Iedera

Iedera este o plant cu tulpin i ramificaii lemnificate, subiri i lungi, care pot fi lsate s atrne sau, dimpotriv, se dirijeaz pe diferite suporturi de care fie se fixeaz cu ajutorul rdcinilor adventive ce se formeaz pe tulpin, fie se paliseaz. Este originar din Europa, Africa de Nord i Japonia.Hedera Helix

Este specia comun, indigen, ce crete agat de trunchiul copacilor sau zidurile vechi. Are frunze persistente cu rezisten foarte bun peste iarn. La aceast specie s-au creat numeroase cultivaturi, cultivate ca plante de interior, deosebite ntre ele prin vigoare, forma sau mrimea frunzelor, culoarea lor.

Frunza de iedera are marginea sectat mai mult sau mai puin profund cu trei-cinci lobi ascuii sau rotunjii.

Iedera pare sa devina si mai populara cu fiecare an care trece. Lucrul acesta poate parea surprinzator in opinile detinatorilor de gradini mici. Gradinaritul vertical cu plante cataratoare pentru cei care nu au prea mult spatiu poate da o iluzie minunata de spatiu.Arbustii, urcatoarele precum clematitele, trandafirii si plantele anuale cataratoare au nevoie de ajutor asa incat sa se comporte ca atare. Adevarate cataratoare sunt iedera, hortensia cataratoare, euonymus, vita decorativa si campsisul. Vita decorativa este deosebit de frumoasa pe spaliere si pegole unde ii puteti da forma dorita. Radacinile aeriene se vor prinde de orice fel de suport, inclusiv copaci. Daca nu exista nici un suport vertical, vita decorativa se va comporta ca o planta acoperitoare de sol. Atunci cand va da de sol, radacinile aeriene se vor transforma in radacini normale. Orice sectiune de planta se poate comporta ca un butas care face radacini si va arata ca planta mama.

Iedera, etapa juvenila si etapa matura

Iedera ne arata o personalitate duala, avand doua etape de vegetatie. Atat timp cat are un suport vertical de catarare si este tunsa periodic ea se va afla mereu in etapa juvenila. In aceasta etapa fiecare varietate isi arata caracteristicile. Atunci cand suprafata de catarare a fost acoperita inseamna ca si-a atins inaltimea limita si incepe sa creasca in lateral. Cresterile sunt destul de tufoase, frunzele capata forma de diamant si planta nu mai produce radacini aeriene. Din acest moment, in fiecare toamna iedera va produce flori rotunde galbui-verzui. Florile sunt pline de nectar, motiv pentru care atrag multe albine si fluturi. Fructele sunt mai intai verzi si pana iarna ajung aproape negre. Daca taiati un lastar din iedera ajunsa in etapa matura, noua planta va fi arbustiva nu cataratoare. Se va comporta ca o Hedera helix Arborescens. Aceasta planta noua va fi vesnic verde, fie ca o plantati in gradina, fie ca o plantati in ghiveci. Este foarte decorativa datorita frunzisului, florilor si fructelor.Usor de cultivatSunt multe motive pentru a cultiva iedera. Se cultiva usor si nu are nevoie de un sol anume. Daca puteti sa-i asigurati un sol putin acid va va fi recunoscatoare. Creste atat in soare direct cat si la umbra.Multe varietatiCu totii stim acea iedera care creste in padure cu frunze triunghiulare, lucioase si de un verde inchis. Sunt insa tot felul de forme de frunze de iedera: de inima, aproape rotunde, pentagonale, dantelate, ascutite, lucioase, mate, de un verde deschis, cu margini galbene toate sunt adevarate comori. Unele frunze pot avea doar cativa cm, iar altele ajung pana la 15 cm.Exista un soi de iedera pentru orice loc si orice stil. Cele cu frunzis verde arata cel mai bine pe un zid insorit sau pe un gard. Mai ales daca lasati sa se urce si trandafirii pe acelasi suport. Florile vor arata si mai bine cu fundal verde. Iedera cu frunzis variegat, aproape alb sau alb cremos, galbui arata foarte bine in locuri umbrite pentru ca le lumineaza.Tunderi regulatePentru a va asigura ca zidul dvs. ramane verde sau frumos variegat, trebuie sa aplicati tunderi asa incat iedera sa nu devina foarte deasa. Folositi foarfeci comode. Taiati lastarii care cresc aproape de ferestre sau alte ancadramente. Radacinile aeriene lasa urme inestetice atunci cand sunt indepartate.Gura lumiiObiceiul iederei de a lasa urme acolo de unde este indepartata face lumea sa vorbeasca. Se spune ca planta va dauna zidurilor dar acest lucru era valabil pana in 1920 cand mortarul folosit la constructii continea calcar. Nu mai este cazul acum cand se folosesc alte materiale. Daca totusi vreti sa fiti siguri, puteti sa aplicati un spalier. Dar e bine sa stiti ca iedera ajuta la izolarea zidurilor pentru ca apa se scurge de pe frunzele ei si nu mai ajunge deloc la zid.E usor sa-i dati formaEste foarte usor de tuns intr-o anumita forma. Sub forma ca minge, spirala sau chiar forme animale toate sunt posibile. Hedera baltica are frunze mici si se preteaza la arta topiara. Aplicati forma din sarma peste o planta tanara si legati crengile. Tot ce va creste in afara suportului va trebui taiat. Puteti sa cresteti iedera si sub forma de cub. Practic sub fiecare colt al suportului din sarma trebuie sa plantati o tufa de iedera si apoi, vreme de cateva luni, nu va trebui decat sa le tundeti. O alta idee creativa este sa folositi iedera pentru a obtine arcade, dupa ce ati condus plantele pe sfori o vreme. Tunderile pot deveni o bataie de cap, dar efectul este magic.

Cerine hedera

Plante este sempervirescent, capabil s vegeteze continuu mult vreme. Iarna, se simte bine la 10-12 C, temperatur care i asigur o oarecare stare de repaus.

Este o plant puin exigent lacldur. Se simte bine n spaii temperate i chiar rcoroase. Mai mult, sufer la cldur prea mare. i place umbra pe perioada de var, ns iarna este bine s i se rezerve un loc luminos, mai ales dac are frunzele ptate cu alb i galben. Necesit ap mult vara i puin iarna, fr s se lase pmntul s se usuce complet. Frunzele trebuie stropite frecvent cu ap, n special, n camerele clduroase i uscate. Substratul poate fi un pmnt proaspt de grdin cu puin adaus de pmnt de frunze i nisip.

ngrijire hedera:

Fertilizarea se aplic la interval de dou sptmni pe toata perioada de var. Transplantarea este necesar numai atunci cnd rdcinile ocup bine spaiul din ghiveci. Ea se execut primvara n martie-aprilie.

Tutorarea i palisarea se impun dac se dorete meninerea plantei n poziie vertical. mbracarea tutorelui cu turb fibroas sau muchi vegetali asigur mediu umed n apropierea frunzelor.

Ciupirea vrfurilor tinere i tierea de scurtare mai sever a tulpinilor au drept scop de a induce lstrirea bogat.

Important de reinut

Butaii de ieder, fcui n special toamna, nrdcineaz foarte bine i n pahare cu ap.

Cldura i aerul uscat determin brunificarea frunzelor pe margine i cderea lor.

Lumina insuficient (umbra prea mare) face ca frunzele variegate s devin verzi.

Cderea frunzelor pe msura mbtrnirii lor este un proces fiziologic normal. Printr-o tiere sever se nltur tulpina degarnisit i se provoaca pornirea de noi lstari de la baz.

Excesul de soare provoac nglbenirea frunzelor.

Iedera poate fi altoit pe un mic trunchi de Fatshedera pentru a se realiza un copcel cu coroan pletoas. Pe tulpina decapitat a plantei de Fatshedera se fac dou incizii n cruce la adncimea de circa 2 cm. Ca altoaie se iau 4 vrfuri de lstari trecui uor faza erbacee care se fasoneaz n pan i apoi se introduc n seciunile portaltoiului. Legtura se face cu rafie.

Iedera (hedera helix)

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele.

Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august.

In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii.

Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici.

Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic.

Uz intern:

- boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii, leucoree, tulburari menstruale - sub forma de infuzie, decoct.

Uz extern:

- celulita, micoze, veruci, luxatii, arsuri, insolatii - sub forma de infuzie, decoct, spalaturi si bai locale, compresa, cataplasma.

Efecte adverse:- planta este toxica, iar consumul ei se recomanda doar cu avizul medicului. De asemenea, contactul cu frunzele determina alergie sau iritatii de contact, iar consumul fructelor provoaca varsaturi, tremuraturi, migrene, diaree. Iedera

Iedera, denumita stiintific Hedera helix, este o specie care provine din Irlanda de Nord si zona Scandinava.

Iedera poate supravietui la temperaturi foarte joase, de pana la -7 C, si continua se se adapteze la conditiile climatice.

Este considerata a fi o planta invaziva, si distructiva in multe zone. De exemplu, in unele parti ale Australiei, sau ale Statelor Unite, vanzarea sau inmultirea ei, este strict interzisa.

Descriere

Iedera este o planta vesnic verde, cataratoare, care poate ajunge in crestere chiar si la 30 metri inaltime, daca suprafata ii permite acest lucru (copaci, peretii casei). Deasemenea, se poate indinde si pe pamant, daca suprefetele vertical nu sunt disponibile. Planta se indinde si se catara prin intermediul tulpinilor aeriene, care se agata de substrat. Frunzele sunt suple, avand 50-100 milimetri lungine, iar petiolul 15-20 milimetri. Iedera infloreste incepand de la sfarsitul verii pana toamna tarziu. Florile au culoarea galben-verzui, bogate in nectar, sunt o sursa bogata de hrana pentru albine si alte insecte, si au dimensiunile mici. Iedera face si fructe, bobite de dimensiunea piperului sau chiar mai mari, care sunt otravitoare pentru om, insa pentru pasari reprezinta o sursa importanta de hrana.

Cultivare si utilizare

Pe scara larga, iedera este utilizata ca si planta ornamentala. Iedera este in special apreciata dintre plantele familiei sale, pentru ca este o sursa de atragere a animalelor salbatice: florile sunt vizitate de peste 70 specii de insecte, iar fructele sunt tinta a cel putin 16 specii de pasari.

In trecut, se utilizau frunzele si fructele de padure ca un expectorant, pentru tratarea tusei si a bronsitei. Insa, pe o scara foarte larga, frunzele iederei pot provoca dermatite de contact la foarte multe persoane.

Daca doriti sa cresteti iedera in gradina voastra, in fiecare an trebuie sa o tundeti agresiv sis a nu permiteti sa invadeze gradinile vecine sau parcurile. Incercati sa descurajati cresterea ei in copaci, prin taierea oricarei ramuri sau tulpini care se apropie de trunchiul de copac; idepartati cat de mult puteti, fara sa afectati tulpina principala a iederei.

Problemele cu iedera

Infestari Desi iedera este in general rezistenta, este susceptibila de numeroase si diferite infestari. Iedera poate dezvolta acarieni, paianjeni, ciuperci, infectii bacteriene. Aceste infestari pot cauza ingalbenirea frunzelor, sau colorarea lor in maro sau aparitia unor pete gri. Deoarece iedera tinde sa se indinde si sa formeze paturi peste tot ce se asterne, infestarile se pot raspandi usor si la alte plante din apropiere.

Specii invazive Deoarece creste foarte repede, usor si acopera o zona larga, iedera este o planta populara. Din pacate, cateodata poate fi un pericol pentru mediul incojurator. Poate acoperi si sufoca alte plante si chiar copaci si priveaza animalele de flora de care au nevoie pentru hrana si adappost. Desi exista unele genuri care nu sunt invazive, tulpinile sunt foarte agresive, si se pot eradica foarte greu.

Distrugerea structurala Iedera de foarte multe ori este folosita ca o modalitate atractiva de a imbraca case. Insa exista si unele incoveniente. Iedera poate afecta mortarul dintre caramizi, dintre sipci sau micile crapaturi in lemn. De aceea, poate deteriora serios structura casei. Daca totusi doriti acest lucru, luati in considerare construirea unui spalier pe peretele casei, pentru a dirija planta sa creasca pe acesta, si nu pe peretele exterior.

Hedera - Ieder Crtoare, venic verde iedera este foarte decorativ i dac este atent ngrijit are o via foarte lung. Este planta potrivit pentru a mbrca un perete umbros i rece. Odat stabilit crete repede, iar tulpinile lemnoase se aga de suport cu ajutorul rdcinilor adventive. Iedera se acomodeaz pe toate tipurile de sol i expoziie variat. Se ud moderat astfel nct pmntul s fie n permanen doar puin umed. Primvara se fac tieri de ajustare la plantele care tind s se extind prea mult.

Planta este livrat n pahar de producie de 7x7x8 cm i se recomand a se planta la locul definitiv ct mai curnd posibil. Plantarea se va face cu tot cu substratul aflat n ghiveci deoarece acesta conine ngrminte cu descompunere controlat, care vor ajuta la o bun nrdcinare. Pe ct posibil n urmtoarele 2-3 zile planta se va umbri, prin aplicarea unor parasolare (ziare, cartoane) spre sud-vest. Dac este plantat n grdin nu necesit fertilizare suplimentar.

nmulire

Prin butai, vara, caz n care nrdcinarea are loc n 2 sptmni, n condiii optime.

Boli i duntori

Pianjenul rou este un duntor care trebuie luat n considerare, atacul acestuia manifestndu-se prin puncte numeroase de culoare deschis pe frunze i chiar prin vizualizarea pe partea inferioar a frunzelor a unor pnze de pianjen n miniatur, atunci cnd atacul este puternic. Apare de obicei n perioadele secetoase i atac aproape toate plantele din apropiere inclusiv pomii i legumele. Tratamentul este destul de dificil, bazat pe acaricide (Neoron, Omite, Sanmite), efectuat pe toat zona afectat, cu ajutorul unui pulverizator de putere (atomizor), la intervale de 7 zile. Se poate face i o combinaie de acaricid de ingestie (cele enumerate mai sus) i unul cu efect ovarian (Nissorum sau Flumite) tratament care este mult mai eficace, trebuie dat o singur dat i are efect pe 30-45 zile. Se mreste umiditatea concomitent cu tratamentul.

Afidele apar n condiii de temperatur mai sczut i cauzeaz torsionarea lstarilor i a bobocilor florali. n acest caz se pulverizeaz vrfurile plantelor cu Zolone, Sinoratox.

Hedera helix

Hedera helix este cea mai cunoscuta specie de iedera, cultivata in gradini si parcuri. Asta pentru ca ramurile ei lungi, groase si lignificate, pot fi dirijate dupa dorinta gradinarului, pot fi lasate sa atarne sau pot fi ajutate sa se suie pe aproape orice suport. Iata cateva informatii despre varietatile acestei plante cataratoare: Hedera helix se poate catara pe trunchiuri de copac, pe zidurile caselor sau pe suporturi construite special.

Varietati de iedera

Hedera helix este o specie care poate fi intalnita si in flora spontana, prin padurile de la campie. Exista mai multe varietati, clasificate in functie de frorma si coloritul frunzelor:

* Cristata are marginile frunzelor usor dantelate

* Marmorata frunzele ei sunt patate cu alb

* Scutifolia frunza este mare, verde, cu 5 lobi

Cultivaruri de Hedera helix

* Anette frunza de dimensiuni reduse, de culoare verde

* Chicago frunzele sunt mici, dese, de culoare verde inchis

* Eva are frunze mari, marginite de o dunga alba

* Glacier frunzele au o pata galbena in centru

* Green Ripple frunzele sunt verzi, mari, cu trei lobi

* Harold Ripple frunze mari, verzi, cu o bordura lata de culoare alba

* Lutzii frunzele au trei lobi, prezinta pete de culoare verde inchis

* Mona Lisa frunza are cinci lobi si bordura de culoare galbena

Cum inmultesti iedera

Hedera helix se inmulteste foarte usor, prin butasire. Daca tii in paharele cu apa fragmente de tulpina, acestea vor inradacina in scurt timp. In momentul in care radacinutele au crescut suficient de lungi, butasul se muta intr-un vas de mici dimensiuni cu un pamant fertil, alcatuit din doua parti pamant de gradina si o parte turba roscata.

Daca doresti ca iedera sa se transforme intr-o tufa bogata, cu aspectul unui copacel, taie-i varful in momentul in care a ajuns la un metru inaltime. Din varf vor lua nastere nenumarati lastari care vor lasa impresia unui copacel pletos.

Culoarea frunzelor iti da indicii despre sanatatea plantei.Iedera este sensibila la lumina, astfel incat daca umbra este prea deasa, frunzele ei vor capata o nuanta verde inchis, datorita cantitatii mari de clorifila pe care planta o produce. Daca din contra, este tinuta prea mult in soare, frunzele se vor ingalbeni.

In momentul in care frunzele se usuca partial si capata o margine maronie, aerul din jurul plantei este excesiv de uscat, asa ca ar fi bine sa ii stropesti frunzele din cand in cand. In acest fel, previi si atacul paianjenului rosu.