală este ceva mai mult decît a te îndrăgosti. Dragostea adevărată înseamnă încredere. Încrederea, totuși, trebuie să se regăsească în ambii parteneri, căci dacă un partener crede în celălalt, dar cel care primește încrederea nu poate oferi acest lucru, în viitor nu pot să apară decît probleme și suspiciuni.

31

Page 32: II. Practica (2)

Dragostea adevărată înseamnă prietenie. În față partenerului nu trebuie să fii doar iubit, dar trebuie să fii și prieten. Partenerul tău trebuie să fie persoană căreia îi poți cere sfatul și căreia îi poți spune toate secretele tale pentru că ai încrederea că nu le va spune nimănui și nici nu te va trăda. Dragostea aceasta pură se bazează pe a putea vorbi despre orice cu persoana pe care o iubești. Exact această parte verbală este cea mai importantă pentru păstrarea dragostei într-o relație, pentru că în momentul în care partenerii vorbesc, pot găsi o decizie oricărei probleme pe care o vor avea. O cauza frecventă e despărțirilor este tocmai lipsa de comunicare și faptul că partenerii nu pot sau nu vor să vorbească de problemele pe care le au. Dragostea adevărată înseamnă ajutor reciproc.  Cînd dragostea este una pură, ea poate supraviețui în fața oricărui lucru sau oricărei probleme. Orice problemă este un test al sentimentelor, al legăturii create de relație. În plus, cînd iubești cu adevărat ești dispus și pregătit să-l ajuți pe partenerul tău imediat și cu orice și oricît poți. Accentuez, din nou, că este vital ca și partenerul tău să simtă același lucru. Dragostea  adevărată înseamnă grijă și atenție.  Cînd ești îndrăgostit vrei ca și partenerul să se simtă bine, iubit și protejat de relație. Cînd iubirea este aceea ideală, egoismul este automat eliminat din ecuație, pentru că nu mai ești singur și trebuie să te gîndești și la gîndurile, sentimentele și dorințele partenerului, nu doar ale tale. De aceea, acest sentiment minunat te va face să-ți dorești ca partenerul tău să fie fericit, ceea ce înseamnă că iubirea se bazează și pe sprijin și susținere morală. Sentimentul pe care îl ai cînd cel care stă alături ție te iubește și te susține în orice ai face (atîta timp cît este ceva benefic vouă) este unul minunat.Iubirea este pură și relația este una ideală în momentul în care ambii parteneri sunt sinceri și deschiși. Înseamnă că trebuie să te simți apropiat de partener și să-l cunoști complet, cu tot cu calități și defecte. În plus, înseamnă să-i accepți defectele și să nu-l obligi sau să nu-l bați la cap să și le schimbe (atîta timp cît nu sunt niște defecte care să-ți facă rău fizic sau psihic). Cînd două persoane se iubesc, vor simți că se completează unul pe altul și vor accepta să facă compromisuri pentru că relația să fie una plăcută.Cînd iubirea este împărtășită și este reală, atunci ea te va transforma, te va face o persoană mai bună și va face și lumea din jurul tău să pară un loc mai bun pentru a trăi.

Data: 18.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

32

Page 33: II. Practica (2)

O1. Desfășurarea unei mase rotunde cu genericul ”Locuri pitorești în Republica Moldova”O2.Examinarea dosarelor unor copii din Centru ( ANEXA 18);O3. Îndeplinirea agendei zilei de 18. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

La această activitate nici nu ne-am așteptat să avem atîția participanți. Moldova noastră este un locșor de aur, în care fiecare moldovean se simte bine în felul său şi se mîndrește în felul său. Contează faptul că avem cu ce ne mîndri: cu locuri spectaculoase, unele cu tradiții, altele cu imagini nemaivăzute, altele ce te îmbie prin liniștea lor perfectă pentru 2 zile de weekend. Astfel spus, avem unde petrece timpul, fără să mai plecăm prin ţări calde şi însorite. Vedeți așadar 10 cele mai bune locuri din Moldova unde te poți simți un moldovean adevărat:1. Toltrele Prutului2. Suta de movile3. Peștera Emil Racoviță4. Parcul Țaul.5. Complexul muzeal “Orheiul Vechi”6. Castelul de Vînătoare al lui Manuc Bei7. Buncarele din pădurea de lîngă localitatea Olișcani8. Conacul “Zamfir Ralli Arbore”9. Cetatea Soroca 10. Arcul “Struve” Am analizat dosarul unui copil. Am identificat ce cuprinde un dosar. Ce acte sunt necesare pentru a a completa dosarele si ce trebuie sa se completeze. ( ANEXA31)

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Eram sigură că chiar daca locuim in Moldova nimeni nu isi dă seama cîte locuri pitorești sunt în această țară a minunilor. Am ajuns la concluzia că vara aceasta mulți din cei prezenți la această activitate își vor petrece vacanța în Moldova, pe meleagurile natale. Printre aceste obiective turistice enumerate că le vom vizita sunt:

1. Toltrele Prutului„Toltrele Prutului” sînt concentrate pe un teritoriu restrîns, dar cu o priveliște uimitoare. Un peisajul abrupt și surpat ,ceea ce stîrnește și mai mult dorința de a pleca ca turist încolo.

2. Suta de movile

33

Page 34: II. Practica (2)

‘’Suta de movile’’ – monument care se întinde pe mai bine de 1600 ha, este singurul loc din Europa, unde sînt concentrate într-un număr atît de mare recife submarine ale mărilor antice care acopereau în antichitate acest teritoriu. Dacă ai dorința să ridici 3500 de dealuri mari, mici și mijlocii, e absolute necesar să vizitezi Suta de Movile.

3. Peștera Emil RacovițăEste a 13-a ca lungime în Europa și a 26-a în lume. Și dacă ai intenția să te scalzi în unul din cele 20 lacuri din Peșteră, care au efect curativ, grăbește-te să ajungi în Raionul Briceni.

4. Parcul Țaul.Se află cam la 200 km de Chișinău, și face cît Dendrariu, Valea Morilor și La Izvor luate împreună. Aleile din Parcul Țaul sunt absolute uimitoare.

5. Complexul muzeal “Orheiul Vechi”Pe lîngă festivalul Gustar organizat aici în luna august, poți face o excursie pe la Orheiul Vechi și pentru frumusețea acestuia. Caverne de piatră, mănăstiri, locuri emblemă pentru ochiul fiecărui moldovean – toate sunt perfecte pentru un weekend de odihnă.

6. Castelul de Vînătoare al lui Manuc BeiConstruit în stilul unui castel medieval European, acesta trezește interesul cel puțin prin amplasare, înfățișare și povestea pe care o are în spate.

7. Buncarele din pădurea de lîngă localitatea OlișcaniUrma să devină o fortăreață militară care avea să îngenuncheze europa, însă după destrămarea URSS a rămas abandonată ca și alte obiecte militare concepute de sovietici. Adînc ascuns în inima unei păduri dese, buncarele sunt o adevărată atracție petru turiștii care se află în căutarea senzațiilor tari. Zona este împinzită cu panouri care informează că accesul este interzis, dar asta nu ne-a împiedicat să aruncăm și noi o privire. Totuși să fiți destul de precauți paznicii sunt din ăia agresivi și destul de rezervați.

8. Conacul “Zamfir Ralli Arbore”Dacă ajungi la vreo 55 km vest de Chișinău, nu uita să treci și pe la Conac. Aici poți admira adevărate tradiții moldovenești. Și în plus, tot aici a fost de cîteva ori și Pușkin, care cică ar fi avut o idilă cu o țigancă. Așadar, te așteaptă multe surprise pe la Conac.

9. Cetatea SorocaVestita Cetate tot mai stă mîndră și gata să primească turiști de tot felul. Mai ales după ultimile renovări. A gîndit bine Ștefan cel Mare cînd a făcut-o, și restul care au adus-o pînă la splendoarea de azi. A propo, pe aici a trecut și Suvorov. Deci merită să o vezi.

10. Arcul “Struve”

34

Page 35: II. Practica (2)

Singurul meridian geodezic din Republica Moldova. Deci din start stîrnește interesul. Mai ales că se combină cu excursii turistice prin împrejurimi.e lîngă toate aceste minunății turistice, Republica Moldova mai are și alte destinații care merită a fi văzute. Printre aceste se includ și mănăstiri (Biserica Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Hîncu, Mănăstirea Hîrjeuca), muzee și case-muzeu (Casa-muzeu “Alexandr Puskin”, Casa-muzeu “Alexei Mateevici” din s. Zaim, Casa-muzeu “Constantin Stamati”, Casa–muzeu „Igor Vieru”, Complexul muzeal “Orheiul Vechi”, Muzeul de Arheologie si Etnografie; Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala, Muzeul Meșteșugurilor Populare din s. Ivancea, Muzeul National de Istorie a Moldovei, Muzeul national gagauz de istorie si etnografie “D. Cara-Ciobanu”) sau sate de o frumusețe rară și cu tradiții vechi (Satul Cosauti, Satul Cosauti si padurea “Stanca-Jeloboc”, Satul Japca, Satul Rudi, Satul Saharna, Satul Tipova).Deci vara aceasta suntem patrioți, vara aceasta vizităm Moldova în lung și-n lat.

Data: 19.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

35

Page 36: II. Practica (2)

O1. Desfășurarea unei mese rotunde cu genericul” Fii original, fii populară și liberă fără droguri”;O2. Organizarea unor jocuri pentru dezvoltarea încrederii în sine;O3. Îndeplinirea agendei zilei de 19. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am desfasurat o masa rotunda unde am discutat despre droguri. Oamenii consuma astazi droguri mai mult ca oricand. De ce consuma oamenii droguri ? Raspunsul pare a fi simplu… ei doresc sa simta altceva decat de obicei. Este gresit sa spui si sa faci: “incerc doar odata de curiozitate”. Daca iei odata vei dori sa mai iei odata si astfel vei ajunge fara sa-ti dai seama la dependenta. Suntem usor de infleuntat iar pentru unii anturajul este distrugator. Cercul de prieteni in care ne invartim este una din cauzele care duc la dependenta de droguri. “Daca ia el, de ce sa nu incerc si eu?” Si asa incepe totul… si apoi urmeaza chinul. Foarte multi dintre cei care au luat droguri regreta enorm ca a au facut acest pas negativ in viata. Unii au reusit sa renunte, altii nu au reusit. Insa pentru toti, integrarea sau reintegrarea in societate va fi foarte dificila. O persoana care este cunoscuta ca ia droguri sau ca a luat droguri este oarecum respinsa de societate. Lumea te va privi altfel, se va feri de tine. Sa nu te miri daca nu iti vei gasi un loc de munca. In fond, cine va angaja pe cineva care se drogheaza ? NIMENI. Sufera si cei care au consumat droguri dar au reusit sa scape de ele. Desi nu ar trebui, lumea ii priveste altfel. Totusi, acei oameni au fost bolnavi, dar s-au vindecat si merita o noua sansa. Vreau sa le spun celor care sunt pe punctul de a consuma droguri sa nu faca acest lucru. Societatea ii va respinge, prietenii si familia ii vor parasi, traficantii ii vor urmari si ii vor folosi pentru scopurile lor. Dependenta nu este o joaca, este o drama greu de descris la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si criminalitate. De ce sa fii bolnav de o boala pe care o poti evita ? De ce sa fii jucaria altora ? Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce in lumea falsei bucurii, dupa care te arunca cu brutalitate in cumplitele chinuri ale iadului afectand atat sufletul, cat si trupul. SPUNE NU DROGURILOR, in orice situatie. Viata ta nu va mai fi la fel niciodata.&#187 Drogurile sunt substante create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimica. Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.

36

Page 37: II. Practica (2)

Un rol important în preintampinarea consumului de droguri il au parintii, care trebuie sa-si educe copiii corespunzator din punct de vedere moral si spiritual, pregatindu-i pentru a face fata realitatilor dure ale vietii.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

,,Visele se realizeaza, nu se injecteaza” si am inceput a reflecta asupra lui.  Plauzibilitatea acestui slogan este atat de adanca incat nu pot trece cu vederea iar gandul meu se revarsa asupra multor actiuni si cazuri reale. Viata este ceva greu de explicat, adesea ne putem lovi de bariere greu accesibile, uneori avem impresia ca nu vom gasi lumina in intunecatele labirinte ale vietii, dar totusi ele sunt, trebuie doar sa crezi in tine si sa nu apelezi la asa numitele ,,pastile salvatoare” nu te vor ajuta, ba din contra vor incerca cat mai mult sa te retina in lumea aceasta neagra pe care tu o crezi variata in zeci de culori.  Niciodata nu am privit drogurile ca o salvare, ca o cale spre adevar, dar ca un abis intunecat de ceata problemelor. Drogurile, asa numite substante  psihoactive, sunt practic otrava ce o consumam pentru a ne simti bine si a trai intr-o lume variata, fericita si plina de adrenalina.  Nu am nevoie de droguri ca sa fiu fericit, fericirea o pot construi si eu alaturi de persoanele dragi:familie si prieteni, iar ca sa-mi colorez viata nu este suficient doar o cutie de creioane cu care pot desena pe o coala de hartie imagini vesela, insa mai pot sa-mi colorez viata cu zambetele si fericirea celor din jur, cu imagini reale in culori vii si iubirea apropiatilor.  Nu am nevoie de droguri  ca sa dansez pentru viata, o pot face si asa fara solutii dependente care sa-mi curga prin vene, fericirea este ceva  abstract, insa o pot avea atunci cand stiu cum sa lupt pentru ea, iar drogurile doar ma vor opri din calea fericirii.   Am ajuns la concluzia ca drogurile te scot din societate, iar apoi din viata, iti omoara orice celula din corp, iti distruge realitate si creaza in jurul tau peretii iluziilor construite din magia substantelor dependente, iar daca devii dependent iti semnezi proclamatia la moarte. Nu este un scenariu dintr-un film science fiction, dar este realitatea care au vazut-o cu proprii ochi tinerii prea doRnici de aventuri si care s-au expus cu propria lor viata.

Data: 20.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

37

Page 38: II. Practica (2)

O1. Vizionarea filmului ” Spune NU drogurilor”O2.Elaborarea unui sondaj de opinie cu tema: Abuzul fizic, verbal și emoțional asupra copiilor” (ANEXA 7);O3. Îndeplinirea agendei zilei de 20. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Am vizionat un film care a sensibilizat pe toată lumea prezenta. În acest filmuleț au fost relatate atît cauzele ce determină apariția consumului de droguri cît și consecințele acestui proces. Tot filmulețul este bazat pe exemple precum și pe ssituații concrete. Mărturiile care au fost relatate a schimbat părerea tuturor celor prezenti despre această problemă socială. Spune NU drogurilor  Implică-te şi tu, nu fi indiferent, sprijină această campanie, prin acţiunea ta poţi ajuta un om, poţi salva o viaţă. Spune Nu drogurilor este un film recent filmat, nonprofit, care şi-a propus să facă ceva, atît cît se poate printr-un website şi o campanie, pentru conştientizarea opiniei publice, îndeosebi a tinerilor, cea mai vulnerabilă categorie în faţa tentaţiilor “moderne, cool” a societăţii în care trăim, despre tot ceea ce înseamnă consum de droguri într-un fel sau altul. Spune Nu drogurilor este un SIMBOL, o ATITUDINE, nu pretindem că putem forţa decizia personală a nimănui. Din păcate prea des se vehiculează expresiile “droguri uşoare” şi “droguri tari”. În opinia noastră există doar DROGURI. Un rău care lasă întotdeauna traume. Chiar dacă acestea sunt mici sau mai mari. Pentru mulţi consumatori nu va mai exista niciodată elementul “ca înainte”. Efectele pe termen lung produse de droguri se măsoară în sănătate, vieţi, familii afectate, probleme sociale.În articolele acestui blog găseşti suficiente exemple şi material informativ în acest sens.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Este infinit mai uşor să eviţi orice contact cu orice tip de drog, decît să suporţi consecinţele dependenţei cu toate aspectele ce derivă din aceasta. Sprijină şi tu campania Spune NU drogurilor ! , afişază pe blogul, site-ul tău un banner de mai jos. Este un simplu gest prin care arăţi lumii opţiunea ta. Noi te răsplătim cu un link în secţiunea “Susţinători”. Dacă prin acţiunea ta, salvezi o singură viaţă de la drog, dependenţă, probleme de natură legală, decădere într-un cuvant, consideră că ţi-ai atins scopul, alături de noi toţi ceilalţi.

38

Page 39: II. Practica (2)

Traim intr-un univers plin de tentatii care nu au cum sa ne lase reci. In perioada adolescentei , cand tinerii sunt inca in cautarea si consolidarea unei identitati de sine, posibilitatea adoptarii unor comportamenteindezirabile este extrem de crescuta. Anturajul, grupul de apartenenta cu care te vezi zilnic, cu care mergi sa te distrezi la club pot avea influente mai mari ca educatia primita de la familie acasa sau prin intermediul scolii. Gradul de influentare si de manipulare la aceasta varsta este foarte mare, dar o atitudine critica, bazata pe detinerea de informatii, te poate ajuta sa anticipezi repercusiunile unui comportament neadecvat, determinandu-te sa nu te expui la el.Cunoasterea efectelor nocive ale drogurilor te poate determina sa nu incepi sa le consumi. Ele produc dependenta fizica si psihica si se asociaza cu afectiuni organice si psihice, care, in timp genereaza moartea. Cercetarile realizate in Statele Unite, dar si in Europa demonstreaza consumul in proportii din ce in ce mai mari de droguri in randul tinerilor. Este vorba atat de drogurile legale: cafea, tigari, alcool, dar si de cele ilegale.Acestea din urma sunt extrem de periculoase, iar persoanele care le consuma isi pregatesc terenul pentru o moarte lenta si dureroasa. Este un deziderat sa ai o viata complet sanatoasa, dar, in anumite limite poti incerca sa o faci sa fie cat mai sanatoasa, pentru ca de ea depinde starea ta de sanatate.Poti sa alternezi o noapte petrecuta la club unde exista foarte mult fum de tigara cu o zi de relaxare la sala si o alimentatie naturala. In felul acesta, mai echilibrezi balanta.Nu te lasa influentat de scurtele momente de placere pe care ti le ofera drogurile , pentru ca ele sunt succedate de o dependenta fizica si psihica chinuitoare. O sa expun cele mai consumate droguri pentru a atentiona inca o data asupra efectelor acestora in plan fizic si psihic. Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Consumatorul de marijuana se simte relaxat, tihnit, increzator in fortele proprii si creativ. Despre sondajul de opinie pot spune ca a fost mai dificil de realizat deoarece imi era frica sa nu fiu respinsa sau sa nu mi se raspunda inapoi, sa fiu inteleasa gresit.

Data: 23.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

39

Page 40: II. Practica (2)

O1. Pregătirea si amenajarea centrului pentru sfintele sărbători de paști O2. Dezvoltarea abilitaților practice O3. Crearea unui produs cu ajutoru imaginației si ideilor copiilor O4. Îndeplinirea agendei zilei de 23. 03

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

În această zi centrul a fost vizitat de un număr impresionant de copii. Timpul de afara dar si predispoziția pregatirilor pentru sărbătorile de paști au creat o atmosfera de lucru in fiecare colțisor al centrului. Impreuna cu profesorii de la fiecare cerc a pregătit cite ceva nou,deaceea copii au fost foarte prinși in lucru, pina-n seara. La cercul de aplicații din hârtie a fost cea mai mare agitație, ei au confecționat ramele, care vor fi ca stative pentru ousoarele de paști. Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Cel mai impresionant a fost sa vedem rezultatele la acel sfârșit de zi. E doar prima zi de pregătiri dar copii deja au reușit sa schimbe atmosfera din centru. Ideilor si imaginației lor nu li sa pus limite, deaceea tot ce a ieșit din minutele acestor copii e uluitor si dea dreptul spectaculos. Noi am ramas plăcut impresionate, am lucrat alături de ei, nea reușit si noua cite ceva, dar numai cu ajutorul lor. Defapt scopul nostru a fost cit mai mult sa interacționăm cu ei, sa legam discuții si sa facem impreuna lucruri frumoase. Cred'ca la sfârșitul acestei zile am realizat mai mult decât neam propus, deoarece am plecat cu sentimentul de împlinire si satisfacție. Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Data: 24.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Interacționarea si comunicarea cu copiii;

40

Page 41: II. Practica (2)

O2. Organizarea unei mese rotunde;O3. Informarea tinerilor referitor la problemele ce înconjoara acest viciu;O4. Realizarea mesajelor AntiDrog.O5. Îndeplinirea agendei zilei de 24. 03. 15

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Toți participanții la activitate cunoșteau din timp tema care avea sa o abordam. Problema drogurilor in ultimii ani ia amploare la noi in țara,si cel mai trist ca si in rodul adolescenților si a tinerilor. Important ca au participat atit tinerii care deja au avut tangente, puternice, cu acest viciu, si, din păcate, cei acre acum se afla in plasa problemei date. Ne-am propus sa nu etichetat pe nimeni, ideea noastra fiind, toți suntem egali, iar impreuna putem găsi oaza de lumina si încrederea pentru cei aflați in impas. Am căntat împreună cîntecul AndtiDrog:

Tu credeai c-ai gasitIntr-un plic

O bucata din rai Te-ai convinsCa-i un vis 

Dar fara culori Si-acum plangi 

Ca te simti Mult prea gol

In joc e viata ta, viata ta, viata taHai spune stop cu noi si nu te mai droga 

Gaseste-un drum mai bun, mai frumos, mai curat Si spune-acum cu noi am luptat, am invins, m-am lasat

Esti prins in clipe Care te trag in urma ta

Sunt mii de vise Care se scurg sub pielea ta

Ai calcat peste toti fara sa-ti pese ce-ajungiAi ajuns de fapt de rusine sa fugi 

Ti-ai luat biletul catre ea din magazinul de legale Si crezi ca scapi acum de toate problemele tale Ai crezut ca esti cool si-acum platesti cam mult 

Iar otrava din vene te va face pierdutAi nevoie sa te ridici sa faci ceva cumvaNu lasa sa treaca ne-nsemnata viata ta

Nu-ti mai cheltui timpul incercand doar sa te spargiTe-ai obisnuit sa spui nu pot si nu vrei sa te lasi 

Te-ai lasat purtat intr-o lume doar a taAi mintit cat ai putut si ai furat cat se putea 

Ai pierdut si-ultimul ban 

41

Page 42: II. Practica (2)

Mama tata i-ai vandut doar pe un ban In joc e viata ta, viata ta, viata ta

Hai spune stop cu noi si nu te mai droga Gaseste-un drum mai bun, mai frumos, mai curat 

Si spune-acum cu noi am luptat, am invins, m-am lasat Nu te mai droga, nu te mai droga 

Ai grija de viata ta, viata taNu te mai droga, nu te mai droga 

ieee viata ta, viata taAi grija de viata ta, viata ta

Nu te mai droga, nu te mai droga nu nu nu nu te mai droga

Ai grija de viata taNu te mai droga, nu te mai droga 

Ai grija de viata ta, vïata ta!!!

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Ceea ce ne-am propus am reușit sa realizam cu succes. Ne-a impresionat faptul ca fiind o tema "tabu" si destul de cunoscuta, toți au fost atenți si au participat activ la ceea ce am organizat. Am pus accentul pe problema, si nu pe persoana, deaceea fiecare părere, ideile si răspuns era primit de fiecare si discutat impreuna. Desemna discuțiile au fost deschise si deliberate de etichetări, atacuri, reproșuri. Am încercat, si ne-a reușit, ca o problema atit de sumbra sa o abordam cu optimism, plini de curaj, încredere ca noi vom putea aduce schimbarea, Canon suntem puternici. Cîntînd împreună ne-am simțit cu adevărat în lumea viselor. E o lume în care esti doar TU și restul nu contează, o lume in care nu îți pasă de nimeni și nimic. E o lume a fericirii.

Data: 25.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Orientarea spre identificarea rolului familiei in viața copilului;

42

Page 43: II. Practica (2)

O2. Determinarea importantei prezentei ambilor părinți in educarea si dezvoltarea copilului;O3. Intervenția psihologică in vederea depășirii situației-criza;O4. Rezolvarea problemelor de natura emotionala, a greutăților de relaționare si integrare in familie;O5. Îndeplinirea agendei zilei de 25. 03. 15

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

La sigur aceasta experiența nu o vom uita niciodată. Mulțumim D-nei Leahu ca ne-a permis sa fim prezente, sa asistam si sa participam la o consiliere, pe adevărate. Am stat față-n fata cu realitatea problemelor. Am descoperit specificul acestei munci. Am trecut prin toți pașii si ne-a fost permis sa ne implicam si noi. Astfel putem spune ca aceasta este un prim pas, inceput in activitatea noastra de consiliere, o practica într-adevăr memorabil. Familia este celula vieţii pe pămînt, cel dintâi asezământ între Dumnezeu şi om, cea mai veche comunitate umană întemeiată de Tatăl ceresc, după modelul tainic al Prea Sfintei Treimi. “Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2,18) Doctrina creştină, defineşte familia ca fiind o comunitate de viaţă şi de iubire. Ea este chemată să-şi asume planul Lui Dumnezeu în condiţiile lumii noastre şi să-l realizeze. Familia ca instituţie socială, are o istorie care se confundă cu dezvoltarea civilizaţiei umane, fiind unicul grup social în care legăturile de dragoste şi consaguinitate capătă o importanţă primordială, prin interacţiunile multiple şi determinante între toţi membrii ei. În acest creuzet de relaţii, valori şi sentimente, copilul primeşte forţa şi imboldul principal al dezvoltării sale. Ştiinţa sociologică prezintă familia ca un grup de persoane legate direct prin relaţii de rudenie, ai cărei adulţi îşi asumă responsabilitatea pentru creşterea copiilor. Relaţiile de rudenie sunt legături de sânge care se înfiinţează fie prin căsătorie, fie prin descendenţă. ,Celula familială nu este nici atotputernică în privinţa devenirii membrilor săi, dar nicio simplă ,,curea de transmisie’’ lipsită de iniţiativă. Pentru copiii săi, ea este într-un anume fel, un spaţiu de trecere în care ei trebuie  să înveţe înainte de toate, să genereze propria autonomie şi să devină cetăţene şi cetăţeni capabili să contribuie la binele colectiv.’’

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Am realizat consilierea unui caz, dupa părerea mea destul de complicat. Acest caz necesita o abordare amănunțită cu toate ca nu este la prima ședinta, familia respectiva având si Trăind deja de paisprezece ani in stres. Am pus accentul pe principiile consilierii:libertatea, confidențialitatea si încrederea. Am efectuat

43

Page 44: II. Practica (2)

consilierea atit de grup cit si individual, ceea ce într-adevăr a scos lalumina nuanțe importante. Ședinta a durat mai bine de cite a ore, iar la sfirsit am dat si anumite opinii, indicații si teme pentru acasa, pe care trebuie sa lei deplinătatea PINA la următoarea ședinta. Situația familiei ramine sa o monitorizam pe parcurs. Familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei personale, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare al interacţiunilor dintre copil şi mediul social. Are rolul central de asigurare a condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei şi care stau la baza structurării personalităţii individului. Viaţa în familie este prima şcoală a emoţiilor. În acest creuzet intim, învăţăm să recunoaştem emoţiile proprii cât şi reacţiile celorlalţi la emoţiile noastre, cum să gândim aceste emoţii şi cum să alegem reacţiile, cum să citim şi să ne exprimăm speranţele şi temerile. Familia este cel dintâi cadru social de care are nevoie fiecare om ca să trăiască. Ea este mediul prielnic pentru naşterea, dezvoltarea şi desăvârşirea fiinţei umane. În organizarea sa proprie, ea oferă garanţii de moralitate, este prima şcoală care pregăteşte pe copil pentru viaţa socială, deprinzându-l să-şi împlinească datoria, să-şi disciplineze voinţa, dându-i simţul ierarhiei şi ordinii. Familia este un oficiu înalt al respectului, al demnităţii, al libertăţii interioare. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru o dezvoltare normală şi echilibrată. Familia are şi o însemnată funcţie educativă. Ea este prima instituţie de educaţie morală şi pentru prima copilărie este mediul educativ prin excelenţă. Familia este „cea mai necesară şcoală de omenie”. Statisticile judiciare arată că majoritatea delicvenţilor şi a celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei.  În cadrul familial se deprind disciplina şi spiritul de iniţiativă şi se cultivă sentimentul demnităţii, dreptăţii, iubirii, respectului şi ajutorului, sentimentul sacrificiului, care sunt elemente de bază ale vieţii sociale. Primul factor care formează persoana într-o perspectivă multidirecţională este familia. Aceasta are menirea de a-l introduce pe copil în valorile grupului de referinţă, dar şi de formare a primelor conduite, sau de interiorizare a unor stări de spirit elementare. Familia trebuie mai mult să formeze decât să informeze. Copilul absoarbe din mediul apropiat familial primele impresii, formându-şi conduite prin mimetism şi contagiune directă. Copiii vor face, sau vor crede precum părinţii imitând comportamentele acestora. La ora actuală multe familii au nevoie de o educaţie solidă, dată fiind starea  lor precară din punct de vedere material şi spiritual.

Data: 26.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Stabilirea domeniului de interes a copiilor;

44

Page 45: II. Practica (2)

O2. Dezvoltarea sentimentului de valoare, formarea cavităților morale;O3. Promovarea tinerilor talente;O4. Descoperirea potențialului si promovare talentului, si dezvoltarea gustului estetic si creativ la copii;O5. Îndeplinirea agendei zilei de 25. 03. 15

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Împreuna cu actorii principali ai evenimentului am pregătit din timp sala pentru expoziție. Am fost primii care a văzut-o si am ramas uimite, impresionate si intrigate. Au fost prezentate doua expoziții adio copii excepționali, Ionel si Maria. Nu puteam sa nui-i invadam cu întrebări la care ei, ce desemnează ne-a surprin, au răspuns ca niște adevărați experți.usile au fost deschise pentru toți doritorii, asa ca am avut o zi plină de oameni frumoși care susțin frumosul.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

Am ramas impresionate plăcut ca copii totuși nu aleg calculatorul si jocurile electronice, ci mai sunt din cei acre iubesc arta si aleg sa dezvolte in ei potențialul si pofta de lucruri frumoase. Copii talentați sunt talenTti in toate, acesta este si exemplul acestor doi pici, care pe lingă expoziție de desen prezentată in mai multe tehnici, au dansat, au cântat si ne-au bucurat si cu reușitele lor atit in domeniul artelor cit si a științei. Oaspeții de la eveniment iau decernat cu premii si diplome de merit si desigur cu cuvinte de încurajare, laude si susținere. Încă o data centru nostru a demonstrat ca este alături de copii, naște si susține tinerele talente care peste ani vor atinge culmile succesului.

Data: 26.03.15AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Promovarea emotiilor si sentimentelor in viața noastra;

45

Page 46: II. Practica (2)

O2. Definirea conceptului de fericire si prietenie;O3. Determinarea importantei acestor valori in viața noastra;O4. Ce inșeamna sa ai prieteni si ce e fericirea;O5. Îndeplinirea agendei zilei de 25. 03. 15

2. Activitatea desfășurată a zilei ( ce am realizat)

Pe parcursul acestor săptămîni am trăit pe deplin sentimente de fericire. Gălăgia, problemele, zâmbetele si șotiile copiilor ne-au oferit momente in care am zâmbit, am fost Fericiți alături de ei, la bine si la rau. Am dorit ca la sfirsit sa ne împărtășim cu fericirea noastra cu ei, adica fericirea de a petrece timpul cu ei, de a crea amintiri frumoase si de a deveni prieteni.la activitate au participat toți copii care au venit la centru in acea zi, deoarece cu toții am devenit prieteni. Am pus accentul si valoare pe aceste doua sentimente si le-am trăit la maxim. Am vorbit despre orice, ne-am jucat, dansat si am dobândit multe amintiri frumoase si de neuitat. Nimic nu e mai important decat fericirea, dar te-ai intrebat vreodata ce este aceasta? Dictionarul de Psihologie defineste fericirea drept "o stare deosebita de implinire a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat sau asteptat tensionat. Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense ce nu numai ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica, ci si o energizare, o stare de receptivitate si toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti." Unii oameni cauta fericirea in placerile vietii, dar acumularea sau repetarea momentelor de placere nu duce la fericire. Placerea este fericirea ignorantilor. Fericirea este placerea inteleptilor". (Barbey d'Aurevilly) Totusi, cand placerea atinge o anumita intensitate si in anumite conditii, ea poate permite accesul la o bucurie autentica, asemanatoare cu fericirea. Dar bucuria este o reactie la un eveniment din mediul inconjurator si are de obicei o cauza exterioara, iar fericirea se poate ivi din interior. De asemenea, bucuria este o emotie de scurta durata, in timp ce fericirea este asociata intotdeauna cu un sentiment de durata. Putem concluziona, astfel, ca bucuria, ca si placerea, este una din caile de acces spre fericire. Fericirea se apropie incontestabil de lumea emotiilor: e traita intr-o maniera involuntara, fizica si psihica, adesea se poate lipsi de cuvinte si nimeni nu poate hotari sa fie fericit la comanda. Fiecare dintre noi are o viziune proprie asupra fericirii: ca este sau nu posibila, ca tine de actiune sau de repaos, ca depinde de eforturile noastre sau de intamplare. Avem parte in viata de momente agreabile, care ne ofera senzatii placute si ne fac bine, favorizand aparitia fericirii, dar este necesar sa constientizam aceste momente pentru a avea accces la fericire.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am intimpinat)

46

Page 47: II. Practica (2)

Consider ca pentru noi a fost încă o experiența frumoasa. Am creat relatii frumoase, am învață multe lucruri noi unii de la alții si desigur am petrecut timpul frumos si util de cei mai minunați copii.Emoţiile pozitive pe care le trăim, de la recunoştinţă, bucurie, optimism, dragoste, încredere în sine, curiozitate, inspiraţie, speranţă, amuzament şi până la pacea interioară, joacă un rol important asupra întregii noastre bunăstări, contribuind, printre altele, la îmbunătăţirea modului în care gândim, a capacităţii de concentrare, a condiţiei noastre fizice şi intelectuale.Persoanele care experimentează emoţii pozitive sunt mai sănătoase, au arătat studii anterioare, iar asta s-ar datora faptului că acestea stabilesc mai multe conexiuni sociale, explică cercetarea efectuată de Barbara Fredrickson, de la Universitatea din Carolina de Nord şi Bethany Kok, de la Institutul pentru Ştiinţe Cognitive Umane şi ale Creierului Max Planck, publicată în jurnalul de specialitate Psychological Science. Concluziile studiului arată că elementul cheie al relaţiei dintre îmbunătăţirea stării de sănătate şi emoţiile pozitive este constituit de legăturile sociale pe care le stabilim.De asemenea, emoţiile pozitive ne ajută să construim relaţii mai bune, arată Positivity Blog. Atunci când există bunăstare între partenerii unui cuplu, de exemplu, cei doi acumulează sentimente plăcute atât unul despre celălalt, cât şi în ceea ce priveşte legătura dintre ei, care devine astfel mult mai puternică. În acest mod, conflictele şi emoţiile negative sunt tot mai rare.

ANEXA 1

Evaluarea copilului (Informaţii privind situaţia juridică a copilului)Copilul• Nume şi prenume: Gavajuc Adriana• Cod numeric personal...........----

47

Page 48: II. Practica (2)

• Data naşterii: 11 Septembrie 2001• Locul naşterii: Chişinău

PărinţiiMama. Nume şi prenume: Gavajuc Lilia

• Data naşterii: 28 mai 1982• Domiciliul legal: Maria Drăgan, 26/4• Reşedinţa: .....

Tatăl. Nume şi prenume: Gavajuc Ion• Data naşterii: 1 septembrie 1980• Domiciliul legal: Maria Drăgan, 26/4• Reşedinţa:.......• Părinţii sunt: - căsătoriţiReprezentantul legal al copilului• Domiciliul legal al copilului: Chişinău, Maria Drăgan, 26/4

Informaţii privind mediul de viaţă al copilului• Atitudinea mamei faţă de copil

-Indiferență. • Atitudinea copilului faţă de mamă: prietene: o consideră mamă indiferentă, fără responsabilități, nu și-a manifestat nici o dată sentimentele de afecțiune. Chiar dacă se întîmpla rar ca mama să meargă la şedinţele cu părinţii, nu se întîmpla nimic deosebit. Nu mă certa pentru notele primate, nu-mi spunea nimic.• Atitudinea tatălui faţă de copil

-Indiferanță totală• Atitudinea copilului faţă de tată: nici nu se poate numi tată. Este un alcoolic. Atitudinea copilului față de el este negativă. Îl asociază cu un monstru. Acestea erau destul de reci, mai ales pentru că acesta se îmbăta frecvent şi provoca scandal în familie, bătîndu-şi partenera şi copiii. Nici unul dintre părinţi nu se interesa de situaţia şcolară a minorei sau a fraţilor şi surorilor ei şi nici nu s-au ocupat vreodată de anturajul acestora sau de modul în care-şi petreceau timpul liber. Tatăl o maltrata mai ales atunci cînd era băut şi atunci cînd ea refuza să-i cumpere băutură. Era bătută cu palmele şi cu cureaua, iar odată, tatăl a bătut-o atît de tare peste urechea stîngă, încît minora şi-a pierdut auzul şi a fost şi este nevoită, în continuare, să poarte aparat auditiv. Totuşi, minora se arată extrem de tolerantă faţă de abuzul fizic la care a fost supusă în familie, considerînd că a ”meritat” bătăile primite, deoarece a fost ”rea şi neascultătoare”.Alte persoane fizice sau juridice, care au copilul în îngrijire nu sunt.Concluzii şi recomandări:

48

Page 49: II. Practica (2)

Provine dintr-o familie numeroasă, formată din 6 membri (cei doi părinţi, minora, împreună cu încă doi fraţi, în vîrstă de 2 ani, 14 ani şi o soră în vîrstă de 9 ani). Mama lucrează ca femeie de serviciu (deriticatoare) la o firmă, iar tatăl este șomer. Întreaga familie locuieşte în 2 camere dintr-un apartament de pe strada Maria Drăgan, 26/4. Starea materială a familei este săracă, hainele copiilor fiind asigurate prin mila vecinilor sau rudelor ori de la magazine second hand, iar mîncarea fiind cumpărată, de cele mai multe ori, din împrumuturile făcute de mamă: Minora - ”S-a întîmplat, de mai multe ori, să nu avem bani de mîncare, dar atunci mama se împrumuta la vecini. De îmbrăcat aveam de la vecini, rude sau purtam hainele de la unul la altul. Rar se întîmpla să ne cumpere mama ceva (nu avea de unde). Ne lua cîteodată de la second hand. De mîncat aveam cîte ceva. Nu pot spune că am am suferit de foame. Mîncam trei mese pe zi. Rar se întîmpla să avem ceva dulce. Mai mergeam sîmbăta la biserică şi primeam colivă, colaci, de pomană”. Climatul familial: Din informaţiile furnizate de către minoră, părinţii se certau frecvent în condiţiile în care starea materială a familiei era una precară, singură mama fiind aceea care asigura existenţa materială a familei, iar tatăl fiind alcoolic. Pe de altă parte, minora era maltratată, adeseori. Referindu-se la relaţiile cu părinţii, minora apreciază că cel mai bine se înţelegea cu mama, care, deşi nu şi-a manifestat vreodată sentimente de afecţiune, o ajuta atunci cînd avea diverse probleme şi o susţinea din punct de vedere material. În ceea ce priveşte relaţiile cu tatăl, acestea erau destul de reci, mai ales pentru că acesta se îmbăta frecvent şi provoca scandal în familie, bătîndu-şi partenera şi copiii. Nici unul dintre părinţi nu se interesa de situaţia şcolară a minorei sau a fraţilor şi surorilor ei şi nici nu s-au ocupat vreodată de anturajul acestora sau de modul în care-şi petreceau timpul liber. ”Nici mama, nici tata nu puneau preţ pe ceea ce făceam eu sau fraţii mei la şcoală. Chiar dacă se întîmpla rar ca mama să meargă la şedinţele cu părinţii, nu se întîmpla nimic deosebit. Nu mă certa pentru notele primate, nu-mi spunea nimic. De tata nu mai vorbesc, nu l-a interesat nimic niciodată, decît să-şi asigure bani de băutură. De aceea, nici eu, nici fraţii mei nu ne descurcam prea bine la şcoală. Fraţii mei, de exemplu, aveau numai note mici şi lipseau mereu de la şcoală, mergînd la discoteca sau stînd pînă tîrziu pe stradă, dar nici mama şi nici tata nu le-a spus niciodată nimic. Nici unul dintre părinţi nu ne-a ajutat la temele pentru şcoală. Totuşi, în familia mea, dincolo de lucrurile rele, au fost şi zile mai bune. În zilele bune, mergeam la şcoală, mă întîlneam cu prietenii mei, veneam acasă mîncam şi apoi mă jucam cu fraţii şi surorile mele.Ne jucam în casă sau în curte, ne jucam cu mingea, ieşeam pe stradă, stăteam de vorbă cu vecinii, mai luam fructe din pomii vecinilor şi aceştia ne certau. În zilele rele, tata se apuca să bea de dimineaţă, iar cînd veneam de la şcoală era deja beat. Atunci nimic nu-i convenea din ceea ce făceam noi. Şi erau scandaluri pînă seara cînd venea mama de la serviciu. Cînd venea mama se lua de mama şi pînă pe la 1-2 noaptea se certau”. Informaţii privind abuzul sexual: Din relatările minorei, rezultă că a fost abuzată sexual de către fratele cel mai mare atunci cînd ea avea vîrsta de 9 ani, iar el avea 17 ani. Un factor important care a contribuit la comiterea abuzului l-a constituit

49

Page 50: II. Practica (2)

faptul că minora era obligată să doarmă în aceeaşi cameră cu fraţii săi, deşi, în repetate rînduri, i-a rugat pe părinţii săi să se mute împreună cu aceştia din urmă așa cum o fac surorile ei. Agresarea sexuală a minorei de către fratele cel mai mare a continuat, seară de seară, timp de trei ani, minora neavînd curajul să dezvăluie nimănui ce i s-a întîmplat, mai ales că fratele său o ameninţa frecvent să nu spună nimic. În cele din urmă, nemaiputînd suporta ceea ce i se întîmplă, minora însăşi s-a adresat poliţiei. ”S-a întîmplat că eu dormeam în cameră cu doi dintre fraţi, cel care are acum 21 ani şi cel de 18 ani. Într-o noapte fratele mai mare, a venit în patul meu, s-a dezbrăcat, s-a urcat peste mine, m-a dezbrăcat şi pe mine şi apoi m-a violat. Nu ştiu dacă fratele de 18 ani auzea ceva sau a ştiut şi se făcea că nu aude. Părinţii mei nu au ştiut niciodată nimic.Eu nu am spus niciodată nimic. De frică. Este posibil ca fratele de 18 ani să fi ştiut ceva, dar probabil că discutau între ei. Şi totul a durat 3 ani, aproape în fiecare seară. Plîngeam toată noaptea, nu mai puteam să dorm, visam urît. Dar mi-era frică de el (subl. ns.: de agresor) pentru că mă ameninţa că mă va bate şi mă va omorî. Nu am povestit nimănui ce mi s-a întîmplat. Îmi era ruşine şi frică. La un moment dat m-am săturat, mi-am luat inima în dinţi şi am fugit de acasă. Am fost la Poliţie şi am povestit totul. Pentru că era seara tîrziu, Poliţia nu a putut face nimic la ora aceea, m-au dus înapoi acasă şi au povestit totul părinţilor mei. În noaptea aceea am dormit, pentru prima dată cu părinţii mei. Ce m-a supărat cel mai tare este faptul că ei nu l-au certat pe fratele meu pentru ce a făcut, l-au întrebat doar dacă este adevărat şi atît. Au urmat procese prin tribunale, m-am judecat cu fratele meu, am fost şi la medic şi s-a văzut că am fost violată. Trebuia să facă puşcărie, dar l-am iertat pentru că este totuşi fratele meu, dar nu mai vreau să-l văd niciodată”. Informaţii privind alte forme de abuz: Abuzul fizic: Deşi nu foarte frecvent, minora era bătută, uneori, atît de către părinţi, cît şi de fraţii mai mari. Tatăl o maltrata mai ales atunci cînd era băut şi atunci cînd ea refuza să-i cumpere băutură. Era bătută cu palmele şi cu cureaua, iar odată, tatăl a bătut-o atît de tare peste urechea stîngă, încît minora şi-a pierdut auzul şi a fost şi este nevoită, în continuare, să poarte aparat auditiv. Totuşi, minora se arată extrem de tolerantă faţă de abuzul fizic la care a fost supusă în familie, considerînd că a ”meritat” bătăile primite, deoarece a fost ”rea şi neascultătoare”: ”Eram pedepsită uneori şi de către tata şi de către fraţii mei. Tata mă bătea, nu îmi mai dădea voie să ies afară. Eu cred că nu făceam ceva rău. Mai îi răspundeam şi eu. Mă trimitea să îi cumpăr băutură şi eu nu voiam. De multe ori voia să îi cumpăr băutură pe datorie, iar mie îmi era ruşine să cer. Nu se întîmpla însă foarte des. Eram bătută mai ales cînd era tata băut. Cel mai adesea cu palmele şi cureaua.. Aşa îmi spuneau şi ei, că sunt rea. Nu făceam mereu ce voiau ei, să le fac patul, să le aduc papucii de la uşă, să mătur curtea, să le spăl rufele. Eu nu tăceam, le răspundeam pentru că atît puteam să fac şi eu. Cînd mă băteau, eu nu puteam să dau pentru că ei erau mai puternici decît mine. După ce eram bătută simţeam că nu mai am pentru ce să trăiesc. Dar nu am povestit nimănui de bătăile primite pentru că nu aveam încredere în nimeni. Aveam prieteni, vecini, dar ei ştiau ce se întîmplă la noi în casă şi nu se băgau. Odată m-am dus la şcoală cu mîna umflată şi cu o vînătaie pe

50

Page 51: II. Practica (2)

obrazul stîng. Mă bătuse tata pentru că nu am cerut de băut la vecina. Învăţătoarea m-a întrebat ce am păţit dar eu i-am spus că am căzut din pom şi m-am lovit. Dar ştiu că nu ma crezut pentru că şi ea cunoştea situaţia noastră şi nu se băga”. Abuzul emoţional: Minora declară că nu s-a simţit deloc ocrotită în familie, ci dimpotrivă. În acest sens, deşi nu a avut vreodată sentimentul respingerii de către părinţi sau nu s-a simţit frustrată din cauza lipsei de afecţiune a acestora, s-a simţit adeseori ”nebăgată în seamă”, în sensul că, de prea puţine ori, părinţii au ascultat dorinţele sau insatisfacţiile ei. În plus, chiar dacă mama s-a arătat, adeseori, înţelegătoare faţă de ea, luîndu-i, de exemplu, apărarea în faţa tatălui sau a fraţilor, nu a răsfăţat-o sau alintat-o niciodată: ”Nu m-am simţit niciodată ocrotită, nici măcar de mama. Deşi cred că părinţii mei mă iubeau în felul lor. Mama era bună uneori, discuta cu mine, era înţelegătoare şi cînd eram acasă îmi mai lua apărarea în faţa celorlalţi. Alteori nu mă simţeam băgată în seamă. Avea treabă, era obosită sau nu ştiu din ce motiv nu avea timp de mine şi de fraţii mei. Rea nu a fost niciodată. Mai ţipa cîteodată la noi cînd nu făceam ce spunea ea, de exemplu să fac treabă în casă, în curte sau alte lucruri. Însă îi dădea dreptate totdeauna fratelui meu mai mare, chiar dacă acesta minţea. Nu mă alinta, nu mă mîngîia, deşi simţeam nevoia asta. Cred că îi dădea dreptate fratelui pentru că era mai mare, pentru că era primul ei copil şi cred că îl iubea mai mult. Oricum credea tot ce spunea el. Mamei nu i-am spus niciodată că aş vrea să mă iubească şi pe mine mai mult, să mă mîngîie, să mă alinte, să mă răsfeţe. Am crezut mereu că o mamă trebuie să facă asta pentru copilul ei. Nici pe fraţii mei nu-i alinta. Mi-aş fi dorit să fim şi noi ca alte familii. Am văzut la vecini sau colegi cum se înţeleg părinţii lor, dar pentru tata noi nu eram, nu suntem importanţi, iar mama singură cu atîţia copii sigur că nu se putea descurca prea bine. Tata poate că ne iubeşte în felul lui, dar este o persoană rece, nu ştie să arate asta.”. Din cele relatate de Adriana am identificat că relaţiile sale cu părinţii sunt deteriorate! Adriana nu are cu ce se mîndri, nu are un model după care să se conducă. De la părinți a preluat doar lucruri negative. Adriana işi face studiile în Liceul Teoretic „ Constantin Negruzzi”. Se descurca la toate disciplinele, însă, ca şi orice copil are discipline preferate, cum ar fi: arta plastica, istoria, chimia şi limba engleză. Printre cele pe care le învaţă pentru părinţi, spune ea, sunt matematica si limba rusă. La acest centru Adriana vine de la 1 septembrie 2014, frecventează cercul de desen, împletitul cu biser, şi acum a început să frecventeze şi la frivolite. Recomandări. Adriana are nevoie de sprijin, de încurajare și iubire de la părinți. Este o fire sensibilă. Mi-a făcut deosebită plăcere să o cunosc. O pot descrie ca o persoana deschisă, comunicabilă, amabilă. Am rămas indignată de părerea multor copii din centru care o ignoră anume din cauza problemelor pe care aceasta le are acasă. În toate aceste zile în care mi-am desfaşurat practica de iniţiere, am analizat acţiunile ei cu ceilalţi copii şi tineri care frecventează centrul şi pot spune că Adriana nu s-a aflat în situaţii problematice sau de conflict cu ceilalti copii.

51

Page 52: II. Practica (2)

De către persoanele care monitorizeaza activităţile cercurilor pe care le frecventează este descrisă ca persoană care işi cunoaşte proriile interese, sîrguincioasă, bine-dispusă, mereu disponibilă de a ajuta, flexibilă, dacă începe ceva, neaparat duce pînă la capat, nu se opreşte în mijloc de drum.

Interviu realizat beneficiarului: Gavajuc Adriana 1. Îți place viața în acest Centru?

Da foarte tare , aici vin cu plăcere mereu, simt că sînt așteptată!2. Cum îți petreci timpul liber aici?

Împletind frivolite, confecționind origami și distrîndu-mă cu copiii.3. Care a fost cel mai frumos moment pentru tine, de cînd ai venit în acest

Centru?Toate momentele au fost frumoase. Aici ma simt in siguranta.

4. Îți sunt respectate drepturile tale?Nu mereu…uneori nu se respecta acest principiu.

5. Ce activități recreative îți plac cel mai mult?Confecționarea felicitărilor , jocurile organiizate de voi.

6. Care este hobby-ul tău? Ce îți place să faci cel mai mult?Îmi place foare mult să scriu.

7. Dispui de bani de buzunar la școală? Foarte rar.

8. De unde ai bani de buzunar?Îmi da mama.

9. Cum este relația ta cu ceilalti copii din Centru?Uneori bună alteori foarte rea.

10.Ce asteptări ai de la viață? Să finisez cu bine școala, să mă angajez la serviciu și să-mi întemeez o familie. Să am copii la care sa le fiu un exemplu pozitiv. Sa nu mai fiu etichetata sau marginalizata de catre ceilalti.

ANEXA 2Particularităţile de vîrstă ale perioadei preadolescentine (pubertatea)

Vîrsta preadolescentă este considerată vîrsta dintre copilărie și maturitate. Ea constituie o treaptă intermediară ce decurge diferit pentru diferiți indivizi, dar avînd același rezultat, și anume – trecerea la maturitate. Convențional, vîrsta preadolescentă cuprinde perioada de la 10-11 pînă la 15-16 ani.

52

Page 53: II. Practica (2)

Particularitățile anatomo-fiziologice și legitățile dezvoltării fizice ale preadolescentului

Schimbările în plan fiziologic.Vîrsta preadolescentă este una dintre principalele perioade de creștere și formare a organismului. În această perioadă se termină restructurarea activității tuturor organelor și sistemelor organismului. Au loc schimbări esențiale în sistemul nervos și în sistemul endocrin. Un mare rol îi revine activității apendicelui cerebral (hipofiza). În această perioadă are loc o creștere intensă a tuturor organelor și țesuturilor, la această etapă creșterea se datorează eliminării hormonilor sexuali și hormonilor glandei tiroide. Dereglarea funcțiilor acestor glande poate influența procesul de formare a oaselor, creșterea organismului în ansamblu, generînd dereglări, precum: reținere în dezvoltare, piticism și gigantism. În perioada preadolescentă se dezvoltă intens cutia toracică și mușchii respiratori, cresc plămînii, sporește volumul, suprafața și capacitatea vitală a lor. Frecvența mișcărilor respiratorii se micșorează de 2 ori, preadolescentul respiră mai rar, dar mai profund. Se formează tipul respirației: pentru fete respirație pectorală (toracică), pentru băieți –abdominală. Foarte intens crește volumul sistemului cardiac. Anual sporește aproximativ cu ¼. Vasele sangvine cresc, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, sporește forța de pompare a inimii, vasele sangvine fiind încă relativ înguste. Au loc schimbări și în sistemul nervos. În vîrsta preadolescentă se constată o intensificare a activității subcorticale, dadorită căreia în comportamentul preadolescentului se manifestă o nevroză excesivă, irascibilitate, se dezechilibrează reacțiile emotive. Continuă dezvoltarea encefalului, se dezvoltă nivelurile lui superioare (regiunile frontale ale scoarței) sporind asemenea capacități ale preadolescentului, ca: percepția mai conștientă, atenția mai voluntară. Sistemul nervos se poate afla într-o astfel de stare atunci cînd excitantul provoacă reacții neașteptate. Aceste reacții pot avea caracter negativ. Preadolescentul se surmenează ușor: la început apare o agitație motoră (deoarece centrii nervoși nu mai sunt în stare să inhibe mișcările nedorite), apoi survine somnolența – o stare de motăială sau, dimpotrivă, poate surveni o excitație puternică.

ANEXA 3

Caracteristica generala a centrului

Istoricul înfiinţării Centrului

53

Page 54: II. Practica (2)

Sectorul Ciocana este situat în partea de est al orașului. Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chișinăului abia în 1959. Înscrierile istorice ne mărturisesc ca în trecut moșia Ciocani, pe a cărei teritoriu au apărut ulterior satele Ciocana Veche și Ciocana Nouă, a aparținut diferitor răzeși și moșieri. La est, satul Ciocana Nouă se învecina cu Ciocana Veche, care în ianuarie 1971 se contopește cu satul Colonița. Documentele atestează că moșia Ciocana se întindea pe o distanță de circa 10 km, iar la apus se învecina cu malul stîng al rîulețului Bîc. Sectorul Ciocana a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială în august 1985. Astăzi, avînd o suprafața de 148 km2, cuprinde o parte din teritoriul urban al municipiului (27,8 km2): șase unități administrativ-teritoriale autonome or. Vadul lui Vodă și comunele Budești (s. Văduleni), Bubuieci (s. Humulești și Bîc), Cruzești (s. Cioroborta), Tohatin (s. Buneț, Cheltuitor) și satul Colonița.Centrul pentru Copii şi Tineri „ Convorbitorul” este un centru care îşi desfaşoară ctivitatea aproximativ din anul 1989, deci ajungem la concluzia ca are aproximativ 25 de ani decînd acest Centru activeaza. Centrul pentru Copii şi Tineri „ Convorbitorul” este un centru care îşi desfaşoară ctivitatea aproximativ din anul 1989, deci ajungem la concluzia ca are aproximativ 25 de ani decînd acest Centru activeaza.

Localizarea si amplasarea Centrului: adresa bd. Mircea cel Bătrîn, 7.

Telefon 33-14-52

Numărul de angajaţi la moment: 8 conducatori ce cercuri; 2 pedagogi sociali; un manager;

Beneficiarii Centrului:toti copiii si tinerii din sectorul Ciocana, precum si din alte sectoare si localitati;

Specificul activităţilor desfăşurate:origami, vocal, sah, dramatic, crosetare, broderie, impletit cu biser, arta plastica, ping-pong, frivolite.

Regulamentul de functionare al Centrului: 1) Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie, nr. 45-

XVI din 01.03.2007;

54

Page 55: II. Practica (2)

 Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă,    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.  Articolul 1.Obiectul legii    Prezenta lege stabileşte bazele juridice şi organizatorice ale activităţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de  prevenire şi de combatere a violenţei în familie, mecanismul de sesizare şi soluţionare a cazurilor de violenţă.     Articolul 2. Noţiuni principale    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:    violenţă în familie - orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alţi membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comune sau personale;    violenţă fizică - vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;    violenţă sexuală - orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relaţii interpersonale, cum ar fi violul conjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepţie, hărţuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acţiuni cu efect similar;     violenţă psihologică - impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;     violenţă spirituală - subestimare sau diminuare a importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derîdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;    violenţă economică - privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de variate situaţii de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei; interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune; control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; refuz de a susţine familia; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv a unui membru de familie minor; alte acţiuni cu efect similar;  

55

Page 56: II. Practica (2)

    prejudiciu moral - cauzare de suferinţe unui membru de familie, inclusiv unui copil, în cadrul familiei sau al unor alte relaţii interpersonale, care duce la umilire, frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenţei fizice, la sentimente de frustrare;    prejudiciu material - daune materiale, susceptibile de evaluare sau estimare financiară/pecuniară, rezultînd din orice act de violenţă în familie, în concubinaj, precum şi costurile pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie;    agresor - persoană care comite acte de violenţă în familie, în concubinaj;    victimă - persoană, adult sau copil, supusă actelor de violenţă în familie, în concubinaj;    ordonanţă de protecţie - act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei.

2) Legea nr. 123, din 18.06.2010, publicat: 03.09.2010 in Monitorul Oficial nr. 155-15, art. Nr. 541, Data intrarii in vigoare 03.03.2011;

DISPOZIŢII  GENERALEArticolul 1. Noţiuni de bază    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:    servicii sociale – ansamblu de măsuri şi activităţi realizate pentru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale;    evaluare iniţială – prima investigaţie realizată de asistentul social din comunitate la locul de trai sau la locul de aflare a beneficiarului, cu scopul de identificare a necesităţilor individuale ale persoanei/familiei şi de stabilire a dreptului lor de a beneficia de servicii sociale;    evaluare complexă – investigaţie şi analiză în detaliu a cazului, realizate la locul de trai sau la locul de aflare a beneficiarului, prin interacţiunea cu reţeaua socială a beneficiarului şi cu antrenarea nemijlocită a specialiştilor din cadrul instituţiilor corespunzătoare, avînd ca scop identificarea necesităţilor persoanei/ familiei, a resurselor disponibile în familie şi comunitate, recomandarea serviciilor sociale şi elaborarea planului individualizat de asistenţă socială;    plan individualizat de asistenţă socială – plan elaborat în scris în baza planului-model aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care cuprinde, în principal, activităţile identificate în vederea satisfacerii necesităţilor beneficiarului, tipul de servicii sociale, durata de acordare a lor, personalul responsabil. Planul individualizat de asistenţă socială se elaborează şi se implementează cu participarea activă a beneficiarului şi a familiei sale ori a reprezentantului legal al acestuia;    unitate de asistenţă socială – subdiviziune organizaţională care activează la nivel de comunitate, cu finanţare asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în scop de prestare a serviciilor sociale cît mai aproape de beneficiari;    structură teritorială de asistenţă socială – structură administrativă internă înfiinţată în temeiul principiului de autonomie organizaţională de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în scop de implementare a politicilor de asistenţă socială. Articolul 2. Obiectul legii  Prezenta lege stabileşte cadrul general de creare şi funcţionare a sistemului integrat de servicii sociale, cu determinarea sarcinilor şi responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale altor persoane juridice şi fizice abilitate cu asigurarea şi prestarea serviciilor sociale, precum şi protecţia drepturilor beneficiarilor de servicii sociale.

56

Page 57: II. Practica (2)

3) Extras din Codul de procedura penala al Republicii Moldova (nr. 122 din 14.03.2003), publicat in Monitorul Oficial, nr. 104-110 din 07.06.2003, in vigoare din 12.06.2003;

PRINCIPII DE BAZĂArticolul 1. Noţiunea şi scopul procesului penal    (1) Procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni.    (2) Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.    (3) Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sînt obligate să activeze în aşa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrîngere.    Articolul 2. Legea procesuală penală    (1) Procesul penal se reglementează de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de prezentul cod.    (2) Principiile generale şi normele dreptului internaţional şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte constituie elemente integrante ale dreptului procesual penal şi nemijlocit dau naştere drepturilor şi libertăţilor omului în procesul penal.    (3) Constituţia Republicii Moldova are supremaţie asupra legislaţiei procesuale penale naţionale. Nici o lege care reglementează desfăşurarea procesului penal nu are putere juridică dacă este în contradicţie cu Constituţia.    (4) Normele juridice cu caracter procesual din alte legi naţionale pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în prezentul cod.    (5) În desfăşurarea procesului penal nu pot avea putere juridică legile şi alte acte normative care anulează sau limitează drepturile şi libertăţile omului, încalcă independenţa judecătorească, principiul contradictorialităţii, precum şi contravin normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.    Articolul 3. Acţiunea legii procesuale penale în timp

(1) În desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa judecătorească.

  (2) Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispoziţiile ei, în perioada de tranziţie la o nouă lege procesuală penală, pot rămîne aplicabile acţiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă.    Articolul 4. Acţiunea legii procesuale penale în spaţiu    (1) Legea procesuală penală este unică pe tot teritoriul Republicii Moldova şi obligatorie pentru toate organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti, indiferent de locul săvîrşirii infracţiunii.    (2) Alte modalităţi de acţiune a legii procesuale penale pot fi stabilite prin tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.

57

Page 58: II. Practica (2)

4) Hotarirea nr. 270 din 08.04.2014, cu privire la aprobarea Instructiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenta si monitorizarea copiilor victim si potentiale victime ale violentei, neglijarii, exploatarii si traficului, Publicat: 18.04. 2014 in Monitorul Oficial, nr. 92-98, art. Nr. 297;

 În scopul executării art. 20 din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167-172, art.534), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (se anexează).

2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii vor întreprinde măsurile ce se impun pentru implementarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

   3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului în procedurile de lucru interne.   4. Ministerele cu responsabilităţi în domeniu vor asigura, în limitele competenţelor atribuite, coordonarea activităţilor de implementare şi monitorizare a acţiunilor de aplicare a Instrucţiunilor aprobate.   5. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, anual, pînă la 15 martie, vor prezenta Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei  rapoarte despre rezultatele implementării Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.

5) Legea nr. 140 din 14.06.2013, privind protectia speciala a copiilor aflati in situatie de risc si a copiilor separate de parinti, publicat: 02. 08.2013, in Monitorul Oficial, nr. 167-172, art. Nr. 534, Data intrarii in vigoare: 01.01.2014;

 Articolul 1. Obiectul legii    Prezenta lege stabileşte procedurile de identificare, evaluare, asistenţă, referire, monitorizare şi evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, precum şi autorităţile şi structurile responsabile de aplicarea procedurilor respective.

    Articolul 2. Sfera de aplicare    În condiţiile prezentei legi, copiii beneficiază de protecţie fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, de cetăţenie, apartenenţa etnică sau originea socială, de statutul obţinut prin naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul de dizabilitate, de aspectele specifice de creştere şi educaţie a copiilor, a părinţilor lor ori a

58

Page 59: II. Practica (2)

altor reprezentanţi legali ai acestora, de locul aflării lor (familie, instituţie educaţională, serviciu social, instituţie medicală, comunitate etc.).    Articolul 3. Noţiuni principale    În sensul prezentei legi, noţiunile principale utilizate au următoarele semnificaţii:    autoritate centrală pentru protecţia copilului – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, abilitat să elaboreze, să promoveze şi să monitorizeze realizarea politicii statului în domeniul protecţiei copilului;    autoritate tutelară locală – primarii de sate (comune) şi de oraşe;    autoritate tutelară teritorială – secţiile/direcţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia copilului Chişinău. În municipiile Bălţi şi Chişinău autorităţile tutelare teritoriale exercită şi atribuţiile de autoritate tutelară locală, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale autonome din componenţa acestora, în cadrul cărora atribuţiile de autoritate tutelară locală sînt exercitate de primarii unităţilor administrativ-teritoriale respective;    copil – persoană care nu a împlinit vîrsta de 18 ani şi nu are capacitatea de exerciţiu deplină;    copil aflat în situaţie de risc – copil în privinţa căruia, ca urmare a evaluării, se constată una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 8;    copil separat de părinţi – copilul lipsit efectiv de grija părinţilor în situaţii determinate de absenţa acestora, inclusiv în cazul plecării părinţilor la muncă peste hotare, copilul luat de la părinţi din cauza existenţei pericolului iminent pentru viaţa sau sănătatea acestuia, precum şi copilul căruia i s-a stabilit statutul de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;        familie – părinţii şi copiii acestora;    familie extinsă – rudele copilului pînă la gradul IV inclusiv;    reprezentant legal al copilului – părintele sau persoana desemnată, conform legii, să apere drepturile şi interesele copilului;    management de caz – metoda principală de lucru a specialistului în protecţia drepturilor copilului sau a asistentului social, cu ajutorul căreia acesta evaluează necesităţile copilului şi ale familiei lui în colaborare cu ei, coordonează, monitorizează, evaluează şi susţine copilul şi familia acestuia pentru ca ei să poată beneficia de serviciile şi prestaţiile sociale care să răspundă acestor necesităţi;    echipă multidisciplinară – grup convocat de specialistul în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar, compus din profesionişti din diferite domenii, cu atribuţii în protecţia copilului, care colaborează în scopul prevenirii şi/sau soluţionării cazurilor copiilor aflaţi în situaţii de risc;    plan individual de asistenţă – document prin care se realizează planificarea serviciilor, a prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie a copilului în baza evaluării complexe a acestuia şi a familiei sale;    violenţă împotriva copilului – forme de rele tratamente aplicate de către părinţi/reprezentanţii legali/persoana în grija căreia se află copilul sau de către orice altă persoană, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea, demnitatea sau moralitatea, care includ tipurile de violenţă definite în art. 2 din Legea nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

59

Page 60: II. Practica (2)

ANEXA 4

Orarul activităţilor:

Zilele săptămînii

Denuirea cercului

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă

Origami 15:15- 17:40

15:15 – 17:40

15:15 – 18:35

12:00 – 15:20

Vocal 14:30 – 18:30

14:30 – 18:30

Şah 15:30 – 18:00

15:30 – 18:00

13:00 – 15:00

Dramatic 14:30 – 18:00

14:30 – 18:00

Croşetare/ broderie

13:30 – 18-25

13:30 – 18-25

13:30 – 18-25

Dans 15:00 – 18:30

15:00 – 18:30

Împletit cu biser

15:00 – 17:00

15:00 – 17:00

Arta plastică 13:30 – 17:40

13:30 – 17:40

13:30 – 18:30

Ping-pong 14:00 – 18:00

14:00 – 18:00

14:00 – 18:00

14:00 – 18:00

14:00 – 18:00

12:00 – 17:00

Frivolite 14:30 – 16:30

13:30 – 16:30

Nr. Activitati Data si ora Locul

60

Page 61: II. Practica (2)

desfasurarii

1. Promovarea tradițiilor naționale cu genericul „Un dar de la inimă la inimă”

01.03.2015Ora 15:30

C/C „Convorbitorul”

2. Expoziție a mărțișoarelor confecționate de copii

102.03.2015Ora 16:00

Pretura sectorului Ciocana

3. Activitate literar-artistica cu genericul ”sărut femeie mîna ta”

07.03.2015 Municipiul- scoala de sah

4. Părerea ta contează. Cutia cu idei 12.03.2015 C/C „Convorbitorul”

5. Masa rotunda la tema: „ Fii originală, fii populară și liberă fără droguri”

19.03.2015 C/C „Convorbitorul”

6. Vizionarea filmului „5 stele” 20.03.2015 C/C „Convorbitorul”

7. Test de inteligență- verificarea și îmbogățirea cunoștințelor despre Europa.

26.03.2015Ora 15:30

C/C „Convorbitorul”

8.Sărbătoarea zilei onomastice copiilor nascuți în luna martie

28.03.2015 C/C „Convorbitorul”

ANEXA 5

MARTIE

ANEXA 6

61

Page 62: II. Practica (2)

Concluzii si recomandari:

Aduc mari multumiri Doamnei Davidescu Elena, care este profesor mentor al practacii, si ne-a ajutat, incurajat pe tot parcursul desfasurarii practicii de initiere. Sint recunoscatoare. Datorita D-ei am facut cunostinta cu Centrul pentru Copii si Tineri „ Convorbitorul”, precum si cu niste tineri cu energivism si buna dispozitie. Am ramas surprins-placuta de amenajamentul din Centru, o atmosfera relaxanta si foarte comoda. Un Centru dotat cu spatiu pentru toate activitatile, un Centru ce te face sa te simti copil, un Centru ce te face sa fii mai responsabil, mai creativ, un Centru in care te provoaca sa iti dezvolti capacitati, sa descoperi talentele din tine. Am ramas surprinsa de managerul Centrului, Doamna Leahu Nadejda, o doamna care merita tot respectul din lume, o persoana remarcabila pentru zeci, sute chiar si mii de copii, o doamna ce nu cade prada provocarilor, mereu se ridica si merge inainte, ar face orice, doar pentru binele copiilor. Copii sunt viata ei, sunt tot ce isi poate dori. Bucuria lor este si bucuria D-ei. Insa, chiar daca la prima vedere, Centrul pare sa fie dotat cu toate cele necesare, mai e mult de lucrat pina a ajunge la idealism. Dispune de mese pentru calculatoare, insa de calculatoare nici-pomina. S-a promis mii si sute insa in zadar. Au fost doar promisiuni. Ar mai fi nevoie de un fond din care sa se procure ceai, zahar si biscuiti cu care sa fie serviti copiii zi de zi, sau cel putin oaspetii care vin aici. In aceste circumstante, Doamna Nadejda procura din bugetul propriu aceste lucruri. As mai sugera si o tabla interactiva in sala unde se petrec intruniri, adunari, conferinte. Ar fi binevenita la prezentarea unei ore demonstrative, unor filme educative pentru copii, in activitatile care se desfasoara in centru. Frumusețea este definită ca un aspect care aduce bucurie persoanei care o deține. Frumusetea Doamnei Nadejda aduce bucurie nu doar ei, ci si miilor de copii care beneficiaza de serviciile prestate de catre Centru.

ANEXA 7

62

Page 63: II. Practica (2)

SONDAJ DE OPINIE Sondajul a fost realizat pe un esantion de 23 persoane. Tema sau genericul sondajului realizat de mine este ”Abuzul și neglijarea copiilor”. Întrebările adresate în acest sondaj sunt: - Considerați neglijarea o formă de violență?- Părinții îți acordă timp pentru pregătirea temelor pentru acasă? Pentru a discuta?- Cum considerați, violența ajută la corectarea comportamentului?- Sînteți deacord cu expresia” Bate, înseamnă că mă iubește”?- Dacă aflați că cineva dintre prietenii d-voastră este abuzat/ neglijat în familie, ați anunța autoritățile?Fiecare participant a fost rugat să răspuns cu DA sau cu NU.

Interpretarea rezultatelor Pentru întrebarea numărul 1: ”Considerați neglijarea o formă de violență?” majoritatea din cei supuși sondajului au răspuns cu NU.

Consideră neglijarea o formă de violență

DaNu

4

19

După cum ați opservat, majoritatea au răspuns cu nu, ceea ce înseamnă că marea majoritate consideră ca neglijarea nu este o formă de violență/ abuz. Însă, conform unui studiu sociologic la nivel național, cea mai frecventa formă de abuz și de violență asupra copiilor este și cea mai puțin dezbătută și conștientizată: neglijarea nevoilor fizice și psiho-emoționale ale copilului de către adultul responsabil de creșterea sa. Neglijarea este o formă non-fizica a violenței și reprezintă incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vieții sale.

63

Page 64: II. Practica (2)

Ea poate fi de mai multe feluri:-alimentara – copilul nu este hrănit corespunzator nevoilor sale (hrana nepotrivita sau administrata necorespunzator;) -vestimentară – copilul nu are haine, sau este îmbrăcat nepotrivit și murdar. -neglijarea igienei – lipsa igienei corporale, mirosuri respingătoare, paraziți; -medicală – cînd părinții nu se ingrijesc de sanatatea copilului și de efectuarea controalelor medicale).-neglijarea educațională – neînscrierea copilului la grădiniță/școală, lipsa preocupării părinților pentru stimularea intelectuală a copilului, inconsecvența sistemului de pedepse și recompense, lipsa de urmărire a progreselor școlare;-neglijarea emoțională – poate cea mai frecventă și cea mai insidioasa formă de neglijare – lipsa atenției din partea adultului pentru copil, lipsa contactelor fizice, a semnelor de afecțiune, a cuvintelor de apreciere.

Pentru întrebarea numarul 2: ”Părinții îți acordă timp pentru pregătirea temelor pentru acasă? Pentru a discuta? „ , majoritatea au răspuns cu DA.

DANU

02468

1012141618

răspunsuri

Продажи

6

17

Părinții îți acordă timp pentru pregătirea temelor pentru acasă? Pentru a discuta?

Acest lucru m-a bucurat. Răspunsurile copiilor denotă faptul că părinții au înțeles cît de importantă este tema pentru acasă. Temele pentru acasa sunt deosebit de importante in viata micului scolar, avand rolul de fixare a informatiei primite de la cadrele didactice de specialitate, stimuland in acest mod dezvoltarea cognitiva a copilului si asigurand nivelul de performanta scolara cerut de profesori. Temele pentru acasa sunt, asadar, extrem de importante in viata scolarilor incepatori, influentand benefic dezvoltarea cognitiva a acestuia. Indiferent de modul de realizare, temele pentru acasa determina stimularea memoriei, dezvoltarea limbajului si a capacitatilor de comunicare si stimularea memoriei vizuale. Scrisul reprezinta una dintre activitatile extracuriculare cele mai des intalnite. Cu toate acestea, rolul sau este deosebit de important. Stimuleaza memoria vizuala si

64

Page 65: II. Practica (2)

imbunatateste capacitatea copilului de a retine informatia primita de copil in timpul cursurilor. Lectura suplimentara este la fel de importanta. Cu ajutorul sau, orice copil va putea beneficia de imbogatirea limbajului, insusirea unor termeni noi, precum si dobandirea capacitatilor de comunicare interpersonala.

Pentru întrebarea numarul 3: ”Cum considerați, violența ajută la corectarea comportamentului?” majoritatea sint de părerea că NU.

0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.20

5

10

15

20

25

violența ajută la coretarea comportamentului

violența ajută la coretarea comportamentului

21

2

Sînt deacord cu majoritatea celor care au răspuns NU, deoarece traiul într-un mediu violent afectează copiii, atât fizic cât şi emoţional. Gravitatea consecinţelor asupra lor depinde de vârsta copiilor şi durata perioadei în care au fost expuşi la violenţă. Poate fi greu pentru copii să facă faţă tensiunilor de acasă, pe măsură ce situaţia continuă. Copiii de multe ori trăiesc într-o stare constantă de anticipare, aşteptând ca abuzul să se întâmple oricând.  Efectele asupra copiilor pot include sentimente de teamă, neîncredere, ruşine, furie, neputinţă, stimă de sine scăzută şi depresie. Copiii ar putea indica semne de stres, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, probleme de somn, coşmaruri şi enurezis (boală care se manifestă prin pierderea necontrolată a urinei).  Copiii în aceste situaţii ar putea începe să creadă că violenţa domestică este normală şi că singura modalitate de a obţine ceea ce îşi doresc este să o folosească. Ei pot ajunge să creadă că nu e nimic greşit în a fi abuziv sau abuzat.Alte efecte asupra copiilor:- chiulul de la şcoală şi a petrece mai mult timp cu părintele rănit;- fuga de la domiciliu;- utilizarea de droguri şi alcool;- limbaj şi comportament agresiv;- performanţă slabă la şcoala;- lipsa prietenilor;- retragerea din activităţile de familie.

65

Page 66: II. Practica (2)

Ce pot face părinţii. În cazul în care în casa ta domină violenţa domestică, ai nevoie de ajutor. Dacă îţi intimidezi sau abuzezi partenerul, dacă îţi este greu să îţi controlezi furia, poţi învăţa alte moduri de a-ţi exprima sentimentele şi fără violenţă. Vorbeşte cu cineva care îţi  înţelege problema sau apelează la o asociaţie de asistenţă familială.Dacă crezi că ai putea fi un pericol pentru familia ta, pleacă până când te calmezi. Ai dreptul de a fi în siguranţă. Tu nu eşti responsabil pentru violenţă şi abuz. Dacă tu sau copiii tăi sunteţi în pericol imediat, sună la poliţie. Dacă eşti speriat sau trăieşti cu frica de partenerul tău, este important să îţi prioritizezi sănătatea şi siguranţă, atât a ta, cât şi a copiilor tăi. Copiii trebuie să înţeleagă că un comportament violent nu este acceptabil. Un timp departe de partenerul tău te poate ajuta să vezi lucrurile mai clar.Vorbeşte cu cineva care înţelege aceste tipuri de probleme şi te poate ajuta în a lua o decizie.

O altă întrebare adresată este ”Sînteți deacord cu expresia” Bate, înseamnă că mă iubește”? și iarași majoritatea au răspuns NU.

Sînteți deacord că daca bate, înseamnă că iubește.

0

5

10

15

20

25

DA

NU

DANU

1

22

Nr. de persoaneNr. de persoane

Disciplina bazata pe violenta fizica este o parte din modul de a face educatie al multor parinti. Este vorba de acei parinti care considera ca bataia este rupta din Rai si ca micutii trebuie sa stie de frica lor pentru a fi politicosi si manierati. In realitate aceasta metoda nu face decat sa formeze adulti violenti si potentiali agresori. Iata 6 motive esentiale pentru care bu trebuie sa lovesti copilul!   1. Violenta modeleaza la randul ei violenta   Copilul imita tot ceea ce vede in jur si capteaza felul tau de a rezolva probleme pentru a-l folosi la randul lui. Daca atunci cand face o boacana il lovesti, el nu va invata decat ca problemele se rezolva prin violent.

66

Page 67: II. Practica (2)

Și ultima întrebare adresată a fost: ”Dacă aflați că cineva dintre prietenii d-voastră este abuzat/ neglijat în familie, ați anunța autoritățile, profesorii, părinții d-voastră?”La această întrebare numarul de cei care au răspuns DA, este aproximativ egal cu numărul celor care au răspuns cu NU. Probabil ca cauza pentru care majoritatea au răspuns NU, a fost din frică. Nimeni nu vrea să se implice anume din motivul că nu vrea să intre in probleme cu cei din jur.

DA NU10.4

10.6

10.8

11

11.2

11.4

11.6

11.8

12

12.2

Te implici în rezolvarea unui caz de abus prin sesizarea autorităților?

Te implici în rezolvarea unui caz de abus prin sesizarea au-torităților?11

12

Tipurile de abuz sunt multiple, nu se restrang la batai sau lovituri. Astfel ca semnele nu sunt evidente intotdeauna. Din contra. Abuzul sexual si cel emotional, de exemplu, pot afecta copilul intr-o asemenea masura incat sa il "invete" cai naturale si inteligente de a se ascunde. Nu de abuzator: ci de oricine ar putea descoperi. Si asta pentru ca de multe ori, copilul abuzat se simte vinovat pentru ceea ce i se intampla. Fie pentru ca este prea mic si la varsta lui este firesc sa gandeasca asa, fie deoarece i s-a inoculat vinovatia de-a lungul timpului, ajungand sa se identifice cu ea si sa o considere reala. Copilul abuzat dezvolta modalitati de a gestiona suferintele pe care le indura, in vreme ce le ascunde de catre posibilii salvatori. Tocmai la aceste modalitati putem invata si noi sa devenim receptivi si vigilenti. Poate fi dificil. Neglijenta copilului, de exemplu, este tot o forma de abuz: atunci cand acesta nu este hranit suficient, ingrijit, spalat sau nu i se acorda timp si atentie. Iar aceste lipsuri nu lasa urma frapante si pe termen scurt. Pe termen lung insa, copilul va deveni un adult cu grave deficite emotionale si sociale si un parinte cu un comportament nesanatos.

ANEXA 8

67

Page 68: II. Practica (2)

Studiu de caz In anul şcolar 2014-2015 a fost inscris in clasa V-a elevul B. N. cu vîrsta de 7 ani, care fura. Acest defect de comportament mergea in paralel cu minciuna şi violența verbalӑ. Menționam cӑ acest copil dӑdea dovadӑ de o maturizarte insuficientӑ comparativ cu ceilalți colegi. Situația elevului era urmӑtoarea :condiții familiale precare, familie dezorganizatӑ, neintegrat in colectivul de elevi, respins de colegi si pӑrintii elevilor din clasӑ, imagine de sine scăzută, competențe socio-afective reduse (de comunicare), volum de cunoştințe extrem de redus. Pe fondul acestor fapte in şcoalӑ s-a declanşat un conflict multiplu intre pӑrinții celorlalți copii din clasӑ, pe de o parte, şcoala (conducerea şcolii, invӑțӑtoarea clasei, celelalte cadre didactice) şi copilul-problemӑ, de cealaltӑ parte (conflict interpersonal in care stilul de reacție al reprezentanților şcolii s-a vrut a fi unul cooperant, insӑ, pana la urmӑ, a fost unul conciliant)- un conflict interpersonal al invӑțӑtoarei, aflatӑ in situația de a alege intre datoria pe care o avea fațӑ de clasӑ şi acceptarea in colectiv a unui elev de care trebuia sӑ se ocupe in mod special. S-a ajuns la concluzia că lipsa de inters din partea pӑrinților elevului privind starea educaționalӑ a copilului lor a dus la aparitia acestui comportament. Alaturi de acest factor influenteaza si alti factori precum: Nivelul scӑzut de trai; Imposibilitatea de a « modela » mentalitatile invechite ale pӑrinților si cadrelor didactice intr-un timp scurt; Antecedente de acest tip nu au mai existat in clasa dată pînă la apariția acestui elev, cei implicati intr-un conflict fiind puşi in aceasta situație pentru prima datӑ. Masuri întreprinse:-elevul sӑ renunțe la acest comportament şi sӑ se integreze armonios in colectivul clasei;-elevul sӑ poatӑ renunța la viciul sӑu şi sӑ nu fie exclus din şcoalӑ;-elevul sӑ nu mai fure şi sӑ nu fie stigmatizat de colegi si de pӑrinții lor. La şedinta cu pӑrinții, aceştia au refuzat sa-l primeascӑ pe elevul B. N. in clasӑ. Parinții au solicitat excluderea lui din clasӑ pe motivul cӑ furӑ. In calitate de consilier educativ, D-na Nadejda a incercat sa sensibilizeze pӑrinții, solicitandu-le sa fie intelegatori si rabdatori cu acest copil care va ramane traumatizat dacӑ va fi respins de colectiv. A organizat training-uri cu pӑrinții urmӑrind consilierea lor. A elaborat un program de intervenție personalizat, punînd accent pe inserția socio-afectiva a elevului in colectiv. Și-a structurat un program de consiliere a elevului B. N. , program in care a aratat consecințele inevitabile ale atitudinii deviante, a propus sub forma de joc, simularea in clasa a diferitelor contexte de viațӑ.

Studiu de caz

68

Page 69: II. Practica (2)

Teodora este o fetita mai “nazdravana”, de 12 ani, si nu se lasa pina nu raspunde tuturor provocarilor pe care le pe care le lasau baetii. Fetele din clasa ei, se simteau oarecum protejate de ea, deoarece ne apara de baeti. Astfel, avea diferite probleme cu parintii acestora. Intr-o zi, mama Teodorei a fost chemata la scoala; era foarte furioasa deoarece stia ca nu pentru fapte buna este chemata acolo. Diriginta a povestit mamei cele intimplate. Colegele le explica ca ea doar raspundea provocarilor lansate de baeti. Baietii injurau, vorbeau urit, iar Teodora ii pedepsea in felul ei. Atit diriginta, cit si mama Teodorei nu au inteles adevarata cauza a comportamentului Teodorei, astfel, mama a trecut la corectia sa pe care o considera benefica: palme si palme care nu se mai finisau, trasa de par, obligata sa faca lucruri casnice pina noapte tirziu, restrictii in ceea ce priveste alimentatia. Aceste atitudini au determinat-o pe Teodora sa adere la comportamente antisociale, la un comportament si mai delicvent. Frecvent absenta de la ore, cercul de prieteni era constituit din citiva membri care consumau alcool precum si substante nocive( droguri). Ulterior, prin interventia Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului Ciocana, D. T. dispune de consiliere, fapt pentru care si-a schimbat comportamentul, devenind acum mai asertiva si mai toleranta la ceea ce se intimpla in jurul ei. Acum insa, din nefericire, relatiile cu colegii nu s-au restabilit, toti o ignora ca si anterior.Sugestii: Consider ca trebuie de lucrat cu parintii, cu mama Teodorei, cu colegii de clasa precum si cu parintii colegilor ei.

Studiu de caz

69

Page 70: II. Practica (2)

M. A. in vîrstă de 16 ani şi aflată în clasa a VI-a, este originară din Chișinău. Provine dintr-o familie numeroasă, formată din 6 membri (cei doi părinţi în vîrstă de 42 ani - tatăl şi 38 de ani - mama, minora, împreună cu încă doi fraţi, în vîrstă de 2 ani, 14 ani şi o soră în vîrstă de 9 ani). Mama lucrează ca femeie de serviciu (deriticatoare) la o firmă, iar tatăl este șomer. Întreaga familie locuieşte într-o singură cameră dintr-un apartament de pe strada M.C.B. 7, ap. 312. Starea materială a familei este săracă, hainele copiilor fiind asigurate prin mila vecinilor sau rudelor ori de la magazine second hand, iar mîncarea fiind cumpărată, de cele mai multe ori, din împrumuturile făcute de mamă. Climatul familial: părinţii se certau frecvent în condiţiile în care starea materială a familiei era una precară, singură mama fiind aceea care asigura existenţa materială a familei, iar tatăl fiind alcoolic. Pe de altă parte, minora era maltratată, adeseori. Referindu-se la relaţiile cu părinţii, minora apreciază că cel mai bine se înţelegea cu mama, care, deşi nu şi-a manifestat vreodată sentimente de afecţiune, o ajuta atunci cînd avea diverse probleme şi o susţinea din punct de vedere material. În ceea ce priveşte relaţiile cu tatăl, acestea erau destul de reci, mai ales pentru că acesta se îmbăta frecvent şi provoca scandal în familie, bătîndu-şi partenera şi copiii. Nici unul dintre părinţi nu se interesa de situaţia şcolară a minorei sau a fraţilor şi surorilor ei şi nici nu s-au ocupat vreodată de anturajul acestora sau de modul în care-şi petreceau timpul liber. Masuri întreprinse:- parintii sa se preocupe de viata si succesele copiilor ei ; - tatal sa poata renunta la viciul sӑu;- tatal sa se integreze in cimpul muncii astfel incit venitul familiei sa fie dublu iar conditiile de trai sa fie satisfacatoare. D-na Nadejda a incercat sa sensibilizeze pӑrinții minorei, solicitandu-le sa fie intelegatori si rabdatori cu acest copil care va ramane traumatizat dacӑ va fi respins. A organizat training-uri cu pӑrinții urmӑrind consilierea lor precum si cu copiii.

Studiu de caz

70

Page 71: II. Practica (2)

C. I. este un baiat de 16 ani ce la prima vedere pare ca nu are nevoie de nimic. Locuieste intr-o failie care completa, tatal avind o functie inalta la Guvernul RM, iar mama fiind proprietara unui salon de fumusete. Locuiesc intr-un apartament cu 3 camere din centrul orasului. Cu toate conditiile in care locuieste, acest copil paremi-se are o legatura cu parintii foarte rece. Este singurul copil in familie, ceea ce a si deterinat aparitia unui comportament agresiv. Daca isi doreste un lucru atunci recurge la orice conduita numai sa obtina ceea ce si-a pus in plan. Deseori isi numeste parintii cu cuvinte necenzurate, trinteste usile, nici o data nu si-a strins din urma sa, a insultat oricind si pe oricine. Dupa aceste comportamente, C. I. a intrat in conflict cu parintii. Dupa frecvente certuri, C. I. a aderat la comportamente delicvente. Deseori parintii erau chemati la sectiile de politie pentru asi lua copilul sub doze de substante narcotice sau in stari alcoolice. Deigur ca parintior le era rusine pentru comportarea singurului fiu al lor. Din cauza celor ce se intimplau, copilul a fugit de acasa, disparind pentru zile intregi. Astfel, acest copil a ajuns sa adere unui grup de adolescenti care consuma droguri. Si daca pina nu demult acest copil frecventa centrul Convorbitorul, in rezolvarea acestui caz a intervenit personalul centrului Convorbitorul. Masuri intreprinse: - D-na Nadejda a facut consilieri cu copilul;- Integrarea in sistemul de invatamint;- Consilieri individuale cu tatal;- Conilieri individuale cu mama;- Consiliere cu grupul de prieteni al adolescentului; Din cele relatate de copil la consilieri s-a determinat ca parintii acestui copil erau prea preocupati de lucrurile care se petreceau la sericiu, iar situatia copilului lor era lasata pentru zilele de weekend. Nici o data nu luau masa impreuna, nici o data mama nu pregatea dejunul, cina. Fiecare isi desfasura activitatea dupa bunul plac. Fiecare dintre ei isi are camera sa, dar din nefericire nimeni nu intra batind la usa sau cerindu-si permisiunea sa o faca. De fiecare data usa se inchidea cu piciorul sau trintindu-se. Fapt pentru care a fost necesar sa se desfasoare consilieri individuale cu fiecare membru al familiei. Adolescentul a fost exmatriculat exact in anul in care era necesar sa finiseze clasa a IX-a Rezultatele obtinute: Dupa jumatate de an de consilieri individuale, in aceasta familie s-au produs schimbari uimitoare. Si cum nici un membru al acestei familii nu stiau unii de ceilalti ca merg la consiliere, au ramas surprinsi unii de altii, comportamentele lor s-au schimbat radical. Intr-o dimineata, sotia a pregatit bucate pentru intiia oara de cind s-au casatorit si pentru intiia oara au cinat impreuna. Sotul si fiul resppectiv au ramas foarte uimiti. Un alt rezultat a fost faptul ca sotul/tatal de fiecare data cind intra in camera fiului sau a sotiei batea in usa cerindu-si permisiunea de a intra in incaperea respectiva. Fiecare weekend il petreceau impreuna, cel mai frecvent la picnicuri. Desigur ca comportamentul parintior lui l-a determinat sa-si ceara scuze pentru comportamentul sau antisocial. A fost reinstitutionalizat in Liceul Teoretic “Gaudeamus”, demonstrind tuturor ca este capabil sa se descurce in orice situatie.

71

Page 72: II. Practica (2)

A dat dovada de intelegere, respect pentru cei din jur si mult mult curaj. Cel mai important lucru este ca aceasta familie incet-incet devine un sistem de valori, un cuib alcatuit din membri care se bazeaza pe incredere, intelegere, respect, dragoste si credinta. C.I. a finisat clasa a IX-a cu cea mai mare medie din toata clasa.

Studiu de caz

72

Page 73: II. Practica (2)

Scripnic Olesea, mun. Chişinău str. Salcâmilor 22\3, elevă în clasa a VIII-b la liceul “Vasile Alexandri”, tata: Scripnic Vasile a.n 22.09.1967 , frate: Scripnic Sergiu a.n. 20.05.2008. Reprezentantul legal al beneficiarului: Scripnic Olesea - A02101577/8371. Olesea face parte dintr-o familie monoparentală numai cu tată, mama, Scripnic Cristina a decedat când Olesea avea trei ani. După decesul mamei, tatăl a locuit în concubinaj cu o doamnă pe nume Palina care avea o fată de la un alt bărbat. După o perioadă de convieţuire împreună, Du-l Vasile a revenit la obişnuinţa veche de a consuma alcool şi sa duca un mod de viaţă amoral. Beneficiarul are nevoie de a fi plasat în Centru deoarece, are o relaţie conflictuală cu tatăl, el susţine ca nu poate interveni în educaţia Iuliei, deoarece aceasta este ineducabilă; Necesită ajutor material, psihosocial; Restabilirea relațiilor atât cu familia biologică cit si cu cea extinsa; Sprijin pentru depășirea problemelor școlare; Participarea activă la diverse activităţi extraşcolare; Discuții cu tatăl beneficiarului; Consiliere educaționala cu privire la orientarea profesională; Terapie individuală şi consiliere psihologică; Acordarea asistenței medicale. Olesea este o fire impulsivă, de multe ori nu-şi poate stăpîni emoţiile, aceasta facînd-o să intre deseori în certuri atît cu semenii cît şi cu maturii. Ea are nevoie de consiliere psihologică pentru stările de furie care nu le poate controla, de a trece peste emoțiile negative.

ANEXA 9

73

Page 74: II. Practica (2)

APROB :Şef al Direcţiei pentru Protecţia

Drepturilor Copilului sectorul Ciocana

Maria Gribencea ________________ „___” _______________2015

ANCHETĂ SOCIALĂde examinare a condiţiilor sociale şi de trai

“ 19,, ianuarie 2015

Pedagog social: Croitori LuciaAm examinat condiţiile sociale şi de trai a familiei : Sofronova Mame solitare

Mama: Sofronova Svetlana , a.n 23.11.1966 Domiciliul legal : Str. G.Latină 5 , ap.27 tel. 31-60-05

Datele din buletinul de identitate : Mama: A 481792206 of 48 din 03.11.2011 idn 0992007021536

Ocupaţia:Mama: lucrează la “Delta Forţa” operator salariu 1800 lei

Datele despre copii: Numele, prenumele anul naşterii ocupaţia notă

1. Sofronova Iaroslav 11.02.2007 liceul „Dacia” cl.I

1. Condiţiile de trai (de evidenţiat): Apartament de stat, apartament privatizat, apartament cooperatist, garsonieră, apartament în chirie, sector particular, odaie privatizată în cămin ( necesarul de evidenţiat ).

Numărul de odăi _ 3__ Spaţiul locativ 43 m 2 _ Suprafaţa totală _ 71 m 2 Condiţiile locative nesatisfăcătoare

Conţinutul succint al adresării : Verificarea condiţiilor de trai a familiei.

Concluzii:

74

Page 75: II. Practica (2)

În urma examinării condiţiilor sociale şi de trai a familiei Sofronova am constatat următoarele că : Familia Sofronova face parte din categoria familiei mame solitare, locuieşte într-un apartament privatizată cu suprafaţa totală de 71 m2 , împreună cu fiul Iaroslav. Condiţiile sanitaro-igienice şi de trai sunt nesatisfăcătoare, pereţii sunt cu mucegai. Doamna Svetlana lucrează operator la Delta Forţa Security cu un salariu lunar în sumă de 1800 lei.A acumulat datorii la Termocom în sumă de 33213 lei şi la deservirea blocului datorii în sumă de 9177 lei.În anul 2014 de ajutor pentru şcolarizare în sumă de 700 lei pentru fiul cel mai mic Iaroslav.Din punct de vedere financiar familia Sofronova se descurcă foarte greu.

Propuneri: De inclus în lista ajutor pentru şcolarizare.

APROB:

75

Page 76: II. Practica (2)

Şef al Direcţiei pentru Protecţia

Drepturilor Copilului sectorul Ciocana

Maria Gribencea ________________

„_____” _________________2015

ANCHETĂ SOCIALĂde examinare a condiţiilor sociale şi de trai

,,12,,ianuarie 2015

Pedagog social: Hîncu ValentinaAm examinat condiţiile sociale şi de trai a familiei: Stolearova

Mame solitare

Mama: Stolearova Corina a.n. 18.10.1987Domiciliul legal: str.”A.Russo”24/2, ap.153 Domiciliul în fapt:

Datele din buletinul de identitate : Mama: A48188591 of 48 din 19.11.2012 idn 2004042071428

Ocupaţia:Mama: nu lucrează

Datele despre copii:Numele, prenumele Anul naşterii Ocupaţia Notă1.Stolearova Vlada 03.07.06 liceul”G.Latină” cl. 2 2.Stolearova Xenia 08.04.2012 grădiniţa nr.1493.Stolearova Iana 25.04.2013 Condiţiile de trai (de evidenţiat):

Apartament de stat, apartament privatizat, apartament cooperatist, garsonieră, apartament în chirie, sector particular, odaie privatizată în cămin (necesarul de evidenţiat). Numărul de odăi _ 1 Spaţiul locativ _18 m 2 _ Suprafaţa totală _38 m 2 _ Condiţiile locative nesatisfăcătoare

Conţinutul succint al adresării: verificarea condiţiilor de trai a familiei.

76

Page 77: II. Practica (2)

Concluzii:

În urma examinării condiţiilor sociale şi de trai a familiei Stolearova Corina am

constatat următoarele:

Familia locuieşte într-o odaie de cămin cu o cameră, starea igienico sanitară

nesatisfăcătoare, miros urît şi dezordine.

Stolearova Corina locuieşte împreună cu cei 3 copii şi mama bolnavă ţintuită la pat, nu

lucrează pentru-că ingrijeşte de fetiţa cea mai mică Iana a.n. 25.04.2013.

A beneficiat de ajutor pentru şcolarizare pentru fica Vlada şi deasemenea fetiţa beneficiază

de hrană gratis la şcoală.

Situaţia materială a familiei este foarte grea , doamna Corina nu are posibilitatea să

asigure copii cu cele necesare, nu are cu ce le îmbrăca.

Propuneri: De inclus copilul în lista pentru şcolarizare.

77

Page 78: II. Practica (2)

APROB :Şef al Direcţiei pentru Protecţia

Drepturilor Copilului sectorul Ciocana

Maria Gribencea ________________ „___” _______________2015

ANCHETĂ SOCIALĂde examinare a condiţiilor sociale şi de trai

“ 15,, ianuarie 2015

Pedagog social: Hîncu Valentina

Am examinat condiţiile sociale şi de trai a familiei : Tutunaru Familii cu copii invalizi

Mama: Tutunaru Elena, a.n 20.08.1973

Domiciliul legal : Str. G.Latină 5 , ap.1 tel. 31-60-21 Domiciliul în fapt :

Datele din buletinul de identitate : Mama: A 48131713 of 48 din 21.09.2006 idn 0992408486354

Ocupaţia:Mama: nu lucrează

Datele despre copii: Numele, prenumele anul naşterii ocupaţia notă

1. Zadorojniuc Anastasia 10.04.2002 gr.I (grav)

1. Condiţiile de trai (de evidenţiat): Apartament de stat, apartament privatizat, apartament cooperatist, garsonieră,

apartament în chirie, sector particular, odaie privatizată în cămin ( necesarul de

evidenţiat ).

Numărul de odăi _ 3__ Spaţiul locativ 48 m 2 _

78

Page 79: II. Practica (2)

Suprafaţa totală _ 72 m 2 Condiţiile locative satisfăcătoare Conţinutul succint al adresării : Verificarea condiţiilor de trai a familiei.

Concluzii:

În urma examinării condiţiilor sociale şi de trai a familiei Tutunaru

am constatat următoarele că :

Familia Tutunaru face parte din categoria familiei cu copii invalizi,

locuieşte într-un apartamen privatizat cu suprafaţa totală de 72 m2.

Condiţiile sanitaro-igienice şi de trai sunt satisfăcătoare . Odaia este amenajată

cu strictul necesar.

Doamna Elena întimpină greutăţi financiare majore, a acumulat la

Termocom datorii în suma de 21000 lei.

Indemnizaţia Anastasieii constituie 1050 lei lunar şi 100 lei pentzru transport.

Pentru Anastasia ar avea mare nevoie de încălţăminte ortopedică pentrucă

este dificil să facă rost de ea şi un scaun cu rotile pentru a putea să o scoată la

plimbare.

Doamna Elena a mai solicitat şi ajutorul unui avocat bun pentru a o putea ajuta în

soluţionarea problemelor cu datoriile la comunale.

Propuneri: Monitorizarea familiei în continuare

79

Page 80: II. Practica (2)

APROB:Şef al Direcţiei pentru Protecţia

Drepturilor Copilului sectorul Ciocana

Maria Gribencea ________________ „_____” _________________2015

ANCHETĂ SOCIALĂ

de examinare a condiţiilor sociale şi de trai ,,13,,ianuarie 2015

Pedagog social: Hîncu ValentinaAm examinat condiţiile sociale şi de trai a familiei: Vrînceanu

Familie completă cu 1-2 copiiMama: Vrînceanu Tatiana a.n. 10.09.1971

Domiciliul legal: str.”Mihai Sadoveanu” 4/1, ap.166 tel.(022)-33-26-14Domiciliul în fapt:

Datele din buletinul de identitate : Mama:

Ocupaţia:Mama: lucrează la cinema,”COLAJ”, administrator

Datele despre copii:Numele, prenumele Anul naşterii Ocupaţia Notă1.Vrînceanu Cristian-Daniel 16.01.03 liceul „G.Latină” cl.VI2.Vrînceanu Anry 01.12.07 liceul”G.Latină” cl.I

Condiţiile de trai (de evidenţiat):

Apartament de stat, apartament privatizat, apartament cooperatist, garsonieră, apartament în chirie, sector particular, odaie privatizată în cămin (necesarul de evidenţiat). Numărul de odăi _ 2_ Spaţiul locativ _30 m 2 _ Suprafaţa totală _46 m 2 _ Condiţiile locative satisfăcătoare.

Conţinutul succint al adresării: verificarea condiţiilor de trai a familiei.

80

Page 81: II. Practica (2)

Concluzii:

În urma examinării condiţiilor sociale şi de trai a familiei Vrînceanu am constatat

că:

Familia Vrînceanu locuieşte într-un apartament privatizat cu 2 odăi, condiţiile

igienico sanitare bune.

Doamna Tatiana locuieşte împreună cu cei 2 copii Cristian şi Anry.

Lucrează la cinema „COLAJ” în calitate de administrator. Copii frecvenează

regulat şcoala au reuşite şcolare bune. Soţul doamnei Tatiana nu locuieşte impreună cu

familia, oficial nu sunt divorţaţi însă de familie nu se interesează.

Financiar familia se descurcă bine din spusele doamnei Tatiana. Cu 2 ani în urmă

fiul Cristian a beneficiat de foaie pentru tabăra şi ar mai dori să mai primeasca şi anul

acesta foaie de tabără .

Propuneri: De inclus copilul în lista pentru a primi foaie de tabără.

APROB:

81

Page 82: II. Practica (2)

Şef al Direcţiei pentru Protecţia

Drepturilor Copilului sectorul Ciocana

Maria Gribencea ________________ „_____” _________________2015

ANCHETĂ SOCIALĂ

de examinare a condiţiilor sociale şi de trai ,,14,,ianuarie 2015

Pedagog social: Hîncu ValentinaAm examinat condiţiile sociale şi de trai a familiei: Burdeniuc

Mame solitareMama: Burdeniuc Inga a.n 02.01.1079Domiciliul legal: str.”A.Russo” 24/2, ap.149 tel.(022)-41-03-09Domiciliul în fapt:

Datele din buletinul de identitate : Mama: A48150596 of 48 din 19.08.08 IDN 0972702482041

Ocupaţia:Mama: lucează menajeră 1200 lei, studentă

Datele despre copii:Numele, prenumele Anul naşterii Ocupaţia Notă1.Burdeniuc Alex 12.01.01 gim. „Steliana Grama” cl.VII

Condiţiile de trai (de evidenţiat):

Apartament de stat, apartament privatizat, apartament cooperatist, garsonieră, apartament în chirie, sector particular, odaie privatizată în cămin (necesarul de evidenţiat). Numărul de odăi _ 1_ Spaţiul locativ _20 m 2 _ Suprafaţa totală _38 m 2 _ Condiţiile locative satisfăcătoare.

Conţinutul succint al adresării: verificarea condiţiilor de trai a familiei.

82

Page 83: II. Practica (2)

Concluzii:

În urma examinării condiţiilor sociale şi de trai a familiei Burdeniuc am

constatat că: Familia Burdeniuc locuieşte într-un apartament privatizat cu 1 odăi

împreună cu fiul său Alex şi incă o familie.

Doamna Inga este studentă, dar şi lucrează ca menajeră cu salariu de 1200 de lei.

Se descurcă financiar greu , fiul Alex nu are o masă unde să-şi pregătească temele, doarme

pe fotoliu, pentru-ca de pat nu dispun.

De ajutor pentru şcolarizare a beneficiat şi deasemenea şi foaie de tabără a primit.

Fiul ar mai dori să plece la tabără daca ar fi posibil la tabăra „Zîmbet”.

Propuneri: De inclus copilul în lista pentru ajutor pentru şcolarizare şi foaie de

odihnă la tabără.

ANEXA 10

83

Page 84: II. Practica (2)

Evaluarea complexă a familiei GavajucI. Date generaleTermenul evaluării: de la __02/03/2015__ până __10/03/2016__Efectuată de: asistentul social (numele, prenumele) Croitori LuciaStatutul copilului: Familie completăNumele, prenumele copilului: Gavajuc AdrianaData, luna, anul naşterii copilului: 11septembrie 2001Adresa: Chișinău, Maria Drăgan, 26/4II. Date despre familie şi relaţiile în cadrul familiei2.1 Componenţa familiei:PărinţiiMama. Nume şi prenume: Gavajuc Lilia

• Data naşterii: 28 mai 1982• Domiciliul legal: Maria Drăgan, 26/4• Reşedinţa: .....

Tatăl. Nume şi prenume: Gavajuc Ion• Data naşterii: 1 septembrie 1980• Domiciliul legal: Maria Drăgan, 26/4• Reşedinţa:.......• Părinţii sunt: - căsătoriţi

2.2 Tipul de familie (bifaţi)1) Completă2) Divorţată3) Monoparentală4) Concubinaj

2.3 Relaţiile dintre membrii familiei sunt (bifaţi)1) tensionate 2) violenţă fizică 3) izolarea socială a familiei

2.4 Metode de disciplinare şi educaţie aplicate de către părinţi faţă de copil (bifaţi)1) Pălmuitul2) Trasul de păr sau urechi3) Forţarea copilului să îngenuncheze4) Etichetarea5) Interdicţia de a comunica6) Ameninţarea7) Expunerea la diverse munci

2.5 Îngrijirea şi asigurarea securităţii copilului (cum e alimentat, asigurat cu hrană şi obiecte de îngrijire, cunoaşterea semnelor de pericol):

84

Page 85: II. Practica (2)

2.5.1. Este alimentat (bifați)- la sîn;- cu lapte praf;- cu hrană din familie;- adecvat vîrstei;- neadecvat vîrstei;2.5.2. Asigurat cu obiecte de ingrijire(bifaţi)- scutece;- hăinuțe;- pătuc;- obiecte de bae;- Îngrijit adecvat;- îngrijit neadecvat.

2.6 Progresul în dezvoltarea copilului. Starea generală a copilului: (de inclus orice informaţie semnificativă referitor la sănătate, inclusiv maladii suportate/prezente, dezvoltarea fizică, dezvoltarea limbajului şi a comunicării)2.6.1. Maladii suportate pînă la moment (indicaţii stabilite anterior) 2.6.2.Dezvoltare fizică(bifaţi)- Adecvată vîrstei- Malnutriţie gr.I- Malnutriţie gr.II- Malnutriţie gr.III2.6.3. Dezvoltare neuro-psihică - Adecvată vîrstei- Retad (indicaţi tipul)III. Locuinţa3.1 Familia deţine locuinţă proprie (bifaţi)1) Da2) Nu3.2 Forma deţinerii imobilului (bifaţi)1) privatizat2) de stat3) stau la părinţi4) stau la gazdă3.3 Tipul locuinţei (bifaţi)1) Casă pe pământ2) Apartament3) Cămin3.4 Condiţii de trai (bifaţi)1) Foarte bune2) Bune3) Satisfăcătoare4) Foarte rele

85

Page 86: II. Practica (2)

3.5 Număr de camere locuibile 23.6 Numărul de persoane care locuiesc 63.7 Familia are în gospodărie (bifaţi numai obiectele care funcţionează)1) apeduct2) televizor3) gaz natural4) telefon fix5) telefon mobil6) maşină de spălat7) frigider (congelator)8) automobil9) alte mijloace de transport (specificaţi)IV. Venitul familiei4.1 Principalele surse de venit ale familiei Dvs. sunt 1) salariul2) venituri din munca de zilier sau venituri ocazionale3) prestaţii sociale (indemnizaţii pentru copii, alocaţii)4) venituri din producţia agricolă5) venituri din afacerea proprie6) ajutoare băneşti de la părinţi, copii, rude7) pensie8) alte surse (indicaţi)__________________

4.2 Care este venitul lunar al familiei? (Luaţi în consideraţie toate salariile, pensiile, alocaţiile pentru copii şi orice alt venit pe care îl are familia) 1203 leiVI. Recomandări pentru planul individualizat de intervenţie- Lucru individual cu toți membrii familiei. Consiliere de grup precum și consiliere individuală;- Dezalcoolizarea tatălui și încadrarea acestuia în cîmplul muncii. - Motivarea copiilor pentru a lupta pentru o viață decentă.

VII. Persoanele consultate în scopul efectuării acestei evaluări:Gavajuc LiliaGavajuc IonGavajuc AdrianaGavajuc AlexandrinaGavajuc MihaiGavajuc Ion

Data 05/03/2015Pedagog social: Croitori LuciaBeneficiar : Gavajuc Adriana

ANEXA 11

86

Page 87: II. Practica (2)

Sugestii pentru viitorii studenti din cadrul faultatii

Cind aveti o intrebare, notati-o si adresati-o indrumatorilor de practica,superizorilor si chiar colegilor dvs!

Daca o problemanu va este suficient de clara, cereti indrumatorilor de practica un exemplu!

Straduitiva sa cautati exemple exemple proprii, in cazul carora sa analizati relatiile prezantate theoretic sau intilnite in aactivitatea practica!

Cautati modalitatile prin care puteti aplica in unca dvs. cunostintele teoretice si deprinderile practice discutate si exersate in cadrul eminarelor/aplicatiilor practice!

Fiti sceptici- nu acceptati toate lucrurile asa cu le auziti sau le cititi,intrebati-va care sunt argumetelepe care se intemeiaza ele!

Nu toate lucrurile asa cum le auzi sau le cititi , intrebati-va care sunt argumentele pe care se intemeiaza ele!

Nu toate subiectele intilnite in practica vor fi in egale masura relevante pentru activitatea dvs. Gasiti temele care se va ajute la dezvolatarea unui mod de gindire specificepedagogige sociale!

Nu va multumiti cu informaatiile si sugestiile primate la seminarii sau la cursurii! Discutatii cu profesorii care lucreaza in servciile de asistenta sociala in care desfasurati practica, pecum si persoanele ce au nevoie de ajutor!

Analizati, notati, intrebati,coparati, verificati,argumetati! Fiti autodidacti! Pedagogia sociala este un domeniu care cere creativitate si perfectionare continua!

Fregventati cu strictete orarul practicii, fiecare zi este deosebita si importanta . Implicati-va in toate activitatile centrului,realizarea unor activitati noi in centru! Iubiti ceea ce faceti , asta va creeaza buna dispozitie si personalitatea .

ANEXA 12

87

Page 88: II. Practica (2)

88

Page 89: II. Practica (2)

ANEXA 13

ANEXA 14

89

Page 90: II. Practica (2)

90

Page 91: II. Practica (2)

ANEXA 15

91

Page 92: II. Practica (2)

ANEXA 16

ANEXA 17

92

Page 93: II. Practica (2)

ANEXA 18

Raportul de practică

Student (ei) anului II, Croitori Lucia gr 202.Locul desfăşurării practicii: Centrul Comunitar ”Convorbitorul”

Perioada desfăşurării practicii: 02.03.2015-27.03.2015

Obiective generale:1. Studenţii vor fi sprijiniţi să conştientizeze natura profesiei de

pedagogie socială şi responsabilitatea pe care o au faţă de beneficiari;2. Stagiul de practică va contribui la înţelegerea de către student a

profilului pedagogiei sociale ca profesie;3. Stagiu de practică va facilita dobândirea abilităţilor profesionale în

domeniu.4. Studenţii practicanţi vor face cunoştinţă cu privire la realităţile actuale

din domeniul sistemului de protecţie socială;5. Stagiul de practică va contribui la creşterea capacităţilor de

autocunoaştere, autodisciplină şi autonomie profesională.

Obiective operaţionale:- Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a sistemului de

protecție socială şi a responsabilităților Pedagogului social în acest sistem;

- descrierea organigramei locului de practică;

- cunoaşterea serviciilor oferite în cadrul Instituției, (categoriile de servicii oferite, temeiul oferirii serviciilor sociale şi procedura oferirii cestora);

- definirea beneficiarilor ţintă şi identificarea actelor ce oferă drepturile acestora pentru a primi servicii sociale;

- cunoaşterea responsabilităţilor şi sarcinilor ce-i revin pedagogului social în cadrul Instituției;

- dezvoltarea abilităţilor de lucru cu clientul sub îndrumarea tutorelui;

- preluarea din cadrul Instituției a două studii de caz şi analiza lor după metodologia studiată;

- familiarizarea cu actele normative de organizare şi funcţionare a Instituției (Regulamentele, fişele de post, actele legislative relevante etc.)

93

Page 94: II. Practica (2)

În urma desfăşurării stagiului de practică, studentul urmează să-şi formeze următoarele competenţe profesionale.

Activităţi desfăşurate pe parcursul practicii:-implicare în activităţile centrului-activitati cu copii (sezatoare ,competitie de sah).-deplasări(policlinică, şcoală)-jocuri-organizarea copiilor în elaborarea temelor pentru acasa-elaborarea felicitărilor.

Categorii de beneficiari cu care s –a lucrat:-copii orfani- copii ai căror părinți sunt decăzuți din drepturi-copii vagabonzi-copii abandonaţi

Profesionişti din domeniu cu care s – a colaborat:-Asistent social-Pedagog social-Psiholog-conducatori de cercuri

Acte interne ale instituţiei de care s –a luat cunoştinţă:-acord-regulamentul centrului Comunitar ”Convorbitorul ”-contract individual de intervenție cu familia -plan individualizat de asistență -fișa de eliberare-dosarul personal al copilului-ancheta socială-studiul de caz al copilului

Dificultăţi întâlnite pe parcursul practicii şi modalităţile de depăşire ale lor:

Organizarea copiilor şi implicarea copiilor pentru desfășurarea activitățile propuse, din cauza că sunt cu diferite particularități de vîrste.

Copiii posedă diferite temperamente , au caractere diferite ,unii se monitorizează foarte ușor în timp ce alții un pic mai dificil.

94

Page 95: II. Practica (2)

Copii sunt diferiți și este necesar de ai cunoaște pe fiecare împarte pentru a găsi punctul cheie ca în rezultat să se se realizeze obiectivele și activitățile propuse.

Una dintre modalitățile pe care le –am utilizat a fost de a colabora cu specialiștii din centru în a ne ajuta să depășim dificultățile întîlnite.

Altă modalitatate a fost de a observa pe parcurs ,comportamentul și atitudinea copiilor față de activitățile propuse, ca în rezultat să înțelegem care sunt activitățile ce manifestă interes și unde se implică.

Realizări personale :

Căpătarea numeroaselor cunoştinţe practice utile. Aplicarea cunoștințelor teoretice în practică. Studierea şi cunoaşterea documentelor și dosarelor specifice centrului. Relaţionare mai eficientă cu copiii. Dezvoltarea aptitudinilor organizatorice. Dezvoltarea ca viitor profesionist in domeniu.

Concluzii şi propuneri: În urma relizării stagiului de practică pot să afirm că ar fi de dorit în cadrul orelor să studiem în mod special acele documente, actele legislative ,acte normative cu care vom lucra nemijlocit ca specialiști. Să se acorde o atenție deosebită față de practică și mai puțin pe teorie. În cadrul orelor să atragem o atentie deosebită mai mult asupra acelor obiecte ,ce ţin strict de profesia noastră.

95

Page 96: II. Practica (2)

Analiza unui dosar

Dosarul unui copil din Centru conține::

Istoricul familiei Nota informativa (informatii despre familie ) Acordul intre beneficiar si asistent social Raport de vizita in familia Tisenco Planul individualizat de aistenta Declaratie cu privire la refuzul de bauturi alcoolice Genograma familiei Evaluarea complete a familiei Ancheta sociala Planul individualizat de asistenta Caracteristica Recomandare

96