planul de dezvoltare localĂ a teritoriului …galvechids.fondurieuropenepndr.ro/media/uploads/pdl...

Plan de Dezvoltare Locală Dealurile Sultanului Pagina 1

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A TERITORIULUI

„DEALURILE SULTANULUI”

Beneficiar Teritoriul „DEALURILE SULTANULUI” Comuna Vişineşti; Comuna Iedera; Comuna Valea Lungă; Comuna Vârfuri; Comuna Proviţa de Sus.

Elaborator

S.C. MOB VAD S.R.L. Târgovişte


CUPRINS

I. INTRODUCERE ..................................................................................................................5

II. DOSAR DE CANDIDATURA ...........................................................................................11

II.1 Lista localitatilor cuprinse in teritoriul Dealurile Sultanului ..........................11

II.2 Planul de Dezvoltare Locala .............................................................................11

PARTEA I-a: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC.............11

II.2.1. Prezentarea geografica si fizica ...................................................................11

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice ................................11

II.2.1.2. Harti planul localizarii teritoriului .............................................................16

II.2.1.3. Populatie – demografie ..............................................................................20

II.2.1.4. Patrimoniu de mediu ..................................................................................27

II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural si cultural ............................................................28

II.2.1.6. Economia locala............................. ............................................................31

II.2.1.6.1. Repartizarea populatiei active.................................................................31

II.2.1.6.2. Agricultura ...............................................................................................36

II.2.1.6.3. Industrie – IMM – Micro-intreprinderi.....................................................37

II.2.1.6.4. Comert si sector de servicii....................................................................38

II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico-sociale ..................................................41

II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste

Servicii ..............................................................................................................................41

II.2.1.8. Activitati sociale si institutii locale .........................................................48

II.2.1.9. Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu ...............................................49

II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului .................51


PARTEA A II-a: ANALIZA SWOT.........................................................................106

PARTEA A III-a: PRIORITATI ..............................................................................118

PARTEA A IV-a: PREZENTAREA MASURILOR ................................................122

II.3. Planul de finantare .........................................................................................122

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI ........................126

PARTEA A V-a: PARTENERIATUL .......................................................................126

III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatura (parteneriatul care realizeaza Dosarul de Candidatura – Planul de Dezvoltare Locala)................................................................................................................................126

III.2. Prezentarea parteneriatului decizional ........................................................134

III.2.1. Descrierea partenerilor ..............................................................................134

III.2.2. Crearea si functionarea GAL-ului..............................................................135

III.2.3. Lista partenerilor de la nivelul Grupului de Actiune Locala....................140

III.3. Organizarea GAL-ului ....................................................................................143

PARTEA A VI-A: ORGANIZAREA GAL-ULUI .......................................................143

III.3.1. Resurse umane ...........................................................................................143

III.3.2. Descrierea resurselor materiale ................................................................144

III.3.3. Buget anual indicativ de functionare a GAL-ului ....................................145

III.3.4. Dispozitivul de comunicare si informare .................................................147

III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL-ului ...........................................153

PARTEA A VII-a: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE .......................................153

Sectiunea 1 – Pista de Audit – Selectia proiectelor la nivelul teritoriului..........................................................................................................................159

Sectiunea 2 – Pista de Audit – Monitorizarea proiectelor selectate la nivelul teritoriului..........................................................................................................................161

Sectiunea 3 – Pista de Audit – Cheltuielile de functionare a GAL si actiuni de animare a teritoriului .......................................................................................................163

III.5. Implicarea GAL-ului in actiuni de cooperare si in RNDR ..........................165


PARTEA A VIII-a: COOPERAREA SI CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI.............................................................................................................................165

III.5.1. Cooperare ...................................................................................................165

III.5.2. Crearea si implementarea retelei ..............................................................175

III.5.3. Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare..............................176

Anexa 1 – Diagrama obiectivelor operationale ...................................................180

Anexa 2 – Fise de masuri ......................................................................................182

Anexa 3 – Lista localitatilor cuprinse in teritoriu ...............................................227

Anexa 4 – Plan de finantare ..................................................................................228

Anexa 5 – Chestionar de identificare a potentialului teritoriului Dealurile Sultanului – pentru sectorul reprezentat de administratiile publice............................229

Anexa 6 – Chestionar de identificare a potentialului teritoriului Dealurile Sultanului – pentru sectorul reprezentat de serviciile publice.....................................235

Anexa 7 – Chestionar de identificare a potentialului teritoriului Dealurile Sultanului – pentru sectorul privat..................................................................................239

Anexa 8 – Chestionar de identificare a potentialului teritoriului Dealurile Sultanului – pentru societatea civila...............................................................................243

Anexa 9 – Fise de post ..........................................................................................248

Anexa 10 – Rezumat Plan de Dezvoltare Locala.................................................256

Formular nr. 2 – Acord de parteneriat privind participarea la procesul de selectie a GAL .................................................................................................................258

Minute intalniri parteneri .....................................................................................264

Fotografii efectuate in timpul seminariilor organizate pe teritoriul GAL-ului....................................................................................................................................278

Fotografii efectuate in timpul caravanei informationale efectuate pe teritoriul GAL-ului...........................................................................................................................299


Grupul de Acţiune Locală Dealurile Sultanului

I. INTRODUCERE

Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru diferentele între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.

Pentru reducerea acestor discrepante, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către parteneriate public-private locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local şi administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaţiei din teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi implementate.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea Leader, va fi programată şi coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp.

Pentru a putea beneficia de fondurile comunitare (FEADR) alocate pentru axa 4 (Leader) a PNDR pentru perioada 2007 – 2013, parteneriatele public-private (potenţiale GAL-uri) vor trebui să participe la un proces de selecţie, organizat de către Autoritatea de Management pentru PNDR. După procesul de selecţie, parteneriatele public-private (selectate), vor deveni oficial Grupuri de Acţiune Locală (GAL). Pentru a putea gestiona fondurile FEADR, GAL - urile vor trebui să se organizeze din punct de vedere juridic în conformitate cu prevederile OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Proiectele ce s-au realizat pana acum in Romania si in speta in comunele Visinesti, Iedera, Varfuri, Valea Lunga şi Proviţa de Sus, s-au realizat plecand de la nevoi de


dezvoltare la nivel local, nevoi ce au fost identificate de autoritatile publice locale. La fel s-a intamplat si se intampla si cu stabilirea prioritatilor in realizarea diverselor programe.

Programul LEADER, prin abordarea specifica de jos in sus, poate schimba situatia existenta si modalitatea de stabilire a necesitatilor teritoriului, care vor fi ulterior concretizate in actiuni si proiecte pentru dezvoltarea zonei. In componenta parteneriatului public-privat au fost atrasi actori care, impreuna cu autoritatilor publice, vor reprezenta factorii de decizie pentru stabilirea si realizarea proiectelor. Astfel, in cadrul parteneriatului sunt cooptate societati comerciale cu diverse domenii de activitate, societati care au ca si administratori persoane mai tinere sau mai in varsta, femei sau barbati, romani sau persoane de alta etnie. Alaturi de aceste societati comerciale au venit in realizarea parteneriatului si intreprinzatori individuali si reprezentanti ai socitatii civile prin organizatii non-profit. Mai mult, pentru stabilirea potentialului zonei si a prioritatilor s-a desfasurat un proces de consultare a populatiei, proces care va continua pe tot parcursul implementarii strategiei.

Parteneriatul public privat, folosind abordarea „de jos in sus”, permite factorilor locali sa determine nevoile zonei din care provin, potentialul de dezvoltare al acestei zone atat din punct de vedere economic, demografic, educational, dar si cultural. Astfel, parteneriatul public-privat constituit la nivelul comunelor Visinesti, Iedera, Varfuri, Valea Lunga si Proviţa de Sus a realizat aceasta strategie prin implementarea unui proiect finantat in cadrul sub-masurii 431.1 – Constructia de parteneriate public private, faza 3 – Sprijin financiar pentru pregatirea dosarelor pentru selectie GAL, folosind la maximum sprijinul acordat pentru realizarea acestui parteneriat si pentru elaborarea unei strategii integrate, coerente, ce va conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale. Prin intermediul acestui proiect au fost indeplinite urmatoarele obiective:

1. sprijinirea partenerilor prin intermediul serviciilor de consultanţă pentru elaborarea Dosarului de Candidatura şi elaborarea de studii pentru identificarea potentialului economic şi social al teritoriului

2. sensibilizarea actorilor locali, animarea teritoriului şi informarea populaţiei privind iniţiativa Parteneriatului

3. demararea procedurilor de constituire legală a parteneriatului, în vederea constituirii potenţialului Grup de Acţiune Locală.

Aceste obiective au fost indeplinite prin implementarea urmatoarelor activitati:

1. elaborarea unui studiu la nivelul teritoriului, pentru identificarea potentialului zonei

2. elaborarea Dosarului de Candidatură

3. organizarea a 4 seminarii locale si un seminar comun la nivelul teritoriului, pentru sensibilizarea actorilor locali

4. realizarea de materiale promotionale

5. organizarea unei caravane informaţionale la nivelul teritoriului

6. pregătirea documentaţiei necesare formalizării parteneriatului

In continuare, este prezentata o scurta istorie a localitatilor Visinesti, Iedera, Varfuri Valea Lunga si Proviţa de Sus, parteneriatul cuprinzand teritoriul reprezentat de limitele administrative ale acestora


Comuna Visinesti este situata in partea de nord-est a judetului Dambovita, la 41 km distanta de municipiul Targoviste si de 21 km de Moreni, orasul cel mai apropiat. In componenta sa intra satele: Visinesti, satul de resedinta (toponimul de la visin), Dospinesti (de la onomasticul Despina), Sultanu (inainte se numea Puturosu de la mirosul gurilor fantanilor de petrol ce se exploatau in sec. XVII), Urseiu (loc populat de ursi). Satele apar in documentele vremii astfel: Sultanu la 1633, Dospinesti la 1639, Visinesti si Urseiu, in secolul XIX.

In anul 1810 sunt recenzate la Puturosu (Sultanu) 52 de case, 103 barbati si 91 de femei. In anul 1835, erau la Urseiu 31 de gospodarii, la Puturosu (Sultanu), 23 de gospodarii. Satul Visinesti, in anul 1912, era comuna formata din satele: Puturosu, Urseiu si Visinesti, cu 450 de familii.

In anul 1937, a fost infiintata comuna Urseiu care era formata din satele: Buga si Urseiu, iar comuna Visinesti a ramas doar cu satele Puturosu si Visinesti. In anul 1970, comuna era formata din 2926 de locuitori, pe sate fiind repartzati astfel: 42,1% Visinesti, 5,4% Dospinesti, 17,9% Sultanu si 34,6% Urseiu.

In satul Urseiu, scoala functiona din anul 1838, scoala la care invatau si copii din satele vecine. Caminul cultural era in activitate in anul 1938. In anul scolar 1911-1912 functionau in comuna trei scoli. In anul scolar 1970-1971 functionau in comuna trei scoli generale, trei gradinite, erau in activitate doua camine culturale, o biblioteca publica, cinematograf, circumscriptie medicala s.a.

In anul 1810, in satul Puturosu era o biserica de lemn iar in 1912, la Visinesti era o biserica in stare veche. In satul Urseiu a fost descoperit un tezaur monetar din multe piese geto-dacice, din argint. Mari proprietari in satele comunei au fost familiile: Cantacuzino, Vasiliu si Petrosanu.

Comuna Iedera este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 26 km de municipiul Targoviste si 6 km de orasul Moreni. Dezvoltata ca asezare omeneasca de-a lungul raului Cricovul Dulce, a ajuns astazi sa fie compusa din urmatoarele sate: Iedera de Jos - resedinta comunei, Colibasi, Cricovul Dulce, Iedera de Sus. Fata de resedinta comunei, satul Cricovul Dulce si Colibasi sunt situate la 2km, iar Iedera de Sus la 3km.

Etimologic, toponimul “iedera”, provine de la numele arbustului agatator – iedera, care este o planta decorativa. Satul Iedera este atestat

documentar in anul 1667 (cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale locuirii geto-dace pe aceste locuri), satul Colibasi in 1800 iar satul Cricovul Dulce (Cricoveni), la 1510.

Pe baza descoperirilor arheologice din localitate, mai precis cele de pe valea Ruzii, in punctul Cetatuia, s-a ajuns la concluzia ca aceasta comuna dateaza ca asezare inca din vremuri vechi, obiectivul fiind amintit de Hadrian Daicoviciu in lucrarea “Dacia de la Burebista


la cucerirea romana”, unde in paginile 62-63 vorbeste despre o tetradrahma thasiana descoperita la Iedera (in lucrarea “Ederile”), ducand la ideea ca zona a fost puternic locuita si a avut legaturi comerciale cu coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre. Tot din scrierile acestor lucrari, ajungem la concluzia ca Cricovul Dulce a fost foarte cautat pentru adapost si demonstreaza extinderea lui Burebista asupra acestor zone.

Asezarile rurale situate la nord de Moreni, pe valea Cricovului, sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, anul 1640. Hrisoavele domnesti din 1668 pomenesc de asezarile “Iedera” si “Valea Lunga“, iar documentele Cantacuzinilor mentioneaza ”mosia Iedera“ ca prioritate a acestora, conform zapisului din 1675 dat de Ieremia Sluger catre nepotul sau Mihail Cantacuzino. Mosia ramane in posesia familiei pana in 1945 cand reforma agrara a improprietarit locuitorii asezarii.

Izvoarele istorice mentioneaza ca ocupatie, in evul mediu, a locuitorilor, cultivarea vitei-de-vie pe zone destul de intinse. Fiind foarte potrivita pentru dezvoltarea de asezari omenesti, pe amandoua malurile ale vaii Cricovului s-au dezvoltat inca din cele mai vechi timpuri vetre de sat, asa cum intalnim si in punctul numit Cetatica. Ca mentiune documentara, satele asezate la nord de Moreni, desi sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, le putem considera ca au avut o continuitate permanenta. Desi hrisoavele dovedesc cu prisosinta, pomenind numele de “Iedera“, nu mult dupa 1600, acestea sunt sarace in furnizarea unor elemente precise privind pe acesti locuitori dornici de libertate.

Despre Iedera ca asezare gasim un document in anul 1668: ”Radu Voievod, da porunca jupanesei Ancuta ca sa fie ocina si rumanii de la satul Iedera”(Arhiva Grigore Gh.Cantacuzino-document). Legat de denumirea localitatii, sunt mai multe variante:

unii locuitori sustin ca deriva de la cuvantu ‘iedera” – specie de arbust tarator sau agatator ce creste prin paduri, pe trunchiurile copacilor. Aceasta parere se leaga de faptul ca localitatea s-a dezvoltat in jurul padurii

alta parere sustine ca ar deriva de la o veche asezare din zona transilvaniei “Iedera”, asezare ce s-a “spart “ prin plecarea taranilor iobagi prigoniti in urma infrangerii in razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja. Aceasta parere se inbina cu prima, in documentele Cantacuzinilor, familie ce a stapanit ca mosie aceasta comuna, unde intr-o relatare privind originea locuitorilor se emite ideea ca ei nu sunt mosneni ci si oameni straini din Tara Ungureasca. Astfel, se trage concluzia ca vechii locuitori au primit pe fratii lor de peste munti, intemeind o asezare mai mare, cu denumirea de Iedera. Printre proprietarii care au stapanit comuna s-au numarat Mihail Cantacuzino si Marga, Parvu Cantacuzino, Constantin Lupoianu, Mihail Rudeanu. Tot Cantacuzinii au stapanit si Colibasii, mosie pe care o gasim sub stapanirea Manastirii Sinaia pe baza unei danii domnesti .

Totusi, vechii locuitori nu puteau sa vina din Tara Ungureasca, din centrul Ardealului, ci ei au fost coboratori ai culmilor montane in zone mai prielnice, ce ofereau un adapost sigur. Domnul tarii a donat mosia spre stapanire in secolul al XVI-XVII-lea vreunui boier, aceasta devenind mosie boiereasca, iar locuitorii, rumani. Alti proprietari au fost boierul Udriste cu fiii Patrascu si Gheorghe Postelnicu. Constantin Cantacuzino a cumparat mosia de la fiii lui Udriste si a ramas in posesia ei pana la 1945.


Comuna Varfuri este situata in nord - estul judetului Dambovita, la o distanta de 30 km de municipiul Targoviste si 10 km de orasul Pucioasa. Comuna este formata din satele: Varfuri, resedinta comunei, Carlanesti, Cojoiu, Merisoru, Statesti, Suvita, Ulmetu.

Etimologic, toponimul “varfuri” provine de la pisc, inaltime de deal sau munte si face referire la relieful pe care se situeaza asezarea: varf, varfuri.

Satul Varfuri este atestat in sec. XVIII, Carlanesti (de la carlan) in sec. XIX, Cojoiu in sec. XIX, Merisoru (in trecut Valea Rea) in anul 1619, Statesti in sec. XIX, Suvita (numele de la paratul omonim) in anul 1703 iar Ulmetu ( de la ulmi) in sec. XIX.

Scoala la Varfuri dateaza din anul 1838, iar in anul 1857 scoala functiona in local propriu. Caminul cultural a fost infiintat in anul 1939, desfasurand activitatea in localul scolii. In satele Carlanesti si Cojoiu scoala a fiintat din anul 1928. In anul scolar 1970/1971 in comuna functinau o gradinita, un camin cultural, o biblioteca publica, un cinematograf, o casa de nasteri, dispensar medical, farmacie, etc.

Comuna Valea Lunga este situata in partea de nord – est a judetului Dambovita, in bazinul Cricovului Dulce, la o distanta de 33 km de municipiul Targoviste, 13 km de orasul Moreni si la 15 km de orasul Pucioasa. In componenta comunei intra satele: Valea Lunga – Cricov, resedinta comunei, Bacesti, Izvorul, Mosia Mica, Serbaneasa, Stubeie Tisa, Valea lui Dan, Valea Lunga – Gorgota, Valea Lunga – Ogrea, Valea Mare.

Toponimul indica forma de relief – valea, aratandu-i si marimea, lunga, mare, adanca,

frumosa.

Satele ce formeaza comuna au fost sate boieresti sau manastiresti (proprietari fiind manastirile Dealu, Gorgota, familia Cantacuzino), atestate dupa cum urmeaza: Valea Lunga, la 1571, Bacesti, la 1574, Izvorul, sec. XVII, Mosia Mica, la 1799, Stubeie Tisa, la 1729 (acesta a fost al manastirii Stravopolia), Valea lui Dan, sec. XIX, Valea Lunga – Gorgota, in sec. XVIII, Valea Lunga – Ogrea, sec. XIX, Valea Mare, sec. XVIII.

Invatamant organizat in satele comunei a fost la Valea Lunga, in anul 1843, cand scoala functiona la cladirea sfatului. La Stubeie Tisa, scoala s-a infiintat in anul 1928, ca si in satul Valea Lunga – Gorgota, in satul Valea Lunga – Ogrea in anul 1931.

In anul 1970/1971, functionau in comuna trei gradinite pentru copii, sase scoli generale, trei camine culturale, doua cinematografe, o biblioteca publica, o circumscriptie medico sanitara, casa de nasteri si o agentie postala (PTTR).


Comuna Proviţa de Sus este situată în zona de Vest a judeţului Prahova, la 14 km de municipiul Câmpina, 10 km distanţă de oraşul Breaza şi 25km distanţă de oraşul Moreni (jud. Dâmboviţa), definită prin următoarele coordonate geografice:46.08 grade – latitudine nordica 25,38 grade – latitudine estica.

Comuna Provita de Sus se invecineaza la Nord cu comuna Adunati si Orasul Breaza, la Est cu Orasul Breaza si Comuna Provita de Jos, la Sud cu Comuna Provita de Jos si la Vest cu Comuna Visinesti din Judetul Dambovita.

Din punct de vedere al cailor majore de circulatie rutiera si feroviara, ce strabat judetul, comuna Provita de Sus este amplasata la 8 km de DN1 / E60 si culoarul pan-European magistrala de cale ferata Bucuresti – Brasov. Pe teritoriul comunei, mai sunt amplasate cai rutiere de interes local cum ar fi DJ 100E ce asigura legatura cu comuna vecina Provita de Jos si Poiana Campina precum si DS 2365 / DC 124.

Zonarea economica in raport cu pretabilitatea folosintelor fondului funciar include comuna Provita de Sus in zona cu functiuni dominant agricole, cu zone colinare dominante de livezi cu fanete dar si portiuni izolate de teren arabil. Un important aport economic l-a avut sectorul zotehnic particular care in perioada 1990-1995 asigura productia de lapte, oua si carne atat la nivelul comunei cat si o parte din necesarul centrelor urbane mai apropiate precum Breaza si Campina. Datorita lipsei investitiilor in sectorul zootehnic precum si a fondurilor care sa stimuleze sau sa sprijine cresterea animalelor in cadrul gospodariilor individuale, situatia s-a deteriorate in mod alarmant, numarul animalelor fiind de la an la an mai redus.

Gruparea unitatilor administrative-teritoriale dupa numarul de locuitori plaseaza comuna in categoria medie de unitati de tip rural, avand in component patru sate, precum Valea Bradului, Izvoru, Satul Plaiu si Satul Provita de Sus – centru administrativ. Intravilanul comunei este compus din cele patru sate enumerate, cu unitatile teritoriale de referinta aferente.


II. DOSAR DE CANDIDATURĂ

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu

Componenţa teritoriului Dealurile Sultanului, format din localitatile Visinesti, Iedera, Varfuri, Valea Lunga si Provita de Sus este reprezentată în anexa 3.

II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Amplasarea teritoriului

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala este demarcat de limitele teritorial-administrative ale Comunelor Visinesti, Iedera, Varfuri Valea Lunga si Provita de Sus, fiind situat in partea de nord-est a judetului Dambovita, si in partea de nord-vest a judetului Prahova, la aproximativ 30 km fata de municipiul Targoviste, aproximativ 10 km de orasul Moreni si orasul Breaza, si la aproximativ 15 de km de orasul Pucioasa.

Suprafata totala a teritoriului acoperit de GAL este de 200,95 km2 din care:

aferent comunei VISINESTI – 35,78 km2;

aferent comunei IEDERA – 53,41 km2;

aferent comunei VARFURI – 25 km2;

aferent comunei VALEA LUNGA – 66,72 km2 si

aferent comunei PROVITA DE SUS – 20,04 km2.


Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala „Dealurile Sultanului” se invecineaza cu:

pe latura nordica - comunele Bezdead si Adunati, pe culmea dealurilor Cojoiu, Fusarul şi Miercanul

pe latura estica si nord-estica – orasul Breaza, comunele Provita de Jos si Magureni;

pe latura sud-estica – orasul Filipestii de Padure;

pe latura sudica – municipiul Moreni si comuna Ocnita;

pe latura sud–vestica – comuna Glodeni;

pe latura vestica – satul Diaconeşti - oraş Pucioasa – prin muchia dealului Ulmetul; Din punct de vedere al localizarii, comunele care alcatuiesc teritoriul GAL au

urmatoarele coordonate:

Visinesti - Latitudine: 45.1; Longitudine Visinesti: 25.55

Iedera - Latitudine: 45.02; Longitudine Visinesti: 25.38

Varfuri - Latitudine: 45.1; Longitudine: 25.5167

Valea Lunga - Latitudine 45,5; Longitudine: 43,5

Provita de Sus - Latitudine 45,13; Longitudine: 25,63

Teritoriul este strabatut de:

drumul judetean DJ 710A, care uneste comunele Varfuri, Valea Lunga si Iedera, iar singura cale de acces, dinspre Valea Lunga, în comuna Visinesti este drumul judeţean DJ 710B, care începe din drumul judeţean DJ 710A Moreni – Pucioasa;

drumul judetean 100E ce asigura legatura cu comuna Provita de Jos si comuna Adunati;

drumul comunal 124 ce trece prin satul Plaiu;

drumul comunal 6 ce face legatura intre comuna Visinesti si Provita de Sus.

Pe teritoriul GAL nu se afla nicio cale ferata, cele mai apropitate statii fiind in orasul Moreni, orasul Pucioasa, orasul Campina si municipiul Targoviste. Aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni se află la circa 100 km.

Relieful

Geomorfologic, teritoriul acoperit de GAL apartine zonei Subcarpatilor Ialomitei (subgrupa a Carpatilor de Curbura) si a dealurilor subcarpatice cu altitudini de 500-600m cu trecere spre campia piemontana a Cricovului Dulce si prezinta in totalitate un relief de deal. Relieful este pe alocuri framantat (zona Subcarpatilor Meridionali), permitand dezvoltarea pasunilor si fanetelor, dar si a padurilor de stejar, fag, frasin.

Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a judeţului Dambovita. Sunt alcătuiţi dintr-o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale. Un prim aliniament îl formează Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen, în care se dezvoltă pinteni prelungi cu înălţimi de 800-900 m, situaţi la baza masivelor Bucegi şi Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact: Moroieni-Pietroşiţa pe Ialomiţa şi Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de dealuri şi depresiuni : Dl. Micloşanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sârnei, Depr. Bărbuleţu-Râul Alb şi Depr. Bezdead. Alternanţa gresiilor, marnelor şi argilelor puternic cutate, a sinclinalelor şi anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active, iar în lungul

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bezdead,_D%C3%A2mbovi%C5%A3a

http://wapedia.mobi/ro/Subcarpa%C5%A3ii_Ialomi%C5%A3ei

http://wapedia.mobi/ro/Deal

http://wapedia.mobi/ro/Depresiune

http://wapedia.mobi/ro/Cretacic

http://wapedia.mobi/ro/Paleogen

http://wapedia.mobi/ro/Pinten

http://wapedia.mobi/ro/Masiv

http://wapedia.mobi/ro/Ialomi%C5%A3a_(r%C3%A2u)

http://wapedia.mobi/ro/Ialomicioara

http://wapedia.mobi/ro/Gresie

http://wapedia.mobi/ro/Marn%C4%83

http://wapedia.mobi/ro/Argil%C4%83

http://wapedia.mobi/ro/Cutare

http://wapedia.mobi/ro/Sinclinal

http://wapedia.mobi/ro/Anticlinal

http://wapedia.mobi/ro/Eroziune

http://wapedia.mobi/ro/Versant


principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voineşti-Aluniş-Vulcana-Pucioasa-Vişineşti-Sultanu-Valea Lungă.

Geomorfologic, teritoriul apartine Subcarpatilor Meridionali Interni caracterizati prin dealuri bine dezvoltate cu versanti abrupti, iar in sudul teritoriului trece in zona Subcarpatilor externi. Actiunea factorilor modelatori externi au determinat formarea unui relief cu pante accentuate si medii, in functie de natura geologica a fundamentului. Din aceast punct de vedere se remarca in zona o fragmentare a reliefului relativ accentuata, data de reteaua hidrografica secundara care are caracter torential.

In zona de sud a teritoriului, Subcarpatii externi, alcatuiti din depozite miopliocene, mai putin dure, formează o treaptă mai coborată şi relativ mai uniformă de unde şi denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc.). Sinclinalele şi anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri in care apele au sculptat un şir de depresiuni (Doiceşti, Ocnita, Iedera-Moreni). Fată de zona de campie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, intrerupte in dreptul văilor mari de golfuri de campie care pătrund printre acestea.

Astfel, sudul teritoriului este o zona cu relief specific colinar de joasa altitudine, unde intalnim dealuri cu inaltimi cuprinse intre 400-500m altitudine. Dintre acestea amintim, pe partea stanga a Cricovului Dulce, Plaiul Paisului (479m), Dealul Cornet (378m), iar pe partea dreapta a Cricovului Dulce Dealul Magura cu varful Ciocoiesti, Plaiul Oratiei, Plaiul Pacurii, Plaiul Lespezii cu inaltimi cuprinse intre 400-525m; in zona sat Iedera de Jos intalnim Plaiul Ursului (393m), Plaiul Silistea (482m), Plaiul Mortului (370m); in zona comunei Provita de Sus se intalneste un deal cu o inaltime de munte precum Varful Sultanului, avand o altitudine de 834m Aceste dealuri au un aspect domol, cu caderea inaltimilor de la est spre sud.

Constitutia geologica, eroziunea activa a retelei hidrografice, structura hidrogeologica si energia gravitationala sunt cativa din factorii care conduc la procese de modelare active, manifestate evident prin paleoalunecari si alunecari recente.

Reteaua hidrografica a teritoriului cuprinde raul Cricovul Dulce, ale carui izvoare sunt in partea de nord a teritoriului. Acesta este afluent al raului Ialomita cu care confluenteaza in zona de campie. Raul Cricovul Dulce traverseaza teritoriul comunelor Visinesti, Iedera si Valea Lunga pe directia nord-sud. Totodata, pe teritoriul acoperit de GAL mai curg paraiele Sultanu, Suvita, Merisor si raul Provita, toti afluenti ai Cricovului Dulce.

Clima predominantă

In general, clima de la nivelul teritoriului GAL apartine in proportie de cca. 80% sectorului cu clima continentala (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30% tinutului climatic al Subcarpatilor) si in proportie de cca.20% sectorului de clima continental- moderata (tinuturile climatice ale muntilor mijlocii si inalti).

Teritoriul reprezentat de GAL apartine tinutului climatic al Subcarpatilor.

Clima Subcarpatilor prezinta caracteristici climatice intermediare intre tinutul cu clima de campie caracterizat prin veri calde, cu precipitatii moderate si ierni nu foarte reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente care duc la topirea stratului de zapada si sectorul cu clima continental moderata, caracterizata prin veri racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata.


Climatul este bland temperat, influentat de climatul de lunca al Cricovului, dar si al Ialomitei. In aceata regiune sunt inregistrate urmatoarele valori:

temperatura medie anuala a aerului: intre +8,50C si + 100C

temperatura medie absoluta: ......+28ºC;

temperatura minimă absolută a aerului: - 240C;

temperatura maximă absolută a aerului: + 380C;

adâncimea maximă de îngheţ: intre 0,85m si 9m;

precipitatiile medii anuale: intre 650 si 750mm/mp.

Principalele tipuri de sol

In general, Subcarpatii Ialomitei se caracterizeaza prin:

soluri din clasa cernisoluri (Faeoziomurile);

soluri din clasa luvisolurilor (Preluvosolul, Luvosolul);

soluri din clasa cambisoluri (Eutricambosolul, Districambosolul);

soluri din clasa protisolurilor (Litosol, Regosol, Aluvisol).

Resursele naturale

Se observa ponderea padurilor si a pasunilor pe teritoriul GAL ca resurse exploatabile putandu-se consemna masa lemnoasa. De asemenea exista un potential pedologic al solului care favorizeaza monocultura prunului ca pom fructifer.

In acelasi timp, teritoriul se bucura de o serie de resurse naturale, exportand sistematic lemnul de constructie si de foc. O bogatie principala a constituit-o petrolul, care din sec. VII a fost exploatat rudimentar, iar in anul 1879 in zona Colibasi a inceput exploatarea moderna a petrolului.

In zona comunei Iedera, subsolul mai contine carbune de calitate inferioara, neexploatabil si zacaminte de sare dovedite de izvoarele de apa din subsol, utilizate pentru alimentarea municipiului Moreni. Locuitorii folosesc inca din vechi timpuri nisipul si pietrisul din albia raului, precum si piatra de calcar pentru var.

Amplasarea teritoriului intr-o zona predominant de dealuri permite infiintarea de livezi intensive prin asocierea detinatorilor de terenuri. In flora spontana gasim o serie de plante cu efecte terapeutice.

Exista numeroase pasuni ecologice care au creat posibilitatea populatiei sa creasca vaci si oi, existand posibilitatea infiintarii unor feme de bovine sau ovine in sistem ecologic.

Din punct de vedere industrial, teritoriul detine o infastructura care poate sprijinii investitii in fabrici sau microinteprinderi.

Asezarea geografica permite de asemenea dezvoltarea agroturismului, existand puncte de atractie atat istorice, de vizitare a bisericilor din teritoriu, care sunt monumente istorice, cat si a unui sit arheologic dacic si puncte de atractie peisagistice.

Vegetaţia si fauna

Determinata de asezarea geografica, vegetatia din zona de nord a teritoriului este cea specifica zonei de dealuri mijlocii si dealuri inalte. Deci, in nordul teritoriului intalnim atat plante specifice zonei de dealuri mijlocii, cat si din cele specifice dealurilor inalte. Este vorba de flora spontana a padurilor si livezilor naturale, cat si de flora cultivata (pomi fructiferi, cereale si legume), de plante rudale cat si de plante ierboase si lemnoase ce-si gasesc loc


de viata prielnic pe malul raului Cricov si a valcelelor (torenti cu scurgere domoala din zona padurii).

Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedoclimatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Suprafata zonei de nord este acoperita in mare parte cu terenuri de fanete si pasuni, paduri, livezi si alte categorii. Pe suprafata ocupata de padure vom intalni padurea bine inchegata cu arbori batrani, cu asociatii de plante caracteristice, de asemenea arboret tanar in diferite faze de dezvoltare, dar si suprafete mai mari ocupate de tufarisuri alternand cu pajisti destul de intinse.

Arborii des intalniti sunt fagul (fagus silvatica), stejarul (quercus robur), carpenul (carpinus betelus), plopul tremurator (populus tremula), plopul alb (populus alba), mesteacanul (betula pendula), ulmul (ulmus foliacea), aninul negru (alunus glutinosa), artarul (acer platanoides), jugastrul (acer campestre), paltinul (acer pseudoplatanus), teiul (tilia tomentosa), frasinul (fraxinus excelsior), atat ca exemplare mature cat si ca puieti. Ca arbusti intalnim alunul (corylus avellana), paducelul (crataegus monogyna si crataegus pentagyna), lemnul cainesc (lygustrum vulgare), salba moale (euonymus europaea), calinul (viburnum lantana), porumbarul (prunus spinosa), salcia capreasca (salix caprea), ienuparul (juniperus communis), macesul (cornus mas), etc.

In luminisul padurilor si inainte de a infrunzi acesta, ca si la umbra copacilor, traiesc o serie de ciuperci si plante ierboase inferioare:

ciuperci: Boletus edulis (hrib, manatarca), Morchella esculenta (ciucilet), Armilaria phaloides (ghebe), Psaliota sylvestris (ciuperca alba de padure), etc.

licheni: Arthothelium sspectabile, Leucanora palida, Xathoria parietina, Cetraria glauca, etc.

ferigi: coada calului (Aeguisetum arivense), feriga comuna (Dryopteris filis mas), limba sarpelui ( Ophioglose vulgatum), etc.

Ca asociatii de plante de padure intalnim: Goruneto-faget cu flora de mull, Sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie. Flora este de tip mull si moder (formata din plante ierboase care prin asociere creeaza mai multe faciesuri – plante indicatoare de sol bogat in humus).

Pajistile formate prin taiere de regenerare, pasunile, au reprezentate urmatoarele asociatii:

Pajisti cu Agrostis tenue – edificatoare, alaturi de aceasta intalnindu-se: festuca pratensis, cynosurus cristatus, dactilys glomerata, trifolium montanum, crysantemnum leuantemnum, cychorium intibus;

Pajisti de iarba campului si pieptanarita – agrostis tenius, cynosurus cristatus.

Pajisti de festuca rubra si agritius tenuis.

Pe marginea apei, pe malul Cricovului, se intalnesc asociatii de tip anin negru pur de productivitate superioara din regiunea de dealuri. Alnus icana, betula pendula si populus tremulae sunt folositi ca arbori pionieri in fixarea solului si in realizarea premiselor unei impaduriri mai rapide a solurilor supuse degradarii prin eroziune.

Alaturi de padure, formatiuni naturale de vegetatie sunt zavoaiele si lastarisurile de pe malul Cricovului, unde intalnim: anin alb, anin negru, salcie, plop tremurator si plop alb. Alaturi de acesti arbori se gasesc tufe de rachita rosie si verde si multa catina in locurile insorite. Locuitorii au plantat pe dealuri si in jurul locuintelor pomi fructiferi. Intalnim pruni de


diferite soiuri: sticlos, tuleu, gras; meri din soiuri ca: vinete, patule, domnesc, cretesc, ionathan, parmen auriu; peri cu soiuri de vara si de toamna: duset rosu si alb, urzaret, malaiete, chiure; gutui; nuci, mai ales in vetrele satelor.

Din punct de vedere al vegetatiei, sudul teritoriului apartine etajului de foioase si anume, subetajelor gorunului si stejarului. Pe versantii insoriti predomina stejarul (Qercus robur), iar in partea superioara Quercus petracea, in asociere cu carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata). Pe versantii umbriti predomina fagul (fagus silvatica) si gorunul in asociere cu jugastrul (Acer cumpestre). Subarboretul este format din calin, corn, sanger, soc porumbar, maces, gherghinar, lemn cainesc, curpenul.

In poienile, pajistile si fanetele din sectorul forestier, predomina speciile: floarea pastelui, murul, vanaria, rogozul, fragul, paisul, feriga, margica, lacramioarele, etc.

Animalele care populeaza padurea sunt: mamifere si numeroase pasari. Dintre pasari amintim: pitigoiul mic, pitigoiul mare, ciocanitoarea, cotofana, uliul, bufnita, cucul, gugustiucul, mierla. Dintre mamifere amintim: viezurele, ursul brun, caprioara si cerbul, mistretul, lupul, ariciul, nevastuica, vulpea, veverita, jderul, liliacul, etc. In timpul iernii coboara de la munte matasarul, botgrosul si pitigoiul de bradet. Dintre reptile se intalnesc: sarpele orb, soparla, gusterul etc. II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului Pentru o mai bună reprezentare a aspectelor fizico-geografice expuse în acest capitol, în paginile următoare sunt prezentate două hărţi, şi anume: - o hartă a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reţeaua principalelor căi de comunicare, râurile principale, localităţile principale, punctele de concentrare economică şi turistică, etc.:


- o hartă a localizării teritoriului în cadrul judeţului şi în raport cu marile oraşe din apropiere şi cu alţi vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social, etc.:


II.2.1.3 Populaţie - demografie În tabelul de mai jos se vor completa datele absolute şi relative (%) ale principalilor indicatori pentru a scoate în evidenţă unele aspecte privind evoluţia populaţiei din teritoriul respectiv.

Populaţie 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Evoluţie/ Regresie

Soldul migrării

Soldul natural

(natalitatea-mortalitate)

2008

Soldul natural (la 1000

locuitori) 2008

Vişineşti 2806 2403 2379 2322 2288 2240 2202 2154 2145 -23,56% -10 -24 -11

Iedera 3825 3967 4020 4015 4036 4014 4033 4069 4057 6,06% +7 6 1,5

Vârfuri 2556 2107 2112 2076 2051 2021 1999 1985 1991 -22,10% +5 -3 -1,5

Valea Lungă 5657 5174 5157 5144 5119 5069 5026 4995 4955 -12,41% -14 -51 -10,2

Proviţa de Sus

2364 2349 2340 2345 2226 2207 2184 2176 2129 -12,36 -8 -3,36 -3,66

Total 17208 16000 15897 15902 15720 15551 15444 15379 15277 - - - -

% 100 92,98 92,38 92,41 91,35 90,37 89,75 89,37 88,78 - 11,54 - 20 -75,36 -24,86


Conform datelor prezentate în tabelul şi graficul de sus, se observă o regresie continuă la nivel demografic, astfel: cele ma i mari regresii se înregistrează la nivelul comunelor Vişineşti şi Vârfuri, datorate unei rate crescute a migării (peste 10) şi unei natalităţi în scădere (mai mari de 20 în cazul comunei Vişineşti şi peste 50 în cazul comunei Valea Lungă). Singura comună unde s-au înregistrat creşteri ale populaţiei (peste 6 procente) este comuna Iedera. La nivel de teritoriu acoperit de cele cinci comune, se remarcă o regresie continuă a populaţiei. De asemenea, se observă că în intervalul 1990 – 2009, populaţiile comunelor Vişineşti şi Vârfuri au înregistrat regresii de 23,56%, respectiv de 22,10%, pe când la nivelul comunei Valea Lungă scăderea populaţiei a fost de 12,41%, iar la nivelul comunei Provita de Sus scăderea populaţiei a fost de 12,36%. La nivelul comunei Iedera s-a înregistrat o evoluţie a populaţiei de 6,06%, astefl încât la nivel de teritoriu regresia a fost de 11,54%.


Populaţie Sub 14

ani 2002

Sub 14 ani 2008

Peste 60 ani

2002

Peste 60 ani

2008

Populaţia activă

(persoanele între 14 -60

de ani) 2002

Populaţia activă

(persoanele între 14 -60

de ani) 2008

Populaţia ocupată

2002

Populaţia ocupată

2008

Rata şomajului

(2002)

Rata şomajului

(2008)

Număr total

şomeri 2002

Număr total

şomeri 2008

Vişineşti 385 272 820 739 1198 1143 880 676 12,52% 6,39% 150 73

Iedera 802 716 786 779 2379 2574 1398 935 8,24% 17,91% 196 461

Vârfuri 357 309 575 497 1175 1179 865 792 11,49% 11,28% 135 133

Valea Lungă

932 701 1255 1223 2987 3071 2570 2479 12,12% 4,36% 362 134

Proviţa de Sus

344 566 644 679 538 307 538 307 7,0% 3,35% 166 80

Total 2820 2054 4080 3917 8277 8274 6251 5189 - - 1009 881

% 100 72,83 100 96,00 100 99,96 100 83,01 10,27 8,65 100 87,31


Din datele colectate şi prezentate în tabelul de mai sus, rezultă o scădere a populaţiei tinere şi o usoara scadere a populaţiei active la nivel de teritoriu. La nivelul fiecărei comune, situatia se prezinta astfel: - la nivelul comunei Vişineşti, s-a înregistrat o scădere cu 29,35% a populaţiei sub 14 ani şi o scădere cu 4,69% a populaţiei

active, în timp ce populaţia ocupată a scăzut cu 23,18%;


- la nivelul comunei Iedera, s-a înregistrat o scădere cu 10,72% a populaţiei sub 14 ani şi o creştere cu 8,20% a populaţiei active, în timp ce populaţia ocupată a scăzut cu 33,12%;

- la nivelul comunei Vârfuri, s-a înregistrat o scădere cu 13,44% a populaţiei sub 14 ani şi o creştere cu 0,34% a populaţiei active, în timp ce populaţia ocupată a scăzut cu 8,44%;

- la nivelul comunei Valea Lungă, s-a înregistrat o scădere cu 24,79% a populaţiei sub 14 ani şi o creştere cu 2,81% a populaţiei active, în timp ce populaţia ocupată a crescut cu 3,54%;

- la nivelul comunei Provita de Sus, s-a înregistrat o crestere cu 64,53% a populaţiei sub 14 ani şi o scadere cu 42,93% a populaţiei active, în timp ce populaţia ocupată a scazut cu 42,93%;

- la nivelul teritoriului, populaţia sub 14 ani a scăzut cu 27,17%, iar populaţia activă a scazut cu doar 0,04%. În acelaşi timp, populaţia ocupată a scăzut cu 16,99%. Totodată, se observă o scădere a numărului de şomeri la nivelul teritoriului cu 12,69%.

Structura nivelului de educatie al populatiei de peste 10 ani din Comuna Vişineşti

Structura nivelului de educatie al populatiei de peste 10 ani din Comuna Iedera


Structura nivelului de educatie al populatiei de peste 10 ani din comuna Vârfuri

Structura nivelului de educatie al populatiei de peste 10 ani din comuna Valea Lungă


Structura nivelului de educatie al populatiei de peste 10 ani din comuna Provita de Sus


După cum se observă din graficele de mai sus, majoritatea populaţiei are un nivel secundar de educaţie (29,80% au finalizat doar gimnaziul), fiind urmată de populaţia care a urmat doar cursurile şcolii primare (29%). Doar 1,80% din populaţia totală la nivelul teritoriului celor cinci comune are studii superioare. Se observă că peste 5% din totalul populaţiei nu a urmat nicio formă de învăţământ. Datorită faptului că la nivelul teritoriului nu există o unitate de invatamant liceal, procentul populatiei care a absolvit aceasta forma de invatamant este de 13% din totalul populatiei. Acest lucru denota un nivel de trai scazut, si o stare precara a infrastructurii de invatamant liceal, precum si a dotarilor aferente. Informaţii privind comunităţile prezente la nivelul Teritoriului Dealurile Sultanului:

Populaţie* Total Români Rromi Maghiari

Vişineşti 2403 2403 - -

Iedera 3967 3783 182 2

Vârfuri 2107 2107 - -

Valea Lungă 5174 5171 - 3

Proviţa de Sus 2349 2349 - -

Total teritoriu 16000 15813 182 5

% 100 98,83 1,13 0,03 *conform recensamântului din anul 2002

Conform datelor de mai sus, pe teritoriul celor cinci comune se observă majoritatea covârşitoare a comunităţii române, doar 1,13% din totalul populaţiei teritoriului aparţinând etniei rrome şi 0,03% etniei maghiare. II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Ca obiect de patrimoniu natural, poate fi menţionat izvorul cu apă pucioasă pe Valea Puturosului (Sultanului), pe teritoriul administrativ al comunei Vişineşti, precum si paraul Provita ce traverseaza comuna cu acelasi nume cu principalii sai afluenti: paraul Plaiu, Tarsei si Valea Lunga.

Principalele disfuncţionalităţi privind protecţia mediului sunt : - depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere de-a lungul cursurilor de apă

în lipsa unor deponii de deşeuri controlate de administraţia publică locală şi a unei educaţii civice adecvate.

- lipsa echipării edilitare în ceea ce priveşte canalizarea menajeră . - lipsa unor lucrări hidrotehnice de regularizare şi protecţie a albiei minore a

râului Cricov, în special în zonele de adiacenţă cu drumurile. Rezolvarea disfuncţionalităţilor enumerate mai sus reprezintă priorităţi pentru administraţia locală.


II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

Patrimoniul arhitectural al teritoriului este reprezentat in general de bisericile din satele comunei, dar si de troite. Astfel, in comuna Visinesti se regasesc urmatoarele monumente de arhitectură:

Biserica din satul Ursei. A fost făcută „din nou în zilele prea înălţatului nostru domn Carol I în anul 1866 … cu ajutorul a tot satul; s-a zugrăvit cu plata preotului Ghiţă”.

Biserica din satul Vişineşti. Hramul „Ducerea în biserica a Maicii Domnului, Sfântul Dimitrie şi Sfântul Haralambie”. „S-au ridicat … cu ajutorul locuitorilor în anul 1851”

Există două sărbători religioase cu ocazia cărora au loc târguri anuale :

8 septembrie, de Sf. Maria, la Ursei

26 octombrie, de Sf. Dumitru, la Vişineşti

Comuna Visinesti detine o biblioteca care functioneaza din incinta caminului cultural din satul Visinesti. Exista deasemenea si 3 monumente de cinstire a eroilor cazuti in razboiul de independenta (1877), in primul razboi mondial (1916-1918), in cel de-al doilea razboi mondial (1940-1945) si in revolutia din 1989.

Monumentele de arhitectură de pe raza comunei Iedera sunt reprezentate de:

Biserica din satul Iedera ce poarta hramul “Sfintii Mihail si Gavril”. „S-a zidit acest sfânt locaş prin stăruinţa robilor lui Dumnezeu, Luca Chiriachide …, locuitorilor comunei şi antreprenorilor puţurilor de păcură” în 1866. Distrusa de cutremurul din 1940, a fost refacuta in perioada arhipastoriei P.F. Patriarh Iustinian al Bisericii Ortodoxe Romane (1965-1969); au fost reparate interiorul, exteriorul, a fost inchis pridvorul cu ferestre si s-a retusat integral pictura de pictorul Emil Ivanescu. Clopatnita a fost zidita de preotul Savulescu; crucea eroilor de la Biserica si de la cimitirul nou a fost facuta de catre dascalul T. Alexandru; pictura s-a retusat in timpul preotului Zamfir Nicolae.

Biserica din satul Colibaşi poarta hramul “Adormirii Maicii Domnului”. „S-a ridicat … din temelie în anul 1890 în locul celei vechi care era de lemn”. A fost pictată de Toma Vintilescu din Ploieşti cu ajutorul lui Grigore şi Ecaterina Cantacuzino. In urma cutremurelor a fost reconstruita in anul 1948, s-a pictat interiorul in 1966 si a fost restaurata in anul 1995 de I.P.S.Vasile Costin Targovisteanul, la staruintele preotului Mateescu Teodor; s-a resfintit in 1995 de Vasile Targovisteanul; pe


peretele bisericii se afla catapeteasma eroilor. Pictura a fost refacuta de Marius Dumitru si Olteanu Oprea din Targoviste.

Comuna Iedera detine o biblioteca care functioneaza din anul 1964. Activitatea bibliotecii se desfasoara in planul imprumutului de carte si al popularizarii cartii si a bibliotecii prin mici simpozioane, seri de poezie, medalioane literare. Comuna Iedera are 5 troite si un monument care au fost ridicate in memoria eroilor cazuti in razboiul de independenta (1877), in primul razboi mondial (1916-1918), in cel de-al doilea razboi mondial (1940-1945) si in revolutia din 1989.

Evenimente locale – Targul de toamna din octombrie

Monumente de arhitectură in comuna Varfuri:

Prima biserică din satul Vârfuri. Hramul „Buna Vestire”. „S-a fondat din temelie la 1862”.

A doua biserică din Vârfuri: s-a zidit din temelie între 1907-1911 „cu ajutorul obştei locuitorilor din comună prin stăruinţa şi ajutorul preotului paroh Iconom Stavrofor Constantin Vârfureanu”. Era construită din piatră cioplită.

Ca Monumente etnografice, in comuna Varfuri se remarcă arhitectura tradiţională, specifică zonei pomicole cu locuinţe cu una sau două încăperi, situate pe soclu înalt, decorate cu motive geometrice, avimorfe şi fitomorfe realizate prin tehnica traforului.

In comuna Valea Lunga se afla 3 biserici, care reprezinta monumente de arhitectură ale teritoriului:

Biserica din satul Valea Lungă-Cricov „Zidită din temelie la anul 1810” de Bucur Pârcălabu şi Şerban Scurtu; zugrăvită de Ilie şi fiul său din Târgovişte.

Biserica Nouă din Valea Lungă-Cricov, construită în anul 1901. Hramul Sf. Nicolae şi Sf. Ioan Botezătorul; pictură s-a realizat de Dimitrie Belizarie (1926).

Biserica din satul Valea Lungă-Ogrea, cu Hramul „Buna Vestire” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. „Logofăt Nicolae Scurtu, boer de neam, într-o unire cu toţi locuitorii de pe moşia sfintei mănăstiri Dealu şi Gorgota, a ridicat-o între anii 1855-1856.”

Biserica din satul Valea Lungă-Gorgota, cu Hramul „Sf. Gheorghe”.

Totodata, in localitatea Valea Lunga poate fi mentionat ca monument de artă Bustul lui Ion Haralambie, învăţător la şcoala din Valea Lungă-Gorgota, realizat de I. Medrea. Pe cuprinsul teritoriului există mai multe situri arheologice geto-dacice, care pot reprezenta atracţii turistice importante: - O fostă vatră dacică în punctul Cetăţuia – comuna Iedera; - Situl arheologic „Beciul dacilor” în cătunul Valea lui Ignat, satul Ogrea-

Valea Lungă.


Cod RAN Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie

69438.01 Necropola din epoca bronzului de la Urseiu - "Vârful Sultanu". la 3 km NE de sat, cota 848,7 m

descoperire funerară

necropolă

Urseiu, com. VISINESTI

Epoca bronzului

69152.01 Necropola din epoca bronzului de la Valea Lungă Ogrea - "Poiana Dracilor". la 2 km S de sat, pe partea stângă a Văii lui Nat

descoperire funerară

necropolă

Valea Lungă Ogrea, com. VALEA LUNGA

Epoca bronzului

69072.01 Conacul Cantacuzino de la Valea Lungă - Cricov. Spitalul comunal

construcţie conac Valea Lungă-Cricov, com. VALEA LUNGA

Epoca modernă / ante 1760

65878.01 Aşezarea fortificată geto-dacică de la Iedera - "Cetăţuia". pe valea Rudei, pe platoul din stânga cişmelei artificiale, în bazinul Cricovului Dulce, afluent pe partea stângă a râului Ialomiţa

locuire civilă

aşezare fortificată

Iedera de Jos, com. IEDERA

Latène / sec.IIa.Chr - I p.Chr.

134915.01 Aşezarea din epoca

bronzului de la Izvoru. în

vatra satului

locuire

civilă aşezare Izvoru, com.

PROVITA DE

SUS

Epoca

bronzului

Dintre meşteşuguri se practica: prelucrarea lutului, prelucrarea firelor şi fibrelor, prelucrarea lemnului, prelucrarea blănurilor şi a pieilor, prelucrarea metalelor, vărăritul, morăritul, corhănitul, jogăritul. Niciunul din aceste meşteşuguri nu se mai practica azi.

În trecut, în satul Ogrea se practica argăsitul, tăbăcitul, căciulăritul, cojocăritul. Argăsitul – se desfăcea coaja de la aninii negri, se fierbea în tuciul cu apă, se alegeau cojile după care se băgau pieile. Din piei se făceau opincile, căciulile, gulerele.

Corhănit – coborâtul lemnelor se făcea pe jilip sau cu mocăniţa. S-a practicat după cel de-al doilea război mondial în satul Ogrea.

Prelucrarea firelor şi fibrelor. Războiul de ţesut era nelipsit din casa fiecărui gospodar din teritoriul Dealurile Sultanului. Se confecţionau: covoare, preşuri, ţoale, macate. Fetele şi femeile lucrau cu acul în lungile nopţi de iarnă: ii, feţe de masă, cămăşi bărbăteşti, şervete, mileuri, ori croşetau broboade, mănuşi, ciorapi, fulare, căciuli şi perdele, folosind diverse modele: în ajure, punct de muscă, în buştean, chelin, musca dublă.

În comuna Valea Lungă trăieşte Radu Vasile (80 ani), rapsod popular, dar şi creator de instrumente populare. Confecţionează cu mare precizie, talent şi grijă


cimpoaie, fluiere şi alte instrumente muzicale. Acestea prind viaţă în clipa în care nea Radu fredonează melodii cunoscute, dar şi acorduri pe care le compune ad-hoc. Această moştenire de artă populară trebuie transmisă generaţiilor următoare, iar acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unei şcoli de arte şi meserii, unde nea Radu să înveţe tinerii meşteşugurile şi arta păstrată.

În comuna Provita de Sus se regasesc urmatoarele monumente de arhitectură:

Biserica fostului schit „Provita” cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, monument de arhitectura PH-II-m-A-16601, atestata la 1620-1629, avand ctitori pe Mihalache Vataf de Ploiesti (1787) si Arhimandrit Gheoghita si Tanase Calin (1835);

Situl arheologic PH-I-s-B-16186, Biserica cu hramul „Sfantul Andrei”, ce reprezinta o asezare din epoca bronzului in vatra satului Izvoru.

La nivelul comunei Provita, dintre meşteşuguri se practica tesutul covoarelor si cusaturile nationale, pentru care exista in curs de desfasurare un proiect de infiintare a unui centru „After School”. Din aceste activitati, se distribuie atat in tara cat si in strainatate covorase si ii.

II.2.1.6 Economia locală

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Populaţia activă a teritoriului „Dealurile Sultanului” (personalul salariat) în principalele domenii de activitate, este repartizată conform tabelului de mai jos:

Populaţia ocupată (2002)

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind

serviciile

Vişineşti 877 406 207 51 213

Iedera 1398 419 715 68 196

Vârfuri 868 525 205 27 111

Valea Lungă

2570 1331 892 126 221

Proviţa de Sus

538 1 - 8 529

Total teritoriu

6251 2682 2019 280 1270

% 100 42,90 32,30 4,48 20,32

Pentru a detalia structura populatiei activa pe sectoare economice la nivelul teritoriului, au fost analizate datele existente la nivelul fiecarei primarii din cadrul teritoriului, precum si datele furnizate de catre Institut Judetene de Statistica.

Structura populaţiei active din comuna Vişineşti

La nivelul Comunei Vişineşti se poate observa ca 46% din populatia activa este concentrata in sectorul agricol, urmată de 19% în industria prelucrătoare şi 12% în


industria extractivă. Cea mai mica pondere, de 1%, revine sectoarelor energetice, servicii colective, posta si telecomunicatii, gospodării personale, silvicultură şi servicii.

Structura populaţiei active din comuna Iedera La nivelul Comunei Iedera se poate observa ca 30% din populatia activa este concentrata in sectorul agricol, urmată de 24% în industria prelucrătoare şi 20% în industria extractivă. Cea mai mica pondere, de 1%, revine sectoarelor poştă şi telecomunicaţii, servicii colective, gospodării personale, silvicultură, activităţi financiare şi alimentaţie publică.


Structura populaţiei active din comuna Vârfuri

La nivelul Comuniei Vârfuri se poate observa ca 60% din populatia activa este concentrata in sectorul agricol, urmată de 12% în industria prelucrătoare şi 6% în industria extractivă. Cea mai mica pondere, de 1%, revine sectoarelor silvicultură, alimentaţie publică, transporturi, servicii colective şi imobiliare.

Structura populaţiei active din comuna Valea Lungă

La nivelul Comunei Valea Lungă se poate observa ca 51% din populatia activa este concentrata in sectorul agricol, iar cea mai mica pondere, de 1%, revine sectoarelor sanatate, silvicultură, energie, alimentaţie publică, transporturi, poştă şi telecomunicaţii, servicii colective şi imobiliare.


Structura populaţiei active din comuna Provita de Sus

La nivelul Comunei Provita de Sus se poate observa ca 98,33% din populatia activa este concentrata in sectorul serviciilor, 1,49% în comert si nicio persoana in sectorul industrial si de artizanat. Cea mai mica pondere, de 0,19%, revine sectorului agricol, in pofida concentrarii populatiei active in acest sector din cadrul celorlaltor localitati ce formeaza teritoriul GAL.

Structura populaţiei active la nivel de teritoriu al Grupului de Acţiune Locală


La nivelul teritoriului, majoritatea populaţiei este angajată în sectorul agricol (42,90%), urmat de sectorul industriei si artizanat cu 32,30%, sectorul terţiar cu 20,32%, iar în comerţ fiind angajată doar 4,48% din populaţia totală. Din aceasta analiza reiese faptul ca sectoarele non-agricole sunt foarte slab dezvoltate la nivelul teritoriului.

La realizarea acestor statistici s-au considerat ca făcând parte din sectorul serviciilor următoarele activităţi: transporturi, imobiliare, industria hotelieră şi alimentaţie publică, poştă şi telecomunicaţii, activităţi financiare, bancare şi de asigurări, administraţia publică, învăţământ, sănătate, servicii colective şi gospodării personale.


II.2.1.6.2 Agricultură

Tinand cont de faptul ca la nivelul teritoriului „Dealurile Sultanului” populatia activa este concentrata majoritar in sectorul agricol, structura acestui domeniu este evidentiata in tabelul de mai jos:

Nr.capete de animale împărţite pe zone de relief

Terenuri agricol (Ha) – pe zone de relief,

productive

din care:

Păduri pe

zonă de

relief (Ha)

Bovine Porcine Ovine Păsări Productive pe

zonă de relief - arabil

(Ha)

Neproductive pe zonă de

relief (Ha)

Păşuni pe zonă de relief

(Ha)

Viţă de vie şi livezi pe

zonă de relief (Ha)

Fâneţe (Ha)

Vişineşti 1134 870 1470 18600 2230 101 3 516 124 1486 1192

Iedera 530 300 139 10000 1032 323 11 461 81 156 4115

Valea Lungă 1055 250 696 14000 2307 330 3 1094 4 876 4032

Vârfuri 430 300 643 6500 1287 74 1 411 169 632 784

Provita de Sus

198 310 1122 4500 1207 82 11 517 132 465 564

Total 3347 2030 4070 53600 8063 910 29 2999 510 3615 10687

Nr. capete 63047

5,31 % 3,22 % 6,45% 85,02% - - - - - - -

Suprafata teritoriu

20.095 ha - - - - 39,98% 11,29% 0,36% 37,19% 6,33% 44,83% 53,18%

Teritoriul acoperit de comunele Vişineşti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Provita de Sus nu detine zone agricole productive

insemnate raportate la totalul terenurilor agricole (11,29%), insa acestea favorizează prezenta culturilor: grau, porumb, plante tehnice

si legume (in special in gospodariile particulare). Suprafaţa mare de păşuni şi fâneţe raportate la totalul terenurilor agricole (82,02%)

favorizează dezvoltarea facilă a sectorului zootehnic la nivelul teritoriului.

Totusi, la nivel de gospodărie, agricultura va ramane ocupatia de baza a locuitorilor teritoriului ”Dealurile Sultanului”.


Proprietatea privata este reprezentata intr-o pondere mare asupra terenului arabil si a

efectivului de animale. Proprietari de teren agricol detin parcele mici, de maxim cateva

ha, si sunt in numar foarte mare. In cadrul acestor terenuri agricole parcelate in

suprafete mici, si care apartin gospodariilor personale, nu se utilizeaza nitrati,

fertilizatori, pesticide, ci doar ingrasaminte naturale, ceea ce le confera produselor o

etichetare ecologica. Majoritatea proprietarilor de teren agricol care detin suprafete de

teren mici, utilizeaza recoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora.

Proprietarii de terenuri agricole cu suprafete mai putin fragmentate si mai mari de 1 ha,

au dat spre folosinta aceste suprafete catre agenti economici.

Sistemul de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produselor specifice se

face in cantitati mici, iar utilarea tehnica este precara. De asemenea, la nivelul

teritoriului GAL sistemul de irigatii lipseste, iar din punct de vedere zootehnic, centrele

de insamantare artificiala sunt inexistente.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Structura intreprinderilor de pe raza teritoriului acoperit de comunele Vişineşti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Provita de Sus este prezentată în tabelul de mai jos.

Comuna Total

întreprinderi

Micro-întreprinderi cu

1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Vişineşti 8 8 - - -

Iedera 18 17 1 - -

Valea Lungă

31 30 1 - -

Vârfuri 6 6 - - -

Proviţa de Sus

9 9 - - -

Număr 72 70 2 - -

Dupa cum se poate observa din aceste date, un numar de 70 de micro-intreprinderi au intre 1 si 10 angajati. Acestea sunt reprezentate de societati comerciale in principal, care practică comertul sau activeaza in agricultura, silvicultură, construcţii, diverse tipuri de servicii sau industrie. Nu exista nicio întreprindere la nivelul teritoriului care să aibă mai mult de 50 angajaţi. Cele 2 intreprinderi care au o structura cuprinsa intre 10 si 50 angajati au ca domeniu principal de activitate fabricarea altor produse din minerale nemetalice şi construcţii de clădiri.


În tabelul de mai jos sunt evidenţiate sectoarele industriale în care se regăsesc întreprinderile din teritoriu.

Activităţi industriale Număr unităţi

Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile

1

Constructii de cladiri 10

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3

Fabricarea de mobilă 1

Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 1

Industria alimentară 1

Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii

2

Lucrari speciale de constructii 5

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie

1

TOTAL 25

Principalele întreprinderi care aparţin de industrie pe teritoriul celor trei comune sunt din domeniul construcţiilor de clădiri (din un total de 10 întreprinderi, 3 se regasesc în Iedera având 1-10 angajaţi, 4 în Valea Lungă dintre care 3 cu 1-10 angajaţi şi 1 cu 10-50 angajaţi, 1 în Vârfuri cu 1-10 angajaţi şi 2 în Vişineşti având 1-10 angajaţi).

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii

Principalele tipuri de comerţ (industrial, agricol, piscicol etc.), precum si principalele tipuri de întreprinderi care practică prelucrarea terţiară a produselor pe teritoriul GAL, sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Comuna Vişineşti

Tipuri de comerţ Număr % din numărul

total

Întreprinderi din sectorul terţiar

(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial 2 25%

Restaurante şi alte activităţi de servicii

de alimentaţie

1 50%

Agricol 1 12,5%

Activităţi sportive, recreative şi distractive

1 50%

Comerţ cu amănuntul şi cu

ridicata

3 37,5%

Servicii 2 25%

Total 8 100 2 100


Comuna Iedera


total


(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial 11 61,11%


de alimentaţie

1 50%

Agricol 1 5,56%

Tranzacţii imobiliare

1 50%


ridicata

4 22,22%

Servicii 2 11,11%

Total 18 100 2 100

Comuna Valea Lungă


total


(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial 11 35,48% Transporturi 4 80%

Agricol - -


de alimentaţie

1 20%


ridicata

15 48,39%

Servicii 5 16,13%

Total 31 100 5 100

Comuna Vârfuri


total


(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial 1 16,67% Transporturi 3 60%

Agricol - -


1 20%


ridicata

-

-

Activităţi ale direcţiilor

(centralelor), birourilor

administrative centralizate; activităţi de

management şi de

1

20%


consultanţă

Servicii 5 83,33%

Total 6 100 5 100

Comuna Proviţa de Sus


total


(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial -


de alimentaţie - -

Agricol - -

Activităţi sportive, recreative şi distractive

2 100


ridicata 7 100

- - -

Servicii - - - - -

Total 7 100 - 2 100

Total teritoriu


total


(servicii) Număr

% din numărul

total

Industrial 25 35,71% Transporturi 7 43,75%

Agricol 2 2,86% Restaurante şi alte activităţi de servicii

de alimentaţie

3 18,75%


ridicata 29 41,43%


2 12,50%

Servicii 14 20%

Activităţi ale direcţiilor

(centralelor), birourilor

administrative centralizate; activităţi de

management şi de consultanţă

1 6,25%

- - - Activităţi sportive,

recreative şi distractive

3 18,75

Total 70 100% 16 100%


După cum reiese din tabelele de mai sus, 35,71% dintre societăţile comerciale înregistrate la nivelul teritoriului activează în domeniul industrial, iar 20% dintre societăţile comerciale înregistrate la nivelul teritoriului activează în domeniul prestării serviciilor.

Un alt aspect important este reprezentat de ponderea sectorului agricol acoperit de societăţile comerciale înregistrate la nivelul teritoriului. Astfel, există doar 2 micro-întreprinderi, reprezentând 2,86% din totalul societăţilor comerciale, ceea ce denotă faptul că majoritatea populaţiei care activează in acest sector (2682 persoane) nu sunt angajaţi permanenţi, neavând asigurată stabilitatea locului de munca.

Serviciile oferite la nivelul teritoriului sunt limitate, în sensul ca acestea nu asigură necesarul pentru un trai decent al populaţiei, existând astfel discrepante majore între mediul rural şi cel urban, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de bază pentru populaţie. II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

În vederea stabilirii stării actuale a serviciilor şi infrastructurii medico-sociale, a fost realizată o analiză la nivelul teritoriului acoperit de GAL, pornind de la starea de fapt existentă la nivelul fiecărei comune în parte. Datele iniţiale provin de la Institutul Naţional de Statistică – Direcţiile Judeţene de Statistică pentru anul 2009, iar ulterior acestea au fost analizate în cadrul întâlnirilor dintre partenerii GAL. Din informaţiile furnizate de către primari, consilierii locali şi reprezentanţii serviciilor medico-sociale, aceste date au fost actualizate şi completate, specificându-se starea efectivă a infrastructurii medico-sociale existente, precum şi modul de asigurare a acestor servicii elementare pentru populaţia de pe cuprinsul teritoriului. Situaţia reală este următoarea:

Comuna Vişineşti

Servicii Categorii Observatii

Invăţamânt Primar 3 grădiniţe, dintre care 2 renovate, dar cu dotări insuficiente, iar 1 în stare de degradare (nerenovată) şi cu dotări insuficiente. Personalul didactic prescolar este în număr de 3 educatoare

1 şcoală clasele 1-8, în stare bună de funcţionare, cu 12 învăţători şi profesori

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Pucioasa, la o distanţă de 20 km şi Moreni, la o distanţă de 18 km

Universitar Cele mai apropiate universităţi sunt în oraşul Târgovişte, la o distanţă de 39 km şi în Bucureşti, la o diastanţă de 127 km.

Altele... 3 cămine culturale; în cadrul unuia funcţionează o bibliotecă cu 7120 volume

Comuna dispune de o clădire, care poate fi amenajată pentru îngrijirea copiilor orfani, datorită numărului foarte mare de copii abandonaţi de pe raza comunei


Medicale Medic 1 cabinet medical (dispensar) privat, în stare precară, cu încăperi şi dotări insuficiente

Cabinet stomatologic

Cel mai apropiat cabinet stomatologic se găseşte în comuna Valea Lungă (pe teritoriul GAL), la o distanţă de 8 km

Spital Cele mai apropiate spitale se gasesc în oraşele Pucioasa, la o distanţă de 20 km şi Moreni, la o distanţă de 18 km

Altele.... 2 farmacii private

Sportive Terenuri sportive (de fotbal, tenis...)

1 bază sportivă (fotbal), în curs de finalizare prin finanţate acordată conform OG 7/2006

Sala de Sport

Nicio şcoală sau grădiniţă nu deţine sală de sport sau teren de sport

Piscine -

Altele... -

Altele... Salubrizarea este asigurată la nivel judeţean prin intermediul unui operator privat

Comuna Iedera


Invăţamânt Primar 2 grădiniţe cu dotări şi utilităţi insuficiente; În curs de realizare 1 grădiniţă pentru comunitatea rromă. Personalul didactic prescolar este în număr de 5 educatoare

2 şcoli clasele 1-8, dintre care una în curs de reabilitare prin fonduri alocate de MECTS, iar una în stare precară şi cu dotări insuficiente. Personalul didactic primar şi gimnazial este în număr de 26 învăţători şi profesori.

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Moreni, la o distanţă de 9 km şi Pucioasa, la o distanţă de 44 km


Altele... 1 cămin cultural, în cadrul căruia a fost amenajat un dispensar

Medicale Medic 2 cabinete medicale (dispensare) private, care funcţionează în clădirile primăriei (una în căminul cultural), în stare precară şi cu dotări insuficiente


Cel mai apropiat cabinet stomatologic se găseşte în comuna Valea Lungă (pe teritoriul GAL), la o distanţă de 8


km

Spital Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Moreni, la o distanţă de 9 km şi Pucioasa, la o distanţă de 44 km

Altele.... 1 farmacie privată


1 bază sportivă (fotbal) concesionată – echipa de fotbal activează în campionatul judeţean

1 bază sportivă (fotbal), în curs de realizare prin finanţate acordată conform OG 7/2006

Sala de Sport


Piscine -

Altele... -


Comuna Valea Lungă


Invăţamânt Primar 6 grădiniţe în stare precară şi cu dotări insuficiente. Personalul didactic prescolar este în număr de 7 educatoare

3 şcoli, una cu clasele 1-4 şi 2 cu clasele 1-8, în stare precară şi cu dotări insuficiente. Personalul didactic primar şi gimnazial este în număr de 36 învăţători şi profesori.

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Moreni, la o distanţă de 12 km şi Pucioasa, la o distanţă de 12 km


Altele... 2 camine culturale in stare precara

Medicale Medic 2 cabinete medicale (dispensare) private, care funcţionează în clădirile primăriei (una este monument istoric – Punct muzeal Valea Lungă-Cricov), în stare precară şi cu dotări insuficiente


1 cabinet stomatologic în cadrul dispensarului amplasat în cadrul monumentului istoric – Punct muzeal Valea Lungă-Cricov

Spital Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Moreni, la o distanţă de 12 km şi Pucioasa, la o distanţă de 12 km




1 bază sportivă de dimensiuni reduse (fotbal), în curs de finalizare prin finanţate acordată conform OG 7/2006

1 bază sportivă (fotbal) în stare precară

Sala de Sport

1 bază sportivă şcolară (fotbal şi handbal) în stare precară

Piscine -

Altele... 1 investiţie abandonată - sală de sport finanţată prin fonduri CNI


Comuna Vârfuri


Invăţamânt Primar 3 grădiniţe, dintre care una reabilitată în satul Ulmet, una în stare precară în Şuviţa, iar una în satul Cârlăneşti, care funcţionează într-o casă particulară neamenajată. În satul Cârlăneşti se găsesc cei mai mulţi copii de pe teritoriul comunei. Personalul didactic prescolar este în număr de 3 educatoare

2 şcoli, una cu clasele 1-8 reabilitată, iar una cu clasele 1-4 în Cârlăneşti, care funcţionează în aceeaşi casă particulară cu grădiniţa (stare precară şi fără dotări). Personalul didactic primar şi gimnazial este în număr de 18 învăţători şi profesori.

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în oraşele Pucioasa, la o distanţă de 11 km şi Moreni, la o distanţă de 47 km


Altele... 1 camin cultural în stare precară

Medicale Medic 1 cabinet medical (dispensar) privat, în stare precară şi cu dotări insuficiente; medicul este în prag de pensionare


Cel mai apropiat cabinet stomatologic se găseşte în comuna Valea Lungă (pe teritoriul GAL), la o distanţă de 8 km

Spital Cele mai apropiate spitale se gasesc în oraşele Pucioasa, la o distanţă de 11 km şi Moreni, la o distanţă de 47 km




1 bază sportivă (fotbal), în curs de realizare prin finanţate acordată conform OG 7/2006

1 bază sportivă (fotbal) în stare precară şi cu terenul de fotbal amplasat în zonă cu alunecări de teren

Sala de Sport


Piscine -

Altele... Există o asociaţie sportivă înfiinţată, care nu îşi poate desfăşura activitatea din cauza inexistenţei unei baze sportive amenajate


Comuna Proviţa de Sus


Invăţamânt Primar 2 grădiniţe (Izvoru si Provita de Sus), dintre care una necesita modernizare si apa curenta.

1 scoala cu clasele 1-8 in comuna Provita de Sus in stare buna.

Conform Anuarului statistic 2008 al judetului, personalul didactic este în număr de 12.

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km si oraşul Breaza la aproximativ 10 km distanţă.

Universitar Cele mai apropiate universităţi sunt în oraşul Ploiesti, la o distanţă de aproximativ 44 km.

Altele... 1 camin cultural în stare buna

Medicale Medic 1 cabinet medical (dispensar), în stare buna dar cu dotări insuficiente si fara sistem de incalzire;


Exista un cabinet stomatologic, insa acesta se regaseste in stare precara iar dotarile sunt invechite.

Spital Cele mai apropiate spitale se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km şi oraşul Ploiesti, la o distanţă de aproximativ 44 km.

Altele.... 1 farmacie in stare buna;

1 dispensar veterinar in stare buna.

Se intentioneaza schimbarea destinatiei unei cladiri in cadrul careia functiona o scoala, in azil de batrani.

Sportive Terenuri 1 teren minifotbal cu nocturna in stare buna, insa necesita


sportive (de fotbal, tenis...)

acoperire pe timp de iarna.

1 teren fotbal in stare foarte buna, ce se intentioneaza sa fie transferat in baza sportiva cu cantonament.

Sala de Sport

1 sala de sport in stare buna.

Piscine -

Altele... Există asociaţia sportivă „Erigill – Scoala Generala” cu o echipa de handbal fete, participanta la competitii nationale si internationale.

Altele... Se intentioneaza infiintarea unei piste de moto-cross;

Serviciul de salubrizare este concesionat la nivelul comunei.

Teritoriul GAL


Invăţamânt Primar 16 grădiniţe, dintre care 4 reabilitate dar cu dotări insuficiente, iar 11 în stare precară şi de asemenea cu dotări insuficiente (care una funcţionează într-o locuinţă particulară). În curs de realizare 1 grădiniţă pentru comunitatea rromă din comuna Iedera. Personalul didactic prescolar este în număr de 18 educatoare

2 şcoli cu clasele 1-4, în stare precară şi cu dotări insuficiente, dintre care una funcţionează într-o locuinţă (casă) particulară.

7 şcoli cu clasele 1-8, dintre care 3 reabilitate sau în curs de reabilitare, iar 3 în stare precară şi cu dotări insuficiente. Personalul didactic primar şi gimnazial este în număr de 92 învăţători şi profesori.

Numarul total al personalului didactic de la nivelul teritoriului este de 122.

Secundar Cele mai apropiate licee se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km si oraşul Breaza la aproximativ 10 km distanţă, oraşele Pucioasa şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km.

Universitar Cele mai apropiate universităţi sunt în oraşul Târgovişte, la o distanţă de aproximativ 33 km şi oraşul Ploiesti, la o distanţă de aproximativ 44 km.

Altele... 8 cămine culturale:

3 în comuna Vişineşti; în cadrul unuia functioneaza o bibliotecă cu 7120 volume


Unul în comuna Iedera, în cadrul căruia a fost amenajat un dispensar

Unul în comuna Vârfuri, în stare de degradare

Unul în comuna Proviţa de Sus, în stare buna

2 in comuna Valea Lunga

Comuna Vişineşti dispude de o clădire, care poate fi amenajată pentru îngrijirea copiilor orfani, datorită numărului foarte mare de copii abandonaţi de pe raza comunei

Medicale Medic 7 cabinete medicale (dispensare) private, dintre care 6 sunt în stare precară, cu dotări şi spaţii insuficiente. Un numar de 5 dintre acestea funcţionează în clădiri ale primăriilor (două cu altă destinaţie – cămin cultural şi muzeu), si unul (Provita) nu dispune de sistem de încălzire.


La nivelul teritoriului exista un numar de 2 cabinete stomatologice, dintre care un cabinet stomatologic se găseşte în comuna Valea Lungă şi funcţionează în cadrul dispensarului amplasat în cadrul monumentului istoric – Punct muzeal Valea Lungă-Cricov. Celalalt cabinet se regaseste pe raza comunei Proviţa, insa este in stare precara si dispune de dotari invechite.

Spital Cele mai apropiate spitale se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km, oraşele Pucioasa, la o distanţă medie de 22 km şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km.

Altele.... 6 farmacii private

1 dispensar veterinar in stare buna, la nivelul comunei Proviţa de Sus.


2 baze sportive (fotbal) în stare precară, fără utilităţi şi dotări

1 bază sportivă concesionată, în stare bună - echipa de fotbal activează în campionatul judeţean

1 teren minifotbal cu nocturna in stare buna, insa necesita acoperire pe timp de iarna.

1 teren fotbal in stare foarte buna, ce se intentioneaza sa fie transferat in baza sportiva cu cantonament.

4 baze sportive (fotbal), în curs de realizare prin finanţate acordată conform OG 7/2006

Sala de 1 bază sportivă şcolară (fotbal şi handbal) în stare precară,


Sport în comuna Valea Lungă

1 sala de sport in stare buna.

Piscine -

Altele... Există o asociaţie sportivă înfiinţată în comuna Vârfuri, care nu îşi poate desfăşura activitatea datorită inexistenţei unei baze sportive funcţională si una in comuna Provita de Sus care detine o echipa de handbal fete.

Altele... Se intentioneaza infiintarea unei piste de moto-cross;

Salubrizarea este asigurată la nivelul teritoriului GAL prin intermediul unui operator privat

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale

Aşa cum se poate observa din descrierea de mai sus a realităţilor teritoriului reprezentat de GAL, serviciile medico-sociale sunt aproape în totalitate într-o stare precara sau inexistente. Majoritatea grădiniţelor şi mai mult de jumătate dintre şcolile de pe cuprinsul teritoriului sunt într-o stare precară, clădirile necesitând renovări şi realizare de grupuri sanitare, precum şi dotări cu materiale didactice specifice. Mai mult, pe tot cuprinsul teritoriului există doar două sali de sport, celelalte şcoli neavând nici măcar terenuri amenajate pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică. Cele mai apropiate licee se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km si oraşul Breaza la aproximativ 10 km distanţă, oraşele Pucioasa, la o distanţă medie de 22 km şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km, transportul realizându-se doar pe drumul judeţean, cu ajutorul mijloacelor de transport în comun sau autoturismelor proprietate privată. Cele mai apropiate universităţi sunt în oraşul Târgovişte, la o distanţă de aproximativ 33 km şi oraşul Ploiesti, la o distanţă de aproximativ 44 km, transportul realizându-se cu ajutorul mijloacelor de transport în comun sau autoturismelor proprietate privată. De asemenea, căminele culturale sunt în stare de degradare, iar o parte dintre acestea sunt folosite pentru alte destinaţii (dispensar), primăriile nedispunând de spaţiile şi fondurile necesare reabilitării şi modernizării. Serviciile medicale sunt de asemenea foarte slab asigurate, dispensarele fiind în stare precară, iar pe cuprinsul teritoriului existând doar doua cabinete stomatologice. Cele mai apropiate spitale se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km, oraşele Pucioasa, la o distanţă medie de 22 km şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km, transportul realizându-se cu ajutorul mijloacelor de transport în comun sau autoturismelor proprietate privată. II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

În cadrul teritoriului există câte un ONG în fiecare comună componentă, fiecare dintre aceste asociaţii având drept statut dezvoltarea socio-culturală a comunităţilor.

În cadrul comunei Provita de Sus există si o asociaţie sportivă,cu o activitate intensa.


Totodată, în cadrul comunei Iedera există o comunitate rromă, care este reprezentată la nivel judeţean de o Organizaţie Non-Guvernamentală.

Pe teritoriul GAL există asociaţii de producători agricoli foarte slab dezvoltate, neconstituite în Grupuri de Producători şi a căror producţie nu poate fi comercializată în mod eficient.

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu Politicile de dezvoltare locală de pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL au fost

orientate în principal către reabilitarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor, precum şi pentru asigurarea serviciilor medico-sociale pentru populaţie. Astfel, în cadrul comunei Vişineşti, au fost realizate următoarele investiţii: - Alimentare cu apă finanţată prin Programul SAPARD; - Înfiinţarea unei baze sportive prin finanţare naţională – OG 7/2006; - Modernizarea iluminatului public cu fonduri de la bugetul local; - Modernizarea DC7 Sultanu – limită judeţ Dâmboviţa prin HG 577/1997; - Pietruirea străzii Maluri prin finanţare naţională HG 577/1997; - Amenajarea drumului de acces în islazul Valea Trestiei cu fonduri de la bugetul

local; - Consolidarea podului şi drumului de acces în islazul Valea Trestiei cu fonduri de

la bugetul local; - Amenajarea malurilor pentru apărarea drumului de acces în islazul Valea Trestiei

cu fonduri de la bugetul local; - Modernizarea grădiniţei din Vişineşti cu fonduri de la bugetul local. - Modernizarea drumurilor de interes local, înfiinţarea sistemului de canalizare,

renovarea căminului cultural şi înfiinţarea unui centru de asistenţă pentru copii, în cadrul unui proiect eligibil, depus pentru finanţare prin Măsura 322 din PNDR. În politica de dezvoltare a comunei sunt propuse o serie de iniţiative, dintre care

putem aminti: - Stabilizarea versanţilor în satul Urseiu; - Consolidarea malurilor şi praguri de fund pe Valea Lacului, sat Urseiu; - Reabilitarea drumurilor forestiere; - Reconstrucţia şi consolidarea podurilor şi podeţelor; - Modernizarea şi extinderea bibliotecii comunale; - Înfiinţarea satului de vacanţă Vatra Valahă; - Consolidarea terenurilor cu alunecări active sau potenţiale;

În cadrul comunei Iedera, au fost realizate următoarele investiţii: - Alimentare cu apă finanţată prin Programul SAPARD; - Împietruirea drumurilor (3,5 km) prin finanţare naţională – OG 7/2006; - Rebilitarea şi modernizarea bazei sportive din Iedera, prin finanţare naţională –

OG 7/2006; - Un proiect în curs de realizare, pentru înfiinţarea unei grădiniţe pentru

comunitatea rromă, finanţat prin fonduri de la Banca Mondială. În politica de dezvoltare a comunei sunt propuse o serie de iniţiative, dintre care putem aminti: - Extinderea reţelei de alimentare cu gaze; - Realizarea de plantaţii de răchită şi înfiinţarea şcolii artizanale de împletituri

pentru comunitatea rromă. În cadrul comunei Valea Lungă, au fost realizate următoarele investiţii:


- Alimentare cu apă finanţată prin Programul SAPARD; - Rebilitarea unei baze sportive de mici dimensiuni, prin finanţare naţională – OG

7/2006; - Asfaltarea drumului comunal din Valea Mare prin finanţare naţională HG

577/1997; - Modernizarea şi extinderea iluminatului public cu fonduri de la bugetul local.

În politica de dezvoltare a comunei sunt propuse o serie de iniţiative, dintre care putem aminti: - Extinderea alimentării cu gaze; - Înfiinţarea celei de-a doua baze sportive; - Înfiinţarea reţelei de canalizare; - Asfaltarea străzilor din comună; - Regularizarea cursurilor de apă.

În cadrul comunei Vârfuri, au fost realizate următoarele investiţii: - Alimentarea cu apă în curs de finalizare, finanţată prin OG 7/2006; - Modernizarea drumurilor de interes local, extinderea iluminatului public,

renovarea căminului cultural şi înfiinţarea unui centru de asistenţă pentru copii, în cadrul unui proiect eligibil, depus pentru finanţare prin Măsura 322 din PNDR.

În politica de dezvoltare a comunei sunt propuse o serie de iniţiative, dintre care putem aminti: - Asigurarea de spaţiu pentru grădiniţa şi şcoala din Cârlăneşti; - Reabilitarea şi dotarea dispensarului; - Înfiinţarea unei săli de sport; - Rebilitarea şi modernizarea bazei sportive; - Asfaltarea drumurilor din intravilan; - Extinderea reţelei de alimentare cu apă.

În cadrul comunei Proviţa de Sus, au fost realizate următoarele investiţii: - Modernizarea a 5 km de drumuri comunale; - Reabilitarea Scolii Generale din localitatea Provita de Sus; - Amenajarea unui pod peste pârâul Proviţa de Sus (Şchiopota); - Reablitarea totală a căminului cultural; - Amenajarea unui parc îm centrul localităţiiş - Realizarea unei baze sportive cu cantonament; - Înfiinţare pensiuni turism rural; - Înfiinţare azil batrâni.

În politica de dezvoltare a comunei sunt propuse o serie de iniţiative, dintre care

putem aminti: - Concesionarea a 30 ha pentru realizarea unui proiect privind plantarea de afini; - Concesionarea a 50 ha pasune pentru realizarea unui proiect privind infiintarea

unei microferme finantata din fonduri europene; - Concesionarea a 100 ha pentru dezvoltarea turismului rural; - Finalizarea unei construcţii având ca scop sediul socio-cultural pentru Biserica

”Adormirea Maicii Domnului”, ce va cuprinde pe lânga spaţii de cazare şi un muzeu.


Totodată, autorităţile publice partenere în cadrul GAL şi-au propus o serie de iniţiative, cum ar fi: - Crearea unui circuit turistic pe traseul Pucioasa-Vârfuri-Valea Lungă-Vişineşti-

Sultanu-Proviţa de Sus-Breaza-Câmpina; - Înfrumuseţarea peisajului, înfiinţarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi; - Reabilitarea monumentelor istorice şi valorificarea siturilor arheologice în scop

turistic; - Realizarea centrului civic şi renovarea şi modernizarea sediului primăriei; - Modernizarea şi dotarea grădiniţelor, şcolilor şi cabinetelor medicale; - Realizarea de spaţii de recreere pentru tineri; - Reabilitarea drumurilor vicinale; - Amenajarea albiilor râurilor şi pâraelor; - Extinderea reţelei de alimentare cu gaze; - Pietruirea străzilor din intravilan; - Îmbunătăţirea microclimatului, combaterea eroziunii şi menţinerea igienei albiilor

râurilor.

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

In vederea identificarii potentialului teritoriului, s-a ales realizarea unei anchete sociologice, care reprezintă o tehnică de cercetare specifică sociologiei şi se realizează cu precădere cu ajutorul chestionarului sociologic şi al interviului. Aceasta are ca scop cunoaşterea realităţii faptice din diverse domenii ale socialului, precum şi a opiniilor şi atitudinilor membrilor diferitelor grupuri sociale.


Etapele anchetei sociologice

Unul dintre momentele importante ale planificării unei anchete sociologice este alegerea tehnicii care va fi folosită. Modalitatea de administrare defineşte tehnicile de anchetă, care sunt următoarele: anchetă direct şi anchetă indirect. Diferenţa dintre cele două modalităţi constă în modalitatea de colectare a datelor. În cazul anchetei indirecte instrumentul de cercetare, chestionarul, este completat de către subiect, în timp ce la ancheta directă, operaţiunea aceasta îi revine operatorului de anchetă, care poate realiza comunicarea cu subiectul pe diferite căi. Tehnica de anchetă este aleasă în funcţie de obiective de reprezentativitate, validitate şi fidelitate constrânse de tema cercetării şi de populaţia cercetării, pe de o parte, şi de considerente de fezabilitate a culegerii datelor. Ceea ce diferenţiază ancheta de alte metode de investigare ştiinţifică este faptul că este necesară construcţia unui instrument de colectare a datelor nou cu ocazia fiecărei investigaţii. Acest aspect este neplăcut mai ales deoarece face dificilă compararea rezultatelor din cercetări diferite. Pe de altă parte, întrucât nu există instrumente


standardizate, cu excepţia unor scale de atitudini care au fost deja scalate pe populaţia care urmează a fi investigată, trebuie să se abordeze faza elaborării instrumentului cu cea mai mare atenţie. Eşantionarea se referă la metode sistematice de selecţie a subiecţilor care vor fi studiaţi. Cel mai adesea este necesară selecţia unităţilor de înregistrare din universul cercetării, deoarece mărimea populaţiei investigate depăşeşte interesul ori resursele cercetătorului. Cel mai frecvent, eşantionarea se aplică în cazul anchetelor sau al sondajelor, când unităţile de înregistrare sunt indivizi. Populatia reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul cercetarii. Esantionul reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale. Esantionarea este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta. Un esantion bun:

- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar; - specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie sa poata fi inclus in

esantion; - da posibilitatea estimarii erorii de esantionare; - permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile

populatiei esantionului. Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. Ea consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Determinarea volumului eşantionului

- Acurateţe: valoarea reală + eroarea (cu cât volumul eşantionului e mai mare cu atât probabilitatea de eroare e mai mică)

- Cost (cu cât volumul eşantionului e mai mare cu atât costul cercetării e mai mare)

- Omogenitatea populaţiei (membrii populaţiei sunt similari în ceea ce priveşte caracteristica de studiat): cu cât variabilitatea în populaţie e mai mare cu atât volumul eşantionului trebuie să fie mai mare

- Alţi factori care pot influenţa: (a) există variabile pe care nu le putem controla; (b) se doreşte împărţirea eşantionului în subgrupe; (c) se prevede un număr mare de pierduţi din vedere; (d) se doreşte o putere statistică înaltă.

Volumul eşantionului: reguli empirice

Volumul/ talia populaţiei Volumul/ talia eşantionului (%)

0 – 100 100

101 – 1000 10

1001 – 5000 5

5001 – 10000 3

Peste 10000 max 1


In vederea identificarii potentialului teritoriului, au fost concepute si distribuite in teritoriu chestionare structurate pe 4 categorii de intrebari privind:

1. Teritoriul 2. Populatia 3. Activitatile economice 4. Organizarea sociala si institutionala

Aceste chestionare de identificare a potentialului teritoriului Dealurile Sultanului au avut ca grup tinta persoane care activeaza in:

1. Administratia publica 2. Servicii Publice 3. Sectorul privat 4. Societatea civila

Intrebarile din cadrul chestionarelor au fost elaborate diferenţiat, in functie de specificul fiecarei categorii de respondenţi si au vizat colectarea de date necesare realizarii Strategiei de Dezvoltare Locala. In urma analizarii acestora, au fost obtinute informatii privind caracteristicile principale, potentialul de dezvoltare a zonei si identificarea de domenii de activitate locale specifice. Totodata, au fost obtinute informatii privind oportunitati si idei de dezvoltare a zonei prin realizarea de proiecte, care au fost cuprinse in cadrul analizei SWOT. Intrebarile din cadrul chestionarelor au fost create in vederea realizării analizei diagnostic a teritoriului, pentru care au fost elaborate raspunsuri impartite in doua mari categorii: Raspuns favorabil /Raspuns nefavorabil. Raspunsul favorabil a fost impartit in doua grupe, Foarte bun/Da – Bun/Intr-o masura limitata, iar Raspunsul nefavorabil a fost impartit de asemenea in doua grupe, Nu este bun(a)/In mica masura – Foarte prost/Nu, deloc, astfel incat sa se poata diferentia cu exactitate opiniile repondentilor. In urma analizei chestionarelor transmise de catre repondenti au rezultat urmatoarele:

A. Pentru sectorul public reprezentat de administratia publica

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala, furnizate de catre lucratorii din cadrul primariilor de pe teritoriul GAL, prin intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului (Anexa 5). Chestionarul a fost completat de acestia in luna martie a anului 2010.

Grup tinta: Administratia publica Numar repondenti: 82

Nr. Crt.

Intrebarea Raspunsul Total

raspunsuri %

raspunsuri

I. 1

Cum apreciati starea infrastructurii (drumuri si utilitati) de pe teritoriului comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Este foarte buna 8 9,8 Este buna 28 34,1 Nu este buna 44 53,7 Este foarte proasta 2 2,4

Subtotal 82 100.0


Conform acestor date, se poate observa ca majoritatea repondentilor la aceasta intrebare (53,7%), considera că starea infrastructurii nu este buna. Doar putin peste 34 % dintre repondenti apreciaza starea drumurilor si a utilitatilor la nivelul teritoriului ca fiind buna.

Concluzii Avand in vedere domeniul in care activeaza repondentii acestui chestionar, respectiv in administratia publica, raspunsurile ar putea fi influentate de catre anumiti factori externi. Cu toate acestea, se observa ca starea infrastructurii de drumuri si utilitati existenta este precara si necesita reabilitari in cazul drumurilor, precum si extinderi de utilitati.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.2

Cum apreciati gradul de asigurare a serviciilor sociale in comuna (medicale, de invatamant, salubritate, transport in comun, posta, telefonie etc.)?

Este foarte bun 3 3,7

Este bun 35 42,7 Nu este bun 40 48,8

Este foarte prost 4 4,9 Subtotal 82 100.0

In aprecierea serviciilor sociale ca nefiind bune de catre majoritatea repondentilor chestionarului, trebuie avuta in vedere ca acestea sunt asigurate in principal cu ajutorul administatiilor locale, prin punerea la dispozitie a spatiilor necesare sau prestarea efectivă a acestor servicii.

Concluzii Ca si in cazul de mai sus, se poate considera ca starea serviciilor este precara sau inexistenta in cazul serviciilor de salubrizare, iar asigurarea serviciilor medicale si de invatamant necesita retehnologizari sau modernizari atat ale sediilor, cat si dotărilor.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.3.

Daca la intrebarea 2 ati bifat unul dintre ultimele doua raspunsuri, care sunt motivele?

Lipsa infrastructurii si dotarilor 41 52,6 Lipsa locurilor de munca in domeniu 34 43,6 Lipsa de interes a autoritatilor Lipsa personalului calificat 3 3,8 Altele

Subtotal 78 100.0

Aşa cum se observă din răspunsurile primate, principalele cauze ale gradului scăzut de asigurare a serviciilor pentru populaţie sunt infrastructura şi utilităţile deficitare, precum şi lipsa locurilor de muncă în domeniu

Concluzii Asigurarea serviciilor medicale si de invatamant necesita retehnologizari sau modernizari atat ale sediilor, cat si dotărilor. Mai mult decât atât, anumite servicii pentru populaţie inexistente în prezent pot fi înfiinţate de către autorităţile publice sau operatori privaţi, creând atât locuri de muncă în domeniu, cât şi baza pentru un nivel de trai ridicat.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri


I.4.

Teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus este atractiv pentru locuitori/turisti?

Da 16 19,5 Intr-o masura limitata 26 31,7 In mica masura 39 47,6 Nu, deloc 1 1,2

Subtotal 82 100.0

Procentul ridicat de repondenti care considera ca teritoriul este in mică masura atractiv pentru locuitori sau turisti, este dat in principal de lipsa investitiilor pe plan local, ce ar putea adauga valoare nivelul de trai. Limitarea atractivitatii teritoriului pentru locuitori este influentata in principal de lipsa conditiilor necesare asigurarii acestui trai decent. Limitarea atractivitatii teritoriului pentru turisti este influentata in principal de lipsa conditiilor pentru asigurarea serviciilor turistice, luand in considerare faptul ca pe cuprinsul teritoriului se afla atat monumene istorice, cat si situri arheologice daco-getice de mare importanta si insemnatate istorica, care reprezintă atracţii turistice.

Concluzii Atractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura in care ar fi asigurat un nivel de trai care sa permita atat mentinerea locuitorilor in localitatile de bastina. Un prim pas spre acest lucru poate fi reprezentat de asigurarea utilitatilor necesare si a serviciilor elementare pentru populatie. Atractivitatea teritoriului pentru turisti poate fi crescuta prin asigurarea utilitatilor si infrastructurii de bază, care să permită dezvoltarea serviciilor de turism pe cuprinsul teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.5.


Lipsa infrastructurii si/sau utilitatilor 36 24,3 Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv 1 0,7 Lipsa de spatii de recreere 30 20,3 Lipsa de atractivitate a aspectului comunei 1 0,7 Lipsa de locuinte/spatii de cazare 28 18,9

Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic 24 16,2 Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionarii 28 18,9 Altele:

Subtotal 148 100.0

Principalele motive pentru care teritoriu nu este atractiv pentru locuitori şi turişti sunt lipsa infrastructurii si utilităţilor, dar şi lipsa spaţiilor de recreere. Cu un procent egal, repondenţii consideră ca motive colaterale pentru lipsa atractivităţii teritoriului lipsa de locuinte, lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic şi lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionarii.


Concluzii Atractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura in care ar fi asigurat un nivel de trai care sa permita atat mentinerea locuitorilor in localitatile de bastina. Aşa cun reiese şi din raspunsurile primite, un prim pas spre acest lucru poate fi reprezentat de asigurarea utilitatilor necesare si a serviciilor elementare pentru populatie. Atractivitatea teritoriului pentru turisti poate fi crescuta prin asigurarea utilitatilor si infrastructurii de bază, care să permită dezvoltarea serviciilor de turism pe cuprinsul teritoriului. Aceste servicii pot fi realizate fructificând potenţialul natural al teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.6.

In apropierea comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus exista surse de materiale de constructii (balastiere, statii de betoane, depozite de material de constructii etc.)?

Da 23 28,0 Intr-o masura limitata 25 30,5 In mica masura 33 40,2

Nu, deloc 1 1,2

Subtotal 82 100.0

Procentajul majoritar al raspunsurilor indreptate catre masura limitata sau mica a existentei surselor de material de constructii pe raza teritoriului GAL este dat de catre limitarea in sine a constructiilor pe plan local.

Concluzii In situatia in care se propune a se finanta crearea de noi constructii, drumuri, lucrari de asfaltare, etc, costurile pot deveni usor ridicate datorita distanţelor de transport pentru asigurarea materialelor de construcţii. Crearea de surse de materiale de constructii poate deveni atractivă pentru investitori/comercianti, in situatia in care pe raza teritoriala ar creste numarul de cereri de astfel de materiale. Totodată, la instrumentarea proiectelor care implică realizarea de construcţii, trebuie realizată o analiză a costurilor implicate de transportul materialelor de la sursele existente sau înfiinţarea de surse de materiale de construcţii pe cuprinsul teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.7.

Teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus se afla in apropierea unor centre de interes (orase, obiective turistice)?

Da 25 30,5

Intr-o masura limitata 22 26,8

In mica masura 27 32,9

Nu, deloc 8 9,8 Subtotal 82 100.0

Procentul majoritar alocat răspunsului „în mică măsură” de catre repondenti la aceasta intrebare, indica faptul ca centrele de interes reprezentate de orase si obiective turistice, sunt la o distanta acceptabilă faţă de teritoriul GAL. Oraşele sunt reprezentate in principal de municipiul Targoviste – 22 km.

Concluzii Apropierea centrelor de interes fata de teritoriul GAL poate fi soluţionată prin transformarea teritoriului in sine intr-un centru de interes, atât din punct de vedere al asigurării unui nivel de trai satisfăcător, cât şi al dezvoltării din punct de vedere turistic, datorită siturilor arheologice şi a monumentelor istorice.

Nr. Intrebarea Raspunsul Total %


Crt. raspunsuri raspunsuri

II.1.

Majoritatea locuitorilor au un loc de munca stabil in comuna?

Da Intr-o masura limitata 14 17,1 In mica masura 54 65,9 Nu, deloc 14 17,1

Subtotal 82 100.0

Conform acestor date, reiese faptul ca 65,9% dintre repondentii chestionarelor considera ca au un loc de munca stabil in mica măsură la nivelul teritoriului. In interpretarea acestor date, trebuie luat in considerare domeniul de activitate al repondentilor, respectiv administratia publica locala, care de regulă asigură locuri de muncă stabile. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că majoritatea populaţiei din zonă este ocupată în agricultură, domeniu care implică muncă sezonieră şi instabilitate din punct de vedere al asigurării unei remuneraţii constante.

Concluzii Stabilitatea locului de munca este considerata incertă de catre administratiile publice. Venind din partea unor respondenţi care au un loc de muncă relativ stabil, acest lucru denotă lipsa locurilor de muncă stabile pe cuprinsul teritoriului, raportata la numarul IMM-urilor inregistrate pe plan local şi la domeniile în care majoritatea populaţiei îşi desfăşoară activitatea (ex: agricultura).

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.2.

Teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus este atractiv pentru tineri?


Subtotal 82 100.0

Procentajul majoritar al raspunsurilor indreptate catre „în mică măsură” la intrebarea referitoare la atractivitatea teritoriului pentru tineri este influentat în primul rând de lipsa utilităţiilor şi serviciilor pentru populaţie care să asigure un trai decent, precum şi de numarul mic de IMM-uri care asigură stabilitatea locului de munca. Aceste aspecte crează disparităţi între mediile rural şi urban, care au ca rezultat migratia tinerilor catre centrele urbane sau strainatate.

Concluzii Atractivitatea teritoriului pentru tineri poate fi realizata prin asigurarea utilităţilor, serviciilor pentru populaţie şi a unor locuri de muncă stabile, care să permită un trai decent pentru tineri. Astfel, prin stimularea investitiilor private pe plan local rezulta locuri de munca, iar acestea pot fi susţinute prin asigurarea utilităţilor şi infrastructurii de bază necesare. Totodată, atractivitatea teritoriului pentru populaţia tânără poate fi crescută si prin facilitarea acestora de a accesa masura 112 din cadrul PNDR privind instalarea tinerilor fermieri.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.3.


Lipsa locurilor de munca 59 33,0

Lipsa de locuinte 29 16,2 Lipsa de spatii de recreere 37 20,7


Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic 32 17,9 Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionarii 22 12,3 Altele:

Subtotal 179 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, 33% repondentilor considera ca principalul motiv al lipsei de atractivitate a teritoriului pentru tineri este dificultatea de a gasi un loc de munca, 20,7% dintre repondenti afirmand ca motivul este lipsa spaţiilor de recreere.

Concluzii Procentul repondentilor majoritar care considera ca lipsa de atractivitate este dată de dificultatea de a gasi un loc de munca la nivelul teritoriului ocupat de GAL, prezinta relevanta prin prisma faptului ca repondenţii sunt reprezentanţi ai administraţiei publice, care au un loc de muncă asigurat. Crearea de locuri de muncă pentru tineri implica asigurarea acestora din partea operatorilor economici sau a institutiilor publice, precum si conformarea cu cerintele locului de munca, respectiv a nivelului de educatie si experienta. Raportul dintre acesti factori determinanti confera practic gradul de facilitare in gasirea unui loc de munca. Corelând răspunsurile majoritare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru tineri şi investitorii care pot asigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economiei zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărul locurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se va diversifica, permiţând tinerilor opţiuni mult mai largi privind obţinerea unui loc de muncă.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.4.

Considerati ca nivelul de trai al populatiei (asigurat de venituri, utilitati, servicii) este satisfacator?


Subtotal 82 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, doar 7,3% dintre respondenti considera ca nivelul de trai al populatiei este pe deplin satisfacator. Acest rezultat poate fi influentat de domeniul de activitate al respondenţilor. Procentul de 46,3% indreptat catre „în mică măsură”, poate fi considerat reprezentativ, in conditiile in care veniturile populatiei sunt corelate cu utilitatile si serviciile sociale pentru asigurarea unui nivel de trai corespunzător. 19,5% dintre respondenti considera ca nivelul de trai al populatiei din cadrul teritoriului nu este deloc satisfacator.


Concluzii

Atractivitatea teritoriului este influentata de veniturile populatiei in cea mai mare masura, iar utilitatile si serviciile sociale sunt considerate limitate pentru a putea avea un nivel de trai satisfacator. În acelaşi timp, veniturile populatiei sunt direct proportionale cu locurile de munca disponibile/create in cadrul teritoriului de către investitori. Corelând rezultatele cu răspunsurile de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai decent, iar prin stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se pot asigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.5.

Considerati ca populatia comunei pastreaza datinile si obiceiurile?


Subtotal 82 100.0

Dat fiind faptul ca repondentii considera ca datinile si obiceiurile la nivelul teritoriului GAL inca se mai pastreaza, se demonstreaza astfel viabilitatea investitiilor in conservarea patrimoniului cultural. In acelasi timp, 32,9% dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri se pastreaza intr-o masura limitata sau în mică măsură, iar acest lucru poate fi influentat de gradul de asigurare al nivelului de trai, care creează un stress zilnic pentru locuitori. Numai 3,7% dintre repondenti considera ca datinile si obiceiurile nu se pastreaza deloc.

Concluzii

Conservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL şi transmiterea datinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o prioritate sociala la nivelul teritoriului. Totodata, prin atragerea de investitii, atat publice cat si private in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate deveni o atractie turistica, si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea si dezvoltarea durabila a teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.6.

Majoritatea locuitorilor care au un loc de munca stabil lucreaza:

In localitate 5 6,1 In alte orase din tara 67 81,7 In strainatate

10 12,2

Subtotal 82 100.0

Conform acestor date oferite de catre respondenti, locuitorii teritoriului GAL care au un loc de munca stabil lucreaza in alte localitati din afara acestuia. Acest rezultat poate fi influentat de numarul tinerilor care au migrat cu locul de munca in afara teritoriului, precum si de restul pupulatiei active care nu au găsit un loc de muncă stabil, datorită dezvoltării de afaceri sezoniere sau fără intenţie de dezvoltare.


Concluzii

Operatorii care asigură stabilitatea locului de munca trebuie sa ofere conditiile necesare mentinerii populatiei active in teritoriu. Se poate considera ca procentajul majoritar al locuitorilor care lucreaza atat in afara teritoriului nu este deloc acceptabil din punct de vedere economic si social. Acest lucru poate fi influentat de factori interni, precum lipsa de atractivitate a teritoriului pentru investitorii care crează locuri de munca, dar si de factori externi, precum facilităţile specifice centrelor urbane din apropierea teritoriului. Factorii externi pot fi compensaţi de crearea unui mediu atractiv în cadrul teritoriului, care să echivaleze într-o măsură cât mai mare facilităţile oferite de mediul urban.

Acest deficit poate fi corectat prin crearea locurilor de munca din partea operatorilor economici sau a institutiilor publice, precum si conformarea cu cerintele locului de munca, respectiv a nivelului de educatie si experienta. Raportul dintre acesti factori determinanti confera practic gradul de facilitare in gasirea unui loc de muncă pe cuprinsul teritoriului. Corelând răspunsurile cu cele de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitorii care pot asigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate operatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiile publice. Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economiei zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărul locurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se va diversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult mai largi privind obţinerea unui loc de muncă.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.7.

Exista facilitati de orientare profesionala, reconversie, formare continua, pe teritoriul comunei?


Subtotal 82 100.0

Majoritatea repondentilor acestei intrebari considera ca facilitatile de orientare profesionala pe teritoriul GAL nu exista. Acest lucru poate fi influentat de catre preponderenta sectorului agricol şi dezvoltarea slabă a activităţilor non-agricole in cadrul teritoriului, dar şi de nivelul de educatie al populatiei. In general, aceste facilitati de orientare profesionala se regasesc in cadrul centrelor urbane invecinate, iar urmarea acestora poate creste migratia persoanelor calificate in locatilitatile care ofera un nivel de trai şi oportunităţi superioare localitatilor de bastina.

Concluzii Facilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare continua sunt strâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei muncii de pe teritoriul GAL. Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesare pentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate sau dezvoltarea de noi domenii prin acţiunea GAL, iar acestea pot sa fie legate şi de specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai al populatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in care atat sectorul public cat si cel privat vor colabora si se vor fi implica in diversificarea domeniilor de activitate şi activităţilor şi implicit dezvoltarea resurselor umane de pe plan local.


Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.8.

Considerati ca majoritatea locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu (8 clase)?

Da 22 26,8



Nu, deloc

Subtotal 82 100.0

Procentajul ridicat de repondenti care considera ca majoritatea locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu intr-o masura limitata este influentat de faptul ca peste 30% din populatia teritoriului are cel putin studii gimnaziale.

Concluzii Luand in considerare ca nivelul de educatie la nivelul unei zone predefinite are implicatii in asigurarea unei bunăstări sociale asociate cu nivelul de trai, se poate afirma ca din punct de vedere educational, teritoriul GAL dispune de resurse umane propice care pot contribui la cresterea economica a teritoriului. Totodată, populaţia care are un nivel ridicat de educaţie migrează către mediul urban, iar acest lucru poate fi contracarat prin crearea unui mediu atractiv pentru investiţii şi implicit crearea locurilor de muncă cu cerinţe de educaţie ridicate în cadrul teritoriului, care să echivaleze într-o măsură cât mai mare facilităţile oferite de mediul urban.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

III.1.

Cum apreciati dezvoltarea economica a teritoriului comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?


Subtotal 82 100.0

Luand in considerare domeniul de activitate al repondentilor la aceasta intrebare, este apreciabil că 64,6% dintre repondenţi recunosc faptul că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Pentru a putea avea un raspuns cat mai real la aceasta intrebare, trebuie avuta in vedere opinia societatii civile, din cadrul careia se pot desprinde actiunile care vor trebui intreprinse de colaborarea sectorului public cu cel privat si civil.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuie avuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod majoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ o apreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună, iar acest aspect este firesc, în corelare cu răspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri


III.2.


Cai de acces si utilitati deficitare 35 19,6 Resurse financiare insuficiente 58 32,4 Investiţii autohtone/străine limitate 42 23,5

Echipamente, tehnologii învechite 30 16,8

Tendinţe de monoindustrializare 14 7,8 Altele:

Subtotal 179 100.0

Aşa cum este firesc, principalul motiv al dezvoltării economice deficitare este insuficienţa resurselor financiare. Totodată, la îngreunarea dezvoltării economice a teritoriului concordă investiţiile limitate şi căile de acces şi utilităţile deficitare.

Concluzii In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuie avuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod majoritar. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriului este împiedicată de insuficienţa resurselor financiare. Pentru a susţine dezvoltarea afacerilor existente, partenerii GAL vor trebui să asigure facilităţi financiare şi să creeze mediul necesar, prin asigurarea utilităţilor, creşterea nivelului de trai în vederea menţinerii resurselor umane calificate pe cuprinsul teritoriului, dar şi sprijinirea producătorilor pentru accesul pe o piaţă concurenţială. Totodată, prin diversificarea economiei zonei, sectoarele agricol şi comercial va fi indirect susţinute, atât prin existenţa unor parteneri de afaceri, cât şi prin diversificarea surselor de venit. Astfel, trebuie avută în vedere incurajarea activităţilor non-agricole şi dezvoltarea de IMM. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

III.3.

Care este cel mai important sector economic de pe raza comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Agricol (in special zootehnia) 38 44,2

Pomicultura 2 2,3 Agricultura de subzistenta 16 18,6

Comert 23 26,7

Schela Moreni 1 1,2 Balastiera (constructii) 1 1,2

Mici ateliere mestesugaresti 3 3,5 Exploatatiile forestiere 2 2,3

Subtotal 86 100.0


Conform acestor date, 44,2% dintre repondenti considera ca cel mai important sector economic de pe raza teritotiului GAL este cel agricol. Acest procent este proporţional cu cel al populatiei active ce lucreaza in sectorul agricol. 26,7% dintre repondenti considera ca sectorul comercial este cel mai important, acest lucru fiind influentat de activitatile de desfacere a produselor agricole si de comertul cu amanuntul.

Concluzii

Tinand cont de specificul teritoriului din punct de vedere agricol, precum şi de faptul că pe cuprinsul teritoriului există foarte puţini producători mari, producţia agricolă poate fi eficientizată prin infiintarea grupurilor de producatori si asigurarea unei piete de desfacere si comercializare a produselor agricole.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

III.4.

Ce activitati economice ar trebui incurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Agricole 63 35,2

Non-agricole 51 28,5

Industriale 8 4,5 Crearea si dezvoltarea de IMM 54 30,2

Altele: 3 1,7

Subtotal 179 100.0

Conform acestor informatii, ponderea cea mai ridicata a activitatilor economice ce ar trebui incurajate pentru a se dezvolta teritoriul GAL este reprezentata de catre sectorul agricol. Însă, suma răspunsurilor privind activitatile non-agricole si crearea de IMM este superioară răspunsurilor vizând sectorul agricol. Prin urmare, aceste activităţi economice reprezinta de asemenea sectoare ce ar trebui incurajate, dat fiind faptul ca acestea se regasesc intr-o pondere limitata la nivelul teritoriului.

Concluzii Incurajarea echilibrată a celor 4 sectoare economice va crea avantaje considerabile in cresterea potentialului economic pe plan local şi a sustenabilităţii economiei teritoriului. Sectorul agricol fiind preponderent ca si activitate economica, trebuie incurajat prin realizarea de producţii mari, mult mai viabile din punct de vedere economic, precum şi prin crearea infrastructurilor necesare, astfel incat acest sector sa devina cat mai eficient. Activitatile non-agricole, industriale si crearea de IMM asigura noi locuri de munca, si implicit contribuie la bunastarea economica pe plan local. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.1.

In institutiile publice din comuna (primarie, unitati scolare, unitati medicale etc.) exista personal calificat?

Da 50 61,0



Nu, deloc

Subtotal 82 100.0

Conform acestor date, majoritatea repondeţilor la aceasta intrebare considera ca in institutiile publice din cadrul teritoriului exista personal calificat. Acest lucru confera acestor institutii eficienta maxima a serviciilor pe care le presteaza.


Concluzii Desi exista personal calificat in fiecare institutie publica de la nivelul teritoriului GAL, formarea continua a adultilor ramane o prioritate esentiala in domeniul resurselor umane. Schimburile de experienta si de bune practici, precum si cursurile de specializare ofera acestor institutii publice o imbunatatire continua a serviciilor pe care le presteaza pentru locuitorii teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.2.

Cum apreciati dotarea cu echipamente şi materiale in institutiile publice din comuna?


Subtotal 82 100.0

Dotarea cu echipamente si materiale la nivelul teritoriului GAL, este considerata doar de 1,2% dintre repondenti foarte buna, 40,2% dintre acestia considera buna aceasta dotare. Totuşi, maloritatea repondenţilor consideră că instituţiile publice nu sunt dotate cu echipamente şi materiale, inclusiv unităţile de învăţământ şi autorităţile publice locale.

Concluzii Este evidentă necesitatea dotării instituţiilor publice cu echipamente si materiale, pentru a permite acestora indeplinirea atributiilor specifice cu maxima eficienta, luand in considerare si personalul calificat din cadrul acestora.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.3.

Exista ONG-uri sau alte asociatii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul comunei?


Subtotal 82 100.0

Conform acestor date, 50% dintre repondenti considera ca pe teritoriul GAL exista în mică măsură ONG si asociatii care isi desfasoara activitatea. Acest lucru confirma existenta lor, dar nu si faptul ca acestea isi desfasoara activitatea specifica. 28% dintre persoanele chestionate considera ca pe teritoriul GAL nu isi desfasoara activitatea nicio ONG sau alta asociatie.

Concluzii Existenta ONG si a asociatiilor pe teritoriul GAL poate conferi mediului economic si social avantaje calitative, de care poate beneficia populatia intregului teritoriu. Mai mult decat atat, prin desfasurarea activitatilor statutare de catre acestea, se confera posibilitatea societatii civile si a sectorului economic de a se exprima, dezvolta si adapta nevoilor interne ale teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.4.

Exista parteneriate (cu exceptia potentialului GAL) intre institutiile publice, agenti economici, ONG-uri?



Subtotal 82 100.0

Doar 7,3% dintre repondenti considera ca la nivelul teritoriului exista parteneriate intre institutiile publice, agenti economici si ONG-uri, iar 43,9% dintre acestia considera ca aceste parteneriate nu exista. Analizand aceste date, se poate considera ca existenta acestor parteneriate publice-private este influentata de gradul de cunoastere si intelegere intre actorii locali. Doar 39% dintre repondenti considera ca aceste parteneriate exista la nivelul teritoriului intr-o mica masura, si numai 9,8% consideră existenta parteneriatelor publice-private într-o măsură limitată.

Concluzii Existenta parteneriatelor intre institutiile publice, agenti economici si ONG-uri la nivelul teritoriului GAL, confirma colaborarea actorilor locali in scopul dezvoltarii economico-sociale ale teritoriului. Totuşi, gradul de informare a lucrătorilor din sectorul public ar trebui crescut.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.5.

Exista asociatii de producatori pe teritoriul comunei?


Subtotal 82 100.0

Confirmarea inexistentei asociatiilor de producatori de catre 73,2% dintre repondenti reprezintă un deficit al economiei locale, tinand cont de potentialul agricol si zootehnic de care dispune teritoriul GAL. Procentul de 23,2% de repondenti care considera ca asociatiile de producatori de pe raza teritoriului exista in mică masura, sunt reprezentate in principal de catre persoanele care au in atributii sau sunt implicati in alte domenii de activitate decat cel agricol sau zootehnic.

Concluzii Inexistenta asociatiilor de producatori pe teritoriul creează un deficit important în dezvoltarea sectorului agricol, in principal in desfacerea si comercializarea produselor agricole. Incurajarea asociatiilor de producatori şi transformarea lor în grupuri de producători va trebui sa reprezinte o prioritate, dat fiind faptul ca acestea contribuie substanţial la bunastarea economica a teritoriului. Prin iniţiativa parteneriatului GAL este sprijinită interacţiunea dintre ONG şi operatorii economici, iar prin iniţiativele viitoare ar trebui sprijinită asocierea dintre operatorii economici privaţi din diferite sectoare de activitate (crearea de grupuri de producători în sectorul agricol).

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.6.

Cum apreciati implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, alte institutii si organizatii?

Este foarte mare 6 7,3

Este limitata 62 75,6

Este foarte scazuta 13 15,9

Nu exista 1 1,2

Subtotal 82 100.0

Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii, este limitată conform a 75,6% dintre repondenti. Peste 15% dintre acestia considera foarte scăzută implicarea comunitatii in astfel de activitati.


Concluzii Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii, reprezinta un aspect necesar pentru existenţa vietii sociale de la nivelul teritoriului. Activitatile de voluntariat prestate de catre comunitatea teritoriului denotă starea de armonie sociala de la nivelul acestuia. Activitatile recreative desfasurate in spatii special amenajate incurajeaza comunitatea sa se implice mai mult in evenimentele specifice acelor institutii.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.7.

Exista proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Da 5 6,1



Nu, deloc 17 20,7

Subtotal 82 100.0

Dupa cum se poate observa din aceasta analiza, majoritatea repondentilor confirma existenta în mică măsură a proiectelor/programelor pentru sprijinirea persoanelor defavorizate pe teritoriul GAL. Conform a 30,5% dintre repondenti, proiectele pentru spriinirea persoanelor defavorizate sunt intr-o masura limitata.

Concluzii Confirmarea existentei în mică măsură de catre 40% dintre repondentii acestui chestionar a proiectelor sau programelor de asistenta sociala pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, reprezinta un deficit pentru institutiile publice de pe raza teritoriului GAL. Masura limitată sau inexistenţa acestor programe, poate fi influentata de neimplicarea acestora in astfel de activitati. Actiunile privind sprijinirea persoanelor defavorizate trebuie menţinute şi incurajate pentru eliminarea decalajelor semnificative din viata sociala a fiecarei categorii sociale.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.8.

Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?


Starea proasta a drumurilor 25 13,5

Imbatranirea populatiei 4 2,2

Infrastructura 18 9,7

Lipsa resurselor financiare 30 16,2

Migratia somerilor 1 0,5

Migratia tinerilor 2 1,1


Scaderea numarului de locuitori 8 4,3

Scaderea natalitatii 2 1,1

Lipsa profesorilor titulari 2 1,1

Lipsa canalizarii 15 8,1


Dotarea unitatilor de invatamant 3 1,6

Lipsa unei retele de gaze naturale 5 2,7

Colectarea deseurilor 2 1,1

Dezvoltarea economica scazuta 6 3,2

Lipsa dotarilor in institutiile publice 1 0,5

Subtotal 185 100.0

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii autoritatilor locale considera lipsa locurilor de munca principala problema la nivelul teritoriului GAL. Utilitatile si infrastructura sunt considerate alte probleme la nivel local, acestea necesitând extindere sau modernizare. Lipsa dispensarelor si a caminelor culturale se refera la inexistenta acestora in fiecare localitate arondata teritoriului. Cresterea nivelului de trai in mediul rural face parte din strategia de dezvoltare a Romaniei, insa aceasta poate fi indeplinita pe termen mediu si lung prin cumularea simultana a mai multor acţiuni.

Concluzii Aceasta lista de probleme identificate la nivelul autoritatilor publice reprezinta prioritatile acestora, insa lipsa sau insuficienta fondurilor mentin aceste probleme. Atragerea de fonduri nationale sau externe poate conduce la indeplinirea treptata a acestor probleme, insa acest lucru se poate realiza intr-un mod eficient prin colaborarea actorilor locali sau a factorilor de decizie de la nivelul teritoriuliu. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

B. Pentru sectorul reprezentat de serviciile publice

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala, furnizate de catre lucratorii din sectorul serviciilor publice aferente teritoriului GAL prin intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus (Anexa 6). Chestionarul a fost completat de acestia in luna martie a anului 2010. Chestionarul a fost adresat către 61 de repondenţi din sectorul serviciilor publice.

Chestionar privind serviciile publice

Numar repondenti: 61

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I. 1

Cum apreciati gradul de asigurare a serviciilor sociale in comuna (medicale, ecumenice, de invatamant, salubritate, transport in comun, posta, telefonie etc.)?

Este foarte bun Este bun 38 62,3

Nu este bun 19 31,1

Este foarte prost 4 6,6

Subtotal 61 100.0


Conform acestor date, 62,3% dintre repondentii la aceasta intrebare apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului (medicale, ecumenice, de invatamant, salubritate, transport in comun, posta, telefonie etc.) ca fiind bun. 31,1% dintre repondenti apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului ca fiind nu prea bun, datorită stării precare a clădirilor, infrastructurii şi dotărilor.

Concluzii Tinand cont de aprecierea pozitiva a gradului de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului GAL de majoritatea repondentilor acestui chestionar, trebuie avuta in vedere mentinerea şi dezvoltarea acestor servicii sociale, astfel incat starea lor sa nu fie periclitata de anumiti factori. Trebuie avută în vedere asigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze fundamentul necesar unui nivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere social.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.2.


Lipsa infrastructurii si dotarilor 29 52,7

Lipsa locurilor de munca in domeniu 14 25,5

Lipsa de interes a autoritatilor 4 7,3

Lipsa personalului calificat 6 10,9

Altele 2 3,6

Subtotal 55 100.0

Mai mult de jumătate dintre repondenţii care consideră că gradul de asigurare a serviciilor sociale nu este bun, identifică drept problemă principală lipsa infrastructurii şi dotărilor, iar 36,4% dintre aceştia lipsa locurilor de muncă şi a personalului calificat în domeniu.

Concluzii În vederea asigurării fundamentului pe care se poate realiza dezvoltarea economico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere ca prioritate asigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze premisa elementară pentru atingerea unui nivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere social. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi există o conexiune evidentă, asigurarea deficitară a serviciilor pentru populaţie fiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate a teritoriului pentru populaţie şi investitori, implicând lipsa locurilor de muncă şi a personalului calificat, migrarea tinerilor şi a populaţiei active în afara teritoriului şi imposibilitatea dezvoltării teritoriului din punct de vedere economic.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.3.

Teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus este atractiv pentru locuitori?

Da 13 21,3



Nu, deloc 4 6,6

Subtotal 61 100.0

Procentul ridicat de repondenti (47,5%) care consideră teritoriul GAL ca fiind atractiv în mică măsură pentru locuitori este influentata in principal de lipsa investitiilor in crearea unui mediu


care să asigure un nivel de trai satisfăcător şi care să stimuleze dezvoltarea investiţiilor. Se observă că procentul celor care consideră teritoriul neatractiv este foarte mic, fiind compensat de potenţialul natural şi uman al teritoriului.

Concluzii Atractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura in care poate fi asigurat un nivel de trai decent. Un prim pas spre acest lucru poate fi reprezentat de asigurarea utilităţilor şi serviciilor de bază pentru populaţie, precum şi dezvoltarea de activităţi economice şi sociale care să ofere alernative viabile pentru populaţie. Prin asigurarea acestor elemente esenţiale unui nivel de trai decent, atractivitatea teritoriului va creşte atât pentru locuitori, cât şi pentru potenţialii investitori.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

I.4.


Lipsa infrastructurii si/sau utilitatilor 27 22,7

Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv 2 1,7

Lipsa de spatii de recreere 28 23,5

Lipsa de atractivitate a aspectului comunei 10 8,4

Lipsa de locuinte/spatii de cazare 22 18,5

Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic 18 15,1

Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionarii 12 10,1

Altele:

Subtotal 119 100.0

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, principalele probleme de dezvoltare la nivelul teritoriului sunt reprezentate de insuficienta utilitatilor si a infrastructurii, precum si de lipsa spaţiilor de recreere. Serviciile pentru asigurarea unui confort zilnic (salubritate, telefonie mobilă) sunt considerate alte aspecte care împiedică dezvoltarea la nivel local. Alte elemente care pot distorsiona dezvoltarea teritoriului GAL sunt reprezentate de limitarea facilitatilor de creditare/finantare pentru operatorii economici, dar si insuficienta investitiilor realizate pe plan local.

Concluzii

Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor sectorului social (utilitati, salubrizare si lucrari de renovare/reabilitare), reprezinta practic prioritatile autoritatilor publice in general. De asemenea, lipsa sau informarea ponderata a operatorilor economici cu privire la posibilitatile de finantare conduc la diminuarea ponderata a procesului de dezvoltare locala. Prin aceste răspunsuri se poate trage concluzia clară (care rezultă indirect şi din corelarea tuturor celorlaltor răspunsuri) că, pentru sectorul social, dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, reprezintă premisele pentru asigurarea unui nivel de trai decent şi implicit cresterea atractivităţii teritoriului pentru locuitori.


Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.1.


Da



Nu, deloc 12 19,7

Subtotal 61 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, majoritatea respondentilor considera ca nivelul de trai al populatiei este satisfacator în mică măsură. Procentul de 57,4% poate fi considerat reprezentativ, in conditiile in care veniturile populatiei sunt corelate cu utilitatile si serviciile sociale pentru asigurarea unui nivel de trai corespunzător. O parte dintre respondenti considera ca nivelul de trai al populatiei din cadrul teritoriului este satisfacator în măsură limitată, iar 19,7% dintre aceştia consideră că nivelul de trai nu este deloc satisfăcător.

Concluzii Nivelul de trai este influenţat in cea mai mare masura de veniturile populatiei, iar insuficienţa utilităţilor si serviciilor sociale limitează asigurarea unui nivel de trai decent. În acelaşi timp, veniturile populatiei sunt direct proportionale cu locurile de munca disponibile/ create in cadrul teritoriului de către investitori. Creşterea nivelului de trai poate fi realizată pornind de la asigurarea utilităţilor, infrastructurii de bază şi a serviciilor pentru populaţie, care contribuie atât direct prin asigurarea fundaţiei pentru un trai decent şi crearea de locuri de muncă, cât şi indirect, prin atragerea de investitori şi dezvoltarea de afaceri care să creeze noi locuri de muncă şi să crească gradul de satisfacţie al populaţiei.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.2.


Lipsa utilitatilor 46 30,9

Lipsa de locuinte 11 7,4

Lipsa de spatii de recreere 37 24,8

Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic 35 23,5

Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionarii 15 10,1

Altele 5 3,4

Subtotal 149 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că principalele cauze ale nivelului de trai nesatisfăcător sunt lipsa utilităţilor, a spaţiilor de recreere şi a serviciilor pentru populaţie. Aceste răspunsuri reiterează elementele identificate ca limitative pentru atractivitatea teritoriului pentru locuitori.

Concluzii Aşa cum se observă din răspunsurile primite, poate fi considerat că nivelul de trai al populaţiei trebuie să fie cel puţin decent, dacă nu satisfăcător. Pe cuprinsul teritoriului nu există elementele esenţiale pentru asigurarea unui nivel de trai decent, utilităţile, spaţiile de recreere şi serviciile pentru populaţie fiind fundamentul pentru aceasta, dar şi pentru dezvoltarea efectivă a teritoriului. Insuficienţa/lipsa utilităţilor si serviciilor pentru populaţie limitează asigurarea unui nivel de trai decent, iar creşterea nivelului de trai poate fi realizată pornind de


la asigurarea acestor necesităţi de bază, care contribuie atât direct prin asigurarea fundaţiei pentru un trai decent, cât şi indirect, prin atragerea de investitori şi dezvoltarea de afaceri care să creeze noi locuri de muncă şi să crească gradul de satisfacţie al populaţiei.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.3.

Considerati ca populatia comunei pastreaza datinile si obiceiurile?

Da 11 18,0



Nu, deloc 12 19,7

Subtotal 61 100.0

Datorită faptulului ca 42,6% dintre repondenti considera ca datinile si obiceiurile la nivelul teritoriului GAL inca se mai pastreaza, se demonstreaza astfel viabilitatea investitiilor in conservarea patrimoniului cultural. In acelasi timp, 19,7% dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri nu se pastreaza, iar acest lucru poate fi influentat de gradul de satisfactie al nivelului de trai care crează un stress zilnic, populaţia nealocând timp şi importanţă acestor aspecte ale vieţii.

Concluzii Conservarea patrimoniului cultural şi reînvierea unor tradiţii şi obiceiuri pe teritoriul GAL poate reprezenta o prioritate sociala. Totodata, prin creşterea nivelului de rai şi stimularea investitiilor, atat publice cat si private in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate crea un climat social plăcut şi poate deveni chiar o atractie turistica. Astfel, sentimentul de satisfacţie al populatiei locale poate creste odată cu aprecierea si dezvoltarea durabila a teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.4.

Exista facilitati de orientare profesionala, reconversie, formare continua, pe teritoriul comunei?

Da



Nu, deloc 43 70,5

Subtotal 61 100.0

Majoritatea respondentilor la aceasta intrebare considera ca nu există facilitati de orientare profesionala pe teritoriul GAL. Acest lucru poate fi influentat de catre preponderenta sectorului agricol şi dezvoltarea slabă a activităţilor non-agricole in cadrul teritoriului, precum şi de nivelul de educatie al populatiei. In general, aceste facilitati de orientare profesionala se regasesc in cadrul centrelor urbane invecinate, iar urmarea acestora poate creste migratia persoanelor calificate in locatilitatile care ofera un nivel de trai şi oportunităţi superioare localitatilor de bastina.

Concluzii Facilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare continua sunt strâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei muncii de pe teritoriul GAL. Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesare pentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate sau dezvoltarea de noi domenii, iar acestea pot sa fie legate şi de specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai al populatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in care atat sectorul public cat si cel privat vor colabora si se vor fi implica in diversificarea domeniilor de activitate şi activităţilor şi implicit dezvoltarea resurselor umane de pe plan local.


Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

II.5.

Considerati ca majoritatea locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu (8 clase)?

Da 12 19,7



Nu, deloc 3 4,9

Subtotal 61 100.0

La fel ca repondentii din cadrul autoritatilor publice, persoanele care activeaza in domeniul serviciilor sociale consideră ca majoritatea locuitorilor au un nivel de educatie peste mediu. Această impresie apare datorită faptului că peste 30% din populatia teritoriului are cel putin studii gimnaziale.

Concluzii Luand in considerare ca nivelul de educatie la nivelul unei zone predefinite are implicatii in asigurarea unei bunăstări sociale asociate cu nivelul de trai, se poate afirma ca din punct de vedere educational, teritoriul GAL dispune de resurse umane propice care pot contribui la cresterea economica a teritoriului. Totodată, populaţia care are un nivel ridicat de educaţie migrează către mediul urban, iar acest lucru poate fi contracarat prin crearea unui mediu atractiv pentru investiţii şi implicit crearea locurilor de muncă cu cerinţe de educaţie ridicate în cadrul teritoriului, care să echivaleze într-o măsură cât mai mare facilităţile oferite de mediul urban.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

III.1.


Este foarte buna

Este buna 8 13,1

Nu este buna 38 62,3

Este foarte proasta 15 24,6

Subtotal 61 100.0

La fel ca în cazul personalului din cadrul autorităţilor publice, peste 60% dintre repondenţii din acest sector consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Mai mult, 24,6% consideră dezvoltarea economică fiind foarte proastă. Luand in considerare domeniul de activitate al repondentilor la aceasta intrebare, pentru a putea avea o imagine cat mai reală, trebuie avuta in vedere opinia societatii civile, din cadrul careia se pot desprinde actiunile care vor trebui intreprinse de colaborarea sectorului public cu cel privat si civil.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuie avuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod majoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ o apreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună sau foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelare cu răspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. Intrebarea Raspunsul Total %


Crt. raspunsuri raspunsuri

III.2.


Cai de acces si utilitati deficitare 31 22,0

Resurse financiare insuficiente 47 33,3

Investiţii autohtone/străine limitate 34 24,1

Echipamente, tehnologii învechite 22 15,6

Tendinţe de monoindustrializare 7 5,0

Altele:

Subtotal 141 100.0

În opinia majorităţii repondenţilor, dezvoltarea economică a teritoriului este precară datorită resurselor financiare insuficiente în principal, urmată de investiţiile limitate şi infrastructura şi utilităţilor deficitare.

Concluzii Aspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele dezvoltării slabe a economiei teritoriului sunt în mare măsură recurente. Astfe, utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei, cât şi pentru populaţie. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

III.3.

Ce activitati economice ar trebui incurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Agricole 35 26,7


Industriale 10 7,6

Crearea si dezvoltarea de IMM 43 32,8

Altele:

Subtotal 131 100.0

Crearea şi dezvoltarea de IMM, precum si activitatile non-agricole sunt considerate cele mai importante in dezvoltarea teritoriului. Luand în considerare faptul că activităţile non-agricole şi dezvoltarea de IMM-uri sunt net superioare faţă de sectorul agricol, se arată practic vdrinţa de diversificare a economiei zonei.

Concluzii Luand in considerare activitatea predominanta la nivelul teritoriului, respectiv agricultura, dat fiind si potentialul agricol, se poate considera ca agricultura va ramane sectorul principal de activitate la nivelul teritoriului. Tinand cont de specificul teritoriului din punct de vedere agricol, precum şi de faptul că pe cuprinsul teritoriului există foarte puţini producători mari, producţia agricolă poate fi eficientizată prin infiintarea grupurilor de producatori si asigurarea unei piete de desfacere si comercializare a produselor agricole. Totuşi, trebuie avută în vedere în principal diversificarea economiei zonei, prin incurajarea activităţilor non-agricole şi dezvoltarea


de IMM. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă. Mai mult decât atât, prin corelarea cu faptul că serviciile pentru populaţie sunt deficitar asigurate, poate fi stimulată dezvoltarea de IMM care să aibă ca domeniu de activitate prestarea acestor servicii.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.1.

Cum apreciati dotarea cu echipamente şi materiale in institutiile publice din comuna?

Este foarte buna

Este buna 33 54,1



Subtotal 61 100.0

Ca si in cazul intrebarii similare adresată lucratorilor din administratia publica, majoritatea repondentilor (54,1%) au apreciat dotarea cu echipamente si materiale ca fiind buna, iar restul repondetilor au apreciat-o ca inferior. Acest fapt este relativ benefic serviciilor sociale, si permite indeplinirea atributiilor specifice eficient de catre personalul de specialitate.

Concluzii Desi dotarea cu echipamente si materiale in cadrul acestor unitati sociale este in general buna, suplimentarea acestora cu echipamente si materiale va eficientiza functiile specifice, aferente fiecarei institutii, realizându-se asigurarea serviciilor medico-sociale într-o manieră decentă.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.2.

Exista ONG-uri sau alte asociatii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul comunei?

Da



Nu, deloc 53 86,9

Subtotal 61 100.0

Conform acestor date, 86,9% dintre repondenti considera ca pe teritoriul GAL nu exista ONG si asociatii care isi desfasoara activitatea. Totuşi, din informaţiile furnizate de autorităţile publice locale, există cel puţin un ONG în fiecare comună, cu domeniu de activitate socio-cultural.

Concluzii Existenta ONG si a asociatiilor pe teritoriul GAL poate conferi mediului economic si social avantaje calitative, de care poate beneficia populatia intregului teritoriu. Mai mult decat atat, prin desfasurarea activitatilor statutare de catre acestea, se confera posibilitatea societatii civile si a sectorului economic de a se dezvolta si adapta nevoilor interne ale teritoriului. Datorită diferenţei dintre răspunsurile primite şi situaţia reală, se constată necesitatea comunicării eficiente între reprezentanţii serviciilor sociale şi cei ai ONG, precum şi creşterea gradului de implicare a ONG în activităţile socio-culturale.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.3.

Cum apreciati implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, alte institutii si organizatii?

Este foarte mare 6 9,8

Este limitata 39 63,9

Este foarte scazuta 14 23,0

Nu exista 2 3,3

Subtotal 61 100.0


Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii, este foarte mare conform a doar 9,8% dintre repondenti. Peste 60% dintre acestia considera limitata implicarea comunitatii in astfel de activitati, iar 23% o apreciaza ca fiind foarte scazuta

Concluzii Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii, reprezinta un aspect pozitiv asupra vietii sociale de la nivelul teritoriului. Activitatile de voluntariat prestate de catre comunitatea teritoriului confirma starea de armonie sociala de la nivelul acestuia. Activitatile recreative desfasurate in spatii special amenajate incurajeaza comunitatea sa se implice mai mult in evenimentele specifice acelor institutii.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.4.

Exista proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Da 5 8,2



Nu, deloc 15 24,6

Subtotal 61 100.0

Dupa cum se poate observa din aceasta analiza, doar 8,2% dintre repondenti confirma existenta proiectelor/programelor pentru sprijinirea persoanelor defavorizate pe teritoriul GAL. Ca şi în cazul repondentilor care activeaza in administratiile publice, majoritatea repondentilor confirmă că proiectele pentru spriinirea persoanelor defavorizate există in mică masură, iar 24,6% dintre repondenti consideră ca acestea nu exista.

Concluzii Actiunile privind sprijinirea persoanelor defavorizate trebuie menţinute, dezvoltate şi incurajate pentru eliminarea decalajelor semnificative din viata sociala a fiecarei categorii sociale. Dupa cum se poate observa, gradul de comunicare in randul persoanelor care activeaza in domeniul serviciilor sociale este ridicat, rezultatele sondajului fiind foarte apropiate de cele pentru administraţiile publice. Acest lucru permite incurajarea actiunilor de animare a teritoriului, ce implica activitati de comunicare si informare catre intreaga populatie de la nivelul teritoriului.

Nr. Crt.


raspunsuri %

raspunsuri

IV.5.


Infrastructura deficitara 22 14,6

Lipsa spatiilor de recreere 11 7,3

Resurse financiare insuficiente, investitii scazute 23 15,2

Lipsa utilitatilor 14 9,3

Nu exista o retea de gaze naturale 8 5,3


Starea drumurilor 12 7,9

Lipsa releului de telefonie mobila 5 3,3



Imposibilitatea valorificarii produselor agricole 1 0,7

Lipsa unui laborator de analiza a calitatii alimentelor 1 0,7

Lipsa unui cabinet stomatologic 1 0,7

Valorificarea apelor sulfuroase de pe teritoriul comunei 1 0,7

Interesul scazut al tinerilor pentru a initia activitati economice pe teritoriul comunei 2 1,3


Nivelul de trai scazut 1 0,7

Consum excesiv de alcool datorat somajului si plafonarii locuitorilor 2 1,3

Lipsa spatiilor comerciale 2 1,3

Lipsa unui teren de sport in cadrul in cadrul scolii 2 1,3

Implicarea scazuta a populatiei in proiecte de dezvoltare 4 2,6

Iresponsabilitatea cetatenilor fata de mediu (depozitarea gunoaielor in spatii nepermise, santuri neamenajate) 2 1,3

Probleme sociale 3 2,0

Dotari si servicii inexistente 1 0,7

Lipsa locuintelor 1 0,7

Subtotal 151 98.7

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii serviciilor sociale considera într-o proporţie aproximativ egală că principalele probleme de pe cuprinsul teritoriului sunt lipsa locurilor de munca, resursele financiare insuficiente şi infrastructura deficitară. Serviciile pentru populaţie, utilitatile si infrastructura necesita extindere sau modernizare.

Concluzii

Problemele identificate la nivelul teritoriului sunt identice cu motivele pentru care teritoriul nu este atractiv, nivelul de trai este nesatisfăcător, iar dezvoltarea economică a zonei este îmcetinită. Comparând aceste rezultate cu cele ale sondajului adresat autorităţilor publice, se observă în mod clar coerenţa răspunsurilor, ceea ce indică în mod evident că acestea sunt problemele reale ale comunităţii şi mediului social.


Aceasta lista de probleme identificate la nivelul reprezentantilor serviciilor sociale reprezinta prioritatile comunităţii in general, insa lipsa sau insuficienta fondurilor mentin aceste deficienţe. Atragerea de fonduri nationale sau externe poate conduce la indeplinirea treptata a acestor probleme, insa acest lucru se poate realiza intr-un mod eficient prin colaborarea actorilor locali sau a factorilor de decizie de la nivelul teritoriului. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie se crează baza pentru cresterea atractivităţii pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

C. Pentru sectorul privat

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala, furnizate de catre sectorul privat aferent comunelor din teritoriul GAL, prin intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului (Anexa 7). Chestionarul a fost completat de acestia in luna martie a anului 2010.

Grup tinta: Sector Privat

Numar repondenti: 42

Nr. Crt.

Intrebarea Raspunsul Total %

I.1.

Cum apreciati gradul de asigurare a serviciilor comunitare si sociale in comuna (servicii ale primariei, medicale, de invatamant, salubritate, transport in comun, posta, telefonie etc.)?

Este foarte bun Este bun 16 38,1

Nu este bun 25 59,5

Este foarte prost 1 2,4

Subtotal 42 100.0

Conform acestor date, 59,5% dintre repondentii la aceasta intrebare apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului (medicale, ecumenice, de invatamant, salubritate, transport in comun, posta, telefonie etc.) ca nefiind bun. 38,1% dintre repondenti apreciaza gradul de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului ca fiind bun, datorită stării precare a clădirilor şi dotărilor, dar şi a lipsei telefoniei mobile.

Concluzii Tinand cont de aprecierea negativă a gradului de asigurare a serviciilor sociale la nivelul teritoriului GAL de majoritatea repondentilor acestui chestionar, trebuie avuta in vedere dezvoltarea acestor servicii sociale, astfel incat starea lor sa nu fie periclitata de anumiti factori. Se observă o diferenţă între gradul de apreciere a acestor servicii de către mediul de afaceri, faţă de reprezentanţii serviciilor sociale. Trebuie avută în vedere asigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze fundamentul necesar unui nivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere social.

Nr. Crt.


I.2. Daca la intrebarea 1 ati bifat unul Lipsa infrastructurii 26 40,6


dintre ultimele doua raspunsuri, care sunt motivele?

si dotarilor

Lipsa locurilor de munca in domeniu 25 39,1

Lipsa de interes a autoritatilor

1 1,6

Lipsa personalului calificat

12 18,8

Altele

Subtotal 64 100.0

Aproape 41% dintre repondenţii care consideră că gradul de asigurare a serviciilor sociale nu este bun, identifică drept problemă principală lipsa infrastructurii şi dotărilor, iar 57,9% dintre aceştia lipsa locurilor de muncă şi a personalului calificat în domeniu.

Concluzii Răspunsurile reprezentanţilor operatorilor economici este similar celor ale autorităţilor publice şi reprezentanţilor serviciilor sociale, relevând clar adevăratele deficienţe ale asigurării serviciilor pentru populaţie. În vederea asigurării fundamentului pe care se poate realiza dezvoltarea economico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere ca prioritate asigurarea în condiţii satisfăcătoare a servicilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze premisa elementară pentru atingerea unui nivel de trai decent şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere social. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi există o conexiune evidentă, asigurarea deficitară a serviciilor pentru populaţie fiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate a teritoriului pentru populaţie şi investitori, implicând lipsa locurilor de muncă şi a personalului calificat, migrarea tinerilor şi a populaţiei active în afara teritoriului şi imposibilitatea dezvoltării teritoriului din punct de vedere economic.

Nr. Crt.


I.3.

Teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus ofera posibilitati de afaceri pentru operatori economici / investitori?

Da 4 9,5



Nu, deloc 10 23,8

Subtotal 42 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că teritoriul GAL oferă în mică măsură posibilităţi de afaceri. Mai mult decât atât, 23,8% consideră că teritoriul nu oferă nicio posibilitate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi realizarea de investiţii private.

Concluzii Răspunsurile reprezentanţilor operatorilor economici relevă în mod clar deficienţe ale teritoriului privind atractivitatea acestuia pentru dezvoltarea de afaceri. În vederea asigurării fundamentului pe care se poate realiza dezvoltarea economico-socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere ca prioritate asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al atragerii de investitori, cât şi din punct de vedere al dezvoltării investiţiilor existente.

Nr. Crt.


I.4. Daca la intrebarea 1 ati bifat unul dintre ultimele doua raspunsuri, care sunt motivele?

Lipsa accesului (infrastructurii) si/sau utilitatilor

25 33,8


Resursele naturale de pe teritoriul comunelor sunt insuficiente

8 10,8

Lipsa de atractivitate a aspectului comunei 6 8,1

Lipsa de spatii pentru desfasurarea de activitati economice

16 21,6

Lipsa unor surse de materii prime

13 17,6

Lipsa unor servicii comunitare

6 8,1

Altele:

Subtotal 74 100.0

Mai mult de jumătate dintre repondenţi consideră că principalele probleme care stau în calea dezvoltării mediului de afaceri şi atragerea de investitori sunt infrastructura şi utilităţile deficitare, precum şi lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea de activităţi economice. 17,6% dintre repondenţi consideră lipsa unor surse de materii prime ca fiind o altă deficienţă a teritoriului, care împiedică dezvoltarea de investiţii private.

Concluzii Aceste probleme semnalate de catre sectorul privat de la nivelul teritoriului GAL reprezinta de fapt situatia existenta cu care operatorii economici se confrunta. In rezolvarea acestora, membrii GAL trebuie sa ia in considerare si sa faciliteze mediului de afaceri posibilitatile de dezvoltare ce depind de astfel de probleme, intrucat rolul acestui sector in cadrul teritoriului influenteaza practic gradul de satisfactie economica si sociala de la nivel local. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi există o conexiune evidentă, asigurarea deficitară a infrastructurii şi utilităţilor necesare fiind una dintre cauzele majore a lipsei de atractivitate a teritoriului pentru investitori, implicând dezvoltarea teritoriului din punct de vedere economic. Utilităţile şi infrastructura deficitară, precum şi lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea de activităţi economice împiedică realizarea de investiţii importante. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se poate stimula dezvoltarea economică a zonei prin atragerea de investitori care să poată înfiinţa spaţii de lucru prin resurse proprii. Totodată, parteneriatul va trebui să sprijine investiţiile prin care se asigură şi serviciile de bază pentru populaţie şi care folosesc materiile prime existente la nivelul teritoriului, inclusiv turismul sau utilizarea potenţialului cultural.

Nr. Crt.


II.1.

Societatea dumneavoastra asigura un loc de munca stabil?

Da 14 33,3

Intr-o masura limitata

14 33,3


Nu, deloc 9 21,4

Subtotal 42 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, repondentii confirma în proporţie de 66,6% faptul ca societatea comerciala asigura locuri de munca stabile pentru locuitorii teritoriului. Stabilitatea locului de munca considerata de catre sectorul privat confera practic informatii cu privire la capacitatea economica la nivel de intreprindere. Astfel, se poate considera ca


aproximativ 33,3% dintre aceste intreprinderi au o piata in cadrul careia activeaza, avand totodata un impact social asupra fortei de munca de la nivel local.

Concluzii Rolul societatilor comerciale este important, deoarece acesta poate oferi o serie de indicatori socio-economici, mai ales daca acestea activeaza intr-o anumita zona. Stabilitatea locului de munca depinde in mare masura de capacitatea societatii de a face fata presiunii concurentiale de pe o piata predeterminata, ce are ca efect un dublu impact: asigurarea de venituri constante la bugetul local prin taxe si impozite, si asigurarea bunastarii sociale prin crearea de noi locuri de munca. Faptul ca stabilitatea locurilor de munca la nivelul societatilor comerciale sunt asigurate intr-o masura limitata, ofera informatii cu privire la posibilitatile de impas financiar pe care aceste societati il pot avea in orice moment.

Nr. Crt.


II.2.

Societatea dumneavoastra asigura locuri de munca pentru tineri?

Da 7 16,7



Nu, deloc 20 47,6

Subtotal 42 100.0

Conform acestor date, se poate observa ca numai 16,7% dintre repondenti asigura locuri de munca pentru tineri, iar peste 47,6% nu asigură locuri de munca pentru tineri.

Concluzii Faptul ca tinerii nu reprezinta o prioritate in angajari reprezinta un aspect negativ la nivelul teritoriului GAL, intrucat rata migrarii fortei de munca activa este influentata in mare parte de numarul societatilor comerciale raportat la numarul populatiei active. Societatile comerciale care nu asigură locuri de munca pentru tineri sunt la randul lor limitate din punct de vedere financiar si prefera angajati cu experienta sau pretenţii financiare scăzute. Actiunile de constientizare a sectorului privat privind angajarea tinerilor in cadrul societatilor comerciale ar trebui incurajate la nivelul teritoriului GAL, oferindu-se astfel informatii cu privire la rolul pe care il au tinerii in aceasta zona, dar si prezentarea beneficiilor pe care atat societatile comerciale cat si teritoriul per ansamblu le pot avea. Totodată, activităţile întreprinse de către GAL vor trebui să prioritizeze crearea de locuri de muncă stabile pentru tineri, în vederea împiedicării migraţiei acestora.

Nr. Crt.


II.3.

In cadrul societatii dumneavoastra exista locuri de munca vacante?

Da


In mica masura

Nu, deloc 39 92,9

Subtotal 42 100.0

Dupa cum se poate observa, putin peste 7% dintre societatile comerciale dispun de locuri de munca vacante, iar 92,9% dintre acestea nu dispun de locuri de munca vacante. Acest lucru poate fi influentat de experienta şi cerinţele potenţialilor candidaţi pentru pozitia respectivă. Lipsa locurilor de munca la nivelul societatilor comerciale poate fi influentata de faptul că acestea detin un numar limitat de angajati si activeaza in domenii care nu presupun angajarea de personal permanent (agricultură) sau în domeniul comertului cu amanuntul.

Concluzii

Disponibilitatea locurilor de munca la nivelul societatilor comerciale din cadrul teritoriului


GAL este conditionata de numarul IMM-urilor care desfasoara activitati economice. Avand in vedere ca sectorul industrial este in declin la nivelul teritoriului, majoritatea societatilor comerciale activeaza in domeniul agriculturii şi al comertului cu amanuntul, ce implica un numar limitat de angajati permanenţi, iar acestia sunt reprezentati in principal de membrii familiei. Incurajarea crearii de IMM la nivelul teritoriului stimuleaza in aceeasi masura numarul locurilor de munca disponibile, ceea ce va conduce la cresterea competitivitatii fortei de munca. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. Crt.


II.4.

Pe teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus exista personal calificat pentru activitatea economica pe care o desfasurati?

Da 10 23,8



Nu, deloc 5 11,9

Subtotal 42 100.0

Conform acestor date, 23,8% dintre repondenti considera ca la nivelul teritoriului exista personal calificat pentru activitatile economice ale societatilor comerciale, iar 64,3% dintre acestia considera ca personalul calificat la nivelul teritoriului este limitat sau există în mică măsură. 11,9% dintre repondenti considera ca acest personal calificat pentru activitatile economice desfasurate de societatile comerciale nu se regaseste deloc. In acest context, se poate considera ca personalul calificat ce poate fi angajat la nivelul teritoriului prefera sa migreze in marile centre urbane, dat fiind gradul de satisfactie al nivelului de trai. In sprijinirea acestor afirmatii, trebuie luata in considerare intentia acestei intrebari, respectiv existenta personalului calificat, si nu detinerea de personal calificat angajat.

Concluzii Din randul populatiei active de la nivelul teritoriului GAL, personalul calificat se regaseste in mica masura, tinand cont de faptul ca acesta are tendinta de migrare in zone in care nivelul de trai este satisfacator. Personalul calificat nu trebuie privit ca fiind numai acel personal care a absolvit cel putin studii profesionale, ci acel personal care a urmat cel putin o scoala de meserii. Înfiinţarea facilităţilor de formare sau reconversie profesională pe teritoriul GAL, ce include meserii legate de traditii si mestesuguri aferente specificului zonal, va spori rata personalului calificat de care acest teritoriu va dispune. Totodată, această măsură trebuie aplicată împreună cu celelalte măsuri pentru creşterea nivelului de trai şi dezvo ltarea de afaceri care să asigure venituri satisfăcătoare, aceste lucruri diminuând rata migrarii personalului calificat per ansamblu, iar contributia acestor persoane va contribui la dezvoltarea teritoriului, atat din punct de vedere economic cat si social.

Nr. Crt.


II.5.

Considerati ca puterea de cumparare a locuitorilor comunei acopera necesarul pentru afacerea dvs?

Da



Nu, deloc 13 31,0

Subtotal 42 100.0

Doar 14,3% dintre repondenti considera ca puterea de cumparare a locuitorilor din cadrul teritoriului ocupat de cele cinci comune acopera relativ (în măsură liminată) necesarul


activitatilor economice pe care societatile le desfasoara. Aceasta putere de cumparare este foarte slabă conform opiniei a 54,8% dintre repondenti si nu exista conform opiniei a 31% dintre totalul acestora.

Concluzii Dat fiind faptul ca puterea de cumparare a locuitorilor este direct proportionala cu gradul de satisfactie al nivelului de trai, se poate considera ca acesta este nefavorabil in proportie de mai mult de 85%, in conditiile in care factorii economici si sociali se regasesc in aceeasi masura. Astfel, colaborarea actorilor locali, precum si implicarea autoritatilor publice locale si a sectorului privat in actiuni de interes comun, pot conduce la dezvoltarea puterii de cumparare a locuitorilor teritoriului per ansamblu. Prin dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Puterea de cumparare poate fi influentata de asemenea favorabil prin utilizarea si valorificarea resurselor teritoriului, precum practicarea si dezvoltarea turismului local.

Nr. Crt.


II.6.

Pentru sectorul economic in care va desfasurati activitatea, exista facilitati de orientare profesionala, reconversie, formare continua, pe teritoriul comunei?

Da 1 2,4



Nu, deloc 17 40,5

Subtotal 42 100.0

Conform opiniei a 40,5% dintre repondenti, nu exista facilitati de orientare profesionala, reconversie sau formare continua pe teritoriul acoperit de GAL. Acest considerent poate fi influentat de specificul zonal si ponderea sectorului agricol in economia locala. 52,4% dintre repondenti considera ca aceste facilitati exista in mica masura si numai 2,4% dintre repondenti confirma existenta acestor facilitati.

Concluzii

Conform acestor date, si tinand cont de opinia a jumătate dintre cei chestionati, se evidentiaza dorinta de continuitate a domeniului de activitate al societatilor comerciale de la nivelul teritoriului. In acest sens, se poate presupune ca in egala masura exista si riscul de adaptabilitate la „nou” din partea sectorului privat. Dezvoltarea facilitatilor de orientare profesionala, reconversie si formare continua la nivelul teritoriului GAL se poate realiza cu usurinta in conditiile in care sectorul privat este dispus ca in dezvoltarea proprie sa ia in considerare si sa isi asume eventualele riscuri. Mai mult decât atât, crearea de facilităţi de orientare/reconversie/formare profesională devine rentabilă atunci când există o diversificare a domeniilor de activitate de pe piaţa muncii. Această diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesare pentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate sau dezvoltarea de noi domenii prin acţiunea parteneriatului, iar acestea pot sa fie legate şi de specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai al populatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in care atat sectorul public cat si cel privat vor colabora si se vor fi implica in diversificarea domeniilor de activitate şi activităţilor şi implicit dezvoltarea resurselor umane pe cuprinsul teritoriului.

Nr. Crt.


III.1. Ce activitati economice desfasurati? Agricole 8 19,0

Non-agricole 4 9,5


Industriale

Constructii

Comerciale 27 64,3

Altele: 3 7,1

Subtotal 42 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, majoritatea repondentilor desfasoara activitati comerciale, iar sectorul industrial si al constructiilor este inexistent la nivelul teritoriului. Tinand cont de ponderea activitatilor comerciale, se poate deduce faptul ca celelalte sectoare de activitate sunt în declin datorită disfuncţionalităţilor existente la nivelul teritoriului. Activitatile non-agricole sunt reprezentate de foarte puţini repondenţi, ceea ce denota faptul ca astfel de activitati tind sa dispara de pe raza teritului acoperit de GAL.

Concluzii Luand in considerare datele oficiale de la nivelul teritoriului, se observă că agricultura este un sector slab dezvoltat, chiar dacă există potential agricol. Faptul ca exista posibilitatea comercializarii produselor, presupune si existenta unei piete de desfacere. Acest lucru denotă ca, intrucat exista o piata de desfacere la nivelul teritoriului, eforturile de a o sustine si dezvolta ar fi mult mai mici decat decât crearea uneia noi sau concurenţa pe o piata de desfacere mult mai mare. Cu toate acestea, datele arată că tipul de comerţ practicat este comerţul cu amănuntul, care nu este sustenabil şi contribuie în mică măsură la dezvoltarea zonei. Din datele statistice rezultă de asemenea că în zonă sectorul industrial este bine reprezentat, deşi niciunul dintre repondenti nu aparţine acestui sector. Se pot formula două concluzii: ori datele sunt neactualizate, ori industria este reprezentată de mari industriaşi, fără reprezentanţi la nivelul teritoriului. Totodată, este de semnalat faptul că datele oficiale indică principala ocupaţie a populaţiei active ca fiind agricultura. Acest lucru arată că agricultura practicată este sub cea de semisubzistenţă, populaţia producând în special pentru consumul propriu. Este necesar în acest sens stimularea asocierilor în vederea obţinerii de produse comercializabile. Activitatile non-agricole, aflate in descrestere, trebuie sa fie reprezentate la nivel local in pondere mult mai mare, datorita specificului si potentialului de care teritoriul dispun, si pot adauga valoare nivelului de trai in randul populatiei. Totodată, prin diversificarea economiei zonei, sectorul agricol va fi indirect susţinut, atât prin existenţa unor parteneri de afaceri, cât şi prin diversificarea surselor de venit.

Nr. Crt.


III.2.

Piata de desfacere pentru afacerea dumneavoastra este reprezentata de teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Da 32 76,2

Nu 10 23,8

Subtotal 42 100.0

Pentru 76,2% dintre repondenti, piata de desfacere pentru afacerile proprii este reprezentata de teritoriul GAL, acest lucru fiind determinat de producţia mică din punct de vedere cantitativ, dar şi de faptul că sectorul comercial majoritar este reprezentat de comerţul cu amănuntul. Pentru 23,8% din totalul repondentilor piata de desfacere a produselor este in afara teritoriului.

Concluzii Avand un raspuns clar asupra pietelor de desafacere pentru operatorii economici care au ca domeniu de activitate cu precadere sectorul de comercializare a produselor, se poate desprinde cu usurinta concluzia ca majoritatea repondentilor utilizeaza piata de desfacere cea mai apropiata, respectiv cea de la nivelul teritoriului. Pe de altă parte, se poate presupune ca ponderea de 23,8% este reprezentata de operatorii economici ce dispun de puterea economica necesară accesării unei piete din afara teritoriului. Se observă astfel nevoia obţinerii de


produse în cantităţile necesare şi la nivelul calitativ solicitat, astfel încât producătorii să poată comercializa produsele în afara graniţelor teritoriului, pe o piaţă concurenţială. Acest lucru se poate realiza prin încurajarea asocierilor între producători, dar şi prin sprijinirea şi reprezentarea acestora în relaţiile cu marile reţele de distribuţie şi desfacere.

Nr. Crt.


III.3.

Cu ce alt sector economic aveti legaturi de afaceri pe teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus?

Agricol 9 21,4

Non-agricol 4 9,5

Industrial

IMM

Nici unul (comert) 29 69,0

Subtotal 42 100.0

Dupa cum se poate observa, sectorul economic preponderent ce are legaturi cu mediul de afaceri de la nivelul teritoriului GAL, este reprezentat de sectorul comerţului. Legaturile de afaceri pe teritoriul GAL sunt indreptate catre sectoarele agricol si non-agricol in mica masura, ceea ce ofera detalii cu privire la ponderea acestor sectoare de activitate la nivelul teritoriului. Faptul ca nu exista legaturi de afaceri cu niciun alt sector de activitate, poate fi interpretat sub prisma faptului ca repondentii care activeaza in sectorul comercial desfac produsele aduse din afara teritoriului direct către populaţie. Totodată, micii producători agricoli sunt constituiti sub forma de intreprinderi individuale sau asociatii familiale care utilizeaza produsele cu precadere in scopuri proprii.

Concluzii Sectorul agricol reprezinta principala legatura a mediului de afaceri la nivelul teritoriului, data fiind ocuparea populaţiei active în acest sector fata de celelalte sectoare economice. Aceste activitati trebuie sustinute si incurajate de catre autoritatile locale, atat prin atragerea de investitori şi diversificarea mediului economic, cat si prin actiunui de informare a producatorilor agricoli cu privire la posibilitatile de finantare nationale si comunitare în vederea dezvoltării acestora

Nr. Crt.


III.4.

Exista posibilitati de dezvoltare a afacerii dumneavoastra?

Da 5 11,9



Nu, deloc 12 28,6

Subtotal 42 100.0

Conform opiniei a peste 76% dintre repondenti, la nivelul teritoriului acoperit de GAL exita posibilitati de dezvoltare a societatilor în mică măsură sau deloc. Aceste posibilitati sunt limitate, conform opiniei a 11,9% dintre repondenti, iar numai acelasi procent de 11,9% dintre acestia considera ca posibilitatile de dezvoltare exista la nivelul teritoriului.

Concluzii Datorită faptului ca posibilitatile de dezvoltare ale afacerilor desfasurate de sectorul privat sunt infirmate de peste 76% dintre reprezentantii acestui sector, se poate considera că impedimentul principal este reprezentat de lipsa fondurilor sau a utilităţilor şi facilităţilor necesare. Aceste posibilitati de dezvoltare sunt strans legate de colaborarea sectorului privat cu autoritatile publice locale, recunoscuta de majoritatea repondentilor, dar şi de rentabilitatea dezvoltării unei afaceri. Pentru a susţine dezvoltarea afacerilor existente, partenerii GAL vor trebui să asigure facilităţi financiare şi să creeze mediul necesar, prin


asigurarea utilităţilor, creşterea nivelului de trai în vederea menţinerii resurselor umane calificate pe cuprinsul teritoriului, dar şi sprijinirea producătorilor pentru accesul pe o piaţă concurenţială.

Nr. Crt.


III.5.


Cai de acces si utilitati deficitare

21 30,4

Resurse financiare insuficiente

21 30,4

Lipsa pietei de desfacere in zona

21 30,4

Echipamente şi tehnologii învechite

5 7,2

Altele: 1 1,4

Subtotal 69 100.0

Dupa cum se poate observa, căile de acces si utilităţile deficitare, lipsa pietei de desfacere a produselor in zona şi lipsa fondurilor reprezinta aspectele principale care contribuie la imposibilitatea dezvoltarii afacerilor de catre sectorul privat. Totodată, printre impedimentele esenţiale sunt echipamentele şi tehnologiile invechite de la nivelul operatorilor economici.

Concluzii Aspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţii de dezvoltării a afacerii în teritoriu sunt în mare măsură recurente. Astfe, utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei, cât şi pentru populaţie, care reprezintă principala piaţă de desfacere. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr. Crt.


III.6.


Este foarte buna

Este buna 2 4,8



Subtotal 42 100.0

La fel ca în cazul personalului din cadrul autorităţilor publice şi al serviciilor sociale, peste 70% dintre repondenţii din acest sector consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Mai mult, 21,4% consideră dezvoltarea economică fiind foarte proastă. Luand in considerare domeniul de activitate al repondentilor la aceasta intrebare, se realizează o imagine reală asupra situaţiei existente.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuie avuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod majoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ o apreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună sau


foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelare cu răspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. Crt.


III.7.



16 20,8


27 35,1

Investiţii autohtone/străine limitate

18 23,4

Echipamente, tehnologii învechite

6 7,8

Tendinţe de monoindustrializare

10 13,0

Altele:

Subtotal 77 100.0

Dupa cum se poate observa, impedimente esenţiale sunt şi lipsa fondurilor, utilităţile şi infrastructura deficitare, dar şi lipsa de investiţii. Aceste răspunsuri sunt în perfectă legătură cu aspectele pe care le-au identificat celelalte categorii de repondenţi, dar şi cu răspunsurile reprezentanţilor mediului de afaceri privind imposibilitatea dezvoltării investiţiilor proprii.

Concluzii Aspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţii de dezvoltare a teritoriului sunt similare cu cele care inhibă dezvoltarea afacerii proprii şi sunt în mare măsură recurente. Astfe, utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural. Totodată, este necesară cresterea gradului de constientizare si informare a acestui sector cu privire la posibilitatile de finantare nationale si comunitare aferente domeniului de activitate.

Nr. Crt.


IV.1.

Institutiile publice din comuna asigura toate serviciile necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii dumneavoastra?

Da 3 7,1



Nu, deloc 2 4,8

Subtotal 42 100.0

Conform opiniei a 64,3% dintre repondenti, institutiile publice de pe teritoriul GAL asigura în mică măsură serviciile necesare desfasurarii eficiente ale activitatilor economice. Aceste


servicii sunt limitate in opinia a 23,8% dintre repondenti, iar 4,8% dintre acestia considera ca institutiile publice nu asigura toate serviciile necesare unei desfasurari eficiente economice.

Concluzii In interpretarea acestor date, trebuie luata in considerare relevanta sporita a raspunsului sectorului privat referitor la implicarea institutiilor publice in desfasurarea eficienta a afacerilor derulate. Astfel, se observa ca majoritatea repondentilor confirma faptul ca institutiile publice locale asigura în mică măsură serviciile aferente dezvoltarii activitatilor la nivelul sectorului privat. Limitarea asigurarii acestor servicii de catre institutiile publice poate fi datorata aplicarii diminuate, din partea sectorului privat, a drepturilor de care beneficiaza acesta privind serviciile oferite de institutiile publice. Sentimentul de neîncredere a sectorului privat faţă de autorităţile publice este firesc, dar trebuie intervenit în mod pozitiv pentru colaborarea viitoare în cadrul parteneriatului.

Nr. Crt.


IV.2.


Lipsa infrastructurii si dotarilor

26 43,3

Interesul scazut al autoritatilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri

2 3,3


8 13,3

Lipsa resurselor financiare

24 40,0

Altele:

Subtotal 60 100.0

Majoritatea repondenţilor consideră că îndeplinirea deficitară a atribuţiilor autorităţilor publice pentru asigurarea serviciilor necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii antreprenoriale este datorată lipsei infrastructurii şi dotărilor, dar şi resurselor financiare insuficiente.

Concluzii Dupa cum se poate observa din datele de mai sus, serviciile necesare desfasurarii eficiente a activitatilor din cadrul sectorului privat nu sunt asigurate de catre institutiile publice din motive ce tin de lipsa infrastructurii si dotarilor, lipsa resurselor financiare, precum si lipsa personalului calificat. Lipsa asigurarii acestor servicii catre mediul de afaceri este determinată de aceeaşi factori care împiedică dezvoltarea mediului de afaceri. Astfel, utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei. Se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Totodată, este necesară cresterea gradului de constientizare si informare a acestui sector cu privire la posibilitatile de finantare nationale si comunitare aferente domeniului de activitate.

Nr. Crt.


IV.3.

Exista ONG-uri sau alte asociatii pe teritoriul comunei care sprijina dezvoltarea economica si a mediului de afaceri?

Da 1 2,4



Nu, deloc 33 78,6

Subtotal 42 100.0


Conform acestor date, 78,6% dintre repondenti considera ca pe teritoriul GAL nu exista ONG si asociatii care sprijina dezvoltarea economica si a mediului de afaceri la nivelul teritoriului. Acest lucru este confirmat şi de situaţia reală, deoarece singurele ONG de pe cuprinsul teritoriului au în statul dezvoltarea de activităţi socio-culturale sau sportive.

Concluzii Faptul ca nu existenţa ONG si asociatiile pe GAL care să sprijine dezvoltarea economica si a mediului de afaceri se datoreaza in principal rolului statutar limitat pe care il au asociaţiile existente (socio-cultural sau sportiv). Chiar daca aceste organizatii se incadreaza tot in sectorul privat de activitate, mediul de afaceri este reprezentat majoritar de operatorii economici. Prin iniţiativa parteneriatului GAL este sprijinită interacţiunea dintre ONG şi operatorii economici, iar prin iniţiativele viitoare ar trebui sprijinită asocierea dintre operatorii economici privaţi din diferite sectoare de activitate.

Nr. Crt.


IV.4.

Exista parteneriate (cu exceptia potentialului GAL) intre institutiile publice, agenti economici, ONG-uri?

Da



Nu, deloc 36 85,7

Subtotal 42 100.0

Majoritatea repondenţilor considera ca la nivelul teritoriului nu exista parteneriate intre institutiile publice, agenti economici si ONG-uri, fapt confirmat şi de datele oficiale şi situaţia reală, ONG existente neimplicând agenţii economici în activităţile lor.

Concluzii Faptul ca majoritatea raspunsurilor sunt indreptate catre inexistenţa parteneriatelor public-private, crează un oarecare dezavantaj datorită lipsei de experienţă privind interacţiunea dintre mediul de afaceri, autorităţile publice şi sectorul social. Parteneriatele public-privat trebuie sa reprezinte un punct de interes pentru ambele sectoare, tinand cont ca aceastea au ca scop principal reprezentarea teritoriului in afara acestuia. Grupul de Acţiune Locală este cel mai ambiţios proiect din teritoriu, de asociere între reprezentanţi ai domeniilor public, privat, ONG şi reprezentanţi ai societăţii civile. În viitor, acţiunile GAL ar trebui să vizeze încurajarea de asocieri între agenţi economici din acelaşi sector de activitate (ex: grupuri de producători) sau bresle profesionale.

Nr. Crt.


IV.5.

Exista proiecte/programe pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul comunei?

Da



Nu, deloc 38 90,5

Subtotal 42 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, 90,5% dintre repondenti confirma inexistenta proiectelor/programelor pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul GAL. Acest lucru arată colaborarea deficitară dintre sectorul public şi cel privat.

Concluzii Procentul ridicat al repondenţilor care afirma inexistenţa programelor pentru sprijinirea agenţilor economici presupune faptul ca numărul operatorilor economici care au beneficiat de astfel de programe este foarte redus. Astfel de programe sau proiecte cu finantare nationala sau


comunitara se considera ca au fost accesate de operatorii economici, cu posibila implicare a autoritatilor publice locale, ceea ce reprezinta in fapt un precedent in accesarea lor. Inexistenta acestor proiecte sau programe, exprimată de 94,3% dintre repondenti este clar influentata de catre lipsa de informare, dar şi de impresia eronată a agenţilor economici că autorităţile locale sunt cele care gestionează asemenea programe. Realizarea de actiuni privind sprijinirea operatorilor economici trebuie să reprezinte o prioritate pentru viitorul GAL, atat pentru sectorul privat cat si pentru autoritatile locale si ar trebui incurajate direct, prin stabilirea de alocări financiare în cadrul strategiei, dar şi indirect, prin acţiuni de informare şi sprijinire a operatorilor economici în vederea accesării programelor de finanţare.

Nr. Crt.


IV.6.



8 9,6


23 27,7

Lipsa locurilor de munca

8 9,6


Oportunitati limitate de dezvoltare

2 2,4

Distanta mare fata de zonele cu potential ridicat de dezvoltare (Valea Prahovei, Ploiesti)

2 2,4


Lipsa retelei de gaze naturale

2 2,4


3 3,6

Lipsa de comunicare intre cetateni si institutii

1 1,2

Pod peste Cricovul Dulce

1 1,2

Lipsa cladiri utilitare 1 1,2

Investiţii autohtone/străine limitate

1 1,2

Slaba dezvoltare a agroturismului

1 1,2

Slaba dezvoltare a industriei usoare

2 2,4

Dezvoltarea limitata a sectorului agricol

3 3,6

Subtotal 83 100.0

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii sectorului privat considera de asemenea ca principalele probleme de dezvoltare la nivelul teritoriului sunt reprezentate de insuficienta utilitatilor si a infrastructurii, precum si de lipsa resurselor


financiare. Alte elemente care pot distorsiona dezvoltarea teritoriului GAL sunt reprezentate de limitarea facilitatilor de creditare/finantare pentru operatorii economici, dar si insuficienta investitiilor realizate pe plan local.

Concluzii

Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor sectorului privat (utilitati, salubrizare si lucrari de renovare/reabilitare/extindere), reprezinta practic prioritatile autoritatilor publice in general, insa lipsa sau insuficienta fondurilor fac ca acestea sa se mentina. Existenta parteriatului public-privat pe teritoriul comunelor Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus, poate favoriza atragerea de fonduri nationale sau externe, existand totodata un proces de informare „vice-versa” intre aceste sectoare. De asemenea, lipsa sau informarea a operatorilor economici cu privire la posibilitatile de finantare conduc la diminuarea ponderata a procesului de dezvoltare locala. Lipsa asigurarii de co-finantare de catre sectorul privat, in cazul accesarii fondurilor comunitare, reprezinta o problema la nivel national, si reprezinta o prioritate a autoritatilor de la nivel central. Prin aceste răspunsuri se poate trage concluzia clară (care rezultă indirect şi din corelarea tuturor celorlaltor răspunsuri) că, pentru sectorul privat, dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor, reprezintă baza pentru menţinerea/dezvoltarea afacerii şi cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, mediul propice dezvoltării afacerii se crează atât direct prin oferirea facilităţilor necesare eficientizării şi diversificării producţiei, cât şi indirect prin creşterea nivelului de trai al populaţiei, diminuarea migraţiei şi existenţa unor resurse umane calificate, care asigură atât forţa de muncă adecvată, cât şi putere de cumpărare.

D. Pentru societatea civila

Obiectivul acestui studiu l-a reprezentat obtinerea de informatii reale prvind teritorul, populatia, activitatile economice, organizarea sociala si institutionala, furnizate de societatea civila aferenta teritoriului GAL prin intermediul Chestionarului de identificare a potentialului teritoriului (Anexa 8). Chestionarul a fost completat de acestia in luna martie a anului 2010.

Grup tinta: Societatea Civila Numar repondenti: 123

Nr. crt.

Intrebarea Raspunsul ales Total %

I.1.

Numiţi trei lucruri care vă plac cel mai mult în această localitate?

Natura 123 33,9

Oamenii din localitate 98 27,0

Conducerea locală 101 27,8

Condiţiile de petrecere a timpului liber 33 9,1

Am loc stabil de muncă 8 2,2

Altceva (ce?)

Subtotal 363 100.0


Conform acestor date, se poate observa ca majoritatea repondentilor la aceasta intrebare apreciaza natura, oamenii din localitate si conducerea locala. Stabilitatea locului de muncă este aproape deloc apreciată de către repondenţi.

Concluzii Pentru creşterea atractivităţii teritoriului pentru societatea civila din cadrul teritoriului GAL, este necesar sa se puna accent pe crearea facilităţilor necesare existenţei locurilor de muncă stabile, precum şi pe crearea unui centru civic, prin care să se îndeplinească simultan mai multe funcţii sociale. Natura, oamenii din localitate şi aprecierea conducerii locale trebuie fructificate de către partenerii GAL în stabilirea obiectivelor şi priorităţilor strategiei.

Nr. crt.


I.2.

Dar care sunt trei lucruri care nu va plac?

Starea drumurilor si utilitatilor 116 31,8

Nu se păstrează curăţenia 88 24,1

Conducerea locală 0 0,0

Condiţii de petrecere a timpului liber 79 21,6

Nu sunt locuri de muncă bine plătite 80 21,9

Altceva (ce ?) 2 0,5

Subtotal 365 100.0

Starea infrastructurii şi a utilităţilor, asigurarea serviciilor de salubrizare şi satisfactia financiara a locurilor de munca in cadrul teritoriului GAL reprezinta principalele deficienţe ale teritoriului, în opinia majoritatii repondentilor. Totodata, corelat cu raspunsul la prima intrebare, instabiliatea locurilor de muncă şi condiţiile de petrecere a timpului liber, reprezinta de asemenea aspecte deficitare la nivelul teritoriului.

Concluzii Pentru societatea civila din cadrul teritoriului GAL, principalele deficienţe ale teritoriului sunt reprezentate de neasigurarea serviciilor de salubrizare, lipsa locurilor de muncă plătie corespunzător şi starea infrastructurii de transport şi a utilităţilor. Aceste aspecte sunt principalele elemente care crează discrepanţele majore între mediul urban şi cel rural şi datorită cărora populaţia din mediul rural migrează în afara teritoriului. Serviciile pentru populaţie şi asigurarea de locuri de muncă remunerate satisfăcător se pot realiza prin crearea de IMM în domeniul serviciilor sau asigurarea acestora de către autorităţile locale, Prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitori care pot asigura locuri de muncă remunerate satisfăcător. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. În consecinţă, investitiile in serviciile de salubrizare şi utilitati trebuie incurajate, cu precadere cele referitoare la alimentarea cu apa, canalizare si gaze. Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate personalului care activeaza in administratiile publice, care considera ca majoritar ca nivelul de trai este satisfacator intr-o masura limitata. Totodata, investitiile in realizerea de spaţii de recreere trebuie considerate necesare, acestea putând fi realizate integrat, prin crearea unui centru social al comunităţilor sau dezvoltarea de investiţii în zona de agrement şi turism, care vor asigura concomitent locuri de muncă şi modalităţi de petrecere a timpului liber.


I.3. Cât de mulţumit sunteţi de: %

Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit

Starea drumurilor din comuna

0,8 4,1 14,0 58,7 22,3

Starea utilitatilor din comuna 0,8 12,2 28,5 41,5 17,1

Poştă si funcţionarea telefoanelor

10,6 58,5 16,3 13,8 0,8

Posibilităţi de a face cumpărături în comuna

0,0 22,8 22,8 39,0 15,4

Şcoala / liceul din comuna 4,9 36,6 43,1 7,3 8,1

Instituţiile medicale (spital, policlinică, farmacie)

0,8 21,1 35,8 27,6 14,6

Primăria comunei 23,6 55,3 14,6 6,5 0

Mijloacele de transport public

0 22,8 21,1 46,3 9,8

Curăţenia din localitate

0 2,4 34,1 48,0 15,4

Aşa cum se observă din clasificarea răspunsurilor la această întrebare, principalele nemulţumiri ale populaţiei sunt reprezentate de starea infrastructurii, a utilităţilor (apă, gaze, canalizare) şi a asigurării serviciilor pentru populaţie (salubrizare, transport).

Următoarele deficienţe ale teritoriului sunt reprezentate de starea instituţiilor medicale şi de învăţământ, asigurarea serviciilor de telefonie (datorită zonelor fără acoperire pentru telefonia mobilă) şi posibilităţile de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. Cel mai înalt punctaj privind gradul de mulţumire îl înregistrează autorităţile locale, care denotă încrederea populaţiei în autorităţile publice.

Concluzii Este evident că principala nemulţumire a populaţiei este starea infrastructurii, utilităţilor şi serviciilor pentru populaţie, care reprezintă principalele deficienţe ale teritoriului. Acest rezultat se corelează în mod evident cu răspunsurile la întrebarea anterioară, observându-se că, domeniile infrastructurii şi utilităţilor sunt deficitare pe cuprinsul teritoriului. Totodată, aceeaşi problemă principală este semnalată şi de celelalte categorii de respondenţi, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi cei ai sectorului privat. Mai mult decât atât, se observă necesitatea asigurării într-o manieră cel puţin decentă a serviciilor minime pentru populaţie, reprezentate cel puţin de salubrizare şi transport.Starea instituţiilor medicale şi de învăţământ, precum şi asigurarea comunicaţiilor reprezintă de asemenea deficienţe ale teritoriului, care împiedică asigurarea unui nivel de trai decent şi dezvoltarea altor sectoare de activitate. Aceste aspecte sunt elementele care crează principalele discrepanţele între mediul urban şi cel rural şi datorită cărora populaţia din mediul rural migrează în afara teritoriului, în căutarea unui nivel de trai decent. Infrastructura şi utilităţile (alimentare cu apă, gaze, canalizare) şi serviciile pentru populaţie (salubritate, transport), se pot realiza prin investiţii în modernizarea/extinderea utilităţilor şi crearea de IMM în domeniul serviciilor sau asigurarea acestora de către autorităţile publice. Prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitorii care pot asigura aceste servicii şi locuri de muncă remunerate satisfăcător. În consecinţă, investitiile in utilitati şi servicii pentru populaţie trebuie să reprezinte principala prioritate a GAL.


Un mare avantaj al parteneriatului este reprezentat de încrederea populaţiei în administraţia publică şi gradul de mulţumire ridicat faţă de aceasta, lucru care dovedeşte că investiţiile realizate până în prezent sunt în asentimentul populaţiei, dar acestea nu au putut acoperi integral necesităţile populaţiei, în special din lipsă de fonduri

Nr. crt.


II.1.

Nivel de studii Medii 34 27,6

Liceale 76 61,8

Superioare 13 10,6

Subtotal 123 100.0

Dupa cum se poate observa, majoritatea repondentilor au studii liceale, ceea ce reprezinta o pondere la nivelul celor chestionati de 61,8%. Studiile medii reprezinta 27,6% din totalul repondentilor.

Concluzii Desi nivelul de educatie la nivelul teritoriului ocupat de comunele Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus este reprezentat la pct. II.2.1.3 Populaţie – demografie, de unde rezulta ca nivelul de educatie liceal reprezinta o pondere relativ mică, se poate considera ca esantionul reprezentat de societatea civila poate fi relevant in oferirea unei situatii cat mai reale asupra problemelor de la nivelul teritoriului, acoperind populaţie cu diferite nivele de educaţie.

Nr. crt.


II.2. Vârsta

18 – 29 ani 14 11,4

30 – 44 ani 66 53,7

45 – 59 ani 28 22,8

60 şi mai mult 15 12,2

Subtotal 123 100.0

Dupa cum se observa, 53,7% dintre repondenti au varsta cuprinsa intre 30 si 44 de ani, 22,8% au varsta intre 45 si 59 de ani, iar varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani este reprezentata de 11,4% dintre repondenti.

Concluzii Subiectii chestionati fac parte din categoria fortei de munca activa de la nivelul teritoriului ocupat de comunele Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus, astfel incat opiniile acestora oferă informatii relevante asupra mediului social si economic de la nivel local.

Nr. crt.


II.3.

Sunteţi satisfăcut de nivelul de dumneavoastra de trai?

Foarte satisfăcut

Destul de satisfăcut 3 2,4

Satisfăcut 25 20,3

Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut 71 57,7

Deloc satisfăcut 24 19,5

Subtotal 123 100.0

Conform acestor date, doar 2,4% dintre repondentii reprezentand societatea civila confirma satisfactia nivelului de trai de la nivelul teritoriului GAL. Totusi, 57,7% dintre acestia se declara relativ satisfacuti de acest nivel, iar 19,5% din totalul repondentilor au declarat ca nu sunt deloc satisfacuti de nivelul de trai actual.


Concluzii Raspunsurile societatii civile reprezinta practic cea mai relevanta statistica cu privire la nivelul de trai pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL. Se poate observa ca mai mult de 57% dintre repondenti s-au declarat relativ satisfacuti de nivelul de trai pe plan local, iar in sublinierea acestui fapt trebuie evidentiat faptul ca repondentii au fost selectati din mai multe sectoare de activitate. Răspunsul la această întrebare trebuie corelat cu rezultatul evaluării deficienţelor teritoriului realizat mai sus. Astfel, populaţia consideră nivelul de trai nesatisfăcăror mai ales datorită infrastructurii deficitare şi lipsei utilităţilor, dar şi asigurarea limitată a serviciilor elementare pentru populaţie.

Nr. crt.


II.4.

În localitate este uşor a găsi un loc de muncă?

Da, poţi găsi uşor un loc de muncă 3 2,4

Nu, e greu a găsi un loc de muncă 113 91,9

Nu ştiu 7 5,7

Subtotal 123 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, peste 91% dintre repondenti considera ca la nivelul teritoriului GAL este dificil a gasi un loc de munca, iar 5,7% din totalul repondenţilor afirmă ca acest subiect nu îl cunosc/nu au fost interesaţi.

Concluzii

Analizand din punctul de vedere al celor care au afirmat ca nu stiu daca la nivelul teritoriului este usor a gasi un loc de munca, se poate considera ca acest procent este reprezentat de societatea civila care activeaza in nume propriu. Procentul repondentilor majoritar care considera ca este greu a gasi un loc de munca la nivelul teritoriului ocupat de comunele Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus, prezinta relevanta prin prisma faptului ca majoritatea repondenţilor reprezinta forta de munca activa, care lucreaza in diferite domenii de activitate. Acest lucru implica existenta locurilor de munca din partea operatorilor economici sau a institutiilor publice, precum si conformarea cu cerintele locului de munca, respectiv a nivelului de educatie si experienta. Raportul dintre acesti factori determinanti confera practic gradul de facilitare in gasirea unui loc de munca. Corelând răspunsurile cu cele de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitorii care pot asigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate operatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiile publice. Totodată, prin diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economiei zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărul locurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate se va diversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult mai largi privind obţinerea unui loc de muncă.

Nr. crt.


II.5. Aveti un loc de munca stabil in comuna?

Da 48 39,0

Nu 75 61,0

Subtotal 123 100.0

Dupa cum se poate observa, procentul reprezentat de 61% dintre repondenti confirma


instabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului, iar 39% din totalul repondentilor neaga acest fapt.

Concluzii Stabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului acoperit de comunele Visinesti-Valea Lunga-Iedera-Varfuri-Proviţa de Sus reprezinta unul din factorii determinanţi in aprecierea gradului de satisfactie al nivelul de trai din punct de vedere social. In conditiile in care procentul majoritar este indreptat catre instabilitatea locului de munca, se poate considera in aceasi masura ca teritoriul GAL nu asigura prin institutiile publice si operatorii economici conditiile necesare stabilitatii locului de munca. Procentul ridicat de repondenţi care nu au un loc de muncă stabil poate fi corelat cu domeniul principal de activitate al populaţiei ocupate de la nivelul teritoriului (agricultura), care implică desfăşurarea de activităţi sezoniere sau în funcţie de producţia anuală şi nu crează o stabilitate a locului de muncă. Astfel, prin stimularea investiţiilor în activităţi non-agricole sau crearea de IMM pentru obţinerea de venituri alternative, poate fi influenţată pozitiv siguranţa locurilor de muncă. În consecinţă, corelând acest rezultat cu concluziile anterioare, GAL va trebui să creeze facilităţile necesare dezvoltării şi altor activităţi economice decât cele agricole, prin asigurarea utilităţilor şi facilităţilor necesare dezvoltării de investiţii private viabile.

Nr. crt.


II.6.


Da



Nu, deloc 46 37,4

Subtotal 123 100.0

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, niciunul dintre repondenti nu considera ca nivelul de trai al populatiei este pe deplin satisfacator. Acest rezultat este influentat de catre starea deficitară a infrastructurii, utilitatilor şi serviciilor pentru populaţie pe teritoriul GAL. Procentul majoritar indreptat catre nesatisfăcător, poate fi considerat reprezentativ, in conditiile in care veniturile populatiei sunt corelate cu infrastructura, utilitatile si serviciile sociale.

Concluzii Atractivitatea teritoriului pentru populaţie este influentata de venituri in cea mai mare masura, iar utilitatile si serviciile sociale sunt al doilea factor pentru asigurarea unui nivel de trai satisfacator. În acelaşi timp, veniturile populatiei sunt direct proportionale cu locurile de munca disponibile/create in cadrul teritoriului de către investitori. Corelând rezultatele cu răspunsurile de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai decent, iar prin stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se pot asigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate operatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiile publice.

Nr. crt.


II.7.

In comuna se pastreaza datinile si obiceiurile?

Da 16 13,0




Nu, deloc 6 4,9

Subtotal 123 100.0

Doar 13% dintre repondenti considera ca datinile si obiceiurile la nivelul teritoriului GAL inca se mai pastreaza. In acelasi timp, 82,1% dintre repondenti considera ca aceste obiceiuri se pastreaza intr-o masura limitata sau scăzută, iar acest lucru poate fi influentat de migratia tinerilor in centrele urbane, dar si insuficienţa gradului de asigurare al nivelului de trai. Totodata, in pastrarea acestor datini si obiceiuri, institutiile publice reprezentate de primarii, scoli si biserici reprezinta un alt factor care mobilizeaza si sensibilizeaza sociatatea civila.

Concluzii Conservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL şi transmiterea datinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o prioritate sociala la nivelul teritoriului. Totodata, prin atragerea de investitii, atat publice cat si private in astfel de evenimente culturale, teritoriul poate deveni o atractie turistica, si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea si dezvoltarea durabila a teritoriului. Acest lucru este indicat de răspunsurile primite, care demonstreaza astfel viabilitatea investitiilor in conservarea patrimoniului cultural.

Nr. crt.


III.1.

In ce domeniu vă desfăşuraţi activitatea?

Agricultură 25 20,3

Industrie, construcţii 12 9,8

Servicii şi comerţ 42 34,1

Invăţământ, cultură, cercetare, proiectare 2 1,6

Sănătate 2 1,6

Altceva 11 8,9

Nu lucrez (şomer, student, pensionar) 29 23,6

Subtotal 123 100.0

Conform acestor date, ponderea cea mai mare a repondentilor lucreaza in domeniul comerţului, dar si in agricultură. Cea mai mica pondere a repondentilor lucreaza in invatamant si sanatate, repondenţilor din aceste sectoare fiindu-le adresat un chestionar specific. Poate fi considerat că repondenţii care nu lucrează sunt reprezentaţi atât de studenţi şi pensionari, cât şi de muncitorii sezonieri în agricultură.

Concluzii Data fiind preponderenta populaţiei ocupate în agricultură la nivelul teritoriului acoperit de GAL, esantionul de persoane chestionate curpinde in mare masura lucratorii din acest domeniu. Totodată, datorită faptului că activităţile comerciale deţin ponderea cea mai ridicată la nivelul economiei zonei, o mare parte dintre repondenţi lucrează în acest sector. De asemenea, suma celorlaltor domenii este majoritară in cadrul acestui esantion faţă de sectorul agricol, in vederea unei distributii unitare a informatiilor colectate. Celelalte sectoare de activitate au fost cuprinse in esantion in functie de gradul acestora de implicare economico-sociala la nivelul teritoriului.

Nr. crt.


III.2.

Cum considerati dezvoltarea economica a comunei?

Este foarte buna

Este buna 10 8,1



Subtotal 123 100.0


La fel ca în cazul repondenţilor din celelalte sectoare de interes (autorităţi publice, servicii sociale, operatori economici), 78% dintre repondenţii din sectorul civil consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună. Mai mult, 13,8% consideră dezvoltarea economică fiind foarte proastă. Luand in considerare specificul repondentilor la aceasta intrebare, se realizează o imagine reală asupra situaţiei existente, toate tipurile de repondenţi considerând că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună.

Concluzii

In aprecierea dezvoltarii economice a unei zone cat mai concret, trebuie avuta in vedere opinia sectorului privat si a societatii civile in mod majoritar, intrucat anumiti factori externi pot influenta in mod negativ o apreciere reala a dezvoltarii economice la nivel de teritoriu. Totuşi, majoritatea repondenţilor consideră că dezvoltarea economică a teritoriului nu este bună sau este foarte proastă, iar acest aspect este firesc, în corelare cu răspunsurile la înrebările anterioare. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. crt.


III.3.


Cai de acces si utilitati deficitare 86 36,3


Lipsa de atractivitate a comunei 22 9,3

Lipsa de personal calificat 22 9,3

Lipsa de interes a autoritatilor locale 4 1,7

Altele 3 1,3

Subtotal 237 100.0

Dupa cum se poate observa, impedimente esenţiale sunt lipsa fondurilor, utilităţile şi infrastructura deficitare, dar şi lipsa de atractivitate a teritoriului pentru investitori şi personalul calificat. Aceste răspunsuri sunt în perfectă legătură cu aspectele pe care le-au identificat toate celelalte categorii de repondenţi, dar şi cu răspunsurile reprezentanţilor mediului de afaceri privind imposibilitatea dezvoltării investiţiilor proprii.

Concluzii Aspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţii de dezvoltare a teritoriului sunt similare cu cele sesizate de către toţi ceilalţi repondenţi. Utilităţile şi infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi resurse financiare atât pentru economia zonei. Astfel, se poate considera că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL va încerca să sprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltării teritoriului, atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.

Nr. Intrebarea Raspunsul ales Total %


crt.

III.4.

Ce activitati economice credeti ca ar trebui incurajate in zona?

Agricole 82 36,4


Industriale 12 5,3

Crearea si dezvoltarea de IMM 57 25,3

Altele 0 0,0

Subtotal 225 100.0

Dupa cum se poate observa din aceste date, suma dintre activităţile non-agricole şi crearea si dezvoltarea de IMM reprezinta opinia majoritatii repondentilor cu privire la activitatile ce ar trebui incurajate in vederea dezvoltarii teritoriul. Activitatile agricole sunt considerate de asemenea importante in dezvoltarea teritoriului, in proportie apropiata celor non-agricole. In opinia acestora, activitatile industriale detin o pondere destul de mica pentru a putea fi incurajate.

Concluzii

Luand in considerare aceste informatii corelate cu domeniul de activitate al repondentilor, se poate considera ca agricultura este sustinuta a fi incurajata de populatia ocupata in acest sector, iar viziunea repondentilor ce activeaza in alte domenii sustine incurajarea crearii si dezvoltarii de IMM si a activitatilor non-agricole. Incurajarea echilibrată a celor 4 sectoare economice va crea avantaje considerabile in cresterea potentialului economic pe plan local şi a sustenabilităţii economiei teritoriului. Acest lucru prezinta relevanta, insa luand in considerare ocupaţia predominanta la nivelul teritoriului, respectiv agricultura, se poate considera ca agricultura va ramane sectorul principal de activitate la nivelul teritoriului. Sectorul agricol trebuie incurajat prin realizarea de producţii mari, mult mai viabile din punct de vedere economic, precum şi prin crearea infrastructurilor necesare, astfel incat acest sector sa devina cat mai eficient. Activitatile non-agricole si crearea de IMM asigura noi locuri de munca si implicit contribuie la bunastarea economica pe plan local. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă şi atragerea investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă. Astfel, pot fi îmbinate atât soluţionarea principalelor necesităţi ale populaţiei, cât şi cerinţele esenţiale pentru rentabilizarea unei investiţii în zonă.


IV.1. Câtă încredere aveţi în: %

Am deplină încredere

Am incredere într-o oarecare măsură

Nu prea am încredere

Nu am încredere deloc

Primarie (Primar si Consilierii locali) 68,3 23,6 6,5 1,6

Biserică 32,5 47,2 14,6 5,7

Profesori şi învăţători 26,0 56,1 14,6 3,3

Poliţie 12,2 53,7 22,8 11,4

Spital si doctori 10,6 38,2 39,8 11,4

Agenţi economici privati 4,9 52,8 30,1 12,2

Altcineva (cine?) - - - -

Dupa cum se poate observa din acest tabel, cea mai mare incredere acordata de societatea civila este repartizata Primariilor si Bisericilor. Totodata politia, profesorii si operatorii economici privati ofera incredere societatii civile intr-o oarecare masura, iar ponderea cea mai mare indreptata catre incertitudinea increderii este acordata unitatilor medicale.

Concluzii

Analizand tipologia repondentilor, se poate confirma ca cea mai mare incredere este acordata autorităţile publice, urmată de Biserici, iar cea mai mica unitatilor medicale. Din aceasta analiza, se pot deprinde unele puncte tari si puncte slabe de care dispune teritoriul GAL. In raport cu acest lucru, se poate propune si tipologia investitiilor financiare si umane care pot elimina discrepantele intre aceste entitati. Instituţiile medicale reprezintă deficienţe ale teritoriului, care împiedică asigurarea unui nivel de trai decent, iar încrederea populaţiei în acest sector este diminuată de incapacitatea asigurării tuturor serviciilor necesare. De asemenea, încrederea scăzută a populaţiei în agenţii economici este strâns legată de incapacitatea acestora de a asigura un loc de muncă stabil, o remuneraţie satisfăcătoare sau o investiţie prin care să sprijine şi comunitatea, nu numai interesul strict privat. Grupul de Acţiune Locală, prin iniţiativele sale, va trebui să acorde importanţă asigurării eficiente a serviciilor pentru populaţie, dar şi dezvoltării investiţiilor private sustenabile, care sunt utile în proporţie echilibrată atât interesului de afaceri, cât şi interesului comunităţii.

Nr. crt.


IV.2.

Cine are cea mai mare influenta in luarea deciziilor la nivelul comunei dumneavoastra?

Primăria si Consiliul local 100 64,1

Consiliul judetean 45 28,8

Agentii economici din comuna 0 0,0

Biserica 10 6,4

Doctorul si invatatorul 1 0,6

Subtotal 156 100.0

Faptul ca Primaria si Consiliul local are cea mai mare influenta in luarea deciziilor la nivelul comunelor care formeaza teritoriul GAL, reprezintă opinia majoritatii repondentilor din cadrul societatii civile. Consiliul Judetean impreuna cu Biserica sunt considerate a avea putere de decizie la nivelul teritoriului, insa in pondere mai mica decat autoritatile publice locale.

Concluzii Avand in vedere acest raspuns indreptat de societatea civila catre autorităţile publice in ceea ce priveste factorul de decizie locala, se poate considera ca acest lucru reprezinta un aspect


favorabil din punct de vedere economic si social, în special datorită faptului că încrederea populaţiei este de asemenea îndreptată către autorităţile publice, iar activitatea acestora este apreciată. Acest avantaj este insa favorabil pe termen scurt, sau cel mult mediu, pentru o dezvoltare echilibrată şi eficientă a teritoriului fiind nevoie de implicarea sectorului public şi ONG în luarea deciziilor, iar această posibilitate este oferită în mod evident de formarea Grupului de Acţiune locală. Totodata, rolul Bisericii devine mai accentuat pe termen lung, in conditiile in care aceasta mentine bunastarea sociala la nivelul teritoriului.

Nr. crt.


IV.3.

Autorităţile din localitate fac ceea ce trebuie pentru ca oamenii să trăiască mai bine?

Da, fac tot ce este necesar 39 31,7

Fac destul de multe din ce ar fi necesar 62 50,4

Fac destul de puţine din ce ar fi necesar 16 13,0

Nu fac nimic 2 1,6

Nu ştiu 4 3,3

Subtotal 123 100.0

Societatea civila considera in proportie de 31,7% ca autoritatile din cadrul teritoriului GAL fac ceea ce trebuie pentru ca populatia sa traiasca mai bine. Totodata, 50,4% dintre repondenti considera ca aceste autoritati fac destul de multe din ce ar fi necesar, iar 13% din totalul repondentilor au declarat ca acestea fac destul de puţine din ce este necesar.

Concluzii Aprecierea autoritatilor publice de la nivelul teritoriului de catre societatea civila demostreaza practic eficienta acestora. In aceasta apreciere, se considera ca autoritatile publice utilizeaza un sistem transparenta şi relativ eficient in diseminarea informatiilor, dar si in luarea deciziilor la nivelul comunelor din cadrul teritoriului. Se poate deduce că autorităţile locale nu au realizat activităţi doar pentru realizarea unui impact social ridicat, dar şi pentru satisfacerea efectivă a nevoilor comunităţii. Limitarea autoritatilor, conform procentului de 13%, presupune in principal limitarea resurselor financiare de la nivelul bugetului de stat, si poate gradul la fel de limitat de identificare a altor surse de finantare externe. Încrederea populaţiei în administraţia publică şi gradul de mulţumire ridicat faţă de aceasta reprezintă un mare avantaj al parteneriatului.

IV.4. Care probleme ar trebui rezolvate in regim de urgenţă? %

Foarte necesar

Necesar Nu e necesar, deja exista

Conectarea la utilitati 71,5 19,5 8,9

Întreţinerea şi reconstrucţia drumurilor 86,2 13,0 0,8

Servicii de internet, telefonie etc. 15,4 42,3 42,3

Crearea de servicii publice pentru locuitori 48,8 48,8 2,4

Reparaţia/dotarea instituţiilor de învăţământ 52,0 45,5 2,4

Reparaţia/dotarea instituţiilor medicale 47,2 46,3 6,5

Infiintarea de spatii de recreere 51,2 45,5 3,3

Atragerea oamenilor de afaceri in localitate 56,9 42,3 0,8

Atragerea turistilor 56,9 43,1 0,0

Crearea locurilor de muncă pentru tineri 75,6 24,4 0,0

Asigurarea ajutorului social pentru bătrâni 39,0 61,0 0,0


Salubrizarea localităţii 72,4 26,0 1,6

Stimularea activităţii agenţilor economici 22,8 77,2 0,0

Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere a raspunsurilor la aceasta intrebare furnizate de catre societatea civila au fost indreptate catre reabilitarea infrastructurii de drumuri, conectarea la utilităţi şi salubrizare, precum şi crearea locurilor de muncă pentru tineri. Totodata, este foarte necesara asigurarea serviciilor de salubrizare conform opiniei a 72,4%, precum şi atragerea investitiilor si a turiştilor conform a 56,9% dintre repondenti. Crearea de servicii publice pentru locuitori, reabilitarea instituţiilor medicale şi de învăţământ, crearea de servicii publice şi crearea de spaţii de recreere sunt considerate foarte necesare spre necesare a fi realizate. Cea mai mica pondere a problemelor sesizate de catre societatea civila, o reprezinta serviciile de internet si telefonie, intrucat acestea exista deja la nivelul teritoriului, cu excepţia unor zone fără acoperire pentru telefonia mobilă (Vişineşti). De remarcat faptul ca stimularea agenţilor economici şi asigurarea ajutorului pentru bătrâni nu constituie probleme identificate ca fiind foarte necesare ce ar trebui rezolvate in regim de urgenta, insa acest lucru se poate datora categoriilor de vârstă si sociale ale repondenţilor.

Concluzii

Aceste probleme ordonate in functie de necesitate si care reprezinta opinia societatii civile, trebuie luate in considerare de catre partenerii GAL si prioritizate in functie de gradul de clasificare a necesitatii si in functie de resursele financiare de care dispun, corelate cu priorităţile identificate şi de celelalte categorii de repondenţi. În urma acestei corelări, se poate considera ca cea mai mare prioritate la nivelul teritoriului acoperit de GAL o reprezinta reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii şi a utilităţilor, precum şi asigurarea serviciilor minime pentru populaţie. Aceste aspecte au fost exprimate şi ca principalele deficienţe ale teritoriului privind atractivitatea teritoriului, dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel de trai decent. Asigurarea locurilor de muncă pentru tineri implica in mod automat sprijinul parteneriatului in atragerea de investitii la nivelul teritoriului, asigurandu-se astfel rezolvarea simultana a mai multor probleme cu care teritoriul se confrunta, precum serviciile de salubrizare si crearea de servicii publice. Lucrarile de reparatii si intretinere ale cladirilor institutiilor medicale si de invatamant, precum si cele aferente reabilitării si extinderii infrastructurii şi utilităţilor, pot rezolva problema locurilor de munca, insa pe termen scurt, in conditiile in care in derularea acestor activitati va fi implicata si forta de munca activa de la nivelul teritoriului. Rezolvarea acestor probleme clasificate de societatea civila in functie de gradul de urgenta, vor contribui practic la cresterea nivelului de trai al populatiei de la nivelul teritoriului, atat din punct de vedere social cat si economic, participand efectiv la eliminarea treptata a decalajelor inter-teritoriale. Corelând rezultatele cu răspunsurile de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai decent, iar prin stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se pot asigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare pentru tineri. Prin realizarea elementelor de bază se ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Nr. crt.


IV.5.

Ce aşteptaţi, în mod special, de la parteneriat (GAL)?

Să discute mai des cu cetăţenii problemele locale 61 21,9

Să-şi comunice planurile şi intenţiile de a face ceva în localitate 78 28,0


Să mobilizeze comunitatea în soluţionarea problemelor locale 84 30,1

Să nu-şi rezolve doar problemele personale 18 6,5

Să fie corecte şi responsabile 38 13,6

Altceva, ce? 0 0,0

Subtotal 279 100.0

Dupa cum se poate observa, majoritatea repondentilor din cadrul societatii civile se asteapta ca parteneriatul din cadrul teritoriului sa mobilizeze comunitatea in solutionarea problemelor locale şi sa comunice planurile si intentiile de a face ceva la nivelul acestuia. De asemenea, se asteapta ca parteneriatul sa discute mai des cu cetatenii problemele locale. Corectitudinea si responsabilitatea parteneriatului fata de societatea civila reprezinta un alt element pe care populatia il asteapta in mod special din partea parteneriatului.

Concluzii Societatea civila se asteapta in primul rand la transparenta decizională din partea parteneriatului cu privire la intentiile pe care acesta le are in rezolvarea problemelor identificate la nivelul teritoriului. In acelasi timp, mobilizarea societatii civile in solutionarea problemelor locale denota intentia de implicare a acesteia in dezvoltarea teritoriului, insa acest lucru poate fi influentat de gradul de responsabilitate si corectitudine de care parteneriatul va da dovada. Astfel, se poate considera ca animarea teritoriului, prin actiuni de constientizare si informare a societatii civile cu privire la planurile si intentiile parteneriatului privind dezvoltarea teritoriului, vor reprezenta tipurile principale de activitati in vederea asigurarii unei transparente totale. În acelaşi timp, prin intermediul acestor acţiuni va trebui avută în vedere identificarea de noi domenii şi posibilităţi de investiţii, precum şi evaluarea impactului acţiunilor întreprinse de GAL pentru dezvoltarea teritoriului.

Nr. crt.


IV.6.

Consideraţi că implicarea dvs. în luarea deciziilor la nivel local este:

Foarte importantă 24 19,5

Importantă 70 56,9

Mai puţin importantă 27 22,0

Nu ştiu 2 1,6

Subtotal 123 100.0

Conform a 56,9% dintre repondenti, implicarea societatii civile in luarea deciziilor la nivel local este importanta. Numai 19,5% din totalul repondentilor considera foarte importanta implicarea societatii civile in luarea deciziilor de la nivelul teritoriului acoperit de GAL, iar 22% dintre repondenti considera mai putin importanta aceasta implicare.

Concluzii Faptul ca majoritatea societatii civile considera importantă implicarea acesteia in luarea deciziilor la nivel local, se poate considera ca rolul societatii civile de la nivelul teritoriului este cunoscut de catre aceasta, aratand astfel disponibilitatea acesteia in consultarea cu parteneriatul referitor la intentiile si planurile pe care acesta din urma le are. Tinand cont de tipologia repondentilor referitoare la domeniul de activitate in care activeaza, se poate considera ca cea mai relevanta opinie a societatii civile este faptul ca implicarea acesteia in luarea deciziilor la nivel local este importanta, reprezentand 56,9% din totalul repondentilor. Prin intermediul acţiunilor de animare va trebui avută în vedere consultarea societăţii civile pentru identificarea de noi domenii şi posibilităţi de investiţii, precum şi evaluarea impactului acţiunilor întreprinse de GAL pentru dezvoltarea teritoriului.


Nr. crt.


IV.7.

Sunteti implicat in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, alte institutii si organizatii?

In mare masura 8 6,5


Nu 39 31,7

Subtotal 123 100.0

Conform opiniei a numai 6,5% dintre repondenti, societatea civila este implicata in mare masura in activitatile desfasurate de scoala, biserica si primarie. Totodata, 61,8% din totalul repondentilor considera ca sunt implicati in mica masura in astfel de activitati, iar 31,7% nu sunt implicaţi deloc.

Concluzii In interpretarea acestor date, se poate considera ca cea mai relevanta opinie cu privire la subiectul acestei intrebari este cea in care societatea civila este implicată în mică măsură in activitatile desfasurate de scoala, biserica si primarie. Acest lucru se datoreaza vârstei şi domeniului de activitate al repondentilor. Implicarea societatii civile in activitatile desfasurate de scoala, primarie, primarii sau alte institutii si organizatii face referire in principal la spiritul civic al populatiei, cu efecte sociale in principal. Astfel de activitati sunt in general reprezentate de manifestari culturale, didactice sau religioase, ce presupun actiuni de voluntariat din partea societatii civile. Prin incurajarea acestor activitati de catre institutiile responsabile se poate contribui in mod eficient la dezvoltarea sociala a teritoriului, avand implicatii si asupra asigurarii gradului de transparenta a deciziilor parteneriatului si autoritatilor publice.

Nr. crt.


IV.8.

Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunei?

Starea drumurilor 52 17,7



Atragerea investitiilor si a oamenilor de afaceri 12 4,1

Salubrizarea 12 4,1

Migratia tinerilor 24 8,2


Incurajarea agriculturii si cresterii animalelor 1 0,3

Crearea unui circuit agro-turistic 1 0,3

Lipsa telefoniei mobile 4 1,4

Imbatranirea populatiei, numar mic de copii 3 1,0

Stabilizarea malurilor raului Cricovul Dulce 3 1,0

Lipsa spatiilor de recreere 17 5,8

Restaurarea bisericii 1 0,3


Lipsa programelor pentru atragerea fondurilor UE 7 2,4

Neindeplinirea atributiilor de catre functionarii publici 1 0,3

Climatul de munca existent in Primarie 1 0,3

Dotarea precara a institutiilor 6 2,0

Conducerea 1 0,3

Subtotal 294 100.0

Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii societatii civile considera ca principalele probleme de dezvoltare la nivelul teritoriului GAL sunt reprezentate de insuficienta utilitatilor (racordarea la sistemul de gaze naturale, extinderea retelei de energie electrica si apa) si a infrastructurii. In acelasi timp, locurile de munca disponibile la nivelul teritoriului sunt limitate, iar acest lucru reprezinta un alt aspect care in opinia societatii civile reprezinta o problema majora la nivelul teritoriului acoperit de GAL. Resursele financiare, migraţia tinerilor şi lipsa spaţiilor de recreere constituie alte probleme semnalate de societatea civila de la nivelul teritoriului.

Concluzii Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor societatii civile (asigurarea utilitatilor, lucrari de reabilitare a infrastructurii, existenţa spaţiilor de recreere) reprezinta practic prioritatile pentru dezvoltarea necesităţilor elementare ale unei comunităţi, insa lipsa sau insuficienta fondurilor fac ca acestea sa se mentina. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate operatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiile publice. Problemele semnalate de societatea civila de la nivelul teritoriului pot fi rezolvate cu implicarea partenerilor GAL in atragerea de investitori autohtoni, precum si identificarea surselor de finantare nerambursabile si ulterior accesarea acestora.


PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a teritoriului „Dealurile Sultanului” s-a

impus analiza profundă a situaţiei existente privind teritoriul, populaţia, activităţile

economice şi organizarea socială şi instituţională de la nivelul acestuia. Această analiza

SWOT a rezultat în urma interpretării şi analizării chestionarelor prezentate în Partea I

din Strategia de dezvoltare locală a teritoriului Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-

Proviţa de Sus, precum şi în urma colaborării cu actorii locali din sectorul public, privat,

economic şi societatea civilă. Acest lucru a permis dezvoltarea unei viziuni asupra

particularităţilor economice şi sociale la nivelul teritoriului, prin realizarea arborelui

problemelor şi efectuarea analizei SWOT.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a mediului intern şi extern a unui

proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe),

Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri).

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de teritoriu şi de strategiile de dezvoltare

ale comunelor integrate in acesta. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de

piaţă şi din direcţia concurentei, dar pot fi influentate atât de factori interni din cadrul

teritoriului, cat şi de factori externi, din afara acestuia; de regulă sunt factori economici,

politici sau sociali asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT

ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi

pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea

de prezumtii (presupuneri) în zonele asupra carora există cunostinţe mai putin detaliate.

În urma acestei analize se poate decide dacă teritoriul îşi poate îndeplini planul, şi în ce

condiţii.

Unele "oportunităţi" şi "amenintari" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele

slabe" ale teritoriului.

Din analiza SWOT elaborată asupra teritoriului „Dealurile Sultanului”, se desprind

următoarele domenii de interes împărţite în 4 mari categorii: Teritoriul, Populaţia,

Activităţile economice şi Organizarea socială şi instituţională.

TERITORIUL „DEALURILE SULTANULUI” PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

TERITORIUL

(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)

(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructură

1. Teritoriul este accesibilizat integral

Caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructură

1. Lipsa unor resurse naturale pentru


de doua drumuri judeţene – DJ 710B si DJ 100E;

2. Varietatea reliefului si a tipurilor de sol permite dezvoltarea pasunilor si fanetelor pentru stimularea sectorului zootehnic, dar şi a culturilor cerealiere;

3. Condiţiile ambientale, respectiv peisaje odihnitoare, aer curat, varietate a reliefului, lipsa unor factori poluanţi majori;

4. Existenţa pe cuprinsul teritoriului a cursurilor de ape, care pot fi valorificate din punct de vedere turistic şi sportiv, dar şi ca sursă de alimentare şi exploatare;

5. Produsele naturale (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale) pot fi valorificate;

6. Suprafeţele întinse acoperite de păşuni (2999 ha din 8063 ha) favorizează dezvoltarea zootehniei;

7. Relieful, clima, solul şi tradiţia zonei favorizează cultura pomilor fructiferi;

8. Utilizarea redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor permite practicarea agriculturii ecologice;

9. Existenţa pe cuprinsul teritoriului a reţelelor de alimentare cu apă, electricitate, telefonie fixă, cablu TV şi telefonie mobilă;

10. Existenţa structurilor necesare asigurării serviciilor de învăţământ preşcolar şi primar (16 grădiniţe, 2 şcoli clasele 1-4 şi 7 şcoli clasele 1-8)

11. Existenţa a 8 clădiri ce destinaţia cămin cultural;

12. Existenţa pe cuprinsul teritoriului a 7 cabinete medicale, doua cabinete stomatologice şi 6 farmacii;

13. Existenţa a 4 baze sportive, iar alte 4 baze sportive sunt în curs de realizare;

dezvoltarea industriei extractive (petrol, gaze naturale, minereu etc.);

2. Suprafeţele agricole cultivabile mici(910 ha din 8063 ha) creează condiţii nefavorabile dezvoltării culturilor vegetale;

3. Teritoriul nu este deservit în totalitate de reţelele de alimentare cu apă, canalizare, electricitate, telefonie fixă, cablu TV şi telefonie mobilă;

4. Starea precară a unităţilor de învăţământ preşcolar şi primar şi dotarea insuficientă a acestora;

5. Lipsa structurilor pentru asigurarea serviciilor de învăţământ secundar şi distanţa relativ mare până la acestea;

6. Lipsa structurilor pentru asigurarea serviciilor de învăţământ universitar şi distanţa mare până la acestea (33 km Târgovişte şi 44 km Ploiesti);

7. 2 din cele 8 cămine culturale sunt folosite în alte scopuri (bibliotecă, dispensar), toate fiind în stare precară;

8. Cabinetele medicale şi unul stomatologic sunt în stare precară şi au dotări insuficiente;

9. Inexistenţa spitalelor pe cuprinsul teritoriului şi distanţa relativ mare până la acestea (10 km);

10. 2 baze sportive sunt în stare precară, neputând fi utilizate;

11. Lipsa sălilor de sport – pentru patru comune componente ale GAL nicio şcoală nu deţine sală de sport;

12. Infrastructura deficitară şi dotările insuficiente determină un grad redus de asigurare a serviciilor sociale (medicale, învăţământ, recreare etc.);

13. Teritoriul nu dispune de reţea de canalizare (sunt depuse spre finanţare pentru înfiinţarea reţelei de canalizare, fără a acoperi întreg teritoriul);

14. În apropierea şi pe cuprinsul teritoriului există puţine surse de materiale de


14. Suprafaţa teritoriului acoperit de GAL (200,95 km2) permite realizarea de investiţii numeroase pentru dezvoltarea economică a teritoriului

Centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător

15. Patrimoniul natural reprezentat de izvorul cu apă pucioasă de pe Valea Puturosului si paraul Provita;

16. Patrimoniul arhitectural deosebit de bogat, reprezentat de cele 11 biserici, dar şi de arhitectura tradiţională;

17. Patrimoniul cultural reprezentat de cele 4 situri arheologice, dar şi de sărbătorile tradiţionale şi meşteşugurile care încă se mai păstrează;

18. În comuna Valea Lungă există rapsodul popular Radu Vasile, care păstrează tradiţiile, meşteşugurile şi arta populară de fabricare a instrumentelor muzicale tradiţionale.

19. În comuna Proviţa de Sus există meşteşuguri generatoare de profit local, precum cusăturile naţionale şi ţesutul covoarelor.

construcţii;

15. Atractivitatea teritoriului pentru locuitori şi turişti este redusă, datorită stării proaste a infrastructurii, lipsei utilităţilor (canalizare), a spaţiilor de recreere, precum şi lipsei serviciilor pentru asigurarea confortului zilnic;

16. Teritoriul oferă posibilităţi foarte reduse pentru dezvoltarea afacerilor, datorită lipsei accesului (starea proastă a infrastructurii), a utilităţilor, precum şi a spaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor economice.

Centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător:

17. Patrimoniul natural nu este valorificat în scop turistic;

18. Patrimoniul arhitectural şi cultural (bisericile şi siturile arheologice) este în stare de degradare şi nu este valorificat;

19. Interesul scăzut al populaţiei faţă de menţinerea tradiţiilor şi meşteşugurilor;

20. Interesul scăzut al populaţiei faţă de protecţia mediului înconjurător.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

1. Centrele de interes, reprezentate de oraşul Târgovişte şi oraşul Câmpina, sunt la o distanţă de 10- 20 km;

2. Teritoriul este situat în cadrul a două judeţe, la graniţa judeţului Dâmboviţa cu judeţul Prahova, existând posibilitatea extinderii potentialului turistic al teritoirului;

3. Există posibiltatea accesibilizării teritoriului şi dinspre judeţul Prahova, precum şi utilizarea resurselor primare şi a centrelor de interes din cadrul acestuia;

4. Aeroportul internaţional Bucureşti-

1. Cadrul legislativ instabil, care determină uneori modificări majore în implementarea proiectelor de investiţii;

2. Posibilitatea redusă de asigurare a finanţării şi co-finanţării proiectelor, datorită resurselor financiare insuficiente determinate de criza economică naţională şi mondială;

3. Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, pentru proiecte de infrastructura si mediu;

4. Modificarea strategiilor naţionale de dezvoltare datorită schimbării priorităţilor


Otopeni se află la circa 100 km, oferind o deschidere mult mai vastă a teritoriului;

5. În apropierea teritoriului se va inaugura în curând un sat de vacanţă;

6. Există posibilitatea finanţării acţiunilor necesare dezvoltării teritoriului prin intermediul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală;

7. Prin intermediul Axei 4 LEADER pot fi finanţate toate investiţiile necesare dezvoltării eficiente şi efective a teritoriului, indiferent de limitările impuse de alte măsuri sau programe de dezvoltare;

8. Existenţa cadrului legislativ pentru accesarea programelor de dezvoltare a infrastructurii şi patrimoniului teritoriului;

9. Existenţa Programului Operaţional Regional, prin care se dezvoltă oraşele limitrofe şi infrastructura naţională, crescând astfel gradul de accesibilizare şi atractivitatea teritoriului.

10. Sprijinul ridicat oferit de Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Consiliul Judeţean Prahova pentru dezvoltarea teritoriului acoperit de GAL;

11. Interesul ridicat al autorităţilor statului pentru dezvoltarea turismului, respectiv valorificarea turistica a civilizatiei satesti veche (nealterata), a vestigiilor istorice sau dezvoltarea agroturismului;

12. Interesul ridicat de pe piaţa internă şi externă României pentru produsele meşteşugăreşti, poate stimula menţinerea/ dezvoltarea tradiţiilor şi meşteşugurilor;

naţionale determinate de viziuni politice diferite;

5. Degradarea căilor de comunicaţie care asigură accesul în zonă (DJ 710B şi DJ 100E) poate determina izolarea teritoriului;

6. Variaţiile climatice şi condiţiile meteorologice pot determina apariţia fenomenelor de secetă şi inundaţii;

7. Dezvoltarea accelerată a centrelor de interes din afara teritoriului poate determina scăderea interesului autorităţilor (naţionale şi judeţene), investitorilor, turiştilor şi locuitorilor pentru dezvoltarea teritoriului;

8. Instabilitatea politică şi economică poate determina scăderea interesului sau chiar blocarea dezvoltării de investiţii în cadrul teritoriului;

9. Cultura naţională deficitară privind protecţia mediului înconjurător;

10. Tranzit turistic către alte regiuni limitrofe teritoriului, mai dezvoltate din acest punct de vedere (jud. Prahova);

11. Politica naţională deficitară privind conservarea patrimoniului cultural şi reabilitarea patrimoniului arhitectural;

12. Surse de finanţare reduse şi greu accesibile pentru dezvolarea/ reabilitarea infrastructurii sociale, de învăţământ şi sănătate;

13. Reticenţa autorităţilor şi locuitorilor la schimbări şi adaptabilitatea la nou;


POPULATIA

(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Numărul de locuitori de pe cuprinsul teritoriului (15277 de la nivelul anului 2009) permite realizarea de investiţii mici cu impact ridicat la nivel de individ

2. Numărul de locuitori relativ redus raportat la nivelul ajutorului financiar oferit de Axa 4 LEADER, permite creşterea rapidă a nivelului de trai prin investiţii realizate cu un efort financiar scăzut;

3. Populaţia activă este de 8724 locuitori, reprezentând 56,73% din numărul total;

4. Populaţia activă este aproape constantă (în perioada 2002 – 2008 a scăzut cu 0,04%);

5. Scăderea numărului de şomeri la nivelul teritoriului cu 12,69% în perioada 2002 – 2008;

6. Existenţa structurilor de învăţământ preşcolar şi primar asigură instruirea populaţiei la nivel elementar;

7. La nivelul teritoriului, populaţia încă păstrează datinile şi obiceiurile (a se vedea sondajul de opinie);

8. Există personal calificat pentru activităţile economice desfăşurate de operatorii economici activ la nivelul teritoriului;

9. În comuna Valea Lungă există rapsodul popular Radu Vasile, care poate transmite tinerilor meşteşugurile şi arta populară tradiţională;

10. În comuna Proviţa de Sus există persoane care continuă meşteşugurile precum cusăturile naţionale şi ţesutul covoarelor.

1. La nivel de teritoriu se remarcă o regresie continuă a populaţiei (între anii 1990 – 2009 regresia populaţiei este de 11,54%);

2. La nivel de teritoriu se remarcă o scădere a populaţiei ocupate (în perioada 1990 – 2009 o scădere de 16,99%);

3. Populaţia sub 14 ani a scăzut în perioada 1990 – 2009 cu 27,17%;

4. Rata şomajului la nivelul teritoriului este foarte mare – 12,69% (881 şomeri);

5. Datorită faptului că la nivelul teritoriului nu există o unitate de invatamant liceal, procentul populatiei care a absolvit aceasta forma de invatamant este de 13% din totalul populatiei;

6. Peste 5% din totalul populaţiei nu a urmat nicio formă de învăţământ, iar numai 1,80% au studii superioare;

7. Cele mai apropiate licee se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km si oraşul Breaza la aproximativ 10 km distanţă, oraşele Pucioasa şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km.;

8. Cele mai apropiate universităţi sunt în oraşul Târgovişte, la o distanţă de aproximativ 33 km şi oraşul Ploiesti, la o distanţă de aproximativ 44 km;

9. Migrarea populaţiei cu un nivel de educaţie mediu şi superior în afara teritoriului, datorită faptului că majoritatea locuitorilor nu au un loc de muncă stabil la nivelul teritoriului;

10. Teritoriul este în mică măsură atractiv petru tineri, datorită lipsei locurilor de munca, spatiilor de recreere şi a unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;


11. Nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilitati, servicii) este în mică măsură satisfăcător (a se vedea sondajul de opinie), datorită lipsei utilităţilor, spatiilor de recreere şi a unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;

12. Doar o parte dintre operatorii economici din cadrul teritoriului asigură locuri de muncă stabile, iar majoritatea locuitorilor care au un loc de munca stabil lucreaza în afara teritoriului (a se vedea sondajul de opinie);

13. Majoritatea operatorilor economici din cadrul teritoriului nu asigură locuri de muncă pentru tineri şi nu dispun de locuri de muncă vacante;

14. Pe cuprinsul teritoriului nu există facilitati de orientare profesionala, reconversie, formare continua;

15. Serviciile medicale sunt asigurate la un nivel inferior, iar cele mai apropiate spitale se gasesc în municipiul Câmpina la aproximativ 14 km, oraşele Pucioasa, la o distanţă medie de 22 km şi Moreni, la o distanţă medie de 22 km, ameninţând starea de sănătate a populaţiei;


1. Existenta programelor de dezvoltare comunitare (PNDR şi POS-DRU) şi naţionale de asigurare a accesului la educaţie pentru populaţie;

2. Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru reconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri;

3. Implicarea autorităţilor publice în problemele sociale ale comunităţii;

4. Posibilitatea oferită de programele naţionale pentru finanţarea de investiţii şi IMM, prin care se crează noi locuri de muncă;

5. Majoritatea măsurilor din PNDR favorizează investiţiile realizate de

1. Discrepanţele dintre mediul rural şi cel urban determină migrarea în afara teritoriului a populaţiei tinere şi/sau cu nivel de educaţie peste mediu;

2. Cresterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si implicit a asistentei sociale;

3. Lipsa de structurare a învăţământului secundar şi universitar faţă de cerinţele pieţei muncii determină creşterea numărului de şomeri în rândul populaţiei calificate;

4. Estomparea tradiţiilor şi meşteşugurilor locale datorită nivelului de trai nesatisfăcător.


către tinerii din spaţiul rural, oferind posibilitaea reducerii migraţiei forţei de muncă;

6. Exemple de succes oferite de cei care au avut initiative reuşite în afara teritoriului;

7. Existenţa cadrului legislativ necesar înfiinţării de centre de formare şi reconversie profesională;

8. Facilităţile oferite de programele naţionale şi europene pentru menţinerea tinerilor în mediu rural;

9. Cerinţe ridicate ale pieţei externe pentru produse tradiţionale şi meşteşugăreşti, care pot fi realizate la nivelul teritoriului prin înfiinţarea de ateliere care pot crea locuri de muncă şi venituri pentru populaţie.

5. Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in special;

6. Criza economică actuală determină restrângerea activităţii sectoarelor economice şi implicit creşterea ratei şomajului;

7. Instabilitatea polică, care crează fluctuaţii de personal la nivelul autorităţilor locale şi instituţiilor de stat;

8. Presiunea socială, financiară şi politică crează un stress continuu pentru populaţie, care se îndepărtează de la datini şi obiceiuri;

9. Posibilitatea creşterii ratei de migare a forţei de muncă calificate în afara teritoriului prin absolvirea cursurilor de formare profesională sau reconversie profesionala necorelate cu domeniile de interes de pe plan local.

ACTIVITATI ECONOMICE

(primar – secundar – terţiar – servicii – turism) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Ponderea mare a păşunilor şi fâneţelor (82,02% din totalul terenului arabil productiv) permite dezvoltarea facilă a sectorului zootehnic şi dezvoltarea agroturismului;

2. Tipurile de sol existente pe cuprinsul teritoriului permit cultivarea porumbului, florii soarelui şi plantelor tehnice;

3. Proprietatea privata este reprezentata intr-o pondere mare asupra terenului arabil si a efectivului de animale;

4. Pe terenurile agricole parcelate in suprafete mici, în general nu se utilizeaza nitrati, fertilizatori, pesticide, ceea ce poate conferi produselor o etichetare ecologica;

5. Ponderea mare a pădurilor (53,18%

1. Proprietari de teren agricol detin parcele mici, de maxim cateva ha, si sunt in numar foarte mare;

2. Majoritatea proprietarilor de teren agricol care detin suprafete de teren mici, utilizeaza recoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora;

3. Suprafaţa redusă a terenului arabil nu permite dezvoltarea producţiei vegetale la scară mare şi diversificarea culturilor;

4. Sistemul de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produselor specifice se face in cantitati mici, iar utilarea tehnica este precara;

5. La nivelul teritoriului sistemul de irigatii lipseste, iar din punct de vedere zootehnic, centrele de insamantare artificiala sunt inexistente;


din suprafaţa teritoriului) permite dezvoltarea sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului;

6. Prezenţa pe cuprinsul teritoriului a mai multor domenii de activitate în sectorul industrial;

7. Nivelul scazut al taxelor si impozitelor locale;

8. Disponibilitatea terenurilor si spatiilor pentru dezvoltari antreprenoriale;

9. Existenta produselor accesorii ale pădurii (ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc.) care pot fi valorificate la potentialul maxim al lor;

10. Existenţa unor produse tradiţionale specifice, cunoscute pe plan naţional, precum „ţuica de Ursei”, „brânza de burduf în băşică de porc sau coajă de brad”, iile şi covoaraşele cusute manual;

11. La nivelul teritoriului exista numeroase monumente arhitecturale, naturale şi situri arheologice recunoscute de catre Ministerul Culturii, care pot fi valorificate în scop turistic;

12. Tradiţiile şi meşteşugurile păstrate pot fi utilizate în scop comercial;

13. Mediul ambiant şi peisajele naturale oferă posibilitatea dezvoltării turismului pe cuprinsul teritoriului;

14. Numărul mare al populaţiei active reprezintă un avantaj în dezvoltarea sectorului economic la nivelul teritoriului;

15. Sprijinul oferit de autorităţile publice în dezvoltarea economiei locale, prin realizarea de investiţii şi programe.

6. Existenţa a numai 2 intreprinderi cu profil agricol înregistrate în teritoriu;

7. Diversificarea slabă la nivelul teritoriului a domeniilor de activitate din sectoarele comerţ şi servicii şi prezenţa redusă a societăţilor care asigură servicii pentru populaţie;

8. Absenţa intreprinderilor mari, care pot sprijini substanţial dezvoltarea economică a teritoriului;

9. Resursele financiare insuficiente, investiţiile limitate şi căile de acces şi utilităţile deficitare sunt principalele cauze ale dezvoltării economice slabe a teritoriului şi reprezintă o piedică pentru dezvoltarea viitoare (a se vedea sondajul de opinie);

10. Principala piaţă de desfacere pentru activităţile comerciale este între graniţele teritoriului, societăţile comerciale neputând face faţă individual presiunilor concurenţiale din afara teritoriului (a se vedea sondajul de opinie);

11. Legăturile de afaceri dintre sectoarele economice prezente în teritoriu sunt aproape inexistente, intreprinderile acţionând individual sau în legătură cu societăţi din afara teritoriului (a se vedea sondajul de opinie);

12. Starea precară a infrastructurii sau inexistenţa unor utilităţi împedică dezvolarea şi diversificarea mediului de afaceri, precum şi atragerea de mari investitori;

13. Dezvoltarea sectorului de construcţii de clădiri este ineficientă în condiţiile crizei actuale;

14. Lipsa de interes a operatorilor economici cu privire la obţinerea de fonduri nerambursabile, datorită resurselor financiare reduse şi insuficiente necesare pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin fonduri europene;

15. Inexistenta proiectelor/programelor


pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul GAL.


1. Existenta Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, care are ca obiective dezvoltarea majorităţii sectoarelor economice din spaţiul rural, în principal agricultura (zootehnie), turismul (agroturism şi silvoturism), silvicultura, diversificarea economiei rurale etc.;

2. Facilităţile financiare oferite de Axa 2 din PNDR pentru practicarea agriculturii ecologice;

3. Cererea de materii prime şi secundare din material lemnos pe piaţa materialelor de construcţii, industria mobilei etc.;

4. Posibilitatea accesarii creditelor garantate din fonduri europene pentru crearea de investiţii în economia rurală;

5. Avantajele ofertite de programele de dezvoltare pentru înfiinţarea de formele asociative în sectorul agricol;

6. Interesul ridicat de pe piaţa produselor agricole şi alimentare pentru produsele ecologice;

7. Existenţa cadrului legislativ, a strategiei guvernamentale şi a programelor de finanţare pentru înfiinţarea de IMM-uri;

8. Sprijinul oferit de Adminstratiile Publice din judetul Dambovita cu privire la accesarea fondurilor naţionale şi europene pentru dezvoltarea economiei rurale;

9. Vecinătatea cu punctele de interes turistic din judeţul Prahova oferă posibilitatea atragerii turiştilor care frecventează aceste locuri şi dezvoltarea turismului la nivelul teritoriului în timp scurt şi cu costuri reduse;

1. Numarul de concurenti in crestere pentru producătorii de produse agroalimentare şi non-agricolede pe piata Uniunii Europene;

2. Industria naţională este limitată ca ramuri, activităţile industriale sunt neproductive, iar la nivel naţional nu există interes în dezvoltarea acestora;

3. Cerinţele cantitative şi standardele ridicate ale marilor distribuitori faţă de produsele alimentare şi non-alimentare ale mediului rural românesc pot fi o piedică în comercializarea eficientă a produselor realizate pe cuprinsul teritoriului;

4. Indisponibilizarea fondurilor europene şi/sau naţionale de către autorităţile decizionale competente;

5. Absenta unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;

6. Informarea slabă realizată de autorităţi la nivel naţional pentru actorii economici din spaţiul rural cu privire la normele europene, ce poate influenţa în mod negativ activităţile întreprinse de aceştia;

7. Legislatia nationala şi comunitara in continua schimbare, ce poate determina fluctuaţii asupra strategiilor de dezvoltare ale operatorilor economici sau stoparea investiţiilor acestora;

8. Ofertele de creditare de pe pieţele financiare sunt greu accesibile în contextul crizei economice actuale (dobânzi şi garantii mari);

9. Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva;

10. Receptivitate si flexibilitate scazuta din partea sectorului economic la cerintele noi ale pietei, ce poate determina in timp


10. Existenţa investitorilor în centrele de interes din apropiere (oraşele Târgovişte, Câmpina, Breaza, Moreni şi Pucioasa) înlesneşte atragerea acestora în teritoriu;

11. Politica naţională încurajează dezvoltarea de noi forme de turism (religios, rural, ecologic, agroturism, silvoturism etc.);

12. Cerinţe ridicate ale pieţei externe pentru produse tradiţionale şi meşteşugăreşti, care pot fi realizate la nivelul teritoriului şi valorificate în afara acestuia;

13. Existenţa infrastructurii naţionale necesare pentru promovarea obiectivelor turistice de pe cuprinsul teritoriului.

14. Existenţa pieţelor de desfacere la nivel naţional şi european pentru produsele agricole şi alimentare şi cererea continuă pentru acestea;

decalaje economice mari;

11. Reactia redusa a mediului local la schimbarile si provocarile curente, conducand la scaderea competitivitatii teritoriului comunei, in favoarea altor teritorii sau regiuni, considerate mai atractive din punct de vedere turistic;

12. Promovarea la nivel naţional şi internaţional a altor puncte de atracţie turistică, cu condiţii de practicare a turismului superioare teritoriului GAL;

13. Schimbările climatului politic oferă incertitudini asupra mediului de afaceri pe termen mediu şi lung;

14. Promovarea slabă la nivel naţional şi internaţional a traditiilor, datinilor si activităţilor meşteşugăreşti, care poate conduce la estomparea acestora.

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. În cadrul teritoriului există câte un ONG în fiecare comună componentă, fiecare dintre aceste asociaţii având drept statut dezvoltarea socio-culturală a comunităţilor;

2. În cadrul comunei Vârfuri există o asociaţie sportivă;

3. În cadrul comunei Proviţa există o asociaţie sportivă de handbal feminin;

4. În cadrul comunei Iedera există o comunitate rromă, care este reprezentată la nivel judeţean de o Organizaţie Non-Guvernamentală;

5. Pe teritoriul GAL există asociaţii de producători agricoli;

6. In institutiile publice din comuna

1. Pe teritoriul GAL există asociaţii de producători agricoli foarte slab dezvoltate, neconstituite în Grupuri de Producători şi a căror producţie nu poate fi comercializată în mod eficient.

2. Pe cuprinsul teritoriului există un număr mic de organizaţii non-guvernamentale, iar domeniile de activitate ale acestora sunt limitate la activităţi socio-culturale

3. Cu excepţia potenţialului GAL, pe cuprinsul teritoriului nu există parteneriate intre institutiile publice, agenti economici, ONG-uri;

4. Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii, este limitată;


exista personal calificat (a se vedea sondajul de opinie);

7. Dotarea cu echipamente şi materiale in institutiile publice din comuna este satisfăcătoare;

8. Majoritatea locuitorilor din cadrul teritoriului au un grad ridicat de încredere în autorităţile locale, biserică şi personalul didactic;

9. Societatea civilă de pe teritoriul GAL consideră că autorităţile publice fac ceea ce trebuie pentru ca oamenii să trăiască mai bine;

10. Viziunea unitară a autorităţilor publice din cadrul comunelor componente asupra modalităţii integrate de dezvoltare a teritoriului determinat de acestea;

5. Proiectele/programele pentru sprijinirea persoanelor defavorizate există în mică măsură pe teritoriul GAL;

6. Institutiile publice de pe teritoriul GAL asigură în mică măsură serviciile necesare populaţiei şi pentru desfaşurarea eficientă a activitatilor economice, datorită lipsei resurselor financiare, a infrastructurii şi a utilităţilor;

7. Majoritatea locuitorilor din cadrul teritoriului au un grad scăzut de încredere în instituţiile care asigură ordinea publică şi personalul medical;

8. Cea mai mare influenta in luarea deciziilor la nivelul teritoriului o au autorităţile locale;

9. Lipsa de comunicare între factorii de decizie şi cetăţeni, privind luarea deciziilor, soluţionarea problemelor comunităţii şi informarea privind planurile şi strategiile acestora;


1. Relaţia strânsă şi stabilă dintre autorităţile de la nivel judeţean şi autorităţile locale pentru dezvoltarea teritoriului, fluidizează acţiunile întreprinse în acest sens;

2. Sprijinul oferit de Adminstratiile Publice din judetul Dambovita şi judeţul Prahova cu privire la accesarea fondurilor europene;

3. Formele asociative reprezintă o prioritate în cadrul majorităţii măsurilor de investiţii din PNDR;

4. Posibilitatea de accesare a pieţelor de desfacere reprezentate de marii distribuitori, prin realizarea de producţie cantitativă şi calitativă superioară, în urma asocierii producătorilor agricoli;

5. Existenţa mai multor programe naţionale sau internaţionale în cadrul cărora Grupul de Acţiune Locală poate aplica;

1. Schimbările politice pot afecta relaţiile dintre autorităţile locale şi cele judeţene şi pot îngreuna buna derulare a proiectelor şi strategiei de dezvoltare;

2. Schimbările legislative pot afecta funcţionarea instituţiilor şi pot îngreuna constituirea formelor asociative sau bloca acţiunile organizaţiilor non-profit;

3. Criza financiară poate determina disfuncţionalităţi în cadrul autorităţilor publice şi a ONG, în mod direct şi indirect;

4. Încrederea redusă a societăţii civile privind acţiunile întreprinse de către ONG, datorită imaginii negative existentă la nivel naţional la adresa acestora;

5. Fluctuaţia de personal poate crea un blocaj de ordin tehnic la nivelul instituţiilor publice;

6. Remunararea deficitară a angajaţilor din sectorul public poate determina scăderea capacităţii administrative a instituţiilor


6. Finanţarea funcţionării GAL şi a dezvoltării capacităţii administrative a acestuia prin intermediul Axei 4 din PNDR;

7. Posibilitatea cooperării cu alte instituţii şi forme asociative pentru adoptarea de bune practici şi identificarea de noi oportunităţi de dezvoltare;

8. Influenţa socială a organizaţiilor non-profit şi interrelaţionarea acestora cu alte organizaţii din mediul economic şi politic;

9. Utilizatea capitalului operatorilor economici pentru realizarea de acţiuni cu efecte sociale pozitive, directe sau indirecte;

publice, prin lipsa de interes şi motivare;


PARTEA A III – A: PRIORITĂŢI

Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG) din cadrul teritoriului şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) au fost stabilite principalele priorităţi în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus. În această etapă au fost implicaţi toţi actorii cheie de la nivelul teritoriului fiind elaborate priorităţile acestuia, obiectivele operaţionale ce se urmăresc a fi realizate în cadrul fiecărui proiect prioritar stabilit, precum şi măsura/măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013 în care acţiunile proiectului se regăsesc.

Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

A. Dezvoltarea infrastructurii fizice rurale de bază – modernizare şi/sau extindere

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – modernizarea căilor de acces şi amenajarea marginilor (trotuare, borduri, spaţii verzi, acostamente etc.)

Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

2. Extinderea utilităţilor - extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu gaze naturale, inclusiv iluminatul public


3. Lucrări de corectare şi regularizare a albiei râurilor şi de condolidare a malurilor, pentru eliminarea efectelor inundaţiilor (PLAN II)

Măsura 125 -Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii

4. Renovarea clădirilor publice (ex.primării, amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc)


B. Dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie şi a activităţilor economice non-agricole

1. Dezvoltarea infrastructurii de invăţământ – renovarea/modernizarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ preşcolar şi primar

Măsura 322.1 - Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază


pentru economia şi populaţia rurală

2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate – renovarea/modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale (cabinete, dispensare etc.)

Măsura 322.1 - Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală

3. Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii (telefonie mobilă, radio-televiziune locală etc.)


4. Înfiinţarea/modernizarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete, piste moto-cross etc.)


5. Prima înfiintare/renovarea si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, orfani, batrâni si persoane cu nevoi speciale;


6. Înfiinţarea de IMM-uri pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole şi servicii pentru populaţia rurală

Măsura 312 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi

C. Dezvoltarea agriculturii

1. Modernizarea exploataţiilor agricole, în special cele din sectoarele zootehnic, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a plantelor tehnice

Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole

2. Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli şi forestieri (în special pentru produse auxiliare – fructe de pădure şi ciuperci)

Măsura 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători

3. Instalarea tinerilor fermieri, în Măsura 112 - Instalarea


special în sectoarele zootehnic, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a plantelor tehnice

tinerilor fermieri

D. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si peisagistic al teritoriului

1. Dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement si crearea de obiective si rute turistice

Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice

2. Activităţi de promovare şi informare privind potenţialul turistic al teritoriului


E. Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi arhitectural traditional romanesc

1. Investitii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a asezamintelor culturale şi a obiectivelor de patrimoniu cultural, inclusiv amenajarea în scop turistic a siturilor arheologice


2. Înfiinţarea de clase pentru menţinerea şi transmiterea tradiţiilor şi meşteşugurilor


3. Înfiinţarea de ateliere meşteşugăreşti pentru renasterea mestesugurilor traditionale (realizarea de instrumente muzicale, impletituri din rachita, covoare tesute, ii cusute manual, etc.) cat si pentru mestesuguri noi (greenarts, broderii, flori presate, etc)


4. Organizarea evenimentelor culturale specifice teritoriului


F. Cooperarea cu alte Grupuri de Acţiune Locala

1. Înfiinţarea unui circuit turistic cultural, avand ca puncte comune siturile arheologice şi monumentele istorice, culturale şi arhitecturale;

Măsura 421 - Implementarea proiectelor de cooperare


organizarea în comun a evenimentelor culturale specifice.

G. Funcţionarea GAL 1. Funcţionarea GAL şi dezvoltarea resurselor umane ale GAL

Măsura 431.2 - Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

2. Acţiuni de informare şi animare a teritoriului

Măsura 431.2 - Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului


PARTEA A IV – A: MĂSURA În urma elaborării planului de dezvoltare locală, care cuprinde priorităţile, obiectivele acestora şi măsurile din PNDR şi/ sau măsuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, s-au elaborat măsurile de dezvoltare în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceste măsuri fac obiectul unuia sau mai multor proiecte identificate în cadrul priorităţilor stabilite la nivelul teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus.

Proiectele care se regăsesc în scopul uneia dintre măsurile Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 respectă intensitatea ajutorului prevăzută pentru măsura respectivă. Acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE) nr.1698/2005 sunt sprijinite, dacă acestea contribuie la obiectivele PNDR şi ale strategiilor de dezvoltare locală, aşa cum rezultă din priorităţile identificate la nivelul teritoriului. În cadrul fişelor acestor măsuri, sunt descrise obiectivele şi scopul, beneficiarii, acţiunile şi costurile eligibile, intensitatea ajutorului, precum şi criteriile pentru selecţia proiectelor.

Astfel, în raport cu priorităţile şi nevoile identificate la nivelul teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus, au fost elaborate un număr de 6 măsuri de dezvoltare care se regăsesc în scopul uneia dintre măsurile Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 şi o măsură de dezvoltare din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE) nr.1698/2005:

1. MĂSURA 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” 2. MĂSURA 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole” 3. MĂSURA 142 – „Înfiinţarea grupurilor de producători” 4. MĂSURA 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” 5. MĂSURA 312 – „Încurajarea activităţilor turistice” 6. MĂSURA 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor

de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

7. MĂSURA 322.1 – „Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală”

II.3 Planul de finanţare

Planul de finanţare în cadrul căruia sunt evidenţiate costurile pe fiecare măsură, care se regăseşte în strategia de dezvoltare a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus, pe tipuri de sprijin (public – FEADR + contribuţia naţională, ONG, privat) reprezintă Anexa nr. 4.

În continuare, este prezentată fundamentarea în baza căreia a fost realizat acest plan de finanţare, cu menţiunea că tipurile de acţiuni/ proiecte, precum şi beneficiarii (publici sau privaţi) pot suferi modificări şi revizuiri pe parcursul implementării Planului de Dezvoltare Locală, în funcţie de necesităţile care vor apărea sau schimbările la nivel local, judeţean sau naţional care pot interveni. Totodată, unele proiecte pot obţine finanţare din ale surse sau nu vor mai reprezenta o prioritate, iar acestea vor fi înlocuite cu alte acţiuni/ proiecte prioritare pentru teritoriu. Valoarea prevăzută pentru finanţare în


planul I reprezintă valoarea ajutorului public pentru prezenta Strategie, finanţată din Axa 4 LEADER a PNDR.

Nr. crt.

Comuna Prioritate Incadrare prioritate

Plan

I/II Masura

Valoare Plan I (Euro)

Valoare Plan II (Euro)

1 Visinesti Public Extindere retea gaze A2 II 322 100.000,00

2 Consolidare maluri si

regularizare A3 I 125a 100.000,00

3 Construire sediu Primarie A4 I 322.1 100.000,00

4 Renovare si dotare

gradinite B1 II 322.1 20.000,00

5

Servicii de transport pentru scolari si prescolari B1 II 322.1 30.000,00

6 Renovare biserica E1 II 322 25.000,00

7 Renovare camin cultural -

1 E1 I 322 25.000,00

Subtotal 150.000,00 250.000,00

1 Visinesti privat

Renovare si dotare cabinet medical B2 I 322.1 30.000,00

2 Infiintare structuri

agroturistice - 2 D1 I 313 40.000,00

3 Amenajare trasee turistice

- 6 D1 I 313 18.000,00

4 Infiintare sat de vacanta

etno-cultural Vatra Valaha D1 I 313 30.000,00

Subtotal 118.000,00 0,00

Total Visinesti 268.000,00 250.000,00

1 Iedera public Modernizare si asfaltare

drumuri A1 I 322 200.000,00

2 Extindere retea gaze A2 I 322 100.000,00

3 Amenajare sediu Primarie A4 I 322 50.000,00


gradinite B1 II 322.1 30.000,00

5 Infiintare teren de sport B3 I 322 20.000,00

6 Amenajare parc B3 I 322 15.000,00


Subtotal 410.000,00 30.000,00

1 Iedera privat Infiintare cabinet medical B2 I 322.1 50.000,00

2

Infiintare atelier impletituri pentru rromi E3 I 312 20.000,00

Subtotal 70.000,00 0,00

Total Iedera 480.000,00 30.000,00

1

Valea Lunga public

Modernizare si asfaltare drumuri A1 I 322 100.000,00

2 Extindere retea gaze A2 I 322 100.000,00


3 Renovare si dotare scoala B1 II 322.1 60.000,00



6 Renovare camin cultural -

2 E1 I 322 30.000,00

7

Infiintare clasa traditii mestesugaresti E2 I 322.1 5.000,00

Subtotal 265.000,00 60.000,00

1

Valea Lunga privat

Renovare si dotare cabinet medical B2 I 322.1 30.000,00

2

Infiintare atelier instrumente muzicale, tesaturi si cusaturi E3 I 312 20.000,00

Subtotal 50.000,00 0,00

Total Valea Lunga 315.000,00 60.000,00

1 Varfuri public Modernizare si asfaltare

drumuri A1 I 322 100.000,00

2 Extindere retea

alimentare apa A2 I 322 100.000,00

3 Amenajare parcare

publica A4 I 322 20.000,00


gradinite B1 II 322.1 100.000,00

5 Infiintare teren de sport B3 I 322 20.000,00


Subtotal 235.000,00 120.000,00

1 Varfuri privat Renovare si dotare cabinet medical B2 I 322.1 10.000,00

Subtotal 10.000,00 0,00

Total Varfuri 245.000,00 120.000,00

1 Provita Public Extindere iluminat public A2 I 322 80.000,00

2 Amenajare si renovare

camin cultural A4 I 322 140.000,00

3 Renovare centru after

school tesaturi B1 I 322.1 85.000,00

4 Amenajare gradinita B1 I 322.1 20.000,00


6 Amenajare teren sport B4 I 322 50.000,00

7 Amenajare muzeu E1 I 322 10.000,00

8 Amenajare centru ingrijire

batrani B5 I 322 30.000,00

Subtotal 515.000,00 0,00

1 Provita Privat 1 proiect agroturism D1 I 313 30.000,00

2 1 proiect pensiune turism

rural D1 I 313 50.000,00

Subtotal 80.000,00 0,00


Total Provita 595.000,00 0,00

1 GAL privat Infiintare de IMM-uri - 4

proiecte B5 I 312 60.000,00

2 Modernizare exploatatii

agricole - 5 C1 I 121 80.000,00

3 Infiintare grup de

producatori - 1 C2 I 142 20.000,00

4 Instalare tineri fermieri - 8 C3 I 112 40.000,00

5 Infiintare camping - 3 D1 I 313 20.000,00

6

Promovarea turistica a teritoriului - 5 D2 I 313 100.000,00

Subtotal privat Gal 320.000,00 0,00

1 GAL public Organizare evenimente culturale - 5 E4 I 322.1 32.000,00

Subtotal public GAL 32.000,00 0,00

Total Gal 352.000,00 0,00

1 LEADER Realizare circuit turistic - 2 F1 I 421 30.000,00

2 Functionare GAL G1 I 431 456.800,00

3 Actiuni informare si

animare G2 I 431 114.200,00

Subtotal Leader 601.000,00 0,00

Total Public 1.607.000,

00 460.000,00

Total Privat 648.000,00 0,00

TOTAL GENERAL 2.856.000,

00 460.000,00

Între acţiunile prezentate mai sus, putem evidenţia următoarele proiecte inovative:

- Infiintare sat de vacanta etno-cultural Vatra Valaha

- Înfiinţare Grup de producatori

- Instalare tineri fermieri

- Infiintare atelier impletituri pentru rromi

- Infiintare atelier instrumente muzicale, tesaturi si cusaturi, precum si pentru mestesuguri noi: greenarts, broderii, flori presate

- Servicii de transport pentru scolari si prescolari

- Infiintare clasa traditii mestesugaresti


III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A V – A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală

În urma documentării realizate de către angajaţii primăriei comunei Vişineşti, primarul acestei unităţi administrativ teritoriale a convocat primarii comunelor alăturate, companiile private şi ONG-urile din zonă. În cadrul acestei întâlniri, s-au discutat oportunităţile oferite de Axa 4 din PNDR pentru dezvoltarea teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus. În final, s-a decis accesarea Sub-Măsurii 431.1 faza 3, în vederea obţinerii de sprijin pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locală şi a Dosarului de Candidatură. Totodată, comuna Vişineşti a fost desemnată ca reprezentantă a parteneriatului, iar primarul acestei comune ca reprezentant legal al beneficiarului în cadrul acestui proiect.

După semnarea Contractului de Finanţare cu APDRP, reprezentantul parteneriatului a demarat activităţile pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locală şi animarea teritoriului.

Paşii care au fost urmaţi de către parteneriat sunt următorii:

1. Căutarea şi desemnarea leader-ului. Având în vedere că iniţiativa a fost luată de către primarul comunei Vişineşti, acesta a reprezentat parteneriatul în relaţia cu APDRP, este o persoană carismatică şi are cea mai mare influenţă politico-socială în zonă, domnul Radulescu Cristian a fost desemnat ca leader al GAL-ului, respectiv preşedinte al asociaţiei care va fi constituită formal;

2. O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate, număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial GAL;

3. Identificarea persoanelor-resursă (cu care s-a colaborat). În acest sens, parteneriatul a beneficiat de serviciile unei firme de consultanţă, care a elaborat, împreună cu partenerii, studii pentru realizarea analizei diagnostic a teritoriului, Planul de Dezvoltare Locală, precum şi Dosarul de Candidatură;

4. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi gruparea lor în vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader-ului şi sub coordonarea firmei de consultanţă;

5. Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora în 3 întâlniri diferite. Grupurile de lucru au fost formate din reprezentanţii partenerilor, iar cele 3 întâlniri ale acestora au fost coordonate de către firma de consultanţă.

În procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală, firma de consultanţă a realizat următoarele activităţi:

1. realizarea de studii pentru determinarea potenţialului de dezvoltare a zonei;

2. organizarea de seminarii în fiecare comună pentru sensibilizarea actorilor locali;

3. organizarea unei caravane informative;


4. servicii de consultanţă în vederea elaborării strategiei de dezvoltare la nivelul

teritoriului ocupat de Grupul de Acţiune Locală;

5. realizarea Dosarului de Candidatură.

Activităţile de realizare a strategiei au fost structurate în 3 etape principale:

1. analiza diagnostic a teritoriului;

2. analiza SWOT, stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor operaţionale;

3. planul financiar şi elaborarea fişelor de măsuri.

În prima etapă, pentru stabilirea potenţialului de dezvoltare a zonei, s-au stabilit

următoarele:

Obiective;

Responsabilităţi;

Metodologie aplicată.


Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate

Analiza diagnostic a teritoriului

1. Realizarea unei cercetări la nivelul comunelor partenere privind cunoaşterea atitudinilor, opiniilor şi aşteptărilor cetăţenilor;

2. Studierea şi corelarea strategiilor locale ale fiecărei comune partenere, care stabilesc abordarea strategică privind dezvoltarea la nivel local;

3. Colectarea şi utilizarea datelor statistice puse la dispoziţie de instituţiile statului (INS, ANPM etc.);

4. Interpretarea datelor colectate şi construirea unei imagini complete a situaţiei existente la nivelul fiecărei comune;

5. Animarea teritoriului prin organizarea de seminarii tematice la nivelul fiecărei comune;

1. Colectarea datelor:

Stabilirea domeniilor de dezvoltare: teritoriul, populaţia, activităţile economice, organizarea socială şi instituţională;

Stabilirea indicatorilor aparţinând domeniilor de dezvoltare în vederea determinării potenţialului zonei;

Stabilirea surselor de informaţie: - date statistice la nivel local, - date statistice la nivelul INS

Dâmboviţa şi Prahova, - studii existente, - folosirea unor metode de

sondare a opiniei publice, - examinarea poziţiilor actorilor

interesaţi. 2. Interpretarea datelor –

structurarea datelor pe cadrul de referinăţ, elaborarea studiului de determinare a potenţialului zonei;

3. Prima întâlnire a partenerilor – prima şedinţă a grupului de lucru format din reprezentanţii partenerilor;

4. Animarea teritoriului – realizarea în fiecare comună parteneră a unui seminar tematic.

1. Colectarea datelor

Realizarea unei cercetări la nivelul comunelor partenere în vederea identificării potenţialului prin distribuirea în teritoriu a unor chestionare structurate pe 4 categorii de întrebări privind: Teritoriul, Populaţia, Activităţile economice, Organizarea socială şi instituţională. Chestionarele de identificare a potenţialului teritoriului au avut ca grup ţintă persoane care activează în: Administraţia publică, Servicii publice, Sectorul privat, Societatea civilă. Întrebările au fost elaborate diferenţiat, în funcţie de specificul fiecărei categorii de respondenţi, în vederea realizării analizei diagnostic a teritoriului.

2. Interpretarea datelor

Structurartea datelor pe un cadru de referinţă care să permită o elaborare uşoară a studiului de determinare a potenţialului zonei şi ulterior a strategiei de dezvoltare la nivelul teritoriului potenţialului Grup de Acţiune Locală.

Interpretarea necesară în vederea determinării potenţialului zonei şi obţinerea de informaţii privind caracteristicile principale, potenţialul de dezvoltare a zonei şi identificarea de domenii de activitate locale specifice, reflectate în Partea 1 – Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului.

Totodată, au fost obţinute informaţii privind oportunităţi şi idei de dezvoltare a zonei prin realizarea de proiecte, care au fost cuprinse în cadrul analizei SWOT.

3. Prima întâlnire a partenerilor – Prezentarea diagnosticului pe teme; schimburi şi aport de idei noi; obţinerea de informaţii suplimentare privind situaţia existentă la nivelul teritoriului;

4. Animarea teritoriului – Realizarea de seminarii tematice la nivelul fiecărei comune pentru informarea populaţiei privind abordarea LEADER, iniţiativa parteneriatului, prezentarea analizei diagnostic, schimburi şi aport de idei noi, precum şi obţinerea de suplimentare.



Analiza SWOT, stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor operaţionale

1. Realizarea analizei SWOT pe baza rezultatelor analizei diagnostic;

2. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor operaţionale şi încadrarea pe măsuri de finanţare;

3. Realizarea caravanei informative pentru animarea teritoriului şi diseminarea informaţiilor.

1. Realizarea analizei SWOT

Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică prin analiza SWOT;

Transpunerea rezultatelor analizei diagnostic în puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri;

2. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare:

Stabilirea principalelor priorităţi în legătură cu proiectele de dezvoltare a teritoriului;

Stabilirea obiectivelor operaţionale ce se urmăresc a fi realizate în cadrul fiecărui proiect prioritar stabilit;

Stabilirea şi încadrarea obiectivelor operaţionale în măsuri ce se regăsesc în PNDR 2007-2013, precum şi în afara acestuia;

3. Organizarea caravanei informative – caravană din poartă în poartă, cu distribuirea de materiale informative la nivelul teritoriului şi furnizarea de informaţii privind priorităţile de dezvoltare.

1 Realizarea analizei SWOT:

Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică prin analiza SWOT, pe baza rezultatelor studiului de identificare a potenţialului de dezvoltare a teritoriului şi de concluziile acestei analize. Categoria de abordare strategică s-a stabilit pe baza oportunităţilor şi punctelor tari identificate în urma analizei realizate, fructificată în vederea obţinerii unei direcţii de dezvoltare viabilă şi eficientă la nivelul teritoriului.

Analiza SWOT pune în evidenţă problemele strategice cheie identificate în analizele socio-economice, precum şi modul în care acestea se condiţionează reciproc.

Analiza SWOT realizată abordează următoarele caracteristici: - Teritoriul – caracteristici geografice, izolare, deservire,

infrastructuri, centre de interes, patrimoniu, cultură, mediu înconjurător;

- Populaţia – demografie, populaţia activă, îmbătrânire, nivel de instruire, cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului

- Activităţile economice – primar, secundar, terţiar, servicii, turism;

- Organizarea socială şi instituţională – activităţi asociative, ONG, organizare instituţională.

Elaborarea matricei punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor, precum şi modalitatea de utilizare a punctelor tari şi oportunităţilor, care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea teritoriului.

Corelarea între punctele tari şi oportunităţile din fiecare domeniu avut în vedere, precum şi unele domenii ce contribuie indirect la dezvoltarea mai multor domenii de interes.

Corelarea dintre întărirea punctelor tari şi atenuarea punctelor slabe şi diminuarea ameninţărilor identificate. Un factor care intervine în mai multe domenii analizate şi care poate fi fructificat



atât din punct de vedere social cât şi comercial îl reprezintă tradiţiile şi meşteşugurile, precum şi produsele tradiţionale obţinute în urma acestora. Tradiţiile, meşteşugurile şi produsele tradiţionale sunt un exemplu efectiv a ceea ce înseamnă abordarea LEADER şi dezvoltarea integrată economică, socială şi culturală a unui teritoriu.

2. Stabilirea principalelor priorităţi la nivelul teritoriului

În urma consultărilor între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG) din cadrul teritoriului şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) au fost identificate principalele priorităţi viabile la nivelul teritoriului. Priorităţile de dezvoltare a teritoriului au fost stabilite în corelare cu direcţiile (politicile) generale de dezvoltare şi raportarea acestora la strategiile judeţene, regionale, naţionale şi europene, reflectându-se astfel potenţialul de dezvoltare rezultat în urma analizării punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi riscurilor identificate la nivelul teritoriului (Analiza SWOT).

Stabilirea obiectivelor operaţionale ce se urmăresc a fi realizate prin proiecte, pentru îndeplinirea priorităţilor stabilite, în funcţie de: punctele tari şi oportunităţile stabilite prin analiza SWOT, domeniile identificate ca având cel mai ridicat potenţial la nivelul teritoriului, susţinerea mai multor domenii de activitate şi contribuţia indirect la dezvoltarea zonei pe mai multe domenii de activitate. În acelaşi timp, s-au stabilit şi proiectele de cooperare pe care viitorul GAL le va avea împreună cu alte GAL-uri sau alte organizaţii şi parteneri din România sau alte state.

Stabilirea şi încadrarea obiectivelor operaţionale în măsuri ce se regăsesc în PNDR 2007-2013, precum şi în afara acestuia. De asemenea, au fost identificate şi proiecte cu caracter inovativ, ale căror obiective nu se regăsesc în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi nici în Reg. 1698/2005, pentru care s-a elaborat o fişă de măsură nouă.

3. Organizarea caravanei informative la nivelul teritoriului



Pregătirea materialului informativ prezentat în cadrul caravanei;

Stabilirea grupului ţintă, reprezentat de populaţia din zonă şi de actorii economici.

Distribuirea de materiale informative la nivelul fiecărei comune;

Planul financiar şi elaborarea fişelor de măsuri

1. Întocmirea planului financiar pe masuri de finanţare

2. Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor

3. Organizarea conferinţei pentru prezentarea strategiei

4. Stabilirea organizării şi funcţionării GAL, a mecanismului de implementare a strategiei şi a cooperării

5. Validarea strategiei şi a Dosarului de Candidatură

1. Întocmirea planului financiar

Stabilirea numărului de proiecte pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv operaţional;

Stabilirea valorii proiectelor aferente fiecărei măsuri de finanţare;

2. Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor

Adaptarea fişelor măsurilor existente în PNDR 2007-2013 pentru teritoriul, potenţialul şi necesităţile GAL;

Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor pentru cuprinderea proiectelor inovative.

3. Organizarea conferinţei pentru prezentarea strategiei


5. Validarea strategiei şi a Dosarului de Candidatură

1. Întocmirea planului financiar

Pentru fiecare obiectiv operaţional, au fost stabilite tipurile de proiecte şi numărul acestora, în vederea îndeplinirii în mod direct şi indirect a priorităţilor;

Estimarea valorii fiecărui tip de proiect, a finanţării publice şi a cofinanţării aferente;

Stabilirea alocării financiare pentru fiecare măsură; 2. Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor

Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile existente în PNDR;

Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile noi, care cuprind proiecte inovative.

3. Organizarea conferinţei pentru prezentarea strategiei pentru informarea populaţiei privind rezultatele analizei SWOT, priorităţile şi obiectivele operaţionale ale strategiei.


Stabilirea structurilor GAL şi a atribuţiilor în conformitate cu prevederile legislative şi cele ale Axei 4 din PNDR 2007-2013;

Stabilirea organizării GAL şi a cheltuielilor de funcţionare şi animare a teritoriului;

Stabilirea mecanismului de implementare a proiectelor;

Identificarea şi stabilirea metodelor şi modalităţilor de cooperare. 5. Validarea strategiei şi a Dosarului de Candidatură

Validarea strategiei, a propunerilor şi a alegerii organizării acţiunilor.

Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi a celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului şi oficializarea parteneriatului;



Elaborarea Dosarului de Candidatură;

Validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.


Schemă de animare a elaborării candidaturii

Mob

iliz

are

C

oord

on

are

- e

lab

ora

re

Vali

dare

Însu

şire

LEADER +

ANIMATOR

Grup de

lucru 1

Grup de

lucru 2

Grup de

lucru 3

Elaborarea şi centralizarea Proceselor verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii

A l e ş i ş i p e r s o a n e

r e s u r s e


III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în cadrul acestora, făcând distincţia între partenerii publici, privaţi şi ONG. Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL.

Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii GAL. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la procesul de selecţie va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean.

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

RĂDULESCU ION CRISTIAN

Primaria COMUNA VIŞINEŞTI

Primar ADMIN

BREAZU VASILE Primaria COMUNA IEDERA

Primar ADMIN

IUGA PETRU Primaria COMUNA VÂRFURI

Primar ADMIN

BRÂNDUŞ VIOREL Primaria COMUNA VALEA LUNGĂ

Primar ADMIN

COSMOIU ELENA Primaria COMUNA PROVIŢA DE SUS

Primar ADMIN

PETRE MARIN DIRECŢIA SILVICĂ DÂMBOVIŢA

Director ADMIN

PARTENERI PRIVAŢI


RUIZ MENGUAL MONICA

SC MONELEN PRODCOM SRL

Administrator Intreprinderi

DRĂGUŢ CRISTINA DRĂGUŢ CRISTINA P.F.A


ZANVETTOR CRISTIAN

SC ZANAS METAL SRL


ŞERBAN ANA-CRISTINA

ŞERBAN GH ANA CRISTINA I.F


ŞTEFAN DOINA SC HANUL LUI ŞTEFAN SRL


VLAD ALEXANDRU-VALERIAN

SC NOICOM SRL Administrator Intreprinderi

BĂNARU ION SC MADRAS IMPEX Administrator Intreprinderi


SRL

MURGU ELISABETA SC ELIFLOR INTERNATIONAL SRL


POPA-TURTUREANU GEANI-IONUŢ

SC PROVIŢA EUROTURISM SRL


DRĂGUŢ EMIL-ION SC CARTO TOPO CONSULT SRL


ONG


SUCIU GABRIELA ASOCIATIA PRO EXCEL

Preşedinte ONG

BURLACU-POSTELNICU NICOLAE-MIHAIL

ASOCIAŢIA SPORTIVĂ "ERIGILL – ŞCOALA GENERALĂ" PROVIŢA DE SUS

Preşedinte ONG

NEGUŢ PETRUŢA ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ VIŞINEŞTI

Preşedinte ONG

MOISE VASILE PARTIDA RROMILOR PRO EUROPA

Preşedinte ONG

* Pentru a utiliza mai uşor aceste date, este propusă împărţirea pe categorii a partenerilor (de exemplu ADMIN pentru Administraţie, ONG pentru societatea civilă, CONSILIU pentru organisme tehnice, ALESI pentru colectivităţi, INTREPRINDERI…. Etc.).

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului

La nivelul GAL ului, organele asociaţiei sunt: 1. Adunarea generală; 2. Consiliul director; 3. Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori; 4. Comitetul de selectare a proiectelor; 5. Compartiment administrativ.

1)Adunarea generală Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţiilor. Competenţa adunării generale cuprinde:

a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL; b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil; c) Alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori; d) Alegerea şi revocarea membrilor consiliului director; e) Dezbaterea şi votarea oricărei propuneri de modificare a Statutului Asociaţiei,

venite din partea unui membru al Asociaţiei; f) Aprobarea Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei – ROF,

modificându-l prin vot, la propunerea Consiliului director; g) Aprobarea Regulamentului Intern al Asociaţiei, în urma dezbaterii asupra

proiectului înaintat de Consiliul director;


h) Analizarea şi evaluarea, o dată pe an, a realizării obiectivelor propuse; i) Analizarea şi evaluarea o dată pe an a modului în care membrii Consiliului şi-au

îndeplinit atribuţiile şi sarcinile reieşite din Statut şi din hotărârile Adunării Generale;

j) Dizolvarea şi lichidarea asociaţiei; k) Înfiinţarea de filiale; l) Alegerea şi revocarea membrilor consiliului de selecţie; m) Aprobarea calendarului de lansare, a sumelor alocate, a criteriilor de selecţie şi a

punctajelor acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor; Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control permanent asupra celorlalte două organe precizate mai sus. Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă. 2) Consiliul director Asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. În exercitarea competenţei sale, consiliul director:

a) Prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele asociaţiei;

b) Încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei; c) Aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se

prevede altfel; d) Convoacă Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei, în şedinţe ordinare şi

extraordinare; e) Elaborează proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei,

pe care îl supune spre aprobare Adunării Generale, şi face propuneri Adunării Generale în vederea modificării ROF;

f) Urmăreşte, în colaborare cu Comisia de Cenzori, modul de administrare a patrimoniului şi veniturilor Asociaţiei;

g) Elaborarea strategiei generale şi a programelor asociaţiei; h) Încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama asociaţiei; i) Executarea bugetului de venituri şi cheltuieli; j) Aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale asociaţiei; k) Elaborarea regulamentului intern de funcţionare a sa; l) Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale şi susţinerea raportului de

activitate în faţa acesteia; m) Prezintă spre aprobarea Adunării Generale calendarul de lansare, sumele

alocate, criteriile de selecţíe şi punctajele acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor;

n) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era pierde aceasta calitate, orice persoană care


ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice. Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociaţie, pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei sau orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut. Consiliul director se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori nevoile asociaţiei o impun. Convocarea Consiliului director se face de preşedinte, iar în lipsa acestuia de înlocuitorul său, cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată. Consiliul director deliberează, în mod valabil, în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu o jumătate plus unu din voturi. Deliberările şi hotărârile Consiliului director se consemnează în procese-verbale încheiate cu ocazia fiecărei şedinţe.

3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.

În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.

Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 membrii înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membrii. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.

Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Cenzorul sau comisia de cenzori sunt desemnaţi de către Adunarea generală pe o perioadă de trei ani şi revocaţi tot de către aceasta.

Cenzorul sau comisia de cenzori au competenţa de a verifica gestiunea financiară a Asociaţiei asupra căreia se întocmeşte un raport anual supus spre aprobare Adunării Generale.

Cenzorul sau comisia de cenzori au toate atribuţiile ce sunt prevăzute şi reglementate de OG 26/2000, modificată şi completată:

a) verifică activitatea financiar-contabilă a asociaţiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a filialelor şi a sucursalelor, după caz;

b) verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi cu programele aprobate;

c) realizează informarea legislativă curentă privind activitatea financiar-contabilă;


d) întocmeşte un raport de cenzor, anual, care să cuprindă concluziile rezultate din verificări şi propunerile pentru optimizarea activităţii ulterioare a asociaţiei;

e) prezintă rapoarte Consiliului director şi Adunării Generale; f) îndeplineşte atribuţiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la

asociaţii şi fundaţii; g) cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv şi nu

poate încheia acte de gestiune sub nici un motiv; h) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei; i) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea

generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Modul de stabilire şi de funcţionare a comitetului de selectare a proiectelor va fi stabilit şi aprobat de către Adunarea Generală a GAL.

Componenţa Comitetului de Selecţie şi numărul de membrii ai acestuia vor fi stabilite de către Adunarea Generală. În principiu, Comitetul de Selecţie va fi format din 20 membrii (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat), care vor reprezenta parteneriatul şi va avea următoarea structură:

Parteneri GAL Nr. membrii Observaţii

Comune 5 1 membru pentru fiecare comună – primar/ viceprimar/ consilier

Institutii Publice

1 1 membru din partea Direcţiei Silvice Dâmboviţa

ONG 4 4 membrii (asociaţii sportive, socio-culturale şi Partida Rromilor)

Societăţi comerciale

10 Membrii vor putea fi înlocuiţi de către partenerii privaţi ai GAL-ului

Total 20 Membrii vor fi putea fi înlocuiţi ulterior de către partenerii GAL-ului, cu menţinerea ponderilor de mai sus

La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile reprezintă 70% din parteneriatul local.


Comitetul de Selectare a proiectelor are sarcina de a aproba Raportul de Selecţie pentru fiecare sesiune de proiecte lansată de către GAL în cadrul strategiei.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare aparţine unuia din membrii comitetului, persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv.

Raportul de Selecţie va fi elaborat de către sectorul tehnic al GAL, în urma verificării şi evaluării proiectelor depuse. Astfel, pentru fiecare proiect depus, sectorul tehnic verifică conformitatea, eligibilitatea şi stabileşte punctajul corespunzător în conformitate cu cele stabilite de către Adunarea Generală pentru sesiunea de proiecte respectivă.

5) Compartimentul administrativ are următoarea componenţă:

a) Responsabil administrativ (manager tehnic) – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric, cât şi al respectării procedurilor de lucru;

b) Responsabil financiar (contabil) – se ocupă de realizarea şi supravegherea gestiunii financiar – contabile a GAL-ului;

c) Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL;

Comitet de selecţie

LEADER

Primarii comunelor sau reprezentanţii

acestora si insitutii publice - 6

Întreprinderi private - 10

Privat:

70%

Număr de membri: 20

ONG - 4

Public

30%


d) Sector tehnic – datorită diversităţii domeniilor tehnice din cadrul strategiei, sectorul tehnic va fi externalizat către consultanţi de specialitate care au capacitatea tehnică necesară pentru verificarea şi evaluarea proiectelor depuse;

e) Consultanţi/ prestatori externi – pentru managementul financiar şi tehnic al strategiei, monitorizarea şi evaluarea acesteia, derularea corectă a activităţilor în conformitate cu procedurile şi pistele de audit, activităţi de animare şi promovare etc.;

f) Angajat pentru activităţi de secretariat.

Având în vedere faptul că Grupul de Acţiune Locală va implementa pentru prima dată o strategie de dezvoltare locală finanţată prin LEADER, acesta va apela la consultanţă externă de specialitate pentru managementul strategiei, pentru verificarea, evaluarea tehnică şi monitorizarea priectelor ce vor fi finanţate în cadrul strategiei de dezvoltare locală, pentru derularea activităţilor de animare şi promovare, dar şi pentru implementarea proiectelor de cooperare şi sprijinirea actorilor de pe cuprinsul teritoriului în accesarea de fonduri şi destiunea investiţiilor .

Consultanţii tehnici care vor fi angajaţi în acest sens vor trebui să aibă experienţa necesară pentru desfăşurarea activităţilor menţionate mai sus, precum şi abilităţi generale privind managementul proiectelor, achiziţii publice, promovare etc.

III.2.3 Lista partenerilor de la nivelul Grupului de Acţiune Locală

Partenerii din partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia vor fi asociaţi la implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală. Tabelul de mai jos precizează componenţa partenerilor de la nivelul GAL:

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume

Instituţia Funcţia Vârsta (ani)

Sex (F/M)

RĂDULESCU ION CRISTIAN

Primaria COMUNA VIŞINEŞTI

Primar 74

M

BREAZU VASILE

Primaria COMUNA IEDERA

Primar 57

M

IUGA PETRU Primaria COMUNA VÂRFURI

Primar 61

M

BRÂNDUŞ VIOREL

Primaria COMUNA VALEA LUNGĂ

Primar 47

M

COSMOIU ELENA

Primaria COMUNA PROVIŢA DE SUS

Primar 58

F

PETRE MARIN DIRECŢIA SILVICĂ DÂMBOVIŢA

Director 51 M


PARTENERI PRIVAŢI

Nume şi prenume


Sex (F/M)

RUIZ MENGUAL MONICA

SC MONELEN PRODCOM SRL

Administrator 31 F

NEGUŢ ION NEGUŢ P.V ION I.I

Administrator 63 M

DRĂGUŢ CRISTINA

DRĂGUŢ CRISTINA P.F.A

Administrator 28 F

BERTEANU ION DOREL

BERTEANU ION DOREL I.I

Administrator 41 M

ZANVETTOR CRISTIAN

SC ZANAS METAL SRL

Administrator 51 M

ŞERBAN ANA-CRISTINA

ŞERBAN GH ANA CRISTINA I.F

Administrator 40 F

BREAZU STELIANA

SC FLAVIUS SRL

Administrator 57 F

ŞTEFAN DOINA

SC HANUL LUI ŞTEFAN SRL

Administrator 58 F

VOICU IOAN SC VOICU IOAN SRL

Administrator 57 M

VLAD ALEXANDRU-VALERIAN

SC NOICOM SRL Administrator 50 M

BĂNARU ION SC MADRAS IMPEX SRL

Administrator 58 M

CIOCODEICĂ ISABELLA-EUGENIA

CIOCODEICĂ V ISABELLA EUGENIA I.I

Administrator 43 F

HORJA EMIL SC EMIPOP CONST SRL

Administrator 36 M

MURGU ELISABETA

SC ELIFLOR INTERNATIONAL SRL

Administrator 58 F

POPA-TURTUREANU GEANI-IONUŢ

SC PROVIŢA EUROTURISM SRL

Administrator 32 M

DRĂGUŢ EMIL-ION

SC CARTO TOPO CONSULT SRL

Administrator 31 M

ONG

Nume şi prenume


Sex (F/M)

SUCIU GABRIELA

ASOCIATIA PRO EXCEL

Preşedinte 55 F

BURLACU- ASOCIAŢIA Preşedinte 56 M


POSTELNICU NICOLAE-MIHAIL

SPORTIVĂ "ERIGILL – ŞCOALA GENERALĂ" PROVIŢA DE SUS

NEGUŢ PETRUŢA

ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ VIŞINEŞTI

Preşedinte 56 F

NEDELCU MIHAI-DRAGOŞ

ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ IEDERA

Preşedinte 37 M

ZEGHERU ION

ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ VALEA LUNGĂ

Preşedinte 26 M

BUTCĂ ELENA RAMONA

ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ VÂRFURI

Preşedinte 23 F

MOISE VASILE

PARTIDA RROMILOR PRO EUROPA

Preşedinte 47 M

Conform listei partenerilor GAL, ponderea procentuală a reprezentantilor legali tineri (cu vârsta până în 40 de ani) în cadrul organizaţiilor ce formează parteneriatul este după cum urmează:

Conform listei partenerilor GAL, ponderea procentuală a femeilor ca reprezentanţi legali în cadrul organizaţiilor ce formează parteneriatul este după cum urmează:


III.3 Resurse umane – animare – comunicare

PARTEA A VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Descrierea echipei de animare

Grupul de Acţiune Locală, beneficiar al iniţiativei Leader, are sarcina de a elabora strategia de dezvoltare şi este responsabil de implementarea sa. GAL-ul este constituit de un ansamblu de parteneri publici şi privaţi care elaborează şi realizează împreună strategia care contribuie la dezvoltarea unui teritoriu rural de dimensiune locală.

Prin urmare, GAL-ul deţine o structură organizativă corespunzătoare, care satisface toate funcţiile prevăzute:

- Sensibilizarea populaţiei locale; - Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală; - Promovarea Planului de Dezvoltare Locală în teritoriu; - Lansarea apelurilor de selecţie şi primirea proiectelor din partea potenţialilor

beneficiari; - Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor depuse; - Evaluarea proiectelor depuse şi stabilirea punctajului fiecărui proiect; - Verificarea efectuării corecte a intervenţiilor prin monitorizarea acestora; - Coordonarea şi supervizarea tuturor activităţilor; - Derularea activităţilor în confornitate cu pistele de audit stabilite; - Monitorizarea continuă şi contabilizarea cheltuielilor.

Faţă de această multitudine de funcţii, GAL-ul este responsabil de realizarea următoarelor activităţi:

- Buna şi rapida efectuare a intervenţiilor (apel de proiecte, sprijinirea depunătorilor de proiecte, organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse);

- Programarea activităţilor şi gestiunea conformă a strategiei, atât în ce priveşte cheltuielile proprii şi proiectele de cooperare, cât şi în ce priveşte proiectele selectate ale beneficiarilor;

- Realizarea unui bun sistem contabil pentru a codifica şi înregistra orice plată efectuată în cadrul Strategiei de Dezvoltare locală (cheltuieli de funcţionare şi acţiuni de animare);


- Furnizarea, la cererea organelor de control, a tuturor actelor formale sau documentelor justificative, precum şi a sprijinului tehnico-logistic pentru verificări şi controale pe teren;

- Păstrarea la sediul legal, în scopul controlului tehnic şi administrativ, a documentelor justificative în original (în cazul în care beneficiarul este GAL-ul) sau în copie (în cazul celorlalţi beneficiari);

- Activarea fluxurilor pentru monitorizare şi pentru Reţeaua naţională şi europeană de dezvoltare rurală.

În scopul garantării punctelor de mai sus, structura organizaţională a GAL trebuie să posede următoarele competenţe şi capacităţi:

- Capacităţi administrative şi financiare: organizare, abilităţi de a asigura realizarea funcţiilor tehnice, administrative şi contabile;

- Persoane calificate pentru anumite responsabilităţi.

Pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor specifice, personalul operaţional angajat al GAL-ului va fi alcătuit cel puţin din:

- un manager tehnic responsabil de proiectare şi de coordonarea structurii - un secretar - un animator - un contabil.

Fişele de post ale acestor angajaţi sunt prezente în anexa 9.

În funcţie de exigenţe vor fi angajaţi consultanţi externi sau experţi tehnici pe perioadă determinată cu competenţe specifice dobândite în agricultură (pentru proiectele care impun intervenţii în agricultură), inginerie (pentru proiectele care prevăd construcţii sau infrastructură), turism (pentru proiectele care privesc dezvoltare turismului), dezvoltare rurală, transversale pentru toate tipurile de proiecte (management de proiect, achiziţii) etc.

Totodată, Primăriile comunelor implicate în GAL vor pune la dispoziţie o persoană care să menţină relaţia cu GAL-ul, de obicei din cadrul serviciului de secretariat. În cazul în care Primăria va fi beneficiarul unui proiect finanţat prin intermediul GAL, va fi desemnat un funcţionar al primăriei, în afara reprezentului legal (primarul), care va fi responsabil cu implementarea, monitorizarea şi verificarea îndeplinirii obiectivelor proiectului.

III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Printre echipamentele puse la dispoziţie până la începerea activităţilor GAL şi realizarea de cheltuieli de funcţionare, se evidenţiază:

1 birou pentru secretariat dotat cu PC conectat la internet, imprimantă, telefon, fax, scanner, copiator

1 birou pentru managerul tehnic dotat cu PC conectat la internet, telefon

1 laptop

1 arhivă

1 sală de întâlniri cu 20 locuri echipată cu proiector, televizor, ecran de proiecţie, cititor DVD.


Echipamentele şi sălile din dotarea GAL, inclusiv linia telefonică, vor fi achiziţionate sau închiriate de către GAL. Până când acest lucru va fi realizabil, primăriile comunelor partenere vor pune la dispoziţie aceste utilităţi. III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

În conformitate cu prevederile sub-măsurii 431.2 din fişa tehnică a axei 4 (Leader), cheltuielile de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală de la nivelul teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus vor fi de maxim 20% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru componenta a – funcţionarea GAL – 16% şi componenta b – instruire şi animarea teritoriului după selecţia GAL – 4%).

Astfel, bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului, pentru fiecare componentă (a. şi b.) este:

Componenta a. – Funcţionarea GAL (în limita a 16% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală):

Pentru această componentă, cheltuielile de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală nu depăşesc 80% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi vor acoperi următoarele tipuri de cheltuieli:

- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; - Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de

implementarea strategiei de dezvoltare locală; - Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; - Cheltuieli pentru închirierea/ achiziţia de echipamente de birotică şi electronice,

precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL; - Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; - Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale),

transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.); - Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de

dezvoltare rurală, seminarii etc.

Componenta b. Instruire şi animarea teritoriului (în limita a 4% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală):

Pentru această componentă, cheltuielile cu activităţile de instruire şi animare a teritoriului nu depăşesc 20% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi vor acoperi următoarele tipuri de cheltuieli:

- Studii ale zonei;

- Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;

- Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;

- Evenimente de promovare;

- Instruirea liderilor locali.

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi achiziţionarea de teren.


Bugetul indicativ anual aferent implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Suseste prezentat după cum urmează:

Buget indicativ anual

Nr. crt. Componenta

(A/B) Tip cheltuieli

Valoare (Euro)

An Pondere din

totalul strategiei (%)

1

A

Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL 33,600.00

2011

1.18

2 Cheltuieli legate de plata experţilor 78,400.00 2.75

3 Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 6,000.00 0.21

4

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice 10,000.00 0.35

5 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 6,000.00 0.21

6 Cheltuieli legate de comunicare 12,000.00 0.42

7

Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare 6,266.67 0.22

Subtotal A 152,266.67 5.33

1

B

Studii ale zonei 10,000.00 0.35

2

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală 6,066.67 0.21

3

Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală 8,000.00 0.28

4 Evenimente de promovare 6,000.00 0.21

5 Instruirea liderilor locali 8,000.00 0.28

Subtotal B 38,066.67 1.33

Total (A+B) 190,333.34 6.66

Valoarea estimata a strategiei

2,856,000.00 100


Bugetul indicativ multianual (2011-2013) aferent implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus este prezentat după cum urmează:

Buget indicativ multianual (2011-2013)

Descriere Valoare (Euro)

Anul/perioada Pondere in

strategie (%) Pondere

431.2

Componenta A 152,266.67 2011

5.33 33

Componenta B 38,066.67 1.33 33

Componenta A 152,266.67 2012

5.33 33

Componenta B 38,066.67 1.33 33

Componenta A 152,266.67 2013

5.33 33

Componenta B 38,066.67 1.33 33

Total pondere componenta A 2011-2013

456,800 2011-2013 16 80

Total pondere componenta B 2011-2013

114,200 2011-2013 4 20

Total A+B 571,000 2011-2013 20 100

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare Activitatea de informare şi comunicare în conformitate cu prevederile regulamentelor europene nr. 1698/2005 şi nr. 1974/2006 îşi propune divulgarea activităţii GAL-ului şi a Planului de Dezvoltare Locală către public, potenţialii beneficiari, organizaţii profesionale, actori economici şi sociali, organisme pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, organizaţii non-guvernamentale, inclusiv organizaţii de mediu, privind oportunităţile oferite de program şi condiţiile de accesare a finanţărilor. Informarea populaţiei locale În procesele de dezvoltare economică, între tradiţie şi inovaţie, şi în mutaţiile tehnologiilor activităţilor umane se evidenţiază importanţa istorică şi actuală a conceptului de „ruralitate”. Prin urmare, se consideră strategică „comunicarea” unei noi interpretări pozitive a „ruralităţii” între toţi subiecţii publici şi privaţi în scopul creşterii sensului de apartenenţă a unei comunităţi la propriul teritoriu care reprezintă condiţia indispensabilă pentru iniţierea unui proces real de dezvoltare socio-economică. Pe scurt, strategia obiectivelor şi acţiunilor de informare şi comunicare au drept scop realizarea unui sistem tot mai deschis pentru participarea activă a operatorilor publici şi privaţi şi a cetăţenilor, printr-un serviciu care difuzează informaţii şi cunoştinţe, oportunităţi şi schimbări, evitând iniţiativele izolate, episodice şi autoreferenţiale. Activitatea de informare şi divulgare a intervenţiilor către populaţia locală are o importanţă fundamentală şi contribuie într-o manieră determinantă la atingerea obiectivelor urmărite prin intervenţiile conţinute în Planul de Dezvoltare Locală. Populaţiei locale, care reprezintă un target nediferenţiat care conţine o serie de categorii publice şi socio-economice, i se va comunica întreaga activitate a GAL-ului, plecând de


la iniţiative, intervenţii şi proiecte ale programului Leader, şi prin intermediul acestora rolului GAL-ului pe teritoriu, competenţele şi valorile sale, ideea de dezvoltare durabilă, strategiile şi instrumentele identificate. Este inevitabil în acest proces să se iniţieze sau să se întărească parcursul unei identităţi teritoriale comune. În acţiunile de comunicare şi informare a populaţiei locale este oportună evidenţierea faptului că intervenţiile realizate contribuie la îndeplinirea obiectivului specific al FEADR la care se face referire în Axa IV a PNDR, adică la reducerea disparităţilor economice şi sociale prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă cotidiană a cetăţenilor, prin acţiuni concrete la problematicile în domeniul formării, ocupării, mediului, culturii, turismului sau şanselor egale. Efectele comunicării asupra destinatarilor Activităţile de comunicare pot acţiona asupra a cel puţin următoarelor medii: cel cognitiv, la nivel afectiv şi, în fine, la nivel comportamental.

1. La nivel cognitiv Analizarea efectelor comunicării la acest nivel constituie o măsură a acoperirii complexe a targetului comunicării în funcţie de notorietatea inistituţiei GAL-ului şi, mai ales, în funcţie de activitatea desfăşurată de acesta. Procesul de comunicare care se doreşte a fi iniţiat are obiectivul principal de a promova nou creatul GAL faţă de diverşii actori din teritoriu şi mai ales faţă de populaţia locală. Importanţa urmăririi îndeplinirii acestui obiectiv constă în posibilitatea ca o mai mare notorietate a GAL-ului şi a serviciilor furnizate de acesta să conducă la iniţierea unor mecanisme de auto-generare de activităţi orientate către îmbunătăţirea calităţii vieţii în teritoriu. Prin urmare, formele de comunicare impersonale şi, mai ales, în masă facilitează îndeplinirea acestui obiectiv.

2. La nivel afectiv Odată cunoscute activităţile GAL-ului printr-o atenţie la nivel cognitiv, adică prin creşterea notorietăţii, este necesară continuarea în direcţia afirmării şi legitimării instituţiei ca factor al dezvoltării socio-economice. Eficacitatea atinsă la nivel afectiv este măsurabilă prin diverşi parametrii care conduc la percepţia unui standarde crescute de calitate din partea targetului în raport cu serviciile oferite şi cu activităţile implementate de GAL. Obiectivul, la acest nivel, este de a menţine o linie directă de interacţiune cu diverşii actori, transferându-le un sentiment de securitate şi de calitate. Pentru a înţelege importanţa acestei orientări se poate utiliza un exemplu simplu: simpla existenţă a unui GAL nu înseamnă automat o bună opinie cu privire la acesta. Părerile pozitive se construiesc în timp şi este obigatoriu să se investească constant într-o serie de forme şi mijloace de comunicare orientate spre client. În acest scop, momentele de contact dintre reprezentanţii GAL-ului şi targetul de referinţă trebuie să ia forma unor întâlniri (seminarii, solicitări de informaţii, road show etc.) care să favorizeze o mai bună evaluare a GAL-ului şi a serviciilor oferite.

3. La nivel comportamental Obţinerea unor rezultate bune în termeni de notorietate (nivel cognitiv) şi de apreciere (nivel afectiv) reprezintă doar baza pentru legitimarea GAL-ului în participarea la procesele reale de dezvoltare teritorială. Aceasta se măsoară constant printr-o lipsă de încredere, nu întotdeauna manifestată, a opiniei publice. Pentru a depăşi această lipsă de încredere şi, câteodată, ostilitatea opiniei publice faţă de ceea ce nu este înţeles este necesară aprecierea faţă de activităţile concrete desfăşurate de GAL.


Integrarea tuturor formelor şi mijloacelor de comunicare care permit atingerea eficientă a obiectivelor fixate la acest nivel se consideră necesară. Calitatea şi competenţele resurselor umane implicate în diversele proiecte garantează îndeplinirea şi menţinerea standardelor de eficacitate la nivel comportamental. În acest scop, pagina de internet a GAL-ului va constitui un vehicul important de comunicare, actualizat continuu şi îmbogăţit cu ştiri şi evenimente chiar dacă nu întotdeauna legate de GAL, tocmai pentru a garanta o maximă vizibilitate a instituţiei, pentru a comunica disponibilitatea faţă de reala dezvoltare teritorială şi, prin urmare, pentru a favoriza reducerea distanţei între instituţii şi diversele targeturi de referinţă. Planul de comunicare este un instrument de planificare, coordonare şi monitorizare al activităţii de informare, difuzare, comunicare şi animare teritorială orientat spre optimizarea proceselor instituţiilor publice şi private, spre îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi spre atingerea unui nivel mai mare de informare şi participare a publicului intern şi extern. Planul de comunicare are scopul de a identifica acţiunile de îndeplinit pentru realizarea unui proiect specific. Este cea mai utilizată matrice pentru definirea şi executarea activităţii de comunicare a unei organizaţii. Este un document de orientare care trebuie să organizeze strategic activităţile de informare şi comunicare legate de proiect, să definească targetul de destinatari, conţinutul, obiectivele de atins, condiţiile, modalităţile şi responsabilităţile în realizare, modalităţile de evaluare a rezultatelor acţiunilor implementate. Procesul de elaborare a Planului de comunicare prevede succesiunea unor faze fundamentale care definesc liniile strategice generale, operaţionale şi instrumentele. Rolul comunicării Planul de Dezvoltare Locală al GAL-ului reprezintă, în perspectivă, viziunea generală şi comună asupra dezvoltării teritoriului într-o perioadă de 3 ani de programare, la care se adaugă încă 2 ani pentru realizarea plăţilor şi finalizarea proiectelor contractate în perioada de programare. Pe de altă parte, PDL este instrumentul care defineşte acţiunile de realizat concret pentru atingerea obiectivelor stabilite. Acesta identifică iniţial direcţiile strategice ale dezvoltării şi, apoi, intervenţiile relative ale implementării. Este un proces care se desfăşoară în mai multe faze:

1. Etapa referitoare la definirea obiectivelor; 2. Etapa de implementare a intervenţiilor prevăzute; 3. Etapa de evaluare a celor realizate în cadrul planificării strategice.

Fazele metodologice ale Planului de Comunicare

1. Analiza de context intern şi extern asupra căruia se acţionează prin politica GAL-ului (a se vedea analiza diagnostic din PDL);

2. Misiunea, adică ansamblul de principii de inspiraţie şi a liniilor strategice care aparţin Planului de Dezvoltare Locală;

3. Obiectivele – adică descrierea în mod sintetic a rezultatelor aşteptate de la Planul de Comunicare;

4. Segmentarea publicului de referinţă (target); aceasta corespunde împărţirii destinatarilor unei intervenţii sau acţiuni de comunicare, prevăzută de plan, în grupuri omogene şi semnificative care se diferenţiază pe baza caracteristicilor considerate relevante în scopul realizării lor;


5. Evaluarea – faza de verificare a rezultatelor obţinute (monitorizarea), a efectelor generate asupra contextului în care s-a acţionat şi a eventualelor discrepanţeîntre acestea şi obiectivele stabilite.

Comunicarea constituie un factor de succes al procesului de dezvoltare a zonei, deoarece:

a. Creează condiţiile proiectuale în condiţiile în care se difuzează cultura participării şi a concertării ca metodă de asumare a deciziilor publice;

b. Informează constant cetăţenii şi actorii implicaţi în planificare asupra conţinuturilor Planului, programelor de implementare şi rezultatelor atinse;

c. Generează încredere în jurul unei idei privind comunitatea şi teritoriul şi unui sistem de valori comun şi recognoscibil;

d. Menţine şi poate lărgi reţeaua de interlocutori şi de actori active care pot participa la definirea atât a obiectivelor strategice cât şi a proiectelor de realizat.

Prin urmare, misiunea Planului de Comunicare are scopul esenţial de a stimula cunoaşterea şi participarea din partea teritoriului în jurul intervenţiilor şi acţiunilor realizate. Obiective generale În lumina analizei de context şi a specificităţii teritoriului de referinţă şi a dinamicilor de comunicare, acţiunile de informare şi comunicare, conţinute în Planul de Comunicare al GAL vor trebui să sporească notorietatea şi transparenţa acţiunii GAL şi să dea destinatarilor o imagine omogenă a intervenţiilor, adică să divulge şi să ilustreze:

a. Planurile de Dezvoltare Locală (PDL) – anunţuri şi invitaţii pentru depunerea de proiecte;

b. Sensibilizarea teritoriului asupra rolului desfăşurat de Uniunea Europeană, în colaborare cu autorităţile naţionale şi locale, în favoarea implementării intervenţiei şi asupra rezultatelor obţinute;

c. Dotarea teritoriului cu instrumente corespunzătoare de cunoaştere şi de animare în sprijinul politicilor de dezvoltare a ocupării şi creării de societăţi şi de locuri de muncă, care pot fi realizate prin Leader sau cu alte instrumente;

d. Dotarea teritoriului cu instrumente adecvate de promovare a teritoriului şi a ofertei sale.

Obiective specifice În special, obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin implementarea Planului de Comunicare sunt: - Favorizarea utilizării resurselor financiare puse la dispoziţie; - Sporirea calităţii intervenţiilor de realizat cu astfel de resurse financiare; - Atingerea unui bun nivel de cunoaştere şi de cultură a teritoriului referitor la rolul,

activităţile şi acţiunile desfăşurate de Uniunea Europeană; - Garantarea vizibilităţii realizărilor co-finanţate; - Promovarea oportunităţilor egale între femei şi bărbaţi; - Favorizarea difuzării culturii pentru protecţia şi îmbunătăţirea mediului. Segmentarea publicului de referinţă – target În proiectarea comunicării este necesară identificarea diverselor publicuri sau target de referinţă. Printre publicuri reintră destinatarii direcţi ai activităţilor de comunicare, dar şi


acei actori care pot facilita difuzarea mesajului, care pot avea un rol de partener în organizarea acţiunilor de comunicare, care pot fi importanţi lideri de opinie. Prin urmare, se consideră necesară clasificarea publicurilor în două grupe cât mai omogene care să poată fi influenţate de acţiunile de comunicare, făcând distincţia la două niveluri: - Target intern – constituit de cine a participat sau participă la procesul de construcţie

a Planului de Dezvoltare Locală, care, tocmai din acest motiv, deţine un rol în faza de execuţie a proiectului;

- Target extern – care trebuie informat despre obiectivele şi stadiul lucrărilor din Planul de Dezvoltare Locală.

Targetul intern cuprinde toţi actorii care au un interes în Planul de Dezvoltare Locală. Este foarte important ca acest grup să fie identificat, care, fiind direct interesat, trebuie să fie permanent ţinut la curent cu acţiunile întreprinse de GAL. Comunicarea externă este cea pe care responsabilii de comunicare ai GAL vor trebui să o efectueze constant în formă oficială cu scopul principal de a informa şi implica publicul cu privire la implementarea Planului de Dezvoltare Locală. Targetul extern cuprinde: instituţiile, beneficiarii PDL, media, operatorii socio-economici, comunităţile locale, sistemul financiar, turişti şi excursionişti. Forme şi mijloace de comunicare Formele de comunicare Stabilirea cu certitudine a strategiei de comunicare care se doreşte a se adopta şi care să fie cea mai adecvată şi eficientă pentru obiectivul stabilit (difuzarea unui mesaj, stimularea participării, împărţirea valorilor) înseamnă a se dota cu o serie de instrumente diverse care, integrate într-o strategie unică, să conducă la un rezultat pozitiv al intervenţiilor şi la atingerea obiectivelor iniţiale. Formele de comunicare pot fi clasificate în două tipologii distincte:

1. Personale; 2. Impersonale.

Canalele de comunicare personale prevăd o comunicare directă între două sau mai multe persoane care se poate realiza faţă în faţă, între o persoană şi un public, prin telefon sau prin poştă. Eficacitatea acestora rezultă din prezentarea şi răspunsul personalizat la diversele mesaje. Formele de comunicare impersonale constau în comunicări adrestae mai multor persoane şi includ mass media, promovarea vânzărilor, evenimente şi propagandă. Comunicarea de masă influenţează comportamentul individual printr-un proces în două etape. Ideile sunt comunicate prin presa scrisă şi audio-video liderilor de opinie şi de la aceştia la grupurile de populaţie care nu au acces la media. Chiar dacă comunicarea personală este mai eficientă decât cea în masă, mass media rămâne mijlocul fundamental pentru stimularea comunicării personale. Mijloacele de comunicare

1. Produse editoriale - Buletin informativ redactat de Compartimentul administrativ al GAL şi difuzat pe

întreg teritoriul GAL-ului şi în exterior. Acesta are funcţia de a informa asupra tuturor activităţilor GAL-ului şi asupra oportunităţilor oferite. Va conţine informaţii despre stadiul de implementare a intervenţiilor şi despre oportunităţile la dispoziţia comunităţilor locale legate de Programul Leader. Va fi distribuit gratuit în punctele de interes ale comunelor din GAL (instituţii, poştă, bar etc.) şi transmis tuturor


celorlalţi actori ai GAL la nivel local, regional, naţional. Formatul va fi publicat şi pe site-ul GAL-ului cu posibilitatea de a fi descărcat. 2. Comunicare online

- Pagina de internet a GAL-ului: va fi în permanenţă actualizată (cel puţin o dată pe săptămână), va conţine o parte instituţională (compusă din informaţii privind componenţa GAL, operatori economici, Consiliul de Administraţie, asociaţi, comunele partenere) şi o parte privind activităţile şi intervenţiile GAL-ului, plecând de la publicarea anunţurilor cu documentaţia aferentă, până la ştiri privind fiecare acţiune întreprinsă (participări la târguri şi expoziţii, acorduri de parteneriat, vizite ale unor delegaţii, întâlniri, seminarii, jurnalul GAL-ului).

- Prezenţa GAL-ului în cadrul altor pagini de internet locale: este un instrument pentru a transmite nu doar un mesaj promoţional (cu ocazia întâlnirilor, seminariilor etc.), dar şi pentru a promova imaginea instituţională a GAL-ului. Prin urmare, se consideră utilă achiziţionarea unui banner pe o perioadă mai lungă care să fie vizibil pe 2 – 3 pagini locale sau regionale de internet.

- Newsletter: este un instrument principal de comunicare a noului program. Este în format electronic, având frecvenţă periodică, fiind difuzat prin pagina de internet şi prin transmiterea prin poştă electronică celor intersaţi. 3. Evenimente/ momente de informare şi divulgare

- Campanii publicitare – se vor desfăşura prin intermediul mijloacelor de comunicare de masă la nivel local şi regional (de exemplu, televiziuni, redio, ziare etc.). Vor avea un rol de comunicare instituţională şi de informare mai ales în faza iniţială de prezentare a activităţilor legate de Leader şi în faza finală, la închiderea programului, de prezentare a rezultatelor obţinute.

- Conferinţele de presă – trebuie să fie organizate cu ocazia aprobării fiecărei faze procedurale şi de realizare a Planului de Dezvoltare Locală. Acest instrument permite prezentarea activităţilor GAL şi vehicularea valorilor şi măsurilor, precum şi a rezultatelor obţinute, către toate publicurile de referinţă. Conferinţa de presă va fi precedată şi urmată de comunicate de presă, raporturi directe cu jurnaliştii etc.

- Seminarii şi întâlniri – aceste evenimente se vor constitui ca momente de aprofundare în timpul diverselor faze ale realizării intervenţiilor. Vor fi adresate diverselor target-uri şi vor fi implicaţi specialişti din sectorul în discuţie. Se prevăd realizarea acestor evenimente înainte de lansarea fiecărui anunţ de depunere de proiecte pentru a măsura diversele sectoare de intervenţie ale Planului de Dezvoltare Locală. 4. Publicitate

- Spot-uri publicitare la radio şi televiziuni locale: este vorba despre spaţii de maxim 30’’ pentru promovarea activităţilor şi iniţiativelor GAL-ului. În special, difuzarea acestor mesaje va fi vehiculată emitenţilor locali şi regionali.

- Redactarea de spoturi comerciale în cele mai difuzate ziare locale: cu ocazia seminariilor, întâlnirilor şi conferinţelor care necesită implicarea comunităţilor locale, sau doar publicitate comercială a GAL-ului şi a activităţii sale pe teritoriu pentru susţinerea şi stimularea muncii şi creşterea sensului identităţii teritoriale a GAL-ului. 5. Producţie şi distribuţie de materiale informative

- Broşuri şi CD-uri: este prevăzută crearea unui instrument pe hârtie şi multimedia cu funcţia de informare a publicului asupra iniţiativelor implementate de GAL. CD-ul va trebui să conţină Planul de Dezvoltare Locală cu măsurile, intervenţiile, resursele la dispoziţie, rezultatele aşteptate. Acestea vor putea di distribuite cu ocazia evenimentelor organizate de GAL şi de asociaţi.


- Pliante, volante, hărţi etc. – mijloace de promovare şi divulgare a iniţiativelor şi proiectelor legate de Planul de Dezvoltare Locală al GAL-ului. Utilizarea acestor instrumente este importantă întrucât pot fi atinse mai multe categorii de public ţintă, care nu are posibilitatea de a intra în contact şi cu alte forme de informare. Este vorba despre instrumente democratice şi cu un mare caracter de transparenţă care vor fi utilizateşi distribuite intensiv atât în comunele partenere, cât şi, pentru acţiunile de cooperare, în teritoriile partenere.

- Catalogul proiectelor Leader – publicaţia, pe format de hârtie şi electronic, are scopul de a prezenta toate proiectele finanţate în cadrul PDL, activităţile realizate, mediul de intervenţie şi impactul lor faţă de obiectivele stabilite.

- Ghiduri – de exemplu: privind artizanatul local, preparate alimentare specifice, ospitalitatea pe teritoriu, festivităţile şi evenimentele folclorice de pe teritoriu etc.;

- Harta GAL-ului cu indicarea punctelor de interes turistic: instrument pentru vizitele turistice destinat în principal unui target extern, dar util şi pentru cetăţenii locali. Produsul poate fi distribuit atât la nivel teritorial, cât şi în cadrul evenimentelor.

Evaluarea acţiunilor de comunicare realizate Fiecare program de comunicare prevede activităţi de monitorizare şi evaluare pentru verificarea eficacităţii acţiunilor realizate şi pentru identificarea intervenţiilor mai importante, cu un înalt grad de reproducere. Pentru Planul de Comunicare al Planului de Dezvoltare Locală al GAL-ului vor fi realizate verificări periodice ale acţiunilor, utilizând indicatori de ascultare, de prezenţă la seminarii şi conferinţe, indici de difuzare a materialelor pe suport hârtie, chestionare pentru beneficiarii finali, precum şi interviuri pentru verificarea instrumentelor activate care vor fi efectuate. Activităţile de monitorizare, efectuate în termenul fiecărei activităţi de comunicare, este o analiză a eficacităţii instrumentelor de comunicare pe baza unei analize cost-beneficiu. În acest scop, se va elabora un Raport Anual privind eficacitatea mijloacelor de comunicare în raport cu mesajele, sau o analiză detaliată a rezultatelor obţinute cu privire la strategia de comunicare implementată. Acesta se realizează pentru verificarea: - Difuzării, înţelegerii şi acceptării mesajului (dacă au ajuns la destinaţie, dacă au fost

memorate sau înţelese corect, dacă există un feedback după primirea mesajului); - Corecta funcţionare a circuitelor şi a fluxurilor informative (diverse probleme,

întârzieri); - Analiza comportamentelor organizaţionale ale operatorilor interni; - Calitatea comunicării percepută; - Modificări ale comportamentelor datorate informării.

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării strategiei (sau depistarea problemelor);


- Efectuarea zilnică a gestionării strategiei;

- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizări şi rezultate.

Planul de monitorizare al PDL va avea scopul de a verifica efectiva realizare a intervenţiilor şi evaluarea impactului lor social-economic în raport cu obiectivele urmărite. Crearea unui sistem de monitorizare are în principal funcţia de a lua în considerare stadiul de evoluţie al programelor cu frecvenţă periodică pentru a furniza elementele necesare evaluării pe parcurs şi ex-post a acţiunilor, permiţând eventuala corectare sau formularea unei estimări a efectelor obţinute. Acţiunile de monitorizare se vor concentra în principal asupra aspectelor financiare şi fizice ale realizărilor şi de aceea instrumentul principal va fi reprezentat de indicatori care furnizează indicaţii precise asupra diverselor aspecte ale programării privind corespondenţa, pertinenţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenibilitatea acţiunilor.

Corespondenţa: luând în considerare previziunile din proiect, permite evaluarea raportului dintre cele prevăzute şi cele realizate.

Pertinenţa: evaluată anterior coerenţa dintre nevoile de context şi implementarea proiectului, precum şi compatibilitatea dintre mijloace şi finalitate, şi coerenţa şi compatibilitatea dintre diversele obiective specifice ale proiectului, analiza ulterioară se va orienta spre cercetarea coerenţei interne dintre acţiunile proiectate şi realizate şi obiectiul general al proiectului.

Eficienţa: se vor evalua rezultatele obţinute în raport cu resursele utilizate. În special, se vor analiza acţiunile şi cheltuielile efectuate pentru a le realiza. Unde este posibil se va căuta să se compare parametrii de cost (pentru achiziţii, lucrări şi personal) cu cele ale altor proiecte similare. Indicatorii utilizaţi vor fi atât de tip tehnic (conformitatea realizărilor cu standardele prevăzute), cât şi de tip economic (costuri ale materiei prime, ale personalului, de gestiune, de organizare). Se va acorda o atenţie specială la nivel de eficienţă organizaţională şi relaţională dintre diverşii actori implicaţi (responsabil de proiect, parteneri locali, beneficiari).

Eficacitate: în vederea obţinerii unui proiect bine definit, obiectivele specifice au fost evaluate pentru a fi „măsurabile”. În fazele ulterioare, se va măsura gradul de îndeplinire a obiectivelor, ţinând cont de indicatorii privind cantitatea şi tipologia beneficiarilor, a acţiunilor şi a sistemului de gestiune.

Impact: măsurând evaşuarea impactului transformărilor care derivă din stimuli produşi de proiect asupra teritoriului de referinţă, o astfel de monitorizare poate interveni doar pe termen mediu şi lung. Se vor putea oricum evalua transformările directe, strâns legate de proiect şi prevăzute ca obiective cu caracter general, şi cele indirecte, şi rareori previzibile, legate de aspecte mai ample de context, cum ar fi schimbările de la nivel politic, social, economic, cultural, antropologic, tehnologic şi de mediu.

Sustenibilitate: este parametrul pentru evaluarea capacităţii subiecţilor locali de a urmări acţiunile în mod autonom după finalizarea proiectului. Sustenibilitatea va fi evaluată la nivel politic-instituţional, al operatorilor şi al beneficiarilor.

În funcţie de situaţiile specifice se vor utiliza în combinaţie sau singuri indicatori de realizare.


Indicatori financiari:

raportul dintre valoarea contractelor beneficiarilor şi alocări (pentru evaluarea capacităţii de angajare a GAL-ului);

raportul dintre plăţi şi valoarea contractelor beneficiarilor (pentru cuantificarea capacităţii de plată);

raportul dintre plăţi şi alocări (pentru cuantificarea capacităţii de absorbţie);

Indicatori fizici:

numărul societăţilor beneficiare;

numărul tinerilor beneficiari;

numărul femeilor beneficiare;

numărul publicaţiilor realizate;

numărul serviciilor activate;

numărul de evenimente realizate;

Indicatori de eficacitate (raportul dintre valoarea realizată şi valoarea prevăzută)

% societăţilor beneficiare din totalul prevăzut al societăţilor;

% femeilor beneficiare din totalul prevăzut;

% tinerilor implicaţi din totalul prevăzut;

% populaţiei deservite din populaţia totală a GAL-ului;

Indicatori de eficienţă (raportul dintre acţiunile realizate şi resursele financiare implicate)

echivalenţa în ore-om a muncii efectuate;

costul personalului/ persoană (costul/locuitorii GAL).

În ce priveşte indicatorii de impact menţionaţi în continuare, se precizează că aceştia furnizează indicaţiile privind efectele structurale şi permanente produse de intervenţiile realizate. Definirea lor se bazează pe formularea obiectivelor specifice, considerând coerenţa dintre obiective şi instrumente sau tipurile de intervenţie care vor fi utilizate.

Indicatori de impact:

variaţia rezidenţilor în comunele din zona GAL;

variaţia numărului de itinerarii turistice şi culturale pe teritoriul GAL;

creştere a numărului de societăţi şi exploataţii pe teritoriul GAL;

variaţia numărului de utilităţi şi servicii pentru populaţie în comunele din zona GAL;

creştere a accesibilizării teritoriului (km infrastructură);

creştere a atractivităţii teritoriului (număr de structuri de agrement, culturale, turistice etc., care cresc atractivitatea teritoriului).

Pe lângă aceşti indicatori globali la nivelul strategiei, personalul GAL va monitoriza şi indicatorii de rezultat pentru fiecare măsură de finanţare:


Măsura Indicatori de rezultat

112 - „Instalarea tinerilor fermieri” 1. Număr de tineri fermieri sprijiniţi 2. Volumul total al investiţiei

121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”

1. Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii

2. Volumul total al investiţiilor private (Euro) 3. Număr de exploataţii care realizează/ introduc

noi produse şi/ sau noi tehnologii

142 - „Înfiinţarea grupurilor de producători”

1. Grupuri de producători sprijinite 2. Volumul total al investiţiilor sprijinite (euro)

312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”

1. Numărul de micro-întreprinderi sprijinite 2. Numărul de locuri de muncă create 3. Procent de populaţie rurală care beneficiază

de condiţii de viaţă îmbunătăţite

313 - „Încurajarea activităţilor turistice”

1. Numărul de activităţi turistice sprijinite 2. Numărul de locuri de muncă create 3. Procent de populaţie rurală care datorită

sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite

322 - “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

1. Număr de localităţi sprijinite 2. Volumul investiţiilor 3. Procent de populaţie rurală care datorită


322.1 - “Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală”

1. Număr de activităţi culturale sprijinite 2. Volumul investiţiilor private 3. Procent de populaţie rurală care datorită


Toate datele privind monitorizarea vor fi transferate Autorităţii de Management şi APDRP de către GAL, conform unor tabele sintetice conţinând pentru fiecare intervenţie informaţiile privind obiectivele urmărite, descrierea tehnică a intervenţiei, indicatorii şi obiectivele fizice ale acesteia, beneficiarii, rata de cofinanţare publică şi privată etc. În plus, GAL-ul se angajează să furnizeze AM şi APDRP:

În funcţie de frecvenţa solicitată – un raport care să conţină stadiul de evoluţie al evaluării proiectelor; stadiul de evoluţie al proiectelor; stadiul de evoluţie al cheltuielilor GAL; stadiul de evoluţie al cheltuielilor efectuate de operatorii economici;

cu frecvenţă anuală – raport privind stadiul de implementare a PDL şi a procedurilor de implementare a fiecărei acţiuni.

Sistemul de control elaborat de Grupul de Acţiune Locală în scopul garantării unei utilizări corespunzătoare a finanţărilor, în linie cu regulile de eficienţă şi conformitate, se inspiră din prevederile Regulamentului CE nr. 1290/1999 privind controlul financiar al intervenţiilor cofinanţate din fonduri comunitare şi ale Regulamentului nr. 438/2001 care disciplinează modalitatea de aplicare. În special, acesta respectă principiile unei definiri clare, alocării şi separării funcţiilor în cadrul GAL, exercitării eficace a unor funcţii şi


informării organului abilitat cu privire la efectuarea sarcinilor şi la mijloacele implicate în realizarea acţiunilor. Prin intermediul previziunii adoptării pistei de control respective, sistemul de control permite verificarea:

- corespondenţa dintre datele sintetice certificate de APDRP pentru fiecare înregistrare a cheltuielilor şi documentaţia justificativă păstrată la sediu sau la beneficiarii finali;

- alocarea şi transferul resurselor comunitare şi naţionale disponibile.

În acest mod, pista de control satisface condiţiile principale conform cărora GAL-ul va încerca să se asigure că:

1) înregistrările contabile disponibile la diversele niveluri de gestiune furnizează indicaţii detaliate privind cheltuielile efectiv efectuate de beneficiarii finali pentru fiecare operaţiune cofinanţată;

2) pentru rubricile de cheltuieli care fac referire doar parţial la operaţiunea cofinanţată se demonstrează acurateţea repartizării cheltuielii între operaţiunea cofinanţată şi alte cheltuieli (acelaşi principiu se aplică pentru cazurile de cheltuieli eligibile până la o anumită sumă sau proporţional cu alte costuri);

3) la propriul nivel de gestiune sunt disponibile documente procedurile de selecţie a beneficiarilor, rapoarte privind verificările efectuate asupra proiectelor finanţate.

4) în declaraţiile de cheltuieli efectiv efectuate, informaţiile sunt sistematizate conform unui buget care indică pentru fiecare operaţiune fiecare rubrică de cheltuieli şi care conduc la alcătuirea unei sume totale;

5) este elaborată o listă a operaţiunilor aprobate în cadrul acordării contribuţiei în care au fost indicate fiecare operaţiune, beneficiarul final, data acordării contribuţiei, sumele angajate şi plătite, perioada cheltuielii, cheltuiala totală pe măsură;

6) este garantat accesul la documente pentru personalul autorităţilor de control, al structurilor care efectuează verificări asupra sistemelor de gestiune şi de control.

Prin urmare, GAL-ul va urmări să:

- documenteze toate fazele procedurale implementate pentru acordarea contribuţiilor şi adjudecarea de bunuri/ servicii şi controalele aferente;

- se utilizeze un sistem contabil corespunzător, capabil să înregistreze fiecare plată efectuată şi să demonstreze corespondenţa directă cu un document contabil justificativ;

- să realizeze un sistem conform de arhivare a informaţiilor legate de controale şi cu documentaţia aferentă pentru a le putea pune la dispoziţie pentru orice operaţiune de control şi verificare la nivel superior.

Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren. Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii, verificarea doar a aspectelor legate de proiect etc.

De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, se va preciza modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management.


Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea elaborării proiectelor

X

Lansarea apelului pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor

X

Controlul administrativ al dosarelor

X X

Decizie X

Notificarea către beneficiar

X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

Arhivare X

Pentru îndeplinirea aspectelor prevăzute mai sus, Grupul de Acţiune Locală va aplica cel puţin pistele de audit prezentate mai jos. Acestea vor putea fi modificate şi completate în funcţie de necesităţi, pentru eficientizarea activităţii, cu aprobarea Consiliului Director. De asemenea, în funcţie de solicitări, Grupul de Acţiune Locală va elabora şi alte piste de audit, astfel încât să îşi desfăşoare activitatea în mod corect şi eficient.


Secţiunea 1 – Pista de Audit – Selecţia proiectelor la nivelul teritoriului

Măsura: .............. Sesiunea/ anul: ............../...................

Avizat: Reprezentant legal*

Nume/ Prenume….........................................……

Semnătura .......................... Data...................

Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/ Prenume

Data

Statutul

Documentului

Documente completate şi

redactate, primite sau

transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Stabilirea calendarului de

sesiuni şi a valorilor alocate

pe măsuri

Adunarea

Generală Aprobat/ Neaprobat Calendar de sesiuni

Stabilirea punctajelor

pentru fiecare măsură şi

sesiune de depunere

Adunarea

Generală Aprobat/ Neaprobat Tabel cu punctaje

Elaborarea anunţului

sesiunii de depunere

Compartiment

administrativ Aprobat/ Neaprobat Anunt de selecţie

Publicarea anunţului de

selecţie

Compartiment

administrativ Publicat/ Nepublicat Presa locală/ website

Primirea şi înregistrarea

proiectelor

Comitetul de

Selecţie Primit/ Neprimit Aplicaţii

Verificarea conformităţii

proiectelor

Comitetul de

Selecţie Verificat/ Neverificat Lista proiectelor eligibile


Activitatea

Organismul/

Responsabil

Completat

Nume/

Prenume

Data

Verificat/

Aprobat:

Nume/ Prenume

Data

Statutul

Documentului



transmise

Verificarea eligibilităţii

proiectelor

Comitetul de

Selecţie Verificat/ Neverificat Lista proiectelor eligibile

Întocmirea listei proiectelor

eligibile

Comitetul de

Selecţie

Întocmit/ Neîntocmit Lista proiectelor eligibile

Evaluarea proiectelor şi

calcularea punctajelor

Comitetul de

Selecţie Întocmit/ Neîntocmit

Lista proiectelor pentru

selecţie

Întocmirea listei proiectelor

pentru selecţie

Comitetul de

Selecţie Întocmit/ Neîntocmit

Lista proiectelor pentru

selecţie

Selecţia aplicaţiilor Comitetul de

Selecţie Selectat/ Neselectat Raport de Selecţie

Aprobarea Raportului de

Selecţie

Reprezentant

legal Aprobat/ Neaprobat Raport de Selecţie

Informarea/ publicarea cu

privire la rezultatele

selecţiei

Compartiment

administrativ Publicat/ Nepublicat Anunt rezultate selecţie

Transmiterea proiectelor la

APDRP

Compartiment

administrativ

Transmis/

Netransmis Proiect

* Avizul Reprezentantului Legal se realizează după etapa de transmitere a proiectelor la APDRP


Secţiunea 2 – Pista de Audit – Monitorizarea proiectelor selectate la nivelul teritoriului

Avizat: Reprezentant legal

Nume/ Prenume….........................................……

Semnătura .......................... Data...................

Activitatea Instituţia

Completat

Primit/

Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului



transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Primirea informării lunare

privind stadiul proiectului de

la beneficiari

Registru – înregistrare Raport

lunar de progres

Întocmirea listei de proiecte

pentru vizita pe teren

Lista proiectelor de vizitat pe

teren

Întocmirea Raportului vizitei

pe teren Raportul vizitei pe teren

Întocmirea Raportului de

monitorizare lunar privind

stadiul proiectelor

Raport de monitorizare lunar

Transmiterea Raportului de

monitorizare către

partenerii GAL şi Comitetul

Director



Activitatea Instituţia

Completat

Primit/

Transmis:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Verificat/

Aprobat:

Nume/ Prenume

Data

Semnătura

Statutul

Documentului



transmise

Transmiterea Raportului de

monitorizare către APDRP

şi AM-PNDR


Publicarea stadiului

proiectelor în cadrul

materialelor de informare


Întocmirea Raportului anual

de monitorizare a strategiei Raport de monitorizare anual



Secţiunea 3 – Pista de Audit – Cheltuielile de funcţionare a GAL şi acţiuni de animare a teritoriului

Avizat: Reprezentant legal

Nume/ Prenume….........................................…… Semnătura .......................... Data...................

Activitatea

Instituţia

Completat Primit/Transmis: Nume/ Prenume

Data Semnătura

Verificat/Aprobat: Nume / Prenume

Data Semnătura

Statutul Documentului

Documente completate şi redactate, primite sau

transmise

1. 2. 3. 4. 5. 6.

SECŢIUNEA I – CHELTUIELI DE FUNCŢIONARE

Stabilirea planului de cheltuieli lunar/ trimestrial

Plan de cheltuieli

Efectuare cheltuială Factura/ Ordin de plată

Contabilizare cheltuială şi arhivare documente

Sistem contabil

Întocmirea Raportului lunar de cheltuieli

Raport lunar

Transmiterea Raportului lunar către partenerii GAL

şi Comitetul Director Raport lunar

Transmiterea Raportului lunar către APDRP

Raport lunar

Întocmirea Dosarului Cererii de Plată

Dosar Cerere de Plată

Depunerea Dosarului Cererii de Plată la APDRP


SECŢIUNEA II – ACŢIUNI DE ANIMARE

Stabilirea planului acţiunilor de animare lunar/ trimestrial

Plan de acţiuni de animare


Activitatea

Instituţia

Completat Primit/Transmis: Nume/ Prenume

Data Semnătura

Verificat/Aprobat: Nume / Prenume

Data Semnătura

Statutul Documentului

Documente completate şi redactate, primite sau

transmise

Depunere Raport Iniţial la APDRP

Raport Iniţial

Desfăşurarea achiziţiei/ publicare anunţ de

participare, evaluare oferte, desemnare câştigător

Raport de evaluare

Contractarea de servicii/ bunuri pentru animarea

teritoriului Contract de prestare/ furnizare

Plata serviciilor de animare/ bunurilor

Factură/ Ordin de plată

Contabilizarea plăţilor Sistem contabil

Depunere Raport Intermediar/ Final la

APDRP Raport Intermediar

Întocmirea Dosarului Cererii de Plată


Depunerea Dosarului Cererii de Plată la APDRP




III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Datorită faptului că abordarea de tip LEADER se implementează pentru prima dată în România, proiectele de cooperare realizate prin intermediul acestei abordări reprezintă o noutate pentru GAL-urile ce vor obţine finanţare în cadrul PNDR. Astfel, pentru ca proiectul de cooperare propus de GAL să fie realizat cu succes şi în mod eficace şi eficient, cooperarea inter-teritorială este cea mai uşor de realizat. Dacă pe parcursul implementării strategiei, GAL-ul va identifica şi alte posibilităţi de cooperare inter-teritoriale sau trans-naţionale, vor fi elaborate noi proiecte de cooperare.

Pentru a asigura succesul cooperării, un proiect poate fi implementat cel mai facil dacă GAL-urile se află în aceeaşi ţară şi chiar în acelaşi judeţ. Grupul de Acţiune Locală a stabilit împreună cu alte 4 GAL-uri de pe cuprinsul judeţului Dâmboviţa realizarea unui proiect de cooperare pentru valorificarea moştenirii culturale, a patrimoniului de mediu, arhitectural şi istoric.

Fiecare dintre cele 5 GAL-uri va contribui în mod egal la finanţarea proiectului şi la realizarea activităţilor din cadrul acestuia.

În continuare va fi prezentată intenţia de cooperare şi modalitatea de realizare a proiectului propus.


Nr. crt.

Partenerul/ partenerii

Tematica cooperării

Obiective Valoarea proiectului/proiectelor de cooperare (euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse

- - - - - -

2. Intenţii de cooperare

1 GAL Dealurile Sultanului

GAL Dobra-Băleni

GAL Răscăieţi-Vişina-Şelaru

GAL Cornăţelu-Conţeşti-Sălcioara

GAL Dărmăneşti-Caragiale-Vlădeni

Crearea unei reţele de itinerarii tematice între GAL-urile din judeţul Dâmboviţa

Dezvoltarea unei reţele a GAL-urilor orientate către dezvoltarea unui program de turism tematic Transfer de know-how şi competenţe între parteneri Valorificarea potenţialului cultural al teritoriului şi a produselor tradiţionale

150.000 (GAL – 30.000)

Crearea unui circuit turistic şi a unei reţele de itinerarii tematice pentru valorificarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural (monumente ale naturii, situri arheologice, monumente culturale şi arhitecturare) Amenajarea obiectivelor turistice – monumente, situri, patrimoniu etc. Amenajarea teritoriului pentru dezvoltarea turismului în jurul obiectivelor Crearea unei rute de transport turistic între obiective Promovarea reţelei de itinerarii tematice Promovarea produselor tradiţionale ale teritoriilor

2 GAL Dealurile Sultanului

GAL Prundu-Comana

Crearea de itinerarii tematice

Dezvoltarea unei reţele a GAL-urilor orientate către dezvoltarea unui program de turism tematic Transfer de know-how şi competenţe între parteneri

45.000 (GAL – 15.000)

Crearea unui circuit turistic şi a unei reţele de itinerarii tematice pentru valorificarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural (monumente ale naturii, situri arheologice, monumente culturale şi arhitecturare) Amenajarea obiectivelor turistice – monumente, situri, patrimoniu etc. Amenajarea teritoriului pentru


Valorificarea potenţialului cultural al teritoriului şi a produselor tradiţionale

dezvoltarea turismului în jurul obiectivelor Crearea unei rute de transport turistic între obiective Promovarea reţelei de itinerarii tematice Promovarea produselor tradiţionale ale teritoriilor


Detalierea proiectului

Crearea unei reţele de itinerarii tematice între GAL-urile din judeţul Dâmboviţa Parteneriatul Acest proiect reprezintă concretizarea iniţiativei întreprinse de 5 GAL-uri din judeţul Dâmboviţa de a constitui o reţea

inter-teritorială pentru valorificarea patrimoniului cultural, prin gestiunea coordonată a acţiunilor orientate către dezvoltarea inter-teritorială. Această reţea pleacă de la motivaţia de a se prezenta ca punct de referinţă pentru actorii din teritoriile implicate pentru turismul rural şi pentru valorificarea siturilor arheologice şi a patrimoniului natural şi cultural. O altă motivaţie este dată de capacitatea unei astfel de reţele de a atrage şi identifica resurse economice suplimentare. Din aceste motive cele 5 GAL-uri din judeţul Dâmboviţa (GAL Dealurile Sultanului, GAL Dobra-Băleni, GAL Răscăieţi-Vişina-Şelaru, GAL Cornăţelu-Conţeşti-Sălcioara, GAL Dărmăneşti-Caragiale-Vlădeni) au iniţiat o fază de definire a unui proiect comun în cadul măsurii legate de cooperarea inter-teritorială. În această optică, cele 5 GAL-uri care introduc în acelaşi timp acest proiect în Planurile de Dezvoltare Locală reprezintă primul nucleu pentru constituirea, pe termen mediu, a unei reţele mai ample care să cuprindă teritorii şi din alte judeţe. Teritoriile acestui prim nucleu sunt unitare prin diversitatea lor, valoarea adăugată a unui proiect de turism integrat orientat spre valorificarea potenţialului natural şi cultural al teritoriilor.

Integrarea în strategia teritoriului

Proiectul se integrează în obiectivele operaţionale ale strategiilor celor 5 GAL-uri, contribuind la dezvoltarea teritoriilor atât din punct de vedere turistic, cât şi din punct de vedere al menţinerii şi valorificării patrimoniului natural, instoric, cultural şi arhitectural. În cadrul fiecărei strategii ele celor 5 GAL-uri sunt prevăzute acţiuni complementare, care se integrează cu proiectul de cooperare. Astfel, în cadrul fiecărei strategii sunt sprijinite acţiuni de dezvoltare a turismului, acţiuni de menţinere, renovare şi amenajare a patrimoniului cultural, acţiuni pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi tradiţiilor teritoriilor, precum şi proiecte care valorifică produsele tradiţionale ale zonelor. Totodată, acţiunile de creştere a accesibilizării şi atractivităţii teritoriilor vin în sprijinul implementării reţelei de itinerarii tematice. Proiectul de cooperare va aduce valoare adăugată tuturor acţiunilor prevăzute în strategiile de dezvoltare, prin valorificarea output-urilor celorlaltor activităţi ale strategiilor, promovarea teritoriilor şi valorificarea potenţialului acestora. Mai mult, prin creşterea notorietăţii teritoriilor GAL şi a caracteristicilor acestora (obiective turistice, tradiţii, obiective istorice şi culturale, produse tradiţionale). În acelaşi timp, în cadrul acestui proiect se vor realiza schimburi de experienţă între actorii de pe teritoriile GAL. Toate rezultatele proiectului şi a cooperării vor fi diseminate atât în interiorul teritoriului cât şi în afara acestuia, prin intermediul instrumentelor de informare şi promovare prevăzute de fiecare GAL, dar şi prin intermediul Retelei Nationale de Dezvoltare Rurală.


Tipul de proiect Obiective: intervenţia are scopul de a dezvolta într-o manieră integrată teritoriul acoperit de cele 5 Grupuri de acţiune locală şi se concretizează în crearea unei reţele de itinerarii tematice. Obiectivul este acela de a dezvolta o reţea a GAL-urilor orientate către dezvoltarea unui program de turism tematic. Turismul zonelor rurale, în acest caz cel legat de valorificarea siturilor arheologice, a patrimoniului natural si cultural şi a tradiţiilor teritoriilor, poate fi considerat una dintre formele cele mai importante de „turism emergent”, cu un mare potenţial pentru teritoriu. Este şi unul dintre factorii cheie pentru dezvoltarea zonelor rurale pe termen mediu/ lung.

Aspecte tehnice Principalele etape operaţionale identificate ca şi obiective strategice propuse se concentrează în jurul a patru teme centrale: cunoaştere, valorificare, gestionare şi promovare, orientate spre:

- caracterizarea teritoriului acoperit de cele 5 GAL-uri ca „sit de valoare”, evidenţiind particularităţile şi mai ales caracterul de unicitate;

- raţionalizarea diverselor componente, prin intermediul constituirii unui sistem informaţional complex; - organizarea activităţilor pe teren pentru evitarea suprapunerilor şi/ sau lipsurilor în mediul operativ şi de

gestiune; - comunicarea, internă sau spre exterior, pentru a evidenţia elementele de valoare.

Descriere: intervenţia integrată prevede o activitate (împărţită pentru fiecare teritoriu al GAL) de cartografiere a itinerariilor tematice şi o activitate pentru valorificarea siturilor (care reprezintă o valoare adăugată pentru zona GAL) şi a altor puncte de interes existente (patrimoniu natural, cultural şi arhitectural, tradiţii). În special, este prevăzută o analiză a intervenţiilor pentru recalificarea locurilor de interes corelată cu o analiză a valorii artistico-culturale şi a stadiului de conservare. Ulterior, este prevăzută implementarea unei serii de studii pentru eventuale acţiuni structurale şi infrastructurale pentru noile itinerarii. În acelaşi timp, vor fi proiectate aceste parcursuri, cu realizarea intervenţiilor de infrastructură uşoară (cartelonistică, puncte de informaţii, lucrări de restructurare). Acţiuni propuse: 1. Gestiunea proiectului. Constituirea unui comitet de coordonare pentru definirea liniilor strategice, managementul

proiectului şi monitorizarea activităţilor, gestiunea financiară a proiectului, monitorizare şi evaluare. 2. Crearea de itinerarii tematice.

a. Înregistrarea şi cartografierea punctelor de interes existente în fiecare GAL implicat, evaluarea stadiului de conservare. În plus, se va identifica şi delimita aria interteritorială interesată de itinerariile turistice integrate, evidenţiindu-se itinerariile tematice specifice.

b. Crearea unei rute de transport turistic între obiective c. Studii de fezabilitate intervenţii infrastructurale în cadrul itinerariilor. d. Amenajarea obiectivelor turistice – monumente, situri, patrimoniu etc.


e. Amenajarea teritoriului pentru dezvoltarea turismului în jurul obiectivelor f. Crearea de materiale informative cu privire la promovarea itinerariilor tematice (hărţi, minighiduri etc.) g. Promovarea reţelei de itinerarii tematice prin intermediul portalurilor de internet şi a materialelor de informare h. Realizarea câte unui târg de produse tradiţionale în fiesare GAL, unde celelalte GAL-uri vor expune produse

tradiţionale (alimentare, meşteşugăreşti etc.) şi tradiţii ale propriilor teritorii. Indicatori de rezultat:

- Număr de itinerarii create – 10 - Număr de obiective amenajate – 15 - Număr de evenimente de promovare a produselor tradiţionale – 5 - Număr de acţiuni de promovare a reţelei turistice – 5

Durata estimată a proiectului este pentru perioada 2011 – 2014.

Aspecte financiare

Cheltuiala totală prevăzută pentru participarea GAL-ului constă în : - Cheltuială totală – 135.000 EURO - Cheltuiala GAL – 15.000 EURO

Detalierea bugetului total pe activităţi Cheltuiala totală Contribuţia GAL

Activitate Valoare (EURO) Valoare (EURO)

Cartografiere şi studii 9.000 1.000

Amenajare situri 45.000 5.000

Amenajare alte obiective 40.500 4.500

Amenajare teritoriu 9.000 1.000

Materiale informative 9.000 1.000

Organizare târguri 22.500 2.500

Total 135.000 15.000

Cheltuielile pentru deplasări, cazare sau masa organizatorilor, participanţilor şi personalului proiectului, cheltuielile cu consultanţa, consumabile, alte servicii şi produse sunt cuprinse în cadrul valorilor pentru fiecare activitate. Fiecare GAL va suporta în propriul buget acţiunile şi cheltuielile care se realizează pe cuprinsul propriului teritoriu. Pentru eficientizarea implementării proiectului, împărţirea cheltuielilor poate fi revizuită. Spre exemplu, pentru realizarea cartografierii şi studiilor poate fi contractat un consultant de specialitate, iar achiziţia acestor servicii şi cheltuiala să fie realizată de către un singur Grup de Acţiune Locală. În acest moment, valoarea totală este una estimativă şi nu poate fi stabilită o împărţire exactă a cheltuielilor între GAL-uri, datorită faptului că unele dintre GAL-urile participante la proiect pot să nu fie selectate şi astfel nu vor putea


contribui financiar la implementarea proiectului. Acţiunile de restaurare şi amenajare a obiectivelor presupun sume mai mari decât cele prevăzute în buget, mai ales pentru plata forţei de muncă. Aceste activităţi vor fi realizate prin muncă patriotică, iar pentru suplimentarea bugetului se vor întreprine acţiuni voluntare de atragere de fonduri de la actorii de pe cuprinsul teritoriilor.

Crearea de itinerarii tematice

Parteneriatul Acest proiect reprezintă concretizarea iniţiativei întreprinse de cele doua GAL-uri de a constitui itinerarii turistice pentru valorificarea patrimoniului cultural, prin gestiunea coordonată a acţiunilor orientate către dezvoltarea inter-teritorială. Această reţea pleacă de la motivaţia de a se prezenta ca punct de referinţă pentru actorii din teritoriile implicate pentru turismul rural şi pentru valorificarea siturilor arheologice şi a patrimoniului natural şi cultural. O altă motivaţie este dată de capacitatea unei astfel de reţele de a atrage şi identifica resurse economice suplimentare. Din aceste motive cele 2 GAL-uri (GAL Dealurile Sultanului si GAL Prundu-Comana) au iniţiat o fază de definire a unui proiect comun în cadul măsurii legate de cooperarea inter-teritorială. În această optică, cele 2 GAL-uri care introduc în acelaşi timp acest proiect în Planurile de Dezvoltare Locală reprezintă primul nucleu pentru constituirea, pe termen mediu, a unei reţele mai ample care să cuprindă teritorii şi din alte judeţe. Teritoriile acestui prim nucleu sunt unitare prin diversitatea lor, valoarea adăugată a unui proiect de turism integrat orientat spre valorificarea potenţialului natural şi cultural al teritoriilor.

Integrarea în strategia teritoriului

Proiectul se integrează în obiectivele operaţionale ale strategiilor celor 2 GAL-uri, contribuind la dezvoltarea teritoriilor atât din punct de vedere turistic, cât şi din punct de vedere al menţinerii şi valorificării patrimoniului natural, instoric, cultural şi arhitectural. În cadrul fiecărei strategii sunt prevăzute acţiuni complementare, care se integrează cu proiectul de cooperare. Astfel, în cadrul fiecărei strategii sunt sprijinite acţiuni de dezvoltare a turismului, acţiuni de menţinere şi amenajare a patrimoniului cultural, acţiuni pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi tradiţiilor teritoriilor, precum şi proiecte care valorifică produsele tradiţionale ale zonelor. Totodată, acţiunile de creştere a accesibilizării şi atractivităţii teritoriilor vin în sprijinul implementării reţelei de itinerarii tematice. Proiectul de cooperare va aduce valoare adăugată tuturor acţiunilor prevăzute în strategiile de dezvoltare, prin valorificarea output-urilor celorlaltor activităţi ale strategiilor, promovarea teritoriilor şi valorificarea potenţialului acestora. Mai mult, prin creşterea notorietăţii teritoriilor GAL şi a caracteristicilor acestora (obiective turistice, tradiţii, obiective istorice şi culturale, produse tradiţionale). În acelaşi timp, în cadrul acestui proiect se vor realiza schimburi de experienţă între actorii de pe teritoriile GAL. Toate


rezultatele proiectului şi a cooperării vor fi diseminate atât în interiorul teritoriului cât şi în afara acestuia, prin intermediul instrumentelor de informare şi promovare prevăzute de fiecare GAL, dar şi prin intermediul Retelei Nationale de Dezvoltare Rurală.

Tipul de proiect Obiective: Intervenţia are scopul de a dezvolta într-o manieră integrată teritoriul acoperit de cele 2 Grupuri de acţiune locală şi se concretizează în crearea unor itinerarii tematice. Obiectivul este acela de a dezvolta itinerarii tematice orientate către dezvoltarea unui program de turism tematic. Turismul zonelor rurale, în acest caz cel legat de valorificarea siturilor arheologice, a patrimoniului natural si cultural şi a tradiţiilor teritoriilor, poate fi considerat una dintre formele cele mai importante de „turism emergent”, cu un mare potenţial pentru teritoriu. Este şi unul dintre factorii cheie pentru dezvoltarea zonelor rurale pe termen mediu/ lung.

Aspecte tehnice Principalele etape operaţionale identificate ca şi obiective strategice propuse se concentrează în jurul a patru teme centrale: cunoaştere, valorificare, gestionare şi promovare, orientate spre:

- caracterizarea teritoriului acoperit de cele 2 GAL-uri ca „sit de valoare”, evidenţiind particularităţile şi mai ales caracterul de unicitate;

- raţionalizarea diverselor componente, prin intermediul constituirii unui sistem informaţional complex; - organizarea activităţilor pe teren pentru evitarea suprapunerilor şi/ sau lipsurilor în mediul operativ şi de

gestiune; - comunicarea, internă sau spre exterior, pentru a evidenţia elementele de valoare.

Descriere: intervenţia integrată prevede o activitate (împărţită pentru fiecare teritoriu al GAL) de cartografiere a itinerariilor tematice şi o activitate pentru valorificarea siturilor (care reprezintă o valoare adăugată pentru zona GAL) şi a altor puncte de interes existente (patrimoniu natural, cultural şi arhitectural, tradiţii). În special, este prevăzută o analiză a intervenţiilor pentru recalificarea locurilor de interes corelată cu o analiză a valorii artistico-culturale şi a stadiului de conservare. Ulterior, este prevăzută implementarea unei serii de studii pentru eventuale acţiuni structurale şi infrastructurale pentru noile itinerarii. În acelaşi timp, vor fi proiectate aceste parcursuri, cu realizarea intervenţiilor de infrastructură uşoară (cartelonistică, puncte de informaţii, lucrări de restructurare). Acţiuni propuse: 3. Gestiunea proiectului. Constituirea unui comitet de coordonare pentru definirea liniilor strategice, managementul

proiectului şi monitorizarea activităţilor, gestiunea financiară a proiectului, monitorizare şi evaluare. 4. Crearea de itinerarii tematice.

a. Înregistrarea şi cartografierea punctelor de interes existente în fiecare GAL implicat, evaluarea stadiului de conservare. În plus, se va identifica şi delimita aria interteritorială interesată de itinerariile turistice integrate,


evidenţiindu-se itinerariile tematice specifice. b. Crearea unei rute de transport turistic între obiective c. Amenajarea obiectivelor turistice – monumente, situri, patrimoniu etc. d. Crearea de materiale informative cu privire la promovarea itinerariilor tematice (hărţi, minighiduri etc.) e. Promovarea reţelei de itinerarii tematice prin intermediul portalurilor de internet şi a materialelor de informare f. Realizarea câte unui târg de produse tradiţionale în fiesare GAL, unde celelalte GAL-uri vor expune produse

tradiţionale (alimentare, meşteşugăreşti etc.) şi tradiţii ale propriilor teritorii. Indicatori de rezultat:

- Număr de itinerarii create – 4 - Număr de obiective amenajate – 6 - Număr de evenimente de promovare a produselor tradiţionale – 2 - Număr de acţiuni de promovare a reţelei turistice – 2

Durata estimată a proiectului este pentru perioada 2011 – 2014.

Aspecte financiare

Cheltuiala totală prevăzută pentru participarea GAL-ului constă în : - Cheltuială totală – 45.000 EURO - Cheltuiala GAL – 15.000 EURO

Detalierea bugetului total pe activităţi Cheltuiala totală Contribuţia GAL

Activitate Valoare (EURO) Valoare (EURO)

Cartografiere şi studii 3.000 1.000

Amenajare situri 15.000 5.000

Amenajare alte obiective 13.500 4.500

Amenajare teritoriu 3.000 1.000

Materiale informative 3.000 1.000

Organizare târguri 7.500 2.500

Total 45.000 15.000

Cheltuielile pentru deplasări, cazare sau masa organizatorilor, participanţilor şi personalului proiectului, cheltuielile cu consultanţa, consumabile, alte servicii şi produse sunt cuprinse în cadrul valorilor pentru fiecare activitate. Fiecare GAL va suporta în propriul buget acţiunile şi cheltuielile care se realizează pe cuprinsul propriului teritoriu. Pentru eficientizarea implementării proiectului, împărţirea cheltuielilor poate fi revizuită. Spre exemplu, pentru realizarea cartografierii şi studiilor poate fi contractat un consultant de specialitate, iar achiziţia acestor servicii şi cheltuiala să fie realizată de către un singur Grup de Acţiune Locală.


În acest moment, valoarea totală este una estimativă şi nu poate fi stabilită o împărţire exactă a cheltuielilor între GAL-uri, datorită faptului că unele dintre GAL-urile participante la proiect pot să nu fie selectate şi astfel nu vor putea contribui financiar la implementarea proiectului. Acţiunile de restaurare şi amenajare a obiectivelor presupun sume mai mari decât cele prevăzute în buget, mai ales pentru plata forţei de muncă. Aceste activităţi vor fi realizate prin muncă patriotică, iar pentru suplimentarea bugetului se vor întreprine acţiuni voluntare de atragere de fonduri de la actorii de pe cuprinsul teritoriilor.


III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

Grupul de Acţiune Locală va participa direct la crearea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală prin furnizarea de informaţii şi date privind teritoriul, proiectele implementate în cadrul strategiei şi stadiul acestora, acţiunile de animare întreprinse etc. În acelaşi timp, personalul GAL va participa în mod activ la acţiunile desfăşurate de către Unitatea de Sprijin a RNDR sau REDR.

Pe teritoriul GAL pot fi organizate evenimente acţiuni realizate de către RNDR sau REDR, iar personalul GAL şi partenerii vor asigura tot sprijinul necesar pentru implementarea cu succes a acestor activităţi.

În cadrul materialelor de informare şi acţiunilor de aminare şi promovare desfăşurate de către GAL, vor fi cuprinse date furnizate sau preluate din RNDR şi REDR, pentru diseminarea de informaţii externe către actorii de pe cuprinsul teritoriului.

Personalul GAL va transmite periodic Rapoarte de Monitorizare şi materiale de informare despre strategie şi proiectele finanţate către Unitatea de Sprijin a PNDR sau REDR, în scopul diseminării de informaţii şi bune practici către mambrii RNDR şi către toate persoanele interesate.

Participarea activă în cadrul RNDR şi REDR va contribui la transferul de know-how şi bune practici între GAL şi ceilalţi membrii ai celor două reţele şi va facilita realizarea de relaţii economice între actorii de pe teritoriul GAL şi anumiţi membrii ai reţelelor. În acelaşi timp, participarea ca membru activ va permite GAL-ului să stabilească noi modalităţi de cooperare inter-teritorială şi trans-naţională.

Portalul de inernet al GAL va cuprinde o secţiune dedicată RNDR şi una dedicată REDR, de unde pot si accesate informaţiile puse la dispoziţiei de către acestea.

Personalul GAL va realiza materiale de informare specifice pentru RNDR şi REDR, care vor cuprinde detalii despre proiecte de succes realizate în cadrul strategiei, descrierea bunelor practici utizate şi care pot fi preluate de către cei interesaţi, precum şi prezentarea teritoriului şi a ofertei de produse tradiţionale, trasee turistice sau materii prime care pot fi utilizate în esterior.

Resursele umane utilizate de către GAL pentru susţinerea RNDR, REDR şi a activităţilor sale sunt reprezentate de către responsabilul cu animarea şi managerul tehnic al GAL, care vor fi sprijiniţi de experţi externi specializaţi pentru domaniile de activitate prevăzute de fiecare activitate a reţelelor.

Resursele materiale şi financiare sunt reprezentate de realizarea de materiale de informare, secţiunea dedicată de pe portalul GAL, resursele utilizate pentru colectarea de informaţii din teritoriu, precum şi suportul logistic necesar sprijinirii activităţilor realizate de către RNDR şi REDR pe cuprinsul teritoriului GAL.

GAL-ul va participa la activităţile aferente creării şi implementării reţelei, care i se vor propune.


Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare Complementaritatea strategiei cu alte programe de dezvoltare a fost una dintre condiţiile esenţiale care au stat la baza elaborării acesteia. Astfel, obiectivele operaţionale, proiectele şi acţiunile propuse spre implementare în cadrul strategiei sunt fie sprijinite, fie completate de proiecte realizate în cadrul altor programe de dezvoltare. Programele de dezvoltare care au fost avute în vedere la realizarea strategiei sunt atât judeţene, cât şi naţionale şi europene. În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante programe de dezvoltare şi modalitatea prin care se asigură complementaritatea cu acestea. Programul de Dezvoltare

Sursa de finanţare

Complementaritate

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Fonduri europene şi cofinanţare naţională

Majoritatea investiţiilor propuse în cadrul strategiei de dezvoltare locală pot fi finanţate şi individual în cadrul celor 3 axe din PNDR. Astfel, pentru finanţarea de proiecte cu valori mari, potenţialii beneficiari de pe cuprinsul teritoriului vor accesa direct măsurile din cele 3 axe ale PNDR, iar pentru realizarea de proiecte care sunt prioritare pentru dezvoltarea teritoriului, dar nu reprezintă o prioritate la nivel naţional, va fi utilizată alocarea din cadrul Planului de Dezvoltare Locală. Astfel, pentru realizarea de investiţii mari în ferme, centre de procesare sau structuri turistice de mare anvergură, GAL-ul va sprijinii beneficiarii de pe cuprinsul teritoriului în vederea accesării directe a măsurilor de finanţare aferente axelor 1 şi 3 din PNDR. Totodată, acţiunile din cadrul strategiei se adresează investiţiilor de mici dimensiuni, având în vedere valoarea mică a finanţării oferite. În concluzie, dacă în mare parte priorităţile PNDR se adresează dezvoltării economiei rurale, priorităţile strategiei se adresează în principal creşteriii atractivităţii teritoriului şi dezvoltării sociale şi culturale a acestuia. Prin creşterea atractivităţii teritoriului şi a nivelului de trai, tinerii sau investitorii sunt atraşi pentru a se instala şi sunt sprijiniţi de parteneriat să acceseze măsurile din PNDR care finanţează investiţiile pe cae aceştia doresc să le realizeze.

Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013


Cu Programul Operaţional pentru Pescuit, complementaritatea poate fi asigurată prin dezvoltarea utilităţilor şi a serviciilor realizate în cadrul strategiei, care pot permite dezvolaterea de investiţii finanţate prin intermediul axei 2, respectiv proiecte în domeniul acvaculturii sau investiţii în centre de procesare a produselor piscicole.

Programul Operaţional Regional 2007-2013


Programul Operational Regional completează dezvoltarea teritoriului prin intermediul axelor 2 - 5 ale acestuia. Prin intermediul finanţării acordate în cadrul axei 2, autorităţile judeţene şi locale vor încerca reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, acest lucru venind în sprijinul creşterii gradului de accesibilizare a teritoriului. Dezvoltarea teritoriului prin intermediu Planului de Dezvoltare Lcală finanţat prin Axa 4 – LEADER şi promovarea acestuia în cadrul judeţului, va reprezenta un motiv pentru ca autorităţile să considere o prioritate accesibilizarea teritoriului GAL şi dezvoltarea reţelei de drumuri judeţene.


Prin axa 3, intervenţiile în infrastructura socială realizate prin intermediul strategiei pot fi suplimentate prin proiecte de anvergură, prin care se poate realiza reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, precum şi reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Totuşi, prin intermediul strategiei se urmăreşte şi completarea acestor tipuri de investiţii, cu proiecte care sprijină înfiinţarea de forme de învăţământ care valorifică tradiţiile şi meşteşugurile. GAL va acorda o atenţie deosebită evitării dublei finanţări a proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, în cadrul strategiei fiind finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea integrată a teritoriului, iar proiectele care vor obţine finanţare prin axa 3 a POR vor fi complementare celor finanţate de către axa 4 LEADER din PNDR. Prin axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, proiectele care pot fi finanţate prin intermediul POR vor reprezenta proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri prin investiţii de valori mari, care contribuie la dezvoltarea economică a teritoriului. Prin creşterea gradului de atractivitate a teritoriului, GAL-ul urmăreşte atragerea de investitori care să realizeze astfel de investiţii, iar proiectele de mici dimensiuni pentru dezvoltarea de IMM, finanţate în cadrul strategiei, vin în completarea celor realizate prin axa 4 din POR şi contribuie împreună la dezvoltarea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai. Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului poate contribui la dezvoltarea turistică a teritoriului. În acest sens, prin intermediul strategiei se urmăreşte transformarea teritoriului într-un centru de atracţie turistică, iar prin intermediul finanţării POR se poate realiza integrarea teritoriului între punctele turistice de interes naţional şi dezvoltarea turismului la un nivel mult mai înalt. Atu-urile teritoriului sunt multitudinea de situri arheologice, precum şi patrimoniul cultural şi arhitectural care poate fi valorificat în scop turistic, împreună cu practicarea agroturismului.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013


Complementaritatea cu acest program de finanţare se realizează în două sectoare principale: dezvoltarea IMM şi dezvoltarea reţelelor de utilităţi (electricitate şi gaze naturale). Astfel, investiţiile care vor fi realizate prin intermediul acestui program de finanţare vin în completarea celor realizate în cadrul strategiei GAL. IMM-urile înfiinţate pe cuprinsul teritoriului pot accesa acest Program Operaţional şi se pot dezvolta accesând axa prioritară 1. Personalul GAL contribuie la dezvoltarea acestor IMM prin acordarea de consultanţă şi sprijin în vederea accesării finanţării. Prin Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii


schimbărilor climatice se poate realiza extinderea reţelelor de utilităţi (energie electrică şi gaze naturale) şi finanţarea de surse de energie regenerabilă, cu care investiţiile finanţate prin strategia GAL se pot racorda în vederea dezvoltării teritoriului şi implicit creşterea nivelului de trai.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013


Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane poate contribui prin intermediul tuturor axelor de finanţare la dezvoltarea resurselor umane de pe cuprinsul teritoriului. Prin accesarea acestui Program Operaţional, se urmăreşte creşterea calităţii forţei de muncă şi adaptarea resurselor umane la cerinţele economiei teritoriului, în special prin finanţările acordate în cadrul axei 2. Prin intermediul axei 6 a acestui program operaţional pot fi sprijinite programele de incluziune pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate de pe cuprinsul teritoriului. În acelaşi timp, strategia GAL vine în completarea liniilor de finanţare ale acestui program prin crearea unei structuri de învăţămând specifică tradiţiilor şi meşteşugurilor, prin care se urmăreşte asiguarea continuităţii acestora şi valorificarea moştenirii culturale.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013


În cadrul acestui Program operaţional, axele 1 şi 5 pot contribui la dezvoltarea teritoriului prin realizarea de investiţii la care se pot conecta cele dezvoltate la nivelul teritoriului. Astfel, prin intermediul axei 1 se poate extinde reţeaua de apă/ apă uzată la care poate fi conectată reţeaua de pe cuprinsul teritoriului, contribuind astfel la creşterea nivelului de trai şi a atractivităţii teritoriului. Prin axa de intervenţie 5, se poate realiza protecţia împotriva inundaţiilor, care vine în completarea corectării torenţilor prevăzută în strategie şi care are ca scop protejarea populaţiei şi a culturilor împotriva efectelor calamităţilor naturale.

Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013


Acest program operaţional contribuie în principal prin intermediul axei 2 la creşterea gradului de accesibilizare a teritoriului şi implicit la dezvoltarea acestuia prin asigurarea accesului investitorilor, turiştilor şi populaţiei.

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013


Acest program poate sprijini administraţia publică locală de pe cuprinsul teritoriului, realizând întărirea capacităţii instituţionale a acesteia. Prin intermediul axei 2, se poate sprijini capacitatea autorităţilor publice de a furniza servicii pentru actorii de pe cuprinsul teritoriului şi indirect pentru dezvoltarea eficientă şi efectivă a acestuia.

Ordonanţa nr. 7 din 19 ianuarie 2006

Fonduri naţionale

Prin intermediul acestei linii de finanţare se pot realiza majoritatea investiţiilor în infrastructură din comunele partenere GAL. Cu toate acestea, datorită crizei financiare actuale, această linie de finanţare sprijină un număr restrâns de investiţii. Prin inermediul strategiei se încearcă dezvoltarea teritoriului şi creşterea atractivităţii sale pentru investitori, turişti şi populaţie, substituind în parte posibilităţile de finanţare acordate de bugetul statului. În cazul în care acest instrument fianciar va putea finanţa un număr mai mare de proiecte, poate veni în susţinerea şi completarea investiţiilor realizare prin intermediul srategiei.


Master Planul Judeţului Dâmboviţa

Fonduri naţionale, europene sau alte finanţări

Prin intermediul Master Planului Judeţului Dâmboviţa se urmăreşte dezvoltarea anumitor obiective de pe cuprinsul teritoriului GAL, care vin în completarea investiţiilor realizate prin intermediul strategiei. În cazul în care aceste obiective vor fi realizate, ele vor fi fructificate prin investiţiile realizate la nivelul teritoriului, contribuind la realizarea obiectivelor operaţionale stabilite. Totodată, în Master Planul Judeţului Dâmboviţa se prevede realizarea reabilitării sistemului de irigaţii, care va contribui la dezvoltarea investiţiilor în agricultură finanţate în cadrul strategiei de dezvoltare.

Strategia judeţeană de asistenţă socială

Fonduri naţionale, europene sau alte finanţări

Prin strategia judeţeană de asistenţă socială se realizează consolidarea sistemului de asistenţă socială pentru copii şi persoane vârstnice. Astfel, în cadrul strategiei nu au fost prevăzute acţiuni în acest sens, strategia acoperind şi teritoriul GAL.


Anexa 1 – Diagrama obiectivelor operaţionale Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – modernizarea căilor de acces şi amenajarea marginilor

A. Cresterea nivelului de trai, asigurarea de locuri de muncă pe termen scurt, cresterea atractivităţii teritoriului pentru investitori şi dezvoltarea accesibilitatii teritoriului prin modernizarea şi/sau extindere infrastructurii fizice rurale de bază

B. Cresterea calitatii vieţii, a nivelului de trai, dezvoltarea economiei şi asigurarea de locuri de muncă pe termen mediu şi lung prin dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie şi a activităţilor economice non-agricole

C. Dezvoltarea economiei teritoriului, asigurarea de locuri de muncă şi sprijinirea tinerilor prin stimularea sectorului agricol

2. Extinderea utilităţilor - extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu gaze naturale, inclusiv iluminatul public

1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ – renovarea/modernizarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ prescolar si primar

2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate – renovarea/modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale (cabinete medicale, dispensare etc.)

3.Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii (radio-televiziune locală etc.)

4. Înfiinţarea/modernizarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete, piste moto-cross etc.)

5. Prima înfiintare/renovarea si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, orfani, batrâni si persoane cu nevoi speciale

6. Înfiinţarea de IMM-uri pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole şi servicii pentru populaţia rurală

1. Modernizarea exploataţiilor agricole, în special celedin sectoarele zootehnic, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a plantelor tehnice

2. Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli si forestieri

4. Renovarea clădirilor publice (ex.primării, dispensare, amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc)

Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale

3. Instalarea tinerilor fermieri, în special în sectoarele zootehnic, cultura pomilor fructiferi, a vitei de vie şi a plantelor tehnice

Măsura 322.1 - Dezvoltarea teritoriului, mentinerea obiceiurilor si mestesugurilor precum si îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala


Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole

Măsura 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători

Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri


Priorităţi OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI

Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale

Măsura 322.1 - Dezvoltarea teritoriului, mentinerea obiceiurilor si mestesugurilor precum si îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala



Măsura 421 - Implementarea proiectelor de cooperare

Măsura 431 - Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

D. Cresterea atractivităţii teritoriului, asigurarea de locuri de muncă şi obţinerea de venituri alternative prin dezvoltarea turismului

1. Dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement si crearea de obiective si rute turistice

2.Activităţi de promovare şi informare privind potenţialul turistic al teritoriului

E. Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi arhitectural, în vederea păstrarii patrimoniului cultural

1. Investitii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a asezamintelor culturale şi a obiectivelor de patrimoniu cultural, inclusiv amenajarea în scop turistic a siturilor arheologice

2. Înfiinţarea de clase pentru menţinerea şi transmiterea tradiţiilor şi meşteşugurilor

3. Înfiinţarea de ateliere meşteşugăreşti pentru renasterea mestesugurilor traditionale (realizarea instrumente muzicale, impletituri din rachita, covoare tesute, ii cusute manual) cat si pentru mestesuguri noi ( greenarts, broderii, flori presate, etc)

4. Organizarea evenimentelor culturale specifice teritoriului

F. Cooperarea cu alte Grupuri de Acţiune Locala

1. Înfiinţarea unui circuit turistic cultural, avand ca puncte comune siturile arheologice şi monumentele istorice, culturale şi arhitecturale; organizarea în comun a evenimentelor culturale specifice

G. Funcţionarea GAL

1. Funcţionarea GAL şi dezvoltarea resurselor umane ale GAL

2. Acţiuni de informare şi animare a teritoriului


Anexa 2 – Fişe de măsuri MĂSURA: 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”

I. OBIECTIVUL ŞI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE – MIZA INTERVENŢIEI :

Obiectivele măsurii (conform fişei măsurii din PNDR)

Obiective generale

Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;

Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiective specifice

Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiective operaţionale

Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Obiectivele generale ale măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare, precum şi îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiectivul operaţional al acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII

Domeniul de acţiune (conform fişei măsurii din PNDR)

Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:

a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate,

de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.


În vederea atingerii obiectivului operaţional la nivelul teritoriului, sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:

a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate,

de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.

Utilizarea posibilităţii de a combina diferite măsuri prin Planul de afaceri Conform art.13 (5) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, în situaţia în care prin Planul de afaceri se prevede accesarea şi a altor măsuri din PNDR, acesta trebuie să fie suficient de detaliat pentru a susţine o cerere de sprijin în temeiul măsurilor în cauză. Astfel, tinerii fermieri pot să acceseze măsurile care vizează formarea profesională şi serviciile de consultanţă. După caz, un tânăr fermier poate accesa măsura de modernizare a exploataţiilor agricole. III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură se acordă fermierilor aşa cum sunt definiţi în legislaţia naţională şi care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:

a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei;

b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare;

c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei;

d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu;

e) Beneficiarul are reşedinţa pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL. Nivelul minim de calificare solicitat este: - absolvent de liceu sau de şcoală profesională/ şcoala de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; - absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol. O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.

Nu se acordă sprijin prin această măsură persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/ concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură. Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 8 IV. DEFINIREA INSTALĂRII


Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/ sau preluare prin transfer de proprietate şi/ sau arendă/ concesionare a unei exploataţii agricole între 6 – 40 UDE, pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie. Definiţii:

Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară activitatea sub o gestiune unică şi are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole şi/ sau activitate zootehnică.

Conducătorul exploataţiei este acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar unic).

Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).

Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Contractele de arendare trebuie să fie încheiate pe termen de minim 5 ani. Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată în Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului. Tinerii fermieri care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

V. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :

A. Acţiuni imateriale Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize; Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.

B. Acţiuni materiale Tipuri de acţiuni eligibile: Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:

construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de ferma, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;

achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;

achiziţionarea de animale şi, după caz,a cotei de producţie;

plantarea şi replantarea plantelor perene;

achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

VI. CRITERII DE SELECŢIE: deţine o fermă de semi-subzistenţă;


deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată; are în proprietate exploataţia agricolă; face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în

vigoare; accesează o măsură de agromediu.

Specifice: Beneficiarul este înscris într-o formă asociativă (grupuri de producători,

asociaţii, parteneriate, etc.) Exploataţia agricolă cuprinde echipamente, măsuri şi metode de protecţie

a mediului Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu

sau lung la nivelul teritoriului Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale

Planului de Dezvoltare Locală.

VII. REZUMATUL CERINŢELOR PLANULUI DE AFACERI

Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie să cuprindă:

O scurtă descriere a situaţiei curente;

Obiectivele restructurării;

Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi autorizaţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

Schimbările de management solicitate;

Pregătirea profesională solicitată;

Tipul şi cantitatea produselor obţinute în timpul şi după restructurare, inclusiv oportunităţile de piaţă;

Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate;

Elemente referitoare la mediu;

Evaluarea principalelor riscuri;

Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape. Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:

- construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;

- achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;

- achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;

- plantarea şi replantarea plantelor perene;

- achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care se realizează atât din sprijinul acordat prin măsură cât şi/ sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi


sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori” şi constituie document justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Beneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte să-l obţină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluată de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, nu mai târziu de 3 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar conformitatea completă nu mai târziu de 5 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier. Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră: inundaţii, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în condiţiile pe care le va defini ulterior.

Planul de afaceri trebuie să prevadă investiţii, inclusiv prin măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”, pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de graţie de 36 de luni de la data instalării, exploataţia să îndeplinească aceste standarde.

Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de maxim 18 luni de la data instalării (data la care a preluat/ înfiinţat expoataţia).

VIII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânarului fermier. Sprijinul pentru instalare este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1 UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie. IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

(EURO)

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

8 5.000 40.000 32.000 8.000 0


X. INDICATORI DE MONITORIZARE

Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta

1. Număr total de tineri fermieri sprijiniţi 8

2. Volumul total al investiţiei 40.000


MĂSURA: 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”


Obiectivele măsurii (conform fişei măsurii din PNDR)

Obiective generale Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie.

Obiective specifice

Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;

Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;

Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.


Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/ sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Prin intermediul acestei măsuri se urmăreşte dezvoltarea economiei teritoriului, asigurarea de locuri de muncă şi sprijinirea tinerilor prin stimularea sectorului agricol. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează:

1) Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal pentru realizarea de construcţii noi şi/ sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.;

2) Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/ sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII :

Domeniul de acţiune (conform fişei măsurii din PNDR)


În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.

Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde:

a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole;

b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul “Tipuri de investiţii”;

c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole;

d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei;

e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (până la 5 ani) şi regenerare pe cale vegetativă (lăstari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, sălcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă;

f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora.

1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Promovarea investiţiilor în

exploataţiile agricole din sectorul vegetal, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole; b) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole.

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul de creştere a animalelor, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării, inclusiv

a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora;

Acţiunile prevăzute mai sus la pct. 1) şi 2) se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri.

III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

a) Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.

361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare b) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca

pâna la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;

c) Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 5 IV. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :


Tipuri de investiţii (corporale/ necorporale) şi cheltuieli eligibile (conform fişei măsurii din PNDR): În cadrul acestei măsuri, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale, după cum urmează:

Construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor;

Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Construirea şi/ sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă etc.;

Construirea şi/ sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;

Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori; Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse

regenerabile în cadrul fermei; Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie

scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;

Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii, şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică; Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.


La nivelul teritoriului GAL, următoarele tipuri de acţiuni eligibile sunt prioritare: A. Acţiuni imateriale

Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize; Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.

B. Acţiuni materiale Tipuri de acţiuni eligibile: Construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă

la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor;

Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Construirea şi/ sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă etc.;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

V. SECTOARE PRIORITARE În cadrul măsurii, sectoarele prioritare sunt:

1) Sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/ reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă.

2) Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte, (ii) porcine (din care pentru: reproducţie, îngrăşare) (iii) ovine şi caprine, (iv) păsări.

VI. CONDIŢII MINIME OBLIGATORII PENTRU ACORDAREA SPRIJINULUI:

Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice;

Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei;

Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul;

Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;

Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanţarea investiţiei;

Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului.


Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu, aşa cum se prezintă la punctul 5.2. din PNDR.

VII. CRITERII DE SELECŢIE (conform fişei măsurii din PNDR):

Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;

Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai sus. Numai proiectele din sectorul vegetal de la priorităţile i, ii şi iv care au investiţii în sisteme de irigaţii de minim 20% din valoarea eligibilă a proiectului şi proiectele de la prioritatea iii care au investiţii în sisteme de irigaţii de minim 50% din valoarea eligibilă a proiectului vor putea primi punctaj suplimentar pentru acest criteriu de selecţie.

Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de un punctaj suplimentar.

Exploataţii agricole de semisubzistenţă;

Beneficiarul, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, este constituit ca formă asociativă sau este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru aceleaşi tip de activitate;

Exploataţii vegetale şi de creşterea animalelor în sistem ecologic;

Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole;

Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;

Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate. Specifice:

- Proiectele cuprind echipamente, măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului; - Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung

la nivelul teritoriului. - Proiectele se încadrează în obiectivele operaţionale pentru dezvoltarea

teritoriului GAL.

Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii în sisteme de irigaţii, energie regenerabilă şi procesare în cadrul fermei se acordă în funcţie de ponderea acestor investiţii în valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru proiectele care prevăd producţie în sistem ecologic punctajul se acordă în funcţie de ponderea suprafeţei/ numărului de animale în suprafaţa totală/ numărul total de animale a exploataţiei. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate.

VIII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Conform fişei măsurii din PNDR, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi următoarea:


Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 Euro, ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 800.000 Euro. Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu:

10% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare;

10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

10% pentru investiţiile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de operaţiuni: „îmbunătăţirea eficienţei utilizării şi depozitării îngrăşământelor cu azotat”, „instalaţii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investiţiilor în aceste două tipuri de operaţiuni;

25% numai pentru anul 2010, pentru investiţiile având drept scop implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01.01.2007.

Pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile valoarea maximă eligibilă va putea creşte peste 2.000.000 euro, dar nu va putea depăşi 3.000.000 Euro.

Creşterea plafonului peste 2.000.000 euro se acordă proporţional cu ponderea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile în valoarea totală eligibilă a proiectului.

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1.200.000 Euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile.

Valoarea maximă eligibilă va fi de 4.000.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1.600.000 Euro pentru proiectele care aparţin unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru operaţiunile prevăzute la art. 36 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în înţelesul art. 87 (1) din Tratat, sau cu altă contribuţie a statului membru, dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensităţii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finanţare de către Agenţia de plăţi. Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL este acordat după cum urmează: Pentru sectoarele la care valoarea maxima eligibilă a unui proiect nu va depăşi 200.000 Euro, ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%. Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: • 10% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare;


• 10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 40%

(EURO)


Cost total mediu





5 40.000 200.000 64.000 16.000 120.000



1. Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii

5

2. Volumul total al investiţiilor private (Euro) 120.000

3. Număr de exploataţii care realizează/ introduc noi produse şi/ sau noi tehnologii

5


MĂSURA: 142 - „Înfiinţarea grupurilor de producători”

I. OBIECTIVUL ŞI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE – MIZA INTERVENŢIEI:

Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Obiective generale

Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Obiective specifice

Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri.


Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora. Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Obiectivul operaţional al acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII: Domeniul de acţiune (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionarii administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei; b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru

vânzare, centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata; c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună

gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;

d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie


deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare.

În vederea atingerii obiectivului operaţional, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

1) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei; 2) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru

vânzare, centralizarea vânzarilor şi distribuţia produselor cu ridicata; 3) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună

gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; 4) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei,

în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare.


Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 pâna la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi organizaţiile de producători de hamei. Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 1 IV. DESCRIEREA PROCEDURII OFICIALE PENTRU RECUNOAŞTEREA

GRUPURILOR INCLUSIV CRITERIILE DE RECUNOAŞTERE Conform legislaţiei în vigoare, grupurile de producători sunt recunoscute de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, responsabil pentru:

a) analiza şi decizia privind recunoaşterea grupului de producători; b) verificarea periodică a condiţiilor de recunoaştere; c) emiterea şi înregistrarea avizului de recunoaştere al grupului de producători într-

un registru special, deschis în acest scop; d) retragerea Avizului de recunoaştere acordat grupului de producători, în situaţia în

care acesta a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii, precum şi atunci când obligaţiile faţă de membrii grupurilor de producători, cuprinse în actul constitutiv, nu mai sunt respectate.

Legislaţia în vigoare (Ordonanţa nr. 37 din 14 iulie 2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005) prevede în principal, următoarele criterii de recunoaştere ale grupului de producători:

A. Să fie persoană juridică înfiinţată la iniţiativa producătorilor agricoli şi forestieri, cu scopul de a comercializa în comun produsele agricole şi silvice ale membrilor, urmărind realizarea următoarelor obiective: 1) planificarea şi modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special conform

condiţiilor de calitate şi cantitate; 2) promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe piaţă a produselor obţinute de

membrii săi;


3) reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător; 4) promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producţie şi

gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurator, în special pentru protecţia calităţii apelor, a solului şi a peisajului natural, precum şi menţinerea şi/ sau promovarea biodiversităţii.

B. Alte condiţii de recunoaştere se referă la: 1) grupul de producători este format din cel puţin 5 membri; 2) să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul

grupului de producători; 3) dovedeşte prin evidenţa contabilă o valoare minimă a producţiei

comercializate, pentru grupa de produs pentru care solicită recunoaşterea, de cel puţin 10.000 Euro, echivalent în lei;

4) deţine un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a producţiei membrilor;

5) membrii grupului de producători au obligaţia de a plăti contribuţiile financiare prevăzute în actul constitutiv pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupului de producători.

C. Să aibă prevăzute în actul constitutiv sau în statut obligaţiile membrilor şi ale grupului de producători;

D. Să dispună de organe de conducere şi mijloace tehnice care să-i permită să asigure managementul comercial şi financiar pentru funcţionarea grupului de producători.

Pentru obţinerea avizului de recunoaştere, grupul de producători trebuie să se adreseze Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului unde acesta îşi desfăşoară activitatea.

V. SECTOARE VIZATE

Sprijinul se acordă pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare, pentru următoarele categorii:

A. Sectorul agricol: 1. culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi

rădăcinoase câmp); 2. horticultură (flori, plante ornamentale); 3. viticultură (viţă de vie pentru vin); 4. creşterea animalelor pentru lapte; 5. creşterea animalelor (excluzând laptele); 6. granivore (porci şi păsări); 7. mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/ culturi vegetale şi creşterea

animalelor).

B. Sectorul forestier: 1. produse lemnoase; 2. produse nelemnoase.

VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :

A. Acţiuni imateriale

Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize;


Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.

B. Acţiuni materiale Tipuri de acţiuni eligibile:

conform informaţiilor menţionate la cap. VIII. VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordată prin această măsura se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.

VIII. SCHEMA DE SPRIJIN PENTRU GRUPURILE DE PRODUCĂTORI ESTE URMĂTOAREA:

a. Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de

producători; b. Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de

producători, astfel: i. 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de pâna la

1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;

ii. 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an.

c. Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane: 8.000 Euro – Anul I 8.000 Euro – Anul II 7.000 Euro – Anul III 5.000 Euro – Anul IV 2.000 Euro – Anul V

Plata primei rate va fi facută la un an, după data la care grupul de producători este recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului. IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100% (EURO)


Cost total mediu





1 20.000 20.000 16.000 4.000 0



Nr. Crt. Indicatorul de rezultat Ţinta

1. Număr total de grupuri de producători sprijinite

1

2. Volumul total al investiţiilor sprijinite (euro) 20.000


MĂSURA: 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”


Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Obiectivul general al măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Obiective specifice

a) Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; b) Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; c) Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către

micro-întreprinderi. Obiective operaţionale:

- Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural;

- Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; - Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale; - Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Obiectivul general al măsurii de la nivelul teritoriului GAL vizează dezvoltarea durabilă a economiei prin încurajarea activităţilor non-agricole în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează:

1. Înfiinţarea de ateliere meşteşugăreşti şi surse de materii prime pentru acestea, în special pentru realizarea obiectelor tradiţionale;

2. Înfiinţarea de IMM-uri pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole şi servicii pentru populaţia rurală;

3. Investiţii în producerea de energie regenerabilă; 4. Investiţii în activităţi non-agricole productive.


Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Sprijinul activităţilor non-agricole în spaţiul rural prin intermediul dezvoltării micro-întreprinderilor atât nou create cât şi existente. Acţiunile prevăd: i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:

Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);


În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);

Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

ii. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).

iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:

Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; Servicii de conectare şi difuzare internet; Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport)

protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;

Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice. iv. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.

1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Înfiinţarea de ateliere

meşteşugăreşti, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor

activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olaritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Înfiinţarea de IMM-uri

pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; b) Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport)

protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor. 3) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investiţii în producerea de

energie regenerabilă, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse

regenerabile decât biocombustibilii.

4) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investiţii în activităţi non-agricole productive, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:

a) Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);


b) În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);

c) Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

Acţiunile prevăzute mai sus de la pct. I. la IV. se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri. III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:

d) Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.

361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare; e) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca

pâna la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere.

Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 6 IV. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :


Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize; Pachete software, licenţe, patente.

B. Acţiuni materiale

Tipuri de acţiuni eligibile: construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în

leasing a acestora.

Descrierea tipului operaţiunilor (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Se vor sprijini operaţiuni legate de:

Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);

Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora.

Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi susţinute costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

V. CRITERII DE ELIGIBILITATE:


a) Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;

b) Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei; c) Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate; d) Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini

manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/ cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;

e) Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;

f) Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu, necesare investiţiei;

g) Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;

h) Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

i) Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali;

j) Micro-întreprinderea trebuie să fie înregistrată pe teritoriul acoperit de GAL. VI. CRITERII DE SELECŢIE

a) Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii 3 ani;

b) Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/ 25.000 Euro investiţi;

c) Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat; d) Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii

proiectelor; e) Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate). f) Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare; g) Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei

din alte surse regenerabile decât biocombustibilii. Specifice:

a) Proiectele se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală;

b) Proiectele contribuie la protejarea mediului; c) Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul teritoriului; d) Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung

la nivelul teritoriului. e) Proiectele deservesc comunitatea rurală de pe cuprinsul teritoriului.

Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii, în valoarea totală eligibilă a proiectului.


VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:

50.000 Euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;

100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;

200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi. Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

VIII. TIPUL PLĂŢII

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50% din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

IX. PREVEDERI PRIVIND AJUTORUL DE STAT

Sprijinul acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis” , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar şi 100.000 Euro/ beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

X. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70% (EURO)


Cost total mediu






6 23.809,5 142.857 80.000

20.000 42.857

XI. INDICATORI DE MONITORIZARE


1. Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite

6

2. Numărul brut de locuri de muncă create

18

3. Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite

30%


MĂSURA: 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”


Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Obiectivul general Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiective specifice

Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei;

Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.


Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele

naturale de interes turistic. Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează dezvoltarea activităţilor turistice, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii teritoriului. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează:

1. Dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement si crearea de obiective si rute turistice;

2. Activităţi de promovare şi informare privind potenţialul turistic al teritoriului.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII : Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Sprijinul prin acesta măsură vizează investiţii în spaţiul rural:

a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică, precum centrele de informare,

amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Pentru componenta a):


i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere), având până la 15 camere:

Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/ stele;

Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă.

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice.

De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.

Pentru componenta b):

i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.

Pentru componenta c):

i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării şi vizitării turistice;

ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale;

iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.;

iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):

i. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.

Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.


La nivelul teritoriului GAL, domeniul de aplicare al măsurii cuprinde următoarele acţiuni:

1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement si crearea de obiective si rute turistice, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau

dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, rafting etc, în vederea dezvoltării activităţilor turistice la nivelul teritoriului;

b) Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere.

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Activităţi de promovare şi

informare, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în

scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.;

b) Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.;

c) Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Acţiunile prevăzute mai sus la pct. 1) şi 2) se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri.


a) Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.

361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare; b) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca

pâna la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;

c) Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;

d) ONG-uri. Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 19 IV. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE:


Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize; Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii.

B. Acţiuni materiale


Tipuri de acţiuni eligibile: amenajarea spaţiilor de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, rafting

etc.; broşuri de prezentare, panouri de informare etc.

V. CRITERII DE ELIGIBILITATE:

Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;

În cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/ membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate;

Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare;

Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 margarete/ stele;

Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 1 margaretă;

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice;

Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG;

Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze arhitectura specifică locală;

Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin 1000 mp; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural;

Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic;

Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/ cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective,

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu necesare investiţiei, să respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;


Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali;

Investiţia se va realiza pe cuprinsul teritoriului GAL.

VI. CRITERII DE SELECŢIE

Criterii de selecţie (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)

Pentru componentele a) şi b):

a) Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani;

b) Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat, dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;

c) Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/ 25.000 Euro investiţii;

d) Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului;

e) Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d); f) Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse

regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice; g) Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii

tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice;

h) Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1.

Pentru componentele c) şi d):

a) Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/ regional/ judeţean sau local (de tip LEADER);

b) Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/ investiţii de turism;

c) Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale.

La nivelul teritoriului GAL, se vor utiliza următoarele criterii de selecţie:

Pentru obiectivul operaţional 1: a) Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru

investiţii similare în ultimii 3 ani; b) Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat, dar care nu sunt suficient dezvoltate

din acest punct de vedere; c) Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/

25.000 Euro investiţii; d) Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii

proiectului;


e) Proiecte integrate care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d); f) Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse

regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice; g) Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii

tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice;

h) Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1.

Pentru obiectivul operaţional 2:

a) Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/ regional/ judeţean sau local (de tip LEADER);

b) Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/ investiţii de turism;

c) Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale. General:

a) Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală;

b) Proiectele au ca rezultat creşterea atractivităţii teritoriului; c) Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung

la nivelul teritoriului; d) Proiectul nu are un impact negativ asupra mediului.

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL este acordat după cum urmează:

a) Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;

b) Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public

nerambursabil va fi de până la: i. 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 Euro/ proiect

în cazul proiectelor de investiţii în agro-turism; ii. 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect

pentru alte tipuri de investiţtii în turismul rural. Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt


ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.

VIII. PREVEDERI PRIVIND AJUTORUL DE STAT

Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar).

Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

IX. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.

Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.

Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

X. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 50% / 70% (EURO)


Cost total mediu





Agroturism: 3 33.333,33 100.000 56.000 14.000 30.000


Turism rural: 16 27.250 436.000 174.400 43.600 218.000

XI. INDICATORI DE MONITORIZARE


1. Numărul de activităţi turistice sprijinite

19

2. Numărul brut de locuri de muncă create

32


30%

4. Numărul de vizite turistice/ lună 380


MĂSURA: 322 - “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”


Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:

Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural; Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală; Creşterea numărului de sate renovate; Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale, în vederea realizării unei dezvoltări durabile. Prin acţiunile stabilite în cadrul acestei măsuri se urmăreşte:

Creşterea nivelului de trai, asigurarea de locuri de muncă pe termen scurt, creşterea atractivităţii teritoriului pentru investitori şi dezvoltarea accesibilităţii teritoriului;

Creşterea calităţii vieţii, a nivelului de trai şi dezvoltarea economiei;

Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi arhitectural, în vederea păstrării acestuia.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL vizează:

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – modernizarea căilor de acces şi amenajarea marginilor (trotuare, borduri, spaţii verzi, acostamente etc.)

2. Extinderea utilităţilor – extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu gaze naturale

3. Renovarea clădirilor publice (ex.primării, dispensare, amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc)

4. Înfiinţarea/ modernizarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete etc.)

5. Prima înfiinţare/ renovarea şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, orfani, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

6. Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale şi a obiectivelor de patrimoniu cultural, inclusiv amenajarea în scop turistic a siturilor arheologice



Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR) Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:

a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază; b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală; c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Pentru componenta a):

Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative (comuna) pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);

Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);

Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat cu eficienţă energetică ridicată;

Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;

Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor.

Pentru componenta b):

Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);

Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);

Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);

Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;


Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;

Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta c):

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);

Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;

Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Beneficiari:

Comunele, prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;

Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare, prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/ apă uzată;

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;

ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;

Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/ natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c”.

La nivelul teritoriului GAL, domeniul de aplicare al măsurii cuprinde următoarele acţiuni:

1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de transport, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale

şi străzi din interiorul teritoriului) ce aparţin proprietăţii publice a teritoriului, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Extinderea utilităţilor,

următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de iluminat cu

eficienţă energetică ridicată; b) Extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie

electrică şi alimentare cu gaze naturale;


3) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Renovarea clădirilor publice, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Renovarea şi modernizarea clădirilor publice (ex.primării, cămine culturale) şi

amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);

4) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Înfiinţarea/ modernizarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală

(parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, baze sportive, piste de biciclete, piste moto-cross etc);

5) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Prima înfiinţare/ renovarea

şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum

centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

6) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale şi a obiectivelor de patrimoniu cultural, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor

culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului.

b) Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

c) Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);

Acţiunile prevăzute mai sus de la pct. A. la F. se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri.


A. Publici:

1. Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare; 2. Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin

operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/ apă uzată.

B. Privaţi 1. ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei

naţionale în vigoare; 2. Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective

de patrimoniu cultural/ natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c” de la litera „F”.


Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 5 IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:

Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;

Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/ investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;

Prin memoriul justificativ/ studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;

Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, inclusiv Directiva Cadru Apă şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/ energie;

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată vor trebui să prezinte fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un aviz din partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu strategia regională/ judeţeană de apă/ apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se regăseşte în situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul autorităţilor locale de a asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;

Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;


Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioada de programare (2007-2013) ;

Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/ canalizare/ gaze/ energie electrică sau acordul privind plata colectării deşeurilor;

Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.

Investiţia se realizează pe teritoriul acoperit de GAL.

V. CRITERII DE SELECŢIE

Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară;

Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;

Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană;

Proiecte integrate de investiţii;

Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată în localităţile rurale între 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanţate din POS Mediu;

Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale);

Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă;


Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei;

Proiecte de investiţii în infrastructura socială;

Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale.

Specifice:

Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală;

Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului;

Proiectele au un impact social pozitiv la nivelul teritoriului;

Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;

Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung la nivelul teritoriului.

VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :


Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize;

B. Acţiuni materiale Tipuri de acţiuni eligibile: construcţii şi amenajări renovarea şi modernizarea clădirilor publice sau de interes public extinderea reţelelor de utilităţi publice

Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL va fi: a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

200.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;

200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;

200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu Local;


200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;

200.000 Euro/ proiect individual sau proiecte integrate pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de această măsura, altele decât cele mai sus menţionate.

b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/ beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

VIII. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.

În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.

Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

IX. FINANŢARE :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%


Cost total mediu





16 85.312,50 1.365.000 1.092.000 273.000 -


Nr. crt. Indicatorul de rezultat Tinta

1. Număr de localităţi sprijinite 5 localităţi


2. Volumul total al investiţiilor 1.365.000 Euro


50%


MĂSURA: 322.1 - “Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală”


Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi menţinerea obiceiurilor şi tradiţiilor la nivelul teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus.

Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii sociale îmbunătăţite. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus vizează:

1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ – renovarea/ modernizarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ ;

2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate – renovarea/ modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale (cabinete medicale, dispensare etc.);

3. Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii (radio-televiziune locală etc.); 4. Înfiinţarea de clase pentru menţinerea şi transmiterea tradiţiilor şi meşteşugurilor; 5. Organizarea evenimentelor culturale specifice teritoriului.

II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII : 1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii

de învăţământ, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Extinderea, renovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor publice sau private de

învăţământ ce aparţin teritoriului, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

b) Înfiinţarea, dotarea şi menţinerea de clase didactice pentru consolidarea şi transmiterea obiceiurilor, tradiţiilor şi meşteşugurilor locale.

2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii

de sănătate, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Extinderea, renovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale publice sau

private (cabinete medicale, dispensare etc.) ce aparţin teritoriului; b) Schimbarea destinaţiei clădirilor aflate în proprietatea publică a teritoriului, în

unităţi medicale şi/ sau administrativ-medicale.

3) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Dezvoltarea (înfiinţare, extindere, modernizare) infrastructurii de telecomunicaţii

(radio-televiziune locală etc.).


4) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Organizarea evenimentelor culturale specifice teritoriului, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului: a) Organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale specifice teritoriului, târguri

şi expoziţii specifice;

Acţiunile prevăzute mai sus de la pct. A. la D. se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul celorlaltor măsuri.


A. Publici:

1. Autorităţile locale (comune) prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;

2. Instituţii ale statului care deţin în proprietate sau administrează obiectele de investiţie.

B. Privaţi

1. ONG-uri şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; 2. Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiectele

de investiţie. Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 9 IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:

Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR, iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;

Proiectul trebuie să fie realizat pe teritoriul GAL, definit conform Planului de Dezvoltare Locală;

Nu este permisă dubla finanţare a aceleiaşi activităţi/ investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare derulării acţiunilor definite;

Prin memoriul justificativ/ studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socială a investiţiei;

Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, inclusiv Directiva Cadru Apă şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/ energie;

Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;


Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioadă de programare (2007-2013);

Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de


racordare din surse proprii la reţeaua de apă/ canalizare/ gaze/ energie electrică sau acordul privind plata colectării deşeurilor;

Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.

Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

Persoanele juridice atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;

Persoanele juridice nu trebuie să nu fie în dificultate;

Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

V. CRITERII DE SELECŢIE

Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară;

Proiectele care se încadrează în obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului acoperit de GAL;

Proiecte de investiţii în infrastructura socială (de învăţământ şi de sănătate);

Proiectele care deservesc întreaga comunitate;

Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării patrimoniului cultural. VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :

C. Acţiuni imateriale

Tipuri de acţiuni eligibile: Studii şi analize; Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii.

D. Acţiuni materiale Tipuri de acţiuni eligibile: construcţii şi amenajări; renovarea, dotarea şi modernizarea clădirilor; închirierea/ achiziţia de aparaturi tehnice; organizarea de evenimente:

o cheltuieli pentru închirierea de spaţii adecvate pentru derularea activităţilor;

o cheltuieli pentru închirierea de echipamente, logistică pentru derularea activităţilor;

o cheltuieli pentru consumabile în cadrul proiectului; o cheltuieli pentru materiale informative; o participarea artiştilor la manifestările culturale; o alte cheltuieli strict legate de organizarea evenimentului.

VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului acoperit de comunele Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus va fi:


a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de interes public, negeneratoare de profit, al cărui beneficiar este încadrat şi definit în categoria “Public”, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

200.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de învăţământ;

200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de sănătate;

10.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de organizare şi desfăşurare a evenimentelor culturale.

b) de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit, al cărui beneficiar este încadrat şi definit în categoria “Privat”, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

400.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de învăţământ;

400.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de sănătate;

100.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de telecomunicaţii definite.

Volumul sprijinului public nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/ beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

VIII. FINANŢARE A. PUBLIC:

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100% (Euro)


Cost total mediu





9 26.888,88 242.000 193.600 48.400 -

B. PRIVAT:

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :50% (Euro)


Cost total mediu





4 80.000 240.000 96.000 24.000 120.000

IX. INDICATORI DE MONITORIZARE



1. Număr de acţiuni sprijinite 13

2. Volumul total al investiţiilor private 120.000 Euro


50%


Anexa 3 – Lista localităţilor

Codul comunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. locuitori* Suprafaţa

totală Densitat

e

Comune Oraşe Sate Din

oraşe Total

teritoriu km2 loc./km2

69394 Vişineşti - - - 2.403 35,78 67,16

65869 Iedera - - - 3.967 53,41 74,27

69447 Vârfuri - - - 2.107 25,00 84,28

69063 Valea Lungă - - -

5.174 66,72 77,54

134899 Proviţa de Sus - - -

2.349 20,04 117,21

Total - - - 0 16.000 200,95 79,62

% locuitori oraşe din total locuitori (≤25%) - - -

0 - - -

* Datele corespund ultimului recensământ efectuat în România în anul 2002.


Anexa nr. 4 - Planul de finanţare

Numele teritoriului: Dealurile Sultanului - Visinesti, Iedera, Valea Lunga, Varfuri, Provita de Sus

Data întocmirii planului :07.09.2010

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total

Contribuţii publice Contribuţii naţionale Contribuţii private

FEADER

% din costul total

% de contribuţie

FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %

112 1% 80%

40.000 € 100% 32.000 € 80% 8.000 € 20% 0 € 0%

121 6% 32%

200.000 € 100% 64.000 € 32% 16.000 € 8% 120.000 € 60%

142 1% 80%

20.000 € 100% 16.000 € 80% 4.000 € 20% 0 € 0%

312 4% 56%

142.857 € 100% 80.000 € 56% 20.000 € 14% 42.857 € 30%

313 16% 43%

536.000 € 100% 230.400 € 43% 57.600 € 11% 248.000 € 46%

322 40% 80% 1.365.000 € 100% 1.092.000 € 80% 273.000 € 20% 0 € 0%

322.1 14% 60%

482.000 € 100% 289.600 € 60% 72.400 € 15% 120.000 € 25%

421 1% 80%

30.000 € 100% 24.000 € 80% 6.000 € 20% 0 € 0%

431 17% 80%

571.000 € 100% 456.800 € 80% 114.200 € 20% 0 € 0%

TOTAL 100% 67% 3.386.857 € 100% 2.284.800 € 67% 571.200 € 17% 530.857 € 16%


Anexa 5 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus – pentru sectorul public reprezentat de administraţiile publice

Primăria Comunei …..

Nume/prenume:

Funcţia:

Vă rugăm, bifaţi căsuţa corespunzătoare opiniei dumneavoastră!

I. TERITORIUL 1. Cum apreciaţi starea infrastructurii (drumuri şi utilităţi) de pe teritoriului comunelor Vişinesti-

Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte

proastă OBSERVAŢII:

2. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor sociale în comună (medicale, de invăţământ, salubritate, transport în comun, poşta, telefonie etc.)?

Este foarte bun Este bun Nu este bun Este foarte prost

3. Dacă la întrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?

Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii neamenajate, echipamente vechi sau inexistente etc.)

Lipsa locurilor de muncă în domeniu

Lipsa de interes a autorităţilor


Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Teritoriul comunelor Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Suseste atractiv pentru locuitori/turişti?

Da Într-o măsură limitată În mică măsură

Nu, deloc


Lipsa infrastructurii şi/sau utilităţilor

Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv

Lipsa de spaţii de recreere (parc, cinematograf, teren de sport etc.)

Lipsa de atractivitate a aspectului comunei


Lipsa de locuinţe/spaţii de cazare

Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic

Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionării

Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. În apropierea comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus există surse de materiale de construcţii (balastiere, staţii de betoane, depozite de material de construcţii etc.)?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

7. Teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus se află în apropierea unor centre de interes (oraşe, obiective turistice)?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

II. POPULAŢIA

1. Majoritatea locuitorilor au un loc de muncă stabil în comună?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

2. Teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus este atractiv pentru tineri?


Nu, deloc

3. Dacă la intrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?

Lipsa locurilor de muncă

Lipsa de locuinţe

Lipsa de spaţii de recreere




Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este satisfăcător?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Consideraţi că populaţia comunei păstrează datinile şi obiceiurile?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

6. Majoritatea locuitorilor care au un loc de muncă stabil lucrează:

În localitate În alte oraşe din ţară În străinătate

OBSERVAŢII:

7. Există facilităţi de orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

8. Consideraţi că majoritatea locuitorilor au un nivel de educaţie peste mediu (8 clase)?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:


III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

1. Cum apreciaţi dezvoltarea economică a teritoriului comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?


proastă


Căi de acces şi utilităţi deficitare


Investiţii autohtone şi străine limitate


Tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe un singur sector)

Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Care este cel mai important sector economic de pe raza comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

…………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Ce activităţi economice ar trebui încurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

Agricole

Non-agricole (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc)

Industriale

Crearea şi dezvoltarea de IMM (Întreprinderi Mici şi Mijlocii)

Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

IV. ORGANIZARE SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ:

1. În instituţiile publice din comună (primărie, unităţi şcolare, unităţi medicale etc.) există personal calificat?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:


2. Cum apreciaţi dotarea cu echipamente şi materiale în instituţiile publice din comună?

Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă

OBSERVAŢII:

3. Există ONG-uri sau alte asociaţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

4. Există parteneriate (cu excepţia potenţialului GAL) între instituţiile publice, agenţi economici, ONG-uri?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Există asociaţii de producători pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

6. Cum apreciaţi implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică, primărie, alte instituţii şi organizaţii?

Foarte mare Este limitat Este foarte scăzut

Nu există

OBSERVAŢII:

7. Există proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?



Nu, deloc

OBSERVAŢII:

8. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………


Anexa 6 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus – pentru sectorul reprezentat de serviciile publice

Instituţia:

Nume/prenume:

Funcţia:


I. TERITORIUL 1. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor sociale in comună (medicale, ecumenice, de

invăţământ, salubritate, transport în comun, poşta, telefonie etc.)?







Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus este atractiv pentru locuitori?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:


Lipsa infrastructurii şi/sau utilităţilor

Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv

Lipsa de spaţii de recreere (parc, cinematograf, teren de sport etc.)


Lipsa de locuinţe/spaţii de cazare



Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


II. POPULAŢIA

1. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este

satisfăcător?


Nu, deloc


Lipsa utilităţilor

Lipsa de locuinţe

Lipsa de spaţii de recreere



Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Consideraţi că populaţia comunei păstrează datinile şi obiceiurile?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

4. Există facilităţi de orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Consideraţi că majoritatea locuitorilor au un nivel de educaţie peste mediu (8 clase)?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:





proastă







Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Ce activităţi economice ar trebui încurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus?

Agricole


Industriale


Altele:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


1. Cum apreciaţi dotarea cu echipamente şi materiale în instituţiile publice din comună?


proastă OBSERVAŢII:

2. Există ONG-uri sau alte asociaţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

3. Cum apreciaţi implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică, primărie, alte instituţii şi organizaţii?

Foarte mare Este limitat Este foarte scăzut


Nu există

OBSERVAŢII:

4. Există proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul comunelor Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………


Anexa 7 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus – pentru sectorul privat

Societate Comercială ………………………………………………..

Nume/prenume:

Funcţia:


I. TERITORIUL 1. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor comunitare şi sociale în comună

(servicii ale primăriei, medicale, de învăţământ, salubritate, transport în comun, poştă, telefonie etc.)?


2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt

motivele?





Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

3. Teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus oferă

posibilităţi de afaceri pentru operatori economici / investitori?


Nu, deloc

4. Dacă la întrebarea 3 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt

motivele?

Lipsa accesului (infrastructurii) şi/sau utilităţilor

Resursele naturale de pe teritoriul comunelor sunt insuficiente


Lipsa de spaţii pentru desfăşurarea de activităţi economice

Lipsa unor surse de materii prime

Lipsa unor servicii comunitare – detaliaţi: …………………………………………………..

Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

II. POPULAŢIA

1. Societatea dumneavoastră asigură un loc de muncă stabil?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:


2. Societatea dumneavoastră asigură locuri de muncă pentru tineri?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

3. În cadrul societăţii dumneavoastră există locuri de muncă vacante?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

4. Pe teritoriul comunelor Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus există personal calificat pentru activitatea economică pe care o desfaşuraţi?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Consideraţi că puterea de cumpărare a locuitorilor comunei acoperă necesarul pentru afacerea dvs.?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

6. Pentru sectorul economic în care vă desfăşuraţi activitatea, există facilităţi de orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:


1. Ce activităţi economice desfăşuraţi?

Agricole


Industriale

Construcţii

Comerciale

Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

2. Piaţa de desfacere pentru afacerea dumneavoastră este reprezentată de teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

DA NU


3. Cu ce alt sector economic aveţi legături de afaceri pe teritoriul comunelor Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus?

Agricol

Non-agricol (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc)

Industrial

IMM – care?:………………………………………………………………

Nici unul

4. Există posibilităţi de dezvoltare a afacerii dumneavoastră?

Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu,

deloc




Lipsa pieţei de desfacere în zonă (clienţi)


Altele:……………………………………………………………………………………………………………………



proastă







Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

IV. ORGANIZARE SOCIALA ŞI INSTITUŢIONALĂ:

1. Instituţiile publice din comună asigură toate serviciile necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţii dumneavoastră?


Nu, deloc



Interesul scăzut al autorităţilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri



Lipsa resurselor financiare

Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

3. Există ONG-uri sau alte asociaţii pe teritoriul comunei care sprijină dezvoltarea economică şi a mediului de afaceri?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

4. Există parteneriate (cu excepţia potenţialului GAL) între instituţiile publice, agenţi economici, ONG-uri?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

5. Există proiecte/programe pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul comunei?


Nu, deloc

OBSERVAŢII:

6. Care consideraţi că sunt principalele probleme de dezvoltare la nivelul comunelor Vişinesti, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă şi Proviţa de Sus?

………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………


Anexa 8 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus – pentru societatea civilă

Nume/prenume:

Ocupaţia:


I. TERITORIUL 1. Numiţi trei lucruri care vă plac cel mai mult în această localitate?

Natura

Oamenii din localitate

Conducerea locală

Condiţiile de petrecere a timpului liber

Am loc stabil de muncă

Altceva (ce?)...............................................................................................................................

2. Dar care sunt trei lucruri care nu vă plac?

Starea drumurilor şi utilităţilor (canalizare, apă, gaze, electricitate etc.)

Nu se păstrează curăţenia

Conducerea locală

Condiţii de petrecere a timpului liber

Nu sunt locuri de muncă bine plătite

Altceva (ce ?).........................................................................................................................................................

3. Cât de mulţumit sunteţi de...( puneti X in căsuţă - un singur răspuns pe fiecare rând)

Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit

Starea drumurilor din comună

Starea utilităţilor din comună

Poştă şi funcţionarea telefoanelor

Posibilităţi de a face cumpărături în comună

Şcoala / liceul din comună

Instituţiile medicale (spital, policlinică, farmacie)

Primăria comunei

Mijloacele de transport public

Curăţenia din localitate


II. POPULAŢIA

1. Ce studii aveţi ?

Medii (8 clase)

Liceale

Superioare

2. Aveţi vârsta cuprinsă între:

18 – 29 ani

30 – 44 ani

45 – 59 ani

60 şi mai mult.

3. Sunteţi satisfăcut de nivelul dumneavoastră de trai?

Foarte satisfăcut

Destul de satisfăcut

Satisfăcut

Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut

Deloc satisfăcut

4. În localitate este uşor a găsi un loc de muncă?

Da, poţi găsi uşor un loc de muncă

Nu, e greu a găsi un loc de muncă

Nu ştiu

5. Aveti un loc de muncă stabil în comună?

Da Nu

6. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este satisfăcător?


Nu, deloc

7. În comună se păstrează datinile şi obiceiurile?


Nu, deloc

EXPLICAŢII:


1. În ce domeniu vă desfăşuraţi activitatea ?

Agricultură

Industrie, construcţii

Servicii şi comerţ


Invăţământ, cultură, cercetare, proiectare

Sănătate

Altceva (ce anume ?)

Nu lucrez (şomer, student, pensionar) (subliniaţi)

2. Cum consideraţi dezvoltarea economică a comunei?


proastă




Lipsa de atractivitate a comunei

Lipsa de personal calificat

Lipsa de interes a autorităţilor locale

Altele:……………………………………………………………………………………………………………………

4. Ce activităţi economice credeţi că ar trebui încurajate în zonă?

Agricole


Industriale


Altele:……………………………………………………………………………………………………………………


1. Câtă încredere aveţi în.... (puneţi X în căsuţă - un singur răspuns pe fiecare rând)

Am deplină încredere

Am încredere într-o oarecare măsură

Nu prea am încredere

Nu am încredere deloc

Primărie (Primar şi Consilierii locali)

Biserică

Profesori şi învăţători

Poliţie

Spital şi doctori

Agenţi economici privaţi

Altcineva (cine?)........................................

2. Cine are cea mai mare influenţă în luarea deciziilor la nivelul comunei dumneavoastră (se admit mai multe răspunsuri)?

Primăria şi Consiliul local

Consiliul judeţean

Agenţii economici din comună

Biserica


Doctorul şi învăţătorul

Altcineva (cine?).....................................................................................................................................................

3. Autorităţile din localitate, fac ceea ce trebuie pentru ca oamenii să trăiască mai bine?

Da, fac tot ce este necesar

Fac destul de multe din ce ar fi necesar

Fac destul de puţine din ce ar fi necesar

Nu fac nimic

Nu ştiu

4. Care probleme ar trebui rezolvate în regim de urgenţă? (puneţi X în casuţă - un singur răspuns pe fiecare rând)

Foarte necesar

Necesar Nu e necesar, deja există

Conectarea la utilităţi

Întreţinerea şi reconstrucţia drumurilor

Servicii de internet, telefonie etc.

Crearea de servicii publice pentru locuitori

Reparaţia/dotarea instituţiilor de învăţământ

Reparaţia/dotarea instituţiilor medicale

Înfiinţarea de spaţii de recreere

Atragerea oamenilor de afaceri în localitate

Atragerea turiştilor

Crearea locurilor de muncă pentru tineri

Asigurarea ajutorului social pentru bătrâni

Salubrizarea localităţii

Stimularea activităţii agenţilor economici

5. Ce aşteptaţi în mod special de la parteneriat (GAL)?

Să discute mai des cu cetăţenii problemele locale

Să-şi comunice planurile şi intenţiile de a face ceva în localitate

Să mobilizeze comunitatea în soluţionarea problemelor locale

Să nu-şi rezolve doar problemele personale

Să fie corecte şi responsabile

Altceva, ce?

6. Consideraţi că implicarea Dvs. în luarea deciziilor la nivel local este:

Foarte importantă

Importantă

Mai puţin importantă

Nu ştiu

7. Sunteţi implicat în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică, primărie, alte instituţii şi organizaţii?

În mare măsură În mică măsură Nu

EXPLICAŢI:


8. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunei? ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………


Anexa 9 – FIŞE DE POST

MANAGERUL TEHNIC

I. Identificarea şi definirea postului de muncă 1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală „Dealurile Sultanului”,

Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus 2. Obiectivul specific al postului: coordonarea structurii GAL-ului şi

proiectare II. Integrarea în structura organizaţiei 1. Postul imediat superior: nu este cazul 2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici 3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare 4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul de Administraţie III. Condiţiile materiale ale muncii Calculator (PC) şi imprimantă laser Telefon şi fax Copiator IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă

coordonează întreaga activitate a GAL-ului; participă la elaborarea şi publicarea anunţurilor pentru depunerea proiectelor; participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL; sprijină Consiliul de Administraţie în implementarea hotărârilor; menţine relaţia cu alte organisme externe. stabilirea si transmiterea obiectivelor si planificarilor zilnice, lunare, trimestriale,

semestriale şi anuale ale activitatii desfasurate in cadrul punctului de lucru; organizarea, coordonarea si controlul activitatii desfasurate in cadrul punctului de

lucru; repartizarea sarcinilor si responsabilitatilor pentru personalul din cadrul punctului

de lucru, numirea personalului pe diferite posturi de executie; întocmirea dispozitiilor, programelor si situatiilor de lucru, pontajului personalului

din cadrul punctului de lucru. V. Pregătire necesară postului de muncă

Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.

VI. Experienţa (natura sau durata) Postul de manager tehnic poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare care are experienţa necesară.

VII. Competenţele postului de muncă Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:


1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ) şi engleză (nivel foarte bun).

2. Abilităţi excelente de comunicare 3. Capacităţi de lucru în echipă 4. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel,

Power Point, Outlook) 5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale probleme

legate de postul respectiv 6. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit 7. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm 8. să dovedească spirit de observaţie 9. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile 10. apt de a redacta rapoarte de sinteză

VIII. Condiţiile postului de muncă 1. Natura contractuală a postului: consultant independent, pe baza

contractului de servicii. 2. Durata postului: 18 luni din momentul semnării contractului de servicii. 3. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în

scopul organizării de evenimente IX. Salarizare

Remuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi virată în contul personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se va face la sfârşitul fiecărei luni după predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.


FIŞA POSTULUI

SECRETAR

X. Identificarea şi definirea postului de muncă 1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală „Dealurile Sultanului”,

Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus 2. Obiectivul specific al postului: planificarea şi coordonarea activităţilor

administrative XI. Integrarea în structura organizaţiei 1. Postul imediat superior: manager tehnic 2. Postul imediat inferior: - 3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare 4. Relaţii ierarhice: - XII. Condiţiile materiale ale muncii Calculator (PC) şi imprimantă laser Telefon şi fax Copiator XIII. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă

aprovizionarea sau avizarea aprovizionarii cu rechizite, papetarie si alte materiale necesare pentru intretinere si alte reparatii necesare;

primirea, inregistrarea si repartizarea corespondentei in interiorul organizatiei;

ridicarea si expedierea corespondentei la destinatari;

inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducre, aplicarea stampilei si repartizarea acestora;

pastrarea stampilelor;

pastrarea si operarea in registrul cu evidenta delegatiilor din cadrul organizatiei;

pastrarea si operarea in registrul cu evidenta dispozitiilor conducerii;

primirea persoanelor care doresc sa ia legatura cu conducerea, asigurarea de protocol;

asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei;

primirea si transmiterea notelor telefonice;

tehnoredactare de documente. XIV. Pregătire necesară postului de muncă


XV. Experienţa (natura sau durata) Postul de secretar poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare cu experienţă în domeniul administrativ de cel puţin 2 ani.


XVI. Competenţele postului de muncă Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:



Power Point, Outlook) 5. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit 6. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm 7. să dovedească spirit de observaţie 8. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile 9. apt de a redacta rapoarte de sinteză

XVII. Condiţiile postului de muncă 4. Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de servicii. 5. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii. 6. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în

scopul organizării de evenimente XVIII. Salarizare



FIŞA POSTULUI

RESPONSABIL DE ANIMARE

XIX. Identificarea şi definirea postului de muncă 1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală „Dealurile Sultanului”,

Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus 2. Obiectivul specific al postului: coordonarea şi realizarea activităţilor de

animare a teritoriului şi promovare a activităţilor GAL-ului XX. Integrarea în structura organizaţiei 1. Postul imediat superior: manager tehnic 2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici 3. Relaţii de colaborare: - 4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul de Administraţie XXI. Condiţiile materiale ale muncii Calculator (PC) şi imprimantă laser Telefon şi fax Copiator XXII. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă

Coordonează întreaga activitate de animare şi promovare a GAL-ului; Iniţiază activităţi de animare a teritoriului acoperit de GAL; Participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL; Crează materialele informative şi promoţionale ale GAL-ului; Menţine relaţia cu mass-media pentru promovarea acţiunilor GAL-ului.

XXIII. Pregătire necesară postului de muncă


XXIV. Experienţa (natura sau durata) Postul de responsabil de animare poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare care are experienţă dovedită în relaţii publice de cel puţin 2 ani.

XXV. Competenţele postului de muncă Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:



Power Point, Outlook)


5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale probleme legate de postul respectiv

6. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit 7. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm 8. să dovedească spirit de observaţie 9. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile 10. apt de a redacta rapoarte de sinteză

XXVI. Condiţiile postului de muncă 7. Natura contractuală a postului: consultant independent, pe baza

contractului de servicii. 8. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii. 9. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în

scopul organizării de evenimente XXVII. Salarizare



FIŞA POSTULUI

CONTABIL/ CENZOR

XXVIII. Identificarea şi definirea postului de muncă 1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală „Dealurile Sultanului”,

Vişinesti-Iedera-Vârfuri-Valea Lungă-Proviţa de Sus 2. Obiectivul specific al postului: activităţi contabile XXIX. Integrarea în structura organizaţiei 1. Postul imediat superior: manager tehnic 2. Postul imediat inferior: - 3. Relaţii de colaborare: - 4. Relaţii ierarhice: - XXX. Condiţiile materiale ale muncii Calculator (PC) şi imprimantă laser Telefon şi fax Copiator XXXI. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă

Efectueaza operatiunile bancare (plati furnizori, ordine de plata bugetare etc) si intocmeste setul de documente pentru platile electronice, licitatii si ridicarile de numerar;

Inscrie in registre operatiunile efectuate (ordine de plata, remiteri bancare, emitere facturi, evidenta incasari);

Tine legatura cu bancile, clientii si furnizorii interni, in ceea ce priveste atributiile ce-i revin;

Preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale, intocmeste deconturile estimative si deconturile pentru deplasarile externe;

Intocmeste, contabilizeaza si verifica lunar facturile fiscale emise;

Intocmeste lunar declaratiile de impozite, taxe si contributii aferente salariilor;

Introduce si verifica in programul de contabilitate inregistrarile documentelor efectuate de catre alte posturi;

Intocmeste componente ale soldurilor conturilor si efectueaza reglari pe baza acestora;

Supravegheaza intocmirea facturilor de decontare pentru plati in numele clientului;

Intocmeste zilnic situatia soldului bancar si a disponibilului propriu al GAL-ului, a cursului valutar;

Indosariaza documentele cu care lucreaza si supervizeaza arhivarea lor;

Colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile, precum si la salvarea datelor informatice;

Duce la indeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhica

XXXII. Pregătire necesară postului de muncă Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.


XXXIII. Experienţa (natura sau durata) Postul de contabil poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare cu experienţă în domeniul contabil de cel puţin 2 ani.

XXXIV. Competenţele postului de muncă Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:

1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ). 2. Capacităţi de lucru în echipă 3. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel,

Power Point, Outlook) şi al celor specifice contabile 4. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit 5. să dovedească spirit de observaţie 6. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile 7. apt de a redacta rapoarte de sinteză

XXXV. Condiţiile postului de muncă 10. Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de servicii. 11. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii. 12. Natura muncii: munca este în general individuală XXXVI. Salarizare



Anexa 10 – REZUMAT PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

REZUMAT PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU TERITORIUL DEALURILE SULTANULUI

(VISINESTI – VARFURI – VALEA LUNGA – IEDERA – PROVITA DE SUS)

Nr. Crt. Criteriul de selectie Continutul Planului de Dezvoltare Locala

1 Numarul de locuitori cuprinsi in teritoriul Dealurile Sultanului

- 16.000 locuitori, conform ultimului recensamant al populatiei efectuat in Romania in anul 2002

2 Densitatea populatiei teritoriului Dealurile Sultanului

- 79,62 loc/kmp

3 Situatia zonelor sarace/defavorizate (zona Natura 2000, zone cu valoare naturala ridicata (HNV), zone afectate de restructurare industriala) cuprinse in teritoriu

- Situatia zonelor sarace – Rata saraciei: Visinesti 36.9%, Varfuri 43.6%, Valea Lunga 35.3%, Iedera 36,0%, Provita de Sus 37.5%. -Toate localitatile cuprinse in teritoriul Dealurile Sultanului (Visinesti, Iedera, Valea Lunga, Varfuri din judetul Dambovita si Provita de Sus din judetul Prahova) apartin Zonei Montan Defavorizate (ZMD) – vezi Anexa 4A a PNDR 2007-2013; - Toate localitatile cuprinse in teritoriul Dealurile Sultanului (Visinesti, Iedera, Valea Lunga, Varfuri din judetul Dambovita si Provita de Sus din judetul Prahova) apartin zonei cu valoare naturala ridicata (HNV) – vezi Anexa 4B a PNDR 2007-2013;

4 Existenta in componenta teritoriului a unor zone cuprinse in judete diferite (da sau nu)

- Da, in cadrul teritoriul cuprinde portiuni din doua judete: Dambovita (Visinesti, Varfuri, Iedera si Valea Lunga) si Prahova (Provita de Sus)

5 Denumirea grupurilor minoritatilor etnice cuprinse in parteneriat

- Grupul minoritatii rrome prin Partida Romilor Pro Europa – Filiala Dambovita

6 Ponderea (%) reprezentantilor legali tineri (cu varsta pana in 40 ani) in cadrul organizatiilor ce formeaza parteneriatul

- 28%, adica 8 reprezentanti legali tineri din totalul de 29;

7 Ponderea (%) femeilor ca reprezentanti legali in cadrul organizatiilor ce formeaza parteneriatul

- 38%, adica 11 reprezentanti legali femei din totalul de 29.

8 Denumirea grupurilor ce includ reprezentanti ai organizatiilor agricole/a grupurilor de producatori/ reprezentanti ai sectorului forestier, reprezentanti ai sectorului economic/ai organizatiilor de mediu cuprinse in cadrul parteneriatului

- Asociatia Adunarea Generala pentru Cresterea Taurinelor din Rasa Bruna din Romania – Filiala Dambovita, reprezentata in cadrul GAL-ului prin Berteanu Dorel I.I. - Directia Silvica Dambovita, reprezentanta a sectorului forestier


9 Ponderea (%) grupurilor care includ parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile in cadrul parteneriatului

- 79% reprezinta ponderea partenerilor privati si a societatii civile in cadrul GAL-ului

10 Denumirea actiunilor innovative prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala

- Infiintare sat de vacanta etno-cultural Vatra Valaha - Infiintare atelier impletituri pentru rromi; - Infiintari clasa si atelier renasterea mestesuguri locale (tesaturi, cusaturi, instrumente muzicale) si pentru noi mestesuguri (greenarts, broderii, flori presate, etc)

11 Denumirea actiunilor de cooperare prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala

- Crearea unei reţele de itinerarii tematice între GAL-urile din judeţul Dâmboviţa; - Crearea unui itinerariu tematic cu GAL Prundu-Comana

12 Denumirea obiectivelor operationale care sunt adresate fermierilor de subzistenta

- Infiintarea grupurilor de producatori agricoli si forestieri; - Modernizarea exploatatilor agricole - Dezvoltarea infrastructurii de turism si agrement si crearea de obiective si rute turistice; - Activitati de promovare si informare privind potentialul turistic al teritoriului - Infiintare de IMM-uri

13 Denumirea obiectivelor operationale care sunt adresate tinerilor

- Instalarea tinerilor fermieri, in special in sectoarele zootehnic, cultura pomilor fructiferi, a vitei de vie si a plantelor tehnice; - Infiintare de IMM-uri pentru dezvoltarea de activitati non-agricole si servicii pentru populatia rurala; - Infiintarea grupurilor de producatori agricoli si forestieri; - Modernizarea exploatatilor agricole - Dezvoltarea infrastructurii de turism si agrement si crearea de obiective si rute turistice;

14 Denumirea obiectivelor operationale legate de mediu

- Extinderea utilitatilor – extinderea retelei de alimentare cu apa, canalizare - Infiintarea/extinderea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala - Dezvoltarea infrastructurii de turism si agrement

15 Denumirea obiectivelor operationale adresate grupurilor de producatori,asociatii, parteneriate, etc.

- Infiintarea grupurilor de producatori agricoli si forestieri; - Modernizarea exploatatilor agricole

planul de dezvoltare localĂ a teritoriului …galvechids.fondurieuropenepndr.ro/media/uploads/pdl...

Documents