ii fali - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/victimele puterii robert dugoni.pdf · sa-si...

5
1 Redmond, Washington f Doctorul FRANK PILGRIM aranja hmpa flexibili, prinsi . de masa de metal aglomerata, lnsi lumina suplimenara nu fdcu mai clare cuvintele dparite. igi agezi ochelarii cu rama din sirma.deasupra sprancenelor stufoase 9i cemite, apoi 19i ciupi ndrile. Ochii ii erau extenuali la maximum; nu mai puteau face fali efofiului de a citi noaptea nici rnicar o foaie, 'fe ea si scurta. Pilgrirn arunci o privire in camera, hsA dehli e rama- sera ln cealt Pana nu demult, putea sa se uite firi ochelari la ecranul televizorului de deasupra dulapurilor kaki. Acum, abia reugea si distinga contuml acestora cu ajutorul ochelarilor. Cataracta i se inrautalea. Nu conta. De cand cu toate porca- riile de emisiuni diftrzate, televizorul devenise pentru el doar un z€omot de fond. li fnea companie noaptea. li phcea sa asculte meciurile de baseball ale formatiei Mariner, degi echi- pafl dezamagea de fiecare data" La saptezeci ti opt de ani, nu se mai putea astepta sa apuce un World Series in Seatde. Telefonul de pe masa suna la om zece fix, aga cum obig- nuia si sune de fiecare data la aceea$i ora de patruzeci si opt de ani. - Acum termin, spuse el, vorbind la un telefon mai vechi. Sc balansa ln scaunul sau, lovindu-se de biblioteca inalti pana in tavan, pe raftudle careia se aflau ca4ile 9i nimicurile

Upload: others

Post on 29-Oct-2019

9 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1

Redmond, Washington

f Doctorul FRANK PILGRIM aranja hmpa flexibili, prinsi. de masa de metal aglomerata, lnsi lumina suplimenara nu

fdcu mai clare cuvintele dparite. igi agezi ochelarii cu rama

din sirma.deasupra sprancenelor stufoase 9i cemite, apoi 19i

ciupi ndrile. Ochii ii erau extenuali la maximum; nu maiputeau face fali efofiului de a citi noaptea nici rnicar o foaie,'fe ea si scurta.

Pilgrirn arunci o privire in camera, hsA dehli e rama-

sera ln cealt Pana nu demult, putea sa se uite firi ochelari la

ecranul televizorului de deasupra dulapurilor kaki. Acum,abia reugea si distinga contuml acestora cu ajutorul ochelarilor.

Cataracta i se inrautalea. Nu conta. De cand cu toate porca-

riile de emisiuni diftrzate, televizorul devenise pentru el doar

un z€omot de fond. li fnea companie noaptea. li phcea sa

asculte meciurile de baseball ale formatiei Mariner, degi echi-

pafl dezamagea de fiecare data" La saptezeci ti opt de ani, nu

se mai putea astepta sa apuce un World Series in Seatde.

Telefonul de pe masa suna la om zece fix, aga cum obig-

nuia si sune de fiecare data la aceea$i ora de patruzeci si optde ani.

- Acum termin, spuse el, vorbind la un telefon mai vechi.

Sc balansa ln scaunul sau, lovindu-se de biblioteca inaltipana in tavan, pe raftudle careia se aflau ca4ile 9i nimicurile

10 Robert Dugoni

adunate de el $i solia sa in timpul ca{atoriilor lor facute injurul lumii. La vard, urmatoarea lor destinatie ar fi China.

- Doar cateva minute, si termin imediat, &aga.Solia ii spuse sa fie atent in drum spre ma$ina, reamintin-

du-i ca era un batran cu baston 9i gold artificial, $i ca nu maijuca in defensiva la Universitatea din Washington.

- Sunt tot atat de tanar pe cat e$ti tu de frumoasA, spuseel. $i, atat timp cat ma simt ca la optsprezece ani, intentionezsa ma port ca atare.

ii spuse ca o iube5te si inchise telefonul, privind pefereastra cu obloane din lemn de la biroul sau de la parter.BMW-ul sau vechi de cincisprezece ani era parcat in loculobignuit, sub luminile portocalii 9i scdnteietoa.re ale reflectoa-relor Cdnd i$i deschisese cabinetul, parcarea era inconjuratade sdngeri gi cedri, dar asta fusese acum multi ani, cand, pen-tru a ajunge in Redmond, trebuia sa iei un feribot din Seattlepeste Lake Washington. Odata cu constructia podurilor 520gi I-90, se produsese gi o explozie demografica in partea de

est a lacului. Acum, complexe de birouri $i blocuri-tum iiumbreau spitalul.

Pilgrim igi dadu in spate scaunul, inchise dosarul si ilduse la dulap. Trase unul dintre sertare care avea in el undosar pe caxe il fusemnase, si impinse apoi sertarul la loc. Cain fiecare zi - fie cl ploua sau era soare -, igi a5ezi. pardesiulgi pilaria care, credea el, il faceau sa semene cu HumphreyBogart in Casablanca gi intinse mdna sa stinga televizorul.Ezita cand vazu ultimele gtiri.

,,R.obert Meyers a participat astazi in cadrul Centrului deCome4 $i Conventie de Stat Washington ln centrul oraguluiSeatde, pentru a deschide conferinla despre incilzirea globala.,.

Pilgrim didu sonorul mai tare 9i il privi pe anarul 9i cha-rismaticul senator inhand in Centrul de conferinle 9i ddndmena cu alti participanti.

Victimele puterii 11

,Jt4eyers s-a folosit de aceasti oportunitate penhu a ataca

din nou adminishatia republicana pe subiectul mediuluifoconjuator."

Transmisia il surprinse in cadru pe Meyers pe podium, lapupitru, cu multe microfoane in fata.

- Iata ci a venit $i yremea acestui subiect, spuse el audi-toriului. Oamenii din Pacificul de Nord-Vest $tiu asta la f€lca toli ceilalti din Statele Unite. Lipsa de interes a actualeiputeri faF de mediul Alconjurator ne arata faptul ci este

depasita de problemele ce vor afecta generatiile yiitoare ale

ac€stei mari Fri.r Odata ce stirea se termina, Pilgrim inchise televizorul.

'Curios, igi ridici ochelarii pe arcade deasupra spfancenelor gi

i5i plimba degetul pe literele sterse ale etichetelor albe de pe

partea din fala a sertarelor Fiica lui era homrata sa moderni-zeze cladirea. care acum ii apalinea ei. insa pe Pilgrim ecra-

neldcomputerelor, hard driverele, imprirnantele il faceau sa

Se simta ca in camera de control a unei nave spafiale. Cutoate astea, in intimitatea celor patru pereli ai incaperii sale

nu era a$a. El avea nevoie doar de dulapurile sale gi de cele

douazeci 9i gase de litere ale alfabetului - un sistem de indo-sariere care funcliona foarte bine inainte de Bill Gates sicomputerele sale. Fiica lui se indupleci sa-i faca pe plac,doar dupa ce el fusese de acord sa separe dosarele la care

lucra de cele la care nu mai lucra. in schirnb, ea promise sa

nu-i depoziteze nici un dosar in arhiva, Dulapurile vorramane acolo atat timp cat el va fi in viaF.

Se apropie de dulapul in care se gaseau dosarele clasifi-cate $i trase al treilea sertar de jos, foddndu-se sa cibascacemeala stearsa de pe etichetele ce iegeau in afari. Trase

dosarul de care avea nevoie dintr-un sertar ticsit $i aseza

urmatorul dosar in pozilie verticala $i cu eticheta in afara,

apoi se inclrepta spre birou. Stand nemiscat, auzi sunetulfamiliar al clopoleilor de la uga de la inha.re, care indicau ca

cineva tocmai intmse. La aceasta ora tdrzie din noapte, el

12 Robert Dugoni

incuiase uga din fafa, iar singwii care mai aveau cheie erauportarul $i Emilt care revenea uneori la birou sa-Si continuetreaba dupa ce-$i ducea cei doi copii la culcare. Mostenea dela tatal ei phcerea de a sta peste program.

Pilgrim se opri 9i deschise uga de la bimu.

- Emily, tu e$ti? B&batul bine lmblacaq intr-un costuminchis la culoare $i un pardesiu, trona ca un gigant printrescaunele qi mesele ln miniaturtr.

Mai mult curios decat hgrijorat, Pilgrim intreba:

- Pot sa vA ajut?

- Dr Frank Pilgdm?

- Da. Cum a1i intrat?BArbatul lnchise usa de afari gi o incuie.

- Am o cheie.

- De unde aveli cheia?BArbatul se apropie. Nu rispunse.

- Ce dorifl? htreba Pilgrim. Nu am bani aici sau oricealtceva ce ar putea fi de departe considerat medicament,

Barbatul l$i vdrl mdrra in buzunar, scoase o seringA $iir atue cApacelul din virful acului.

- E in reguli, doctore Pilgrim. Le-arn adus eu pe alemele.

Ochii lui Pilgrirn se ingustard. igi stranse pumnii.

- Fiica mea e aici. E...? E in biroul de-acolo. O striga.Emily! Emily, e cineva aici. Suni la polilie.

Intrusul facu un pas hainte fAra sA para ingrijorat. Pilgrimse dadu in spate spre birou, inpiedicdndu-se, qi tnchise uga,dar btubatul apuca sA prinda muchia usii $i o inpinse inainte,fic6nduJ pe doctor si se dezechilibreze. Pilgrim bejbai dupatelefon, dar a\'antul ii fu taiat de o mana care-l trase de guler.Din reflex, se Xntoarse. Omul 1l prinse de g6t 9i ii infipse aculhipodermic in piept, apasand pistonul. O senzatie de arsura liinvadi rapid umerii, ii cuprinse bratele qi apoi picioarele.Durerea puse stip6nire pe el, impiedicind aerul si-i intre inphmani. Se ridica, apoi cazu pe spate, pe dulapul cu acte,

Victimele puierii 13

irbind sertarul deschis. Imagini.le i se inceto$ara, devenhadisorsionate $i indistincte. Se chtina spre telefon si reu$i sa

+rce receptorul, dar nu mai avu putere gi se pribugi de-ahgul biroului, alunecand pe podea, iar mainile trasera peste

cl dosarele din ultirnii patruz€ci $i opt de ani.

2

Seattle, Washingtonisi simtea articulatiile umflate si ingrosate, iar pielea ii

era atat de rece de parca statuse in ploaie 9i amo4ise de frig.Dana Hill bdjbai sa-gi inchida nasturele, dar nu nimeri gaura.

Nasturele ii aluneca printre degete. igi indoi degetele 5i ob-serva tremurul. Nu putea sa-si fina mana nemi$cata. Asa ca se

pedepsi aspru: prinse din nou nasturele incapa6nat, l$i aranja

bluza Si-impinse margeaua prin despicatura, apoi igi duse

mainile de-a lungul cama$ii si isi trase fusta de lana. Sudoa-

rea li picura din subsuoari - radiologul o avertizd cd alumi-niul din deodorant ar putea denatura imaginile radiografiei.

Se a$eza pe unul dintre scaune, scoase un dosar din ser-

vieti 9i il deschise la prezentare. Citi trei fraze, nota ceva pe

margine, inchise dosarul 5i il ageza pe un scaun apropiat, apoi

privi trcaperea. Culorile pastelate ri tapetele cu flori contras-

tau cu masa de plastic din mijloc. Ast€mutudle albe ce aco-

pereau mesele din cabinetele medicale o faceau tot timpul sa

se simta ca o bucata de came intr-o macelirie. O diagrami cu

un trup feminin colorat atama pe perete: trompa uterina de

un rogu aprins, ovarele albastre, uterul verde. igi privi ceasul,

De cat timp astepta? La Strong & Thurmond, ea obignuiasa-si incheie afacerile cu clienlii in sase minute: putini erau

cei dispugi si agtepte. Fiecare sfert de ora insemna .25, ceea

ce se traducea prin 62,50 de dolari, adica 250 de dolari rata

de facturare pe ora. Cifrele o determinara si reconsidere

Victimele puterii I 5

-isticile despre care citise in articolele de pe intemet. Cine

.rpus ca prea multa informatie e un lucru bun? Chiar nebuia

t Sie ca in Statele Unite ale Americii o femeie din tapte are

<rcer la sdn, ca un nou caz este diagnosticat la fiecare tlei

-rute sau ca o femeie moare de aceasB boala la fiecare

hasprezece minute? Una la fiecare douasprezece minute.

Lb -20 in tabelul ei.Cetularul ii bipai inueruPandu-i gandurile de parca i s-ar

6 fxut mila de ea. il scoase din servieta si observa ca ratase

l apel de la fratele ei, James. Nu o surprindea lucrul acesta;

ciise undeva ca gemenii simt tlai.rile celuilalt. Fratele ei $tia

u timpul cdnd ceva nu era in regula cu ea. Din Pacate, ea fie'r'moftenise aceleaSi gene, fie nu reugise sa le cultive. Ilra inapoi.

El ii rarpunse dh prima:

- Dana? Cum de n-ai raspuns la telefon?: il aveam pe silentios.

' - fu f-ai pus telefonul pe silenlios? Se simtea o unda de

dctederc ln tonul vocii lui.

- Foarte amuzant. Sunt la doctor.

- $tiq mla zis secretara ta. E totul in ordine?

- Totul e in ordine, spuse ea, incercand sa para convin-

gloare. Doar un examen anual de rutina.

El nu o crezu.

- Nu pari in regula. Pa.ri hcordata.Ea se gdndi ce sa-i sPuna $i se decise sa-i marturiseasca

d.varul.- Am descoperit la dus, ieri-dimineata, o mica umflatura

h €n- Am venit la un consult. Sunt sigura ca nu e nimic.

- Ce 1i-a zis doctorul?

Ea isi dadu seama din vocea lui ca el se alamase.

- Nu stiu; a$tept sa vorbesc cu radiologul. i9i indrepta

*dele pe scaun. Sunt convinsa ca e in regula. Vrand sa

dimbe subiectul, il intreba: De ce ai sunat?

El suspha Si apoi infeba:

16 Robert Dugoni

- De ce nu-tri asculti niciodata mesajele?

- Pentru ca-mi ia prea mult timp. $tii cite mesaje pri-mesc? E mai simplu sa sun direct. Vrei iar sa te lauzi ca tiplace mai mult sa predai dreptul decdt sd{ profesezi?

El nu-i raspunse.

- James, era o gluma.

- $tiu... Uite ce e, chestia asta poate sa aStepte. Te sunmai t6rziu.

- E-n reguli. Eu stau aici si-l a$tept pe doctol nu facaltceva. $tii cum merg lucrurile astea. A$ putea a$tepta sipdna mdine. S-a intamplat ceva?

Din nou, el nu rdspunse.

- Am o problemA. Nu $tiu exact cum s-o rezolv,

- Despre ce e vorba?

- E complicat. Ag prefera sa nu yorbim despre asta latelefon. Vrei sa luam prdnzul irnpreuna? Ne-am putea intahiln centm-

Ea inchise ochii. I se pdrea ci niciodata nu avea timp denimic. isi frecA ceafa, simtind ca urma s-o apuce durereade cap.

- Azi nu pot. Trebuie sa fin o prezentare in dupa-amiazaasta. Ce zici si ne vedem diseara? Se duce Grant sA o ia peMolly. Ne putem intdlni dupa serviciu.

- Nu pot in seara asta, spuse el. Am cusuri pana 6rziu $ipahuzeci de dosare de citil despre Docbina Erie sijudsdictiafederala.

- Deci nici inv{tmdntul nu este tocmai lapte gi mierepanA la urma?

- Maine ai putea? intreba el.

- Nu egti bolnav, nu-i aga?

- Nu, nimic de genul asta.

- Nu am calendarul la mine. Sun-o pe Linda gi vezi dacasunt libera.

Victimele puterii 1'7

U$a lncaperii se deschise larg. O femeie inalta, cu unbalat alb peste o cama5i bej 9i pantaloni albastri pa$i lnaun-.ru. dnand in mana doua mdiogafii.

- James, trebuie sa inchid. A venit doctorul.El se Fabi sa-i spuna ultima fraza:

- Bine, dar suna-ma sa-mi spui ce a zis.

- Trebuie si inchid.

- Dana?

- Te sun eu. Te sun eu.

lnchise si tsi strecurtr telefonul la loc in ssrvieta.

- imi cer scuze.t - Nici o problema. Eu sunt doctorul Bridgett Neal. Mainad ca v-am facut sa asbptati. Halatul alb al doamnei doc-E Neal parea cu un numar mai mare. ii ajungea panA lagnunchi ii li atema pe urneri de parci l-ar fi imprumutat de

h o,sora mai mare.

. - Mamografia e in regula?

Neal nu purta nici bijuterii si nici machiaj vizibil. Avea

ltul inchis la culoare, cu un coc, 9i pielea alba. Dana banuica era de origine irlandezA, poate scandinavA.

- Daci ,,in regull' inseamna sa-d fie turtit sanul ca pe-o

daita Dana zirnbi. Conversafia ei cu Janes o distrase.

Aflrm anxietatea ii reveni in toate ircheieturile. facand-osabdatoare.

Neal zdmbi.

- ii spun, de obicei, sotului meu ca fiecare barbat ar tre-hi sA treaca printr-o experienF similara cu testiculele, pen-

tr a putea sa empatizeze in totalitate.Dana chicoti.

- $i nu aveli nici un voluntar?

- Imaginatri-va doar. Neal deschise lumina de pe tabla $i

?i rei radiografii. Am localizat umflatua. Arata cu varfulri *ilou rosu catre un punct intunecat, de marimea unuilob de mazire, de culoare gri. Cdnd v-ati ficut ultimul