WWW.CVLPRESS.RO / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXIX, Nr. 8883vineri, 19 aprilie 2019 8 pagini 1 leu

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiLudovic Orban vreaLudovic Orban vreaLudovic Orban vreaLudovic Orban vreaLudovic Orban vrea

sã meargã pânãsã meargã pânãsã meargã pânãsã meargã pânãsã meargã pânãla capãt cu primariila capãt cu primariila capãt cu primariila capãt cu primariila capãt cu primarii

care au migrat la PSDcare au migrat la PSDcare au migrat la PSDcare au migrat la PSDcare au migrat la PSD

Despre libertateaDespre libertateaDespre libertateaDespre libertateaDespre libertateapresei în Europapresei în Europapresei în Europapresei în Europapresei în Europa

ºi în lume!ºi în lume!ºi în lume!ºi în lume!ºi în lume! politicã / 3

ColaborareColaborareColaborareColaborareColaborareinternaþionalãinternaþionalãinternaþionalãinternaþionalãinternaþionalã

în domeniul soluþionãriiîn domeniul soluþionãriiîn domeniul soluþionãriiîn domeniul soluþionãriiîn domeniul soluþionãriialternative a disputeloralternative a disputeloralternative a disputeloralternative a disputeloralternative a disputelor

educaþie / 5actualitate / 2

Dezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeDezbatere pe problemeale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilorale migraþiei românilor

Ieri, în Aula „Regele Mihai I”, din ca-drul Universitãþii din Craiova, a avut loco dezbatere pe probleme ale migraþiei ro-mânilor , în þãrile Uniunii Europene, ma-nifestarea fiind organizatã de Ministerulpentru Românii de Pretutindeni (MRP),

în parteneriat cu Ministerul EducaþieiNaþionale. Gazdã a fost Inspectoratulªcolar Judeþean Dolj, iar ca invitaþi aufost ºi reprezentanþi ai mai multor insti-tuþii cu prerogative în migraþia români-lor ºi a forþei de muncã.

44444 EDUC

AÞIE

pa

gin

a

La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:La Universitatea din Craiova:

2 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2019actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Despre libertatea presei în Europa ºi în lume!Despre libertatea presei în Europa ºi în lume!Despre libertatea presei în Europa ºi în lume!Despre libertatea presei în Europa ºi în lume!Despre libertatea presei în Europa ºi în lume!MIRCEA CANÞÃR

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: mediafax@mail.cvlpress.ro

Internet: www.cvlpress.roDirector:

MIRCEA CANÞÃRRedactor-ºef:

MARGA BULUGEANREDACÞIA:

Laura Moþîrliche, Marga Bulugean, Magda Bratu,Cristi Pãtru

Sport: Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Raportul anual al organizaþiei non-pro-fit ºi non-guvernamentale „Reporteri fãrãfrontiere”, cu sediul la Paris, care are caobiectiv apãrarea libertãþii presei, aºeazãNorvegia, Finlanda, Suedia, Olanda, Da-nemarca, Elveþia, Noua Zeelandã, Jamai-ca, Belgia ºi Costa Rica în „top 10”. Întimp ce, pe ultimul loc al clasamentului,se aflã Turkmenistan, care înlocuieºteCoreea de Nord, în compania acestordouã þãri aflându-se Eritreea ºi China.România, locul 47, este poziþionatã nea-vantajos, de bunã seamã, dar înaintede... SUA (locul 48), chiar dacã evalua-rea are ºi criterii mai greu de înþeles, casã nu le spunem deplin subiective. Nu-mãrul þãrilor, în care munca ziariºtilor,cu precãdere a celor de investigaþie, con-sideratã ca sigurã, continuã sã scadã.Peste tot în lume se face resimþitã o os-tilitate la adresa jurnaliºtilor, ameninþaþi,insultaþi, agresaþi, cele petrecute în Mal-ta, Slovacia ºi Bulgaria, constituindexemple edificatoare în privinþa risculuimeseriei. Cazul cel mai frapant, intensmediatizat, l-a constituit de bunã seamãuciderea, în sediul ambasadei saudite din

Istanbul, a jurnalistului saudit Jamal Kas-hoggi, colaborator al cotidianului ame-rican „Washington Post”. Recent, RSFa cerut Regatului Unit apãrarea princi-piului libertãþii de exprimare în cazularestãrii la 11 aprilie a.c. la Londra, însediul ambasadei Ecuadorului, a fonda-torului Wikileaks, Julian Assange, în te-meiului unui mandat emis de tribunaluldin Westminster la 29 iunie 2012, pen-tru neprezentarea, la menþionata instan-þã - în urma unei citãri -, unde se jude-ca extrãdarea sa, solicitatã de Suedia, încadrul unei anchete privind un prezumatviol, dar stinsã în 2017. În Europa,exemple pozitive sunt considerate þãrilenordice, dar modelul este departe de a figeneralizat în Europa Centralã ºi de Est.Interesantã este urmãtoarea ierarhizare:Franþa (locul 32), Italia (43), Polonia(59), Ungaria (87), Serbia (90), Ucraina(102), în timp ce Africa de Sud se aflãpe locul 31. Fotografiile par miºcate.Fiindcã în Franþa, în timpul manifestã-rilor „vestelor galbene”, jurnaliºtii au fostrealmente agresaþi, ºi nu doar la Paris. Sereproºeazã liderilor politici de prim-plan

faptul cã nu considerã presa ca un fun-dament esenþial al democraþiei, ci ca unadversar, faþã de care trebuie sã-ºi afiºe-ze adversiunea. Altfel spus, ostilitatea faþãde media nu este apanajul unei singureþãri autoritare. Evocat negativ este cazulpreºedintelui ceh, Miloº Zeman, care aapãrut la o conferinþã de presã cu o repli-cã din plastic a unei arme AK-47, pe carescria „pentru jurnaliºti”. Bineînþeles estecitat ºi Donald Trump în rãzboiul sãu,necurmat, cu media naþionalã pe care oacuzã de propagarea de fake-news. Nici-odatã jurnaliºtii americani n-au fãcutobiectul ameninþãrii cu moartea, denun-þã RSF. ªi niciodatã nu au fost solicitateatâtea antreprize private pentru asigura-rea securitãþii lor. Reproºurile formulatela adresa României sunt politizarea ex-cesivã a presei, mecanismele netranspa-rente de finanþare, aservirea agendei edi-toriale intereselor proprietarilor media,propagarea... falselor informaþii. Trans-formarea presei în instrumente de pro-pagandã politicã este mai vizibilã ca nici-odatã. Se reproºeazã canalelor private deteleviziune ceea ce s-a auzit ºi la Bruxel-

les: o lipsã de respect faþã de reguliledeontologice, prin difuzarea de false in-formaþii în cursul manifestãrilor din 2017ºi 2018, criticarea omul de afaceri ame-rican, de origine maghiarã, GeorgeSoroº. Exemple „pozitive” sunt site-uri-le de investigaþii Rise Project, Casa Jur-nalistului, Press One, Factual, G4Media,Sã fie luminã, Recorder.ro. Ceea ce...ºtiam. Criticat este accesul limitat la in-formaþia publicã ºi reproºurile se în-dreaptã spre Primãria Capitalei ºi alteinstituþii publice, precum Ministerul Sã-nãtãþii sau Ministerul Apãrãrii, care aupromovat metode anti-democratice pen-tru a þine jurnaliºtii cât mai departe deinformaþiile cu caracter public. Rapor-tul anual al RSF ºi clasamentul elaborat,prin studii de cercetare chiar ºi orienta-tiv denunþã ostilitatea la adresa jurnaliºti-lor, care investigheazã corupþia, evaziu-nea fiscalã, crima organizatã, peste tot înEuropa ºi în lume. El nu conþine însã ºiobservaþii, fie ele ºi sumare, la adresa eti-cii jurnaliºtilor, care îºi aveau rostul lor,pentru o imagine cât mai edificatoare, casã nu spunem deplin obiectivã.

Craiovenii au profitat, mier-curi, de Ziua Porþilor Deschise,care a fost organizatã de BNR,la 139 ani de la înfiinþare, ºi autrecut pragul clãdirii maiestuoa-se ºi solitare, care se ascundedincolo de gardul solid de pestrada Unirii. Aflatã pe un platoucu mult mai înalt decât strada ºitrotuarul, i-a întâmpinat curtealargã, cu ochiurile sale de ver-deaþã intercalate ici-colo, într-unpavaj aproape impecabil. Fãrãmãsurile de securitate, unele foar-te stricte, de la intrare, clãdireaprimitoare ar fi creat vizitatori-lor impresia cã au pãtruns în sa-

O plimbare în enigmaticul imobil al Bãncii Naþionale din CraiovaSituatã pe strada „Unirii”, în vecinã-

tatea unei alte splendori arhitecturale,Palatul Jean Mihail, clãdirea în care afuncþionat dintotdeauna Banca Naþiona-

lã din Craiova este un monument istoric,care ascunde, la propriu, valorile ce nuse împuþineazã niciodatã: banii celor dinCetatea Banilor.

lonul vreunei case boiereºti saua unui muzeu. O încãpere coche-tã, cu tavan înalt ºi pereþi deco-raþi cu tapiserie în culoarea dul-ce a lemnului de stejar, impresi-oneazã prin eleganþã ºi invitã lacunoaºtere.

Banii care au cumpãratsãrãcia rãzboielor mondiale

Angajaþii Bãncii Naþionale dinCraiova s-au strãduit sã le oferecelor curioºi posibilitatea de aafla o poveste, povestea banilorromâneºti. Într-un album frumoslegat, a fost admiratã colecþia debancnote de hârtie care au fostemise de-a lungul timpului, în fapto cãlãtorie prin secole a leului ro-mânesc. Acolo se pãstreazã pri-mii bani româneºti din hârtie, înrealitate niºte bilete ipotecare, careau fost puºi în circulaþie de Mi-nisterul Finanþelor – era anul1877 – pentru acoperirea chel-

tuielilor generate de rãzboiul deindependenþã. Abia mai târziu, în1880, avea sã fie înfiinþatã Ban-ca Naþionalã a României ºi a maitrecut un an pânã când, în 1881,a emis bancnotele proprii, de 20,100 ºi 1.000 de lei.

Cea mai valoroasã bancnotãÎn colecþia pe care o deþine

sucursala de la Craiova se pãs-treazã ºi banii cu care s-au cum-pãrat alimentele ºi hainele rare,adicã banii anilor grei din timpulcelor douã rãzboaie mondiale.Tot acolo se aflã ºi bancnota de5.000.000 de lei (emisã pe 25iunie 1947) care este chiar banc-nota cu cea mai mare valoare no-minalã din istoria monedei naþio-nale. Douã luni mai târziu, s-a pusproblema unei stabilizãri moneta-re ºi au fost introduse monede ºibancnote noi, 20.000 de lei vechifiind preschimbaþi pe 1 leu nou.

Se pãstreazã, de asemenea, baniicare au fost folosiþi în perioadacomunistã ºi primul ban care a fostemis dupã revoluþia din 1989 –bancnota de 500 de lei (tipãritã înanul 1991). Pânã în 1995, toþiaceºti bani vechi au fost retraºidin circulaþie de BNR.

Banii din plastic, mai uºoriºi mai siguri

Banii de hârtie au încetat dinviaþã în anul 1999 ºi au fost în-locuiþi cu bancnotele confecþio-nate din material polimeric, adi-cã din plastic. Cu multã amabili-tate, o funcþioarã a BNR Craio-va, care a petrecut peste 25 deani în slujba acestei instituþii, aarãtat publicului curios chiar ºio punguþã cu tocãturã de bani,fragmente foarte mãrunte debancnote deteriorate care se re-trag din circulaþie, apoi se dis-trug. Pentru cã nu este o bancãcomercialã, BNR nu are un pro-gram cu publicul, nu face ope-raþiuni bancare obiºnuite, dardeþine totuºi un ghiºeu. Este si-tuat la intrare, iar acolo unde seprimesc banconotele deteriorate,care pot fi aduse ºi de persoane-

le fizice. Banii mulþi, care suntaduºi spre pãstrare de cãtre toa-te celelalte bãnci comerciale, sepãstreazã la loc sigur, în seifuriextrem de bine securizate.

Tezaurul ascunsîntr-o bucatã de zidãrie

Dar tezaurul pe care îl adãpos-teºte clãdirea Bãncii Naþionale dinCraiova nu constã doar în baniicraiovenilor, locuitorii unui oraºcare poartã pentru totdeauna fai-ma de Cetate a Banilor. Nu estedeloc un lucru care stã ascuns,ba din contrã este expus vederiipublicului. Clãdirea impunãtoare,cu bogãþia interioarelor sale, afost construitã în anul 1887, pen-tru a fi prima bancã a oraºului.Ascuns într-o bucatã de zidãrie,se mai pãstreazã ºi acum unfragment din scrisoarea pe careau depusã acolo, între cãrãmizi-le uriaºe, de întemeietorii sãi.Angajaþii sucursalei craiovenesunt convinºi cã acolo se aflã,de fapt, adevãrata comoarã desuflet, în bucãþica aceea palpa-bilã de istorie pe care o poartãcu sine aceastã instituþie.

LAURA MOÞÎRLICHE

cuvântul libertãþii / 3vineri, 19 aprilie 2019 politicãpoliticãpoliticãpoliticãpoliticã

Liberalii doljeni ºi-au luat ini-ma-n dinþi ºi au sesizat InstituþiaPrefectului cu privire la migraþiaunor primari cãtre PSD. PNLDolj a solicitat ieri, de îndatã ºide urgenþã, Prefectului Judeþu-lui Dolj sã emitã ordinul privindîncetarea manadatelor de primarmai multor edili : Daniel MariusCîrstianu – comuna Radovan;Eugen Giurcã – comuna Sãlcu-þa; Vasile Traian Stan – Teslui;Marius Dinulescu – Catane; Flo-rea Neacºu - Gighera; FlorelCatanã – comuna Galicea Mareºi nu în ultimul rând GheorghePopa – comuna Mischii. „Avândîn vedere dispoziþiile art 5, alin 2din Legea 27/1996 a PartidelorPolitice, coroborate cu art 15, al

Preocuparea centralã a guver-nãrii în perioada urmãtorilor doiani trebuie sã fie dezvoltarea eco-nomicã. În primul rând recupe-rarea întârzierilor la proiectele deinfrastructurã, în special con-strucþia de autostrãzi ºi drumurirapide. Acestea trebuie sã fie înmod real o þintã strategicã pen-tru România în urmãtorii doi ani.

”Discursurile despre auto-strãzi ºi drumuri rapide în Olte-nia ºi în toatã þarã trebuie sã laseloc paºilor concreþi pentru reali-zarea lor.Barierele care mai existãîn calea acestor proiecte, indi-ferent de natura lor, trebuie eli-

ALDE Dolj: A: A: A: A: Avertismentul celor de la Ford trebuie luat în seriosvertismentul celor de la Ford trebuie luat în seriosvertismentul celor de la Ford trebuie luat în seriosvertismentul celor de la Ford trebuie luat în seriosvertismentul celor de la Ford trebuie luat în serios

Ludovic Orban vrea sã meargã pânã laLudovic Orban vrea sã meargã pânã laLudovic Orban vrea sã meargã pânã laLudovic Orban vrea sã meargã pânã laLudovic Orban vrea sã meargã pânã lacapãt cu primarii care au migrat la PSDcapãt cu primarii care au migrat la PSDcapãt cu primarii care au migrat la PSDcapãt cu primarii care au migrat la PSDcapãt cu primarii care au migrat la PSD

Deputat Ion Cupã, Vicepreºedinte naþional ALDE:” Guvernul trebuie sã accelereze concretizarea construcþieidrumurilor rapide. Este nevoie de soluþii posibil de pus

repede în practicã”

minate. Dacã existã grupuri deinterese nelegitime, politice saueconomice, care frâneazã dez-voltarea acestor proiecte ele tre-buie urgent înlãturate. Guvernultrebuie sã dea dovadã de maimultã vigilenþã ºi fermitate. Sãp-tãmânal guvernul ar trebui sãinformeze opinia publicã desprestadiul proiectelor de infrastruc-turã rapidã”- apreciazã liderulALDE Dolj, deputatul Ion Cupã

Riscul întârzierii acestor pro-iecte este unul major pentru dez-voltarea economicã ºi stabilitateaþãrii noastre.Ar fi pãcat sã pier-dem ceea ce am câºtigat ca ºi in-

vestiþii consolidate în Româniadatoritã lipsei de drumuri rapidecare sã lege principalele oraºe decoridoarele europene de transport.

Referitor la Dolj, eventualapierdere a investiþiei FORD de1,5 miliarde de euro -adusã înþarã noastrã de guvernul Tãricea-nu- ar fi o catastrofã. De aceea,avertismentul conducerii FORDRomânia, fãcut prin vocea dom-nului Ian Person la Radio Fran-ce Internaþional ” Vom analizãexact ceea ce fac autoritãþile ro-mâne în materie de infrastruc-turã, dupã care vom decidecum ºi unde ne vom investi ba-nii !” trebuie luat ca un grav sem-nal de alarmã atât de cãtre auto-ritãþile locale doljene cât ºi de guvernul României. BIROUL DE PRESÃ ALDE DOLJ

Preºedintele PNL, Ludovic Orban s-a întors ieri,la Craiova, asta dupã ce în urmã cu douã sãptãmânia fost pe scenã la un miting de lansare a candidaþilorpentru alegerile europarlamentare. Liderul liberali-lor a fost în câteva localitãþi din judeþul Dolj, undele-a vorbit oamenilor atât despre importanþa acestoralegeri, care vor avea loc luna viitoare, pe 26 mai,cât ºi despre referendumul declanºat de ºeful statului.Ludovic Orban a mers însoþit de Violeta Alexandru,candidat pe listele PNL pentru alegerile europarla-mentare, fost ministru pentru Dialog Social, în guver-nul Cioloº, dar ºi de parlamentarii doljeni.

2 din Legea 393/2004 privindStatutul Aleºilor Locali, consi-derãm cã prin poziþia adoptatãîn mod public în data de 11 apri-lie 2019, prin care cei amintiþimai sus au aderat în mod publicla un alt partid politic, faþã decel pe listele cãruia au candidatºi au obþinuzt prezentul amndatde primar, aceºtia se regãsec îndispoziþiile amintite mai sus, ade-rarea la un alt partid constituinddemisie de drept din partidul pelistele cãruia ºi-au obþinut man-datul”, a explicat ªtefan Stoi-ca, preºedintele PNL Dolj.

„Milioane de români auplecat în UE”

Liderul liberalilor doljeni a mai

spus cã la cele douã întâlniri deieri, de la Apele Vii ºi de la Cas-tranova au participat câteva sutede cetãþeni, care au pus între-bãri diverse, manifestând inte-res faþã ceea ce se întâplã cuRomânia ºi viitorul acestei þãri.„Tema importantã a fost migra-þia. Migraþia românilor. O pro-blemã cu care ne confruntãm ºiîn judeþul Dolj. Din statistici re-zultã clar cã dupã Siria, urmea-zã România în ceea ce priveºtemigraþia. Milioane de români auplecat în UE, cãutându-ºi un locde muncã. Din pãcate, mulþi dincei care au plecat nu se mai în-torcm, pentru cã ºi-au reîntre-git familiile acolo. Adicã, exis-tã riscul depopulãrii. Româniaa fost condusã dezastruos dePSD în ultimii ani, cu toate cãau avut la dispoziþie fondurieuropene, cu toate cã bugetula crescut de la an la an”, a maicompletat ªtefan Stoica.

La rândul sãu, Ludovic Or-ban, preºedintele partidului aspus cã dacã prefectul judeþu-lui nu face demersurile nece-sare, PNL îl va da în judecatã,liberalii dorind sã dea o lecþieprin aceastã solicitare ºi sã serenunþe la migraþia primarilor,care reprezintã o formã de lip-sã de respect faþã de alegãtori.„PSD a împrãºtiat o minciunãprin acele ziare pe care le dis-tribuie Poºta Românã ºi anumecã PSD vrea sã lupte împotri-va dublului standard”, a spusOrban

Orban, atac la NicoliceaPreºedintele PNL Ludovic

Orban, nu a ratat ocazia nicide data aceasta, sã facã refe-rire la nominalizarea deputa-tului Eugen Nicolicea pentrufuncþia de ministru al Justiþiei,de cãtre PSD. Orban a spuscã social-democraþii s-au fã-

cut de râs încã o datã, cu nu-mele propuse pentru portofo-liile remaniate, iar a-l schim-ba pe Tudorel Toader cu Eu-gen Nicolicea la MinisterulJustiþiei este „ca ºi cum l-aischimba pe Dragnea cu ta-su”. Liderul PNL a mai spuscã Eugen Nicolicea va ajungeministru al Justiþiei „când oface plopul mere ºi rãchitamicºunele”. „E clar cã Drag-nea a ajuns la un asemeneanivel de disperare sã scape depuºcãrie încât ºi-a gãsit sin-gurul inconºtient care estedispus sã iniþieze ordonanþaprivind aministia ºi graþierea.Dar vreau sã îi liniºtesc pe ro-mâni ºi sã le spun cã era vor-ba aia cu când o face plopulmere ºi rãchita micºunele. Osã ajungã Nicolicea ministrulJustiþiei când o face plopulmere ºi rãchita micºunele”.

MARGA BULUGEAN

4 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2019culturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþie

Acþiunea s-a desfãºurat încadrul Campaniei Naþionale „In-formare acasã! Siguranþã înlume!”, cu motto-ul „Un cetã-þean informat, un cetãþean câº-tigat”. Aula „Mihai I” a Univer-sitãþii din Craiova a fost plinã,studenþii ºi invitaþii putând sã seinformeze asupra drepturilor ºiresponsabilitãþilor pe care le auîn þãrile unde intenþioneazã sãstudiete sau sã munceascã. Laîntâlnire a fost prezent ºi sub-secretarul de stat al MRP, Vic-tor Ionescu, iar, alãturi de el ,

La Universitatea din Craiova :

Dezbatere pe problemeale migraþiei românilor

Ieri, în Aula „Regele Mihai I”, din cadrulUniversitãþii din Craiova, a avut loc o dezbate-re pe probleme ale migraþiei românilor , în þã-rile Uniunii Europene, manifestarea fiind orga-nizatã de Ministerul pentru Românii de Pretu-

tindeni (MRP), în parteneriat cu Ministerul Edu-caþiei Naþionale. Gazdã a fost Inspectoratul ªco-lar Judeþean Dolj, iar ca invitaþi au fost ºi re-prezentanþi ai mai multor instituþii cu preroga-tive în migraþia românilor ºi a forþei de muncã.

au fost ºi emisari ai Inspectora-tului Teritorial de Muncã Dolj(Doru ªtefan), ai Agenþiei Ju-deþene de Ocupare a Forþei deMuncã Dolj (Nicoleta Mãrgãri-tescu) , respectiv Agenþia Naþi-onalã de Luptã Împotriva Trafi-cului de Persoane (Anca Amza).

„Suntem la cea de-a doua în-tîlnire anualã , la Craiova, dincele trei care s-au desfãºurat lanivel naþional. Elevii au nevoiede sprijin, atunci când pleacã dinþarã, fie la studii, fie sã mun-ceascã. Informaþia înseamnã

siguranþã, prin aceasta putând fievitate situaþiile dificile. De ace-ea, ne bucurãm cã îl avem pelângã noi pe domnul Subsecre-tar de Stat Victor Ionescu, careva explica, în detaliu, cedea cetrebuie urmat”, a precizat prof.Monica Leontina Sunã, in-spector general al învãþãmântu-lui doljean. Subsecretarul deStat, Victor Ionescu , a venit ºia explicat, în mare, despre ceeace este vorba: „Acest proiect aînceput în 2017, pe patru pro-grame „pilot”, în judeþe din

Moldova, iar, în 2018, s-a ex-tins. Acum , suntem în plinãdezvoltare. Ne dorim sã avemelemente de bazã, care sã ne aju-te sã-i îndrumãm pe tineri cândpleacã în alte þãri, fie pentru stu-diu, fie pentru a lucra. Aceºtiatrebuie sã fie informaþi ºi sã fie

foarte atenþi când primesc totfelul de detalii. Când ajung într-o þarã strãinã, dacã întâmpinãprobleme, sã ia legãtura cu am-basadele sau consulatele Româ-niei, fiindcã oricând problemelese rezolvã”.

CRISTI PÃTRU

Placido Domingo jr. se aflãla Craiova încã de miercuri,pentru ultimele repetiþii împre-unã cu muzicienii Filarmonicii„Oltenia”. Probleme tehnice,dupã cum a declarat impresa-rul artistului în România, IonuþPavel, l-au împiedicat sã maisusþinã ºi concertul de la Bu-cureºti, anunþat pe 17 apriliea.c., la Sala Palatului, evenimen-tul fiind reprogramat pentruanul viitor, însã la jumãtatealunii martie a evoluat în faþapublicului din Constanþa.

În cadrul unei conferinþe depresã susþinute ieri, la Filarmo-nica„Oltenia”, Placido Domin-go jr. a declarat, referindu-sela România, cã „este o þarã fru-moasã, cu o culturã minunatã”,

Placido Domingo jrPlacido Domingo jrPlacido Domingo jrPlacido Domingo jrPlacido Domingo jr. va concerta, sâmbãtã. va concerta, sâmbãtã. va concerta, sâmbãtã. va concerta, sâmbãtã. va concerta, sâmbãtãseara, la Sala Polivalentã din Craiovaseara, la Sala Polivalentã din Craiovaseara, la Sala Polivalentã din Craiovaseara, la Sala Polivalentã din Craiovaseara, la Sala Polivalentã din Craiova

Este fiul cunoscutului tenor Placido Domingo,de la care nu a moºtenit doar numele, ci ºi talentulmuzical, pe care l-a valorificat în compoziþiile sale,interpretate de cunoscuþi artiºti, precum MichaelBolton, Diana Ross, Sarah Brightman, Jose Car-reras, Luciano Pavarotti º.a. Cu 11 ani în urmã, la ovârstã destul de înaintatã – avea 42 de ani –, chiar

despre care aflase prin interme-diul gimnastei Nadia Comãneciºi tenismanului Ilie Nãstase. În-þelege limba românã… „în pro-porþie de 50 la sutã” ºi, în plus,este familiarizat cu legenda luiVald Þepeº. În 1999, împreunãcu soþia sa, ºi ea compozitoa-re, au pus pe note un musicalavându-l ca personaj pe cele-brul vampir din literatura mon-dialã Dracula, pe care l-au inti-tulat „Vlad”. Însã abia anul tre-cut, dupã mai bine de 18 ani,acesta a fost pus în scenã, înSpania.

Concertul de sâmbãtã seara,de la Sala Polivalentã, ar fi tre-buit sã îi aducã în faþa publicu-lui ºi pe tenorul Alin Stoica ºicântãreþul Valentin Boghean.

Dupã ce i-au prezentat pe afi-ºul iniþial, organizatorii au anun-þat cã, din motive obiective,aceºtia nu mai pot fi prezenþiîn spectacol. Craiovenii se vorputea bucura însã de extraor-dinara voce a tinerei Laura Bre-tan (17 ani), nãscutã în Chica-go, Illinois, într-o familie deromâni. La numai 13 ani a ui-mit America în cadrul show-ului America’s Got Talent, undes-a clasat pe locul al ºaselea,iar în 2016 a ridicat sala ºi ju-riul în picioare la audiþiile „Ro-mânii au talent”, concurs la carea câºtigat premiul cel mare.Românca s-a aflat printre fina-liºtii de anul acesta de la „Eu-rovision”: s-a clasat pe locul aldoilea, însã a câºtigat cel mai

important vot, al publicului. Deasemenea, craiovenii o vor pu-tea asculta pe soprana IrinaPolivanova, absolventã a Con-servatorului din Moscova.

Având în vedere modificãri-le din program, organizatoriievenimentului au precizat cã re-pertoriul urmeazã sã fie defini-tivat, însã i-au asigurat pe spec-tatori cã va fi unul atractiv ºinu lipsit de surprize plãcute.Publicul va putea asculta piesede pe cel mai recent CD sem-nat Placido Domingo jr., muzi-cã clasicã ori duete cu sopranaIrina Polivanova, în acompa-niamentul Orchestrei Simfoni-ce a Filarmonicii „Oltenia”,conduse de dirijorul MariusHristescu. Concertul va dura

aproximativ douã ore ºi o vaavea ca prezentatoare pe Eveli-ne Pãuna.

Dacã Placido Domingo jr. amoºtenit nu doar numele, ci mã-car o fãrâmã din talentul tatãluisãu, vã puteþi convinge singuri.Încã mai gãsiþi la vânzare biletepentru spectacol: le puteþi achi-ziþiona de pe site-ul eventim.roºi de la Agenþia Filarmonicii „Ol-tenia”, din Calea Unirii nr. 16(tel. 0251.414.698), deschisãastãzi între orele 10.00-18.00,la preþurile de 100 lei în zonaVIP ºi 50 lei în tribunã. Potrivitmanagerului Filarmonicii craio-vene, Gabriel Zamfir, peste 800de bilete au fost vândute pânãîn prezent.

MAGDA BRATU

tatãl sãu i-a descoperit ºi talentul vocal, fiind ºi celcare l-a încurajat sã cânte. Aºa ºi-a început carie-ra… A ales melodii cu influenþe clasice, dar ºi lati-no pop, jazz, tango, bolero, cha-cha-cha, bachatasau swing, pe unele dintre cele mai îndrãgite din-tre ele publicul craiovean fiind aºteptat sã le ascu-te live în concertul de sâmbãtã, 20 aprilie 2019, ora

20.00, de la Sala Polivalentã din Craiova. Intitulat„Placido Domingo jr. & friends”, concertul le vamai aduce în scenã pe soprana Irina Polivanova ºipe Laura Bretan, favorita publicului la ediþia dinacest an a concursului Eurovision, în acompania-mentul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Olte-nia” – dirijor Marius Hristescu.

cuvântul libertãþii / 5vineri, 19 aprilie 2019 culturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþie

”Începuterile arbitrajului în Ol-tenia sunt situate în anii ¼90. Prinactivitãþile întreprinse de colegiiprofesioniºti în domeniul arbitra-jului din Baroul Dolj ºi de la Facul-tatea de Drept, am încercat sã iden-tificãm locul ºi rolul arbitrajului camodalitate alternativã pentru solu-þionarea unor litigii, sã identificamavantajele ºi dezavantajele arbitra-jului naþionalºiinternaþional, sã cre-ãm premisele pentru dezvoltareapracticilor de soluþionare a conflic-telor prin arbitraj” ne-a declaratprof.univ.dr. Olteanu Gabriel,

Cu o carierã de peste 18 ani îndomeniul teatral, cu spectacolemontate în toatã þara ºi în afara ei,distins cu trei Premii UNITERpentru cea mai bunã regie – în2006 pentru „Plastilina” de Va-sili Sigarev (Teatrul „Toma Cara-giu” Ploieºti); în 2007 pentru „Joi.-MegaJoy” de Katalin Turoczi (Te-atrul Odeon Bucureºti); în 2016pentru „Tihna” de Attila Bartis(Teatrul Naþional din Târgu Mureº– Compania „Tompa Miklos”) –,regizorul Radu Afrim a ales Craio-va pentru proiectele sale din pe-rioada urmãtoare, deºi a descope-rit relativ de curând ºi trupa Tea-trului Naþional „Marin Sorescu”,ºi oraºul.

«ªtiam de acum doi ani, cândam fost pentru prima datã în viaþamea în Craiova – pentru cã pânãatunci nu am cãlcat aici – cã e fain,cã se iese dupã repetiþii la bere, cãlumea râde, lumea trãieºte… Nu e

Regizorul Radu Afrim, angajat al TRegizorul Radu Afrim, angajat al TRegizorul Radu Afrim, angajat al TRegizorul Radu Afrim, angajat al TRegizorul Radu Afrim, angajat al Teatrului Naþional din Craiova!eatrului Naþional din Craiova!eatrului Naþional din Craiova!eatrului Naþional din Craiova!eatrului Naþional din Craiova!Vestea unui nou spectacol la Teatrul Naþional „Marin So-

rescu” montat de Radu Afrim – „Casa cu suricate”, dupã tex-tul dramaturgului ceh David Drabek – a venit, ieri, însoþitãde o alta la fel de bunã: de aproximativ o lunã, cunoscutulregizor este angajat al instituþiei! „Îmi place foarte mult laCraiova, e viaþã aici! Eu sunt ardelean ºi n-aº fi crezut sã potsã mã simt atât de bine între olteni! Nu m-aº fi gândit…”, adeclarat Afrim, ieri, în cadrul unei conferinþe de presã în carea vorbit despre acest al doilea spectacol pe care îl pune înscenã aici. Considerat unul dintre cei mai importanþi regizoriromâni ai momentului, de trei ori câºtigãtor al Premiul UNI-TER pentru regie, Radu Afrim a mai montat la Craiova, înanul 2017, „Dacã am gândi cu voce tare”, pe textul scriitoru-lui bosniac Adnan Lugonic. „Casa cu suricate” – pe care oconsiderã „o piesã atractivã, o poveste foarte catchy, cu umorºi personaje simpatice, care o sã prindã la public” – va aveapremiera naþionalã sâmbãtã, 20 aprilie 2019, ºi duminicã, 21aprilie 2019, ora 19.00, în Sala „Amza Pellea”. Spectacoluleste recomandat publicului cu vârsta peste 16 ani.

«Într-o casã plinã cu suricate,pe lângã pãsãri sabot ºi o cârtiþãmoartã, vieþuiesc trei surori. Soracea micã este bântuitã de aminti-rea unei mame nebune ºi nu a maipãrãsit suricatele de un an de lamoartea subitã a tatãlui. Cea mares-a cuibãrit în faþa televizorului ºia mâncat pânã la imobilizare. Soramijlocie este singura care munceºtepentru a întreþine casa cu surica-te. Peste tot ºi toate guverneazãspiritul unui fake Budha. Fetele suntcaptive în acest univers extrava-gant. Trei bãrbaþi apar în viaþa lorºi le zbuciumã existenþa». (Sursa:Teatrul Naþional Craiova)

peste tot la fel. Sunt locuri în carelumea repetã ºi fiecare se duceacasã ºi îºi vede de treabã. Nuexistã întâlniri, împrieteniri, existãdoar o colaborare rece. Cel maigrav e la Bucureºti, din punctulacesta de vedere, acolo nimeni,dupã spectacol, nu mai face ce sefãcea altãdatã, sã iasã dup-aia sãmai discutãm, fie despre proiect,fie despre altceva. Sunt doar câþi-va actori care mai fac lucrul aces-ta. Dar aici, la Craiova, se ºi lu-creazã bine, fãrã fiþe, fãrã sã seuite nimeni la ceas, ºi dup-aia lu-mea mai are chef sã ºi iasã, sã stãmîmpreunã, sã ne relaxãm… Pen-tru cã repetiþiile nu sunt o distrac-þie, ci o muncã serioasã, unde neiubim, dar ne ºi urâm. ªi dup-aia…trebuie sã reparãm totul la obere!», a declarat regizorul.

Radu Afrim a mãrturisit cã adescoperit oraºul la pas ºi cu apa-ratul de fotografiat în mânã, cu-noscutã fiind pasiunea sa pentrufotografie. „Craiova este un oraºpe care eu l-am descoperit cu ca-mera foto pe strãzi neumblate de

mine ºi fotografiind case care, dinpãcate, dispar, se distrug ºi nimeninu pare cã observã acest lucru. Olume care dispare încet…”, a maispus acesta.

Pentru noul sãu spectacol mon-tat aici a ales un text al scriitoruluiºi regizorului de teatru de originecehã David Drabek, distins cuPremiul „Alfred Radok”. În pieselesale, Drabek criticã societatea con-temporanã, în special materialis-mul ºi consumerismul. Scrierile luiau elemente suprarealiste ºi anti-eroi ce suferã de fobii ºi deviaþiide comportament – aproape fie-care personaj este o victimã a so-cietãþii putrede. Excepþie nu facenici „Casa cu suricate”. Traduce-rea textului a fost realizatã de Mir-cea Dan Duþã, iar scenografia ºicostumele sunt create de IrinaMoscu – aflatã prima datã la Naþi-onalul craiovean, dar cu care RaduAfrim are o îndelungatã colabora-re. Din distribuþia spectacolului facparte actorii Raluca Pãun (Rozi-ca), Romaniþa Ionescu (Mama),Iulia Lazãr (Valerica), Ramona

Drãgulescu (Nutzi), ConstantinCicort (Tatãl), Alex Calangiu(Ion), Claudiu Mihail (Lentziu),Cãtãlin Miculeasa (Buddha Boy)ºi Vlad Udrescu (Samuel/a).

„Este un basm pentru oamenimari, despre trei surori care lo-cuiesc singure, fãrã mamã, fãrãtatã, fãrã iubire în jurul lor. Însãfiecare îºi va gãsi, la un momentdat, perechea. Am construit, cred,niºte personaje foarte vii, ample,pline, foarte suculente cu aceºtiactori. (…) Scenografa IrinaMoscu a imaginat un spaþiu oni-ric, în detaliu, un spaþiu-muzeu ºichiar mi-ar fi plãcut ca publiculsã poatã urca pe scenã sã se uiteîn toate cotloanele acestei casecare are patina timpului”, a maispus regizorul Radu Afrim, adã-ugând cã piesa „are umor, are tra-gism, are poezie multã ºi ironie”

ºi cã este „axatã foarte multe pepersonaje, pe construcþia lor ºi perelaþia dintre ele”. «Am ales aceas-tã piesã pentru cã este atractivã,are o poveste foarte catchy, areumor, are personaje simpaticecare o sã prindã la public. Nu efilosoficã, e doar poeticã… Iarlumea are nevoie de poezie încontinuare, poate mai mult decâtaltãdatã”, a mai spus Afrim.

***Spectacolul „Casa cu surica-

te” dureazã 180 de minute, cu pa-uzã, ºi nu este recomandat per-soanelor cu vârsta sub 16 ani. Ur-mãtoarele douã reprezentaþii suntanunþate pe 4 ºi 18 mai 2019. Bi-letele costã 44, 34 ºi 24 lei pe plat-forma online ºi 45, 35, 25 lei laAgenþia teatralã (rezervãri: la nu-mãrul de telefon 0251.413.677).

MAGDA BRATU

Colaborare internaþionalã în domeniul soluþionãrii alternative a disputelorPreocuparea Facultãþii de Drept a Universitã-

þii din Craiova pentru relansarea Curþii de Arbi-traj de pe lângã Camera de Comerþºi Industrie ajudeþului Dolj este cunoscutã printre specialiºtiidomeniului. De-a lungul timpului, cadrele didac-

tice ale Facultãþii de Drept implicate în arbitra-jul organizat la nivelul acestei instituþii au orga-nizat numeroase prelegeri ºi workshop-uri în do-meniul soluþionãrii alternative a disputelor, pen-tru profesioniºtii domeniului ºi pentru studenþi.

membru al Curþii de arbitraj Dolj.În acest context, Facultatea de

Drept a Universitãþii din Craiova aextins colaborãrile internaþionale îndomeniul arbitrajului. Astfel, în zi-lele de 17 -18 aprilie 2019, profe-sorul american Patrick McDer-mott, profesor de drept la Fran-klin P. Perdue School of Businessºi director al Centrului de Cerce-tare si Evaluare pentru Rezolva-rea Conflictelor, Salisbury Univer-sity, specializat în arbitraj interna-þional ºi negociere, inclusiv nego-cierea contractelor colective de

muncã ºi relaþia angajator-salariata fost invitatul Facultãþii de Dreptdin Craiova pentru susþinerea pre-legeii cu tema ”The U.S. Private(Civil) Litigation Model and howit has been reshaped by DonaldTrump”. Prelegerea a avut un im-portant auditoriu format din stu-denþi doctoranzi, avocaþi, membriiai Curþii de Arbitraj Dolj. Prezentãla eveniment, preºedinta Curþii dearbitraj Dolj, av. Sofia Cozac, apurtat un fructuos dialog cu pro-fesorul Patrick Mc Dermott.

Vorbind despre avantajele prin-

cipiului contradictorialitãþii în sis-temul american, profesorMcDermott a afirmat cã ”aplica-rea acestuia reduce rolul statuluiîn disputele private, pãrþile supor-tã costurile procedurilor, este maiuºor de analizat pentru un juriu

imparþial ºi satisfãcãtor pentrupãrþile implicate.”În contextulpolitic actual, se remarcat ºi cã”rolul preºedinþilor americani înnumirea judecãtorilorpoate influ-enþa decisiv sistemul judiciar ”.

CRISTI PÃTRU

6 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2019publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!SC DVD GLOBAL CONSTRUCT SRL, titu-

lar al proiectului “Construire Locuinþã Colecti-vã P+2, Construire 2 Locuinþe Colective P+2 cuspaþii comerciale Parter ºi Împrejmuire Teren”anunþã publicul interesat asupra luãrii decizieietapei de încadrare de cãtre Agenþia Pentru Pro-tecþia Mediului Dolj, în cadrul procedurii de eva-luare a impactului asupra mediului, pentru pro-iectul “Construire Locuinþã Colectivã P+2, Con-struire 2 Locuinþe Colective P+2 cu spaþii comer-ciale Parter ºi Împrejmuire Teren”, propus a fiamplasat în Comuna Malu Mare, sat Preajba,T79, P1, judeþ Dolj. Proiectul deciziei de încadra-re ºi motivele care o fundamenteazã pot fi con-sultate la sediul Agenþiei Pentru Protecþia Me-diului Dolj, din Craiova, str.Petru Rareº, nr.1, jud-.Dolj, în zilele de luni-joi, între orele 08.00-16.30 ºivineri, între 08.00-14.00, precum ºi la urmãtoa-rea adresã de internet: http//apmdj.anpm.ro.Publicul interesat poate înainta comentarii/ob-servaþii la proiectul deciziei de încadrare în ter-men de 10 zile de la data publicãrii anunþului pepagina de internet a Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Dolj.

PÃDEANU Sergiu Ionuþ, în calitate de ti-tular al proiectului, anunþã publicul interesatasupra depunerii soliictãrii de emitere a acor-dului de mediu pentru proiectul CONSTRUIREIMOBIL P+1E- BUCÃTÃRIE ªI BIROURI, PLAT-FORMÃ BETONATÃ- AMPLASARE CORT EVE-NIMENTE SEZONIER, propus a fi amplasat înoraº Segarcea, str. Republicii, nr. 11A, jud. Dolj.Informaþiile privind proiectul propus pot fi con-sultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Me-diului Dolj, Craiova, str. Petru Rareº, nr. 1 ºi lasediul oraº Segarcea, str. Republicii, nr. 11A,jud. Dolj, în zilele de luni pânã joi, între orele08.00-16.30 ºi vineri, între orele 8.00-14.00. Ob-servaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Dolj, Craio-va, str. Petru Rareº, nr. 1, fax 0251.419.035,email: office@apmdj.anpm.ro.

DRAGPITAR SRL, titular al proiectului „În-fiinþare plantaþie nuci, surse ºi reþea alimentarecu apã (2 foraje apã) ºi împrejmuire teren”, anun-þã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapeide încadrare de cãtre APM Dolj în cadrul proce-durii de evaluare a impactului asupra mediului,pentru proiectul „Înfiinþare plantaþie nuci, surseºi reþea alimentare cu apã (2 foraje apã) ºi îm-prejmuire teren”, propus a fi amplasat in comu-na Predeºti, sat Predeºti, T31 P260, 263, 266, 269,T39 P307, 312, T40 P316, judeþul Dolj. Proiectuldeciziei de încadrare ºi motivele care o funda-menteazã pot fi consultate la sediul APM Doljdin Craiova, str. Petru Rares, nr. 1, în zilele deluni pânã joi, între orele 08.00-16.00 ºi vineri în-tre orele 08.00-14.00, precum ºi la urmãtoareaadresã de internet www.apmdj.anpm.ro. Publi-cul interesat poate înainta comentarii/observa-þii la proiectul deciziei de încadrare în termen de10 zile de la data publicãrii anunþului pe paginade internet a APM Dolj.

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

Vineri, 19 aprilie 2019

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Anunþul tãu!U.J.C.C. Dolj, cu sediul în Craiova, str.

Unirii nr. 50 închiriazã spaþiu în supafaþã de85 mp, str. Nicolae Bãlcescu, nr. 2, pretabilpentru birouri, cabinet medical, sediu firmã,etc. Telefon: 0251/ 533.830, între orele 08.00-16.00 sau 0769/ 016.925.

S.C. KATOMM RECYCLING SRL anun-þã publicul interesat asupra depunerii soli-citãrii de obþinere a autorizaþiei de mediu pri-vind activitatea de colectare a deºeurilor cese desfãºoarã în Crauiova, str. Banu Stepannr. 1A. Informaþiile privind potenþialul impactasupra mediului pot fi consultate la sediulAPM Dolj, Craiova, str. Petru Rareº, nr. 1, zil-nic între orele 9-14. Observaþiile publiculuise primesc zilnic la sediul APM Dolj pânã ladata de 03.05.2019.

PRIMÃRIA COMUNEI TERPEZIÞA anun-þã publicul interesat asupra depunerii solici-tãrii de emitere a acordului de mediu pentruproiectul: „Modernizare drum communal DC103, Terpeziþa – Cãciulatu, comuna Terpezi-þa, judeþul Doplj, etapa II”, propus a fi ampla-sat în comuna Terpeziþa, satele Terpeziþa ºiCãciulatu. Informaþiile privind proiectul pro-pus pot fi consultate la sediul Agenþiei pen-tru Protecþia Mediului Dolj Craiova, str.PetruRareº nr. 1, adresa de internet htt:// apmdj.an-pm.ro ºi la sediul Primãriei Comunei Terpezi-þa,Comuna Terpeziþa, sat Terpeziþa, nr. 334 înzilele de luni pânã vineri între orele 8.00-16.00.Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Dolj,Craiova, str. Petru Rareº nr. 1, fax:0251/419.035, email: office@apmdj.anpm.ro.

PRESTÃRI SERVICIIREPARÃM TELEVI-ZOARE - ORICE TIP. Te-lefon: 0722/809.368.Caut sa îngrijesc bãtrâni.Telefon: 0765/709.354.

VÂNZÃRICASE

Vând sau schimb cuapartament Craiova,casã mare cu toate utili-tãþile super-îmbunãtãþitãîn comuna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Telefon:0742/450.724.

TERENURILOC DE CASÃ, 2600metri pãtraþi, deschiderela drum - 34 metri. Tele-fon: 0722/475.344.Vând teren (locuri decasã), Podari. Telefon:0722/943.220.Vând teren Craiova. Te-lefon: 0251/548.870.

Vând în Bãile Govoraterenuri de 400 mp ºi1500 mp, toate utilitãþi-le, asfalt, lângã pãdure.Telefon: 0744/563.640;0351/402.056.

AUTOVând OPEL ASTRA GCARAVAN argintiu,motor 1,6 benzinã ºiinstalaþie gaz butelietoroidalã 1800 E. Tele-fon: 0786/391.745.Vând MERCEDES E270, diesel din 2004,culoare negru - înma-triculat în România.Telefon: 0786/391.745.

VÂNZÃRI DIVERSEVÂND PORCI. Tele-fon: 0787/381.508.Butoi de Zinc 200 litri, bu-toi de lemn 140 litri vin,moarã 220V- 0,8kw, urui-toare motor electric 220V-380V-2,2 kw, lãzi stupi,uºã lemn cu toc – stejar.Telefon: 0720/115.936.Vând groapã suprapu-sã cimitirul Romaneºti.Telefon: 0770/304.207;0351/456.907.Vând familie raþe mute(rãþoi + 2 raþe) pentruprãsilã ºi ouã incubaþie.Telefon: 0786/391.745.

Vând 4 roþi MERCE-DES cu cauciucuri de iar-nã 195/65R15, jante înstea. Preþ convenabil.Telefon: 0762/183.205.Vând 1000 chiparoaseflorifere (tuberoze) cu10-12 puieþi pe bulb.Telefon: 0786/391.745.Vând solarii din þeavãfixate pe pivoþi demon-tabili, ranforsate cu treilonjeroane pe coamã.Telefon: 0786/391.745.Vând aragaz voiaj douãochiuri cu butelie, polizorunghiular, (flex) D125/850W, canistre aluminiu20 litri noi, arzãtoaregaze sobã D 600, alter-nator 12V nou, Pick-upTesla cu boxe, dozãnouã de rezervã, discuricu muzicã diferitã. Tele-fon: 0251/427.583.Vând þiglã Jimbolia, cã-priori ºi cãrãmidã dindemolãri. Telefon: 0722/943.220.

PIERDERIFIRMA CÎRÞU IONUÞLUCIAN SRL declarã pier-dute ºi nule: Numãr deordine, Carte de interven-þie pentru DATECS, mo-del DATECS MP55B,seria: 15081265.

cuvântul libertãþii / 7vineri, 19 aprilie 2019 sportsportsportsportsportPaginã realizatã de COSMIN STAICU

Astra – „U” Craiova, astãzi, ora 21Sepsi – CFR Cluj, sâmbãtã, ora 21Viitorul – FCSB, duminicã, ora 21

Liga I, play-off, etapa a 6-a

Hermannstadt – Voluntari, astãzi, ora 18Gaz Metan – Cãlãraºi, duminicã, ora 18

Poli Iaºi – Chiajna, luni, ora 18Dinamo – FC Botoºani, luni, ora 21

Play-out, etapa a 6-a

1. Mediaº 5 5 0 0 10-3 312. Dinamo 5 4 0 1 9-4 283. Poli Iaºi 5 2 0 3 4-6 234. Botoºani 5 1 1 3 3-6 225. Voluntari 5 3 1 1 8-5 216. Hermanns. 5 0 1 4 2-8 177. Cãlãraºi 5 1 1 3 4-9 168. Chiajna 5 1 2 2 8-7 14

CLASAMENT M V E Î G P

1. CFR Cluj 5 3 2 0 5-1 382. FCSB 5 3 1 1 8-4 353. Craiova 5 2 1 2 5-5 304. Viitorul 5 3 1 1 8-4 295. Astra 5 1 0 4 2-8 246. Sepsi 5 0 1 4 1-7 20

CLASAMENT M V E Î G P

Cornel Papurã debuteazã as-tãzi în postura de principal alUniversitãþii Craiova, în deplasa-rea de la Giurgiu. Nu e una faci-lã, chiar dacã alb-albaºtrii au câº-tigat cu 3-0 lângã Dunãre, în se-zonul regular. Atunci, duelul an-trenorilor i-a opus pe Devis Man-gia ºi Gigi Mulþescu, precursoriilui „Papi” pe banca tehnicã aªtiinþei. Trupa lui Enache i-a chi-nuit însã pe olteni în ultima pe-rioadã, în cele douã dueluri depe „Ion Oblemenco”, disputateunul dupã altul. Cu 2-1 pentruAstra s-a încheiat sezonul regu-lar, ºi cu 1-0 pentru alb-albaºtris-a deschis play-off-ul. Gazdelesunt motivate ºi de reclamaþia fã-cutã de Universitatea la FRF, le-gatã de dubiosul meci Astra –FCSB. Enache, înfrânt drastic deechipa secundã a lui Hagi, a pre-luat exemplul Viitorului ºi a câºti-gat deplasarea la Sepsi fãrã mulþititulari. Llulaku, Alibec, Begue,Radunovic ºi Gheorghe au fostodihniþi pentru azi, dar ºi în per-spectiva returului cu CFR, dinsemifinalele Cupei, unde Astra arede conservat acel 3-1 din Gruia.

Papurã: „Sper sã fiu inspirat ºisã mã ajute jucãtorii”

Cornel Papurã nu poate invo-ca nici problemele de lot (Koljic,Rocha, Tiago), ºi nici moralulscãzut al elevilor sãi, în cazul unuirezultat nefavorabil. Prezent înclub din 2013, cunoscând lotulºi chiar având un cuvânt de spusla transferuri, „Papi” ºi-a asumatrãspunderea de a apãra obiecti-vul european în ultimele 5 run-de. Spune cã va încerca sã im-prime un stil ofensiv echipei, iarîn meciul cu Astra se bizuie pe

Ieºiþi din lupta pentru titlu,dupã eºecul de la Dinamo, volei-baliºtii de la SCMU Craiova sepregãtesc de un duel direct pen-tru locul 2, cu Zalãul, programatduminicã, de la ora 18, în SalaPolivalentã. Zalãul este pe pozi-þia secundã ºi are 2 puncte în faþaCraiovei, cu 4 etape rãmase dinplay-off. Antrenorul Dan Pascuspune cã echipa nu a fãcut faþãpresiunii presupuse de lupta pen-tru titlu ºi a clacat prematur, pier-zând meciurile cu Galaþi ºi Dina-mo. „Jucãm încã un meci greu,

ca fiecare din acest play-off. Întur, am câºtigat suprinzãtor laZalãu, contra unei echipe foartevaloaroase, care vine mult maimotivatã la noi ºi care rãmâne înlupta pentru titlu. Înainte de me-ciul de la Zalãu play-off-ul seîmpãrþise în primele 3 ºi urmã-toarele 3. Din moment ce am in-trat în lupta pentru titlu, totul aexplodat, lumea a înnebunit, ne-a vãzut campioni, lucru care nua fost benefic echipei. Am în-cercat sã pãstrez un echilibru,dar n-am reuºit. Eºecul de la Di-

namo ne-a scos din lupta pen-tru titlu ºi ne rãmâne lupta pen-tru locul 2” a declarat antreno-rul Craiovei. Jucãtorul RãzvanOlteanu a adãugat: „Zalãul esteadversarul direct pentru locul 2,conteazã foarte mult acest jocºi fiecare punct. Nu ne-am gân-dit la titlu, ci sã fim cât mai sus,dar când am vãzut cã suntemîn calcule am început sã ne gân-dim cã putem mai mult. E dez-amãgire totuºi în cadrul echipei,normalã atunci când cazi de peprimul loc”.

Voleibaliºtii Craiovei luptã pentru locul secund

Stadion: „Marin Anastasovici”, astãzi, ora 21Astra Giurgiu: Lazar – Butean, Cestor, Bejan, Raduno-

vic – Mrzljak, N. Roºu - Begue, Llullaku, V. Gheorghe -Alibec. Antrenor: Costel Enache. Rezerve: Miguel Santos– Erico, Balaure, Biceanu, Moise, Hambo, Zoua.

Universitatea Craiova: Pigliacelli – Martic, Donkor, Ke-lic, Briceag – Bãrbuþ, Mateiu, Cicâldãu, Bancu – Cristea,Carlos Fortes. Antrenor: Cornel Papurã. Rezerve: L. Po-pescu – Dimitrov, Fedele, Acka, Mihãilã, Drãghici, Baicu.

Astra Giurgiu – Universitatea Craiova

ªtii cum sã „Papi” Astra?ªtii cum sã „Papi” Astra?ªtii cum sã „Papi” Astra?ªtii cum sã „Papi” Astra?ªtii cum sã „Papi” Astra?La debutul lui Cornel Papurã, Universitatea Craiova

are deplasare la Giurgiu, unde a câºtigat clar însezonul regular

experienþa jucãtorilor sãi, careºtiu cum sã-i abordeze pe adver-sari. „Acum trebuie sã fac tot cedepinde de mine sã câºtig me-ciul cu Astra. Vom vedea ce ju-cãtori avem apþi pentru meci.Sper sã fiu inspirat ºi jucãtorii sãmã ajute sã câºtigãm meciul cuAstra. Din start am acceptat pro-vocare de a fi antrenorul echi-pei, chiar dacã nu trece printr-un moment foarte plãcut. Ammai trãit acest sentiment, cânderam într-o situaþie mai puþin plã-cutã în Liga 2. Sper sã avem re-zultate pozitive. Mie îmi placejocul ofensiv ºi sper sã reuºescsã impun câteva idei din modulmeu de a vedea jocul. Sunt deºase ani în club ºi cunosc destulde bine echipa, îi cunosc pe ju-cãtori. Am vãzut jucãtorii, nueste greu de anticipat ce atmo-sferã este în lotul unei echipe carepierde. Este neîncredere în sine,dar ei îºi dau seama cã pot facemult mai multe. Echipa are unlot care poate sã fie mai sus delocul doi” a declarat Papurã.

Bancu: „Nu trebuie sã leoferim spaþii”

Cãpitanul Nicuºor Bancu estecu siguranþã printre jucãtorii careîl regretã pe Devis Mangia, el fi-ind propulsat la naþionalã în tim-pul mandatului de aproape doi anial italianului. „Bancone” recu-noaºte cã starea de spirit nu esteuna bunã, dar ºtie cã trebuie apã-ratã cu orice preþ agonisealaacestui sezon. „Venim dupã niº-te rezultate nu foarte bune, sun-tem supãraþi, dezamãgiþi de ce s-a întâmplat în ultima perioadã,dar trebuie sã mergem la Astrasã câºtigãm. Dacã noi ne facem

jocul ºi punem presiunepe ei avem prima ºansã,pentru cã au jucãtoribuni, iar dacã îi laºi sã joa-ce îþi pot crea probleme.Trebuie sã ne asigurãmcã nu le vom lãsa spaþii,sã nu le dãm ºansa sã îºicreeze ocazii. Sper sã fieºocul care trebuie, sã nerevenim, sã câºtigãm laAstra ºi dupã aceea sã negândim ºi la Cupã. Nu enimic imposibil în fotbal,se pot întâmpla multe,dar trebuie sã o luãm pascu pas, acum ne gândimdoar la Astra, pentru cãacesta este un meci foar-te important, ne poateajuta sã ne revenim psi-hic, sã ne gândim cãavem ºanse mari sã neatingem obiectivul, locul 3 saulocul 2. Atmosfera nu este OKdupã aceste rezultate, suntem cutoþii dezamãgiþi de ce s-a întâm-plat, cred cã puteam sã facemmai mult, sã nu fim în aceastãsituaþie, dar viaþa nu e uºoarã, sepot întâmpla ºi asemenea lu-cruri”, a spus Nicuºor Bancu.

Craiova, „against modernfootball”

Universitatea Craiova a votatîmpotriva vânzãrii drepturilor TVde cãtre LPF, pe motivul cã me-ciurile sunt programate la oreinaccesibile publicului, în specialcopiilor. A fost însã unica opþiu-ne contra, drepturile TV fiindvândute pe urmãtorii 5 ani înaceleaºi condiþii ca pânã acum.Clubul din Bãnie a emis un co-municat în acest sens. „Da, Uni-versitatea Craiova a votat împo-triva vânzãrii drepturilor TV decãtre LPF în condiþiile actuale demanagement al transmisiilorsportive din Liga I. Nu poþi sã teplângi de media micã de specta-tori la meciurile din competiþiainternã, dupã care sã programezipartide în zile de luni, iarna, laora 21:30. Nu doar cã nu ne pasãde prezent, dar riscãm sã neomorâm ºi viitorul. Cum vor în-vãþa copiii drumul stadionului,dacã majoritatea meciurilor sejoacã la ore la care acei copii dejadorm? Cum sã-i convingi chiarpe adulþi sã vinã la stadion, cândla ora terminãrii partidelor nu mai

au transport în comun ºi unii vormerge ore întregi pânã acasã,unde deja trebuie sã se pregãteas-cã pentru serviciul pe care îl vorîncepe în câteva ore? Craiovaeste ultimul bastion din Româniaal fotbalului jucat în condiþii pecare ar trebui sã le considerãmnormale: cu peste 10.000 de oa-meni în tribune meci de meci.Dacã se va goli ºi Oblemenco,putem sã plecãm acasã cu toþii.Universitatea Craiova luptã dinrãsputeri pentru ca meciurile deLiga I sã se joace doar sâmbãtaºi duminica ºi cel târziu la ora18:00, cu excepþia etapelor dis-putate vara, când cea mai târzieorã acceptatã ar trebui sã fie, din

punctul nostru de vedere, 20:30.Le reamintim tuturor parteneri-lor noºtri de la Ligã ºi televiziunicã fotbalul trebuie sã aparþinãsuporterilor. Nu doar suporteri-lor ªtiinþei, ci tuturor suporteri-lor din þarã, de la Craiova la Iaºiºi de la Constanþa la Cluj. Fotba-lul adevãrat se joacã ºi se vedepe stadion, nu pe un ecran receºi artificial. ªi pânã la urmã cines-ar uita la un meci fie ºi la tele-vizor, dacã va vedea acolo ima-gini cu niºte tribune triste ºi goa-le? Nu le rãpiþi oamenilor pânã ºifotbalul, domnilor! Este una din-tre puþinele bucurii care le-au mairãmas. NouaNePasaDeFotbal.Vouã?”

8 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2019