ifrs 2013 - sic-uri 7, 10, 15, 25, 27, 29, 31 - 32.pdf

SIC-7

Interpretarea SIC-7

Introducerea monedei euro

In aprilie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a adoptat SIC-7 Intro-ducerea monedei euro, care a fost iniţial emis de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Stan-dardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în mai 1998.

Din alte IFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-7. Acestea includ IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar (aşa cum a fost revizuit în decembrie 2003) şi IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (aşa cum a fost revizuit în septembrie 2007).

Fundaţia IFRS A1343

SIC-7

interpretarea SIC-7 Introducerea monedei euro (SIC-7) este prezentată la punctele 3 şi 4. SIC-7 este însoţit de o Bază pentru concluzii. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpre-tărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

PENTRU BAZA PENTRU CONCLUZII A SIC-7, A SE VEDEA PARTEA B A ACESTEI EDIŢII

A1344 Fundaţia IFRS

SIC-7

Interpretarea SIC-7 Introducerea monedei euro

Referinţe • IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în 2007)

• IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori

• IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare

• IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar (revizuit în 2003)

• IAS 27 Situaţii financiare consolidate şi individuale (modificat în 2008)

Aspect tratat 1 De la 1 ianuarie 1999, data efectivă a intrării în vigoare a Uniunii Economice şi Monetare

(UEM), euro va deveni o monedă de sine stătătoare, iar cursurile de schimb dintre euro şi monedele naţionale participante vor fi fixate în mod irevocabil, adică riscul apariţiei unor diferenţe ulterioare de curs valutar aferente acestor monede este eliminat începând cu această dată.

2 Aspectul tratat este aplicarea IAS 21 pentru trecerea de la monedele naţionale ale statelor membre participante ale Uniunii Europene la euro („trecerea la euro").

Consens 3 Dispoziţiile IAS 21 în ceea ce priveşte conversia tranzacţiilor în valută şi a situaţiilor

financiare ale operaţiunilor din străinătate trebuie să fie strict aplicate trecerii la euro. Acelaşi raţionament se aplică fixării cursurilor de schimb valutar în momentul în care alte ţări vor adera la UEM în etape ulterioare.

4 Aceasta înseamnă că, în special:

(a) activele şi datoriile monetare în valută rezultând din tranzacţii trebuie să continue să fie convertite în moneda funcţională la cursul de închidere. Orice diferenţe de schimb rezultate trebuie recunoscute imediat drept venituri sau cheltuieli, cu excepţia faptului că o entitate trebuie să continue aplicarea politicilor sale contabile existente câştigurilor şi pierderilor din diferenţe de curs valutar legate de acoperirea împotriva riscului valutar în cazul unei tranzacţii prognozate;

(b) diferenţele de curs valutar cumulate aferente conversiei situaţiilor financiare ale operaţiunilor din străinătate, recunoscute în alte elemente ale rezultatului global, trebuie acumulate în capitalurile proprii şi trebuie reclasifîcate din capitaluri proprii în profit sau pierdere numai la cedarea sau la cedarea parţială a investiţiei nete în operaţiunile din străinătate; şi

(c) diferenţele de curs valutar rezultate din conversia datoriilor exprimate în monedele participante nu trebuie incluse în valoarea contabilă a activelor aferente.


SIC-7

Data consensului Octombrie 1997

Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 1 iunie 1998. Modificările politicilor contabile trebuie contabilizate conform dispoziţiilor din IAS 8.

IAS 1 (revizuit în 2007) a modificat terminologia folosită în cadrul IFRS-urilor. De asemenea, a modificat punctul 4. O entitate trebuie să aplice acele modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2009 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IAS 1 (revizuit în 2007) pentru o perioadă anterioară, modificările trebuie aplicate pentru acea perioadă anterioară.

IAS 27 (modificat în 2008) a modificat punctul 4 litera (b). O entitate trebuie să aplice acea modificare pentru perioadele anuale care încep la 1 iulie 2009 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IAS 27 (modificat în 2008) pentru o perioadă anterioară, modificarea trebuie aplicată pentru acea perioadă anterioară.


SIC-10

Interpretarea SIC-10

Asistenţa guvernamentală - Absenţa corelaţiilor specifice activităţilor de exploatare

în aprilie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a adoptat SIC-10 Asistenţa guvernamentală - Absenţa corelaţiilor specifice activităţilor de exploatare, care a fost iniţial emis de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în iulie 1998.

Din IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în septembrie 2007) au rezultat modificări minore la SIC-10.


SIC-10

Interpretarea SIC-10 Asistenţa guvernamentală - Absenţa corelaţiilor specifice activităţilor de exploatare (SIC-10) este prezentată la punctul 3. SIC-10 este însoţit de o Bază pentru concluzii. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.



SIC-10

Interpretarea SIC-10 Asistenţa guvernamentală - Absenţa corelaţiilor specifice activităţilor de exploatare

Referinţe • IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori

• IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală

Aspect tratat 1 în anumite ţări, asistenţa guvernamentală acordată entităţilor poate avea drept scop sti-

mularea sau sprijinirea pe termen lung a activităţilor de afaceri din anumite regiuni sau sectoare de activitate. Condiţiile de acordare a asistenţei guvernamentale pot să nu fie legate în mod explicit de activităţile de exploatare ale entităţii. Exemple de asistenţă guvernamentală de acest gen sunt transferurile de resurse de la guvern către entităţile care:

(a) îşi desfăşoară activitatea într-un anumit sector;

(b) continuă să îşi desfăşoare activitatea în sectoare recent privatizate; sau

(c) îşi încep sau îşi continuă activitatea în regiuni subdezvoltate.

2 întrebarea este dacă o astfel de asistenţă guvernamentală este o „subvenţie guvernamentală" care intră sub incidenţa IAS 20 şi, prin urmare, dacă ar trebui contabilizată în conformitate cu prezentul standard.

Consens 3 Asistenţa guvernamentală acordată entităţilor corespunde definiţiei subvenţiilor guver-

namentale din IAS 20, chiar dacă nu există condiţii legate în mod explicit de activităţile de exploatare ale entităţii, în afară de dispoziţia de a-şi desfăşura activitatea în anumite regiuni sau sectoare de activitate. Prin urmare, astfel de subvenţii nu trebuie creditate direct în participaţiile acţionarilor.

Data consensului Ianuarie 1998

Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 1 august 1998. Modificările politicilor contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.


SIC-10


Leasing operaţional - Stimulente

în aprilie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a adoptat SIC-15 Leasing operaţional - Stimulente, care a fost iniţial emis de Comitetul Permanent pentru Inter-pretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în decem-brie 1998.

Din alte IFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-15. Acestea includ IAS 17 Contracte de leasing (revizuit în decembrie 2003) şi IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în septembrie 2007).


SIC-1352

Interpretarea SIC-15 Leasing operaţional - Stimulente (SIC-15) este prezentată la punc-tele 3-6. SIC-15 este însoţit de o Bază pentru concluzii şi de exemple ilustrative. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

PENTRU URMĂTOARELE MATERIALE CARE ÎNSOŢESC SIC-15:

• BAZĂ PENTRU CONCLUZII

• EXEMPLU ILUSTRATIV

A SE VEDEA PARTEA B A ACESTEI EDIŢII


SIC-10

Interpretarea SIC-15 Leasing operaţional - Stimulente



• IAS 17 Contracte de leasing (revizuit în 2003)

Aspect tratat 1 La negocierea sau renegocierea unui leasing operaţional, locatorul îi poate oferi locataru-

lui anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de leasing şi costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca în perioadele iniţiale ale duratei contractului de leasing locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc.

2 Aspectul tratat se referă la modul în care trebuie recunoscute stimulentele acordate într-un contract de leasing operaţional atât în situaţiile financiare ale locatarului, cât şi în cele ale locatorului.

Consens 3 Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operaţional nou

sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a contraprestaţiei convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.

4 Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o dimi-nuare a venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o bază liniară, doar dacă nu există o altă bază sistematică reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului activului în sistem de leasing.

5 Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, doar dacă nu există o altă bază sistematică reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.

6 Costurile suportate de locatar, inclusiv costurile aferente unui contract de leasing anterior (de exemplu, costuri cauzate de rezilierea contractului, costuri de reamplasare sau costuri aferente modernizărilor activului în regim de leasing), trebuie contabilizate de locatar în conformitate cu prevederile standardelor aplicabile acestor costuri, inclusiv costurilor efectiv rambursate printr-un acord privind acordarea de stimulente.


SIC-15

Data consensului Iunie 1998

Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare pentru contractele de leasing care încep la 1 ianuarie 1999 sau ulterior acestei date.


SIC-10


Impozitul pe profit - Modificări ale statutului fiscal al unei entităti sau al acţionarilor săi

Î »

în aprilie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a adoptat SIC-25 Im-pozitul pe profit - Modificări ale statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi, care a fost iniţial emis de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în iulie 2000.

Din alte IFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-25. Acestea includ IAS 8 Politici conta-bile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (emis în decembrie 2003), IFRS 3 Combinări de întreprinderi (emis în martie 2004) şi IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în septembrie 2007).


SIC-1356

Interpretarea SIC-25 Impozitul pe profit - Modificări ale statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi (SIC-25) este prezentată la punctul 4. SIC-25 este însoţit de o Bază pentru concluzii. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.



SIC-10

Interpretarea SIC-25 Impozitul pe profit - Modificări ale statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi



• IAS 12 Impozitul pe profit

Aspect tratat 1 O modificare a statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi poate avea consecinţe

asupra entităţii prin creşterea ori prin scăderea datoriilor sau activelor sale fiscale. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, în momentul cotării publice a instrumentelor de capitaluri proprii ale unei entităţi sau în momentul restructurării capitalurilor proprii ale unei entităţi. Se poate întâmpla, de asemenea, odată cu mutarea acţionarului care deţine controlul într-o altă ţară. Drept consecinţă a unui astfel de eveniment, o entitate poate fi impozitată diferit; poate, de exemplu, câştiga sau pierde stimulente fiscale sau poate plăti o rată de impozit diferită în viitor.

2 O modificare a statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi poate avea un efect imediat asupra datoriilor sau activelor fiscale curente ale entităţii. Modificarea poate, de asemenea, duce la creşterea sau scăderea datoriilor şi creanţelor privind impozitul amânat recunoscute de entitate, în funcţie de efectul pe care modificarea statutului fiscal îl are asupra consecinţelor fiscale care vor apărea din recuperarea sau decontarea valorii contabile a activelor şi datoriilor entităţii.

3 Aspectul tratat se referă la modul în care o entitate ar trebui să contabilizeze consecinţele fiscale ale unei modificări a statutului său fiscal sau al acţionarilor săi.

Consens 4 O modificare a statutului fiscal al unei entităţi sau al acţionarilor săi nu generează creş-

teri sau reduceri ale valorilor recunoscute direct în afara profitului sau a pierderii. Con-secinţele privind impozitul curent şi cel amânat ale unei modificări a statutului fiscal trebuie incluse în profitul sau pierderea perioadei, cu excepţia cazului în care consecinţele respective se referă la tranzacţii şi evenimente care au drept rezultat, în aceeaşi perioadă sau într-o perioadă diferită, o creditare sau o debitare directă în valoarea recunoscută a capitalurilor proprii sau în alte elemente ale rezultatului global. Consecinţele fiscale care se referă la modificările valorii recunoscute a capitalurilor proprii, în aceeaşi perioadă sau într-o perioadă diferită (care nu sunt incluse în profit sau pierdere), trebuie să fie debitate sau creditate direct în capitalurile proprii. Consecinţele fiscale care se referă la valori recunoscute în alte elemente ale rezultatului global trebuie recunoscute în alte elemente ale rezultatului global.


SIC-15

Data consensului August 1999

Data intrării în vigoare Prezentul consens intră în vigoare la 15 iulie 2000. Modificările politicilor contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.



SIC-10


Evaluarea fondului economic al tranzacţiilor care implică forma legală a unui contract de leasing

în decembrie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a emis SIC-27 Evaluarea fondului economic al tranzacţiilor care implică forma legală a unui contract de leasing, care a fost elaborat iniţial de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

Din alte IFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-27. Acestea includ IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (emis în decembrie 2003), IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în septembrie 2007) şi IFRS 9 Instrumente financiare (emis în octombrie 2010).


SIC-1360

Interpretarea SIC-27 Evaluarea fondului economic al tranzacţiilor care implicăforma legală a unui contract de leasing (SIC-27) este prezentată la punctele 3-11. SIC-27 este însoţit de o Bază pentru concluzii şi de îndrumări de implementare. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.



• ÎNDRUMĂRI DE IMPLEMENTARE A Tranzacţii conexe

B Fondul economic al unui angajament



SIC-10

Interpretarea SIC-27 Evaluarea fondului economic al tranzacţiilor care implică forma legală a unui contract de leasing


• IAS 11 Contracte de construcţie


• IAS 18 Venituri

• IAS 37 Provizioane, datorii contingente şi active contingente

• IFRS 4 Contracte de asigurare

• IFRS 9 Instrumente financiare (emis în octombrie 2010)

Aspect tratat 1 O entitate poate încheia o tranzacţie sau o serie de tranzacţii structurate (un angajament)

cu una sau mai multe părţi care nu sunt afiliate (un investitor) care implică forma le-gală a unui contract de leasing. De exemplu, o entitate poate să dea active în leasing unui investitor şi să încheie cu acelaşi investitor, pentru aceleaşi active, un contract de leaseback sau, ca alternativă, poate vinde legal activele, după care să încheie un contract de leaseback pentru aceleaşi active. Forma, termenii şi condiţiile fiecărui angajament pot varia considerabil. în exemplul referitor la leasing şi leaseback, se poate ca angajamentul să fie conceput pentru ca investitorul să obţină un avantaj fiscal care să fie împărţit cu entitatea sub forma unui comision, şi nu pentru a acorda dreptul de utilizare a unui activ.

2 Atunci când un angajament cu un investitor implică forma legală a unui contract de leasing, aspectele tratate sunt;

(a) modul în care se determină dacă o serie de tranzacţii sunt legate între ele şi ar trebui să fie contabilizate drept o singură tranzacţie;

(b) dacă angajamentul corespunde definiţiei unui contract de leasing conform IAS 17; şi, dacă nu,

(i) dacă un cont separat de investiţii şi obligaţii pentru plăţile de leasing care ar putea exista reprezintă active şi datorii ale entităţii (de exemplu, a se vedea exemplul descris la punctul A2 litera (a) a îndrumărilor care însoţesc interpretarea);

(ii) modul în care entitatea ar trebui să contabilizeze alte obligaţii rezultate din angajament; şi

(iii) modul în care entitatea ar trebui să contabilizeze un comision pe care l-ar putea primi de la un investitor.


SIC-15

Consens 3 O serie de tranzacţii care implică forma legală a unui contract de leasing este legată şi

trebuie să fie contabilizată drept o singură tranzacţie atunci când efectul economic total nu poate fi înţeles fără a se face referire la seria de tranzacţii ca întreg. De exemplu, acesta este cazul atunci când seriile de tranzacţii sunt strâns corelate, sunt negociate drept o singură tranzacţie şi au loc în acelaşi timp sau în succesiune continuă. (Partea A a îndrumărilor care însoţesc interpretarea cuprinde exemple privind aplicarea prezentei interpretări.)

4 Contabilitatea trebuie să reflecte fondul economic al angajamentului. Toate aspectele şi implicaţiile unui angajament trebuie să fie evaluate pentru a se determina fondul economic, punându-se accentul pe acele aspecte şi implicaţii care au un efect economic.

5 IAS 17 se aplică atunci când fondul economic al unui angajament include transferai dreptului de a utiliza un activ pentru o perioadă de timp convenită. Indicatorii care demonstrează individual că un angajament ar putea, în fond, să nu implice un contract de leasing conform IAS 17 includ (Partea B a îndrumărilor care însoţesc interpretarea cuprinde exemple privind aplicarea prezentei interpretări):

(a) o entitate preia toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra activului-suport şi se bucură în mare măsură de aceleaşi drepturi asupra utilizării acestuia ca înainte de încheierea angajamentului;

(b) motivul principal pentru care s-a încheiat angajamentul este obţinerea unui anumit rezultat fiscal, şi nu transferul dreptului de utilizare a unui activ; şi

(c) este inclusă o opţiune cu termeni care fac exercitarea acesteia aproape sigură (de exemplu, o opţiune de vânzare care este exercitabilă la un preţ suficient de mare în comparaţie cu valoarea justă preconizată atunci când opţiunea devine exercitabilă).

6 Definiţiile şi îndrumările de la punctele 49-64 din Cadrul general1 trebuie să fie aplicate pentru a se determina dacă, în fond, un cont separat de investiţii şi obligaţiile pentru plăţile de leasing reprezintă active şi datorii ale entităţii. Indicatorii care demonstrează în mod colectiv faptul că, în fond, un cont separat de investiţii şi obligaţiile pentru plăţile de leasing nu corespund definiţiei unui activ şi a unei datorii şi nu trebuie să fie recunoscute de entitate includ:

(a) entitatea nu are posibilitatea de a controla contul de investiţii în încercarea de a-şi atinge propriile obiective şi nu este obligată să efectueze plăţile de leasing. Aceasta se întâmplă atunci când, de exemplu, o plată în avans este înregistrată într-un cont separat de investiţii pentru a proteja investitorul şi poate fi folosită doar pentru a plăti investitorul, investitorul este de acord ca obligaţiile de plată care decurg din contractul de leasing să fie plătite din fondurile din contul de investiţii, iar entitatea nu are capacitatea să reţină plăţile către investitor din contul de investiţii;

l Referinţa la Cadrul general este cea la Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare al IASC, adoptat de IASB în 2001. în septembrie 2010, IASB a înlocuit Cadrul general cu Cadrul general conceptual de raportare financiară. Punctele 49-64 sunt acum punctele 4.4-4.19 ale Cadrului general conceptual.


SIC-27

(b) entitatea se expune doar unui risc limitat şi puţin probabil de rambursare a valorii totale a oricărui comision primit de la un investitor şi eventual de a plăti o sumă suplimentară, sau, atunci când un comision nu a fost primit, doar unui risc limitat de a plăti o sumă pentru alte obligaţii (de exemplu, o garanţie). Există doar un risc limitat de plată atunci când, de exemplu, termenii angajamentului prevăd ca o sumă plătită în avans să fie investită în active fără risc care se preconizează că vor genera fluxuri de trezorerie suficiente pentru a satisface obligaţiile de plată pentru leasing; şi

(c) singurele fluxuri de trezorerie preconizate, în afară de fluxurile de trezorerie iniţiale de la începutul angajamentului, sunt plăţile de leasing care sunt realizate doar din fonduri retrase din contul separat de investiţii deschis odată cu fluxurile iniţiale de trezorerie.

Alte obligaţii ale unui angajament, inclusiv orice garanţii oferite şi obligaţii suportate în cazul unei rezilieri anticipate, trebuie să fie contabilizate conform IAS 37, IFRS 4 sau IFRS 9, în funcţie de termenii angajamentului.

Faptelor şi circumstanţelor fiecărui angaj ament trebuie să li se aplice criteriile de la punctul 20 din IAS 18 pentru a se determina când să se recunoască un comision drept venit pe care entitatea s-ar putea să-1 primească. Trebuie luaţi în considerare factori precum existenţa unei implicări continue sub forma unor obligaţii semnificative referitoare la performanţa viitoare necesare pentru câştigarea comisionului, dacă mai există sau nu riscuri reportate, termenii tuturor angajamentelor de garanţie şi riscul rambursării comisionului. Indicatorii care demonstrează individual că este nepotrivită recunoaşterea întregului comision drept venit la primire, dacă este primit la începutul angajamentului, includ:

(a) obligaţiile de a îndeplini sau nu anumite activităţi importante sunt condiţii pentru câştigarea comisionului primit, şi, în consecinţă, executarea unui angajament legal irevocabil nu este cel mai. semnificativ criteriu impus de angajament;

(b) există limitări impuse de utilizarea activului-suport care au drept efect practic res-tricţionarea şi modificarea semnificativă a capacităţii entităţii de utilizare a activului (de exemplu, consumarea, vânzarea sau punerea acestuia drept garanţie);

(c) posibilitatea rambursării oricărei valori din comision şi chiar posibilitatea plăţii unei sume suplimentare nu sunt puţin probabile. Acest lucra se întâmplă când, de exemplu,

(i) activul-suport nu este un activ specializat necesar entităţii pentru a-şi continua activitatea şi de aceea există posibilitatea ca entitatea să plătească o sumă pentru a rezilia anticipat angajamentul; sau

(ii) termenii angajamentului prevăd ca entitatea să investească o valoare plătită în avans în active care au un grad de risc mai mare decât nesemnificativ (de exemplu, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii sau riscul de credit), acest lucra fiind de competenţa exclusivă sau parţială a entităţii. în acest caz, riscul ca valoarea investiţiei să fie insuficientă pentru a satisface obligaţiile plăţilor de leasing nu este îndepărtat şi, prin urmare, există posibilitatea ca entităţii să i se impună să plătească o anumită sumă.

Comisionul trebuie prezentat în situaţia rezultatului global pe baza fondului său economic şi a naturii sale.


SIC-15

Prezentarea informaţiilor 10 Toate aspectele unui angajament care nu implică, în fond, un contract de leasing conform

IAS 17 trebuie luate în considerare la determinarea prezentării de informaţii adecvate, necesare pentru a înţelege angajamentul şi tratamentul contabil adoptat. O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii în fiecare perioadă în care există un angajament:

(a) o descriere a angajamentului care să includă:

(i) activul-suport şi orice restricţii de utilizare a acestuia;

(ii) durata de viaţă şi alte condiţii semnificative ale angajamentului;

(iii) tranzacţiile care sunt legate între ele, inclusiv toate opţiunile; şi

(b) tratamentul contabil aplicat oricărui comision primit, valoarea recunoscută drept venit în perioada respectivă şi elementul-rând din situaţia rezultatului global în care este inclusă.

11 Prezentările de informaţii prevăzute în conformitate cu punctul 10 al prezentei interpretări trebuie furnizate individual pentru fiecare angajament în parte sau cumulat pentru fiecare clasă de angajamente. O clasă reprezintă o grupare de angajamente cu active-suport de natură similară (de exemplu, centrale electrice).

Data consensului Februarie 2000

Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001. Modificările politicilor contabile tre-buie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.

IFRS 9, emis în octombrie 2010, a modificat punctul 7. O entitate trebuie să aplice această mo-dificare atunci când aplică IFRS 9 emis în octombrie 2010.


SIC-10


Angajamente de concesiune a serviciilor: prezentarea informaţiilor

în decembrie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) a emis SIC-29 Prezentarea informaţiilor - Angajamente de concesiune a serviciilor, care a fost elaborat iniţial de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

în noiembrie 2006, când IASB a emis IFRIC 12 Angajamente de concesiune a serviciilor, titlul SIC-29 a fost modificat în Angajamente de concesiune a serviciilor: prezentarea informaţiilor.

Din alte IFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-29. Acestea includ IAS 1 Prezentarea si-tuaţiilor financiare (aşa cum a fost revizuit în decembrie 2003 şi în septembrie 2007) şi IFRIC 12 Angajamente de concesiune a serviciilor (emis în noiembrie 2006).


SIC-1366

Interpretarea SIC-29 Angajamente de concesiune a serviciilor: prezentarea informaţiilor (SIC-29) este prezentată la punctele 6-7. SIC-29 este însoţit de o Bază pentru concluzii. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.



SIC-10

Interpretarea SIC-29 Angajamente de concesiune a serviciilor: prezentarea informaţiilor


• IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)


• IAS 37 Provizioane, datorii contingente şi active contingente

• IAS 38 Imobilizări ne corporale (revizuit în 2004)

• EFRIC 12 Angajamente de concesiune a serviciilor

Aspect tratat 1 O entitate (operatorul) poate încheia un acord cu o altă entitate (concedentul) pentru

prestarea de servicii care oferă publicului acces la facilităţi economice şi sociale majore. Concedentul poate fi o entitate publică sau privată, inclusiv un organism guvernamental. Printre exemplele de angajamente de concesiune a serviciilor se numără tratarea şi furnizarea apei, autostrăzi, parcări, tuneluri, poduri, aeroporturi şi reţele de telecomunicaţii. Exemplele de angajamente care nu sunt angajamente de concesiune a serviciilor cuprind externalizarea de către o entitate a activităţilor de exploatare a serviciilor sale interne (de exemplu, cantina angajaţilor, întreţinerea clădirilor şi funcţiile contabile sau de tehnologie a informaţiei).

2 Un angajament de concesiune a serviciilor implică, în general, cedarea de către concedent în favoarea operatorului, pe perioada concesiunii:

(a) a dreptului de a furniza servicii care oferă publicului acces la facilităţi economice şi sociale majore, şi

(b) în anumite cazuri, a dreptului de a utiliza anumite imobilizări corporale, imobilizări necorporale sau active financiare,

în schimbul cărora operatorul:

(c) se angajează să presteze serviciile în conformitate cu anumiţi termeni şi condiţii pe parcursul perioadei de concesiune, şi

(d) atunci când este cazul, se angajează să retumeze la sfârşitul perioadei de concesiune drepturile primite la începutul acestei perioade şi/sau dobândite pe parcursul perioadei de concesiune.

3 Trăsătura comună a tuturor angajamentelor de concesiune a serviciilor constă în faptul că operatorul primeşte un drept şi suportă o obligaţie de a furniza servicii publice.


SIC-15

4 Aspectul tratat se referă la tipul de informaţii care ar trebui prezentate în notele la situaţiile financiare ale unui operator şi ale unui concedent.

5 Anumite aspecte şi prezentări de informaţii privind unele angajamente de concesiune a serviciilor sunt deja acoperite de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară existente (de exemplu, IAS 16 se aplică achiziţiilor de elemente de imobilizări corporale, IAS 17 se aplică în cazul contractelor de leasing pentru active şi IAS 38 se aplică achi-ziţiilor de imobilizări necorporale). Cu toate acestea, un angajament de concesiune a serviciilor poate presupune contracte executorii care nu sunt acoperite de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, în afara situaţiei în care contractele sunt oneroase, caz în care se aplică IAS 37. Prin urmare, prezenta interpretare se aplică în cazul prezen-tărilor suplimentare de informaţii privind angajamentele de concesiune a serviciilor.

Consens 6 La determinarea prezentărilor adecvate de informaţii în notele la situaţiile financiare

trebuie luate în considerare toate aspectele unui angajament de concesiune a serviciilor. Un operator şi un concedent trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare perioadă:

(a) o descriere a angajamentului;

(b) termenii importanţi ai angajamentului care pot afecta valoarea, plasarea în timp şi certitudinea fluxurilor de trezorerie viitoare (de exemplu, perioada de concesiune, datele la care se face revizuirea preţurilor şi baza pe care este determinată revizuirea de preţ sau renegocierea);

(c) natura şi amploarea (de exemplu, cantitatea, plasarea în timp sau valoarea, după caz) ale:

(i) drepturilor de utilizare a unor active specificate;

(ii) obligaţiilor de a furniza servicii sau drepturilor de a primi anumite servicii;

(iii) obligaţiilor de a dobândi sau construi elemente de imobilizări corporale;

(iv) obligaţiilor de a livra sau drepturilor de a primi anumite active specificate la sfârşitul perioadei de concesiune;

(v) opţiunilor de reînnoire şi reziliere; şi

(vi) altor drepturi şi obligaţii (de exemplu, reparaţii generale majore);

(d) modificările angajamentului care apar pe parcursul perioadei; şi

(e) modalitatea în care a fost clasificat angajamentul de servicii.

6A Un operator trebuie să prezinte valoarea veniturilor şi a profitului sau pierderilor recu-noscute în cursul perioadei aferente schimbului de servicii de construcţie contra unui activ financiar sau unei imobilizări necorporale.

7 Prezentările de informaţii prevăzute în conformitate cu punctul 6 din prezenta interpre-tare trebuie furnizate individual pentru fiecare angajament de concesiune a serviciilor


SIC-29

sau cumulat pentru fiecare clasă de angajamente de concesiune a serviciilor. O clasă reprezintă o grupare de angajamente de concesiune a serviciilor care implică servicii de natură similară (de exemplu, colectarea taxelor, servicii de telecomunicaţii şi de tratare a apei).

Data consensului Mai 2001

Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001.

O entitate trebuie să aplice modificarea de la punctele 6 litera (e) şi 6A pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2008 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IFRIC 12 pentru o perioadă anterioară, această modificare trebuie aplicată pentru acea perioadă anterioară.


SIC-10


Venituri - Tranzacţii barter care presupun servicii de publicitate

In decembrie 2001, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a emis SIC-31 Venituri - Tranzacţii barter care presupun servicii de publicitate, care a fost elaborat iniţial de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Inter-naţionale de Contabilitate.

Din IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (emis în decembrie 2003) au rezultat modificări minore la SIC-31.


SIC-31

Interpretarea SIC-31 Venituri - Tranzacţii barter care presupun servicii de publicitate (SIC-31) este prezentată la punctul 5. SIC-31 este însoţit de o Bază pentru concluzii. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate Ia punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Stan-dardele Internaţionale de Raportare Financiară.



SIC-31

Interpretarea SIC-31 Venituri - Tranzacţii barter care presupun servicii de publicitate


• IAS 18 Venituri

Aspect tratat 1 O entitate (vânzătorul) poate încheia o tranzacţie barter pentru a furniza servicii de

publicitate în schimbul primirii unor servicii de publicitate de la clientul său (clientul). Reclamele pot fi afişate pe internet sau pe site-uri cu postere publicitare, pot fi transmise la televiziune sau la radio, publicate în reviste sau ziare ori prezentate în alt mediu.

2 în unele cazuri, nu există niciun fel de schimb de numerar sau altă contraprestaţie între entităţi. în alte cazuri, sunt schimbate, de asemenea, sume egale sau aproximativ egale de numerar sau altă contraprestaţie.

3 Un vânzător care furnizează servicii de publicitate în cursul activităţilor sale curente recunoaşte, în conformitate cu IAS 18, veniturile dintr-o tranzacţie barter care presupune servicii de publicitate atunci când, printre alte criterii, serviciile tranzacţionate sunt diferite (punctul 12 din IAS 18) şi valoarea venitului poate fi evaluată în mod fiabil (punctul 20 litera (a) din IAS 18). Prezenta interpretare se aplică numai în cazul unui schimb de servicii de publicitate diferite. Un schimb de servicii de publicitate similare nu este o tranzacţie care generează venit în conformitate cu IAS 18.

4 Aspectul tratat se referă la tipul de circumstanţe în care un vânzător evaluează în mod fiabil veniturile la valoarea justă a serviciilor de publicitate primite sau prestate în cadrul unei tranzacţii barter.

Consens 5 Veniturile provenite dintr-o tranzacţie barter care presupune activităţi de publicitate nu

pot fi evaluate în mod fiabil la valoarea justă a serviciilor de publicitate primite. Cu toate acestea, un vânzător poate evalua în mod fiabil veniturile la valoarea justă a serviciilor de publicitate pe care le prestează în cadrul unei tranzacţii barter numai în raport cu tranzacţiile non-barter care:

(a) presupun servicii de publicitate similare cu cele din tranzacţia barter;

(b) se produc frecvent;

(c) reprezintă un număr predominant de tranzacţii şi o valoare predominantă în comparaţie cu totalitatea tranzacţiilor care implică furnizarea de servicii de publicitate similare cu cele care fac obiectul tranzacţiei barter;


SIC-1374

(d) presupun plata în numerar şi/sau în altă formă de contraprestaţie (de exemplu, valori mobiliare tranzacţionabile, active nemonetare şi alte servicii) care au o valoare justă ce se poate evalua în mod fiabil; şi

(e) nu implică acelaşi partener ca tranzacţia barter.


Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001. Modificările politicilor contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.


SIC-10


Imobilizări necorporale - Costuri asociate creării de website-uri

în martie 2002, Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a emis SIC-32 Imobili-zări necorporale - Costuri asociate creării de website-uri, care a fost elaborat iniţial de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

Din alte EFRS-uri au rezultat modificări minore la SIC-32. Acestea includ IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în decembrie 2003), IFRS 3 Combinări de întreprinderi (emis în martie 2004) şi IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare (revizuit în septembrie 2007).


SIC-1376

Interpretarea SIC-32 Imobilizări necorporale - Costuri asociate creării de website-uri (SIC-32) este prezentată la punctele 7-10. SIC-32 este însoţit de o Bază pentru concluzii şi de un exemplu care ilustrează aplicarea interpretării. Domeniul de aplicare şi autoritatea interpretărilor sunt prezentate la punctele 2 şi 7-16 ale Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.



• EXEMPLU ILUSTRATIV



SiC-32

interpretarea SIC-32 Imobilizări necorporale - Costuri asociate creării de website-uri


• IAS 2 Stocuri (revizuit în 2003)

• IAS 11 Contracte de construcţie

• IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)


• IAS 36 Deprecierea activelor (revizuit în 2004)

• IAS 38 Imobilizări necorporale (revizuit în 2004)

® IFRS 3 Combinări de întreprinderi

Aspect tratat 1 O entitate poate suporta cheltuieli interne cu dezvoltarea şi exploatarea propriului website

pentru acces intern sau extern. Un website proiectat pentru accesul extern poate fi utilizat în diverse scopuri, precum promovarea şi publicitatea propriilor produse şi servicii ale entităţii, furnizarea de servicii electronice, vânzarea de produse şi servicii. Un website proiectat pentru acces intern poate fi utilizat pentru a stoca informaţii privind politicile companiei şi detalii despre clienţi, precum şi pentru căutarea de informaţii relevante.

2 Etapele dezvoltării unui website pot fi descrise după cum urmează:

(a) Planificarea - include realizarea unor studii de fezabilitate, definirea obiectivelor şi a specificaţiilor, evaluarea alternativelor şi selectarea preferinţelor.

(b) Dezvoltarea aplicaţiilor şi a infrastructurii - include obţinerea unui nume de domeniu, cumpărarea şi dezvoltarea componentelor hardware şi a programelor informatice de operare, instalarea aplicaţiilor dezvoltate şi teste de rezistenţă.

(c) Proiectarea grafică - include proiectarea modului de prezentare a paginilor web.

(d) Dezvoltarea conţinutului - include crearea, cumpărarea, pregătirea şi încărcarea informaţiilor pe site-ul web, fie în format text, fie în format grafic, înainte de finalizarea dezvoltării site-ului web. Aceste informaţii pot fi stocate în baze de date separate care sunt integrate în (sau accesate din) website sau pot fi codate direct în paginile web.

3 Odată ce dezvoltarea unui website a fost finalizată, începe faza de Exploatare. în cursul acestei faze, o entitate întreţine şi dezvoltă aplicaţiile, infrastructura, grafica şi conţinutul website-ului.

Fundaţia !FRS A1377

SIC-32

4 în ceea ce priveşte contabilizarea cheltuielilor interne cu dezvoltarea şi exploatarea website-ului propriu al entităţii pentru acces intern sau extern, aspectele tratate sunt:

(a) dacă website-ul este o imobilizare necorporală generată intern care face obiectul dispoziţiilor din IAS 38; şi

(b) tratamentul contabil adecvat pentru o astfel de cheltuială.

5 Prezenta interpretare nu se aplică sumelor cheltuite pentru cumpărarea, dezvoltarea şi exploatarea componentelor hardware ale unui website (de exemplu, servere web, servere de test, servere de producţie şi conexiuni la internet). Astfel de cheltuieli sunt contabilizate în conformitate cu IAS 16. în plus, atunci când o entitate suportă cheltuieli cu privire la un furnizor de servicii de internet care găzduieşte website-ul entităţii, sumele cheltuite sunt recunoscute drept cheltuieli, în conformitate cu punctul 88 din IAS 1 şi cu Cadrul general1, atunci când serviciile sunt primite.

6 IAS 38 nu se aplică imobilizărilor necorporale deţinute de o entitate în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării normale a activităţii (a se vedea IAS 2 şi IAS 11) sau contractelor de leasing care intră sub incidenţa IAS 17. în consecinţă, prezenta interpretare nu se aplică sumelor cheltuite pentru dezvoltarea sau exploatarea unui website (sau a unui program informatic pentru website-uri) pentru vânzarea către o altă entitate. Atunci când un website face obiectul unui contract de leasing operaţional, locatorul aplică prezenta interpretare. Atunci când un website face obiectul unui contract de leasing financiar, locatarul aplică prezenta interpretare după recunoaşterea iniţială a activului care face obiectul contractului de leasing.

Consens 7 Propriul website al unei entităţi, rezultat din dezvoltare şi destinat accesului intern sau

extern, reprezintă o imobilizare necorporală generată intern care face obiectul dispoziţiilor IAS 38.

8 Un website care rezultă din dezvoltare trebuie să fie recunoscut drept imobilizare necorporală dacă, şi numai dacă, în plus faţă de respectarea dispoziţiilor generale descrise ta punctul 21 din IAS 38 pentru recunoaşterea şi evaluarea iniţială, o entitate poate respecta dispoziţiile de la punctul 57 din IAS 38. Mai precis, o entitate poate respecta dispoziţia de a demonstra modul în care website-ul său va genera beneficii economice viitoare pro-babile în conformitate cu punctul 57 litera (d) din IAS 38 când, de exemplu, website-ul este capabil să genereze venituri, inclusiv venituri directe prin permiterea plasării de comenzi. O entitate nu este capabilă să demonstreze modul în care un website dezvoltat doar sau în primul rând pentru promovarea şi publicitatea propriilor produse şi servicii va genera beneficii economice viitoare probabile, şi, prin urmare, toate sumele cheltuite pentru dezvoltarea unui astfel de website trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate.

9 Orice cheltuială internă cu dezvoltarea şi exploatarea website-ului propriu al unei entităţi trebuie să fie contabilizată în conformitate cu IAS 38. Natura fiecărei activităţi pentru care

1 Referinţa la Cadrul general este cea la Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare al IASC, adoptat de IASB în 2001. în septembrie 2010, IASB a înlocuit Cadrul general cu Cadrul general conceptual de raportare financiară.


SIC-10

este suportată o cheltuială (de exemplu, formarea angajaţilor şi întreţinerea website-ului), precum şi faza de dezvoltare sau de postdezvoltare a website-ului trebuie să fie evaluate pentru a se determina tratamentul contabil adecvat (îndrumări suplimentare sunt oferite în exemplul ilustrativ care însoţeşte prezenta interpretare). De exemplu:

(a) faza de Planificare este similară ca natură cu faza de cercetare de la punctele 54-56 din IAS 38. Sumele cheltuite în această fază trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate.

(b) faza de Dezvoltare a aplicaţiilor şi a infrastructurii, faza de Proiectare grafică şi faza de Dezvoltare a conţinutului, în măsura în care conţinutul este dezvoltat pentru alte scopuri decât publicitatea şi promovarea propriilor produse şi servicii ale entităţii, sunt similare ca natură cu faza de dezvoltare de la punctele 57-64 din IAS 38. Chel-tuielile suportate în aceste faze trebuie incluse în costul unui website recunoscut drept imobilizare necorporală în conformitate cu punctul 8 al prezentei interpretări atunci când suma cheltuită poate fi atribuită direct şi este necesară pentru crearea, producerea sau pregătirea website-ului pentru ca acesta să poată funcţiona în maniera intenţionată de conducere. De exemplu, sumele cheltuite pentru cumpărarea sau crearea de conţinut specific unui website (altul decât conţinutul care face publicitate şi promovează propriile produse şi servicii ale entităţii) sau sumele cheltuite pentru a permite folosirea acestui conţinut pe website (de exemplu, o taxă pentru dobândirea unei licenţe de reproducere) trebuie să fie incluse în costul de dezvoltare atunci când această condiţie este îndeplinită. Cu toate acestea, în conformitate cu punctul 71 din IAS 38, sumele cheltuite pentru un element necorporal care au fost iniţial recunoscute drept cheltuieli în situaţiile financiare anterioare nu trebuie să fie recunoscute drept parte a unui cost al unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară (de exemplu, în cazul în care costurile aferente dreptului de autor au fost amortizate în întregime şi conţinutul este ulterior oferit pe un website).

(c) cheltuielile suportate în faza de Dezvoltare a conţinutului, în măsura în care con-ţinutul este dezvoltat pentru a face publicitate şi a promova propriile produse şi servicii ale entităţii (de exemplu, fotografii digitale ale produselor), trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, în conformitate cu punctul 69 litera (c) din IAS 38. De exemplu, la contabilizarea sumelor cheltuite pentru servicii profesionale de realizare de fotografii digitale ale propriilor produse ale entităţii şi pentru prelucrarea acestora, aceste sume cheltuite trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli pe măsura primirii serviciilor profesionale pe parcursul procesului, şi nu atunci când fotografiile digitale sunt afişate pe website.

(d) faza de Exploatare începe odată ce dezvoltarea website-ului este finalizată. Sumele cheltuite în această fază trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepţia cazului în care corespund criteriilor de recunoaştere de la punctul 18 din IAS 38.

Un website care este recunoscut drept imobilizare necorporală îh conformitate cu punctul 8 al prezentei interpretări trebuie evaluat după recunoaşterea iniţială prin aplicarea dispoziţiilor de la punctele 72-87 din IAS 38. Cea mai bună estimare privind durata de viaţă utilă a website-ului ar trebui să fie un interval scurt de timp.


SIC-15


Data intrării în vigoare Prezenta interpretare intră în vigoare la 25 martie 2002. Efectele adoptării prezentei interpretări trebuie să fie contabilizate utilizând dispoziţiile tranzitorii din versiunea IAS 38 care a fost emisă în 1998. Prin urmare, atunci când un website nu corespunde criteriilor de recunoaştere drept imobilizare necorporală, dar a fost recunoscut anterior drept activ, acest element trebuie să fie derecunoscut la data la care prezenta interpretare intră în vigoare. Atunci când un website există, iar suma cheltuită pentru dezvoltarea acestuia îndeplineşte condiţiile de recunoaştere drept imobilizare necorporală, însă nu a fost recunoscut anterior drept activ, imobilizarea necorporală nu trebuie să fie recunoscută la data la care prezenta inteipretare intră în vigoare. Atunci când un website există, iar suma cheltuită pentru dezvoltarea acestuia corespunde criteriilor de recunoaştere drept imobilizare necorporală, a fost recunoscut anterior drept activ şi evaluat iniţial la cost, valoarea recunoscută iniţial este considerată ca fiind determinată în mod corect.



ifrs 2013 - sic-uri 7, 10, 15, 25, 27, 29, 31 - 32.pdf

Documents